Sunteți pe pagina 1din 12

Calitate sol

Solul, definit ca fiind formaiunea natural cea mai recent de la suprafaa litosferei, este reprezentat printro succesiune de straturi (orizonturi) care s-au format i se formeaz permanent prin transformarea rocilor i a materiei organice, sub aciunea conjugat a factorilor fizici, chimici i biologici, n zona de contact a atmosferei cu litosfera. Solul reprezint un factor de mediu vital att pentru activitile umane, ct i pentru dezvoltarea ecosistemelor, fiind considerat o resurs natural practic neregenerabil ce se degradeaz cu precdere datorit activitilor antropice, dar i fenomenelor naturale. Calitatea solului (fig.1) integreaz o serie de nsuiri native (naturale) care pot determina anumite restricii n privina folosirii, precum i o serie de nsuiri dobndite nurma unor intervenii antropice, care pot modifica pozitiv sau negativ nsuirile naturale

In Republica Moldova, din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive, altor factori obiectivi si subiectivi, continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2,5-3,0%, suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha, ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari, care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare.

Eroziunea solurilor si alunecarile de teren prezinta un pericol si un fenomen de risc, care conditioneaza pierderi enorme economiei, populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. Anual, pentru necesitatile sociale si gospodaresti, din circuitul agricol se scot suprafete considerabile de terenuri agricole, ceea ce la fel contribuie la reducerea suprafetelor la un locuitor (0,43 ha), vizavi de 0,60 ha, normativ.
Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor, poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive.

Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii, redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului, implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren, creare a carcasei verzi protectoare de terenuri, ameliorare si fertilizare a solurilor. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate, cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole.

Solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume cca 1 miliard tone de humus, 50 milioane tone de azot, 60 milioane tone de fosfor, 700 milioane tone de potasiu. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita, neconditionat, o atentie permanenta a statului, institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. In Moldova, reglementarea relatiilor funciare nu a beneficiat de atentia cuvenita si doar in ultimii ani se contureaza necesitatea supravegherii statului asupra utilizarii pamintului. Adoptarea Legii Solului - cel mai principal mijloc de productie si unica bogatie naturala a tarii, a devenit absolut necesara si stringenta.

In toate tarile dezvoltate, statul reglementeaza absolut toate relatiile funciare. Chiar si in tarile cu o totala proprietate privata asupra pamintului nu exista o piata funciara cu adevarat libera si drepturi nelimitate asupra pamintului. La etapa actuala, in Republica Moldova piata funciara, utilizarea si protectia fondului funciar trebuie sa se afle sub supravegherea efectiva a statului. A devenit evidenta si necesitatea crearii unui Serviciu Pedologic de Stat, abilitat cu drepturi exclusive de activitate.

. Msuri de protecie a calitii solului (activitate independent) Criterii de performan: Identificarea distrugerilor provocate de ape i vnt i a celor biochimice. Supravegherea msurilor de prevenire a polurii solului. Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre . Urmrirea aplicrii legislaiei in vigoare privind regimul ngrmintelor chimice i al pesticidelor Obiective: s identifice distrugerile solului s descrie msurile de prevenire a polurii solului s cunoasc coninutul legislaiei

Elementele poluante ale solului pot fi de natur: biologic, reprezentate de organisme (bacterii, virui, parazii), eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene chimic, n cea mai mare parte de natur organic fizic care provoac dezechilibrul compoziiei solului: inundaii, ploi acide, defriri masive Efecte majore ale polurii solului: * efectul de ser * ploile acide * degradarea stratului de ozon

Principalii indicatori ai poluarii solului sunt: coninutul de elemente, substane, microorganisme; deprecierea calitativ i cantitativ a recoltelor; creterea cheltuielilor pentru meninerea recoltelor la parametrii anterioripolurii; cheltuieli pentru lucrri de drenaj, antierozionale etc.; restricii la exportul unor produse (legume, fructe sau cereale cu un continut prea mare de nitrati); restricii n utilizarea furajelor din terenurile contaminate cu plumb etc.

n funcie de procentul de reducere a produciei agricole, solurile se clasific astfel: * grad de poluare 0 * sol practic nepoluat (reducerea produciei sub 5 %); * slab poluat (reducerea cu 610 %) * mediu poluat (reducerea cu 1125 %) * puternic poluat (reducerea cu 2650 %) * foarte puternic poluat (reducerea cu 5175 %) * excesiv poluat (reducerea peste 75 %).