Sunteți pe pagina 1din 44

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est

FEDERAIA NAIONAL A SINDICATELOR DIN INDUSTRIA ALIMENTAR

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

INVESTESTE IN OAMENI!

PREZENTARE STUDIU Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania


Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei. Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Cuprins

1. Cadrul de desfasurare................................................................................................................................5 2. Obiectivul studiului.....................................................................................................................................6 3. Etape ............................................................................................................................................................7 4. Structura studiului......................................................................................................................................8 5. Metodologia.................................................................................................................................................9 6. Analiza economica a industriei alimentare............................................................................................... 11 7. Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale in sectorul industriei alimentare................. 18 8. Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca.................. 26 9. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania..................................................... 32 10. Analiza riscurilor semnificative din industria alimentara........................................................................ 38 11. In loc de postfata ........................................................................................................................................41 12. Echipa de coordonare a studiului Industria alimentara si sanatatea si securitatea muncii............. 42

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

1. Cadrul de desfasurare
Prezentul studiul s-a desfasurat in cadrul proiectului Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la normativa de siguranta si sanatate in munca, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013, POSDRU/81/3.2/S/58274. Proiectul este dezvoltat intr-un parteneriat romano- spaniol, organizatia solicitanta fiind Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara - Sindalimenta (www.sindalimenta. ro), partea romana a proiectului fiind completata de Federatia Patronala Romana din Industria Alimentara - Romalimenta (www.romalimenta.ro). Partenerii spanioli sunt Federatia Agroalimentara a Uniunii Generale a Lucratorilor (FTA-UGT), Federatia Spaniola a Industriei Alimentare si a Bauturilor (FIAB), Instituto de Formacion Integral si PREVALIA CPG.

Detalii despre proiect si rezultatele sale se pot gasi la: www.riscurizero.ro www.facebook.com/Riscuri.Zero.industria.alimentara
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

2. Obiectivul studiului
Avand in vedere ca nu exista informatii oficiale disponibile privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a muncii in industria alimentara din Romania, a rezultat ca fiind necesara efectuarea unei cercetari in randul companiilor din sector. Obiectivul principal al studiului il reprezinta astfel identificarea stadiului sectorului industriei alimentare in prevenirea riscurilor profesionale, si dezvoltarea unui instrument util in detectarea, evaluarea si controlul riscurilor profesionale la care sunt supusi lucratorii. In plus, partenerii proiectului si-au propus sa realizeze, prin promovarea si diseminarea acestui studiu, o serie de obiective secundare: Furnizarea unei imagini de ansamblu a situatiei socioeconomice actuale a industriei alimentare Cresterea constientizarii culturii de prevenire in randul angajatorilor si lucratorilor din industria alimentara, bazata pe cunoasterea si aplicarea legilor si reglementarilor cu privire la prevenirea riscurilor profesionale. Situatia securitatii si sanatatii muncii in diferite subsectoare ale industriei alimentare: nivelul de accidente la locul de munca, indicatori, cele mai comune accidente, etc. Furnizarea unui ghid de localizare a riscurilor, ca punct de plecare pentru punerea in aplicare, actualizarea si revizuirea evaluarilor de risc. Informarea asupra celor mai adecvate.masuri de control si de prevenire pentru fiecare risc identificat Identificarea punctelor slabe in implementarea masurilor de prevenire a riscurilor profesionale in unitatile din industria alimentara din Romania

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

3. Etape
Studiul a fost dezvoltat in urmatoarele etape:

Stabilirea grupului de lucru

Cercetarea surselor bibliografice

Elaborarea studiului industria alimentara si sanatatea si securitatea in munca

Design, editare si imprimare

Distribuire

Echipa expertilor tehnici implicati in elaborarea studiului a fost alcatuita atat din specialisti in prevenirea riscurilor profesionale cat si din specialisti in industria alimentara. Prin munca de teren desfasurata, echipa a colectat informatii variate, atat descriptive si statistice, cat si calitative (perceptiile, opiniile si asteptarile respondentilor). In etapa cercetarii surselor bibliografice s-au colectat informatii, legislatie, reglementari si date statistice referitoare la prevenirea riscurilor profesionale si cadrul socio-economic din industria alimentara. Aceasta actiune a fost realizata

de catre expertii tehnici responsabili de studiu, fiecare centrandu-se pe specilitatea proprie. Prin cercetarea surselor bibliografice si procesarea documentelor, s-a realizat un prim contact cu particularitatile si caracteristicile industriei, permitand astfel definirea structurii de studiu. Textul initial a suferit modificari multiple pana la atingerea formei finale, forma care a fost validata ca fiind conforma cu obiectivele proiectului.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

4. Structura studiului
Studiul este impartit pe urmatoarele capitole, structura creata permitand o evaluare a situatiei economice actuale si a prevenirii riscurilor profesionale in industria alimentara, identificand tendintele principale si colectand informatii valoroase pentru responsabilii SSM din diferite companii: 1. Analiza economica a industriei alimentare 1.1 Industria alimentara la nivel UE 1.2 Industria alimentara la nivel national - Romania 2. Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare 2.1 La nivel international si in Uniunea Europeana 2.2. La nivel national - Romania 3. Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca 3.1. La nivel UE 3.2. La nivel national - Romania 3.3. Cercetare privind prevenirea riscurilor profesionale in industria alimentara 4. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania Descrierea proceselor de productie si a sarcinilor pe subsectoare. Ghiduri de localizare a riscurilor. 4.1 Descrierea si schema proceselor de productie si a sarcinilor pe subsectoare 4.2 Ghid de localizare a riscurilor pe procese si sarcini. 5. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania Analiza riscurilor semnificative din industria alimentara

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

5. Metodologia
Expertii responsabili de elaborarea prezentului studiu au actionat pe mai multe linii, explicate in schema metodologica expusa mai jos: Cadrul general al sectorului industriei alimentare Diagnosticul securitatii si sanatatii in munca, ce contine, printre altele, informatii statistice privind accidentele si bolile profesionale Prevederi legislative in domeniu Prezentarea proceselor de productie si a riscurilor semnificative

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

Activitatea de birou s-a axat pe colectarea de informatii privind datele existente, atat la nivel european cat si national. In general, sursele de informatii au cuprins studii in domeniu, date statistice, legislatie, cercetari in domeniu etc. Activitatea de teren s-a desfasurat sub forma unei investigari in randul companiilor din sector, si necesitatea ei a rezultat avand din faptul ca nu exista informatii oficiale disponibile privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a muncii in industria alimentara din Romania. Prin cercetarea efectuata s-a urmarit, atat la nivelul intregii ramuri a industriei alimentare din Romania, cat si pe subramuri: Identificarea trasaturilor organizarii si gestiunii securitatii si sanatatii in munca Analizarea practicilor implementate de prevenire a riscurilor profesionale Analizarea riscurilor de accidente la care sunt expusi angajatii

Analiza si procesarea informatiilor a parcurs 3 pasi: Revizuirea datelor. Avand in vedere caracterul national al acestui studiu in care datele au fost colectate din diferite domenii si sub-sectoare, pentru a asigura o reprezentare adecvata a sectorului industriei almentare, a rezultat necesar stabilirea unei proceduri centralizate de colectare si analiza a informatiilor obtinute, pentru a verifica corectitudinea acestora. Inregistrarea si prelucrarea datelor. Volumul mare de informatii colectate, a atras dupa sine nevoia unei prelucrari informatice a datelor, pentru aceasta folosindu-se programul SPSS: Analiza informatiilor. Obiectivul principal al studiului a fost realizarea unui diagnostic cat mai fidel posibil al cadrului de activitate a industriei alimentare in mediul prevenirii riscurilor profesionale. Prin urmare, analiza informatiilor culese a fost intrepata spre atingerea acestui obiectiv. Dupa dezvoltarea fiecarui capitol de studiu, s-au elaborat concluzii cu rol centralizator ale principalelor trasaturi evidentiate in analiza facuta. In cele ce urmeaza prezentam, sub o forma rezumativa, continutul fiecarui capitol.

10

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

6. Analiza economica a industriei alimentare


Uniunea Europeana Industria alimentara este unul din sectoarele industriei cele mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana. Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante resurse agricole si piscole, diferentiate si complementare. Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse de porumb, cartofi, sfecla de zahar in timp ce in zonele apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale, vita de vie, citrice si maslini. Astfel, nu intamplator, aceasta industrie este compusa din aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4 milioane de persoane si are o cifra de afaceri care depaseste 900 de miliarde de euro. Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari si mai importante sectoare din spatiul comunitar european care utilizeaza munca manufacturiera, fiind al doilea dupa cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27. Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind din sectorul industriei alimentare este de 14%. Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar 1 % fiind reprezentat de multinationale. In 2009, fotografia industriei alimentare si a bauturilor in Uniunea Europeana era urmatoarea: Cifra de afaceri: 954 miliarde euro; Numar de angajati: 4,2 milioane persoane; Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala de afaceri si 62,8% din total numar de angajati; Comertul (suma neta): Exporturi: 53,7 miliarde euro; Importuri: 50,8 miliarde euro; Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro; Numar de companii: 310.000. Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6% Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe aceasta fotografie: 48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde euro; 47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 miliarde euro; 62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati; 99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi, aproximativ 308.000 IMM-uri;

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

11

Productie Produse alimentare TOTAL Carne si produse din carne Peste si produse din peste Legume si fructe Uleiuri si grasimi animale si vegetale Produse lactate Produse de morarit- panificatie Alte produse alimentare Bauturi Intreprinderi (nr.) 309702 45347 4035 10200 9010 13098 8300 191909 22600 Angajati (nr.) 4688100 1029700 129500 283000 72600 400000 124700 2000000 468900 Cifra afaceri (mil. euro) 850333 175613 21006 52205 38625 120000 31687 230000 129139

Tabel 1 - Principalii indicatori, UE-27, 2005

Comert Produs Carne si preparate din carne Produse lactate si oua Peste si crustacee Cereale Legume proaspete, refrigerate, congelate Fructe conservate si preparate Zaharuri, zahar preparat si miere Cafea, ceai, cacao Importuri 1563 324 4982 22260 5398 1640 5809 5447 Exporturi 2624 2512 1531 19791 3058 465 2181 1097 Net 1061 2188 -3452 -2467 -2340 -1176 -3627 -4350

Tabel 2 - Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)

Consum Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul, ci si calitatea produsului cumparat. UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor alimentare in mai multe moduri, cu politicile privind siguranta si igiena alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic in ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care este un sistem de notificare pentru preocuparile legate de alimente si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura un sistem de schimb rapid de informatii intre statele membre si coordoneaza actiunile de raspuns la amenintarile la adresa sigurantei produselor alimentare.

12

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Romania Categorie produs Alimente si bauturi non- alcoolice Cultura si recreere Intretinere, apa si energie Transporturi Restaurante si hoteluri Altele Total % 13,1 9,1 22,9 13,2 8,5 33,2 100 Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa, sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare, din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de preferinta sanatoase. Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor. Productia Geografic, exista diferente de productie pentru aceste sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De asemenea in consumul pe fiecare dintre aceste sectoare observam specificitati; este insa dificil de estimat in ce masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor produse industriale alimentare a fost influentata de modificari de comportament de consum. Mai degraba fluctuatiile pot fi explicate prin distorsionarile de piata generate de criza economico- financiara mondiala.

Tabel 3 - Cheltuielile de consum ale gospodariilor pentru bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul cheltuielilor aferente consumului casnic)

Preturi si salarii

Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele alimentare in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012)

In 2005 preturile la produsele alimentare din Romania au fost mai mari decat media din Uniunea Europeana, in 2006 aceste preturi au ajuns si chiar au coborat sub media europeana urmand pana spre sfarsitul anului 2010 o fluctuatie similara pe piata comunitara. Sfarsitul anului 2010 marcheaza o explozie a acestor preturi dupa care o prabusire pana la nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub media europeana.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

13

Principalele produse industriale Carne Preparate din carne Conserve din carne Semiconserve din peste Conserve din peste Conserve de legume Conserve de fructe Uleiuri comestibile Margarina Lapte de consum Produse lactate proaspete Unt Branzeturi Faina de grau si secara (echivalent grau) Zahar din sfecla de zahar Zahar rafinat din zahar brut din import Produse zaharoase de cofetarie si patiserie Vin pentru consum Bere

Unitati de masura Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Hectolitri (100 l) Hectolitri echivalent 3,5% grasime Tone Tone Tone echivalent grau Tone Tone Tone Hectolitri (100 l) Hectolitri (100 l)

PERIOADA Anul 2008 457489 368168 33678 9830 411 75840 4093 157764 60417 2028937 3504490 7080 79266 1796521 130899 358670 196238 5369189 20240425 Anul 2009 516438 376592 29989 9104 328 83791 4290 184789 55062 2226105 3170349 8296 69473 1698416 93998 321704 176081 4957315 18090181 Anul 2010 546326 368544 29404 9174 261 63990 2819 225285 69912 2262247 3481274 8357 65879 1860529 99342 176350 169189 3287241 16656378

Tabel 4 - Productia principalelor produse industriale alimentare - serie PRODROM

Salarii si salariati Numarul mediu de salariati din industria alimentara a fluctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an s-au datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a dificultatilor economice generate de instabilitatea la nivel mondial. - mii persoaneIndustrie Industria prelucratoare, din care: Alimentara si bauturi Pondere industrie alimentara in total industrie (% ) 2005 1672 1425 166 9,9 2006 1632 1409 175 10,7 2007 1578 1373 180 11,4 2008 1557 1357 185 11,9 2009 1550 1350 176 11,4

Tabel 5 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara

14

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Subsector Total Morarit-panificatie Carne Bauturi Lactate Dulciuri, ceai, alte alim. Conserve vegetale Grasimi Hrana animale Peste
Tabel 6 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010

Nr. Salariati 192442 81480 40325 29800 15710 14805 5617 3340 2234 1365

In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea: Castigul salarial mediu in luna decembrie 2010 BRUT % Fata de noiembrie 2010 TOTAL ECONOMIE Industria alimentara Fabricarea bauturilor 2067 1349 2590 Lei 108,8 104,7 113,2 1496 993 1866 NET % Fata de noiembrie 2010 Lei 108,6 104,4 113,0

Tabel 7 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010

Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%.

Cifra de afaceri In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro.

Fig. 3 - Cifra de afaceri industria alimentara, 2009, repartizare grafica Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

15

Comertul Produsele agroalimentare reprezinta in 2010 6.3% din totalul importurilor si 7% din exporturi. In ultimii ani analizati, exporturile industriei alimentare au inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi valoarea importului.

Fig. 4 - Comertul international cu produse agricole , 2010

Repartizare companii

Fig. 5 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie grafica

Industria alimentara europeana, la fel ca si cea romaneasca, se caracterizeaza prin fragmentare. Sunt doar cateva companii multinationale din Europa competitive la nivel

mondial cu o mare varietate de produse, dar in rest, 99% din toate companiile din sectorul alimentar sunt de dimensiuni mici si medii (SMEs).

16

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Marimea pietei comune europene detine numeroase oportunitati pentru companii, dorindu-se cresterea productivitatii lor, prin utilizarea eficienta a economiilor de scara. Penuria de finante, lipsa de oportunitati in cercetaredezvoltare si dificultatile de accesare a materiilor prime sunt numai cateva din obstacolele principale care trebuie clarificate ca UE sa se pozitioneze mai puternic pe pietele internationale. Industria alimentara din UE trebuie sa urmareasca stimularea inovatiei si dezvoltarea noilor produse in vederea cresterii competitivitatii si prosperitatii generale. Toate acestea trebuie facute cu respectarea mediului inconjurator si garantarea accesului la materii prime agricole sigure. Dezvoltarea unui regim comercial care pune afacerile europene pe un teren de egalitate cu concurentii straini, precum si stabilirea unor acorduri preferentiale pentru a oferi industriei alimentare din UE un acces mai mare la pietele externe, sunt printre cele mai importante masuri ce se doresc implementate de catre autoritatile europene pentru a raspunde problemelor existente in prezent in acest sector. Nevoia de educare a consumatorului si de crestere a cunostiintelor acestuia privind impactul stilului de viata

asupra sanatatii impune noi abordari ale industriei alimentare romanesti si largirea perspectivei imediate. Preferintele consumatorilor vor continua sa se schimbe, iar producatorii vor fi nevoiti sa lanseze noi categorii de produse, menite sa raspunda nevoilor create. La toate acestea se adauga constrangerile crizei economice de la nivel mondial, amprenta ei fiind simtita din plin de fabricile din sector, iar invadarea pietei cu produse comunitare mai ieftine si inexistenta unor masuri legislative protectioniste adecvate, nevenind in ajutorul producatorilor autohtoni. Proiectand imaginea industriei romanesti in orizontul viitorilor 3 ani, producatorii vad ca solutie indispensabila consolidarea acesteia. Numarul de actori din industrie va scadea considerabil, lasand in acelasi timp insa, loc tendintei crescande din ultimii ani- aceea a dezvoltarii retailului de proximitate. Incepand cu anul 2010, decalajul dintre importuri si exporturi a inceput sa se diminueze, inregistrandu-se o tendinta semnificativa de crestere a exporturilor, Ministerul Agriculturii si dezvoltarii Rurale sperand intr-o balanta pozitiva in 2016. Fara doar si poate, industria alimentara trece printr-un proces intensiv de schimbare, dictat nu numai de conditiile pietei si de situatia economica mondiala, dar si de responsabilitatea sociala a companiilor.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

17

7. Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare


In Dreptul muncii si, in special in domeniul Sanatatii si Securitatii in munca, capata o importanta deosebita Conventiile elaborate in cadrul Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) si Tratatele si Directivele Uniunii Europene. OIM este, fara indoiala, una dintre cele mai importante organizatii internationale din domeniul muncii, atat datorita vechimii sale, cat si datorita intensitatii activitatilor sale si a numarului mare de tari afiliate acesteia. In cadrul OIM sunt de maxima importanta: Conventia 155, referitoare la Securitatea si Sanatatea Lucratorilor si la Mediul de Munca, adoptata la data de 22 iunie 1981. Recomandarea 164, privind Securitatea si Sanatatea Lucratorilor. La nivelul UE, Actul Unic European, care a intrat in vigoare la data de 1 iulie 1987, a reprezentat un progres in ceea ce priveste obtinerea unui spatiu social european, securitatea si sanatatea lucratorilor ocupand un loc prioritar, in special ca urmare a noilor dispozitii privind Politica Sociala si Piata Interna. Aceasta constatare se materializeaza in doua articole din Actul unic: articolul 100A dispune ca produsele de libera circulatie in UE sa respecte anumite norme de securitate; articolul 118A stipuleaza ca Statele membre vor incerca sa promoveze imbunatatirea mediului de munca, in scopul protejarii securitatii si sanatatii lucratorilor. Prima decizie sociala de anvergura adoptata in baza Actului unic, a fost Directiva Cadru 89/391/CEE, si constituie piatra de temelie a noii politici comunitare in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Obiectivul Directivei este acela de a garanta o protectie mai eficienta a lucratorilor la locul de munca, atat prin masurile 18 luate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, cat si prin informarea, consultarea, participarea echilibrata si formarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. Directiva se aplica tuturor sectoarelor de activitate, private sau publice, cu exceptia anumitor activitati specifice cu functie publica si serviciilor de protectie civila. Defineste termenii lucrator , angajator , reprezentant al lucratorilor si prevenire . Conform directivei, obligatiile angajatorilor sunt: garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele legale de munca, in special pe baza principiilor generale de prevenire enumerate, fara sarcini financiare pentru lucratori; evaluarea riscurilor profesionale, inclusiv in alegerea masinilor si in organizarea locurilor de munca, si crearea serviciilor de protectie si de prevenire; realizarea unei liste si crearea de rapoarte cu privire la accidentele de munca; organizarea primului ajutor, lupta contra incendiilor, evacuarea lucratorilor si luarea de masuri in caz de pericol grav si imediat; informarea lucratorilor, consultarea acestora si permiterea participarii acestora in toate problemele legate de securitate si sanatate in munca; garantarea faptului ca fiecare lucrator va primi o formare suficienta si adecvata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in programul de lucru. Iar obligatiile lucratorilor sunt: utilizarea corecta a masinilor si a altor mijloace, a echipamentului individual de protectie si a altor dispozitive de siguranta; informarea cu privire la orice situatie produsa la locul de munca si care prezinta un pericol grav si imediat, orice defecte ale sistemelor de protectie; asigurarea respectarii cerintelor de protectie sanitara impuse pentru a-i permite angajatorului sa asigure un mediu de

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

lucru si conditii de munca sigure si fara riscuri. Verificarea sanatatii lucratorilor este asigurata prin masuri stabilite in conformitate cu normativele si practicile nationale. Agentii expusi la riscuri si care sunt mai sensibili trebuie sa fie protejati de pericolul care ii afecteaza in mod specific. Legislatia privind securitatea si sanatatea in munca este o componenta a sistemului national de reglementari, care stabileste responsabilitatile institutiilor implicate, cadrul de infiintare si organizare a activitatii in domeniu si asigura respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentala este aceea ca se afla intr-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene in domeniu. Activitatea de protectie a muncii in Romania are o istorie de peste 100 de ani si a evoluat in stransa legatura cu dezvoltarea industriala care, inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, a atras dupa sine primele manifestari ale acestei activitati. Legea sanitara, consemnata si aprobata in 1874, reglementeaza aspecte de sanatate in munca. In 1894 intra in vigoare primul act normativ din domeniul securitatii si sanatatii in munca, Regulamentul pentru industriile insalubre, care cuprinde dispozitii obligatorii privind munca femeilor si a tinerilor, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In Romania, cadrul general legislativ in domeniul prevenirii riscurilor profesionale este asigurat de Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006. Conform legislatiei nationale: Obligatiile angajatorului in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca sunt: Sa organizeze activitatea cu respectarea ierarhiei principiilor generale de prevenire. Sa organizeze activitatea de Securitate si Sanatate in Munca si sa desemneze persoanele responsabile cu inde-

plinirea acestor sarcini. Sa tina seama de natura activitatilor Sa identifice locurile de munca unde pot aparea stari de pericol grav si iminent Sa tina evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale, precum si a incidentelor periculoase. Sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, Sa desfasoare activitati cu caracter preventiv Sa respecte obligatiile fata de Inspectoratul Teritorial de Munca Autorizatii, avize si alte permise ce trebuie obtinute: autorizatie de functionare din punct de vedere al protectiei muncii autorizatie de functionare a depozitelor de materii explozive autorizatie pentru producerea, prepararea, detinerea, transportul sau comercializarea obiectelor artizanale de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice inregistrarea utilizatorilor autorizati pentru folosirea produselor de uz fitosanitar autorizare PSI autorizare sanitara de functionare autorizatie sanitar veterinara autorizatie de mediu certificat de omologare autorizatii de fabricare, import, comercializare si/sau utilizare a produselor de uz fitosanitar aprobari emise pentru autorizarea meseriilor aprobari emise pentru categorii de lucrari Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor - prin examen medical: la angajarea in munca; de adaptare in munca; periodic; la reluarea muncii. Obligatiile lucratorilor: sa-si insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei de Securitate si Sanatate in Munca si masurile interne sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

19

profesionala atat persoana proprie, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata pe conducatorul locului de munca sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare Principalele institutii responsabile de gestionarea domeniului securitatii si sanatatii in munca din Romania sunt: Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale Inspectia Muncii Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Protectia Muncii Alexandru Darabont Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale - INCSMPS Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala al Inspectiei Muncii Ministerul Sanatatii Directia de Sanatate Publica Institutul National de Sanatate Publica Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) Centrul National de Evaluare si promovare a Starii de Sanatate (CNEPSS) Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS)

In cele ce urmeaza, va prezentam sub forma rezumativa, corelatia dintre Lista Directivelor Europene privind Securitatea si Sanatatea in Munca si corespondentul acestora in Legislatia din Romania. Nr. Titlul Directivei Europene crt. 1 Directiva 89/391/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 12 iunie 1989 pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii lucratorilor la locul de munca Directiva cadru Actul Normativ prin care s-a transpus in Legislatia din Romania Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 H.G. 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii si completata cu H.G. 955/2010 H.G. nr. 1875/2005 - Privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile proezentate de expunerea la azbest H.G. nr. 1091/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Directiva 83/477/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 19 septembrie 1983 privind protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la azbest la locul de munca (a doua Directiva individuala in sensul art. 8 din directiva 80/1107/CEE) Directiva 89/654/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 30 noiembrie 1989 privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca (prima Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE)

20

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Directiva 89/655/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 30 noiembrie 1989 privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului de lucru la locul de munca (a doua Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 89/656/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 30 noiembrie 1989 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca (a treia Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de protectie, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 399/1989, modificata de Directiva nr. 93/68/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 220/1993, Directiva nr. 93/95/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L276/1993, si Directiva nr. 96/58/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 236/1996 Directiva 90/269/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai 1990 privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui (a patra Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 90/270/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare (a cincea Directiva in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 91/322/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai 1991 asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca Directiva 91/382/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 25 iunie 1991 care modifica Directiva 83/477 privind protectial lucratorilor impotriva riscurilor de imbolnavire provocate de expunerea la azbest la locul de munca

H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata

H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare H.G. nr. 1028/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici H.G. nr. 1875/2005 - Privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile prezentate de expunerea la azbest

10

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

21

11

Directiva 92/29/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 31 martie 1992 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru tratament medical imbunatatit la bordul navelor Directiva 92/57CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 57 din 24 iunie 1992 privind cerintele minime de securitate si sanatate care se aplica pe santierele temporare sau mobile (a opta Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 92/58/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 58 din 24 iunie 1992 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca (a noua Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 92/85/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 19 octombrie 1992 privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, care au nascut de curand sau care alapteaza (a zecea Directiva individuala in sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391CEE Directiva 92/91/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 91 din 3 noiembrie 1992 privind cerintele minime de imbunatatire a securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj (a unsprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 92/104/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 104 din 3 decembrie 1992 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata si in subteran (a douasprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE)

H.G.nr.1007/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor H.G. nr. 300/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca O.U.G. nr. 96/2003 Privind protectia matenitatii la locul de munca

12

13

14

15

H.G. nr. 1050/2006 - Privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj H.G. nr. 1049/2006 - Privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran

16

17

H.G. nr. 1135/2006 - Privind cerintele Directiva 93/103/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 103 din minime de securitate si sanatate in 23 noiembrie 1993 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit (a treisprezecea Directiva particulara munca la bordul navelor de pescuit in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 94/33/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 22 iunie 1994 privind protectia tinerilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 216/1994 Directiva 95/63/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 5 decembrie 1995 de modificare a Directivei 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului de lucru la locul de munca (a doua Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) H.G. nr. 600/2007 Privind protectia tinerilor la locul de munca H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

18

19

22

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

20

Directiva 96/82/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 9 decembrie 1996 privind controlul de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 10/1997, cu modificarile si completarile din Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2003/105/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 345/2003, si Decizia Comisiei 98/433/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 192/1998 Directiva 98/24/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 7 aprilie 1998 cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca (a paisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE), (a paisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive (a cincisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 2000/39/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 8 iunie 2000 pentru stabilirea primei liste a valorilor limita indicative de expunere la locul de munca pentru implementarea Directivei 98/24/ CE privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agenti chimici la locul de munca Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 18 septembrie 2000 privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca (a saptea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) Directiva 2001/45/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 27 Iunie 2001 care amendeaza Directiva Consiliului nr. 89/655/CEE cu privire la cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 25 iunie 2002 privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii) (a saisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE)

H. G nr. 804/2007 Privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase

21

H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

22

23

24

25

26

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

23

27

Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 6 februarie 2003 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot) (a saptesprezecea Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/ CEE) Directiva 2003/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 27 martie 2003 care modifica Directiva 83/477/ CEE a Consiliului privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de munca Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 29 aprilie 2004 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca (a sasea Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) (versiune codificata) Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 29 aprilie 2004 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice) (a optsprezecea Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) Directiva 2006/15/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 7 februarie 2006 pentru stabilirea celei de a doua liste a valorilor-limita indicative de expunere la locul de munca, in aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului si pentru amendarea Directivelor 91/322/CEE si 2000/39/CE

H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

28

H.G. nr. 1875/2005 - Privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile prezentate de expunerea la azbest H.G. nr. 1093/2006 - Agenti cancerigeni si mutageni privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protect ia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici -

29

30

31

32

Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii Europene din 5 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (radiatii optice artificiale) (a nouasprezecea Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE)

24

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

33

Directiva 2006/121/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 decembrie 2006 modificand Directiva 67/548/CEE a Consiliului privind acordul asupra dispozitiilor legislative, regulamentare si administrative privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase in vederea adaptarii la regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind inregistrarea, evaluarea si autorizarea substantelor chimice si restrictiile aplicabile acestor substante (REACH), si infiintand o agentie europeana pentru substante chimice Directiva 2009/161/UE a Consiliului Comunitatii Europene de stabilire a unei a treia liste de valori-limita orientative de expunere profesionala in aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului Comunitatii Europene si de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei

H.G. nr. 1408/2008 Privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase

34

H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici H.G. nr. 1875/2005 - Privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile prezentate de expunerea la azbest H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

35

Directiva 2009/148/CE a Consiliului Comunitatii Europene privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de munca (versiune codificata) Directiva 2009/104/CE a Consiliului Comunitatii Europene privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului de munca la locul de munca a doua Directiva speciala in sensul articolului 16, alineatul 1 din Directiva 89/391/CEE (versiune codificata)

36

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

25

8. Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca


Criza economico-financiara mondiala, resimtita la nivel european acut incepand cu a doua jumatate a anului 2008, a afectat structura fortei de munca la nivel european, ducand la o crestere a somajului, in acelasi timp cu o reducere a populatiei ocupate. Analizand datele statistice la nivel european in perioada 2007-2009, se pot evidentia urmatoarele: Populatia ocupata la nivelul UE a scazut fata de anul anterior, scadere determinata de situatia precara economico - financiara la nivel mondial Procentul ocupatiilor ce necesita munca de inalta calificare non manuala, a crescut de la 34.5% in 2000 la 37.8% in 2007 Procentul ocupatiilor ce necesita munca manuala de inalta calificare a scazut de la 22.1% in 2000 la 18.6% in 2007 In ultimii 2 ani analizati, a crescut ponderea contractelor de munca cu timp de lucru partial Accidentul de munca este definit ca fiind un eveniment neprevazut aparut in timpul muncii, care duce la vatamari fizice sau psihice1. Sunt incluse cazurile de otraviri acute si de actiuni intentionate asupra altor persoane, precum si accidentele aparute in timpul muncii dar in afara punctelor de lucru, chiar si cele cauzate de o terta parte. Sunt excluse leziunile auto provocate deliberat, accidentele de traseu si bolile profesionale. Sintagama, in timpul muncii, inseamna in timpul activitatilor desfasurate la munca sau in timpul orelor de program. Conform modulului ad hoc al studiului LFS (Ocupare si Somaj) din 2007, al EuroStat: 3.2% din persoanele din UE 27 cu varste intre 15 si 64 de ani care au avut continuitate in munca sau au muncit o anumita perioada in ultimele 12 luni, au suferit unul sau mai multe accidente de munca. Barbatii (4.0 %) au suferit accidente de munca mai des decat femeile (2.1%).
1 Ridley, 1990

In cazul barbatilor, incidenta accidentelor de munca a scazut odata cu cresterea varstei. Incidenta accidentelor de munca a fost mai mare in randul angajatilor cu un nivel educational scazut Muncitorii care lucreaza in schimburi sau au un program de munca neregulat au raportat mai des accidente de munca. Ranile sau leziunile superficiale, dislocarile, entorsele, intinderile musculare, sunt cele mai comune tipuri de afectiuni rezultate ale accidentelor. In categoria bolilor profesionale intra de obicei acele afectiuni pentru care factorii de risc ocupationali sunt singurele sau, in mod clar, cele mai importante cauze. Pentru Statistica Europeana privind Bolile Ocupationale (EODS), datele specifice despre bolile profesionale recunoscute de fiecare autoritate nationala sunt furnizate de catre statele membre. Din acelasi studiu amintit anterior, LFS din 2007, reiese ca: 8.6% din respondentii din UE 27 au suferit de probleme de sanatate legate de munca Aproape 60% dintre respondenti cu probleme de sanatate legate de munca au indicat afectiunile osteomusculare ca fiind cele mai serioase probleme 14% dintre respondenti au indicat ca fiind de importanta majora afectiunile legate de stress, depresii si anxietate Persoanele cu studii superioare au raportat mai putine probleme de sanatate legate de munca (7.3%) decat persoanele cu studii medii (8.9%) si studii primare (8.9%) De doua ori mai multi barbati decat femei au fost inregistrati cu boli profesionale Dupa varsta de 54 de ani, numarul diagnosticarilor de boli profesionale a scazut 7.3% dintre angajati au raportat probleme auditive 5.2% dintre persoanele cu probleme de sanatate legate de munca au indicat problemele respiratorii si pulmonare ca fiind cele mai importante probleme de sanatate legate de munca

26

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

In Romania, in 2010 a fost inregistrat un numar de 3.678 persoane accidentate dintre care 272 accidentate mortal, mai putin cu 202 fata de cele inregistrate in 2009. Indicele de frecventa (numarul de accidentati care revine la 1.000 de lucratori) a fost de 0,79 0/00 pentru totalul persoanelor accidentate si 0,06 0/00 pentru persoanele accidentate mortal. In 2010 s-au produs 26 accidentele de munca colective, implicand 171 de persoane. Dintre acestea, 23 persoane au decedat. Cel mai mare numar mare de accidente de munca (total) se regaseste in 2010 in Bucuresti 680 accidentati (18,5% din totalul accidentatilor) iar persoanele in categoria de varsta 40-50 de ani detin cea mai mare pondere (31,3%), din numarul total al accidentatilor. 64,5% (2.375 persoane) din totalul accidentatilor sunt lucratori cu vechime mai mica de 5 ani. In 2010 au fost declarate 310 cazuri noi de imbolnavire profesionala cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme. Judetele cu cele mai multe cazuri sunt: Dolj (65), Prahova (57) si municipiul Bucuresti (34). Identificarea problemelor si nevoilor de securitate si sanatate in munca din industria alimentara, cunoasterea importantei acestora si adoptarea ulterioara de solutii adecvate, impune diagnosticarea, cat mai fidel posibil, a cadrului de activitate a industriei alimentare in mediul prevenirii riscurilor profesionale. Avand in vedere ca nu exista informatii oficiale disponibile privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a muncii in industria alimentara din Romania, a rezultat ca fiind necesara efectuarea unei cercetari in randul companiilor din sector. Elementul-cheie de la care se porneste este obligatia angajatorului de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca (art. 6, Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006). Este foarte important de

subliniat ca primul pas in prevenirea riscurilor profesionale si a gestionarii lor in cadrul unei companii este alegerea modalitatii de organizare a prevenirii riscurilor profesionale. In acest proces intervin factori intrinseci (numar de angajati, nivel de formare profesionala a angajatorului sau angajatilor) si extrinseci (domeniul de activitate a companiei), insa modalitatea organizarii preventive se realizeaza tinand cont de criteriile legal stabilite.

Prevenirea riscurilor profesionale asumarea efectuarii activitatilor din domeniul SSM de catre angajator
Un angajator poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca ce ii corespund, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a. Compania are mai putin de 9 angajati inclusiv b. Activitatile desfasurate nu sunt cu risc ridicat (prevazute in anexa nr. 5 din HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006) c. Angajatorul isi desfasoara activitatea curent in intreprindere si/sau unitate d. Angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in SSM, de minim 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A2 din HG 1425/2006, dispunand de un certificat de absolvire a programului respectiv e. Compania are intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, conditiile b-d de mai sus sunt indeplinite, si riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.

Lucratori desemnati
Angajatorul poate desemna un numar de lucratori pentru a desfasura activitati de prevenire din cadrul intreprinderii, in cazul in care:
2 1. cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca; 2. concepte de baza referitoare la securitatea si sanatatea in munca; 3. notiuni despre riscuri generale si prevenirea lor; 4. notiuni despre riscuri specifice si prevenirea lor in sectorul corespunzator activitatii intreprinderii si/sau unitatii; 5. acordarea primului ajutor.)

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

27

1. Angajatorul nu poate intreprinde singur masurile preventive (adica nu sunt indeplinite conditiile prevazute in paragraful anterior) 2. Angajatorul nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute 3. Nu se doreste apelarea la servicii externe de prevenire 4. Compania are intre 50 si 249 de lucratori Lucratorii desemnati apartin personalului deja existent al companiei, si pot combina responsabilitatile lor normale cu cele de prevenire. Numarul de lucratori necesari, capacitatea si formarea lor, mijloacele pe care angajatorul le pune la dispozitie si timpul pe care il vor avea pentru efectuarea activitatilor de prevenire va trebui sa fie suficient pentru indeplinirea atributiilor, tinand cont de marimea companiei si tipul riscurilor la care angajatii sunt expusi. Angajatorul trebuie sa le permita accesul la toate informatiile si documentele referitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor.

realizat prin efectuarea a 31 de vizite de investigare la companii din industria alimentara, in care s-au realizat interviuri cu manageri de diferite niveluri/ directori de resurse umane/ responsabili SSM si a 427 de interviuri realizate la companii reprezentative din sector. In urma analizarii chestionarelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca in cadrul firmelor din sectorul alimentar au fost validate spre a fi procesate 391 chestionare. Mai mult de jumatate din firmele respondente sunt, asa cum se poate observa, din cadrul subsectorului Morarit si panificatie 52.9%, urmat de subsectoarele Procesare carne si produse din carne 11.8%, Fabricare bauturi 11.0%, Fabricare produse lactate 8.4%, Fabricare de alte produse alimentare 8.4%, Procesare si conservare fructe si legume 3.6%.3 Subsectorul de activitate Morarit si panificatie Procesare carne si produse din carne Fabricare de bauturi Fabricare produse lactate Fabricare de alte produse alimentare Procesare si conservare fructe si legume Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale Fabricare de produse pentru hrana animalelor Procesare si conservare produse din peste Total
de subsectorul de activitate Tabel 8 - Distributia societatilor in functie

Nr. 207 46 43 33 33 14 9 5 1 391

% 52.9 11.8 11.0 8.4 8.4 3.6 2.3 1.3 0.3 100

Serviciul de prevenire
Serviciul de prevenire reprezinta toate resursele umane si materiale ale societatii necesare in desfasurarea de activitati de prevenire a riscurilor profesionale, pentru a asigura o protectie adecvata a securitatii si sanatatii lucratorilor, consiliind si asistand in aceasta activitate angajatorul, lucratorii, persoanele delegate responsabile SSM si reprezentantii lucratorilor. Pot fi: a) Serviciul intern de prevenire si protectie b) Serviciile externe de prevenire si protectie O categorie aparte care este detaliata in studiul nostru este Comitetul de securitate si sanatate in munca organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Din punctul de vedere al ordinului de marime a societatilor se poate observa ca aproximativ jumatate dintre firmele respondente sunt de dimensiuni mici (1-50 angajati 3 Asa cum se poate observa, pentru subsectoarele Procesare si conservare fructe si legume, Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale, Fabricare de produse pentru hrana animalelor si Procesare si conservare produse din peste, bazele sunt de dimensiuni reduse, cu toate ca ponderile lor sunt aproximativ similare cu cele de la nivelul intregului sector alimentar. De aceea, valorile inregistrate (procente, medii, etc.) pentru aceste subsectoare vor fi luate in considerare de-a lungul raportului cu titlu de exemplificare, si analizate cel mult ca informatie calitativa. Acestea vor fi marcate cu *.

Cercetarea realizata, sub forma de chestionare, s-a


28

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

47.6%)4, firmele medii (51-150 angajati) si mari (peste 150 de angajati) distribuindu-se in valori relativ similare, 27.8%, respectiv 24.8%.

Din punctul de vedere al modalitatilor de organizare ale serviciului de prevenire a accidentelor de munca, in cadrul societatilor se poate observa ca nu exista un anumit tip de organizare preponderent, acestea fiind prezente in valori relativ similare. Singura diferenta notabila care poate fi subliniata, este in raport cu organizarea serviciului de prevenire a accidentelor de munca prin desemnarea unor angajati, respectiv asumarea acestei responsabilitati de catre angajator. In acest sens, se poate observa o pondere semnificativ mai mare a societatilor care au persoane desemnate din randul angajatilor pentru desfasurarea activitatilor de prevenire si protectie.

Fig. 6 - Distributia societatilor in functie de numarul de angajati


4 Cercul rosu marcheaza diferentele semnificative statistic in raport cu celelalte valori

Fig. 7 - Modalitatea de organizare a serviciului de prevenire a accidentelor de munca

Un alt aspect specific sectorului industriei alimentare este faptul ca societatile tind mai degraba sa utilizeze doar o singura modalitate de organizare a activitatii de prevenire a riscurilor profesionale. Astfel, 61.5% dintre societati au optat pentru o singura modalitate de organizare a activitatii de prevenire si protectie, asumare, lucratori desemnati, serviciu intern sau serviciu extern, in timp ce doar 38.5% au organizate doua sau mai multe structuri de prevenire si protectie, precum si servicii de prevenire si protectie furnizate de o structura specializata externa.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

29

In cadrul societatilor industriei alimentare se poate observa ca cele mai des intalnite documente/proceduri cu privire la prevenirea riscurilor profesionale sunt: documentare de instruire introductiv generala, la locul de munca si periodica 98.0% , dosare medicale, fise psihologice, fise de aptitudini si fise de expunere 94.7%, si plan de prevenire si protectie 94.1%. Cele mai putin prezente documente/proceduri sunt cele referitoare la standardele de calitate sub aspectul activitatilor prestate cat si a securitatii muncii: proceduri bazate pe mentiunile de calitate ISO 9001 65.0%, proceduri

bazate pe specificatiile tehnice OSHAS 18001 39.1%. Mai mult, de subliniat este faptul ca sub aspectul standardelor de calitate se observa o pondere semnificativ mai mare a celor referitoare la calitatea activitatilor desfasurate, in raport cele referitoare la securitatea la locul de munca. Alte documente/proceduri mentionate au fost: Manualele de management al calitatii alimentelor HACCP (3.1%), ISO 22000 (2.6%).

Fig. 8 - Documente/proceduri disponibile in societate cu privire la prevenirea riscurilor

La nivelul identificarii de catre societati a principalelor 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii in functie de numarul de lucratori expusi, se considera ca fiind cele mai importante riscuri: arsuri (18.7%), lovituri, taieturi si intepaturi de obiecte si unelte (18.2%), cadere de persoane de la acelasi nivel (16.6%), contacte electrice (11.3%). Sub aspectul tuturor celor 5 mentiuni, se observa ca riscul de accidentare in functie de numarul lucratorilor expusi, semnificativ mai mare decat toate celelalte este cel de lovituri, taieturi si intepaturi de obiecte si unelte (53.2%).

Avand in vedere obiectivul studiului, metodologia folosita si rezultatele cercetarii sectoriale efectuate, precum si informatiile obtinute si observatiile specialistilor SSM din cadrul proiectului care au efectuat vizite la peste 30 de societati din industria alimentara si au intervievat 427 de manageri, putem concretiza o imagine obiectiva a punctelor tari si a punctelor slabe privind organizarea si activitatea de prevenire a riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania:

30

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Puncte tari:
Se respecta5 prevederile actelor normative in vigoare care reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii muncii, privind organizarea activitatii de prevenire a riscurilor profesionale; Instruirile introductiv-generale, la locul de munca si periodice, sunt realizate in marea majoritate a societatilor (90%). Sunt declarate si investigate majoritatea accidentelor de munca care se produc (90%), in 95% din cazuri fiind adoptate ulterior masuri de prevenire rezultate din cercetarea cauzelor accidentelor; Majoritatea societatilor detin documentele specifice organizarii si desfasurarii activitatilor specifice securitatii si sanatatii muncii (peste 94%); In marea majoritate a societatilor sunt constituite Comitete de Securitate si Sanatate in munca;

Puncte slabe:
Munca manuala este inca des intalnita in foarte multe societati din industria alimentara- chiar daca o parte a proceselor de productie sunt mecanizate- ceea ce presupune existenta inca a foarte multe riscuri profesionale specifice sarcinilor de munca realizate manual; Instruirile nu sunt uneori executate interactiv, materialele prezentate nefiind intotdeauna adaptate specificului societatilor si nevoilor lucratorilor; Cercetarea formala, in anumite cazuri, a incidentelor periculoase si a accidentelor usoare; Absenteismul datorat problemelor de sanatate legate de munca (afectiuni dorso-lombare si/sau osteo-musculare, afectiuni ale aparatului respirator datorate expunerii la conditii de microclimat necorespunzatoare, etc.) nu este urmarit si reflectat in situatii statistice; Nu in toate cazurile este acordata importanta cuvenita Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca, implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor profesionale fiind minimalizata; Nu toate societatile detin evaluari specifice (zgomot, microclimat, evaluarea echipamentelor de munca, etc.) sau studii ergonomice si psihosociale, iar semnalizarea riscurilor, cu anumite exceptii, este insuficienta; Domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii nu este, in multe situatii, una din prioritatile managementului societatilor; Resursele materiale si financiare alocate activitatilor de prevenire a riscurilor profesionale sunt, cu anumite exceptii, foarte mici, fapt datorat in mare masura necunoasterii beneficiilor implementarii unui management adecvat al securitatii si sanatatii muncii (reducerea absenteismului, cresterea productivitatii, etc.). Desi cauzele celor mai multe accidente de munca au fost erorile umane (neindeplinirea ordinelor, exces de incredere sau rutina, oboseala si extenuare), analiza atenta ar releva in multe situatii carente ale instruirilor specifice si/sau ale organizarii muncii, prin lipsa sau insuficienta instructiunilor privind procedurile de lucru pentru fiecare sarcina de munca sau activitate adiacenta.

5 Majoritatea companiilor participante in cadrul cercetarii realizate

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

31

9. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania


Industria alimentara si a bauturilor cuprinde un ansamblu de activitati industriale proiectate pentru tratamentul, transformarea, prepararea, conservarea si ambalarea produselor alimentare, utilizand materii prime de origine vegetala sau animala din diverse surse (exploatari agrozootehnice si piscicole). Specificul activitatilor industriale a determinat structurarea Industriei alimentare si a bauturilor in diferite subsectoare: abatorizare si procesare carne, lactate, procesarea si conservarea fructelor si legumelor, morarit si panificatie, bauturi racoritoare, etc, care au totusi ca numitor comun utilizarea materiilor prime de origine animala sau vegetala. In Romania, industria alimentara, incluzand aici si industria bauturilor racoritoare si alcoolice, reprezinta unul din sectoarele cele mai importante ale industriei bunurilor de consum, avand, de asemenea, o pondere seminificativa in economia nationala, atat prin numarul de companii existente, cat si prin numarul de angajati. Importantul potential agroalimentar al Romaniei a permis industriei alimentare ocuparea unei pozitii importante in randul sectoarelor productive ale industriei romanesti (13,9%). Din punct de vedere al capacitatilor de productie, in industria alimentara isi desfasoara activitatea atat firme mici, traditionale, in care procesele de productie sunt in mare parte manuale si artizanale, cat si mari companii multinationale in care procesele de productie sunt complet automatizate. In functie de produsul elaborat si de tehnologia sau procedura de elaborare, activitatile pot fi generatoare de riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, care trebuie sa fie identificate si controlate adecvat. Pentru aceasta este imperativa cunoasterea proceselor de productie si a elementelor acestuia (tehnice, organizatorice, economice, sociale) astfel incat sa fie identificate, evaluate si adoptate masuri de prevenire pentru toate riscurile profesionale existente, de la cele care pot provoca accidente 32 de munca si/sau boli profesionale, pana la riscurile care pot cauza oboseala mentala, insatisfactie profesionala, etc, si, in general, orice posibila problema de sanatate pentru lucratori. Indeplinirea acestor obiective este necesara pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in munca, cu consecinte benefice pentru fiecare companie si pentru sectorul industriei alimentare, in general. Capitolul STUDIUL RISCURILOR PROFESIONALE IN INDUSTRIA ALIMENTARA DIN ROMANIA este structurat in doua subcapitole: 1. Descrierea proceselor de productie si a sarcinilor de munca din fiecare subsector al industriei alimentare si identificarea si localizarea riscurilor profesionale. 2. Analiza riscurilor profesionale seminficative din industria alimentara si masuri de prevenire. In Romania, firmele din industria alimentara reprezinta un important procent atat din numarul total al companiilor sectorului industrial, cat si din numarul total al salariatilor. Sectorul industriei alimentare cuprinde urmatoarele subsectoare: Carne si produce din carne Lapte si produce lactate Morarit panificatie Conserve vegetale si din peste Uleiuri si grasimi vegetale Zahar si produce zaharoase Ceai, cafea, condimente si alimente omogenizate Hrana animale Bauturi alcoolice (bere, vin, alcool) Bauturi racoritoare Primul subcapitol este dedicat analizei si studiului diferitelor procese de productie specifice Industriei Alimentare din Romania, precum si descrierii si localizarii riscurilor

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

profesionale corespunzatoare fiecarui subsector al acestei ramuri industriale. Obiectivul acestui capitol este de a pune la dispozitia firmelor, responsabililor SSM si angajatilor, un instrument care sa faciliteze cunoasterea celor mai importante riscuri profesionale din Industria Alimentara si implicit, sa ajute la: Conceperea si punerea in practica a unei politici de prevenire a riscurilor, adaptata realitatilor; Implementarea unor strategii eficiente pentru imbunatatirea conditiilor de munca. De asemenea, autorii acestor studii au incercat sa ofere o imagine de ansamblu care sa permita o mai buna intelegere a proceselor de productie si tipologiei vatamarilor sau leziunilor datorate conditiilor de munca inadecvate. Continutul acestui capitol este rezultatul transferului de cunostinte din domeniul securitatii si sanatatii muncii acumulate de expertii spanioli, catre specialistii romani, precum si al identificarii si localizarii riscurilor profesionale

pentru instalatiile si procesele de productie din 40 de firme apartinand sectorului industriei alimentare.In acest sens, au fost identificate si localizate riscurile profesionale care ar putea genera accidente de munca si/sau boli profesionale. Ca unitate de analiza a riscurilor profesionale la care pot si expusi angajatii, sunt folosite sarcinile de munca din cadrul fiecarei etape ale proceselor de productie specifice fiecarui subsector al industriei alimentare. Sunt luate in considerare acele caracteristici ale sarcinii de munca - in cadrul unor conditii de munca1 date - care pot genera riscuri profesionale avand drept consecinte incidente periculoase, accidente de munca, boli profesionale sau alte problema de sanatate legate de munca2. Pentru un specialist in prevenirea riscurilor este important sa ia in considerare nu numai informatiile rezultate in urma producerii unui accident sau depistarii unei boli profesionale, ci in special informatiile legate de producerea incidentelor care ar fi putut cauza vatamari lucratorilor.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

33

Schema localizarii riscurilor. Riscurile detectate sunt repartizate pe sarcini de munca concrete, ceea ce permite, pe de o parte, extrapolarea si identificarea celor mai intalnite riscuri in sectorul alimentar in general, si pe de alta parte, identificarea riscurilor specifice fiecarui subsector analizat. Diagrama de analiza utilizata

Elaborarea schemelor se bazeaza pe definirea procesului de productie standard pentru fiecare subsector analizat, luandu-se in considerare fiecare sarcina de munca, pentru care vor fi identificate riscurile posible, grupate pe urmatoarele domenii: Securitate, Igiena, Ergonomie si Psihosociologie.

Trebuie subliniat ca prin acest Studiu nu se urmareste evidentierea aspectelor pozitive sau negative ale niciunui proces de productie specific Industrie Alimentare din Romania, ci doar studierea riscurilor profesionale asociate tipurilor de sarcini de munca. Fiecare risc va trebui sa fie evaluat in intreprinderi in contextul conditiilor de munca si a instalatiilor specifice. 34
Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Analiza riscurilor semnificative din Industria alimentara Odata identificate riscurile derivate din procesele de munca, se apreciaza si anlizeaza riscurile frecvent intalnite si riscurile semnificative datorita gravitatii lor, precum si riscurile specifice fiecarui subsector studiat. Se stabilesc originile riscurilor si masurile generale de prevenire, adecvate atat eliminarii riscurilor, cat si reducerii probabilitatii sau severitatii lor. a sarcinilor de munca corespunzatoare; de aceea prezinta un interes deosebit analiza riscurilor asociate proceselor de productie si sarcinilor de munca specifice fiecarei industrii studiate. In elaborarea schemelor proceselor de fabricatie corespunzatoare fiecarui subsector si impartite in subprocese si sarcini concrete - pentru sectoarele reprezentative din Industria Alimentara si a Bauturilor, s-a urmarit includerea tuturor operatiunilor care pot fi intalnite in aceste sectoare. Prin urmare, ceea ce s-a obtinut nu se identifica cu ceea ce ar fi specific unui anumit producator, ci reprezinta totalitatea proceselor si sarcinilor specifice sectoarelor. Schemele de localizare a riscurilor sunt prezentate sub forma de tabel in care sunt trecute sarcinile de munca ale diferitelor proceselor de fabricatie, impreuna cu cele mai importante riscuri specifice fiecarei sarcini. Plecand de la aceasta identificare a riscurilor si originii lor, se poate extrapola tipologia riscurilor la care pot fi expusi lucratorii , ca si potentialele vatamari cauzate de materializarea acestor riscuri.

Metodologia de elaborare a schemelor de localizare a riscurilor se bazeaza pe schema proceselor de productie si

Tabelul urmator contine o enumerare a factorilor de risc si a potentialelor vatamari. Factori de risc (conform Institutului National de Securitate si Igiena a Muncii din Spania) Grupul factorilor de risc Conditii de securitate Agenti fizici Factori de risc Masini, utilaje, unelte, spatii de lucru, echipamente de manevra si transport, electricitate, etc. Zgomot, vibratii, iluminat, conditii termohigrometrice, radiatii, etc. Substante chimice, pulberi chimice, microorganisme, pulberi vegetale, etc. Efort fizic, pozitii fortate, miscari repetitive, manipulare greutati. Complexitatea sarcinii de munca, stress, ritmul de munca, programul de munca, gradul de automatizare, comunicarea,stilul de conducere, stabilitatea postului Vatamari/consecinte Lovituri, taieturi, leziuni oculare, prinderi/ blocari, caderi, zdrobiri, arsuri, etc. Leziuni auditive, oboseala vizuala, cefalee, degeraduri, soc caloric, deshidratare, sterilitate, leucemie, etc. Arsuri chimice, dermatite, astm, cancer, etc. Oboseala, afectiuni osteo musculare, etc. Oboseala fizica si psihica, depresii, insomnii, probleme digestive, stress, etc.

Agenti chimici si biologici Incarcatura fizica Incarcatura mentala si organizarea muncii

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

35

In schemele de localizare sunt prezentate doar riscurile identificate, nu si originea lor (factorii de risc). Riscurile sunt clasificate in 3 grupe care corespund specialitatilor tehnice descrise anterior: Riscuri derivate din conditiile de securitate Riscuri derivate din igiena industriala: factori fizici, chimici si biologici. Riscuri derivate din ergonomie si psihosociologie aplicata (incarcatura fizica si mentala)

Conditii termohigrometrice si de iluminat. Zgomot. Vibratii. Radiatii (ionizante sau neionizante).

Conditii de securitate
In acest grup sunt incluse acele conditii materiale care pot genera accidente de munca. Pentru a fi studiate, este necesara investigarea si evaluarea factorilor de risc derivati din: Locurile de munca. Masini si echipamente specifice procesului de munca. Instalatii electrice si frigorifice. Echipamente de ridicare si transport.

Factori chimici: substante chimice care in timpul fabricatiei, transportului, depozitarii sau utilizarii se pot raspandi in mediul inconjurator in forma solida (pulberi, etc), lichida (vapori, picaturi, etc) sau, afectand astfel sanatatea lucratorilor. Calea comuna de intrare in organism este prin intermediul sistemului respirator, dar, de asemenea, si prin sistemul digestiv sau cutanat. Factori biologici: microorganisme care pot fi prezente in mediul de munca si pot afecta sanatatea lucratorilor. Pot fi organisme vii (bacterii, virusi, fungi), elemente animale (par, pene, excremente) sau vegetale (polen, pulberi de lemn, pulberi vegetale).

Conditii derivate din incarcatura fizica si mentala:


Incarcatura fizica si mentala este un ansamblu de cerinte fizice si mentale la care sunt supusi lucratorii pe durata unei zile de munca. Daca o munca este predominant fizica, atunci apare incarcatura fizica, iar daca munca implica un mare efort intelectual, atunci apare incarcatura mentala. Incarcatura fizica este deteriminata de caracteristicile lucratorului (varsta, sex, constitutie fizica) si de caracteristicile locului de munca (pozitii fortate, manipulare greutati, miscari repetitive). Consecintele unei incarcaturi fizice inadecvate sunt, in general, afectiunile osteo musculare. Incarcatura mentala este un ansamblu de tensiuni psihice la care este supusa o persoana datorita exigentelor muncii intelectuale pe care o realizeaza.

Conditii derivate din mediul ambiental al locului de munca si din igiena industriala
Conditiile ambientale se refera la orice element, substanta, tip de energie si organisme care in anumite cantitati pot avea efecte nocive asupra sanatatii lucratorilor. Expunerea la aceste riscuri are ca efecte bolile profesionale si alte probleme de sanatate legate de munca. Contaminantii din mediul ambiental al locului de munca pot fi fizici, chimici sau biologici. Factori fizici: Sunt factori care provin din diferite surse de energie si care pot fi naturali sau modificati in functie de procesul de productie si pot influenta negativ sanatatea lucratorilor.

36

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Date fiind multiplele variabile care pot influenta incarcatura mentala si relatia acestei tipologii de riscuri cu aspectele concrete de tip organizational, in schemele de identificare a riscurilor vor fi evaluate doar riscurile derivate din incarcatura fizica. Pentru o interpretare corecta a schemelor, trebuie sa se tina cont de urmatoarele premise: Absenta identificarii unui anumit risc pentru o anumita sarcina sau proces nu implica inexistenta acestui risc, ci doar ca nu a fost identificat riscul respectiv in tipologia procesului studiat. Aparitia sa va fi asociata caracteristicilor organizatorice si constructive ale fiecarei intreprinderi si nu tipului de proces productiv.

Riscurile considerate transversale si, de aceea, nu in relatie directa cu sarcina de munca sau cu procesul de productie, asociate in general cu organizarea muncii sau cu instalatiile in sine, nu au fost incluse in schema de localizare. Cu titlu de exemplu, acest tip de riscuri sunt cele derivate din incendii, situatii de urgenta, munca in schimburi, munca de noapte si din alte caracteristici organizatorice. Aceste tipuri de factori de risc vor fi analizati in capitolul urmator, unde vor fi descrise masurile preventive. Dupa descrierea proceselor de productie din fiecare subramura, capitolul ne prezinta schema localizarii riscurilor aferenta subsectoarelor analizate.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

37

10. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania


Analiza riscurilor semnificative din industria alimentara
In general, in cadrul proceselor de productie din industria alimentara (transformare, preparare, conservare si ambalare, etc.) riscurile privind securitatea si sanatatea lucratorilor sunt controlate, totusi incidenta accidentelor de munca din acest sector este inca foarte mare. Majoritatea riscurilor existente in industria alimentara este consecinta dezvoltarii tehnice considerabile a sectorului, specific, a echipamentelor de lucru si a sarcinilor de munca complexe derivate din adoptarea noilor tehnologii. In plus, absenta sau superficialitatea formariii-informarii lucratorilor determina perceptia eronata a riscurilor sau, in cel mai nefericit caz, lipsa constientizarii existentei riscurilor. Activitatile si procesele de productie din industria alimentara implica prezenta a numerosi factori de risc profesional: zgomot si vibratii peste limita admisa, generate de utilajle; contaminanti biologici; contaminanti chimici; manipularea greutatilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive; microclimatul si iluminatul necorespunzator; mijloacele de transport si manevrat marfuri; etc. Conform statisticilor, principalele cauze ale accidentelor de munca din industria alimentara din Romania sunt: caderile de la acelasi nivel, prinderile/blocarile intre obiecte (consecinte: entorse, contuzii, zdrobiri-fracturi, la maini si brate); suprasolicitari fizice si pozitii fortate (consecinte: afectiuni dorso-lombare); folosirea defectuoasa sau fara echipament de protectie a obiectelor si instrumentelor utilizate (consecinte: taieturi, loviri). In acest capitol sunt prezentate principalele riscuri profesionale din industria alimentara si masurile preventive asociate, cu un obiectiv teoretic clar (informare si consultanta) si un obiectiv practic (aplicarea masurilor preventive pe proces productiv si post de lucru). 38 Securitatea si Sanatatea in Munca in Industria Alimentara Complexitatea industriei alimentare, definita prin diversitatea intreprinderilor si a proceselor de productie, determina necesitatea analizarii detaliate a aspectelor privind securitatea si sanatatea lucratorilor. Un pas extrem de important in domeniul securitatii si sanatatii muncii a fost facut in 2006 prin promulgarea Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 20066, act normativ care transpune Directiva Consiliului Europei nr. 89/391/ CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Asigurarea Securitatii si Sanatatii in Munca, impune societatilor din sector implementarea masurilor adecvate pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si executarea monitorizarii periodice si corecte a starii de sanatate a angajatilor, in concordanta cu caracteristicile posturilor de lucru. Desi exista particularitati si diferente intre procesele de productie specifice sectorului industriei alimentare, in domeniul securitatii si sanatatii muncii se pot descrie suficiente caracteristici comune: categoria societatilor, majoritatea incadrandu-se in categoria intreprinderilor mici si mijlocii; resurse financiare reduse destinate implementarii prevederilor legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii muncii; incompatibilitatea dintre procesele de productie si principiile prevenirii riscurilor profesionale
6 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006 si Hotararea Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006 . Monitorul Oficial nr. 661 /27 .09. 2010

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

lipsa pregatirii profesionale in domeniul securitatii si sanatatii muncii adaptata nevoilor specifice sectorului alimentar; De asemenea, managementul prevenirii riscurilor trebuie sa fie adaptat caracteristicilor organizatorice, productive si socio-profesionale specifice, de subliniat fiind: Folosirea echipamentelor de lucru si a utilajelor depasite tehnologic si foarte vechi, a caror adaptare la standardele de securitate nu mai este posibila sau este foarte costisitoare; Manipularea manuala a maselor si efectuarea de miscari repetitive; Utilizarea pe scara larga a unei game variate de unelte de mana si a unor substante chimice in procesele de elaborare si fabricare a produselor alimentare; Existenta locurilor de munca cu conditii speciale: temperatura si umiditate, zgomot, iluminat, etc. Aparitia de imbolnaviri profesionale in subsectoarele in care lucratorul are contact direct cu animale(ex:abatorizare) si anumite materii prime (ex: faina). Temporalitatea muncii, datorata caracterului sezonier al anumitor procese de productie; Tipul programului de lucru (de noapte, in zile de sarbatoare, in schimburi, etc); Monotonia muncii sau ritmul de lucru intens in cazul proceselor de productie automatizate.

Factorii de risc7 care pot cauza accidente profesionale sunt: unelte manuale sau mecanice, organe de masini in miscare, materiale, contacte electrice, termice, inhalari si contacte cu produse toxice, elementele ambientale ale mediului de munca, etc. Riscurile profesionale prezente in industria alimentara din Romania pot fi analizate folosind urmatoarea clasificare: riscuri derivate din elementele de securitate a munciisunt riscurile derivate din lipsa sau insuficienta elementelor de securitate (ecrane de protectie, etc ) si din elemente materiale (locul de munca, unelete, scule, mijloace de transport si ridicat, instalatii electrice, etc) si care pot genera accidente de munca. riscuri derivate din elementele de igiena industriala- sau din mediul de munca includ factorii de risc fizici, chimici si biologici. riscuri derivate din ergonomia muncii- pot fi Riscuri ergonomice determinate de pozitii fortate, Suprasolicitari in manipularea manuala a maselor, Miscari repetitive. riscuri legate de factori psihosociali, ce pot fi legate de incarcatura psihica/ fizica la locul de munca sau referitoare la organizatie. Analiza se axeaza pe descrierea originii riscurilor (suprafata si locul de munca, unelte, echipamente de munca, utilaje, instalatii electrice, manipulare si transport, semnalizare, agenti biologici, agenti chimici, etc) si a masurilor preventive, scopul fiind evitarea accidentelor de munca si bolilor profesionale. Masuri de Protectie Colectiva Principiul fundamental al aplicarii masurilor de prevenire are ca scop eliminarea riscurilor de la sursa, totusi nu in toate cazurile exista aceasta posibilitate, asa cum nu este posibila nici eliminarea riscurilor doar prin adoptarea de masuri operative sau organizatorice. Adoptarea masurilor de protectie colectiva are ca scop protejarea tuturor lucratorilor dintr-o entitate industriala, precum si a altor persoane care pot aparea ocazional in zona respectiva.
7 Prin factori de risc se intelege un ansamblu de elemente care sunt prezente in conditiile de munca si care determina o diminuare a nivelului securitatii si sanatatii lucratorilor, favorizand aparitia accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Concepte de securitate si sanatate in munca in industria alimentara Pentru a intelege mai bine conceptul de risc profesional este necesara definirea termenilor pericol si risc. Continutul definitiilor nu este intotdeauna acelasi, nici in legislatiile statelor membre ale Uniunii Europene, nici in diversele discipline stiintifice. In general, sunt utilizate urmatoarele: pericol proprietatea sau capacitatea intrinseca prin care un element (materii, materiale, metode si practici de munca, tehnologii, etc) este susceptibil sa conduca la materializarea unui eveniment nedorit; risc probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se realizeze cu o anumita gravitate, in conditii de utilizare si/sau expunere date.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

39

Masuri de Protectie Individuala Sunt adoptate dupa implementarea masurilor de protectie colectiva daca evaluarea riscurilor releva inca existenta riscurilor de accidentare pentru lucratori si consta, in general, in folosirea echipamentelor de protectie individuala specifice fiecarui risc identificat. In aceasta ultima parte a subcapitolului, ne sunt prezentate detalii despre Masurile preventive de caracter general: Semnalizare, Echipamente individuale de protectie EIP, Medicina muncii/Supravegherea starii de sanatate, Informare-instruire, Actiuni in caz de urgenta.

40

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

11. In loc de postfata


Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa, sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare, din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de preferinta sanatoase. Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor. Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii si normele de aplicare ale acesteia, HG 1425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, reflecta baza legislativa pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate in industria alimentara. In momentul de fata nu se cunoaste impactul prezentei legi asupra imbunatatirii conditiilor de munca si asupra masurilor preventive adoptate catre companii sau dificultatile care pot exista in punerea lor in aplicare. Intreprinderile mici si mijlocii au dificultati in prevenirea accidentelor de munca si bolile profesionale, in realizarea formarii- informarii angajatilor, in implementarea si aplicarea reglementarilor pentru prevenirea riscurilor profesionale, avand in vedere faptul ca nu au dispus de o perioada suficienta de adaptare, precum si lipsa resurselor financiare si a pregatirii tehnice. Proiectul nostru are ca scop identificarea nevoilor acestor companii de adaptare la noile norme, lucru care va facilita punerea in aplicare a unei culturi de prevenire in intreprinderile din sectorul alimentar din Romania. Identificarea problemelor si nevoilor de securitate si sanatate in munca din industria alimentara, cunoasterea importantei acestora si adoptarea ulterioara de solutii adecvate, a impus diagnosticarea, cat mai fidel posibil, a cadrului de activitate a industriei alimentare in mediul prevenirii riscurilor profesionale, de aici rezultand prezentul studiu. Partenerii proiectului considera ca fiind prioritara oferirea instrumentelor necesare imbunatatirii continue a managementului de prevenire a riscurilor profesionale catre toate intreprinderile din industria alimentara din Romania, ajutandu-le astfel sa ofere conditii mai sigure de functionare a proceselor si a sarcinilor, si o reducere substantiala a nivelului de accidente la locul de munca. Am incercat in paginile de mai sus sa extragem principalele rezultate si concluzii ale studiului Industria alimentara si sanatatea si securitatea muncii efectuat de echipa proiectului Adaptabilitatea Firmelor si Muncitorilor din Industria Alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la Locul de Munca in perioada ianuarie 2011martie 2012. Speram ca informatiile prezentate vor da nastere la dorinta de a aprofunda temele pe care le-am abordat mai detaliat in volumele studiului si va invitam pe aceasta cale sa parcurgeti continutul acestora. Ramanem la dispozitia celor interesati pentru informatii suplimentare, propuneri si observatii. Raspundem pozitiv si criticilor, caci le consideram o forma de imbunatatire a activitatii proprii, prin urmare suntem deschisi dialogului, schimbului de idei, si asteptam mesajele dumneavoastra. Cu toate urarile de bine, Echipa de coordonare
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

41

12. Echipa de coordonare a studiului Industria alimentara si sanatatea si securitatea muncii


Prenume si nume Partener proiect Date contact

Adrian MARIN

adrianmarin59@gmail.com

Emilia MARTIN SANCHEZ

e.martin@ifi.com.es

Ruxandra STANICA

r.stanica@ifi.com.es

Andreea RANJA

a.ranja@ifi.com.es

Sara MOLERO PALOMINO

s.molero@prevalia.es

Felicia ORIVICEANU

f.oriviceanu@prevalia.es

Eugen DAVID

e.david@prevalia.es

Florin DOBRA

f.dobra@prevalia.es

42

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara

43

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro