Greuceanu

basme culese de Petre Ispirescu

Pagina: 1/5

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de c�nd fa(cea
plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de c�nd se ba(teau urs,ii �n coade; de
c�nd se luau de g�t lupii cu mieii de se sa(rutau, �nfra(t,indu-se; de c�nd se
potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca
�n slava cerului de ne aducea poves,ti;
De c�nd se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.

A fost un �mpa(rat s,i se numea �mpa(ratul Ros,u. El era foarte m�hnit ca(, �n
zilele lui, nis,te zmei furasera( soarele s,i luna de pe cer. Tra(mise deci oameni
prin toate t,a(rile s,i ra(vas,e prin oras,e, ca sa( dea de s,tire tuturor ca(
oricine se va ga(si sa( scoat,a( soarele s,i luna de la zmei, acela va lua pe
fiie-sa de nevasta( s,i �nca( juma(tate din �mpa(ra(t,ia lui, iara( cine va umbla
s,i nu va izb�ndi nimic, acela sa( s,tie ca( i se va ta(ia capul. Mult,i voinici
se pra(pa(disera( semet,indu-se cu us,urint,a( ca( va scoate la capa(t o asemenea
�nsa(rcinare; s,i c�nd la treaba(, h�t, �n sus, h�t, �n jos, da din colt, �n colt,
s,i nu s,tia de unde s-o �nceapa( s,i unde s-o sf�rs,easca(, vezi ca( nu toate
mus,tele fac miere. �mpa(ratul �nsa( se t,inu de cuv�nt.
Pe vremea aceea, se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind s,i el de
fa(ga(duint,a �mpa(ra(teasca(, ce se g�ndi, ce se ra(zg�ndi, ca( numai �s,i lua(
inima �n dint,i, �ncumet�ndu-se pe ajutorul lui Dumnezeu s,i pe voinicia sa, s,i
pleca( s,i el la �mpa(ratul sa( se �nchine cu slujba. Pe drum se �nt�lni cu doi
oameni pe cari slujitorii �mpa(ra(tes,ti �i ducea la �mpa(ratul ca sa(-i taie,
pentru ca( fugisera( de la o ba(ta(lie ce o avusese �mpa(ratul acesta cu nis,te
gadine. Ei erau tris,ti, biet,ii oameni, dara( Greuceanu �i m�ng�ie cu nis,te
vorbe as,a de dulci, �nc�t le mai veni nit,ica( inima(, ca( era s,i mes,ter la
cuv�nt Greuceanu nostru.
El �s,i puse na(dejdea �n �nt�mplarea aceasta s,i �s,i zise: "�mi voi �ncerca
norocul. De voi izbuti sa( �nduplec pe �mpa(ratul a ierta pe aces,ti oameni de la
moarte, ma( voi �ncumeta sa( ma( �nsa(rcinez s,i cu cealalta( treaba(; iara( de
nu, sa(na(tate buna(! Ma( voi duce de unde am venit. Asta sa( fie �n norocul meu;
niciodata( nu strica( cineva sa( faca( o �ncercare". S,i astfel, poftorindu-s,i
unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea �mpa(ra(teasca(. �nfa(t,is,�ndu-se
la �mpa(ratul, at�tea �i povesti, as,a cuvinte bune s,i dulci scoase s,i at�ta
mes,tes,ug puse �n vorbirea sa, �nc�t s,i �mpa(ratul crezu ca( pe nedrept ar fi
sa( omoare pe acei oameni; ca( mai de folos i-ar fi lui sa( aiba( doi supus,i mai
mult, s,i ca( mai mare va fi vaza lui �n lume de s-ar ara(ta milostiv ca(tre
popor.
Nu mai putura( oamenii de bucurie c�nd auzira( ca( Greuceanu a lingusit pe
�mpa(ratul p�na( �ntr-at�ta, �nc�t l-a fa(cut sa(-i ierte. Mult,umira( lui
Greuceanu din toata( inima s,i �i fa(ga(duira( ca( toata( viat,a lor se vor ruga
lui Dumnezeu pentru d�nsul ca sa( mearga( din izb�nda( �n izb�nda(, ceea ce s,i
fa(cura(. Aceasta( izb�nda( o lua( drept semn bun, s,i Greuceanu, merg�nd a doua
oara( la �mpa(ratul, gra(i cu cuvintele lui mieroase cele urma(toare:
- Ma(rite doamne, sa( tra(ies,ti �ntru mult,i ani pe luminatul scaunul acestei
�mpa(ra(t,ii. Mult,i voinici s-au legat ca(tre ma(ria ta sa( scoata( de la zmei
soarele s,i luna pe care le-a ra(pit de pe cer, s,i stiu ca( cu moarte au murit,
fiindca( n-au putut sa(-s,i �ndeplineasca( lega(mintele ce au fa(cut ca(tre ma(ria
ta. S,i eu, ma(rite doamne, cuget a ma( duce �ntru ca(utarea acestor t�lhari de
zmei, s,i mi-ar fi voia sa(-mi �ncerc s,i eu norocul, doar-doar va da Dumnezeu sa(
ajungem a putea pedepsi pe acei blestemat,i de zmei, pentru nesocotita lor
�ndra(zneala(. Dar fii-mi milostiv s,i m�na( de ajutor.
- Dragul meu Greucene, ra(spunse �mpa(ratul, nu pot sa( schimb nici o iota(, nici
un dram din hota(r�rea mea. S,i aceasta nu pentru altceva, ci numai s,i numai
pentru ca( voiesc sa( fiu drept. Poruncile mele voi sa( fie una pentru toata(
�mpa(ra(t,ia mea; la mine pa(rtinire nu este scris. Va(z�nd statornica hota(r�re a
�mpa(ratului s,i dreptatea celor vorbite de d�nsul, Greuceanu cuv�nta( cu glas
voinicesc:
- Fie, ma(rite �mpa(rate, chiar de as, s,ti ca( voi pieri, tot nu ma( voi la(sa
p�na( nu voi duce la capa(t bun sarcina ce �mi iau de buna(-voia mea.
Se �nvoira(, s,i peste c�teva zile s,i pleca(, dupa( ce puse la cale tot ce ga(si
ca( e bine sa( faca(, ca sa( scape cu fat,a curata( din aceasta( �ntreprindere.
Greuceanu lua( cu d�nsul s,i pe fratele sa(u s,i merse, merse, merse cale lunga(,
depa(rtata(, p�na( ce ajunse la Faurul-pa(m�ntului, cu care era frate de cruce.
Acest faur, fiind cel mai mare mes,ter de pe pa(m�nt, era s,i na(zdra(van. Aici se
oprira( s,i poposira(. Trei zile s,i trei nopt,i au stat �nchis,i �ntr-o ca(mara(
Greuceanu cu Faurul-pa(m�ntului s,i se sfa(tuira(. S,i, dupa( ce se odihnira(
c�teva zile s,i mai pla(nuira( ceea ce era de fa(cut, Greuceanu s,i frate-sa(u o
luara( la drum. �ndata( dupa( plecarea Greuceanului, Faurul-pa(m�ntului se apuca(
s,i fa(cu chipul lui Greuceanu numai s,i numai din fier, apoi porunci sa( arza(
cus,nit,a ziua s,i noaptea s,i sa( t,ina( chipul acesta fa(ra( curmare �n foc.
Iara( Greuceanu s,i frate-sa(u mersera( cale lunga(, s,i mai lunga(, p�na( ce li
se fa(cu calea cruci; aici se oprira(, se as,ezara( pe iarba( s,i fa(cura( o
gusta(rica( din merindele ce mai aveau, s,i apoi se despa(rt,ira(, dupa( ce se
�mbra(t,is,ara(, s,i pl�nsera( ca nis,te copii. Mai nainte d-a se despa(rt,i, �s,i
�mpa(rt,ira( c�te o basma s,i se �nt,elesera( zic�nd: "Atunci c�nd basmalele vor
fi rupte pe margini, sa( mai traga( na(dejde unul de altul ca( se vor mai �nt�lni;
iara( c�nd basmalele vor fi rupte �n mijloc, sa( se s,tie ca( unul din ei este
pierit". Mai �nfipse s,i un cut,it �n pa(m�nt s,i zisera(: "Acela din noi, care s-
ar �ntoarce mai �nt�i s,i va ga(si cut,itul ruginit sa( nu mai as,tepte pe
cellalt, fiindca( aceasta �nsemneaza( ca( a murit". Apoi Greuceanu apuca( la
dreapta s,i frate-sa(u la st�nga. Fratele Greuceanului, umbl�nd mai multa( vreme
�n sec, se �ntoarse la locul de despa(rt,ire s,i, ga(sind cut,itul curat, se puse
a-l as,tepta acolo cu bucurie, ca( va(zuse soarele s,i luna la locul lor pe cer.
Iara( Greuceanu se duse, se duse pe o poteca( care-l scoase tocmai la casele
zmeilor, as,ezate unde-s,i �nt,a(rcase dracul copiii. Daca( ajunse aici, Greuceanu
se dete de trei ori peste cap s,i se fa(cu un porumbel. Vezi ca( el ascultase
na(zdra(va(niile ce-l �nva(t,ase Faurul-pa(m�ntului. Fa(c�ndu-se porumbel,
Greuceanu zbura( s,i se puse pe un pom care era tocmai �n fat,a caselor. Atunci,
ies,ind fata de zmeu cea mare s,i, uit�ndu-se, se �ntoarse repede s,i chema( pe
muma(-sa s,i pe sora(-sa cea mica(, ca sa( vina( sa( vaza( minunea. Fata cea mica(
zise:
- Ma(iculit,a( s,i surioara(, pasa(rea asta gingas,a( nu mi se pare aduca(toare de
noroc pentru casa noastra(. Ochii ei nu seama(na( a de pasa(re, ci mai mult
seama(na( a fi ochii lui Greuceanu cel de aur. P�na( acuma ne-a fost s,i noua(! D-
aici �nainte numai Dumnezeu sa(-s,i faca( mila( de noi s,i d-ai nos,tri. Pasa(mite
aveau zmeii cunos,tint,a( de vitejia lui Greuceanu. Apoi intrara( c�tes,trele
zmeoaicele �n casa( s,i se pusera( la sfat. Greuceanu numaidec�t se dete iara(s,i
de trei ori peste cap s,i se fa(cu o musca( s,i intra( �n ca(mara zmeilor. Acolo
se ascunse �ntr-o cra(pa(tura( de grinda( de la tavanul casei s,i asculta( la
sfatul lor. Dupa( ce lua( �n cap tot ce auzi, ies,i afara( s,i se duse pe drumul
ce ducea la Codru Verde s,i acolo se ascunse subt un pod. Cum se vede treaba, din
cele ce auzise, s,tia acum ca( zmeii se dusesera( la v�nat �n Codru Verde s,i
aveau sa( se �ntoarca( unul de cu seara(, altul la miezul nopt,ii s,i tartorul cel
mare despre ziua(. As,tept�nd Greuceanu acolo, iata( ma(re, ca( zmeul cel mai mic
se �ntorcea s,i, ajung�nd calul la marginea podului, unde sfora(i o data( s,i
sa(ri �napoi de s,apte pas,i. Dara( zmeul, m�niindu-se, zise:
- Ah, m�nca-o-ar lupii carnea calului! Pe lumea asta nu mi-e frica( de nimeni,
numai de Greuceanu de Aur; dar s,i pe acela c-o lovitura( �l voi culca la pa(m�nt.
Greuceanu, auzind, ies,i pe pod s,i striga(:
- Vino, zmeule viteaz, �n sa(bii sa( ne ta(iem, sau �n lupta( sa( ne lupta(m.
- Ba �n lupta(, ca( e mai dreapta(.
Se apropiara( unul de altul s,i se luara( la tr�nta(. Aduse zmeul pe Greuceanu
s,i-l ba(ga( �n pa(m�nt p�na( �n genunchi. Aduse s,i Greuceanu pe zmeu s,i-l
ba(ga( �n pa(m�nt p�na( �n g�t s,i-i ta(ie capul. Apoi, dupa( ce arunca( les,ul
zmeului s,i al calului sub pod, se puse sa( se odihneasca(.

C�nd, �n puterea nopt,ii, veni s,i fratele cel mare al zmeului, s,i calul lui
sa(ri de s,aptesprezece pas,i �napoi. El zise ca s,i frate-sa(u, iara( Greuceanu
�i ra(spunse s,i lui ca s,i celui dint�i. Ies,ind de sub pod, se lua( la tr�nta(
s,i cu acest zmeu. S,i unde mi-aduse, nene, zmeul pe Greuceanu s,i-l ba(ga( �n
pa(m�nt p�na( la br�u. Dara( Greuceanu, sa(rind repede, unde mi-aduse s,i el pe
zmeu o data(, mi-l tr�nti s,i-l ba(ga( �n pa(m�nt p�na( �n g�t s,i-i ta(ie capul
cu palos,ul. Arunc�ndu-i s,i morta(ciunea acestuia s,i a calului sa(u sub pod, se
puse iara(s,i de se odihni. C�nd despre zori, unde venea, ma(re, venea tat-al
zmeilor, ca un tartor, ca(tra(nit ce era, s,i c�nd ajunse la capul podului, sa(ri
calul lui s,aptezeci s,i s,apte de pas,i �napoi. Se neca(ji zmeul de aceasta(
�nt�mplare c�t un lucru mare, s,i unde ra(cni:
- Ah, m�ncare-ar lupii carnea calului; ca( pe lumea asta nu mi-e frica( de
nimenea, doara( de Greuceanu de Aur; s,i �nca( s,i pe acesta numai sa(-l iau la
ochi cu sa(geata s,i �l voi culca la pa(m�nt. Atunci, ies,ind s,i Greuceanu de sub
pod, �i zise:
- Deh! zmeule viteaz, vino sa( ne batem, �n sa(bii sa( ne ta(iem, �n sulit,i sa(
ne lovim, ori �n lupta( sa( ne lupta(m.
Sosi zmeul s,i se luara( la ba(taie: �n sa(bii se ba(tura( ce se ba(tura( s,i se
rupsera( sa(biile; �n sulit,i se lovira( ce se lovira( s,i se rupsera( sulit,ile;
apoi se luara( la lupta(: se zguduiau unul pre altul de se cutremura pa(m�ntul;
s,i str�nse zmeul pe Greuceanu o data(, dara( acesta, ba(g�nd de seama( ce are de
g�nd zmeul, se umfla( s,i se �ncorda( �n vine s,i nu pa(t,i nimic, apoi Greuceanu
str�nse o data( pe zmeu, tocmai c�nd el nu se as,tepta, de-i p�r�i oasele. As,a
lupta( nici ca( s-a mai va(zut. S,i se luptara(, s,i se luptara(, p�na( ce ajunse
vremea la na(miezi, s,i ostenira(. Atunci trecu pe dasupra lor un corb carele se
lega(na prin va(zduh s,i ca(uta la lupta lor. S,i va(z�ndu-l, zmeul �i zise:
- Corbule, corbule, pasa(re cernita(, adu-mi tu mie un cioc de apa( s,i-t,i voi da
de m�ncare un voinic cu calul lui cu tot. Zise s,i Greuceanu:
- Corbule, corbule, mie sa(-mi aduci un cioc de apa( dulce, ca(ci eu t,i-oi da de
m�ncare trei les,uri de zmeu s,i trei de cal.
Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de apa( dulce s,i �i
ast�mpa(ra( setea; ca(ci �nsetos,asera(, nevoie mare. Atunci Greuceanu mai prinse
la suflet, s,i, �mputernicindu-se, unde ridica(, nene, o data( pe zmeu, s,i
tr�ntindu-mi-l �l ba(ga( �n pa(m�nt p�na( �n g�t s,i-i puse piciorul pe cap,
t,in�ndu-l as,a. Apoi �i zise:
- Spune-mi, zmeule spurcat, unde ai ascuns tu soarele s,i luna, ca(ci azi nu mai
ai sca(pare din m�na mea.
Se codea zmeul, �ng�na verzi s,i uscate, dara( Greuceanu �i mai zise:
- Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi ga(si, s,i �nca( s,i capul reteza-t,i-l-voi.
Atunci zmeul, tot mai na(da(jduindu-se a sca(pa cu viat,a( daca �i va spune, zise:
- �n Codru Verde este o cula(. Acolo �na(untru sunt �nchise. Cheia este degetul
meu cel mic de la m�na dreapta(.
Cum auzi Greuceanu unele ca acestea, �i reteza( capul, apoi �i ta(ie degetul s,i-l
lua( la sine. Dete corbului, dupa( fa(ga(duiala(, toate st�rvurile, s,i, duc�ndu-
se Greuceanu la cula din Codru Verde, deschise us,a cu degetul zmeului s,i ga(si
acolo soarele s,i luna. Lua( �n m�na dreapta( soarele s,i �n cea st�nga( luna, le
arunca( pe cer s,i se bucura( cu bucurie mare. Oamenii, c�nd va(zura( iara(s,i
soarele s,i luna pe cer, se veselira( s,i la(udara( pe Dumnezeu ca( a dat at�ta
ta(rie lui Greuceanu de a izb�ndit �mpotriva �mpielit,at,ilor vra(jmas,i ai
omenirii.

Iara( el, mult,umit ca( a scos la bun capa(t slujba, o lua( la drum, �ntorc�ndu-se
�napoi. Ga(sind pe frate-sa(u la semnul de �ntrolocare, se �mbra(t,is,ara( s,i,
cumpa(r�nd doi cai ce mergeau ca sa(geata de iute, �ntinsera( pasul la drum ca sa(
se �ntoarca( la �mpa(ratul. �n cale, dete peste un pa(r plin de pere de aur.
Fratele Greuceanului zise ca( ar fi bine sa( mai poposeasca( put,in la umbra
acestui pa(r, ca sa( mai ra(sufle s,i caii, iara( p�na( una, alta sa( culeaga( s,i
c�teva pere, spre a-s,i mai momi foamea. Greuceanu, care auzise pe zmeoaice ce
pla(nuisera(, se �nvoi a se odihni; dara( nu la(sa( pe frate-sa(u sa( culeaga(
pere, ci zise ca( le va culege el. Atunci trase palos,ul s,i lovi pa(rul la
ra(da(cina(. C�nd, ce sa( vezi d-ta? unde �ncepu a curge nis,te s�nge s,i venin
sc�rbos s,i un glas se auzi din pom, zic�nd:
- Ma( m�ncas,i fripta(, Greucene, precum ai m�ncat s,i pre ba(rbatul meu.
S,i nimic nu mai ra(mase din acel pa(r, dec�t praf s,i cenus,e; iara( frate-sa(u
�ncremeni de mirare, nes,tiind ce sunt toate acestea. Dupa( ce plecara( s,i
mersera( ce mersera(, detera( preste o gra(dina( foarte frumoasa( cu flori s,i cu
fluturei s,i cu apa( limpede s,i rece.
Fratele Greuceanului zise:
- Sa( ne oprim aici nit,el, ca sa( ne mai odihnim ca(is,orii. Iar noi sa( bem
nit,ica( apa( rece s,i sa( culegem flori.
- As,a sa( facem, frate, ra(spunse Greuceanu, daca( aceasta( gra(dina( va fi
sa(dita( de m�ini omenes,ti s,i daca( acel izvor va fi la(sat de Dumnezeu.
Apoi, tra(g�nd palos,ul, lovi �n tulpina unei flori care se pa(rea mai frumoasa(
s,i o culca( la pa(m�nt; dupa( aceea �mpunse s,i �n fundul f�nt�nei s,i a
marginilor ei, dara( �n loc de apa( �ncepu a clocoti un s�nge mohor�t, ca s,i din
tulpina florii, s,i umplu va(zduhul de un miros gret,os. Praf s,i t,a(r�na(
ra(mase s,i din fata cea mai mare de zmeu, ca(ci ea se fa(cuse gra(dina( s,i izvor
ca sa( �nvenineze pe Greuceanu s,i sa(-l omoare. S,i sca(p�nd s,i d-aceasta(
pacoste, �nca(lecara( s,i plecara( la drum, repede ca v�ntul; c�nd ce sa( vezi d-
ta? Unde se luase dupa( d�ns,ii scorpia de muma( a zmeoaicelor cu o falca( �n cer
s,i cu alta �n pa(m�nt ca sa( �nghit,a( pe Greuceanu s,i mai multe nu; s,i avea de
ce sa( fie ca(tra(nita( s,i ama(r�ta(: ca(ci nu mai avea nici sot,, nici fete,
nici gineri. Greuceanu simt,ind ca( s-a luat dupa( d�ns,ii zmeoaica cea ba(tr�na(,
zise fra(t,ina(-sa(u:
- Ia te uita(, frate, �napoi s,i spune-mi ce vezi.
- Ce sa( va(z, frate, �i ra(spunse el, iata( un nor vine dupa( noi ca un v�rtej.
Atunci dete bice cailor cari mergeau repede ca v�ntul s,i lin ca g�ndul; dara(
Greuceanu mai zise o data( fratelui sa(u sa( se uite �n urma(. Acesta �i spuse ca(
se apropie norul ca o fla(ca(raie; apoi, mai fa(c�nd un v�nt cailor, ajunsera( la
Faurul-pa(m�ntului.
Aci, cum desca(lecara(, se �nchise �n fa(uris,te. Pe urma lor iaca s,i zmeoaica.
De-i ajungea, �i pra(pa(dea! Nici oscior nu mai ra(m�nea din ei. Acum �nsa( n-avea
ce le mai face. O �ntoarse �nsa( la s,iretlic: ruga( pe Greuceanu sa( faca( o
gaura( �n pa(rete ca ma(car sa(-l vaza( �n fat,a(. Greuceanu se prefa(cu ca( se
�ndupleca( s,i fa(cu o gaura( �n pa(rete. Dara( Faurul-pa(m�ntului se at,inea cu
chipul lui Greuceanu cel de fier, ce arsese �n foc de sa(rea sc�ntei din el. C�nd
zmeoaica puse gura la spa(rtura( ca sa( soarba( pe Greuceanu, Faurul-pa(m�ntului
�i ba(ga( �n gura( chipul de fier ros,u ca focul s,i i-l v�r� pe g�t. Ea,
�nghiort,! �nghit,i s,i pe loc s,i cra(pa(. Nu trecu mult s,i st�rvul zmeoaicei se
prefa(cu �ntr-un munte de fier s,i astfel sca(para( s,i de d�nsa. Faurul-
pa(m�ntului deschise us,a fa(uris,tei, ies,i afara( s,i se veselira( trei zile s,i
trei nopt,i de as,a mare izb�nda(. El mai cu seama( era nebun de bucurie pentru
muntele de fier. Atunci porunci ca(lfilor sa( faca( lui Greuceanu o ca(rut,a( cu
trei cai cu totul s,i cu totul de fier. Dupa( ce fura( gata, sufla( asupra lor s,i
le dete duh de viat,a(. Lu�ndu-s,i ziua buna( de la frate-sa(u de cruce, Faurul-
pa(m�ntului, Greuceanu se urca( �n tra(sura( cu frate-sa(u cel bun s,i porni la
Ros,u-�mpa(rat ca sa(-s,i priimeasca( ra(splata. Merse, merse, p�na( ce li se
�nfurci calea. Aci se oprira( s,i poposira(. Apoi, Greuceanu desprinse de la
ca(rut,a( un cal s,i-l dete fratelui sa(u, ca sa( duca( �mpa(ratului Ros,u vestea
cea buna( a sosirii lui Greuceanu cu izb�nda sa(v�rs,ita(; iara( el ra(mase mai �n
urma(.

�naint�nd el alene, ra(sturnat �n ca(rut,a(, trecu pre l�nga( un diavol s,chiop

carele t,inea calea drumet,ilor ca sa( le faca( neajunsuri. Acestuia �i fu frica(
sa( dea piept cu Greuceanu, dara(, ca sa( nu scape nici el neatins de ra(utatea
lui cea dra(ceasca(, �i scoase cuiul din capul osiei de dinda(ra(t s,i-l arunca(
departe �n urma(. Apoi tot el zise Greuceanului:
- Ma(i, vericule, t,i-ai pierdut cuiul, du-te de t,i-l cauta(.
Greuceanu sa(rind din ca(rut,a(, �s,i uita( acolo palos,ul, din gres,eala(. Iara(
c�nd el �s,i ca(uta cuiul, diavolul �i fura( palos,ul, apoi, as,ez�ndu-se �n
marginea drumului, se dete de trei ori peste cap s,i se schimba( �ntr-o stana( de
piatra(. Puse Greuceanu cuiul la capul osiei, �l �nt,epeni bine, se urca( �n
ca(rut,a(, s,i pe ici t,i-e drumul! Nu ba(ga( �nsa( de seama( ca( palos,ul �i
lipses,te. Ascultat,i acum s,i va( minunat,i, boieri d-voastra(, de pa(t,ania
bietului Greuceanu. Un mangosit de sfetnic d-ai �mpa(ratului Ros,u se faga(duise
diavolului, daca( �l va face sa( ia el pe fata �mpa(ratului. Ba �nca( s,i rodul
ca(sa(toriei sale �l �nchinase acestui necurat. �mpielit,atul s,tia ca( Greuceanu,
fa(ra( palos,, era s,i el om ca tot,i oamenii. Puterea lui �n palos, era; fa(ra(
palos, era necunoscut. �i fura( palos,ul s,i-l dete becisnicului de sfetnic.
Acesta se �nfa(t,is,a( la �mpa(ratul s,i �i ceru fata, zic�nd ca( el este cel cu
izb�nda cea mare. �mpa(ratul �l crezu, va(z�ndu-i s,i palos,ul, s,i �ncepusera( a
pune la cale cele spre cununie. Pe c�nd se prega(tea la curte, pentru nuntirea
fiicei �mpa(ratului cu voinicul cel mincinos ce zicea ca( a scos soarele s,i luna
de la zmei, vine s,i fratele Greuceanului cu vestea ca( Greuceanu are sa(
soseasca( �n cur�nd. Sfetnicul cel palavatic, cum auzi de una ca aceasta, merse la
�mpa(ratul s,i zise ca( acela este un ama(gitor s,i trebuie pus la �nchisoare.
�mpa(ratul �l asculta(. Iara( sfetnicul umbla d-a-nc�telea, zorind sa( se faca(
mai cur�nd nunta, cu g�nd ca(, daca( se va cununa odata( cu fata �mpa(ratului,
apoi poate sa( vina( o suta( de Greuceni, ca( n-are ce-i mai face, lucru fiind
sf�rs,it. �mpa(ratului �nsa( nu-i prea pla(cu zorul ce da sfetnicul pentru nunta(,
s,i mai ta(ra(ga(i lucrurile. Nu trecu mult s,i iata( ca( soses,te s,i Greuceanu
s,i, �nfa(t,is,�ndu-se la �mpa(ratul, acesta nu s,tia �ntre care sa( aleaga(.
Credea ca( acesta sa( fie Greuceanu, dara( nu-s,i putea da seama( de cum palos,ul
lui Greuceanu se afla( �n m�na sfetnicului. Atunci ba(ga( de seama( s,i Greuceanu
ca(-i lipses,te palos,ul s,i tocmai acum �i veni �n minte pentru ce nu va(zuse el
stana de piatra( dec�t dupa( ce-s,i ga(sise cuiul de la osie s,i se �ntorcea la
ca(rut,a( cu d�nsul. Pricepu el ca( nu e lucru curat.
- �mpa(rate prealuminate, zise el, toata( lumea s,tie ca( es,ti om drept. Te rog
sa(-mi faci s,i mie dreptate. Mult ai as,teptat, mai as,teapta(, rogu-te �nca(
put,in s,i vei vedea cu ochii adeva(rului.
Primi �mpa(ratul a mai as,tepta p�na( ce sa( se �ntoarca( Greuceanu. Acesta se
puse iara(s,i �n ca(rut,a lui cu cai cu tot de fier s,i �ntr-un suflet merse,
p�na( ce ajunse la stana de piatra(, acolo unde Necuratul �i scosese cuiul de la
ca(rut,a(.
- Fiint,a( netrebnica( s,i pa(gubitoare omenirii, zise el, da(-mi palos,ul ce mi-
ai furat, ca(ci de unde nu, praful nu se alege de tine.
Piatra nici ca( se clinti din loc ma(car.
Atunci Greuceanu se dete de trei ori peste cap, se fa(cu buzdugan cu totul s,i cu
totul de ot,el, s,i unde �ncepu, nene, a lovi �n stana( de se cutremura pa(m�ntul.
De c�te ori da, de at�tea ori ca(dea c�te o zbura(tura( din piatra(. S,i lovi ce
lovi p�na( ce �i sfa(r�ma( v�rful. Apoi deodata( �ncepu stana de piatra( a tremura
s,i a cere ierta(ciune. Iara( buzduganul, de ce da, d-aia �s,i �ntet,ea
loviturile, s,i dete, s,i dete, pa(na( o fa(cu pulbere. C�nd nu mai fu �n picioare
nimic din stana de piatra(, ca(ta( prin pulberea ce mai ra(ma(sese, s,i-s,i ga(si
Greuceanu palos,ul ce-i furase Satana.
�l lua( s,i, fa(ra( nici o clipa( de odihna(, veni s,i se �nfa(t,is,a( iara(s,i la
�mpa(ratul.
- Sunt gata, ma(rite �mpa(rate, zise el, s-ara(t oricui ce poate osul lui
Greuceanu. Sa( vina( acel sfetnic nerus,inat care a voit sa( te ama(geasca(, spre
a ne �nt,elege la cuvinte.
�mpa(ratul �l chema(.
Acesta, daca( veni s,i va(zu pe Greuceanu cu sprinceana �ncruntata(, �ncepu sa(
tremure s,i-s,i ceru ierta(ciune, spun�nd cum ca(zuse �n m�inile lui palos,ul lui
Greuceanu.
Dupa( ruga(ciunea lui Greuceanu, dob�ndi iertare s,i de la �mpa(ratul, dar acesta
�i porunci sa( piara( din �mpa(ra(t,ia lui. Apoi scoase pe fratele Greuceanului de
la �nchisoare s,i se fa(cu o nunta( d-alea �mpa(ra(tes,tile, s,i se �ncinse nis,te
veselii care t,inura( trei sa(pta(m�ni...
S,i eu �nca(lecai p-o s,ea, s,i va( povestii d-voastra( as,a.