STILURILE FUNCTIONALE

Stilul functional este o varianta a limbii care indeplineste functii de comunicare intr-un domeniu de activitate determinat . Orice stil functional apare ca un model care exercita o anumita presiune asupra constiintei vorbitorilor . Stilul poate fi definit drept : ,, Le style c-est l-homme meme,, ( = Stilul este omul insusi . ,, ) - uffon !. S"#L$L "%&'#(O - S"##'"#)#( - indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . *odalitatile de comunicare sunt : monolo+ul scris ( in lucrari si documente stiintifice si tehnice ) , monolo+ul oral ( in prele+eri , ex puneri , sau comunicari ) , dialo+ul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si de,baterilor stiintifice ) . (aracteristici : - corectitudinea : in comunicare sunt preferate variantele literare ale sistemelor limbii -obiectivitatea : comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva - accentul cade pe comunicare de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel ca functia limba.ului este co+nitiva - dintr-un text stiintific lipseste cu desavarsire afectivitatea - autorul , cel care transmite un asemenea mesa. , nu se implica in comunicare , pre,inta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adresea,a intelectului , +andirii abstracte , lo+ice . - accesibilitatea:comunicarile se distin+ prin claritate , prin preci,ie si proprietate formularile , fra,ele sunt clare , precise iar topica fra,ei este fireasca fara inversiuni - ele sunt insotite adesea de mi.loace auxiliare extralin+vistice- tabele , dia+rame , schite foto+rafii harti etc. - terminolo+ia : fiecarui domeniu ii este proprie o anumita terminolo+ie ( limba.e stiintifice ) . "ermenii utili,ati sunt monosemantici . Lexicul stiintific include numeroase neolo+isme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau compuse cu sufixoide si prefixoide ( biolo+ , +eo+rafie etc. ) !cestora li se adau+a utili,area unor abrevieri , simboluri , semne conventionale , formule stereotipe . /intre compo,itiile pe ba,a textelor stiintifice , amintim : - anali,a stiintifica ( filo,ofica , economica , politica , botanica etc. ) - studiul stiintific - comunicarea stiintifica - referatul stiintific - eseul stiintific . . S"#L$L O)#(#!L ( !/*#'#S"0!"#1 ) #'/%2L#'%S"% )$'("#! /% (O*$'#(!0% in sfera relatiilor oficiale . #n ordinea frecventei si a importantei apar urmatoarele madalitati de comunicare : monolo+ul scris ( in documente si acte oficiale ) , monolo+ul oral ( cuvantari in oca,ii oficiale ) , dialo+ul scris ( corespondenta oficiala ) , dialo+ul oral ( in relatiile oficiale dintre institutii si public ) .

(aracteristici : - stricta respectare a normelor limbii literare : corectitudinea fonetica , +ramaticala , orto+rafica , lexicala si +rafica - caracter obiectiv , impersonal - comunicarile ( scrise sau orale ) sunt neutre expresiv , lipsite de incarcatura afectiva - accesibilitatea , claritatea si preci,ia : comunicarile oficiale nu permit decat o sin+ura interpretare - absenta oricarei nuante afective , pre,enta formalismului , a exprimarii ri+ide lipsesc lexicul afectiv , mi.loacele de expresie fi+urata , epitetele apreciative . - specificitatea acestui stil o da utili,area unor clisee lin+vistice de tipul : ,,Subsemnatul ..... - ,, #n conformitate ...,, -,, (onform hotararii ...,, etc. - predomina : formele verbale impersonale , verbele la viitor , diate,a reflexiva ,, se vor lua masuri,, - ,, se aduce la cunostinta ,, etc. (O*2$'%0# ($ /%S"#'!"#% O)#(#!L! - /!0%! /% S%!*! - 20O(%S$L - 1%0 !L - 2L!'$L /% *$'(! - 'O"! #')O0*!"#1!- 0!2O0"$L - /%(L!0!"#! - 0%)%0!"$L - *%*O0#$L /% !("#1#"!"% - !$"O #O30!)#! - (%0%0%! (. S"#L$L %L%"0#S"#( , (!0% !0% $' /O*%'#$ 20O20#$ /% *!'#)%S"!0% : /O*%'#$L %S"%"#($L$# . %l se opune celorlalate stiluri functionale , in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . #n stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . 2rin urmare , forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei - forma , ca epresie a unui continut determinat , este unica si irepetabila . (!0!("%0#S"#(# - (O'1%'"#O'!L#"!"%! : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real ( in ca,ul unui fals , destinatarul reactionea,a mai devreme sa mai tar,iu ) , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati ima+inate de autor - destinatarul nusi pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie - textul literar scoate in evidenta functia poetica a limba.ului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la,, ceea ce spune,, , ci si la ,, cum spune ,, - /%S(&#/%0%! S20% "O!"% *#4LO!(%L% /% %520%S#% , #'/#)%0%'" (!0$# S"#L )$'("#O'!L !0 !2!0"#'% - se apelea,a la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : re+ionalisme , elemente de .ar+on si de ar+ou , arhaisme si neolo+isme - dintre modalitatile de comunicare : monolo+ul scris ( literatura culta ) , monolo+ul oral ( , ultima fiind insotita si de mi.loace extralin+vistice de expresie ( melodica , +estica , dans si mimica ) -

- in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) , pe cand in descriere , poe,ie , pro,a poetica , predomina pre,entul . (O*2$'%0# 2% !6! /% "%5"% L#"%0!0% - !'!L#6! L#"%0!0! - (O*%'"!0#$L L#"%0!0 - (!0!("%0#6!0%! - 2!0!L%L! - S#'"%6! "%*!"#(! - - 0%(%'6#! - (O*$'#(!0%! S"##'"#)#(! S!$ /% S2%(#!L#"!"% etc . /. S"#L$L 2$ L#(#S"#( este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobili,at intr-o anumita directie in le+atura cu evenimentele sociale si politice , economice , artistice etc. *odalitatile de comunicare sunt : monolo+ul scris ( in presa si publicatii ) , monolo+ul oral ( la radio si televi,iune ) , dialo+ul oral ( de,baterile publice ) , dialo+ul scris ( interviuri consemnate scris ) . (aracteristici : - contopirea celor 7 componente - intelectuala si afectiva , tran,itiva ( obiectiva , informativa ) si reflexiva ( subiectiva , afectiva ) , in vederea indeplinirii sarcinilor de informare si formare de convin+eri - caracterul etero+en si mobil deoarece se situea,a in mi.locul realitatii cotidiene - apelea,a la elemente specifice celorlalte stiluri , datorita ariei tematice foarte mare si lar+i pe care o cuprinde mass-media - dintre trasaturile proprii beletristicii , amintim : receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neolo+isme ) , preocuparea pentru inovatia lin+vistica ( creatii lexicale proprii ) , utili,area unor procedee menite a starni curio,itatea cititorilor - titluri eliptice , adeseori formate dintr-un sin+ur cuvant , constructii retorice ( repetitii , intero+atii , enumeratii , exclamatii etc. ), utili,area lar+a a sinonimelor - tendintele de a+lomerare sintactica - tendinta eliminarii con.unctiilor copulative . (O*2$'%0# - !0"#(OL$L - (0O'#(! - 0%2O0"!4$L - )O#L%"O'$L - #'"%01#$L - *!S! - 0O"$'/! - S"#0%! - !'$'"$L 2$ L#(#"!0 etc . ). S"#L$L (OLO(1#!L ( )!*#L#!0 , (O"#/#!' - 20!("#( , 1O0 #" , O0!L ) este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni , intr-un anumit mediu socio-profesional . *odalitatile de comunicare sunt : dialo+ul oral ( cea mai frecventa), dialo+ul scris ( schimb de scrisori ) , monolo+ul scris ( notite , .urnal intim ) , monolo+ul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) .

#ntrebuintarea acestui stil este +enerala , este sin+urul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . %ste unicul stil in care este posibila si se reali,ea,a de,voltarea spontana , neintentionata a limbii. (!0!("%0#S"#(# : - naturaletea , relaxarea , de+a.area in exprimare : comunicarea nu se supune unor,, re+uli,, - factori de constran+ere si control in alte stiluri ale limbii - continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . %conomia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lin+vistice , a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca urmare a vorbirii dialo+ate , precum si prin mi.loace extralin+vistice ( mimica , +estica ) care permit intreruperea comunicarii , restul fiind su+erat . !bundenta in exprimare este materiali,ata prin repetitie , prin utili,area ,icalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifra,e . - incarcatura emotionala : comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor emotionale , pe de alta parte ele urmaresc sa impresione,e pe destinatar . Lin+vistic , aceasta trasatura este concreti,ata prin intrebuintarea diminutivelor si au+mentativelor , a cuvintelor peiorative , a superlativelor populare si a unor sinta+me afective etc. - inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : porecle , contaminari ( ,, ine-ai venit nepurcele 8 ,, ) , calambur ( ,, !i iesit la vanatoare de lei 9 ,, ) unitati neolo+ice ( (urat murdar 8 ,, ) .