Sunteți pe pagina 1din 3

6.1. Modele zerodimensionale folosite în exploatarea zăcămintelor de gaze Orice zăcământ de gaze poate produce prin expansiunea gazelor (când zăcământul are frontierele impermeabile sau închise), sau printr-un mecanism combinat de expansiune a gazelor şi influx de apă (când zăcământul este mărginit de un acvifer activ, v. subcapitolul 4.6). În continuare sunt prezentate modelele zerodimensionale care descriu comportarea în exploatare a acestor două tipuri de zăcăminte de gaze.

6.1.1. Zăcăminte de gaze cu frontierele impermeabile Un zăcământ de gaze care are frontierele impermeabile sau care beneficiază de un influx de apă nesemnificativ produce, în timpul exploatării sale, în regim de expansiune a gazelor, numit şi regim de depletare. Modelul zerodimensional de tip volumic asociat unui astfel de zăcământ poate fi descris fie de ecuaţia (2.37), fie de ecuaţia (2.50) scrisă pentru o singură fază, fie de ecuaţia (2.29) scrisă sub forma

(6.19).

Folosind ecuaţia (2.37) şi ţinând seama de următoarele relaţii (volumul gazelor intrate) = (volumul gazelor ieşite prin frontiera zăcământului) = 0 , (volumul datorat surselor (sondelor), exprimat în condiţii normale) = –G p (unde G p este producţia cumulativă de gaze obţinută până la momentul t, iar semnul indică faptul că sursele sunt negative, adică extrag gaze din zăcământ); (volumul gazelor existente în zăcământ la timpul t) = [volumul porilor saturaţi cu gaze (dacă se neglijează compresibilităţile apei interstiţiale şi rocii) – volumul rezultat din destinderea elastică a apei interstiţiale şi a rocii] = [mV(1 s ai ) (mVs ai a + mV r ) p]/b g , (volumul gazelor din zăcământ în momentul iniţial, în condiţii normale) = (resursa geologică) = G, se obţine ecuaţia

G

p

mV

1

s

ai

1

s ai

a

r

p

1 s

ai

1

b g

G

,

(6.3)

unde a este coeficientul de compresibilitate a apei interstiţiale, V volumul brut al zăcământului, m porozitatea medie, r coeficientul de compresibilitate a porilor, definit de relaţia (1.25), p = p i p m , p i presiunea iniţială, p m presiunea medie, definită prin relaţia (6.1), b g , b gi factorii de volum ai gazelor la presiunile p m , respectiv p i . Întrucât

ecuaţia (6.3) devine

G mV

1 s

ai

1

b gi

,

(6.4)

G

p

G

G

1 1

s ai

a

r

b

gi

b

g

1 s

ai

(6.5)

şi descrie legea de variaţie a presiunii medii (prin intermediul parametrului b (p m )) în funcţie de producţia cumulativă de gaze G p . În general, termenul datorat compresibilităţilor apei interstiţiale şi rocii este neglijabil şi relaţia (6.5) se reduce la forma

g

G

p

1

b

gi

.

G

b

g

(6.6)

Totuşi, în cazul zăcămintelor puţin adânci, constituite din nisip neconsolidat, unde compresibilitatea rocii este de peste 10 ori mai mare decât compresibilitatea rocii colectoare din zăcămintele adânci şi de peste 30 de ori mai mare decât compresibilitatea apei, se impune luarea în considerare a energiei de compactare a rocii, prin folosirea relaţiei (6.5). Conform ecuaţiei de stare (2.55), scrisă în funcţie de volumul specific la presiunile p i , p m şi temperatura T, precum şi în condiţii normale (p 0 , T 0 ) astfel

p v

i

i

Z RT

i

,

p

m

v

m

Z

m

RT

,

p

0

v

0

RT

0

rezultă pentru factorii de volum expresiile

b gi

v i

p

0 T Z

i

v

0

p T

i

0

,

b

g

v m

p

0 T Z

m

v

0

p

m

T

0

,

,

(6.7)

(6.8)

Figura 6.1 Variaţia presiunii medii de zăcământ raportată la factorul de abatere, în funcţie de

Figura 6.1 Variaţia presiunii medii de zăcământ raportată la factorul de abatere, în funcţie de factorul de recuperare a gazelor

care, prin împărţire, dau relaţia

b

gi

b

g

p

m

Z

m

Z

i

p

i

.

(6.9)

Introducând expresia (6.9) în relaţia (6.6) se obţine ecuaţia

p

m

Z

m

p

Z i

i

1

G

p

G

G

,

(6.10)

care exprimă dependenţa liniară a lui p m /Z m atât faţă de factorul de recuperare a gazelor, definit astfel

,

(6.11)

cât şi faţă de producţia cumulativă de gaze G p . Aceste dependenţe sunt reprezentate

f r

=

G p /G

grafic în figurile 6.1 şi 6.2.

Figura 6.2 Variaţia presiunii medii de zăcământ raportată la factorul de abatere, în funcţie de

Figura 6.2 Variaţia presiunii medii de zăcământ raportată la factorul de abatere, în funcţie de producţia cumulativă a unui zăcământ de gaze

Graficul din figura 6.1 arată că, dacă datele de presiune şi producţie cumulativă, reprezentate sub forma p m /Z m în funcţie de G p /G, dau o linie dreaptă, prin extrapolarea acestei drepte până la valoarea de abandonare (p m /Z m ) a , impusă de presiunea de la intrarea în conducta de colectare a gazelor, se obţine factorul final de recuperare f fr . Acest factor final de recuperare poate fi mărit dacă se folosesc compresoare, caz în care presiunea minimă de aspiraţie a staţiei de compresoare defineşte valoarea de abandonare (p m /Z m ) ac , căreia îi corespunde, pe linia dreaptă, factorul final de recuperare cu compresoare f frc >f fr . Presiunea de abandonare în cazul exploatării cu compresoare este determinată de condiţia compensării la limită a investiţiei şi cheltuielilor de exploatare asociate folosirii compresoarelor de către valoarea producţiei suplimentare de gaze. Reprezentarea grafică a datelor de presiune şi producţie sub forma p m /Z m în funcţie de G p permite, în cazul obţinerii unei linii drepte, determinarea resursei geologice, ca abscisă a punctului de intersecţie a liniei drepte cu axa absciselor. Resursa geologică astfel obţinută trebuie comparată cu valoarea estimată prin metoda volumetrică, pe baza datelor geologice. Ecuaţia (6.9), a cărei valabilitate se verifică, pentru fiecare caz concret, prin trasarea graficelor din figurile 6.1 şi 6.2, se foloseşte pentru prevederea comportării în exploatare a zăcământului de gaze respectiv, stabilindu-se, în funcţie de ritmul de producţie impus prin cantităţi anuale de gaze extrase, scăderea presiunii medii pe zăcământ în timp, până la atingerea factorului final de recuperare. Totodată, se pot determina, ca în subcapitolul 6.3, presiunea dinamică de fund, debitul şi presiunile de suprafaţă în tubing şi coloană ale sondei cu comportare medie, precum şi numărul anual de sonde necesar realizării ritmului de extracţie a gazelor preconizat.