nvatarea cu ajutorul calculatorului

Metoda cubului
Metoda Stiu-Vreau sa stiu-Am nvatat
Brainstormingul
Turul galeriei
Diagrama Venn Euler
Metoda moaicului
!VATA"EA #$ A%$T&"$' #A'#$'AT&"$'$(
metoda moderna de educatie care poate fi folosita n toate etapele procesului didactic: n
proiectare, n predare-nvatare si n evaluare.
Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, mareste
calitatea nvatarii, contribuie la formarea unei gndiri sistematice, selective, rapide,
eficiente.
metoda moderna folosita frecvent n procesul didactic actual, fiind principalul
(obligatoriu) mijloc de predare a informaticii si tenologiei informatiei.
MET&DA #(&"#)(!E'$(
metoda ce se poate utiliza mai ales n etapa de reactualizare a structurilor nvatate
anterior, sau n etapa de evocare, elevii fiind pusi n situatia de a stabili cone!iuni ntre
elementele studiate, de a se implica activ n procesul de gndire.
dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a
dezvolta idei concrete despre "#$"%&'U( &)#&U*.
prin acest e!ercitiu se ncurajeaza participarea ntregii clase.
tenica de predare - nvatare menita sa ncurajeze elevii sa gndeasca liber si sa
stimuleze cone!iunile de idei.
modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor nsusite
anterior.
ciorcinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
+odalitatea de realizare
- elevii vor scrie un cuvnt sau e!presie nucleu n centrul unei foi de rtie
- elevii sunt invitati sa scrie ct mai multe cuvinte sau e!presii care le vin n minte despre
subiectul selectat pna la e!pirarea timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala sau, daca este cazul, de una
din cele propuse de elevi,
- la finalul e!ercitiului se va comenta ntreaga structura cu e!plicatiile de rigoare,
"aracterul stimulativ al metodei ciorcinelui
&articiparea ntregii clase la realizarea -ciorcinelui. este lansata ca o provocare si
determina o ntrecere de a descoperi noi cone!iuni legate de termenul propus
MET&DA #$B$'$(
%ste o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.
+etoda poate fi folosita n orice moment al lectiei.
#fera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari
comple!e.
&oate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade vrsta.
+odalitatea de realizare
- *e realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu rtie de culori diferite,
- &e fiecare fata a cubului se scrie cte una dintre urmatoarele instructiuni: /%*")0%,
"#+&1)1, 1$1(02%121, 1*#"0121, 1&(0"1, 1)3U+%$'%121.
- %ste recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse n ordinea prezentata, urmnd pasii
de la simplu la comple!.
- *e cere elevilor sascrie timp de 4 - 5 minute pe subiectul lectiei
descriindu-l din toate punctele de vedere (forma, culoare, marime)
ntr-un timp limitat.
0ndicatiile e!tinse pentru cele sase fete sunt:
/ escrie ti 6 priviti obiectul cu atentie ti descrieti ceea ce vedeti,
" omparati - cu ce este similar7 /e ce difera7
1socia ti - la ce va face sa va gnditi7 "e va inspira7 %liberati-va mintea ti cautati
asociatii pentru acest obiect.
1naliza ti 6 spuneti cum este facut, din ce si ce parti contine7
1plica ti: - "um poate fi utilizat7
1rgumenta ti - pro sau contra. (uati o pozitie si folositi orice fel de argumente logice
pentru a pleda n favoarea sau mpotriva subiectului.
Adecvarea managementului de gru* la activitatile de +ormare
%levii vor fi grupati n sase ecipe (cte una pentru fiecare fata a cubului) la mesele de
lucru,
&articiparea la completarea fisei comune va fi dirijata de profesor, care trebuie
sa ncurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile constituite,
(a finalul e!ercitiului se va comenta si se va completa ntreaga structura cu e!plicatiile
de rigoare.
8orma finala a continuturilor realizate de fiecare grupa este mpartasita ntregii clase (9
minute 6 cte un minut pentru fiecare fata a cubului).
(ucrarea n forma finala poate fi desfasurata pe tabla.
"aracterul stimulativ al metodei cubului
(ucrul individual, n ecipe, sau participarea ntregii clase la realizarea cerintelor
-cubului. este o provocare ce determina o ntrecere n a demonstra asimilarea corecta si
completa a cunostintelor
MET&DA ,T($ V"EA$ S- ,T($ AM !V-.AT
este o strategie de constientizare de catre elevi a ceea ce stiu,
sau cred castiu, referitor la un subiect si totodata a ceea ce nu
stiu, sau nu sunt siguri ca stiu, si ar dori sastie sau sanvete,
metoda poate fi folositan prima parte a unei lectii 6 actualizarea vecilor cunostinte -
evocarea,
activeaza elevii si i face constienti de procesul nvatarii,
oferaelevilor posibilitatea de a-si verifica nivelul cunostintelor
+odalitatea de realizare
*e cere elevilor sainventarieze ideile pe care consideracale detin cu privire la
subiectul, sau tema investigatiei ce va urma, aceste idei vor fi notate ntr-o rubrica a unui
tabel 6 :*'0U.,
%i vor nota apoi ideile despre care au ndoieli, sau ceea ce ar dori sa stie in legatura cu
tema respectiva, aceste idei sunt grupate n rubrica :;)%1U *1 *'0U.,
&rofesorul va propune apoi studierea unui te!t, realizarea unei investigatii si fi!area
unor cunostinte referitoare la acel subiect, selectate de profesor, elevii si nsusesc
noile cunostinte si si inventariaza noile idei asimilate pe care le noteaza n rubrica :1+
0$;1'1'.,
8isa de lucru:
<tiu ;reau s= >tiu 1m nv=?at
MET&DA /ASA'T$'$( DE (DE(0 B"A(!ST&"M(!1$'
Brainstormingul este o metod= care ajut= la crearea unor idei >i concepte
creative >i inovatoare. &entru un brainstorming eficient, inibi?iile >i criticile suspendate
vor fi puse de-o parte. 1stfel e!primarea va deveni liber= >i participan?ii la un proces de
brainstorming >i vor spune ideile >i p=rerile f=r= teama de a fi respin>i sau critica?i. Un
brainstorming dureaz= n jur de o jum=tate de or= >i particip= n medie @A elevi sau
grupuri de minim @A elevi. *e e!pune un concept, o idee sau o problem= >i fiecare >i
spune p=rerea despre cele e!puse >i absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei
comice sau inaplicabile. # variant= a brainstormingului este brainBritingul.
# sesiune de brainstorming bine dirijat= d= fiec=ruia ocazia de a participa la dezbateri
>i se poate dovedi o ac?iune foarte constructiv=.
%tapele unui brainstorming eficient sunt urm=toarele: desciderea sesiunii de
brainstorming, o perioad= de acomodare de C-@A minute, partea creativ= a
brainstormingului, prelucrarea ideilor >i stabilirea unui acord.
Dn desciderea sesiunii de brainstorming se prezint= scopul acesteia >i se discut=
tenicile >i regulile de baz= care vor fi utilizate.
&erioada de acomodare dureaz= C-@A minute >i are ca obiectiv introducerea grupului
n atmosfera brainstormingului. %ste o mini-sesiune de brainstorming unde participan?ii
sunt stimula?i s= discute idei generale pentru a putea trece la un nivel superior.
&artea creativ= a brainstormingului are o durat= de 4C-EA de minute. %ste
recomandabil ca n timpul derul=rii acestei etape, coordonatorul (profesorul) s=
aminteasc= timpul care a trecut >i ct timp a mai r=mas. *= -preseze. participan?ii >i n
finalul p=r?ii creative s= mai acorde cte E-5 minute n plus. Dn acest interval de timp
grupul participant trebuie s= fie stimula?i s=->i spun= p=rerile f=r= ocoli>uri.
(a sfr>itul p=r?ii creative coordonatorul brainstormingului clarific= ideile care au
fost notate >i puse n discu?ie >i verific= dac= toat= lumea a n?eles punctele dezb=tute.
%ste momentul n care se vor elimina sugestiile prea ndr=zne?e >i care nu sunt ndeajuns
de pertinente. *e face >i o evaluare a sesiunii de brainstorming >i a contribu?iei fiec=rui
participant la derularea sesiunii. &ot fi luate n considerare pentru evaluare: talentele >i
aptitudinile grupului, reparti?ia timpului >i punctele care au reu>it s= fie atinse.
&entru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming >i vor spune
p=rerea >i vor vota cele mai bune idei. 3rupul supus la ac?iunea de brainstorming trebuie
s= stabileasc= singuri care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezb=tut.
&e timpul desf=>ur=rii brainstormingului participan?ilor nu li se vor cere e!plica?ii
pentru ideile lor. 1ceasta este o gre>eal= care poate aduce o evaluare prematur= a ideilor
>i o ngreunare a procesului n sine.
+etoda creativ= denumit= brainstorming are o lung= istorie, dar ea a fost reactivat= de
profesorul 1le! #sborne, prorector la Universitatea Fuffalo >i fondator al 0nstitutului de
"rea?ie 'enic=, U*1.
8iecare dintre noi este o persoan= creativ= sau are anumite laturi creative. /e multe
ori ideea este -omort=. ciar de c=tre creatorul ei de frica nfrunt=rii criticilor colegilor
s=i, de teama de a nu se face de rs. 1utocritica distruge momentul n care o idee creativ=
este irosit= nainte de a prinde via?=. Frainstormingul func?ioneaz= dup= principiul:
asigurarea calit=?ii prin cantitate >i >i propune s= elimine e!act acest neajuns generat de
autocritic=.
;= recomand=m G reguli pe care elevii le vor respecta n scopul unei >edin?e reu>ite
de brainstorming:
@. $u judeca?i ideile celorlal?i 6 cea mai important= regul=.
4. Dncuraja?i ideile nebune>ti sau e!agerate.
E. "=uta?i cantitate, nu calitate n acest punct.
5. $ota?i tot.
C. 8iecare elev este la fel de important.
9. $a>te?i idei din idei.
G. $u v= fie fric= de e!primare.
%!emplul @. 1plicarea metodei brainstorming la rezolvarea unei probleme
de geometrie la clasa a ;00-a (a se vedea 1ne!a@).
%ste important de re?inut c= obiectivul fundamental al metodei brainstorming
const= n e!primarea liber= a opiniilor prin eliberarea de orice prejudec=?i. /e aceea,
accepta?i toate ideile, ciar tr=znite, neobi>nuite, absurde, fanteziste, a>a cum vin ele n
mintea elevilor, indiferent dac= acestea conduc sau nu la rezolvarea problemei. &entru a
determina progresul n nv=?are al elevilor este necesar s= i antrena?i n scimbul de idei,
face?i asta astfel nct to?i elevii s= >i e!prime opiniileH
MET&DA T$"$' 1A'E"(E(
&roblema:
"um se pot utiliza la ma!imum spatiile de e!punere din clasati cum se pot obtine
materiale care merita e!puse7
&rovocarea:
*a organizam spatii de e!punere n clasa care sa sustina procesul de nvatare al
tuturor elevilor si sa le rasplateasca succesele.
"e putem face7
"reati afite care sa fie reprezentative pentru programa urmata.
%!puneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmata.
*cimbati frecvent e!ponatele.
%!emplu:
*untem la lectia ./ispozitive periferice.
3rupam elevii n C grupe pe care le numerotam corespunzator,
8iecare grup primeste o fisa de lucru care contine cte 4 cestiuni
de rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie 14I1E pe care
vor rezolva sarcinile de lucru,
%levii sunt lasati sa lucreze EC de min., reamintindu-le sa scrie
numarul grupului si sa semneze,
1tunci cnd au terminat afitele, elevii le vor e!pune pe peretii
salii de clasa, n ordinea crescatoare a numarului grupei,
8iecare elev ia n mna un creion si pleaca ntr-un tur al galeriei,
(a nceput, grupul @ va fi n fata afitului grupei numarul 4, grupa 4
n fata afitului grupei numarul E, etc.,
%levii studiaza fiecare e!ponat si ti noteaza concluziile pe foaia
1lba din dreptul e!ponatului,
/upa e!aminarea fiecarui afis, se vor ntoarce la cel ntocmit de
ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le
Dmbunatateasca munca.
MET&DA D(A1"AMA VE!! E$'E"
- "onsta din doua cercuri care se suprapun,
- Dn partile separate ale cercului se trec atributele care sunt unice fiecaruia dintre cele
doua articole care sunt comparate,
- Dn partea de suprapunere se trec atributele pe care cele doua articole le au n comun.
Dn loc de concluzii:
$u am epuizat subiectul:
&utem continua cu ocazia altui cerc pedagogic,
0novarea didactic= este un proces n derulare.
%u cred ca nu suntem convinsi, nca, de valoarea acestor metode. +ai cred n
comoditatea noastra, n reticenta fata de nou, n inertia n care ne aflam. )iscam n acest
fel sa ramnem n urma, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului
didactic.
%levul trebuie pus permanent n situatia de a face, a judeca, a coopera, a da
raspunsuri, a avea pareri, a analiza raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea
raspunsurilor corecte, din care apoi descopera cunostintele noi.
Moaicul 2Metoda %igsa34
JigsaB (n englez= jigsaB puzzle nseamn= mozaic) sau :metoda grupurilor
interdependente. este o strategie bazat= pe nv=?area n ecip= (team-learning). 8iecare
elev are o sarcin= de studiu n care trebuie s= devin= e!pert. %l are n acela>i timp >i
responsabilitatea transmiterii informa?iilor asimilate, celorlal?i colegi.
Dn cadrul acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el intervine
semnificativ la nceputul lec?iei cnd mparte elevii n grupurile de lucru >i traseaz=
sarcinile >i la sfr>itul activit=?ii cnd va prezenta concluziile activit=?ii.
%!ist= mai multe variante ale metodei mozaic iar noi vom prezenta varianta standard
a acestei metode care se realizeaz= n cinci etape.
5reg6tirea materialului de studiu
&rofesorul stabile>te tema de studiu >i o mparte n 5 sau C sub-teme. #p?ional,
poate stabili pentru fiecare sub-tem=, elementele principale pe care trebuie s= pun=
accentul elevul, atunci cnd studiaz= materialul n mod independent. 1cestea pot fi
formulate fie sub form= de ntreb=ri, fie afirmativ, fie un te!t eliptic care va putea fi
completat numai atunci cnd elevul studiaz= materialul.
)ealizeaz= o fi>=-e!pert n care trece cele 5 sau C sub-teme propuse >i care va fi
oferit= fiec=rui grup. #rganizarea colectivului n ecipe de nv=?are de cte 5-C elevi (n
func?ie de num=rul lor n clas=). 8iecare elev din ecip=, prime>te un num=r de la @ la 5-C
>i are ca sarcin= s= studieze n mod independent, sub-tema corespunz=toare num=rului
s=u. %l trebuie s= devin= e!pert n problema dat=. /e e!emplu, elevii cu num=rul @ din
toate ecipele de nv=?are formate vor aprofunda sub-tema cu num=rul @. "ei cu num=rul
4 vor studia sub-tema cu num=rul 4, >i a>a mai departe.
8aza independent=: fiecare elev studiaz= sub-tema lui, cite>te te!tul
corespunz=tor. 1cest studiu independent poate fi f=cut n clas= sau poate constitui o tem=
de cas=, realizat= naintea organiz=rii mozaicului.
#onstituirea gru*ului de e7*er8i
/up= ce au parcurs faza de lucru independent, e!per?ii cu acela?i num=r se
reunesc, constituind grupe de e!per?i pentru a dezbate problema mpreun=.
1stfel, elevii cu num=rul @, p=r=sesc ecipele de nv=?are ini?iale >i se adun= la o
mas= pentru a aprofunda sub-tema cu num=rul @. (a fel procedeaz= >i ceilal?i elevi cu
numerele 4, E, 5 sau C. /ac= grupul de e!per?i are mai mult de 9 membri, acesta se
divizeaz= n dou= grupe mai mici.
8aza discu?iilor n grupul de e!per?i: elevii prezint= un raport individual
asupra a ceea ce au studiat independent. 1u loc discu?ii pe baza datelor >i a materialelor
avute la dispozi?ie, se adaug= elemente noi >i se stabile>te modalitatea n care noile
cuno>tin?e vor fi transmise >i celorla?i membrii din ecipa ini?ial=.
8iecare elev este membru ntr-un grup de e!per?i >i face parte dintr-o ecip= de
nv=?are. /in punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de
e!per?i trebuie plasate n diferite locuri ale s=lii de clas=, pentru a nu se deranja reciproc.
*copul comun al fiec=rui grup de e!per?i este s= se instruiasc= ct mai bine,
avnd responsabilitatea propriei nv=?=ri >i a pred=rii >i nv=?=rii colegilor din ecipa
ini?ial=.
"entoarcerea n ec9i*a ini8ial6 de nv68are
8aza raportului de ecip=: e!per?ii transmit cuno>tin?ele asimilate, re?innd la
rndul lor cuno>tin?ele pe care le transmit colegii lor, e!per?i n alte sub-teme.
+odalitatea de transmitere trebuie s= fie scurt=, concis=, atractiv=, putnd fi nso?it= de
suporturi audio-vizuale, diverse materiale.
*peciali>tii ntr-o sub-tem= pot demonstra o idee, citi un raport, folosi
computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor. +embrii
sunt stimula?i s= discute, s= pun= ntreb=ri >i s=->i noteze, fiecare realizndu->i propriul
plan de idei.
Evaluarea
8aza demonstra?iei: grupele prezint= rezultatele ntregii clase. Dn acest moment
elevii sunt gata s= demonstreze ce au nv=?at. &rofesorul poate pune ntreb=ri, poate cere
un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiec=rui elev o fi>= de evaluare. /ac= se
recurge la evaluarea oral=, atunci fiec=rui elev i se va adresa o ntrebare la care trebuie s=
r=spund= f=r= ajutorul ecipei.
%!emplul 4. 1plicarea metodei mozaicului la predarea unei lec?ii de
aritmetic= la clasa a ;-a (a se vedea 1ne!a 4).
"a toate celelalte metode de nv=?are prin cooperare >i aceasta presupune urm=toarele
avantaje:
stimularea ncrederii n sine a elevilor,
dezvoltarea abilit=?ilor de comunicare argumentativ= >i de rela?ionare n cadrul
grupului,
dezvoltarea gndirii logice, critice >i independente,
dezvoltarea r=spunderii individuale >i de grup,
optimizarea nv=?=rii prin predarea acizi?iilor altcuiva.
:'rebuie s= remarc=m calitatea metodei grupurilor interdependente de a
aniila manifestarea efectului )ingelmann. (enea social=, cum se mai nume>te acest
efect, apare cu deosebire atunci cnd individul >i imagineaz= c= propria contribu?ie la
sarcina de grup nu poate fi stabilit= cu precizie. 0nterdependen?a dintre membri >i
individualizarea aportului fac din metoda JigsaB un remediu sigur mpotriva acestui
efect..