iii i,f:

I i

280

Douglas Mook

Totupi pi sindromul falselor amintiri poate pi chiar se intampld pi este

iar unii dintre terapeufi au fost dafi in judecatd pentru malpraxis atunci c6nd copiii devenifi adulfi gi-au retras acuzal:ile, recunoscAnd sursele acestora ca fiind teorii nefondate gi o practicd iresponsabild. Acest episod reprezintd un sfudiu de caz asupra a ceea ce se poate intAmpla atunci cAnd ,,binefdcdtorii" bine intenfionafi nu se documenteazd din literatura ptiinfificd gi nu sunt astfel famili arizalt cu ceea ce oamenii de gtiinfd - Elizabeth Loftus numdrAndu-se printre mu$i allii - au descoperit cu privire la memoria omului.

- oricAt de dificil ar fi - pentru a evita distrugerea viefilor inocenfilor. In1992, un numdr de pdrinli acuzali au creat Fundafia Falselor Arriinfiri, pentru a-i ajuta pi sprijini pe ceilalfi pdrinfi acuzalipe nedrept de cdtre copiii lor. Peste 3 700 de persoane astfel acuzate s-au aldturat acesteia doar in primul an. Mai recent, tribunalele au inceput s5 insiste asupra corobordrii ,,amintirilor recuperate,, cu alte dovezi,

imperativ sd ludm mdsuri

34. Gordon Bower despre memoria dependente de stare

Sd ne gAndim la ce se intdmpl5 atunci cAnd participanfii la un experiment inva!5 o listd de cuvinte familiare. Li se poate inmAna iista de cuvinte pentru a fi memoratd, I se pot afipa cuvintele pe ecranul

trii:

Bibliografie:
l,oftus, 8.F., Eyewitness testimony, Harvard University press, Cambridge, MA,t979

ii
1:i-

$i:

ii
ili
iiii
rltj

unui calculator, li se poate citi sau le poate fi prezentatd i:r orice altd formd. Apoi, dupi rrn timp, li se va cere sd igi reaminteasci respectivele cuvinte. intr-un astfel de experiment, ceea ce participanlii invafd nu sunt cuvintele ir:r sine. Cuvintele, am presuplls noi, sunt familiare. Ceea ce ei invald insd este cd aceste cuainte specifice se potrivesc cu acest erperiment specific. Am putea spune cd ei formeaz| asocieri intre fiecare cuv6nt gi contextul experimentului: ,,Acestea sunt cuvintele care erau prezentaie in acea listd, fir acel loc, in acel timp. Acestea sunt cuvintele care ir:rsolesc acest experiment". Totugi, dacd aga stau lucrurile, atunci participanfii formeazl. de fapi asocieri intre cuvintele respective gi intreaga situafie in care este condus experimentul.. ,,Situafia" include camera gi orice se afld in ea, gi indiciile care se ivesc din propria lor stare. Daci respectivele cuvinte se asociazd cu toate aceste indicii, atunci participanfii ar trebui sd gi le aduci mai bine aminte dacd sunt testafi pentru reamintire in aceeagi ca aceea in care 1e-au irvilat. Astfel, intemd gi externd situafie ei vor avea cel mai mare numdr de indicii deja asociate cu materialul menit a fi reamintit. Gordon H. Bower s-a hotdrdt sd testeze aceastd

Loftus, E.F. gi Ketcham, K.E., Witness for the Press, New York,799I

defense, St.

Martin,s

Loftus, E.F. gi Ketcham, K., The myth of repressed memory: False memories and allegation of sexual abuse, St. Martin,s press, New york, 1994 Loftus, E.F. gi Palmer, J.C., ,,Reconstruction of automobile destruction: An example of the interaction between language and memory,, in lournal of Verbal Learning and Verbal Behaoior, jj,It74, pp. 5g5-5g9 Mook, D.G., Motiaatinn: The organimtion of actian, (edifia i 2-a;, Norton, New Yotk,!996 Ofshe, R. gi Watters,E., Making mosters, Scribner, New york, 1994

idee (1981).

Gordon Howard Bower (1932-) s-a ndscut in Ohio. fli-a luat licenin cadrul Universitilii Westem Reserve (actualmente Universitatea fa Case Westem Reserve) ir.19%, dupi care s-a indreptat spre studii postuniversitare la Universitatea din Minnesota pi la Universitatea YaIe,

282

Douglae Mook

Gordon Bower despre memoria dependentd de

stare

2g3

Tabelul 34.1 Designul experimentului lui Bower asupEt memoriei dependente de stare.
Starea din

timpul testdrii privind retentia

Thisti

Fericiti
Starea

ln timpul memord.rii
Stare fericitd

Stare fericitd

in timpul memoririi,
testare ln starea de fericire

in timpul memordrii,
testare in starea de tristele Stare

Tristi

Stare tristd.

tristi

in rimpul memordrii,
testare in starea de

in timpul memordrii,
testare in starea de tristele

fericire

independent de participanfi. Designul se poate observa in tabelul34.1. Figura 34.1 rezumd, rezultatele pi evidenfiazd un frumos efect de ,,incrucigare" - Dacd subiecfii au fost higti in timpul irrvdfdrii materialului, pi l-au reamintit mai bine dacd au fost testafi atunci cand erau tripti. Dacd l-au memorat ?n tirnp ce erau fericifi, gi l-au amintit mai bine atunci cand au fost testafi i:n starea de fericire. cu alte cuvinte, acwatefea cu care pi l-au reamintit a depins de faphrl de a fi fost sau nuin acem;i stare fur ti*prl testdrii gi in timpul invdfdrii materialului. Aceeapi stare indicd o performanfd bund, o stare diferitd implici o performanld mai scdzutd. De aceea, ne referim la acest fenomm *i*orie dependentd de stare.

starea din timpul invdfdrii, fericitd sau tristd, gi starea la testare, fericitd sau tristd; fiecare combinafie posibild a fost prezentatd unui grup

unde a dob6ndit masterul pi doctoratul ir.lgs6,respectiv 1gs9.in19sg a acceptat un post la Universitatea StanJord, unde este gi astdzi. Bower a ales se manipuleze starea parhcipanfilor o stare inte- primei rioar5. Afdcut acest lucru apelAnd la hipnozd, inducAnd jumd, tdfi dintre participanfi o stare de fericire, iar celeilalte jumdtifi o stare de tristefe, in timp ce acegtia igi invdfau listele de cuvinte. ulterior, unei jumdtdp dnfiecare grup i s-a indus o stare de fericire, iar celeilalte jumdtdfi o stare de nefericire, dupd care li s-a cerut sI igi aminteascd lista de cuvinte invdlate anterior. Astfel, avem ceea ce se numepte wr design factorial. Au existat doud variabile independente

amintire sd fie similare cu semnele exteme care au fost prezente atunci cand materialul a fost prezentat penfru prima datd. in mod similar, mulfi studenli gisesc c6 ii ajutd faptul - precum pi alte categotii gi un d.9 un loc special in casd, poate chiar scaun special, in care ^a -avea sd igi exercite serios studiul. Acel loc ajunge ulterior sd ,,insemne,, o lecfuri sau o invdfare serioasd, ceea ce rntra aitt nou ca o chestiune de asociere irtre achrl studiutui pe de o parte, gi al cadrului pe de altd parte.

mai cd primei jumdtifi dintre participanfi li se citeau cuviniele in timp cg_9e aflau in ap6, iar celeilalte jumdtdfi in timp ce se aflau pe uscat- ulterior, jumdtate din fiecare grup a fost testitd pe uscat, iar cealaltd jumdtate a fost testatd in apl, aitfel incat designul experimental era acelagi ca fir experimentul lui Bower. Cu sigriranga retenfia a fost mai buni atunci cand condifiile testdrii au coincis cu cele ale invdfdrii. Cei care au invdfat sub apd gi-au amintit mai bine sub ap5. cei care au invdfat pe uscat pi-au reamintit mai bine pe uscat. Aceste rezultate au adus lumind asupra multor lucruri fncalcite pi este foarte bine ca ele sd fie cunoscute tocmai pentru cd, dupd cum - foarte aratd pi figura 34.L, efectuI lor este unul puternic. Aturrci cand exisJd aceastd posibilitate, este bine ca examinarea sd se facd in aceeapi incdpere i:r care au fost finute orele, astfel incdt semnele externe la re-

Au existat multe variafii pe aceastx temd, iar rezultatele au fost consistente. starea intemd a participanfilor poate fi variatd pi in alte feluri.^De exempJu, s-a ardtat cd daid unii participangi i:rvaid mate_ rialul in timp ce se afld lntr-o upoard stare de ebriltate, pu "i'r,d sunt il tnTfi ir ti*p ce sunt treji retenlia este mai bun^d dacd subiecgii "l;ii testali in aceleapi condifii in care a avut loc invdfarea. (Cel mai bine este, oricum, ca ambele atat invdfarea, cat gi retenfia - sd aibd loc in condifii de trezie.) Toate acestea au de-a face cu stdrile interne ale participanfilor. Cum rim6ne insi cu situafia externd? intr-un experimlnt grandlos (clasic pe drept cuvant), participanlii erau scufunddtori. fiicadrul acestui experiment, unii dintre participanfi au invdlat lista de cuvinte i. ti*p ce se aflau la aproximativ 3 metri adancime sub apd, ir:r timp ce alfi au invdfat-o pe uscat (Godden gi Baddeley, 1,975i" Togi subiecgii au pu1t1t echipament de scufundare pi li se citeau cuvintele prin cdpti astfel incat acgste aspecte ale situafiei sd fie constante pentru tofi. Nu-

"

conceptul are o aplicabilitate mult mai extinsd decat in domeniul memoriei pure. In capitolul 38 descriem rezultatele ,,lipsite de

284
Figura 34J

Douglas Mook

Gordon Bower despre memoria dependentd de

stare

285

Efectulstirii asupra memoriei. Memoria este mai buni atunci cand este testata in acelea5i condilii de stare (fericit5 sau tristi) ca gi atunci cind materialul a fost
inifial invifat.

lU

(!
ru

tu

tr
U
tU id

'a
ru

&

diat un vast epantion de oameni, pe o perioadd de peste 15 luni. Dintre acegtia, unii au cdpdtat depresie clinicd in timpul studiului, iar dintre acegtia, unii pi-au revenit in timp ce studiul era incd in curs. Prinfre intrebdrile care li se puneau se nurnera gi una care viza relafia lor cu pdrinfii atunci cAnd erau tineri. Subieclii deprimaF, mai mult decAt cei nedeprimafi, au avut tendinfa de a mdrturisi cd pdrinfii fuseserd reci gi cd ii respinseserd, iar cd in fuPt copildria lor fusese una nefericitd. Acest lucru, la rAndul sdu, ar putea sd ne tenteze sd ne g6ndim la rdceala gi indiferenfa pirinlilor ca la factori care ar fi putut conduce la depresie. Problema era ce aceste relatdri erau specifice participanfilot in timp ce erau deprimafi. Atunci cAnd au fost intervievafi infr-o stare nonde' presiud, aceinpi participanfi gi-au descris copildriile gi relaliile cu pdrin;ii in feluri care nu puteau fi distinse de cele ale participanfilor care nu fuseserd niciodatd deprimafi. Trebuie sd ne intrebim: erau oare aceste amintiri din copildrie influenfate de memoria dependentd de stare? Poate ci oamenii care sunt deprimafi sunt mult mai pasibili sd igi aminteascd mai degrabd evenimente deprimante despre copildria lor decAt orice altceva, i"rr comparafe cu oamenii care nu sunt deprimafi. Dacd apa stau lucrurile, atunci chiar gi in cazul in care copildriile oamenilor deprimali nu au fost mai nefericite decAt ale altcuiva, atunci ei arputea, dincauzdcd sunt acum deprimafi, sd-pi aminteascd mai degrabd Partea nefericit5. Am putea atunci sd captdm o imagine care sd ne conducd pe un drum grepit, al relafiei dintre evenimentele din copildrie gi depresie. Nu gtim dacd este a9a sau nu, dar meritd sI pdstrdm gi aceastd posibilitate in minte. de la Bower i:rsupi. Un exemplu final - sau o speculatie - vine In t968, candidatul la prepedinfie Robert Kennedy a fost omorAt prin impupcare de cdtre un bdrbat Pe nume Sirhan Sirhan. Illteriot,
Sirhan nu i;i putea aminti efectiv nimic despre crimi... Sirhan a comis fapta intr-o stare de agitalie extrem5 gi era complet amnezic cu privire la eveniment'.. 5ub hipnozH, pe cind Sirhan devenea din ce in ce mai montat ti emolionat, a inceput si i;i reaminteasce din ce in ce mai mult, amintirile curg6nd in cascadi in timp ce exal' tarea crettea, culminAnd cu momentul impuScirii (Bower, 1981,
P. 129).

Tristele
Stare din

Fericire

timpul reamintirii

Sursa: Din Bower (1981, p. 132). Copyright @ 1981 oferit de cdtre Asocialia Psihlogicd Americani. Adaptare cu permisiunea autorului gi a Asociafiei Psihologice Americane.

rafiune" ale lui Luchins. Ne putem astfel stabili un mod de rezolvare a unei probleme care se nu funcfionezet satJ sd funcfioneze mai pulin bine decAt ar putea funcfiona o alternativd - 9i totupi rdmAnem fixafi ,,orbegte" asupra aceluiapi set de idei sau proceduri. Am menlionai i:r acel context cd mulfi oameni gesesc cd ii ajutl faptul de a lua o pauzi - o pauzd, complet5, cum ar fi o plimbare prin pddure in cazul lui Helmholtz, al cdrui sfat este intotdeauna demn de a fi luat in considerafie. Poate ci efectul unei astfel de schimbdri a cadrului este de a intrerupe liniile neproductive de g6ndire, care au ajuns sd fie puternic asocinte cu cadrul specific ir care avem astfel de dificulti;i. Mut6ndu-le i:rtr-un cadru cu care ele nu sunt puternic conectate ar putea sldbi asocierile indeajuns de mult pentru a ne permite idei mai productive, care.u putea sd ne vind in minte in locul acestora. Memoria dependentd de stare ar putea, de asemenea, pi sd ne coIoreze amintirile lucrurilor din trecut, mult mai adesea decAt realiz6m. O echipd de cercetdtori (Lewinsohn gi Rosenbaum,L9ST) astu-

Teoria psihanaliticd ar putea sugera cd Sirhan igi teprimase evenimentele stresante ale impugcdrii ca un mijloc de apirare impotriva anxietifii sporite pe care acestea au provocat-o. Dar, itr acest caz' se

Douglas Mook

nu ata stdteau lucrurile. Crima era una polificd 9i era pldnuieste pufin probabil ca amintirea crimei sd provoace o de dinainte; ti anxietate intolerabild tun ttit e in cazul lui Sirhan. in schimb, in lumina a ceea ce cunoagtem acum/ pare destul de posibil ca episodul sd fie un exemplu de memorie dependenth de stare. Evenimentele care s-au irrtAmplat trtr-o stare de inaltd excitafie sunt cel mai bine reamintite atunci cAnd cineva revine intr-o astfel de stare, a9a cum s-a intAmplat i:r cazul lui Sirhan cAnd a fost hipnotizat. Desigur, nu cunoagtem cu exactitate dacd apa stair lucrurile, dar pare mai plauzibil decAt o explicalie ir termeni de reprimare/ care ar depinde de o stare de anxietate putemicd sau vind, in sprijinul cdreia nuexistd nicio dovadd. ln plus, memoria dependentd de stare a fost acest lucru poate demonstratd prin experiment direct. in schimb nu a fost nicireprimare de freudiand nofiunea veni ca o surprizd -, (ceea pur 9i siminseamnd ce i:r condifi controlate odatd demonstratd fi mai mult nu ar dacd Chiar gtim ce se intAmpl5). plu condifii tr care cd gi un exemplu alternativi ca posibilitate de atAt, r6mAne cel pufin sd primoderni pe cercetdtorii i-au condus doar astfel de consideralii veascd dincolo de Freud.
pa,re cd

35. Collins

Structura memoriei semantice

ti Quillian:

Participanta imaginard a ezitat un pic la a doua intrebare, mai t6rziu vom vedea exact de ce se poate sd se fi intamplat astfel. Ceea ce este insd remarcabil este cd a fost capabild totuti sd rdspundd la intrebare cat de cat repede. A extras informafiile stocate

Canarul cdntd? Da, c6nt5. Canarul respird?

Hm... Da... RespirX.

ir

ceea ce este une-

Bibliografie:
Bower, G.H., ,,Mood and memory" in American Psycholgist, 36'

!981,pp.129-148
Bower, G.H. gi Cohen, P.R., ,,Emotional influences on memory and thinking: Data and theory" in S. Fiske gi M. Clark (editori), Affect and cognition, Erlbaum, Hillsdale, NJ, 1982, pp. 291'-33L Godden, D.R. gi Baddeley, A.D., ,,Context-dependent memory in

two natural environments: On land and under water" inBritish lournnl of Psychology, 66,1975, pp.325-332 Lewinsohn, P.M. gi Rosenbaum, M., ,,Recall of parental behavior by acute depessives, remitted depressives, and nondepressives" in /ournal of Personality and Socinl Psychology, 52,1987, pp. 611-6L9 Reisberg, D., Cognition: Exploring the science of the mind, Norton, New York,1997

ori numit,,memorie semanticd". Memoria semanticd se distinge de celelalte feluri de memorie de lungd duratd cum ar fi, de exemplu, memoria procedurald (sau memoria modurilor de a face diverse luc''ri) gi memoria episodicd (sau memoria evenimentelor specifice, cum ar fi absolvirea liceului). Memoria semanticd are de-a face cu cuvintele gi inlelesurile acestora gi cu alte cunogtinfe generale despre obiectele la care se referd cuvintele cum ar fi faphrl cd, de fapt, ca- respire. narii sunt animale, pot sd cAnte gi sd Spre deosebire de memoria de scurtd duratd sau memoria de lucru, cantitatea de informagie stocatd in memoria semanticd este enormd. Aceasta include faptele cd Roma este capitala Italiei, c6 Madridul este capitala Spaniei, Columb a trecut oceanul in1,492, cd zebrele nu poartd paltoane... pi evident am putea sd continudm completand lista-timp de o viafi. Problema este cum procurim informafia de care avem nevoie? Dacd ar trebui si cdutdm prtn toatd memoria noastrd semanticd ca sd spunem dacd ir fapt canarii respiri sau nu, ar i:rsemna sd ne g6ndim la intrebare timp de sdptdm6ni l"tregt incepand din acest monient. ln mod evident, nu putem sd cdutdm la intAmplare, ne-ar lua pur gi simplu mult prea mult. Ce facem in schimb? Allan M. Collins gi