EDUCATIA PARENTALA PERMANENTA

Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influienteaza si modeleaza persoana umana.Unii merg chiar mai departe si sustin ca actiunea ei asupra persoanei e atat de mare ,incat ea egaleaza actiunea celorlalte grupuri sociale.Aceasta este cu deosebire cazul cercetarilor care vin dinspre psihanaliza,psihologia sociala si sociologie sustinand ca familia este :adevaratul laborator de formare a persoanei.Transformarea individului in persoana adica in ;individ cu status social este intai de toate opera familiei.Sunt doua cauze care explica aceasta influeta a fam.asupra persoanei;una este legata de faptul ca actiunea fam.se exercita mai de timpuriu iar a doua de acela ca multa vreme fam. e calea prin care se canalizeaza oricare alta actiune de socializare ,ea fiind identica cu intreaga lume sociala a copilului. Una dintre caracteristicile fundamentale ale curbelor de invatare este ca toate urca f.repede la inceput si apoi tot mai incet mai tarziu,avand deci o accelerare negativa.Aceasta inseamna ca eficacitatea actiunii mediului e f.mare in primii ani,mica mai tarziu si f.mica dupa 25-30 ani cand totul devine fix si imuabil;deci fam. Ii revine astfel privilegiul de a-si exercita influeta de la inceput. Acest privilegiu este dublat de un al doilea;actiunea fam. nu e numai cea mai timpurie dar multa vreme e si singura avand pe deplin monopolul fiind singurul factor de socializare a copilului din perioada prescolara 1.Interactiunea dintre frati si ordinea nasterii Faptul de a fi nascut primul sau ultimul ,precum si acela de a fi copii multi sau putini ,are importante repercursiuni asupra dezv.persoanei. Voi lua cazul primului copil;multa vreme-un an cel putin el e singurul copil,in consecinta dragostea mamei si a celorlalti membri ai fam este concentrata asupra lui,fiind centrul de interes al tuturor. Cand este certat de tata e rasfatat de mama si bunici sau invers ,in asa fel incat copilul unic e de obicei un copil rasfatat,constiinta de sine pe care o dezv.este eminamente egoista egocentrica.Pentru copil parintii si cei din jur sunt niste instrumente si tentacole de care el se serveste ptr.satisfacerea trebuintelor.Astfel copilul ajunge sa fie un mic tiran,care stapaneste pe toti ceilalti,aservindu-I printr-o metoda sau alta printre care plansul. La inceput plansul este expresia unei dureri cu cauza interna sau externa.Parintii alertati de planset cauta sa faca copilului in voie pentru a inceta, fapt care dupa 10-20 de repetari copilul ajunge sa invete legatura dintre plans si sosirea parintilor in consecinta el nu va plange numai la durere ci si atunci cand doreste pur si simplu prezenta parintilor;in acest mod plansul ajunge sa fie primul act de interactiune orala cu cei din jur,a carui f-tie e cea de comanda catre cei apropiati pt a-ai face pe plac. Daca primul copil nu este urmat de un altul,din copil prim devine copil unic,atunci atentia parintilor fata de el va si mai mult crescuta,. indeplinandu-I orice capriciu.

Prin urmare copilul nu e numai rasfatat,dar e si mai cocolosit cu fel de fel de griji exagerate ptr a-l feri de boli ,uitandu-se faptul ca aceasta grija e cea mai sigura cale de a reduce rezistenta organismului .. Urm.caz- cand primul copil este urmat de al doileaDin unicul copil el ajunge cel mai mare si astfel trebuie sa fie cel mai cuminte renuntand la orice conflict in favoarea celui mic.Atentia parintilor trece dintr-o data asupra copilului mic,copilul prim trecand pe un plan secundar facandu-l sa sufere un fel de detronare.(adler) IN diferitele conflicte dintre cei doi victoria poate fi de paretea celui mai mare dar de obicei lucrurile se intampla invers,parintii se amesteca in ac.conflict luand partea celui mai mic. Datorita acestor renuntari pe care c.mare e silit sa le faca in fav,celui mic ,precum si lipsa de afectiune,copilul mare va dezv.o personalitate de invins ajungand o persoana supusa si introverta.In cazul cand acest complex al detronarii ia forme mai grave ,copilul mare ajunge la o serie de acte bolnaviciaose cu care reactioneaza fata de parinti in sens de razbunare;urinatul in pat e una din ac.reactii. Copilul mic datorita faptului ca se bucura de afectiunea si concursul parintilor reuseste cu ajutorul lor sa iasa invingator in cele mai multe conflicte,el va dezv.o personalitate agresiva si combativa,va fi o persoana cu o mare putere de initiativa si o fire extroverta. IN cazul cand copilul mare este fetita iar cel mic este baiat, aceasta orientare a firi si personalitatii celor doi, copii are efecte bune cu conditia sa nu se faca exagerari.Aceasta deoarece firea agresiva si puterea de initiativa se potrivesc f.bine vietii pe care baiatul e chemat sa o duca,tot asa precum supusenia fetitei e o trasatura f.potrivita ptr.viata pe care ea e chemata sa o traiasca.Lucrurile stau mai putin norocos in cazul invers,cand copilul mai mare este baiat si cel mic fetita,aceasta deoarece dezv.personalitati lor se va face in contradictie cu firea si rostul lor.Fetita care e mai mica ve dezv. mai multe insusiri masculine de agresivitate si initiativa iar baiatul va avea trasaturi feminine adica supusenie si lipsa de initiativa. In cazul cu trei copii,copilul mare isi pastreaza aceleasi caractere dar putin atenuate,deoarece el gaseste o anumita consolare in faptul ca rivalul sau ,copilul al doilea,ajunge sa fie c.mijlociu si sa sufere si el pe urma copilului mai mic.atunci c.mijlociu avand un frate mare si unul mic el va ajunge sa aiba dezv. cea mai echilibrata avand o justa balanta intre agresivitate si supusenie,retragere in sine si spirit de initiativa.Copilul ultim dezv. caractere specifice copilului mic,intucat insa dragoste parintilor s-a mai racit intre timp,concursul si afectiunea pe care el le va primi din partea parintilor vor fi mai reduse.In acest mod trasaturile de agresivitate caracteristice copilului celui mai mic vor fi atenuate,De asemenea se constata o atenuare si la copilul mai mare el dandu-si seama de detronarea c.al doilea care a fost dusmanul sau,prinde sentimente mai bune fata de e si de parinti si mai ales de copilul cel mai mic D.p d v psihologic situatia cu trei copii este situatia cea mai fericita ,capabila sa dea cele mai normale si sanatoase rezultate. Lucrurile iau o trasatura cu totul diferita la aparitia celui de al 4-lea sau al 5=lea copil.Acest copil nu este asteptat cu dragostea si infrigurarea cu care a fost primul si al doilea el este privit cu o oarecare nemultumire ,astfel devenind cazul copilului nedorit,socotit ca o sarcina ptr.fam atat d.p.d.v familial, social cat si economic.Daca copilul prim era imbuibat cu prea multa dragoste ,ultimul fiind nedorit este tratat cu

raceala.Urmarea poate fi un sentiment de culpabilitate neexplicata ptr,copil care ii va sapa vointa si increderea in cei din jur,ii va inchide firea sau eventual o revolta contra fam.urmata mai tarziu de o revolta contra oricarei ordini sociale si f. curios o cautare si sete de dragoste,pe care cu greu o va gasi din cauza lipsei de incredere in oameni.Copilul nedorit are sentimentul de a fi fost frustrat de ceva ce I se datora,anume de dreptul de a iubi si de a fi iubit,in sensul cel mai larg al cuvantului.Tot aici in acest grup al c,nedoriti trebuie grupati si copii din flori 2.Relatiile dintre copii si parinti Relatiile dintre frati si suror nu depind insa numai de ordinea nasterii ci de atitudinea parintilor.E in afara de orice indoiala ca educatia unui copil ,judecand dupa toata experienta pedagogica de veacuri,precum si dupa rezultatele obtinute de nesfarsitul sir al cercetarilor experimentale si statistice ,de laborator.,nu se poate obtine nici numai prin pedeapsa ,nici numai prin recompensa ,ci prin o justa combinare a lor.Aceasta combinare variaza de la individ la individ ,dupa cum natura sa este mai recalcitranta sau nu ,si dupa imprejurari ,dependente de situatia sociala si economica a fam.si bunatatea sufleteasca a parintilor;uneori balanta e pastrata alteori nu,pedeapsa sau recompensa tragand mai greu in cumpana.Sa luam cazul cand balanta e in fav.metodelor corective de pedeapsa.Ecazul parintilor rai la inima de la natura sau inraiti de pe urma imp[rejurarilor prea vitrege in care au trait.La fel e cazul parintilor mult prea moralisti,preocupati intr-o masura excesiva de desavarsire morala a odraslelorlor.In toate ac.cazuri copiii sunt pedepsiti si adeseori in modul cel mai brutal pt.cele mai mici transgresiuni ale codului familial si social.Uneori ac.pedeapsa le e aplicata chiar din senin ptr.simplu fapt ca parintii au un necaz care nu priveste cu nimic copiii;in alte cazuri pedeapsa e aplicata deoarece parintilor li se pare ca progresul copiilor merge prea incet,iar alteori fiindca sotii sunt certati sau eventual barbatul a suferit o admonestare sau pedeapsa la slujba. Rezultatele in toate aceste cazuri pot lua 2 cai;supunerea copiilor sau revolta lor.In cazul supunerii,- copilul dezv.o personalitate f.supusa care nu are nici o parere si nici o initiativa ajungand personalitati invinse,cu vointe frante ,cu mentalitate de sclav ,incapabili de a da ordine;,in societate sunt considerati copii cuminti si buni dati drept model.Situatia lor devine neplacuta atunci cand ei parasesc fam.si intra intr-o lupta apriga a vietii;de dat aceasta ei se dovedesc niste invinsi,ptr ca sunt lipsiti de initiativa si curaj,nu stiu sa mearga pe propiile picioare si ajung sa fie repede dezarmati. In celalt caz de revolta- copilul va ajunge sa dezv.o personalitate de revoltat in care dorul razbunarii clocoteste continuu si care asteapta prima ocazie de manifestare a rebeliunii sale iar cu timpul va ajunge un revolutionar pornit contra oricarei ordine si disciplinei ,cautand sa rastoarne totul. PRIMELE ZECE LEGI ALE EDUCAIEI PARENTALE A crete copii este o provocare i exist o mulime de sfaturi n aceast privin. Nu e de mirare c multe mame i muli tai devin confuzi. n fond, ns,a fi printe este un lucru simplu. Este nevoie s faci ceea ce este necesar pentru copii i, de asemenea,este nevoie s-I ghidezi i s-I protejezi chiar i de judecile lor insuficiente ori de lipsa bunului sim de care acetia pot da uneori dovad. Dac poi face asta vei transforma

purtarea copiilor ti n ceea ce ai dorit,iar tu te vei transforma n tipul de printe pe care copiii ti l merit. Poi ncepe prin respectarea unor ,,legi ale prinilor din care vei nva cum s i urmreti copiii, cum s-i fereti de problemesi s-i ii mereu sub control. LEGEA COMUNICRII Taci i ascult Iat cum i pregteti terenul pentru o bun comunicare ,chiar dac copiii ti prefer s mormie n locul unei duscuii.Fii un bun asculttor.Acest lucru i va ajuta pe ei s se deschid n faa ta,iar pe tine s evii mustrrile,una din greelile cele mai comune ale comunicrii printe-copil. Stabilete regula-pentru a-i ncuraja pe copiii ti s te considere confidentul lor,trebuie s le dedici n mod consecvent mult timp.Dac doreti ca acetia s i se confeseze,ascult ndeaproape i cu atenie ceea ce au de spus.Odat ce ai aflat psul lor, ajut-i s-i exprime sentimentele i ofer-le diverse soluii pentru a le rezolva problemele.

LEGEA IMPLICRII Implic-te n mod activ N-ar fi grozav dac a-i putea s le administrezi copiilor ti un vaccin mpotrivainsuficientei performane colare i a comportamentelor negative? Poi! Cea mai bun soluie este s te implici n munca copiilor ti acas,n vecintate,la coal. Stabilete regula-afl cu cine iese copilul tu i unde merge.ine legtura cu prinii prietenilor si. Luai masa n familie i ncurajeza-i copiii sa-i povesteasc ce li s-a ntamplat, ce-au mai fcut. Nu trebuie s ptrunzi peste tot: copilul tu are nevoie de libertate i oportunitti sa exploreze pe cont propriu atunci cand este de ajuns de mare.

Dar dac stabilete nite reguli rezonabile pentru el nca de la nceput, poi avea ncredere va face totul cu nelepciune. LEGEA PROPRIETII Stabilete un cod de valori Daca consideri c micuii ti vor deveni n mod natural cetaeni buni sau oameni iubitori, mai gnete-te nc o dat. Nu te baza pe faptul c amicii lui, coala, sau mijloacele media l vor nva cum s se comporte. Depinde de tine s stabileti standarde i s i arai clar ce comportamente i trsturi de caracter consideri c sunt importante. Stabilete regula- tu, mpreun cu partenerul de viat, ar trebui s faceti o list cu valori, caliti i comportamente pe care vrei s le dobndeasc copiii votri, precum onestitatea, politeea, buntatea. Facei o alta list de valori pe care nu dorii sub nici o form ca acetia s le aib. Dezbatei ideile voastre i stabilii de comun acord o singur list de valori pozitive. De ndat ce copiii au crescut ndeajuns pentru a nelege, explicaile aceste valori, ori de cte ori este nevoie. De fapt o bun idee este ca familia s se reuneasc n mod regulat pentru a le rediscuta i a le reaminti. LEGEA POLITEII Insistai asupra manierelor Conteaz pentru tine dac copiii ti vorbesc pe la spate, devin un pic cam tioi cu tine, se poart ntr-un mod necuviincios n preajma adulilor? Un copil care nu nva niciodat cum s fie politicos va deveni un adolescent care va ntmpina probleme n a-i face prieteni i un adult care las o impresie negativ. Acest sfat ar putea prea nvechit, dar nu exist o cale mai bun de a-i ajuta pe copii s-i fac prieteni i s influeneze oameni, dect s-i nvei bunele maniere nc de mici. Stabilete regula- copiii ti vor avea nevoie s le reaminteti constant, pn cnd cuvinte magice precum ,,te rog, ,,mulumesc i ,,mi cer scuze devin ceva obinuit. Este important pentru tine s foloseti n mod regulat cuvinte respectuoase i expresii de politee cnd vorbeti cu copiii ti. LEGEA DICIPLINEI

Diciplina trebuie adoptat Dac diciplina e un cuvnt care te sperie, atunci nu nelegi despre ce este vorba. Diciplina nu nseamn abuz, poate nu implic nici pedeapsa. i ar trebui s te grbeti, de vreme ce copiii care cresc fr a fi diciplinai sunt condamnai s sufere consencine nefaste pe via. Diciplina l va ajuta pe copil s devina un adult de succes i ncreztor n sine. Stabilete regula- asigur-te c micuul tau crete ntr-un n care sunt stabilite limite clare i consecintele sunt consistente i corecte. Vorbete-i n mod consenvent despre cum ai dori tu ca el s se poarte. Apoi menine-l la stardandele pe care le-ai stabilit. Nu numai c viata ta va fi mai organizat i mai implinit, dar, pe termen lung, copilul tu ti va aprecia efortul . LEGEA NCREDERII N PROPRIUL INSTINCT Nu copia regulile altor familii Cu siguran, nu ai sri de pe un pod doar c vecinul tu a facut-o, dar ai putea trai dupa regulile altora doar pentru c te jenezi s i contrazici ori pentru c micuii ti i doresc asta? Stabilete regula-Asigur-te c juniorul nelege regulile familiei i c tie c te atepi de la el s le urmeze ntocmai sau s te anune dac se afl intr-o situaie care l foreaz s nu le respecte. De asemenea, incearc s-i cunoti pe prieteni copilului tu i pe prinii acestora, pentru a vedea dac i acetia i mprtesc valorile. LEGEA LAUDELOR Laud att ct este necesar darn u prea des n acest caz se aplic proverbul: cei prea mult stric. Copiii au nevoie de ncurajrile tale i le place la nebunie cnd le recunoti realizrile . Dar nu le ruina ncrederea fcndui s cread c fiecare lucru nesemnificativ pe care ei l fac merit o total i complet adoraie. Cnd vor afla contrariul vor fi distrui i probabil c te vor nvinovi pentru c i-ai nvat ca tot timpul s fie apreciai.

Stabilete regula: laud-i ori de cte ori este nevoie, darn u exagera. Prea mult laud duce la scderea eficacitii i a scopului propriuzis al complimentelor adresate. Dac i doreti ca i copiii ti s aib incredere n tine, trebuie s fii credibil. LEGEA CERTURILOR Stopez cearta dintre copii Da, este normal ca fraii,surorile ori prietenii s se necjeasc, s se certe, s se ironizeze reciproc. Dar aceasta nu nseamn c trebuie s-o fac pe seama ta. Oprete imediat aceste absurditi reaintindu-le copiilor c astfel de purtri sunt inacceptabile. nva-i cum s comunice unul cu cellalt mai degrab folosind cuvinte civilizate, dect pumni, ironii sau atacuri verbale. Stabilete regula-evit s-i ntrebi cine a nceput, chiar nu conteaz i, oricum copiii vor da vina unul pe cellalt. Dac nu intervii, muli dintre copii vor rezolva problema, o vor ignora sau se vor duce n camerele lor pentru aavea un pic de linite. Ajut-i copiii s deprind ndemnri care s-i ajute s se neleag unul cu cellalt. nva-i s asculte, s nu fie defensivi i, de asemenea, cum s cad de acord atunci cnd se contrazic. LEGEA AUTORITII Fii un mic dictator n familie, cei mici au sigur nevoie... Judecata copiilor poate fi imatur, nerezonabil i n favoarea lor. Dac nu iei chiar tu deciziile sau dac te lai convins de copii s faci ceva aa cum vor eii nu cum crezi tu de cuviin,atunci i lipseti pe acetia de o conducere adecvat i corect. Este timpul pentru o nou form de guvernare, cum nu se poate mai simpl tu deii votul decisiv. Stabilete regula-poi arta compasiunea dar, n acelai timp s deii controlul. Acord-le anse de vot tuturor membrilor familiei, dar nu neaprat anse egale. Asigurte c asculi punctul de vedere al copilului tu, pentru a-i arta ca-i respeci opinia. Dac

nu se poate ajunge la un compromis, mama i tata vor lua decizia final. Dac copiii neleg acest lucru nc de la nceput, vor accepta i respecta procesul. LEGEA RZBOIULUI Alege btliile cu atenie Simi c te afli ntr-o lupt permanent cu cei mici? nva s alegi ce este ntradevr important i unde mai poi lsa de la tine. Nu toate rzboaile trebuie ctigate. ncrede-te n instinctele tale i n ale copiilor ti. Stabilete regula- cunoate-i copiii i decide cnd te poi baza ntr-adevr pe judecata lor. Dac ai ncredere n ei nii pot lua decizii rezonabile i sntoase, retragete. Dac i alegi,, btliile cu grij, copiii te vor asculta mai cu atenie atunci cnd stabileti reguli privitoare la lucrurule importante. Dac eti ntodeauna de partea lor, ei vor fi nemulumii de tine i vor alege aa cum doresc ei.

n familie educaia unui copil const n ceea ce triete copilul, nu n ceea ce i se spune (cuvintele ca atare). Copilul triete faptele prinilor (care-i vor servi de model) i mesajul din spatele frazelor care i se spun. Doar in cazuri de retard grav, un copil nu va percepe nici un mesaj ascuns. Mesajele ascunse nu sunt percepute constient decat in rare cazuri, le percepe totdeauna inconstientul care le emite apoi constientului in situatii similare de via cu cele n care au fost date. Felul in care un copil percepe i stocheaz n inconstient mesajul ascuns al propozitiilor care i sunt spuse de catre figurile parentale, i vor pecetlui destinul (i numai un miracol l poate schimba cum spune Eric Berne). Prinii i educ copiii (pe langa exemplul personal) prin urmtoarele categorii de propoziii / fraze: principii, ordine, atribuiri, porunci (injonciuni), contraporunci (contrainjonciuni), programe i permisiuni. Unele din aceste tipuri de fraze pot contine mesaje ambivalente (frazele exprimate la momente diferite n contexte diferite i cu neles opus) sau disjuncte (dou enunuri n aceai fraz care se exclud reciproc).

Descrierea mijloacelor verbale de comunicare parinte - copil 1. Ordine Ordine directe: Nu m plictisi! F ce-i spun! Dispari! Grbete-te! N-o face pe mecherul! Dac nu reueti din prima, ncearc, ncearc, ncearc din nou!" Exemplu de ordin sau comanda cu disjuncii: un parinte care se uraste pe sine spune copilului su "Ar trebui neaparat sa faci asta, dar nu esti in stare". Situatia cea mai grav (disjunctia vine de la ambii parinti): parintele de sex opus spune: "Ar trebui neaparat sa faci asta" iar parintele de acelasi sex (care ar trebui sa-i arate copilului cum se face treaba asta) spune: "Dar nu esti in stare!" (a se intelege: "nu m simt n stare sa iti arat sau nu te iubesc indeajuns pentru a ma obosi sa iti arat" - unii copii chiar reusesc sa inteleaga corect disjunctia). Acest tip de comanda disjuncta biparentala venita conform cu transmiterea scriptului (de la parintele de sex opus si sustinuta negativ de parintele de acelasi sex) poate scurtcircuita psihicul copilului mai puin iste, ducand la psihoza. 2. Atribuiri / Investiri Uneori, nu se zice copiilor doar ce trebuie s fac, dar i ce sunt. Acest tip de mesaj se numete atribuire: Puterea impactului lor depinde de frecvena lor i de semnele nonverbale care le nsoesc. Exemple de atribuiri directe: Eti idiot!" Eti micua mea dulce!" Vei sfri n pucrie!" N-o s reueti niciodat!" Eti bun la citit!" Acestea sunt atribuiri spuse copilului direct. Coninutul poate fi pozitiv sau negativ. Impactul lor variaz n funcie de semnele nonverbale care le nsoesc. Eti idiot!, zis dur, nsoit de o palm, determin un mesaj diferit de cel emis de aceleai cuvinte pronunate pe un ton vioi i nsoite de o mngiere. Uneori, atribuirile sunt emise n manier indirect, ceea ce nseamn c prinii vorbesc despre copil cu o alt persoan, fie n prezena sa, fie astfel nct el s aud ecourile:

Acela e cel mai linitit! Jill e aa drgu! Nu e aa puternic, tii? Ne ngrijoreaz, este aa rea! Tata zice c eti o pacoste! Acest gen de atribuiri indirecte pare n mod deosebit susceptibil de a fi perceput de copil ca un puternic mesaj. Pentru el, prinii sunt cei care determin realitatea i, auzindu-i vorbind astfel despre ei, consider c spusele lor sunt un fapt stabilit. n unele familii, atribuirile se transmit din generaie n generaie prin mesaje la nivel psihologic. Se refer la poziia pe care o persoan o are n familie sau la numele pe care l poart. Ellen, de exemplu, vine n terapie de teama de a nu nnebuni. Analizndui scriptul, realizeaz c alte dou femei din familie, botezate Ellen, mtua i bunica ei, au devenit psihotice, la o vrst apropiat de cea a lui Ellen. Mesajul, la nivel psihologic, care nu a fost niciodat verbalizat, era: Femeile din familie care se numesc Ellen devin nebune la 35 de ani!

Exemple de atribuiri indirecte (spuse de un printe celuilalt printe, cnd copilul nu este de fa dar n auzul copilului): "Vezi ce pot face alti copii i el (al nostru) nu e n stare de nimic!"

Aceste atribuiri indirecte au efect de sentin datorit faptului ca este exclusa participatia directa la discuie a copilului. Acesta nu se poate apra n nici un fel, nici mcar s plng. (atribuirea prin neparticipaie se incadreaza la una din metodele de spalare a creierului ce va fi descrisa mai jos). Exemplu de atribuiri cu mesaj ambivalent: Astzi mama spune copilului: "Tu esti tot ce am mai scump pe lume" ("pentru ca nu m iubete nimeni, mai ales tatl tu"). In alt zi copilul se alege cu o alt atribuire din partea mamei: "Tu eti piatra de moar legat de gtul meu" (mama gandeste "pentru c a divora de tatl tu dar nu cred c te pot crete singur", copilul simte mesajul ascuns "ar fi mai bine pentru mama ca eu sa nu

10

exist" care poate deveni in mintea copilului "cum sa fac sa nu mai exist" atunci cand mesajul e repetat des iar copilul e mic i nu nelege lipsa de cauzalitate cu sinele). Dup cum se vede, atribuirile date copilului vin din sentimentele de inadecvare ale printelui proiectate n copil, pe fundalul unei relaii de cstorie fr sentiment autentic. Deasemenea, mesajele afective ambivalente pot duce la psihoza. Exemplul de mai sus contine modul sau contextul in care e data copilului injonctiunea "nu exista" iar acesta o poate primi sau o poate respinge pe principiul "e problema ta nu a mea". 3. Programe Programul este compus din mesaje care vin din starea eului de Adult a parintelui si se adreseaza starii eului de Adult a copilului. Indic cum se fac lucrurile: Iat cum". 4. Porunci (injonciuni) (Injoncine - presiune puternic fcut asupra cuiva) Cele mai importante sunt: 1."Nu exista", 2."Nu tri" (cu versiunea "sinucide-te"), 3."Nu crete" ("rmi copil, ca s pot juca mai departe rolul de printe negativ din care sa obtin strokeuri negative"), 4."Nu te bucura", 5."Nu gandi", 6."Inebuneste", 7."Nu te apra", 8. "Nu fi important", 9."Nu fi copil" (adica nu avea sentimente si nu dori), 10."Nu apartine", 11."nu fi tu insui",12. "nu reui", 13."nu (face)", 14."nu fi apropiat", 15. "nu fi bine (sanatos)", 16. "nu simi". Copilul la anumite varste poate lua decizia de a-i nsui aceste injonciuni ad litteram sau de a le respinge cu ajutorul gandirii juridice a starii eului de Adult, prezent i la copii, numit micul avocat: "asta e problema ta nu a mea" (iar prin "problema" copilul intelege in sinea lui "faptul ca esti casatorita cu un barbat pe care nu il iubesti si m-ai facut pe mine fara sa te gandesti bine inainte"). Gandirea juridica a copilului se formeaza in anii de modelare si se definitivaza spre finalul copilariei. Daca e incurajata de parinti, se poate dezvolta pana la maturitate dnd avocai celebri. Gandirea juridica e folosita de copil in special pentru a modela etica sexuala conform cu trebuintele sale. Ansamblul format de injonciunile, permisiunile i deciziile pe care copilul le elaboreaz, plecnd de la acestea, este numit scriptul propriu-zis (scenariul de via propriu zis, cel care conduce individul spre reprezentaia final pe scena vieii i spre rsplata finala). De exemplu foarte multi oameni au injonciunea "nu exista" dar marea majoritate a lor nu se sinucid. Din nefericire, chiar daca nu se sinucid direct, nu sunt atat de ingeniosi incat sa resping total injonciunea "nu exista" ci ncearc s o ocoleasca folosind o contrainjociune parental: Ar fi mai bine pentru mine s rmn n via, att timp ct..." i punctele pot fi completate prin nenumrate maniere cum ar fi: muncesc mult" sau nu sunt apropiat de oameni". Asadar pot uni o injonciune cu o contrainjonctiune: "Am dreptul s exist atat timp cat voi putea munci pe branci (ca un sclav)". Munca pe branci poate conduce la un infarct si asa contrainjonctiunea "Sa muncesti pe branci toata viaa vine in sprijinul injonctiunii "nu exista" adic "f cumva i incearc s mori". Sau daca in urma unui accident individul este pus in fata imposibilitatii de a mai munci, decizia de a se sinucide

11

e totdeauna la indemana datorita injonciunii "nu exista" combinata cu decizia "Am dreptul sa exist atat timp cat pot munci" (asa se explica sinuciderile bruste ale unor proaspeti someri, sinucideri care par fara cauza pentru public).

Descrierea modului n care sunt date injonciunile (poruncile) parentale Dintre toate mesajele, acesta este cu potenialul letal cel mai mare i cel asupra cruia trebuie s ne focusm iniial n terapie. Dac v-ai gndit la sinucidere, este mai mult dect probabil c mesajul din scriptul vostru implic o injonciune Nu exista. Este probabil acelai lucru dac v-ai simit deja fr valoare, inutil sau nedemn de iubire. Poate c v vei aminti c unul dintre prini v-a spus: O s te omor pentru asta! sau Dac nu te-a fi avut! Aceste mesaje verbale confirm prezena acestei injonciuni, al crei impact major a fost deja transmis prin semne non-verbale, mult mai devreme n via. De ce dau prinii astfel de mesaje copiilor? Fr doar i poate pentru c acel tat sau acea mam, n starea de Copil, se simte privat() sau ameninat() de ceva anume prin prezena copilului. Un brbat tnr se cstorete i devine tat. Vznd c soia sa consacr prea mult timp i energie bebeluului, tatl poate retri, ca un elastic, un sentiment din copilrie. Incontient, retriete o scen de cnd avea doi ani, cnd a aprut un nou copil. Cum ar putea rectiga dragostea mamei? Singura speran ar fi ca acel copil s dispar sau s moar. Acum, ca adult, el poate emite semnale ale acestei dorine de moarte, referitoare la propriul su copil. ntr-un alt caz, o femeie are deja mai muli copii i nu mai vrea nc unul. Sub presiunea familiei sau printr-un accident, rmne nsrcinat. Din Copil, url: Nu! Nu nc unul! Vreau s se dea atenie nevoilor mele! i reprim furia din Copil, refuznd s o recunoasc i fa de sine. Dar, ntr-o manier subtil, exprim o anumit rejectare fa de copil. Nu i surde niciodat sau i vorbete puin, chiar dac face tot ce trebuie pentru a se ocupa de el. Cnd un printe agreseaz fizic sau psihologic un copil, mesajul Nu exista este exprimat direct. Aceast injonciune, Nu exista, apare frecvent n cadrul analizei scriptului, ceea ce poate prea surprinztor, tiind implicaiile sale letale. Dar, amintii-v c pentru un copil este foarte uor s interpreteze o ameninare cu moartea n tot felul de comportamente ale prinilor, sau n evenimente exterioare, care par inofensive unui adult. Amintii-v, de asemenea, c micuii confund dorinele cu actele. Poate din cauz c vrea ca fratele mai mic s moar, micuul poate decide: Sunt un asasin i merit s mor. i d singur mesajul Nu exista.

12

Acelai lucru se poate ntmpla i dac o mam transmite subtil copilului: Mi-ai fcut aa ru cnd te-ai nscut (Berne numete aceasta scriptul mamei sfiate). Copilul poate decide Nu valorez nimic, prin naterea mea doar i-am fcut mamei ru i poate am omort-o. Deci, sunt periculos i pot face ru oamenilor sau s i ucid, doar prin simpla mea prezen. Atunci merit s fiu rnit sau ucis. Prinii pot spune, de asemenea: Dac nu ai fi fost tu, a fi putut urma Universitatea sau a fi putut merge n strintate sau nu a fi fost obligat s m cstoresc cu unul care este aa i aa...) Dac mesajul Nu exista este aa de rspndit, de ce marea majoritate a oamenilor nu se sinucid? Din fericire, acetia sunt extrem de ingenioi pentru a rmne n via. n primii ani, copilul va lua decizii complexe pentru a se proteja de acest sfrit fatal astfel: Ar fi mai bine pentru mine s rmn n via, att timp ct... i punctele pot fi completate prin nenumrate maniere cum ar fi: muncesc mult sau nu sunt apropiat de oameni. . Poate fi dat n mod subtil, astfel: Dac nu ai fi fost voi a fi divorat de tatl vostru. Mai puin subtil: A fi vrut s nu te fi nscut...i atunci nu ar fi trebuit s m cstoresc cu tatl tu. Mesajul poate fi dat nonverbal, cnd printele i ine copilul n brae fr al dezmierda, privindu-l ncruntat sau mnios n timp ce l hrnete sau i face baie, ipnd dac copilul vrea ceva sau fiind abuziv fizic. Exist o multitudine de ci prin care mesajul poate fi dat. Aceast injonciune poate fi dat de ctre mam, tat, ngrijitoare sau guvernante i de ctre fraii mai mari. Un printe poate fi depresiv deoarece copilul a fost conceput nainte de cstorie sau dup ce prinii nu i mai doreau copii. Sarcina poate duce la moartea mamei i tatl sau bunicii l pot nvinovi pe copil. Travaliul poate fi dificil i copilul poate fi nvinovit pentru c a fost prea mare: M-ai rupt n buci cnd te-ai nscut. Aceste mesaje, spuse de multe ori n prezena copilului, devin mitul naterii care spune: Dac nu ai fi fost tu, viaa noastr ar fi fost mai bun. Alte moduri, mai subtile de a da injociunea "nu exista": "Dispari in camera ta! Am o discuie important cu domnii acetia!"; un printe care i iubete copilul, l ia de mn i-l conduce n camera lui unde i explic situaia evitand ai da importanta fata de copil in prezenta unor straini. Astfel copilul nva c e important ca persoan nu numai pentru prinii si ci pentru alti oameni in general. "Cat am vrut sa ajungi om mare" (parintele accepta copilul doar in conditiile in care copilul ar deveni ce si-ar dori parintele, copilul are dreptul sa existe daca devine ce-si doreste parintele). Cat de mare trebuie sa ajunga copilul ca adult? Sotiile fara sentiment sponsorizate material de sot, pot fi multumite vreodata? Copiii cu aceasta injonciune invata in terapie sa-si acorde dreptul la existenta. Conditionarea existentei copilului de dorinta capitala a parintelui nu-i va aduce copilului mult ravnita acceptare din partea parintelui. Parintele ramane mereu nemultumit de copil

13

dar multumit de sine. Prin urmare copilul chiar daca devine adult integrat cu mari eforturi, se va simti inadecvat in familia sa si in general pentru via pentru ca nu a ajuns un om suficient de mare. Nu tri Nu te duce la discoteca, nu te duce la chefuri, nu-ti fa prieteni, stai acas i nva, acum e momentul s nu ratezi nvtura. Dac adolescentul se izoleaz, este criticat ulterior pentru faptul ca nu are via social (comenzi ambivalente). Mai trziu in viata adultul poate lua pentru sine urmatoarele decizii: nu-ti fa concediile, munceste pe branci, cariera e totul, copiii sunt o cruce de dus, viata e mizerabila, oamenii sunt rai, lumea e ostila, toti iti vor raul. Cu asemenea sfaturi si decizii e greu e firesc sa nu vezi rostul propriei existene. Nu te bucura Aceast injonciune e dat din invidie (pe lng absena sentimentelor), "dac eu nu m pot bucura tu de ce s te bucuri?" sau pur si simplu din motive de protejare a investitiei in persoane umane vzute ca simple obiecte n proprietatea agresorului. Copilul are voie sa isi cumpere numai ce poate fi folosit ca hrana, imbracaminte sau accesorii scolare. I se reproseaza totdeauna ca risipeste banii daca isi cumpara un aparat electronic, o carte beletristica sau orice altceva care se adreseaza sufletului. Copilul este criticat pentru hobby-urile alese, totdeauna hobby-urile copilului nu sunt pe placul parintelui iar in final sunt vzute ca o pierdere de timp (frecvent prinii nu au vreun hobbyy ci sunt victimele deciziei timpurii "trebuie s muncesc continuu altfel nu am dreptul s exist"). Printele i apr la snge investiia fcut n copil. Copilul e de fapt vzut ca o investiie pentru ca este perceput ca un obiect aflat n proprietatea printelui. Un brbat oriental care i ucide copilul i soia dac i se pare c aceasta l-a nelat consider c i apr proprietatea. Soia i copilul sunt considerai proprietatea sa, nu fiine umane care au libertate de alegere. Unele femei care oricat s-ar fora nu reusesc sa ajunga la orgasm au primit injonctiunea "nu te bucura ca e pcat sau ruinos" (tatl lor le-a parazitat mereu viaa emoional cu "Bucura-te de ce ma bucur eu, nu te bucura de ceea ce ai dori tu"). Orgasmul poate insemna un prliej de bucurie. Lipsa lui poate fi un motiv de frustrare si tristete. Exemplul extrem prin care un tata "proxenet" isi educa fiica este: "ai grija ca mana care-ti intra sub fusta sa fie plina de aur". Fraza poate avea si alte formulari mai moderne. Fiica are voie sa se bucure de sex daca se vinde bine iar o parte din profit il ofera tatalui (zestrea ginerelui). Ca sa obtina asta, tatal controleaza, directioneaza viata intima a fiicei. Se mai numeste tatl-proxenet.

14

O alt situaie de interdicie la bucurie este cea observat in relaiile agresor -victim cand victima se poate bucura numai de ceea ce ofer agresorul ca mit de mpcare. Bucuria este folosit ca un mijloc de manipulare ieftin pentru a aduce victima inapoi n cercul agresiuni. Ct timp nivelul agresional excaladeaz, victima are interdicie la bucurie. Cand victima vrea sa paraseasca mediul agresor, brusc agresorul vine cu un cadou de mpcare (elasticul victima - agresor). Inebunete

Este dat prin comenzi care atac gandirea, sau prin reprouri care atac identitatea moral a persoanei (abuz moral "Nu esti suficient de bun pentru noi!" sau "Nu te ridici la nivelul ateptrilor noastre!" sau "Nu ne merii!", "Nu m merii!" ). Aceast injonciune se d prin mesaje ambivalente i comenzi disjuncte. Porunca "inebunete" vine prin reprosuri care ating valoarea morala a copilului. Exemplul clasic este urmtorul: "greelile mele sunt datorit ie iar meritele tale sunt datorit mie". Parintele spune ca tot ceeace face (condiionri, deturnarea vieii profesionale, interzicerea vietii personale a copilului), este pentru binele copilului, din dragoste pentru el. Condiiile create de printe pentru copil sunt n aa fel concepute ncat copilul s-l mulumeasc pe printe (nu pe sine) ca i cum ar fi un obiect sau o marionet. Prin urmare copilul se simte inadecvat fata de sine si mediul social neavnd posibilitatea de a fi el nsui (nu poate deveni ceea ce i dorete, nu-i poate exprima sentimentele, i sunt substituite propriile decizii i alegeri cu cele deciziile si alegerile parentale pe motivul c "un copil nu poate decide corect pentru sine" - un aspect important al culturii si educatiei romanesti cu radacini adanci in timp care merg pana in societatea sclavagista: "sclavul nu poate decide nimic pentru sine fara acordul stapanului"). O remarca importanta ar fi ca in societatea occidentala, copiii, adultii sunt liberi in limitele in care nu incalca viata sociala si personala a celorlalti (definita democratiei). Acesta e si secretul succesului societatii occidentale, "omul potrivit la locul potrivit" si nu "omul pe pile in locul unde nu are aptitudini" sau "copilul marioneta in locul decis de parinte". Suntem liberi in anumite limite impuse de ceilalti si avem dreptul sa impunem limite celorlalti. Suntem liberi intre limite. Incalcarea limitelor noastre de catre alte persoane, n spe prinii notri, n diverse moduri, ne provoac traume, diverse tulburri de comportament i chiar nebunie (psihoz). Orice efect are o cauz, iar rolul inteligenei umane este depistarea cauzei nainte ca efectul s devin permanent. Nu fi tu (nsui) Aceast injonciune poate fi exprimat fa de un copil ai crui prini i doreau o fat i care au avut un biat i viceversa i care transmit mesajul n manier nonverbal Nu aparine sexului tu. Acest lucru poate apare n numele date copiilor, o feti se va numi Jacky i un bieel va fi botezat Vivian.

15

Prinii i vor mbrca fetele cu haine trainice i bieii cu zorzoane i panglici. Odat adult, persoana cu un astfel de mesaj continu s se mbrace i s aibe maniere tipice celuilalt sex. ntr-o manier mai general, mesajul poate fi: Nu fi tu nsui, fii alt copil. Prinii pot prefera un copil mai mic, unuia mai mare sau un frate unei surori. O mam care respinge un copil l poate compara mereu cu ali copii: Micul Johnny de la capu strzii, merge cu bicicleta cu dou roi nu-i aa c e iste? i n plus are cu un an mai puin dect tine. n acest caz, mama poate avea imaginea copilului ideal la care viseaz. Ea nu reacioneaz pozitiv dect la aspectele copilului care cadreaz cu aceast imagine i le poate respinge pe celelalte. Prinii fac de asemenea i acest gen de declaraii: Semeni bine cu unchiul tu Harry, care nu e bun de nimic. i cu ct copilul se va comporta ca i acest unchi, cu att va obine mai multe stroke-uri.

Nu fi copil

Aceasta este o alt injonciune transmis de prini, din starea de Copil, care se simt ameninai de prezena unui copil. Dar n loc s se debaraseze pur i simplu de acest copil, Copilul din printe spune: Aici nu este loc dect pentru un copil i acesta sunt eu. Dar te voi suporta att timp ct te vei comporta ca un om mare i nu ca un copil. Aceasta se traduce mai trziu prin mesaje verbale ca: Eti prea mare pentru sau Bieii mari nu plng. Nu fi copil este dat de asemenea de prinii crora nu li s-a permis niciodat s se comporte ca nite copii i care se simt ameninai de un comportament de copil. Acetia au crescut ntr-un moment de criz sau ntr-un cmin sever, n care valoarea i importana erau legate de ceea ce fcea cineva. Uneori, copiii mai n vrst sau copiii unici i dau singuri acest ordin. Cnd i vd prinii certndu-se, un copil mic poate decide: n afar de ei doar eu mai sunt aici, deci din cauza mea se ceart. Aadar, trebuie s fac ceva. Trebuie s m grbesc s cresc ca s devin responsabil. Un copil mai mare poate decide n aceeai manier c este responsabil pentru fraii mai mici. Dac v simii stngaci n relaiile cu copiii, avei probabil injonciunea Nu fi copil. Acelai lucru este probabil adevrat dac v simii ncordat ntr-o situaie de distracie printre ali aduli. Nu te amuza i Nu te simi bine, Nu simi plcerea apar uneori ca variante ale injonciunii Nu fi copil.

16

Ce este sigur este c noi nu avem nevoie s ne aflm n starea de Copil pentru a ne simi bine, pentru a ne amuza i a simi plcerea. Dar dac ai decis, cnd erai copil, c amuzamentul i plcerea sunt lucruri rezervate copiilor i c voi ai fost obligai s devenii nite mici aduli n copilrie, v vei ntoarce ca un elastic la aceast decizie din trecut de cte ori vei avea ocazia de a v amuza n prezent. n unele familii, dac te amuzi prea tare, eti considerat lene sau pctos. Exist i credina magic c dac te simi prea bine, se va ntmpla ceva ru. Aa c soluia magic de ndeprtare a rului este de a nu te simi prea bine.

Nu crete

Acest mesaj este dat deseori mezinului. Prinii, n starea de Copil, pot s nu vrea s abandoneze ideea de a avea un copil mic n cas. Pentru ei, valoarea lor se rezum la a fi un tat sau o mam bun i dac copilul lor crete, nu i mai recunosc valoarea. Acest ordin este dat i de prinii care la rndul lor nu au crescut i al cror mesaj este: Rmi partenerul meu de joac. Uneori, mesajul nseamn: Nu m prsi. Este cazul unei femei care rmne acas pentru a se ocupa de o mam n vrst, exigent. O alt variant este Nu fi sexy. Acest mesaj este dat deseori de un tat fiicei sale, n perioada n care este destul de mare pentru a-i manifesta feminitatea. Din starea de Copil, tatlui i este fric de propria reacie sexual fa de fiic i emite mesaje nonverbale de distanare fizic, pe care fetia le decodeaz ca ordine de a nu crete i de a nu deveni femeie, din punct de vedere sexual. "Te rog sa nu umbli prin faa mea vopsit ca o tarf" spune tatal fiicei sale de 16 ani. De fapt tatal e invidios pe sexualitatea fiicei sale, se simte incitat de aspectul ei si se razbuna pe ea nelasand-o sa-si traiasca adolescenta. Fiica intelege ca e acceptata de tata doar daca ramane feti (nu crete e decizia inconstienta; antiteza ar fi s cresti mare iar contrascriptul ar fi "s-mi fac de cap") . Copile asculta-ma, nu e nimeni pe lumea asta sa te iubeasca mai mult ca mine! (adolescentul poate intelege inconstient urmtorul mesaj: "daca vrei sa fi <<iubit>> rmi copil, nu lua decizii proprii ca un adult independent iar eu, parintele, te voi iubi posesiv ca si pana acum, cu conditia sa faci cum spun eu". Pe de o parte parintele devalorizeaz adultul numindu-l copil (cand el poate avea 40-50 de ani, fapt obinuit in cultura balcanic), meninndu-i autoritate in mod nedemn asupra lui, iar pe de alta parte nu-i acorda permisiunea de a gandi si lua decizii in nume personal. Consecinta? Copilul ajunge un adult dependent de sfaturile parintilor, sau a unui substitut de parinte in persoana partenerului.

17

Nu reui Aceast injonciune este dat de un printe, care n starea de Copil este gelos pe reuitele fiului sau ale fiicei sale. Imaginai-v un tat care vine dintr-o familie srac. A nceput s lucreze la 15 ani i nu a putut s urmeze niciodat o facultate. Azi, datorit muncii sale, el i copiii si stau bine financiar. Pltete ca fiica sa s mearg la o coal bun, pentru a putea urma Universitatea. Vzndu-i reuitele, tatl va simi plcerea ca printe. Dar incontient, din starea de Copil, este gelos c fiica sa are posibiliti pe care el nu le-a avut. Ce va fi dac ea va reui? Aceasta va demonstra c e mai bun ca el? Nonverbal, i transmite mesajul Nu reui, chiar dac manifest i cere s lucreze intens pentru a reui. O student care n cadrul scriptului a luat decizia de a se supune injonciunii Nu reui va lucra intens la coal i va face totul competent. Dar cnd se va apropia examenul, va gsi o manier de a-l sabota. Intr n panic i prsete sala sau uit s ia un act important. Poate ajunge s-i produc o boal sau s remarce c nu mai tie s citeasc. Nu (face) Mesajul Nu...face implic Nu face nimic, pentru c ceea ce faci e aa de periculos c ai fi mai n siguran dac nu ai face nimic. Dac o persoan adult ezit continuu ntre diferite aciuni, cu sentimentul constant c nu ajunge nicieri, dar nu reacioneaz niciodat pentru a gsi o soluie, poate avea un astfel de mesaj n script. Injonciunea Nu...face este dat de o mam care, n Copil, este ngrozit c se va abate o nenorocire asupra copilului su, dac acesta se ndeprteaz de ea. Motivul acestei terori se afl n script, mai degrab dect n realitate. O mam care resimte aceast panic poate spune lucruri ca: Johnny, vezi ce face sora ta mai mic i spune-i s nu mai fac! Aceast injonciune este dat de prinii crora le este fric. Datorit fricii, acetia nu permit copilului s fac multe lucruri normale: nu te apropia de trepte (copiilor care ncep s mearg); nu te cra n copaci; nu merge cu rolele, etc. Uneori, aceti prini nu i-au dorit copilul i, recunoscndu-i dorina iniial ca acest copil s nu fi existat, se simt vinovai i panicai de propriile lor gnduri i devin supraprotectivi. Alteori, printele devine fobic, psihotic sau supraprotectiv dup ce a pierdut un copil mai mare, n urma unei boli sau a unui accident. Pe msur ce copilul crete, printele va fi preocupat n legtur cu orice aciune pe care o propune copilul i spune: Poate c ar fi bine s te gndeti mai mult n legtur cu asta. Copilul crede c nimic din ceea ce face nu este bine sau sigur, nu tie ce s fac i caut n jur pe cineva care s i spun. Un astfel de copil va avea mari dificulti n a lua decizii n via. Nu fi important

18

Oamenii care au primit un astfel de mesaj sunt cuprini de panic cnd li se cere s-i asume rolul de lider. Devin seci cnd trebuie s vorbeasc n public. n cursul carierei, o persoan care are un astfel de mesaj poate reui de minune n rolul de subaltern, dar nu ncearc s avanseze sau saboteaz acest lucru dac se ivete ocazia. O variant a acestei injonciuni este Nu cere ce vrei. Exist i un alt mesaj aprut din dorina prinilor de a-i respinge copiii. Nonverbal, printele transmite din starea de Copil: Te suport, micuule, att timp ct i dai seama c nici tu, nici nevoile tale nu sunt importante aici. Dac, de exemplu, unui copil nu i se permite s vorbeasc la mas, i i se spune: Copii trebuie vzui, nu auzii, sau este desconsiderat ntr-un mod oarecare, poate simi mesajul ca Nu fi important. De asemenea, poate primi un astfel de mesaj la coal. n California, copii hispano-americani au avut n trecut probleme mari cu importana, deoarece ceilali copii care vorbeau doar o limb i batjocoreau pentru ncercarea de a vorbi engleza la fel de bine ca i spaniola i pentru c nu o fceau prea corect la nceput. Bineneles, negrii primeau acest mesaj din partea albilor, ca i din partea mamelor care nu doreau s fie destul de importani ca s aib probleme cu albii. Nu aparine Prinii spun copilului urmatoarele fraze: "Bunicii ti sunt mizerabili, tu trebuie s pleci din casa asta" - dar chiar prinii nii nu pleac vreodat. "Satul, oraul sta sunt mizerabile, tu trebuie s pleci departe de aici, noi vom rmne aici s ne sacrificm pentru tine" (?) - dar chiar prinii nii nu pleac niciodat din respectiva localitate. "ara asta e mizerabil, cine e detept a emigrat de mult de aici" - dar chiar prinii nii nu vor emigra niciodat. Mesajul ctre incontientul copilului este: "nu te simi bine unde te afli, nu aparii aici, nu aparine". Copilul poate deveni distant fa de oamenii i localitatea unde s-a nscut. Poate dezvolta complexe de superioritate. In realitate mesajul parental catre copil este "Nu ne aparii", este un mesaj pe care l-au primit la randul lor prinii sau i l-au auto indus datorita unor complexe de inferioritate din copilrie, sentimente de inadecvare proiectate in toi ceilali (casa familiala, localitatea de batin, ara natala, uneori chiar si fata de profesia si locul de munca alese liber). Unii care aleg s rmn, devin insuportabili in locul in care simt ca nu apartin, altii care aleg s se mute ca iganul din loc in loc, nu e vor simi bine nici unde, pentru ca "porunca" parentala "nu aparine" nu se sterge odata cu mutatul dect poate dac "emigrarea" nu se face intr-un loc (ar) unde exista cat mai multi oameni "liberi", fr porunci parentale de genul "nu apartine" sau "nu te simti bine aici". Porunca "nu apartine" are ca si consecinta, permanenta nostalgie dupa locuri indepartate i, poate degenera in dromomanie. Pandit Nehru, omul de stat indian, obinuia s spun: Cnd m aflu printre europeni, m simt indian i cnd sunt ntre indieni, m simt european. Ar fi o ans ca el s fi primit mesajul Nu aparine. Persoanele care se supun unui astfel de ordin se simt pe dinafar ntr-un grup, fiind percepui de ceilali ca solitari sau nesociabili.

19

Acest mesaj poate fi transmis printr-o atribuire a prinilor, care zic mereu despre copiii lor c sunt diferii de alii, dificili sau timizi. Sau prinii pot fi un model pentru aceast injonciune, datorit propriei marginalizri sociale. Acest mesaj este vehiculat fie transformnd copilul n ap ispitor, fie repetndu-i constant ct este de unic. Nu fi apropiat Injonciunea Nu fi apropiat poate implica o interdicie de apropiere fizic. Sub aceast form, prinii ne prezint deseori un model, atingndu-se rareori sau atingndu-i rar copilul. Pe de alt parte, poate semnifica Nu fi aproape din punct de vedere afectiv. Acest mesaj se poate transmite din generaie n generaie, n familiile n care oamenii nu vorbesc niciodat unul cu cellalt despre sentimentele lor. Un copil i poate da singur mesajul Nu fi apropiat, ca reacie a faptului c unul din prini l ine mereu la distan. Copilul ntinde braele s fie mbriat i nu obine nici o reacie. Decide c cererea sa de apropiere nu merit suferina de a fi respins. O variant a mesajului Nu fi apropiat este Nu avea ncredere. Acest mesaj poate fi decodat la moartea sau plecarea brusc a unui printe. Incapabil de a nelege aceast dispariie brusc, micuul poate decide: Nu voi mai avea niciodat ncredere c cineva va fi lng mine, cnd voi avea nevoie. Aceast decizie poate fi luat i atunci cnd un printe este abuziv sau ncearc s profite de copilul su sau s-l pcleasc. Decizia este: Voi rmne departe de tine ca s m protejez. Meninndu-i deciziile de acest tip n viaa adult, o persoan poate ajunge s fie suspicioas n mod constant. Chiar dac este acceptat cu cldur, i nal antenele pentru a repera respingerea. Dac cealalt persoan refuz s o resping, pun relaia la ncercri pn la ruptur i atunci rostesc: i-am spus eu! Nu fi bine (sntos) Prinii sunt foarte ocupai i lucreaz toat ziua. i iubesc fetia, dar nu mai au energie pentru a-i acorda atenie seara, cnd copilul vine de la cre. La un moment dat, copilul se mbolnvete. Mama i ia concediu pentru a se ocupa de copil, iar tatl i citete seara poveti pentru a adormi, ceea ce fcea rar nainte. Din Micul Profesor mecher, fetia trage concluzia: Pentru a obine atenia pe care o doresc, trebuie s fiu bolnav. Fr a-i da seama sau fr a o vrea, prinii i-au dat ordinul Nu fi bine. Dac se supune acestui mesaj, ca adult va utiliza aceast strategie a scriptului care const n a fi bolnav de fiecare dat cnd lucrurile merg ru n relaiile sale sau la serviciu. Uneori Nu fi bine este dat prin atribuire, ca n cazul familiilor care spun mereu vecinilor sta nu e zdravn (voinic), tii.

20

Copilul gsete o variant Nu fi sntos la un printe sau un membru al familiei care este psihotic i observ c obine atenie dac are un comportament similar nebuniei. Aceast injonciune poate fi ntrit prin reguli nespuse despre cum este transmis nebunia ntr-o anumit familie. Nu gndi Injonciunea poate fi dat direct prin ordine imperative cum ar fi: "Taci!" sau "Taci ca te plesnesc!", "Hai dispari!" sau prin atribuiri directe: "Esti prost, tembel, idiot", "Nu gndeti ce faci!" Injonciunea Nu gndi" poate fi dat de un printe care denigreaz constant modul de a gndi al copilului. Micuul James este mndru s-i arate tatlui cum a nvat s-i scrie numele. Tatl rde zgomotos: Huh! Ce mucos iste eti!" Uneori, Nu gndi" este transmis prin model. Astfel, o mam isteric i arat fetei: Cnd femeile vor s obin ceva de la brbai, i pot deconecta gndirea i i pot intensifica sentimentele." Nu gndi" poate fi transmis i altfel: Fii obsedat de tot ce vrei, mai puin de problema care te privete direct." Astfel, una din urmrile blocrii constante a copilului de la preocuparea pentru sine (n scopul de a-l obliga s devin preocupat pentru satisfacerea sinelui printelui) este apariia indivizilor de tip "scufia roz". Prin preocupare se nelege aciunea de a gndi a individului pentru ai rezolva problemele personale aici i acum, prin decizii i alegeri proprii, motivate de sentimente si gusturi proprii. Scufia roz este personajul care st mereu n pdure n ateptarea scufiei roii pentru a o informa unde l poate gsi pe vntor, fr a participa la petrecerea final dat n cinstea nvingtorilor lupului. Mai exact, de cate ori copilul i exprim sinele (prin iniiative, actiuni, dorine), atenia sa este deturnat spre ceea ce gndete/dorete sinele printelui. Aceti copii sunt viitorii aduli "copii de minge", cu ocupaii bizare, gata oricnd s comit un act necerut de slugrnicie (vezi supraadaptarea). Un adult supus unui ordin Nu gndi" reacioneaz probabil la probleme ncurcndu-se sau simind o indispoziie, n loc de a se gndi la o rezolvare. O alt consecin a blocrii copilului de la preocuparea pentru sine poate fi tendina acestuia spre preocuparea de sine (tulburare de identitate) n scopul de a deveni aa cum (sau ceea ce) i dorete printele nu copilul nsui (o variant a injonciunii "nu fi tu nsui"). Aa pot aprea narcisitii infatuai (copiii ludai exagerat i continuu pentru orgoliul printelui) sau oameni care nu mai au curajul de a iei pe strad, pentru c nu au intrunit standardele i criteriile parentale. La tendina brutal de a bloca un dialog confruntativ (care implic gndire din partea victimei) recurge de regul agresorul n momentul cnd discuia cu victima se apropie de un subiect sensibil pentru el, i anume atitudinea sau sentimentele sale pentru victim. Survine teama incontient c ar putea fi deconspirat ca fiind lipsit de sentimente (situaia e ntlnit de regul n confruntrile familiale, so-soie, printe-copil). Parintele blocheaza brutal dialogul copilului in momentul cand acesta i cere socoteal, incearc s gandeasc, s fac corelaii. n cazul n care copilul internalizeaz njonciunea "nu gndi" dat n asemenea situaii, el ar putea decide: "Nu voi cere niciodat socoteal

21

altora pentru atitudinea sau comportamentul lor fa de mine", o variant de "nu te apra" la mesajului agresorului "las-m s te ucid i nu spune nimic". Alte variante ale ordinului Nu gndi" sunt: Nu te gndi la x" (sex, bani, etc) i Nu gndi ce gndeti tu, gndete ce gndesc eu". Exemplu: o femeie versat care tocmai i-a prsit partenerul amator al jocului lovete-m""trage-mi un ut Dac injonciunea este Nu te gndi la secretul nostru de familie", persoana se va ntoarce la o scen timpurie pentru a spune celorlali c a tiut ntotdeauna secretul familiei. Dac injonciunea implic faptul c individul este prost", scena timpurie va fi una n care el va repudia acest atribut.

In concluzie "Nu gndi" sau crede ca exista Mos Craciun, crede ca te-a adus barza, nu fa corelatii intre membrii familiei, nu judeca sentimetele parintilor tai fata de tine, nu fa corelatii intre membrii altor familii se rezum la a nu observa nimic din ceea ce are legatura cu sentimentele sau cu realitatea obiectiv. Nu analiza sentimentele nimanui fata de tine ca sa nu vezi daca esti folosit sau nu. Injonciunea "nu gndi" asumat timpuriu de copil poate duce la comportamente asemntoare cu retardul mintal sau debilitatea mintal dar pentru c sunt stri recuperabile sau parial recuperabile, sunt numite pseudoretard sau pseudodebilitate mintal. Ele pot fi uor observate la copiii instituionalizai sau la cei crescui n mediile bolnave ale unor asisteni maternali iresponsabili. Intre pseudodebilitatea copiilor institutionalizati si cei care au dezvoltat un sine compliant datorit ego-ului parental exist doar o diferen de cantitate nu i de calitate. Nu simi

Prinii pot fi un model pentru injonciunea Nu simi, prin faptul c ei nii i reprim sentimentele. Uneori exist n familie o interdicie pentru manifestarea sentimentelor. Cel mai frecvent, unele sentimente sunt interzise, n timp ce altele sunt permise. Astfel, un ordin Nu simi poate fi interpretat ca Nu simi furia, Nu simi frica, etc. Uneori, mesajul e decodat ca Triete acest sentiment, dar nu-l arta. Unii copii au o versiune extrem a interdiciei de a simi o anumit emoie. Bieii mici primesc urmtorul mesaj de la tatl lor: Bieii mari nu plng niciodat sau Fii un soldat curajos i aceste slogane semnific Nu resimi tristeea i Nu resimi frica. n unele familii, mesajul Nu simi implic Nu simi senzaii fizice. Aceast injonciune este dat frecvent foarte devreme n copilrie i dac este dat cu destul putere, poate fi originea unor probleme serioase la vrsta adult. De exemplu, un copil

22

cruia i s-a interzis s simt foamea va avea mai trziu o tulburare a alimentaiei. Unii terapeui n AT au afirmat c mesajul Nu avea senzaii este rdcina anumitor psihoze. Unii prini transmit o versiune care spune: Nu simi ce simi tu, simte ce simt eu. Mama spune biatului ei mic: Mi-e foame, ce vrei s mnnci? sau Mi-e frig, pune-i un pulover. Nu te apra sau rmi lipsit de aprare Se poate da astfel: "Nu sta cu minile ncruciate n piept cnd i vorbesc!", care tradus nseamn: "Nu indrzni macar s schiezi o poziie defensiv atunci cand te agresez, darmite s te aperi concret!" sau pe scurt las-m s te ucid i nu face nimic! Alte injonciuni dar i alte moduri n care pot fi date injonciunile deja prezentate mai sus vor fi descrise la Programarea Parental (la sfritul materialului). Sinucide-te Aceast injonciune este data copilului indirect prin afirmatii similare cu executia: - eu te-am facut eu te omor (nu ai dreptul sa traiesti) - sa inveti ca de nu dracu te ia (sa inveti ce vreau eu nu ce vrei tu, altfel va trebui sa te omor) - ori inveti ori mori (ori faci cum spun eu, ori esti liber sa te sinucizi) Cei care fumeaza, beau foarte mult, se drogheaza pun in aplicare porunca "sinucide-te". 5. Principiile (sau prejudecile). Vin din starea eului de Parinte a parintilor i se imprim in starea eului de Parinte a copilului (copiii mici care critica si normeaza pe ceilalti copii in timpul jocurilor) Exemple de principii din Parintele negativ Toi scoienii sunt zgrcii." Negrii sunt lenei." Albii te exploateaz." Lumea e un loc ngrozitor." Nu putem avea ncredere n oameni."

23

Principiile primite de la parinte dau pozitia de viata a copilului: Eu cu tine suntem OK dar ei nu sunt OK" (Hai sa-i exterminam! nazistii). Sau Eu cu tine nu suntem OK , toti ceilalti sunt OK" sinucigasii in grup (Hai sa ne sinucidem pentru ca viata nu are sens!); un parinte care nu emite n prezenta copilului ordine, principii negative, prejudecati, critici, limitri cu sens de ateptri il va plasa pe copil pe o poziie de invingator n via: eu sunt ok, tu esti ok, ei sunt ok". Vezi mai jos principiile educative corecte. 6. Contraporunci , contrainjonciuni sau miraje Au fost denumite astfel pentru c se credea la nceput c pot anula poruncile parentale (injonctiunile parentale), ca sunt un fel de antidot al acestora. De fapt ele ajuta prin asociere la indeplinirea poruncilor parentale si nu sunt altceva decat atribuiri negative la adresa copilului dar camuflate in mod subtil. Exemple: "Fii cuminte!" "Fii perfect!" "Fii puternic!" Fii detept! "F eforturi!" Lucreaz din greu!" Fii primul din clas!" "F plcere (altora)!" "Grbete-te !" De unde tie copilul cnd e suficient de perfect, de puternic, c s-a grbit destul sau c a mulumit pe toat lumea? De aici i numele de miraje care a fost dat contrainjonctiunilor. Aceste contraporunci folosite frecvent pot declanda/stimula un comportament fie compulsiv fie rebel (de opozitie). Contrainjonciunile par pozitive sau c ar putea avea un efect benefic asupra copilului. Dar iat ce nelege copilul (dialogul sau interior intre Micul Avocat i Copilul din copil care da gandirea marian): "De ce imi spune mama s fiu puternic? Pentru c sunt slab! Deci sunt slab!" este interpretarea cand Micul Avocat din copil este nepregtit, putin dezvoltat. O interpretare direct care se va sedimenta pasiv in inconstient.

24

Cum interpreteaza copiii care au Micul Avocat dezvoltat:? "Mama imi spune sa fiu puternic pentru ca ma crede slab, dar eu sunt puternic! Mama m crede sau m vrea slab, e problema ei!" Contrainjonciunea "Fii puternic!" este de fapt o atribuire: "Ii spun s fii puternic pentru c te cred slab" - "Eti slab!" iar copilul poate ramane cu atribuirea "Sunt slab!" pentru toata viata, depinde de frecventa repetarii mesajului. Antiscenariul Dac copilul ar raspunde "Nu vreau s fiu puternic!" sfidnd parintele, tocmai pentru ca a simtit atribuirea ascunsa "eti slab", imediat printele s-ar deconspira i ar rspunde: "Bine atunci, nu fii puternic (cum te sfatuiesc eu), fii slab (cum vreau eu)!" muteriul i d arama pe fa iar Micul Avocat din copil obine confirmarea la ceea ce bnuia: "Parintele e pervers, las c-i art eu lui!" Modul in care i va arta se numete in analiza tranzacional Antiscenariu (copilul face totdeauna inversul sfaturilor si principiilor parentale, pentru ca a simtit in ele desconsiderare i lipsa iubirii). Copiii care aleg antiscenariul se numesc copii rebeli, ei nu sunt liberi, pentru ca functioneaza tot dupa o formula, chiar daca e o antiformula (redau caseta parentala de la coada la cap). Acest rationament poate fi aplicat tuturor contrainjonciunilor. Contrainjonciunile pot fi demontate uor de copil prin simple intrebri puse printelui (eventual nsoite de un zmbet ironic) : Cat de puternic? Cat de cuminte? Cat de detept? Acest fapt e mult mai plauzibil ca va dezarma printele (care probabil se va autosesiza de absurdul propriilor spuse) decat o opozitie directa Nu vreau sa fiu puternic! Cum ar trebui s spun un printe care i iubete copilul n loc de "Fii puternic!"? i va spune "Eti puternic!" (atunci cand vede ca acesta a reusit un lucru cat de mic) sau nu i va spune nimic daca copilul nu a reuit nimc ori i va spune: "Ar iei mai bine dac ai face aa! Hai sa iti arat cum se face" dar cu siguran s-ar abine de la "Fii puternic oim al patriei pentru ca urmeaz s facem totul pentru binele familiei (patriei)" parintele socialist, sau, si mai grav, "nu esti bun de nimic, te-as extermina" parintele nazist. Consider acest articol util prinilor "socialiti" care nu vor s aib copii "proletari" ns nu tiu cum s procedeze ("Fii drz i lupt Nicolae (Labi)"). Totdeauna injonciunile, permisiunile, ordinele sunt insotite de mesaje non verbale, care le pot accentua sau le pot diminua impactul. Cu mult nainte ca limbajul s fie nsuit de

25

copil (nc din primul an de via), injonciunile i permisiunile sunt date de catre parinti copilului de o manier non verbal, de aici i temerea parial justificat a unora fa de deochi, the evil eye. n acest material a fost prezentat modul verbal de transmitere, din comoditate didactic. Un copil mic care are mai multe interdictii decat permisiuni, va cauta totdeauna din priviri aprobarea printelui atunci cnd va dori s fac ceva. Cand va fi adult, va cauta aprobarea persoanelor pe care le percepe cu autoritate asupra sa. Modelul comportamental preluat de copil este cel al figurii parentale cu cea mai mare autoritate asupra sa. Este puin probabil ca un copil s preia modele nesntoase din exterior dac n familie are parte de modele sntoase. Copiii strict supravegheati i controlai sunt cei care au prini non OK ca i model comportamental. Logica incontient n baza crora parintele l controleaz strict pe copil este: "Nu te las cu vagabonzii ca s nu devii un vagabond ca mine". Hilarul situatiei nu mai are nevoie de comentariu. Dou situaii extreme In familiile srace material e frecvent situaia n care ateptrile prinilor sunt mari ("Trebuie s faci asta! Dac i doreti sau nu, nici nu m intereseaz! O vei face pentru c aa am decis eu c ar fi spre binele tu iar ceea ce vei face m valorizeaz n final pe mine ca printe!" este trecut sub tacere. Valorizarea prin pmnt mult prezentat in romanul Ion al lui Loviu Rebreanu poate fi fcut nlocuind pmntul cu copilul personal atunci cand el provine dintr-o relatie fara sentiment. Rasplatirea copilului e marunta sau lipseste (jucria dorit de copil nu este cumprat niciodat sau este cumprat jucria care nu a avut-o printele cnd era mic). Jucaria dorita de copil si modul in care i este oferit cultiv n copil sentimentul preuirii de sine. La fel cum investiia n nclinaiile i aptitudinile copilului dezvolt sentimentul datoriei fa de propria persoan i fa de job. In familiile instrite se poate remarca o situaie opus, permisiuni multe n loc de ateptri ("Ai voie s faci asta, dar numai dac tu i doreti") iar compensaiile sunt necondiionate, uneori disproporionate raportat la condiia adolescentului ("Fiule, de ziua ta de natere, prima ta main va fi un Ferrari!"). Ce ajung unii copiii din prima situaie i ce vor face n via cei din a doua situaie? Primii, posibil s ajung clieni cronici la psihiatrie, sau niste monstri care isi tin copiii in cusca sau legati cu lantul de pat, cei din a doua categorie pot ajunge niste afaceristi sau politicieni fara scrupule care vor lua de la primii si ceea ce li prea c au parafraznd un personaj binecunoscut. Cred ca in primul rand un copil are nevoie sa apara intr-un cuplu unde mami si tati se iubesc reciproc, pentru ca isi doreste instinctiv sa fie si el partas la dragostea lor (singurul lucru care-i ofera sentimentul de siguranta necesar dezvoltarii psihice). Copilul ar dori sa apara intr-o familie unde se pune accentul pe "a fi" nu pe "a avea" ca si compensatie la "fii cum vreau eu".

26