Sunteți pe pagina 1din 20

mai 2007

anul
al VIII-lea

REVISTÃ SEMESTRIALÃ EDITATÃ DE


LICEUL CU PROGRAM SPORTIV – PIATRA NEAMT
Interviu cu pictorul Petru petrescu (iii)

A
[…] Ana Vîrlan: Care vă sunt temele preferate în pictură?
Petru Petrescu: (oftând) Ei... mulţi spun că mă joc în pictură...Însă joaca mea se
mai 2007 bazează pe un studiu. Am studiat foarte mult Muzeul Arheologic de la Piatra Neamţ,

D care e destul de bogat în arta de Cucuteni, Gumelniţa şi în arta altor epoci. Pe Hora de
la Frumuşica am făcut un studiu amplu, iar în perioada ’80-’90 au apărut în opera

16
mea stilizate toate semnele/simbolurile Cucutenilor.
Ana Vîrlan: Am observat că mai toate motivele creaţiei dumneavoastră fac
parte din cultura populară. Numiţi-ne câteva...pentru a ne ajuta să vă descoperim...

A
Petru Petrescu: Tradiţiile populare, legendele, istoria şi descoperirile arheologice
mi-au furnizat de-a lungul timpului toate motivele creaţiei...Concret, motivul lunii şi
al soarelui completează aura de poezie a operei. Eu cred că nu poate exista tablou fără

S motivul lunii şi această apariţie selenară pe pânză mă ajută pe mine să rezolv gama de culoare, sinteza subiectului,

T transpunându-mă în altă lume...Nu pot să mă dispensez de el...


Mulţi au spus că exagerez dar eu cred că luna face parte pur şi simplu din lumea mea...divină, din structura
legăturii mele cu divinitatea. Alte motive/stilizări utilizate mereu sunt acelea ale ciocârliei, ale ritualurilor de
R iarnă, castelele, mănăstirile. Toate aceste imagini reprezintă de fapt proiecţii ale unor amintiri, ale unor momente
pe care eu le-am trăit efectiv. De asemenea, se regăsesc în opera mea imaginile ferestrelor deschise şi ale Ochiului
Divinităţii (sugerând omniprezenţa şi omniscienţa lui Dumnezeu). Toate aceste elemente se leagă între ele, creând
A nu pictura ci, după cum spuneaţi şi dumneavoastră, o „poezie a picturii”.

Oranjul este o culoare-sinteză, se spune că este culoarea


inteligenţei.... E de fapt o sinteză a sclipirii de inteligenţă, a
raţionalului din noi... Galbenul aduce o nuanţă a maleficului,
creând invidia şi pasiunile devoratoare. Verdele poartă în el
imaginea pajiştii în primăvară şi are întotdeauna un efect tonic
asupra mea. De multe ori, evadez în natură şi stau singur...
Îmi amintesc că în perioada ’82-’88 am lucrat foarte mult. Am
pregătit aproape 400 de tablouri pentru expoziţia de la Sala Dales.
Ieşeam...Iubeam natura şi simţeam că nu mă pot echilibra interior
decât aflându-mă în mijlocul ei. În atelier, lucram de dimineaţa
până seara...Aveam pe atunci un Renault 16 şi mă duceam cu el pe
o zăpadă fantastică, de un alb pur...o frumuseţe rară...Mergeam
până aproape de Cheile Bicazului şi mă întorceam numai după ce
contemplam toată imensitatea aceea a iernii. Revenind la...verde, la
Ana Vîrlan: Vorbiţi-ne puţin şi despre gama cromatică. fel făceam şi vara şi primăvara: stăteam în mijlocul pajiştii înflorite
O observ foarte veselă, o simt optimistă şi cred că nu este şi...visam. De acolo probabil îmi izvorăşte şi dorinţa de a scrie
numai impresia mea... dar generează multă vitalitate, forţă şi poezie. În subconştient s-au format toate aceste impulsuri, devenind
tinereţe... explozii de bucurie manifestate în scris sau în pictură. Versurile
Petru Petrescu: Nu aş putea spune că am o gamă care se regăsesc în lucrarea „Culoare şi cuvânt” reprezintă de fapt
cromatică rigidă sau fixistă... Mă feresc de asemenea o continuare, o urmare a lucrării mele artistice de-o viaţă. Nu
„autoîngrădiri”. Culorile depind întotdeauna de starea concep existenţa fără poezie.
sufletească pe care o parcurg: albastrul este culoarea Indigoul l-am folosit în ultimii ani. Cred că acordul dintre
„primordianlă” pentru mine. De multe ori, adaug culori sufletul meu şi culoare nu poate fi realizat decât prin acest pigment:
agresive, vin cu nuanţele de roşu... N-aş putea să spun că indigo-violet. Nu prea am pictat flori deşi îmi plac enorm. Găsesc
traversez o perioadă de bleu şi roz asemenea lui Picasso dar că stânjeneii sunt minunaţi, exprimă taina, misterul şi mă liniştesc,
îmi place să mă joc cu nuanţele vii. Nu mă tem de culoare. mă îndeamnă la reflexivitatea profundă.
Culoarea pentru mine este un dar dumnezeiesc. Valentin Ciucă Ana Vîrlan: Care este locul şi rolul nonculorilor (alb/negru)
spunea ...„Petrescu se joacă cu culoarea...dar joaca lui este în sufletul dumneavoastră şi în operă?
din inimă, din har, din sentiment”. Şi, la final, totul devine Petru Petrescu: Cred că aş prefera combinaţia roşu-negru
compact, devine o emblemă vie a tot ceea ce simt, de aceea mă celei de alb şi negru. Negrul... nu-l pot folosi singur... Iubesc albul,
joc cu nuanţele... el dă contur lucrurilor luminate şi gândurilor... Negrul nu mi-a
Ana Vîrlan: Haideţi atunci să ne jucăm, în spirit plăcut niciodată... Poate numai ca ...acord de susţinere a altor
petrescian, dând definiţii culorilor din spectrul de bază, nuanţe mai profunde.
rogvaiv-ul... Ana Vîrlan: De unde această ambiţie şi atracţie a
Petru Petrescu: Roşul...Roşul pentru mine reprezintă multilateralitătii: în afară de pictură, aţi abordat şi ceramica şi
puterea şi îmi oferă iluzia unui spirit titanic. Albastrul mă vitraliul...Care rămâne totuşi „profesiunea” dumneavoastră de
transpune în poezie, în lumea cosmică şi mai ales în spaţiul şi credinţă?
timpul selenar, stelar...Mă călăuzeşte pe drumul spre „caleştile Petru Petrescu: Toate la un loc. Totul e născut din darul lui
de aur” ale firmamentului, mă poartă în legendă, printre nori Dumnezeu, din puterea creatoare pe care El a sădit-o în mine. În
cu fulgere şi aproape de carele Sfântului Ilie...Albastrul este şi timp, actul creării a devenit o joacă dar eu stăpânesc şi gândesc
dramatic, dând o imagine a dramatismului diferenţei dintre această joacă foarte bine. Profesiunea mea de credinţă rămâne
clipă şi eternitate. Iubesc îmbinarea dintre roşu şi albastru. Naşterea Frumosului. (va urma)

II Prof. Ana vÎrlan


Olimpismul (IX)

Mexicul, ţara regelui aztec Montezuma, mai este supranumit


şi ţara celor 100.000 de piramide. Cifra s-ar putea să nu fie tocmai
exactă însă nu-i mai puţin adevărat că, oriunde ţi-ai întoarce privirile,
vezi o piramidă etalată pe un platou, ascunsă după o colină, înecată
2007 mai A
D
16
în pădurea tropicală sau acoperită de lava vulcanilor.
În acest decor, în ziua de 12 octombrie 1968, avea loc
evenimentul solemn ce marca uvertura celei de-a XIX-a Olimpiade
moderne. Această dată reprezintă o surprinzătoare coincidenţă

A
calendaristică cu olimpiada japoneză dar şi o suprapunere peste cea
de-a 476-a aniversare a descoperirii Americii.

Flacăra olimpică, simbolul etern al Jocurilor, a fost adusă în Mexic de o ştafetă care a
străbătut peste 14.000 de km, iar schimbul final l-a făcut o tânără atletă mexicană, Enriqueta
S
Basilio, prima femeie din istoria olimpiadeor căreia i-a revenit cinstea de a aprinde focul sacru.
La aceste Jocuri Olimpice, au participat sportivi din 115 ţări de pe toate continentele şi
T
au fost doborâte 15 recorduri mondiale deşi, cu mult înainte de Olimpiadă, unii fuseseră
sceptici în ceea ce privea rezultatele, din cauza altitudinii de peste 2000 de metri şi a aerului R
rarefiat. S-au doborât de asemenea 52 de recorduri olimpice.
A
Printre sportivii care au strălucit la această Olimpiadă se pot enumera: James Hines (SUA) la 100m
atletism, David Hemery (Marea Britanie)- la 400m garduri, Robert Beamon (SUA)- la lungime, Viorica
` (România)- la lungime, Lia Manoliu (România)- disc.
Viscopoleanu
După bilanţul general al Jocurilor Olimpice de la Ciudad de Mexico, în clasamentul pe puncte, pe primele
locuri se află SUA cu 708,5 puncte, URSS cu 592,5 puncte iar România este pe un merituos loc XIII, cu 102,5
puncte.
La această Olimpiadă, România a câştigat 15 medalii, dintre care 4 de aur, 6 de argint şi 5 de bronz,
clasându-se pe locul al X-lea în ierarhia mondială. Ţara noastră a câştigat faţă de Tokyo cu trei medalii mai mult,
iar două dintre acestea au fost de aur.
Comparativ cu Jocurile precedente, delegaţia a fost mai mică cu 60 de sportivi, faţă de 147 cât a numărat
la Tokyo. Cei 87 de sportivi români au participat la 9 discipline faţă de 13,
la câte participaseră la Tokyo. Medaliile de aur au fost câştigate de:
Viorica Viscopoleanu – lungime (record mondial şi olimpic), Lia
Manoliu – disc (record olimpic), Ivan Patzaichin/Serghei Covaliov –
canoe dublu-1000m, Ionel Drâmbă – floretă. Medaliile de argint au
strălucit pe piepturile următorilor sportivi români: Ileana Silai -800m,
Mihaela Peneş-suliţă, Dimitrie Ivanov/Anton Calinic/Haralambie
Ivanov/Mihai Ţurcaş- caiac 4- 1000m, Ion Manea- box, Ion Baciu- lupte
greco-romane, Marcel Roşca-pistol viteză.
Medalii de bronz au câştigat: Calistrat Cutov- box, Viorica
Dumitru- caiac simplu, Simion Popescu- lupte greco-romane, Nicolae
Martinescu- lupte greco-romane şi echipa de floretă băieţi+fete cu Iencic,
Drâmbă, Vicol şi Szabo.
Prima medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Ciudad de Mexico a
fost cucerită de remarcabila săritoare în lungime Viorica Viscopoleanu,
antrenată de cunoscutul Ion Söter. Sportiva avea un palmares impresionant
când a participat la această Olimpiadă: 8 titluri de campioană naţională, de 5
ori laureată a Jocurilor Balcanice, de 2 ori învingătoare la Campionatele
Internaţionale ale României şi câştigătoare a concursului preolimpic din 1967
tot la Ciudad de Mexico. Prima săritură ca atletă debutantă a măsurat 5,98 m
iar ultima a fost de 6,82m la Olimpiadă, când a cucerit laurii. Cu acest
rezultat, ea a doborât 6 recorduri: mondial, olimpic, european, naţional,
balcanic şi universitar.
Anul 1968 ne va aminti de „Olimpiada Altitudinii şi a baloanelor de
oxigen”. A fost o reuşită Olimpiadă de vară, desfăşurată toamna, în decorul
podişului Anahuacu şi în mijlocul urmaşilor lui Montezuma.

Prof. Ilie Popescu III


CUNUNA OLIMPICILOR
Anotimpul renaşterii a adus din nou speranţa, încrederea, bucuria de a trăi,
împlinirea la timpul prezent dar şi promisiunea viitorului. Cu aceste stări de spirit, echipa
nemţeană participantă la finala naţională a Olimpiadei de Pregătire Sportivă Teoretică, a

A mai 2007
obţinut un loc trei, două menţiuni şi un premiu special.
Pentru aproape o săptămână, spiritul olimpic a dominat oraşul florilor- Târgu Mureş
iar competiţia valorilor a demonstrat că performanţa în sport nu se poate atinge fără o

D solidă informaţie şi în domeniul teoriei sportive.

16
Acţiunea din acest an a avut un nivel foarte ridicat, iar prezenţa elevilor noştri,
Larisa Condurat şi Andrei Belchim pe podiumul unui concurs teoretic şi intelectual,
încununează munca, dăruirea şi pasiunea.
Ne-am bucurat de o primire extraordinară şi de o organizare excepţională. Gazdele

A
noastre ne-au demonstrat că au conştientizat pe deplin importanţa acestei întâlniri. A fost
o sărbătoare la care elevii noştri s-au prezentat onorabil, cu promisiunea că nivelul va fi
depăşit la ediţiile viitoare.

S Marea performanţă, nu numai în sport, nu se poate atinge fără sacrificii şi dăruire.


Le mulţumesc acestor elevi tocmai pentru ceea ce au demonstrat şi pentru faptul că

T munca, perseverenţa, speranţa, au învins.


„Olimpiada reprezintă paşaportul participanţilor pentru intrarea în ştiinţa complexă
a sportului...”

R Preşedintele Comisiei Naţionale de Evaluare, domnul prof. univ. dr. Adrian


Dragnea sublinia faptul că în activitatea sportivă forma de exprimare nu este doar cea
motrică. Limbajul mişcării este armonios completat de informaţia ştiinţifică, aspectele de
A natură cognitivă având aceeaşi însemnătate ca şi pregătirea fizică. Există o adevărată
semantică a mişcării în sport, realizându-se o corelaţie între gest, gândire şi cuvânt.
Competiţia teoretică este o treaptă pentru Olimpiada propriu-zisă, o treaptă ce duce astfel
la îmbogăţirea olimpismului.

Domnul Inspector General al MECT, prof. Drd. Alin Păunescu, aprecia că: „această Olimpiadă se constituie, la un prim nivel, într-un
adevărat barometru prin care se poate constata importanţa studierii acestei discipline, o pregătire sportivă practică nu se poate finaliza fără
un suport teoretic.Organizarea unei astfel de competiţii devine o necesitate, deoarece antrenează interesul pentru această disciplină”.
Să ne revedem la anul, cu aceleaşi gânduri bune, speranţe împlinite şi cu...laurii pe frunte!

Prof. Magda Morenciu

Gânduri, impresii, amintiri din …Oraşul Florilor

Primăvara şi, odată cu ea, şi Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului au adus o binevenită vacanţă, atât pentru elevi cât şi pentru
profesori.
Însă în această perioadă s-au organizat şi fazele naţionale ale unor olimpiade şcolare. La o astfel de activitate s-a prezentat şi
liceul nostru, mai precis la faza naţională a Olimpiadei de Pregătire Sportivă Teoretică. Referitor la aceasta olimpiadă, preşedintele
Comisiei de Evaluare, domnul prof. univ. dr. Adrian Dragnea afirma: ”Această competiţie teoretică este o treaptă pentru Olimpiada
propriu-zisă, o treaptă ce duce astfel la îmbogăţirea olimpismului.” Elevii participanţi au fost: Condurat Larisa (clasa a-XI-a B) şi
Belchim Andrei (clasa a-X-a B) alături de două reprezentante ale Liceului cu Program Sportiv din Roman: Cârligeanu Teodora
(clasa a-IX-a) şi Iosob Anamaria (clasa a-XII-a). Ei au fost însoţiţi de domnul profesor Valentin Gavril.
După multe ore de pregătire, am plecat marţi, 10 aprilie, spre oraşul Târgu-Mureş, gazda acestei competiţii. După un drum lung
dar plăcut, am ajuns la Târgu-Mureş, ramânând impresionaţi de frumuseţea oraşului şi de căldura cu care am fost primiţi. Am fost
bucuroşi să ne întâlnim cu vechi prieteni din diverse competiţii sportive, dar s-au legat acum şi alte prietenii.
Organizarea a fost impecabilă, autoritatile locale reprezentate de domnul prefect Ciprian Dobre şi de domnul inspector şcolar
general prof. Nicolae Neagu făcând tot posibilul ca toţi participanţii să se simtă cât mai bine. Momentul deschiderii oficiale a celei
de-a doua ediţii a olimpiadei s-a bucurat de aprecierea unanimă a participanţilor, Sala Teatrului Naţional fiind locul în care arta,
sportul şi urările de succes s-au îmbinat armonios.
Momentul examenului propriu-zis a adus cu sine multe emoţii participanţilor, dar aceştia au reuşit să treacă repede peste ele şi să
se prezinte onorabil obţinând un loc III prin Condurat Larisa şi două menţiuni prin Iosob Anamaria şi Belchim Andrei, respectând
blazonul deja existent al judeţului Neamţ.
Gazdele au oferit posibilitatea vizitării obiectivelor turistice ale oraşului: Clădirea Primăriei, Cetatea Medievală, Catedrala
Ortodoxă, dar şi alte obiective turistice de valoare din judeţ. De asemenea, s-a organizat şi o excursie la Sighişoara.Toţi am fost plăcut
impresionaţi de oraş, de cetate şi de căldura cu care am fost primiţi.
Însă momentul cel mai emoţionant a fost, de departe, Gala Laureaţilor desfăşurată într-un cadru impresionant. A fost o adevarată
reuşită a organizatorilor.Toţi cei prezenţi în sală şi-ar fi dorit să fie în locul laureaţilor. Domnul prof. Alin Cătălin Păunescu,
reprezentant al MEC-D.G.M.I.P. şi preşendintele executiv al Comisiei Centrale afirma referindu-se la organizare ”anul viitor... mai
bine nu se va putea!” După multă muncă, a urmat şi puţină distracţie, dansul şi voia bună întreţinând atmosfera.
Vineri, 13 aprilie, am părăsit oraşul Târgu-Mureş, oraş ce ne-a întâmpinat cu miresmele şi coloritul florilor superbe. Am rămas
plăcut impresionaţî de tot ceea ce am văzut şi ne-a părut rău că totul s-a terminat, că trebuie să plecăm, că poate nu o să ne mai
întâlnim…
Ne-am întors acasă fericiţi de ceea ce am realizat dar şi cu multe impresii, gânduri, amintiri…

IV Larisa Condurat şi Andrei Belchim


Despre noi, portarii (iI)

Antrenamentul portarilor trebuie să fie adaptat la caracteristicile


individuale şi particularităţile fiecărei sportive.
Ca antrenor, am avut răbdarea să lucrez specific şi individual cu
portăriţele, ceea ce poate unii nu fac... mulţumindu-se cu antrenamentele
colective. Fără a include în programul de pregătire “şmotrul” cu mingea-praştie 2007 mai A
şi cicăleala zilnică, nu poţi scoate portari de valoare.
Acest tip de antrenament îl învaţă pe portar să reacţioneze în situaţii
dificile pentru a le învinge, creează prin exigenţa antrenorului ţelurile la care
D
trebuie să ajungă şi asigură un nivel optim aspiraţiilor şi motivaţiei.
Am considerat întotdeauna antrenamentul portarului o pregătire
“extremă”, în condiţii de vitregie, de exigenţă deosebită şi de eliminare treptată
a oboselii, a sensibilităţii la durerea fizică, a stărilor-limită de renunţare care pot
apărea pe parcursul acestei pregătiri.
16
Pot spune din propria experienţă că, după sute şi mii de mingi apărate, de plasări, sărituri, sfori şi
A
S
plonjoane, aruncări stopate cu diverse părţi ale corpului (intervenţii destul de dureroase, de altfel), nu mai
există plăcere.
Am observat, în cazul celor care se îndrăgostesc de poartă, că duc o luptă epuizantă cu cei mai T
R
periculoşi adversari, pentru a apăra golurile dar, în aceeaşi măsură, duc o luptă cu propria fiinţă,
dominându-şi momentele de slăbiciune. Atunci când greşesc sau au intervenţii salvatoare, caută şi ţintesc
privirea antrenorului, aşteptând replica acestuia. Ca punct de plecare în pregătirea portăriţelor, am pus
înainte de toate disciplina, ascultarea şi supunerea la orice formă sau metodă de antrenament, spiritul de
sacrificiu, stăpânirea de sine exemplară, fără exteriorizări şi lamentaţii. A
La toate acestea, am adăugat sădirea unor sentimente de
dragoste pentru handbal, obişnuirea cu munca serioasă, dârzenia,
perseverenţa şi conştiinciozitatea în pregătire.
Fiind un meseriaş ordonat şi muncitor, am obţinut succese
remarcabile pe plan naţional şi internaţional cu echipele pregătite
de-a lungul carierei. La obţinerea acestor succese, au avut o
contribuţie însemnată portarii talentaţi şi foarte bine pregătiţi.
Voi încheia această poveste lăsând pe cele mai
reprezentative portăriţe, care şi-au făcut ucenicia sub bagheta
mea, să vorbească…
Viorica Ionică a început practicarea handbalului la Piatra
Neamţ la Şcoala Sportivă. În perioada 1974-1986, a fost
componentă a lotului României de senioare, susţinând 230 de
partide internaţionale; între 1980-1986, a fost căpitanul echipei
naţionale a României; în 1976, a obţinut locul IV cu echipa la
Jocurile Olimpice de la Montreal, iar în 1975, locul IV la
Campionatele Mondiale de la Rostok pe Don (fosta URSS). Iată
ce afirma sportiva în 1987: “Eram o puştoaică vioaie, dinamică,
cu mari resurse de energie...A fi portar este o meserie care se
învaţă ca oricare alta. M-a făcut să pricep acest lucru primul
meu antrenor, Ovidiu Ţoc, care mi-a explicat că fără o pregătire profesorii mei... Le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut
fizică multilaterală, fără să suport sute de aruncări la pentru mine...” (Ceahlăul, 25-26 mai 2002)
antrenamente, din toate unghiurile şi de la toate distanţele, nu “Sâmbătă şi duminică Polivalenta a scandat
pot ajunge decât o portăriţă oarecare, improvizată, din acelea minute în şir numele Luminiţei Huţupan...S-a născut un
cărora le vâjâie mingile pe la ureche, fără să le poată opri.” erou naţional: <<Hu-ţu-Pan!>>” (Prosport, 12
(Sportul- 13 iunie 1987) decembrie, 2002)
Luminiţa Huţupan a început practicarea handbalului la “Sporturile de echipă din ţara noastră aşteptau de
Piatra Neamţ, tot la Şcoala Sportivă. Din 1999, este portăriţa mai bine de trei decenii o finală mondială. Minunea s-a
titulară a echipei naţionale a României. În 1999, obţinea locul IV produs la Sankt Petersburg când fetele noastre au jucat
la Campionatele Mondiale din Norvegia, în 2000- locul VII la finala cu Rusia. Lacrimi de argint pentru purtarea titlului
Jocurile Olimpice de la Sidney şi locul IV la Campionatele suprem, dar şi de bucurie pentru cei mai bun portar din
Europene de la Bucureşti iar în 2005- locul II şi medalia de argint lume, Luminiţa Huţupan.” (Evenimentul, 19 decembrie
la Campionatele Mondiale din Rusia. Luminiţa Huţupan este 2005)
câştigătoarea titlului de „cel mai bun portar din lume” şi a 3 Acum vine din urmă o altă sportivă, o adevărată
supercupe europene cu echipele de club. speranţă ca portăriţă, Ana-Maria Sandu (clasa a IX-a B),
“Am început handbalul cu domnul Ovidiu Ţoc la Piatra componentă a lotului naţional de junioare: “Modelul
Neamţ... El m-a învăţat secretele meseriei de portar şi dragostea meu? Luminiţa Huţupan. Sper să ajung în curând în
pentru handbal. Nu voi uita niciodată oraşul meu natal, nici pe locul ei la Echipa României!”

Prof. Ovidiu Toc V


Initiatori ai Jocurilor Olimpice moderne (II)
William Penny Brookes
1809-1895
Doctor şi profesor, William Penny Brookes a fondat anuarul Jocurilor Olimpice

A mai 2007
greceşti din antichitate "pentru a promova morala, îmbunătăţirea fizicului şi intelectului
locuitorilor oraşului şi vecinătăţilor Wenlockului”. Brookes era în parte motivat de
dorinţa de a ţine bărbaţii din Much Wenlock în afara numeroaselor berării din oraş.

D În 1890, Pierre de Coubertin a făcut o vizită la Much Wenlock, unde un stejar a fost

16
plantat în onoarea sa şi doi ani mai târziu el şi-a declarat la Sorbona ambiţia "de a
restabili marea şi magnifica instituţie a Jocurilor Olimpice".
Sub o placă obişnuită de marmură, în cimitirul din centrul Atenei, sunt capetele tăiate
ale unor oameni mai puţin cunoscuţi despre care unii istorici cred că sunt adevăraţii
responsabili pentru reînvierea jocurilor olimpice moderne. Spiritul lui Evanghelis Zappas
A se agită înspăimântat şi face să explodeze mitul că reînvierea Jocurilor Olimpice aparţine
baronului francez Pierre de Coubertin.

S Istoricii argumentează ideea creditării lui Zappas şi a doctorului englez, William


Penny Brookes. Înainte ca de Coubertin să se nască, darnicul bogătaş Zappas a fondat şi

T organizat o serie de Jocuri Olimpice în Atena, astfel că istoricii spun ca un francez a venit
mai târziu să ascundă aceste strădanii.
După cum afirmă Konstantinos Georgiadis în "Reînvierea olimpică", baronul care

R a fondat Comitetul Olimpic Internaţional a venit mai târziu cu ideea reînsufleţirii


Jocurilor Olimpice şi a omis doi oameni care au făcut anterior acest lucru. "Până de
curând, noi am citit despre istoria Jocurilor Olimpice scrisă de Coubertin în 12.000 de
A pagini. În ele, el se autonumeşte... singurul arhitect", spune Georgiadis.

Comitetul Olimpic recunoaşte ca arhitect pe baronul de Coubertin Beijing 2008 in…avanpremierÃ


şi îl creditează pe el în ceea ce priveşte desfăşurarea primelor Jocuri
Olimpice moderne de la Atena, din 1896. Dar, după ani de scotociri *A XXIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice se va desfăşura la Beijing,
prin arhive, Georgiadis a descoperit că Zappas şi Brookes au capitala Chinei, în perioada 8 august - 24 august 2008 iar ceremonia de
organizat jocuri olimpice în propriile lor ţări cu patru decade mai deschidere va avea loc la ora 8 p.m. (în cultura chineză, numărul 8 este
devreme şi au acţionat pe lângă guvernul grec pentru a găzdui o ediţie asociat cu prosperitatea).
*Comitetul Internaţional Olimpic a anunţat pe 8 iulie 2005 că
a Jocurilor Olimpice internaţionale. probele de echitaţie se vor desfăşura în Hong Kong.
Revendicările lui Georgiadis au fost aprobate de academicianul *Cu doi ani şi o zi înainte de începerea Olimpiadei, la 7 august
american Dr. David Young care, în cartea sa din 1996 intitulată 2006, au fost lansate cele 35 de pictograme care reprezintă cele 35 de
"Olimpiadele: dârzenia pentru reînviere", subliniază contribuţia discipline sportive iar pe 8 august 2006 şi-a făcut debutul postul de radio
britanicului Brookes. "Îmi este teamă că vanitatea lui Coubertin l-a dedicat Jocurilor Olimpice. Acesta emite 24 de ore din 24 în 9 limbi:
determinat să caute să acopere cu totul contribuţia altora, negând că chineză standard, engleză, rusă, franceză, spaniolă, arabă, japoneză,
Jocurile organizate de Zappas au existat vreodată şi omiţând numele coreeană şi germană şi transmite cursuri de limba engleză, informaţii
lui Brookes din Memoriile olimpice”, spunea Young. despre olimpiadă şi despre economia şi cultura Chinei.
*A fost lansată şi o serie de mărci poştale formată din 4 timbre cu
imagini din baschet, scrimă, iahting şi gimnastică.
*** *În septembrie 2006, China a lansat un satelit de telecomunicaţii
Născut în micul oraş Much Wenlock, în Shropshire, Brookes a pentru a îmbunătăţi facilităţile de comunicaţii înaintea Jocurilor Olimpice.
fost un clasic dornic să organizeze o serie de jocuri şi, un festival *Mascota Olimpiadei (Fúwá- „copiii aducători de fericire şi noroc”)
atletic local a dus la Jocurile Olimpice din Anglia în 1887. Prima a fost anunţată pe 11 noiembrie 2005, marcând cele 1000 de zile rămase
probă deschisă pentru femei a fost …tricotatul. până la deschiderea Jocurilor Olimpice.
*Mascota este formată din 5 figuri: Beibei, Jingjing, Huanhuan,
Brookes i-a scris lui Zappas. Cei doi au folosit banii ca premii Yingying şi Nini care, potrivit filosofiei antice chinezeşti, simbolizează
în Jocurile lor. Brookes a fost cel care, în 1881, a propus cele 5 elemente primordiale ce alcătuiesc universul.
guvernului grec ca Jocurile să fie internationalizate, conform unui *Fiecare din cele cinci figuri reprezintă, de asemenea, câte o culoare
articol din acel timp în ziarul grecesc Klio. În 1890, de Coubertin olimpică.
a fost la Jocurile de la Much Wenlock unde, în acord cu Young, a -Bèibei, mascota albastră, sub formă de peşte, reprezintă sporturile
acvatice.
iniţiat ideea de “Jocuri Olimpice internaţionale”. Nu mai târziu -Jīngjing, mascota neagră Panda, reprezintă sporturile de forţă.
de patru ani, Comitetul Olimpic Internaţional a fost format şi -Huānhuan, mascota roşie sub formă de flacără olimpică, reprezintă
guvernul grec a fost de acord să găzduiască prima ediţie a sporturile cu mingea.
Jocurilor Olimpice internaţionale. -Yíngying, mascota galbenă sub formă de antilopă tibetană, reprezintă
Contribuţia lui Zappas şi Brookes continuă să joace un rol mic atletismul.
-Nīni, mascota verde sub formă de rândunică, reprezintă gimnastica.
în reînvierea Jocurilor. Jean-Loup Chappelet, secretarul general
*Dacă cele cinci silabe ale numelor mascotelor sunt rostite
al lui Coubertin, care a pus în scenă manifestările de la Atena în consecutiv, se obţine expresia " Běijīng huānyíng nǐ" ceea ce se traduce
august, pretindea că de Coubertin are o importanţă majoră în prin "Beijingul vă primeşte cu drag".
reînfiinţarea Jocurilor: "Este unul din cei care au muncit din greu *Pe 26 aprilie 2007 a fost anunţat traseul flăcării olimpice care se va
în acest scop, colaborând cu reţele de organizaţii sportive, întinde pe 137.000 de kilometri, pe o durată de 130 de zile. Traseul va
fondând Comitetul Olimpic Internaţional în 1894, luptând pentru începe pe data de 25 martie 2008 şi va porni din Olympia, Grecia. De
acolo, va traversa Ellada şi va ajunge la Beijing pe 31 martie. Din
circulaţia Jocurilor de-a lungul continentului, spre deosebire de Beijing, torţa va urma un traseu care va parcurge cinci continente urmând
Zappas şi Brookes care au ţinut Jocurile în acelaşi loc". să trecă şi prin cel mai înalt punct al Terrei, vârful Everest (8.848 metri).
Unii istorici insistă că nu sunt interesaţi în diminuarea rolului Proiectul traseului includea şi trecerea prin Taipei, capitala insulei
baronului francez dar că… istoria Olimpiadei are nevoie de Taiwan, considerată de regimul comunist chinez drept o provincie a
revizuire. "Eu nu doresc sa discreditez rolul lui de Coubertin dar Chinei. Totuşi, guvernul din Taiwan a renunţat să mai găzduiască orice
festivitate legată de acest eveniment.
cred că şi alţii merită, de asemenea, credit" afirma Young.

VI Petru Ursache (cl. a IX-a A)


Aspecte psihologice în handbalul juvenil
Una din problemele cele mai importante ale handbalului juvenil este aceea a
solicitării psihice (şi a limitelor acesteia) în timpul antrenamentelor şi meciurilor.
În cadrul lor, organismul sportivului face eforturi nu numai fizice ci şi psihice.
Astăzi, majoritatea specialiştilor consideră componenta psihică motorul întregii
activităţi, deoarece impulsionează şi reglementează funcţiile superioare ale
organismului şi creează un câmp fertil de manifestare superioară a motricităţii şi a 2007 mai A
măiestriei tehnico-tactice.
D

16
Practica activităţii cu juniorii ne arată că numeroase meciuri disputate între
echipe ce posedă cunoştinţe tehnico-tactice de valori apropiate, victoria este decisă
de factorul psihic care se manifestă, printre altele, printr-o mai bună realizare a
cunoştinţelor tactice şi printr-o mai mare concentrare şi mobilizare a tuturor
sportivilor în timpul jocului. Această capacitate de mobilizare este posibil să fie
obţinută doar atunci când în procesul de pregătire se are permanent în vedere
problema antrenamentului psihic. A
Sportivul trebuie învăţat să se poată adapta la diferite influenţe ale mediului (în primul rând în cadrul echipei)
faţă de parteneri, adversari, arbitri şi spectatori. Este necesar ca el să ştie să-şi utilizeze în mod creator calităţile fizice
S
în acţiunile tactice şi să le coreleze cu situaţiile care se ivesc în timpul jocului.
Deşi e compusă din jucători cu diferite personalităţi, echipa reprezintă un angrenaj viu a cărui organizare se
schimbă de la un joc la altul şi chiar în cursul unui singur meci, în raport cu situaţia forţelor din teren. Pregătirea
T
fiecărui moment necesită întocmirea unui plan care să ţină seama de particularitătile adversarului, de forma sportivă a
jucătorilor proprii, de miza întâlnirii, de locul ei de desfăşurare. Măsurile gândite de profesor pentru asigurarea unei
competiţii optime, trebuie diferenţiate şi eşalonate astfel: în săptămâna premergătoare, în ziua dinaintea meciului, în
R
orele ce preced partida, la pauză, după terminarea confruntării. (continuare în pagina a XVII-a)
Prof. Doru Şerpe A
Handbal fete Softpedia
(un mesaj de pe…forum)
La sfârşitul clasei a XI-a, am asistat la cursul festiv
Sport de performanţă ... ştiţi ce înseamnă cu adevărat?
unde ni s-a predat ştafeta, cu îndemnul de a menţine
Ceea ce vedem noi la TV în marile întreceri se numeşte sport
victoriile, performanţele şi rezultatele de până atunci.
de performanţă ... fotbal, baschet, handbal ... Ceea ce fac
Emoţiile „generaţiei de aur” ne-au convins că toată
elevii din şcolile de specialitate, de mici copii, se numeşte
munca de patru ani (poate chiar de mai mulţi) trebuie dusă
sport de performanţă!
mai departe. Aşa că ne-am hotărât să nu-i dezamăgim pe cei
Toţi spunem că putem juca fotbal, toţi spunem ... “ce
care se îndreptau încrezători în forţele lor, pe drumul vieţii...
simplu e să arunci o minge la poartă” ... dar v-aţi întrebat
Pe 15 septembrie 2006 a început şi anul şcolar şi
vreodată ce se ascunde în spatele acestor "show-uri" sportive?
Campionatul Naţional al junioarelor I. Desfăşurat până în
Ei bine, răspunsul este MUNCĂ, MUNCĂ ŞI IAR
aprilie 2007, campionatul a mobilizat echipe ce au
MUNCĂ!
reprezentat zona Moldovei: Bacău, Suceava, Târgu Neamţ,
Nu o să ajungi ca Ronaldinho daca te uiţi la televizor ...
Roman, Botoşani şi Piatra Neamţ. Atât în tur cât şi în retur
nu o să ai nota 10 la Olimpiadă dacă doar ştii cine este Nadia
echipa pregătită de prof. Luminiţa Ciocârlan a obţinut
Comăneci ... şi mai sunt şi alte mii de exemple asemănătoare.
rezultate bune, calificându-se pe locul al III-lea la turneul
Doar cine pune osul la muncă şi face ceea ce îşi doreşte cu
semifinal.
adevărat, din pasiune, acela va reuşi …
În turneul semifinal s-au întâlnit echipe mult mai
O spun din propria-mi experienţă: doar un nebun se apucă
valoroase: CSM Ploieşti, 1 Mai Ploieşti, Constanţa,
să faca sport de performanţă ... doar un om care îşi doreşte să
Suceava, Galaţi, Bacău, Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ.
devină cineva în viaţă şi care vrea să se autodepăşească.
În prima parte (ce s-a desfăşurat la Târgu Neamţ),
Antrenamente zilnice, poate chiar mai multe pe zi, transpiraţie
echipa LPS Piatra Neamţ a obţinut două victorii: cu Târgu
şi implicare afectivă, iată ce îl aşteaptă pe acela...care se
Neamţ (la o diferenţă de 4 goluri) şi cu 1 Mai Ploieşti (la 6
dedică sportului...
goluri) dar şi un rezultat de egalitate cu echipa din Galaţi.
Să renunţi să ieşi în oraş şi să mergi să te antrenezi ... să
Cea de-a doua parte a turneului semifinal a avut loc la
renunţi la fumat şi la alcool, pentru a putea fi perfect din
Plopeni în judeţul Prahova, unde au fost suferite două
punct de vedere medical ... să renunţi la multe ... dar totul
înfrângeri: cu Bacău (31-32) şi cu CSM Ploieşti (25-33).
pentru un scop nobil: pentru că vrei să ajungi un star, vrei să
Două meciuri s-au încheiat însă cu victoria echipei noastre,
lucru ce a ajutat-o să se califice la Turneul Final pe locul ajungi un sportiv adevărat, vrei să te cunoască lumea, vrei
să te aplaude la meciuri, vrei să fii popular, vrei să câştigi
al III-lea. Clasamentul acestui turneu a fost: CSM Ploieşti,
bine şi să duci o viaţă mai mult decât decentă ... şi, mai mult
Bacău, Piatra Neamţ şi Suceava.
de atât, vrei să “te baţi” pe tine însuţi ... ASTA INSEAMNĂ
Turneul final se va desfăşura în perioada 20-27 mai şi
A FACE PERFORMANŢĂ!
va fi ultimul turneu al junioarelor I. Fetele îi mulţumesc
Voi sunteţi atât de ”nebuni”, încât să vă apucaţi de sport
doamnei profesoare Luminiţa Ciocârlan care a avut un rol
de performanţă, conştientizând munca adevărată la care vă
extrem de important în viaţa lor, care s-a dovedit un
supuneţi, muncă văzută ca un “risc” de cei necunoscători?
adevărat pedagog şi care le-a îndrumat pe o cale bună,
ajutându-le prin pregătire şi dăruire să devină adevărate utilizator: Fabian
valori în cele mai importante turnee la juniori/fete. www.forum.softpedia.com

Gianina-Diana Matei cl. a XII-a B VII


REUŞITA PE O MIcà PIStà DE Apà (II)

“Ritm constant” - Un exerciţiu asemănător simulează vâslirea în


ritm constant pe distanţe lungi. Mai întâi, repetarea lungimii pistei de apă
asigură acoperirea distanţei stabilite, apoi întoarcerile trebuie efectuate
A mai 2007 repede şi lin, fără “fragmentări” şi pierzând timp cât mai puţin.
Pentru a demonstra scopul efectuării unei anumite serii de exerciţii
D specifice, clubul de canotaj “L.P.S. Piatra-Neamt” organizează deplasări
aproape la fiecare sfârşit de săptămână. Desigur, regatele organizate la

A
S
16 intervale de 2-3 săptămâni sunt edificatoare pentru nivelurile de
rezistenţă şi de pregătire atinse. În săptămânile când nu se organizează
regate însă, anumite echipaje efectuează deplasări pe unul din lacurile din
apropiere, pentru a se antrena intens pe distanţe lungi.

Desigur, această practică nu este deloc comodă şi necesită mai mult timp şi numai pasionaţii
se angajează la aşa ceva. Majoritatea celorlalte exerciţii folosite în canotaj sunt aplicate şi pe
T distanţe scurte.
Plictiseala - Probabil că cel mai mare neajuns în pregătirea pe un curs scurt de apă este
R plictiseala. În timp ce canotorii parcurg aceeaşi pistă de apă, antrenorul trebuie să-şi păstreze
atenţia trează, să recunoască greşelile şi simptomele de plictiseală şi să dea dovadă de imaginaţie

A şi spirit novator. Antrenorul trebuie să-şi asigure încontinuu elevii că au mult mai mult de
câştigat de pe urma tehnicilor de pregătire, decât pare la prima vedere.

Echipajele noastre victorioase au fost bine pregătite Sportivii trebuie să aibă încredere. Ca să fii cel mai
pentru competiţie din punct de vedere mental şi fizic, bun, trebuie să crezi că eşti cel mai bun. Dacă porneşti
înţelegând că reuşita într-un anumit domeniu depăşeşte într-o cursă nesigur pe capacitatea ta de a câştiga, pleci
graniţele condiţiei fizice sau ale tehnicii. Canotorul din start cu un handicap. Dacă tu crezi ca vei fi înfrânt
înţelege că, în orice zi ar avea loc competiţia, el poate în competiţie, cresc şi şansele să fii cu adevărat înfrânt.
să câştige. Sportivul care aspiră la victorie (aceasta se Campionii se construiesc în mod obişnuit şi prin
întâmplă cu siguranţă la nivel naţional) ştie că mai întâi grija cu care sunt înconjuraţi de un anume antrenor sau
trebuie să fie în stare să-şi învingă adversarul mental şi de mai mulţi. Unii campioni au de depăşit obstacole-
să lase să se creadă că victoria este de partea sa. Pentru fie şi o mică pistă de apă pentru antrenament- căci nu
aceasta, sportivul şi antrenorul trebuie să lucreze şi mai exista “minuni” care să creeze echipaje victorioase
mult împreună, să fie mai aproape unul de celălalt şi imediat, mai ales dacă acestea s-au pregătit pe distanţe
într-o manieră diferită faţă de ceea ce s-a considerat scurte. Drumul către victorie este construit prin muncă,
până acum a fi relaţia dintre sportiv şi antrenor. pregătire şi dăruire. (va urma)
Antrenorul trebuie să înţeleagă cu adevărat care sunt
Ştiaţi că...
punctele forte şi cele slabe ale sportivului.
În legătură cu aceasta, la rândul său, sportivul ...au fost selecţionate, pentru Lotul Naţional de Cadete
trebuie să înţeleagă cum este construit fizic şi mental, la canotaj, colegele voastre Muscalu Anca şi Şerban
ce puncte forte pot fi stimulate şi ce puncte slabe pot fi Andreea, eleve în clasa a VII-a B? Le dorim succes şi să
depăşite. obţină multe medalii sub culorile alb-roşu.

VIII Prof. Valentin Gavril


Unic-lps piatra neamt - vicecampioanà nationalÃ

În cazul în care v-aţi întrebat ce au mai făcut voleibalistele în acest final de


campionat, vă anunţăm că fetele au avut o etapă semifinală la Bucureşti, unde au
spulberat şansele celorlalte echipe, calificându-se în finală pe primul loc, doar cu un
set pierdut în meciul cu CSS nr. 5 Bucureşti.
A urmat apoi etapa finală la care au mai participat echipele din Lugoj, Baia Mare, 2007 mai A
D
Tulcea, Miercurea Ciuc, Sibiu, Târgu Mureş, Bucureşti. Anul acesta sistemul de joc a

16
fost diferit faţă de anii trecuţi, formându-se două grupe a câte patru echipe, în funcţie
de rezultatele obţinute în semifinală. Din fiecare grupă s-au bătut mai departe pentru
locurile I-IV primele două echipe. Pentru primele patru locuri au jucat : CSS Lugoj,
CSS nr. 2 Baia Mare, LPS-Unic Piatra Neamţ şi CSS nr. 5 Bucureşti, iar pentru
locurile V-VIII: CSS Tulcea, Miercurea Ciuc, CSS Târgu Mureş şi CSS Sibiu.
Bineînţeles că voleibalistele noastre au luptat pentru medalia de aur dar, în final,
norocul nu le-a surâs, pierzând în faţa actualelor campioane, CSS Lugoj preluând A
astfel ştafeta. Acest lucru s-a produs datorită faptului că echipa din Lugoj a fost mai
omogenă şi cu mai multă experienţă, ţinând cont că activează şi în divizia A1 în
S
aceeaşi formulă.
Din lotul pietrean au făcut parte: căpitanul echipei Chirilov Florina (desemnată
cea mai bună ridicătoare a turneului), Lupaşcu Veronica, Curcă Liliana, Ştefu Ioana,
T
Graboveţcaia Maria, Marin Andreea, Cioangă Roxana (desemnată cea mai de
perspectivă jucătoare a turneului), Racu Bianca, Dumitru Andrada şi Lungu
Cătălina.
R
Clasamentul final este următorul: CSS Lugoj, LPS-Unic Piatra Neamţ, CSS nr.
2 Baia Mare, CSS nr. 5 Bucureşti, Miercurea Ciuc, CSS Sibiu, CSS Tulcea, CSS Târgu A
Mureş.

În final, felicităm echipa pietreană


pentru rezultatul obţinut, rezultat ce nu ar
fi fost posibil fără îndrumarea
antrenorilor Mihaela Voivod şi Viorel
Roşioru. Urăm de asemenea succes
viitoarei generaţii, având în vedere faptul
că patru sportive au terminat junioratul:
Curcă Liliana, Lupaşcu Veronica,
Chirilov Florina şi Racu Bianca (foto).

Florina Chirilov, Veronica


Lupaşcu, Liliana CurcÃ,
cl. a XII-a A

Din pÃcate, doar locul III Volei cadete

Echipa de volei băieţi a LPS a terminat pe locul al III-lea În anul competiţional 2006-2007, echipa de volei feminin cadete
competiţia dedicată juniorilor I. Finala s-a desfăşurat la Piatra Neamţ a participat la Campionatul Naţional rezervat echipelor cu jucătoare
în perioada 11-15 aprilie. Echipele participante au fost CSS Topliţa, născute în 1990 sau mai târziu.
CFR Bucureşti, VCM Piatra Neamţ, Constam Steel Buzău, CSS În primul turneu, echipa din Piatra Neamţ a învins toate cele trei
Constanţa, LPS Bistriţa, LAPI Dej şi CSS Baia Mare. echipe adversare cu scorul de 3-0, câştigând dreptul de a se prezenta la
La Turneul Semifinal desfăşurat la Braşov, VCM-LPS Piatra turneul semifinal care s-a organizat la Piteşti.
Neamţ s-a calificat în finală pe locul al II-lea, singura înfrângere fiind Participantele au fost: VC-LPS Piatra Neamţ, CSS Târgu Jiu,
în jocul cu echipa CFR Bucureşti. Echipele care au participat la CSS Piteşti, CSS Lugoj, CSS Râmnicu-Vâlcea, CSS nr. 2 Bucureşti.
Turneul Semifinal au fost: CFR Bucureşti, VCM-LPS Piatra Neamţ, În prima zi, LPS a cedat în faţa echipei Piteştilor cu scorul de 3-0
CSS Tulcea, LPS Suceava, LPS Braşov, CSS nr. 2 Oradea. dar în zilele următoare s-a impus în meciurile ce au urmat, cu scorul de
Componenţii echipei VCM-LPS Piatra Neamţ au fost Petraru 3-1. În ultima zi, echipa liceului nostru a pierdut cu scorul de 3-2, în
Robert, Bocancea Andrei, Asofiei Răzvan, Martin Daniel, Caşvan faţa echipei din Râmnicu Vâlcea.
Rareş, Stângu Daniel, Matei Ciprian, Mihalcea Răzvan-Florentin, În cazul acesta, VC-LPS Piatra Neamţ a ratat şansa de a se
Chifu Andrei, Ursache Andrei şi Cazacu Ştefan. califica la turneul final. De remarcat este faptul că şi anul trecut şi anul
În prima zi a turneului final, VCM-LPS Piatra Neamţ a învins acesta echipa a pierdut calificarea la turneul final.
cu scorul de 3-1 pe CSS Baia Mare. În a doua zi a turneului, echipa Au activat următoarele jucătoare: Bianca Covrig, Lungu
LPS Piatra Neamţ a trecut fără probleme de echipa Constam Steel Cătălina, Andrada Dumitriu, Cioangă Roxana, Andreea Marin,
Buzău, cu scorul de 3-1 iar în ultima zi a grupelor a fost câştigat Calistru Georgiana, Lungu Roxana, Mihalache Alexandra, Minac
meciul cu LPS Bistriţa, tot cu scorul de 3-1. Până în acest moment, Alexandra.
totul a fost îmbucurător...Dar începea „bătaia” pentru locul I... Covrig Bianca, Lungu Cătălina, Andrada Dumitriu şi Minac
În competiţia pentru locurile I-IV, VCM-LPS Piatra Neamţ a Alexandra au terminat anul acesta junioratul II.
suferit două înfrângeri: 0-3 cu CSS Topliţa şi 1-3 cu CFR Bucureşti. Oricum, i se cuvin mulţumiri doamnei profesoare Carmen
Dorinţa acestui campionat a fost pentru echipa noastră clasarea Asmarandei care a avut răbdare şi a făcut tot ce a putut ca echipa să
pe primul loc şi câştigarea medaliei de aur. câştige.
Am fost destul de supăraţi că nu am îndeplinit acest obiectiv Asta e! Cel mai bun câştigă...Dar noi ne vom pregăti mai bine
dar...până la urmă şi locul al III-lea este unul bun deşi...nu reflectă pe pentru anul viitor.
deplin munca depusă.

Daniel Martin, cl. a XI-a A Alina Marin, cl. a XI-a A IX


20 mars, journée internationale de la
Francophonie

« Vivre ensemble, différents »

A mai 2007 La célébration de la journée internationale de la Francophonie est


chaque année l’occasion pour les 200 millions de locuteurs de français à
D travers le monde de fêter leur langue commune. C’est aussi un moment
privilégié pour affirmer l’engagement de la Francophonie en faveur de la

A
S
16 diversité culturelle, d’autant que la Convention internationale sur la
diversité culturelle, adoptée à l’Unesco en 2005 et pour laquelle la
Francophonie s’est fortement mobilisée, vient d’entrer en vigueur, le 18
mars 2007.

Le Secrétaire général de la Francophonie, Abdou Diouf, appelle à fêter sur les cinq
T continents « la langue française qui nous offre la chance formidable de communiquer par delà les
frontières et les océans, de nous rencontrer, d’entrecroiser nos cultures, nos traditions, nos
R imaginaires. Il a célébré la Journée internationale de la Francophonie dans la principauté
d’Andorre, où il a rencontré les plus hautes autorités de ce pays membre de l’OIF avant de

A donner une conférence sur la Francophonie et d’assister à un concert de musiques francophones.

Au Lycée Sportif de Piatra Neamţ les manifestations organisées à cette occasion ont mis en valeur la
créativité de nos élèves et leur sens artistique. Au cadre d’un atelier de création, les élèves de IXème ont exprimé
des messages sur la francophonie que nous vous invitons d’admirer. En même temps, “le groupe artistique” de
l’école a célébré le 20 mars à sa manière: ils ont chanté pendant une heure les tubes de Joe Dassin en compagnie de
leurs profs de français. L’échange des générations a fonctionné! Si vous ne le croyez pas, regardez les images!

X Prof. Loredana Mitrea


ROBOT
J’ai un robot. C’est moi qui l’ai inventé. J’ai mis longtemps, mais j’y suis arrivé.
Je ne le montre à personne. Même pas à maman. Il est caché dans la chambre du fond, celle où l’on ne va jamais, celle dont les volets sont
toujours fermés.
Il est grand, mon robot. Il est très fort aussi, mais pas trop. Et il sait parler. J’aime bien sa voix.
Il sait tout faire, mon robot. Quand j’ai des devoirs, il m’explique. Quand je joue aux légos, il m’aide. Un jour, on a construit une fusée et un
satellite.
L’après-midi, quand je rentre de l’école, il est là. Il m’attend. Je n’ai pas besoin de sortir la cléf attachée autour de mon cou. C’est lui qui
m’ouvre la porte.
Après, il me prépare à goûter, une tartine de beurre avec du cacao par-dessus. Et moi, je lui raconte l’école, les copains, tout...
Un jour, je suis arrivé en retard. Il y avait un accident près de l’école, une moto renversée par un autobus. J’ai regardé les infirmières mettre le
blessé dans l’ambulance. Quand je suis rentré, il était presque six heures.
Il m’attendait en bas de l’escalier. Quand il m’a vu, il s’est précipité. Il m’a agrippé par les épaules, et il m’a secoué. Il criait:
- Tu as vu l’heure, non? Mais tu as vu l’heure qu’il est? Où était-tu? Tu aurait pu me prévenir...
Je n’ai rien dit. J’ai baissé la tête. Alors, il s’est accroupi, et il a dit, doucement:
-Comprends-moi, je me faisais des soucis...
Je l’ai regardé. Droit dans les yeux. Et c’est vrai, j’ai vu le souci, dans ses yeux.Et presque plus de colère. Alors, j’ai mis mes bras autour de
son cou. Il m’a soulevé et m’a emporté jusque chez nous.
Je l’aime bien, mon robot.
Je lui ai donné un nom. Je l’appelle: papa.

QUESTIONS – RÉPONSES
Relie par une flèche la question à la réponse convenable:

1. Qu’est-ce que tu fais? a. Je vais très bien, merci!


2. Comment vas-tu? b. Je suis élève.
3. Maman n’est pas là? c. Non, elle est partie.
4. Maman est à la maison? d. Si, elle vient de rentrer.
5. Qu’est-ce qu’on prend au déjeuner? e. Des fruits, du poisson, des carottes, des pommes de terre.
6. Qu’est-ce que tu as acheté au marché? f. Du saucisson, du steak-frites, du gâteau, du fromage.
7. Qui passe dans la rue? g. Je vous la passe.
8. Je veux parler à Mme Robert, s’il vous plaît! h. C’est Mme Robert.
9. Tu viens à vélo ou à pied? i. Non, il fait trop froid. Nous prenons le bus.
10. Pourquoi n’es-tu pas venu hier? j. Non, je vais à la piscine.
11. Irons-nous à la piscine à vélo? k. Je ne pouvais pas, mon vélo était cassé
12. M’accompagnes-tu au stade? l. Non, pas à vélo, je n’ai plus de freine.

selecţie, Prof. florica palamaru XI


Despre iubire…

Când iubeşti, viaţa se transformă într-un vis din care nu te-ai mai trezi
niciodată. Ceea ce trebuie să ştii în fiecare zi, e că nimic nu te înalţă mai mult decât

A mai 2007
iubirea. Şi suntem la vârsta la care e firesc să credem că aceasta poate dura veşnic.
Ai impresia că în tine sunt flăcări ce pot arde continuu, mai ales atunci când trăieşti
prima iubire, aceea despre care se spune că nu e uitată nicicând. Cu trecerea anilor,
D vor exista alte flăcări, fiecare unică în felul ei. Oricare se va consuma...ca şi cum ar

16
fi...ultima.
Cu un simplu zâmbet, lumea devine brusc mai bună şi tot ce e rău se
anihiliează când eşti cu persoana iubită. Un fior îţi străbate tot corpul, obrajii îţi sunt
arşi de focul pasiunii, iar fluturaşii încep să se zbată în închisoarea numită “inimă”.

A Toate acestea se întâmplă când eşti îndrăgostit. Nopţile ţi le petreci uitându-te spre
tavanul cel alb şi visând la acel înger blond cu ochi albaştri care ţi-a furat inima...

S ***
Ce privelişte! “Nu voi uita acei ochi niciodată!” îţi spui. Dar cu trecerea anilor, vor veni alţii care îţi
T vor face inima să tresară la fiecare privire.
Iubirea nu poate fi definită. O simţi şi...atât. Roland Barthes spunea: “Ce cred despre dragoste? De

R
fapt, nu cred nimic. Mi-ar plăcea mult să ştiu ce este [...] Pot reflecta desigur asupra ei dar...cum această
reflecţie alunecă îndată în fluxul imaginilor, ea nu devine niciodată reflexivitate.” Se mai spune de
asemenea că “dragostea este oarbă”. Oare chiar aşa e? De obicei, dacă iubeşti, nu vezi defectele persoanei
A dragi şi nu asculţi sfaturile celui care...le vede.

Noapte “Dragostea este o boală fără de care nu eşti sănătos” afirma Alexandru
Când timpul devine pulbere Paleologu. “Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate,
şi pleoapele ochilor cad, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se umflă de mândrie. Nu se poartă
degetele sub pumni necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău. Nu se
se înseninează... bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr. Acoperă totul, crede totul,
Cu ultima atingere,
o veche mângâiere nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată...” iată cele mai
deformează silaba în noi, frumoase cuvinte despre dragoste, spuse de Sfântul Apostol Pavel.
şi ucide cuvântul... Dragostea o poţi aşeza într-o cutie de chibrituri, doar pentru a te amăgi că
E noapte, o ai. E sentimentul care te face fericit, împlinit şi îţi dă dreptul de a visa.
dar făclia inimii se aprinde.
Numai marea Preţuieşte-o! Când ai iubirea adevărată, o picătură din ceea ce numea
mai poartă ecoul dimineţii Mântuitorul Iisus “iubirea aproapelui”, nu-i mai da drumul...nu o lăsa să
în gând. dispară în neant!
Roxana Staicu (cl. a IX-a B) mÃdÃlina Corchez (cl. a IX-a B)

Poveste...

Era în toiul verii dar ploaia răpăise întreaga zi şi nu dădea semne că ar vrea să se oprească. Dacă ar fi să descriu cel mai bine
vremea, aş spune că era din acelea rezervate sărbătorilor păgâne. Rafalele neostoite smulgeau din copaci frunzele verzi care ajungeau
să plutească în băltoace.
Din vreme în vreme, se stârnea câte o pală de vânt atât de furioasă încât făcea arborii să geamă şi să-şi agite braţele a
implorare, cu toate că-şi aveau rădăcinile înfipte în pământ de suficient timp ca să ştie că nu e rost de vreun...zbor.
Am cântat atât de mult, până au început să-mi ţiuie urechile. Cântecele păreau că exprimă toată forţa şi exuberanţa iubirii
mele, a pasiunii fără speranţă...
M-am întins pe pat, cu gâtul uscat iască, resemnată în actul răbdării suferinţei. Singurul lucru care mă smulgea când şi când
din adâncurile ei era zgomotul brusc al vreunei rafale care arunca ploaia în fereastră ca pe un pumn de pietricele.
Şaisprezece ani e o vârstă numai bună pentru suferinţă, îmi zic...Ai toată puterea necesară să înduri şi nici o modalitate de
apărare.
După un timp, m-am ridicat brusc în capul oaselor, privind fix fereastra. Un zgomot neaşteptat, o izbitură în ea ca şi cum
cineva ar fi tras cu o puşcă cu aer comprimat.
M-am apropiat uşor şi am încercat să văd ce se petrece în stradă. Am auzit încă o pocnitură aproape de obrazul care-mi atingea
geamul rece. M-am ferit o clipă, dar curiozitatea din mine mi-a dat un nou impuls...
Chiar dincolo de balustrada care separa căsuţa noastră de pavajul din jurul Pieţei, am zărit un chip senin, luminat... Am ridicat
imediat storul iar vântul mi-a aruncat perdeaua în faţă.
-Iubito! Iubito!
Inima-mi tresări de o speranţă nebună, dar nu era un vis, aşa cum mi se păruse la început.
Silueta se aplecă lângă poarta noastră, o deschise cu prudenţă, se strecură pe poteca pietruită şi se opri sub fereastra mea...
Speriată, m-am retras în cameră încercând să trag adânc aer în piept, după care am ieşit din nou la geam...Dispăruse.
Am ştiut, cu optimismul intuitiv al tinereţii, că era o întâmplare care nu se terminase. O poveste care abia începea şi care îmi
dădea speranţă să merg mai departe...

XII Monica Iosub (cl. a X-a B)


Zbucium Absenta cuvintelor

Străzi adormite şi pustii, Tu n-ai putea să plăteşti păcatul


Parcuri de mult părăsite, chiar dacă
Sufletul meu aşteaptă să vii te-ar înfia eternitatea.
Călcând pe frunze ruginite. În singurătatea lipsită de sens,

A
moartea e mai puternică
Pe banca primului sărut decât clipa iubirii...
S-a aşternut uitarea, 2007 mai

D
Eu te aştept ca la-nceput Nu-ţi fie teamă:
Şi sper s-auzi chemarea... apropie-te de zidul clădit de visele tale
şi de iluziile

16
Cad pradă gândurilor gri, ce-au îmblânzit singurătatea.
Iar umbrele spre nori mă poartă,
E-o noapte în care nu pot şti Vino,
Luna de-i vie ori e moartă... şi dă-mi o nouă speranţă

De ce nu vii? De ce n-apari?
Oare s-a stins amorul?
însetată de dragoste...
Constelaţiile sunt semnele noastre
pentru zborul înalt
A
O, suflet drag, nu mă lăsa,
Să mă ucidă dorul!
şi poate că absenţa cuvintelor
e mai adâncă decât rostirea... Aş vrea... S
T
Aş vrea să fiu poteca
Iulian Busuioc cl. A X-a B Oana-Andreea Chirila cl. A IX-a B
înfrunzită,
pe unde vor trece paşii tăi,

R
Înger pazitor Eşti fulger trecător, paşi înzăpeziţi de nostalgie...
şi raza ta mi-e apă, pe unde singurătatea îşi va
Privesc în ochii tăi- ce curge din Sion măsura
umbrele gri,

A
doi fluturi tremurând şi sufletu-mi adapă...
se zbat în dulci văpăi umbre lăsate de ramurile
e întuneric şi e vânt... Să nu mai pleci nicicând, plăpânde
din visul meu pustiu, ale teilor înfloriţi...
Mă simt pierdută-n clipă, sub fluturi tremurând, prin ei, toamna va coborî
sub un adânc suspin, putea-voi să renviu... ca-ntr-o fântână de cenuşă...
eşti fulger trecător,
Oana-Andreea Chirila
şi zborul tău mi-e chin...
Alexandra Leonte cl. A IX-a B cl. a IX-a B

Jurnal de adolescent

Ea El

Încă o zi se petrecuse în sufletul meu... Stăteam, stăteam şi număram Mă regăsesc şi mă pierd...Nu ştiu dacă o să te mai văd vreodată, dar
punctele de pe tavan. Erau aşa multe...parcă erau anii care trecuseră. Cu nu-mi mai pasă...De azi, vreau să nu îmi mai pese deloc, însă nu pot, mă
fiecare punct numărat, trecea câte un an şi fiecare an trecut purta cu el un gândesc şi mai mult la tine. Ceva mă opreşte şi ceva mă împinge... răul
bob de amintire. Unu- atunci, de-abia mă trezeam la realitate; doi- începeam şi binele... îngerul şi demonul, eu şi tu, răzbunarea, dragostea, ura,
să descopăr lumea; trei-eram piticul în ţara lui Gulliver; patru, cinci, şase... iubirea, nu mai ştiu...trecutul prezentul...şi deja am pretenţia să mă
Dar, când am ajuns la 15, un fior rece îmi trecu pe şira spinării. Era anul în
gândesc la viitor, când tot ce este în mintea mea eşti tu...Şi nimic devine
care viaţa mea de copil începea să se transforme, datorită unui chip care îmi
totul şi nimic...Nu mai suport acest gând, simt că mă omoară, simt că
înlănţuise inima.
Ne cunoşteam de mici copii dar sentimentele au început să se contureze
mă pierd, m-am săturat să fiu bun cu toată lumea, să sper, să visez, să te
atunci...Îmi amintesc şi acum seara în care ne-am sărutat prima oară, o seară sărut doar în vise...Chiar îmi este de ajuns ce a fost greşit? Ceva ce am
minunată de iarnă. I-am zărit chipul printre miile de fulgi de nea care făcut eu, ceva ce ai spus tu...e aşa banal şi totuşi chiar îmi pasă. Am
învăluiau pământul într-o imensă puritate. Timp de câteva zeci de secunde, crezut că va fi altfel, dar s-a terminat urât, nepăsător ignorant ...la fel ca
care au însemnat o veşnicie pentru noi, totul se cufundă într-o linişte şi timpul, la fel ca şi...tine...
imensă, timpul încremeni în loc, lumea parcă se făcu mică de tot, încercând Credeam că eşti tot ce vreau, credeam că eşti speranţa mea spre
să nu ne tulbure acea clipă unică. Sufletul îmi era inundat de sentimente curcubeu, că mă vei scoate din melancolie, dar m-am înşelat şi mă întreb
contradictorii: fericire, teamă, disperare. Fericirea că îl iubeam şi că era ce te-a schimbat...Faptul că eşti rebelă? Sau poate prietenii? Nu mai ştiu
lângă mine. Teama să nu-l sperii. Disperare la gândul că aş putea să-l pierd. ce să mai cred, m-am săturat de minciuni... De ce trebuie să fii aşa
Cu fiecare secundă care trecea, muream puţin câte puţin. Aşteptam să spună indecisă? Să-mi zici că mă iubeşti, să-mi zici că mă uraşti, să nu-ţi pese
ceva, ca şi cum aş fi aşteptat să mi se spună dacă mai trăiam sau nu. de nimeni. De ce eu pentru tine sunt nimic iar tu pentru mine esti totul?
Însemna totul pentru mine. Restul nu mai avea nici o importanţă... Când mă apropii de tine, îmi bate puternic inima, sângele îmi pulsează
Când nu eram împreună, îmi lipsea enorm. Fiecare clipă fără el era şi picioarele nu-mi mai sunt pe pământ. Oare chiar te iubesc?
însoţită de o durere imensă, de nedescris. Devenisem dependentă, era ca un Ce vise am avut şi s-au scurs ca timpul! Şi rănile au rămas din trecut
drog. Mă gândeam tot timpul la el, sperând că simţea acelaşi lucru.
exact cum a rămas şi ghimpele în inima mea şi cioburile de sticlă atunci
Apropierea lui îmi era la fel de necesară ca aerul. Trăiam prin el şi pentru el.
când s-a spart clepsindra cu nisip ce-mi indica secunda rămasă...Rămasă
Mi-e dor de el în fiecare zi. Aş vrea să îl mai pot privi dormind, să ne ţinem
în braţe, să mă ia de mână discret, fără să observe cei din jurul nostru, să-i până când? Mereu m-am minţit că totul o să fie bine şi a fost rău. Am
aud glasul, să-l ascult, să vorbim ore în şir şi să-mi spună mereu că m-a şters tot ce era legat de tine, dar degeaba...
visat. De ce când privesc luna de marmură, îţi văd chipul? De ce când
A fost prima iubire adevărată. A fost mai mult decât poate spune cineva ascult murmurul unui pârâiaş limpede, te aud pe tine? De ce când ating
în cuvinte. A fost frumos, prea frumos...Dar, parcă a fost ca un vis...Închid iarba mătăsoasă, simt că îţi mângâi părul?...
ochii şi îmi imaginez (pentru a câta oară!)...că îmi sărută lacrimile de pe Chiar dacă nu te mai pot avea, tu vei fi mereu a mea, căci cerul mi
obraz şi mă priveşte cum adorm. Nu pot decât să sper că atunci când mă voi te-a dăruit...cândva şi ştiu că, într-un fel, te voi ţine aproape de inima
trezi îl voi găsi lângă mine... mea...şi mâine.

cÃtÃlina Morenciu, clasa a IX-a A Emanuel Balmuş, clasa a IX-a A


(Colegiul Naţional Calistrat Hogaş) (Liceul cu Program Sportiv)

XIII
Hristos a înviat!

Ziua Învierii! Să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne


îmbrăţişăm. Să zicem “fraţilor” şi celor ce ne urăsc pe noi. Să iertăm toate

A mai 2007
pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe
moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!” (Slava de la Laude)
Acest citat din slujba Sfintei Învieri ne îndeamnă la meditaţie, la
D cugetare. Toţi oamenii doresc ca Sărbătoarea Învierii să fie una deosebită. Chiar

16
şi societatea de consum încearcă prin toate mijloacele să ne facă sărbătorile mai
frumoase iar „iepuraşul” ne îndeamnă să facem cadouri celor dragi. Mass-media
ne prezintă programe variate, pentru că sărbătoarea trebuie simţită şi trăită din
plin. De la an la an, ofertele agenţiilor de turism îşi etalează noutăţile
A Sărbătorilor Paştelor, de la noi şi din alte ţări...
Însă...adevărata bucurie vine din interior şi nu din afară deşi omul

S a uitat, poate şi pentru că nu a fost educat să experimenteze


asemenea bucurie niciodată. Lumina, bucuria şi pacea unei
T sărbători ne-o aduce unirea cu Dumnezeu, prin participarea la
Sfânta Liturghie, prin spovedanie curată şi prin transfigurarea

R
sufletului.
Hristos spune oamenilor: „ Fiţi sfinţi precum Tatăl
vostru cel din ceruri Sfânt este!” ştiind bine ca Dumnezeu că
A sfinţenia este atributul care ne poate transforma din oamenii cei
vechi plini de păcate, depărtaţi de Dumnezeu şi de semeni, în
oamenii cei noi, după chipul şi asemănarea Creatorului.

***

Omul se sfinţeşte prin credinţă curată în


Dumnezeu, prin nădejdea în făgăduinţele Mântuitorului,
prin rugăciune (vorbirea omului cu Creatorul), prin
spovedania sinceră, prin Împărtăşirea cu Sfântul Trup şi
Sânge al Mântuitorului, prin iubirea faţă de Dumnezeu şi
Lumea în care trÃim faţă de aproape.
În ultimele decenii, s-au realizat multe lucruri pentru Mereu Dumnezeu ne îndeamnă la asemănarea
omenire...Tehnologia a avansat foarte mult iar medicina s-a
perfecţionat. Tinerii au parte de şcoli moderne, de foarte multă
cu El însă la acest Praznic prealuminat, Hristos cel Înviat
libertate, de mijloace de comunicare sofisticate şi din ce în ce mai se adresează femeilor mironosiţe cu imperativul
ieftine (telefoane mobile, pagere, internet). Poate de aceea a şi „Bucuraţi-vă!” şi, prin femeile mironosiţe, se adresează
crescut numărul celor care petrec ore în şir în faţa calculatorului de fapt nouă tuturor celor botezaţi în Numele Sfintei
şi a televizorului... Treimi. Acest lucru este înţeles pe deplin citind din
Doar copiii între 7 şi 13 ani mai citesc încă poveşti şi
mai merg în bibliotecile şcolilor...Nu se mai scriu scrisori pentru Canonul Slujbei Învierii: „Să ne curăţim simţirile şi să îl
a fi trimise prin serviciul poştal clasic şi sentimentele „se vedem pe Hristos strălucind, cu neapropiata Lumină a
împărtăşesc” acum internautic... Adolescenţii spun că-şi fac Învierii. Şi, cântându-i cântare de biruinţă, luminat
„prieteni” pe internet, umblă din ce în ce mai mult prin „cluburi” să-L auzim zicând: Bucuraţi-vă!”
şi au un comportament de cele mai multe ori vulgar în spaţiile
publice. Să mai respecţi bătrânii a devenit un lucru desuet şi să nu Dar acest Praznic nu aduce bucurie numai
fi încercat niciodată „vreo senzaţie tare”, o atitudine luată în omului ci întregii creaţii, după cum vedem în continuarea
batjocură... Canonului Slujbei Sfintei Învieri: ”Cerurile după
Toată lumea invocă principiul „unei vieţi bune şi
decente” dar se pierde în rutină şi banalitate...Nu e om (mai ales cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure. Şi să
tânăr) să nu se gândească la „un job bine plătit”, eventual într-o prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută, că
monedă străină...Peste două treimi din oameni nu au grijă de viaţa s-a sculat Hristos, bucuria cea veşnică!”
lor şi fac lucruri pe care apoi le regretă şi care, inevitabil, le Bucuria aceasta o primim în dar dar şi noi
afectează sănătatea…
trebuie să ne schimbăm viaţa: din omul cel vechi şi
Natura nu este protejată, pădurile sunt distruse, stratul
de ozon se subţiază, cataclismele se înmulţesc... Animalele pe stricat de poftele păcatelor (necredincios, invidios, rău,
care omul ar trebui să le ocrotească sunt omorâte (chiar sub căzut sub patimile trupului) să ne transformăm în omul
„apanajul” protecţiei)... cel nou (iubitor, iertător, îndurător, blând şi smerit cu
Aceasta e lumea în care trăim şi în care probabil vom inima).
mai trăi ceva vreme de acum încolo...Rămâne însă o întrebare:
Cât timp? CÂŢI se mai roagă oare AZI ca Bunul Dumnezeu să Aceasta aşteaptă Hristos de la noi, iar noi vom
ne mai ţină...AICI şi MÂINE? Ar trebui să reflectăm la aceasta primi în dar de la El bucuria cea veşnică...
dar nu prea îndelung că...trece vremea şi …trecem şi noi.
Bogdan Marariu cl. a IX-a B HRISTOS A ÎNVIAT!

XIV Pr. Prof. Vasile IliutÃ


CAREU DIDACTIC

Rezolvând careul de mai jos, vei descoperi pe verticala A – B, numele


unei componente a cadrului natural din ţara noastră (2 cuvinte) iar pe
orizontale numele altora.

1. Râul Jijia, afluent pe dreapta al Prutului, străbate Câmpia


2007 mai A
Moldovei (Jijiei) şi primeşte pe dreapta ca afluent ……………, râu pe care
D

16
este aşezat oraşul Iaşi.
2. Râul moldav ………….. descris cu atâta măiestrie de Mihail
Sadoveanu, îşi aduce o importantă contribuţie la creşterea cantităţii de
energie electrică a ţării noastre.
3. Legenda spune că râul …………… şi-ar fi luat numele de la
căţeluşa „Molda”.
A
4. Considerat pe bună dreptate, un mare râu din România şi din provincia istorică Moldova
…………. delimitează Podişul Moldovei de Subcarpaţii Moldovei.
S
5. Fratele geamăn al Mureşului, ………… îşi are izvoarele tot în munţii Hăşmaşu Mare.
6. ……………. izvorăşte din Munţii Făgăraş şi pe el s-a construit barajul lacului Vidraru. T
R
7. Ca afluent direct al Dunării, în partea de est a ţării, ……….. formează graniţa naturală cu
Republica Moldova.
8. Între râurile dobrogene există şi un mic râu cu numele de ……… care îşi are izvoarele în
Munţii Măcinului.
A
9. Râul Teleajen împreună cu râul ………… sunt
principalii afluenţi ai râului Prahova.
10. Râurile, Cerna împreună cu ………….., formează
un culoar comun, care separă Carpaţii Meridionali de Carpaţii
Occidentali.
11. Oraşul Reşiţa este situat pe râul ………….. care îşi
are izvoarele în Munţii Semenicului.
12. …………………… este cel mai mare râu care
curge prin vestul ţării şi care îşi are izvoarele în Carpaţii
Orientali, masivul Hăşmaşu Mare.
13. Izvorăşte din munţii Bucegi, apoi traversează
Câmpia Bărăganului cu numele de …………….. vărsându-se la
final în Dunăre.
14. …………….. este un râu când cald, când rece, care
îşi are izvoarele în Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni.
15. Râul ……………. este afluent al Arieşului, pe care
se află frumoasele, renumitele „Chei ale Turzii”.
16. Acest râu, …………… este afluent pe dreapta al
Trotuşului, care împreună cu Tazlăul dă numele unei depresiuni
din Subcarpaţii Moldovei.
17. Pe ………………….. se află „defileul de la
Ciucea”, pe unde trece calea ferată Cluj – Oradea.
18. Izvorăşte din Munţii Căpăţânii, afluent pe dreapta al
Oltului, care a creat cheile …………., ce-i poartă numele.
19. Suprafaţa de pe care o apă curgătoare împreună cu
afluenţii ei îşi adună apele, poartă denumirea de
…………………… (2 cuvinte).

ŞTIatI cà …
… Dunărea izvorăşte prin doi mici afluenţi, Brege şi Brigach, de sub vârful Kandel, din Munţii Pădurea Neagră de pe teritoriul Germaniei?
… în aval de Viena, Dunărea străbate o zonă de dealuri de 550 m înălţime, acoperite cu păduri, pe care le-a cântat Johan Strauss în „Pădurea vieneză”?
… în oraşul Drobeta – Turnu Severin se află „Muzeul Porţilor de Fier” şi „Parcul arheologic” cu resturi din Podul lui Traian?
… oraşul Calafat este numit „oraşul trandafirilor”?
… ruinele aşezării dacice – Sucidava (Celei) se văd şi astăzi în oraşul de pe malul Dunării, Corabia?
… podul de peste Dunăre care leagă localităţile Giurgiu de Ruse (Bulgaria) se mai numea şi „Podul Prieteniei”?
… Borsecul este numit „ţara apelor minerale”?
… Cea dintâi instalaţie de îmbuteliere a apelor minerale datează din 1860 şi a existat la Borsec?
… Lacul Roşu sau „Tăul Roşu” a fost denumit după hidronimul unui pârâu care se varsă în lac, dar lacul nu are culoarea roşie?
… în lacul termal Peţea de la Brăila 1 Mai – Oradea, trăieşte o specie de nufăr „Nymphaea lotus thermalis”, o specie de melc „Melanopsis” şi una de
roşioară (peşte)?
… în Delta Dunării sunt aproximativ 670 de lacuri naturale? (va urma)

Prof. CONSTANTIN-DAN IONESCU XV


Drumul vietii, vise şi împliniri
- minicronică de... lot -

Niciodată nu m-am gândit că o să practic un sport de performanţă. Eram în


clasa a V-a când am păşit pentru prima dată pe poarta Liceului cu Program

A mai 2007
Sportiv şi sala de sport mi se părea imensă, iar primul antrenament mi-a rămas în
minte ca un vis frumos. Visul continuă, ascunzând în el dorinţa de a avea în
handbal… „un viitor”.
D Pe 20 iunie 2004 mă aflam la Bacău împreună cu domnişoara profesoară
Loredana Bulache şi cu încă una dintre colegele mele la „examenul” de

A
S
16 selecţionare pentru lotul naţional. Bucurie mare...când am fost anunţată că eram
selecţionată pentru primul stagiu de pregătire ce avea să se desfăşoare la Brăila...
Ajunsă acolo, mi-am dat seama că ai într-adevăr pentru ce lupta în viaţă şi că
nimic nu se câştigă fără sacrificii şi fără muncă. La început, locul îmi părea
straniu, până când mi-am cunoscut colegele şi parcă totul a mers uşor spre bine.

Primul stagiu de pregătire a fost trecut cu brio, chiar dacă antrenamentele erau destul de grele, iar
durata efortului era mult mai lungă ca de obicei.
T În data de 17 iulie 2005, trebuia să mă prezint la Râmnicu Vâlcea pentru o nouă provocare ce avea să
ţină până pe 30 iulie 2005. Îmi amintesc cu plăcere de primele meciuri amicale cu Oltchim II, meciuri în care

R
am jucat foarte bine. La unele întâlniri, chiar mi-am câştigat locul în primele 7 sportive pe extrema dreaptă,
din ţară.
Au urmat multe alte cantonamente cu lotul, dar...bineînţeles...cu pauză între ele...În timpul acesta mă
A antrenam la echipa mea de club şi eram pregătită de domnişoara profesoară Loredana Bulache.

Cei 4 “a” (III)


Aptitudinile

Oamenii se deosebesc între ei după


posibilităţile lor de acţiune. Ştim cu toţii
că aceleaşi acţiuni (practice, intelectuale,
artistice, sportive) sunt executate la
diverse niveluri calitative, de indivizi
diferiţi şi cu o eficienţă mai mare sau mai
mică (uneori foarte redusă), acest lucru
depinzând de o serie de factori psiho-
motorii şi ambientali.
Desigur, toţi oamenii normali pot
executa diverse şi nenumărate activităţi.
La scurt timp, în perioada 2-14 aprilie 2006, FRH a organizat Ceea ce interesează însă în mod deosebit
pregătirea şi deplasarea în Ungaria cu lotul naţional de junioare. Am este calitatea acestora.
fost şi eu convocată. Aici intervine în primul rând darul lui
Imediat după sosirea din Ungaria, am participat la un alt stagiu Dumnezeu şi moştenirea genetică, apoi îşi
de pregătire cu lotul de junioare, ce a avut loc la Satu Mare din data spune cuvântul decisiv şansa de a fi la
de 14 până pe 18 decembrie 2006, perioadă în care am susţinut şi două locul potrivit în momentul potrivit, pentru
meciuri cu Bulgaria. a fi descoperit de ochiul şi de mintea
Cu o lună mai înainte, FRH organizase pregătirea cu lotul de specialistului. Şi, conform proverbului
junioare şi jocuri cu echipa similară a Franţei (13-30 noiembrie). La “Dumnezeu îţi dă dar nu îţi pune în
toate aceste jocuri am activat şi eu. Când am ajuns acasă, am fost traistă”, dorinţa se combină cu munca
anunţate că tocmai ni s-au făcut carduri BCR şi că trebuia să ne asiduă, în scopul valorificării aptitudinilor
prezentăm la federaţie pentru a le lua. de care insul dispune.
După două luni, în ianuarie 2007, s-a organizat încă un stagiu Îmi permit să închei această tabletă, cu
de pregătire, timp de două săptămâni, la Cheia. Pentru mine nu a fost o concluzie arhicunoscută şi verificată
o perioadă prea reuşită pentru că antrenamentele erau din ce în ce mai de-a lungul timpului: „talentul fără
grele... şi am suferit o accidentare la genunchiul stâng, întorcându-mă muncă e ca pomul fără rod”... mai exact
acasă cu 4 zile mai înainte de termenul final. Mă bucur însă că nu a aptitudinile necultivate la timp şi în mod
fost nimic grav şi că m-am refăcut în scurt timp. susţinut se vor pierde irevocabil şi
Ţin să-i mulţumesc din suflet domnişoarei profesoare Loredana ireversibil...
Bulache, fără de care nu aş fi reuşit să fac nimic şi promit că n-o voi
dezamăgi, ci voi lupta cu toate forţele pentru viitorul meu. Prof. Carmen Dulgheru

XVI ANDREEA ANTOCE (CL. A X-A B)


Aspecte psihologice în handbalul juvenil
(continuare din pagina VII)

După analiza jocului precedent al echipei, trebuie începută imediat

A
pregătirea psihică având ca obiective întărirea motivaţiei jucătorilor, creşterea
încrederii în forţele proprii, asigurarea condiţiei fizice şi exersarea unor 2007 mai
combinaţii tactice. Pe baza acestei analize, se elaborează planul tactic pentru
jocul următor, care se axează pe participarea globală a jucătorilor la diversele
D

16
situaţii, pe respectarea disciplinei şi a sarcinilor ce le revin.
Pentru a atenua sau chiar a suprima la jucătorii săi încordarea, neliniştea,
emotivitatea crescută, crisparea musculară, profesorul are la dispoziţie mijloace
variate. În acest scop, el va utiliza cel mai des discuţiile (individuale şi
colective) bazându-se pe încrederea reciprocă dintre el şi sportivi.
Aceste discuţii sincere trebuie să consolideze relaţiile dintre profesor şi A
jucători, precum şi raporturile dintre jucători.
Concomitent, profesorul trebuie să creeze în cadrul antrenamentului condiţii şi situaţii psihologice
S
asemănătoare cu cele din meci, ajutând sportivii să se acomodeze cu solicitările previzibile ale următoarei
întâlniri. De asemenea, e bine să se ţină cont de particularităţile individuale, în vederea depăşirii T
R
slăbiciunilor zilnice şi câştigarea autonomiei în cadrul responsabilităţii colective.
Profesorul trebuie să insiste în cadrul pregătirilor din săptămâna premergătoare partidei asupra
componentelor deficitare în jocurile anterioare. Totodată el va insista şi asupra valorificării
compensatorii a elementelor „forte” ale echipei sau ale jucătorilor, în cadrul instruirii tactice.
A
Cu o oră înaintea partidei, profesorul trebuie să repete ideile principale ale tacticii de joc şi să provoace o motivaţie puternică
şi concentrarea profundă pentru jocul ce se apropie. Din practicile curente se desprind mai multe concluzii:
- Nu se vor izola complet jucătorii de atmosfera meciului, căci astfel procesele de mobilizare se vor diminua.
- Nu se vor crea situaţii generatoare de teamă şi problematizări exagerate. Din contra, se cere o ambianţă de grup
stimulativă, de siguranţă şi optimism.
- Se va recurge la o reglare psihică individuală, prin intermediul discuţiilor, mimicii, gesturilor, pentru întărirea stabilităţii
de la început de joc (starea de start).
Cei mai mulţi jucători reacţionează sensibil la perturbările care apar în desfăşurarea pregătirii unei întâlniri iminente. De aceea,
nu se vor schimba tabieturile şi se va elabora o schemă de desfăşurare a pregătirilor pentru partidă, menţionându-se:
- ora adunării, locul, sosirea la vestiar;
- echipamentul de joc complet;
- încălzirea conform programului;
- limitarea la minimum a dependenţei de profesor;
În tot acest interval de timp, jucătorul trebuie să aibă mereu ceva de făcut, să desfăşoare un comportament stereotip care să-l
liniştească psihic. Sub nici un motiv nu se vor crea situaţii extreme care pot exercita influenţe perturbatoare.
În timpul jocului, urmărind atent comportamentul echipei sale şi a celei adverse, şi analizând aceste informaţii (dacă e nevoie),
profesorul va face modificări în organizarea echipei, va înlocui jucătorii cu randament slab şi-i va sfătui pe banca rezervelor, iar
uneori va trebui să retuşeze chiar planul de joc. El nu trebuie să strige la jucători, căci echipa are nevoie în aceste momente de
sprijin şi încurajări pentru a-şi spori încrederea în forţele proprii.
Pe perioada pauzei, jucătorii trebuie lăsaţi la început să se refacă şi apoi se va discuta cu privire la cele întâmplate pe teren în
prima repriză. De aici, vor decurge măsurile ce se vor lua pentru repriza a doua:
- indicaţii tactice privind jocul adversarului;
- măsurile proprii cu modificările (1-2) ce se impun;
- la nevoie, discuţii privind comportamentele tactice individuale;
- jucătorii vor fi calmaţi dar vor fi şi lăudaţi, încurajaţi şi li se va insufla încrederea în forţele proprii;
- la finalul pauzei, jucătorii se vor concentra (60 secunde) în linişte, gândindu-se la noile măsuri;
După terminarea jocului, sportivii trebuie lăsaţi câteva minute, pentru a-şi analiza singuri conduita din timpul meciului.
Indiferent de rezultatul confruntării, profesorul trebuie să tempereze manifestările jucătorilor, identificându-se cu ei mai ales în
cazul unei înfrângeri. El va evita să-i critice atâta vreme cât spiritele sunt încă încinse şi le va insufla încredere. Procedând astfel,
vor fi ocolite certurile şi reproşurile care pot răni grav pe unii. În caz de victorie, profesorul trebuie să laude întreaga echipă,
apreciind totuşi obiectiv şi greşelile comise. În acelaşi timp, nu este indicat deloc ca sportivii cu un randament mai slab să fie
criticaţi în faţa coechipierilor.
A doua zi după încheierea partidei, se va desfăşura şedinţa de analiză a parcursului jocului din punctul de vedere al
profesorului. Criticile vor viza mai ales comportamentul individual tehnico-tactic, angajamentul, sportivitatea şi colaborarea.
Sportivii trebuie să fie încurajaţi să-şi exprime opiniile cu privire la desfăşurarea partidei pentru a conştientiza atât realizările cât şi
greşelile. Jucătorii trebuie ajutaţi să-şi aprecieze în mod realist comportamentul pentru a-şi putea elimina eventualele erori din
antrenamentele viitoare. Respectându-le personalitatea, profesorul va putea obţine de la ei ceea ce doreşte.
Arta antrenării constă în a cere tocmai atât cât se poate în condiţiile date. Profesorul nu va uita să-i îndemne pe sportivi să
viseze permanent la victorie, la prima treaptă a podiumului. Cine aspiră la puţin nu poate realiza mult. Şi astfel, împreună, se va
putea trece la stabilirea strategiei pentru partida următoare şi pentru perioadele ce vor veni.

Prof. Doru Şerpe XVII


Lectia de pedagogie aplicatà (III)

În studiul din acest număr mă voi opri asupra unor metode la care
profesorii apelează din ce în ce mai des, pentru ca să păstreze viu interesul elevilor
şi pentru a-i determina pe aceştia să înveţe în mod activ. Iată câteva dintre metode:

A mai 2007
1. Brainstormingul (asaltul de idei sau, în traducere liberă, furtună în
creier) reprezintă formularea cât mai multor idei, oricât de fanteziste ar putea părea
acestea, ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează

D calitatea. Conform acestuia, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite, este necesară o

16
productivitate creativă cât mai mare. O asemenea activitate înregistrează o multitudine
de avantaje: participarea activă a unui număr mare de elevi, dezvoltarea capacităţii de
a se pune în situaţii inedite, de a le analiza, de a lua decizii care să surprindă soluţia
optimă din punctul său de vedere, exprimarea liberă a personalităţii, eliberarea de

A prejudecăţi şi adoptarea unor atitudini deschise faţă de grup, exersarea creativităţii,


dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia şi acceptarea

S altor puncte de vedere diferite de ale sale, realizarea unei ambianţe dominate de emulaţie şi motivaţie.
Pentru derularea optimă a unei secvenţe care presupune utilizarea acestei metode, se impune respectarea

t următoarelor etape:
- alegerea temei şi a sarcinilor de lucru;
- solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte, clare, concrete, fără cenzură, a tuturor
R ideilor (chiar neobişnuite, fanteziste, absurde) aşa cum vin ele în minte şi declanşate de necesitatea de rezolvare a
situaţiei – problemă formulate. Uneori poate fi vorba de un singur cuvânt. Este etapa în care se pot face asociaţii în

A
legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub niciun motiv, nu
se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative.

- înregistrarea tuturor ideilor în scris, pentru a fi vizualizate de toată lumea (de regulă pe tablă);
- anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (poate fi cuprinsă de la 15 minute până la o zi);
- reluarea ideilor emise, pe rând, şi gruparea lor pe categorii, în funcţie de anumite criterii: cuvinte cheie, imagini,
simboluri;
- analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al
grupurilor;
- selectarea ideilor originale şi cu un anumit grad de aplicabilitate; este etapa discuţiilor libere, spontane, în care se
analizează riscurile ce pot apărea;
- afişarea rezultatelor finale;
Asemănător brainstormingului este paradoxul, folosit ca ,,alarmă a inteligenţei”, cum îl numeşte Alexandru Paleologu,
menit prin efectele de şoc provocate să mijlocească acele contacte inedite cu adevărul. Se ştie că paradoxul reprezintă o replică
dată certitudinilor, un protest zâmbitor împotriva valorilor ,,eterne” sau o piatră azvârlită în grădina normelor consfinţite sau în
ferestrele doctrinelor inatacabile. El se situează la filozofie, literatură şi etică.

2. Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor
curiozitate şi experienţă.
Această metodă este deosebit de utilă în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. De asemenea, se
recomandă în cazul textelor mai dificile.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, constituindu-se astfel, două coloane
verticale. Elevii sunt solicitaţi să citească textul. În partea stângă, ei vor nota un pasaj sau o imagine care i-a impresionat în mod
deosebit, fie pentru că le-a amintit de o experienţă personală, fie pentru că i-a surprins, fie nu sunt de acord cu autorul sau poate
o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica autorului.
În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj, încercând să răspundă la următoarele întrebări: de ce l-au notat?
la ce i-a făcut să se gândească? de ce i-a intrigat? ce întrebare au în legătură cu acel fragment?
Pe măsură ce parcurg textul, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de
fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului.

3. Jurnalul cu triplă intrare este o tehnică utilizată în realizarea unor compuneri sau eseuri pornind de la o temă
despre care elevii deţin anumite informaţii. El va fi structurat astfel: prima secţiune: elevii notează reacţii proprii la ceea ce au
citit sau au ascultat: ce (nu) le-a plăcut, alte reacţii afective; a doua secţiune: elevii notează gândurile şi asociaţiile de idei
ocazionate de tema respectivă; a treia secţiune: este rezervată corespondenţei cu profesorul; elevii notează anumite întrebări la
care profesorul trebuie să îi răspundă (în cadrul sau în afara orei).
După derularea activităţilor, se poate obţine un eseu care va valorifica o concepţie originală, capacitatea de reflecţie şi
gândirea critică.
4. Eseul de cinci minute este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate
de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan intelectual, la acea oră. Acest
eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie o informaţie pe care au reţinut-o în ora respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o
mai au în legătură cu aceasta. Profesorul strânge eseurile imediat ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte pentru a-şi
planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.

XVIII Prof. Anca baroi (fragmente din teza de gradul I)


-ÎMBLÂNZITORUL INERTIEI-
INTERVIU CU GIMNASTUL MARIUS URZICĂ

A
Dacă inima ar putea povesti pentru fiecare român, sigur ar putea
mărturisi câtă mulţumire ne-a adus acest tânăr tenace alături de care ne-am
bucurat, am suferit, am plâns şi am ascultat imnul României. Fără îndoială, 2007 mai
Marius este cel mai titrat gimnast român din toate timpurile dar pentru noi el
este mult mai mult, este un simbol al curajului de a fi mereu primul. Despre D

16
cariera sa şi despre viaţă, fostul gimnast ne-a mărturisit:
Reporter: De ce aţi ales să practicaţi gimnastica şi nu alt sport?
Marius Urzică: Pentru că părinţii mei au iubit acest sport şi aveam
posibilitatea de a alege între gimnastică şi hochei. Ca atare, părinţii mei
au decis să fac sport. Nu mi-a părut niciodată rău că am făcut A
S
gimnastică.

Reporter: Ştim că aţi început antrenamentele devreme, la vârsta de 6 ani. V-a fost greu să
petreceţi copilăria în sala de gimnastică, în timp ce prietenii dumneavoastră se distrau?
Marius Urzică: Era puţin greu, pentru că îi vedeam pe alţi copii care se jucau cu mintea T
sau care pur şi simplu alergau sau făceau orice altceva, iar eu mergeam în sală şi petreceam
foarte multe ore antrenându-mă.
Reporter: Cum arată Marius Urzică, omul de zi cu zi, pentru că pe Marius Urzică sportivul
R
îl cunoaşte toată lumea…
A
Marius Urzică: E un om perfect normal, ca toţi ceilalţi, nu este diferit cu nimic…Mă comport
la fel ca oricare alt om şi am o viaţă liniştită.
Reporter: Ştim că aţi avut multe accidentări. Cum aţi reuşit să treceţi peste ele?
Marius Urzică: (oftat) Cu foarte multă ambiţie am reuşit să mă redresez, să fac recuperări şi să
optez pentru a face în continuare performanţă.
Reporter: Deţineţi unul dintre cele mai bogate palmarese din sportul românesc, cu multe victorii
şi medalii, dar cred că cel mai mare succes al dumneavoastră a fost nota 10 obţinută la Grand Prix-ul
de la Glasgow, la proba preferată, "cal cu mânere". Ce aţi simţit atunci când a fost anunţată nota?
Marius Urzică: Da, sper să fiu un exemplu pentru toţi cei care vin din spate, de acea notă mă
bucur …şi mă bucur ca s-a aflat sau că se ştie de ea. A fost o altă realizare de-a mea, oricare sportiv
şi-ar fi dorit să obţină un 10. Spre bucuria mea, am reuşit acest lucru făcând un exerciţiu perfect, iar
arbitrii nu au avut ce să depuncteze.
Reporter: Printre hobby-urile dumneavoastră se numără fotbalul, schiul şi muzica. Ascultaţi
orice gen de muzică sau preferaţi unul anume?
Marius Urzică: Depinde şi în ce perioadă sunt. De exemplu, se întâmplă foarte des ca
înainte de competiţiile mari să ascult muzică simfonică.
Reporter: Cum v-aţi împărţit timpul între familie şi antrenamente în perioada când
concuraţi?

Marius Urzică: Mi-a fost foarte greu, aveam multe cantonamente şi


mi-era greu să plec şi în cantonamente şi să stau mai mult şi cu familia. Dar, Revista AD ASTRA este publicaţie
spre bucuria mea, am avut antrenori înţelegători şi am reuşit din când în când înregistrată la
să merg să îmi văd familia. Biblioteca Naţională a României-
Reporter: Ca sportiv, aţi obţinut rezultate notabile ducând România pe Centrul Naţional de Numerotare
culmile gloriei. Veţi reuşi acelaşi lucru şi cu sportivii pe care îi antrenaţi? Standardizată
Marius Urzică: Mă voi stădui cu toate forţele, din toate puterile, să Ad Astra /Piatra Neamţ
reuşesc acest lucru şi ca antrenor. Deocamdată lucrez la Dinamo, avem nişte
copii senzaţionali, dornici să muncească şi sperăm ca împreună să facem
lucruri frumoase. ISSN 1841 – 673X
Reporter: Pe fiul dumneavoastră îl veţi îndruma tot spre gimnastică sau
spre alt sport?
Marius Urzică: Am sa îl duc în continuare de fiecare dată când o să am “Document M”- 2007
posibilitatea în sală, iar dacă el va dori să facă gimnastică am să fiu alături de el -publicaţia respectă Legea nr.
cu siguranţă, să-l ajut cu tot ce se poate. 594/2004 şi Legea nr. 186/2003,
Reporter: Prin rezultatele dumneavoastră aţi devenit idolul multor copii din privind promovarea culturii scrise-
întreaga lume… Vă consideraţi vedetă sau nu?
Marius Urzică: Consider că sunt un om obişnuit, sper ca lumea să mă -toate drepturile rezervate-
vadă şi să mă cunoască aşa cum sunt şi nu să creadă că aş fi “cu capul pe sus”.

Octavian Belchim- LPS Piatra Neamt şi Nagy Attila- Satu Mare (articol preluat din publicaţia „Medalia de
aur”- nr. 1, www.cor.ro ) // foto © Comitetul Olimpic şi Sportiv Român
XIX
COORDONATOR: PROF. ANA VÎRLAN
CORP REDACŢIONAL :
PROFESORI: MARIA blaga, maria BOTEZ, Vasile filimon, ilie popescu
ELEVI: balmUŞ emanuel, drÃgan ramona, ursache petru(A IX-A a),
CHIRILÃ OANA-ANDREEA, PAVELESCU ANA-MARIA, TIGÃNAŞU COSMIN (A
IX-A B), AMIHÃESI SILVIAN, BELCHIM ANDREI, CÃRBUNARIU MIRCEA,
CIREAŞÃ ALEXANDRU, GÃLBEAZÃ ALEXANDRU, IOSUB MONICA, SECARÃ
ŞTEFAN (A X-A B), mihÃilà marius (A xi-a a) duminicà ionut,
nicolau toma, popa tudor (a xi-a C), diaconu marian, gÂdioiu
codrin, munteanu adrian (A XII-a a)
EDITARE:”document m”
ADRESA REDACTIEI: str. DragoŞ vodà 15, piatra neamt, tel. 233.605
Email: nalriv@yahoo.fr
Pret: 4,00 ron

ISSN 1841 – 673X