Sunteți pe pagina 1din 16

CURS TEORIA NAVEI

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Cazul înclinărilor transversale

Cazul înclinărilor longitudinale

Stabilitatea de formă şi stabilitatea de greutate

Momentul unitar al înclinărilor transversale şi momentul unitar de asietă

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Cazul înclinărilor transversale

Se consideră o înclinare transversală izocarenă (cu un unghi infinit mic d în jurul axei centrale principale Fx) datorată acţiunii unui moment exterior elementar, dM ext . Centrul de carenă se va deplasa pe curba centrelor de carenă, din B 0 în B 1 volumul carenei rămânând constant.

Forţele de greutate şi de împingere (egale, dar de sens contrar acţioneaza după direcţii paralele, normale la noua plutire WL1), vor determina un cuplu al cărui moment de stabilitate este dat de relaţia

dM S =g·· GZ =g··dl s ,

unde

GZ este braţul cuplului de forţe (braţul stabilităţii statice). GZM T reprezinta

GZ =dl s =

GM

T

·sin(d )

GM

T

·d

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

z dM ext M T d h d r G Z W L0 a w
z
dM
ext
M T
d
h
d
r
G
Z
W L0
a
w
B
1
B 0
F i
y
W L1

Distanţa verticală dintre centrul de greutate (G) şi metacentrul transversal (M T ) se numeşte înălţime metacentrică transversală, notată cu h sau GM T şi reprezintă un criteriu foarte important de apreciere a stabilităţii transversale iniţiale. Distanţa verticală dintre centrul de carenă B 0 şi centrul de greutate G se notează cu a şi reprezintă o caracteristică a navei pentru o situaţie de încărcare dată. Rezultă

GM

T

= h = r - a

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Momentul de redresare la înclinări transversale infinit mici, izocarene, devine

dM S = g··h·d = g··(r-a)·d

si reprezinta formula metacentrică a stabilităţii transversale, dedusă sub formă diferenţială. Formula poate fi extinsă pentru unghiuri de înclinare finite, dar mici, în ipoteza că metacentrul transversal este un punct fix (ipoteza metacentrică). În acest caz, curba centrelor de carenă este un arc de cerc. Momentul de stabilitate, devine

M S = g··l s = g··h·sin

sau, in ipoteza unghiurilor mici de înclinare

M S = g··h· = g··(r-a)·

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE M T h r G z m a B z
FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE
M T
h
r
G
z
m
a
B
z
G
z
B
0
GM
= h = r
a = z
z
= r + z
z
T
m
G
B
G

Observaţie: înălţimea metacentrică transversală calculată pentru nava aflată pe plutire iniţială dreaptă, este înălţimea metacentrică transversală iniţială (notată cu h 0 ).

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Cazul înclinărilor longitudinale

M L dM ext d H w d R Z 1 WL0 G a B
M
L
dM ext
d
H
w
d
R
Z
1
WL0
G
a
B
B
0
1
WL1
k
x
F i

Formula metacentrică a stabilităţii longitudinale, scrisă sub formă diferenţială, este

dM

S

=

g

H

dθ

=

g

(R

a)

dθ

în care, GM L = H este înălţimea metacentrică longitudinală (distanţa verticală dintre centrul de greutate G şi metacentrul longitudinal M L ), iar R este raza metacentrică longitudinală.

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Formula metacentrică a stabilităţii longitudinale, pentru unghiuri mici de înclinare, in aceeasi ipoteza ca si in cazul anterior,

are forma

M

S

θ

=

g

sin

H θ

[rad]

=

g

(R

a)

θ

Pentru calculul înălţimi metacentrice longitudinale, ca si in cazul inclinarilor transversale se pot utiliza relaţiile

Unde,

z

GM

L

=

H

=

R

a

=

z

m

L

z

G

=

R

m este cota metacentrului longitudinal.
L

+

z

B

z

G

Observaţie: ca şi în cazul înclinării transversale, se poate defini înălţimea metacentrică longitudinală iniţială, notată cu H 0 .

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Observatie:

Pentru ca momentul de redresare (stabilitate) să fie pozitiv, este necesar ca înălţimea metacentrică să fie pozitivă!!!

h

H

=

=

r

R

a

=

z

a

=

m

z

m L

z

G

z

G

0

0

⇒⇒⇒⇒

z

m

z

m

L

z

G

z

G

În consecinţă, pentru ca o navă să fie stabilă, este necesar ca metacentrul să se afle deasupra centrului de greutate.

La înclinări longitudinale, această condiţie este întotdeauna îndeplinită.

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Pentru înclinările transversale se întâlnesc următoarele cazuri:

-dacă nava se află pe carenă dreaptă şi h 0 > 0 (z m > z G ), atunci

nava este stabilă;

- dacă nava se află pe carenă dreaptă şi h 0 0 (z m z G ), atunci

nava este instabilă la înclinări transversale şi se va înclina până îşi va găsi o poziţie de echilibru stabil (h 0 0 nu este similar cu răsturnarea navei);

- dacă asupra unei nave aflată în poziţie de echilibru pe carenă

dreaptă acţionează un moment exterior de înclinare M ext şi nava se

înclină transversal cu un unghi mic , acesta se determină din

condiţia ca momentul de stabilitate să fie egal cu momentul exterior de înclinare

M

S

=

g

h

0

=

M

ext

=

M ext

g

h

0

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Stabilitatea de formă şi stabilitatea de greutate

Formula metacentrică a stabilităţii transversale sub formă diferenţială poate fi scrisă în mod echivalent

dM

S

=

g

(r

a)

d

=

g

r

d

g

a

d

=

dM

f

dM

g

Primul termen depinde de forma şi mărimea plutirii şi reprezintă

momentul stabilităţii de formă

în care,

dM

dl

f

f

=

r

=

g

d

r

d

=

g

dl

f

este braţul stabilităţii de formă.

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Al doilea termen depinde de poziţia centrului de greutate pe

înălţime şi reprezintă momentul stabilităţii de greutate

determinat cu relaţia

dM

g

=

g

(dM

g

a

)

d

=

g

dl

g

este braţul stabilităţii de greutate.

Se observă că braţul stabilităţii transversale este diferenţa dintre braţul stabilităţii de formă şi braţul stabilităţii de greutate:

în care,

dl g

=

a

d

dl

s

=

(r

a)

d

=

r

d

a

d

=

dl

f

dl

g

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Analog, pentru înclinările longitudinale, momentul de redresare

(stabilitate) devine

dM

S

=

g

(R

a)

dθ

=

g

R

dθ

g

a

dθ

=

dM

f

dM

g

Braţul stabilităţii longitudinale se calculează cu relaţiile

dl

s

=

(R

a)

d

=

R

d

a

d

=

dl

f

dl

g

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Momentul unitar al înclinărilor transversale şi momentul unitar de asietă

Momentul unitar al înclinării transversale, este momentul exterior care produce o înclinare transversală egală cu un grad

(

M

= 1

0

T

=

o

g

=

1

57,3

h

0

rad)

1

57,3

Sub acţiunea unui moment exterior de înclinare (M ext ), nava se va înclina cu un unghi (măsurat în grade) dat de raportul

[gr ]

=

M

ext

M

0

T

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Momentul unitar de asietă, este momentul exterior care produce o asietă de un centimetru. Prin definiţie, asieta reprezintă diferenţa dintre pescajele prova (T F ) şi pupa (T A ) ale navei

t = T F - T A

se poate scrie următoarea relaţie pentru cazul asietei de 0,01 m (L pp este lungimea între perpendiculare, introdusă în metri)

tgθ

θ

=

t

=

Lpp

1

100

Lpp

[rad]

t T A T F Lpp
t
T
A
T
F
Lpp

FORMULELE METACENTRICE ALE STABILITĂŢII INIŢIALE

Momentul unitar de asietă se calculează cu relaţia

M

0

L

=

g

H

0

1

100 L

pp

Sub acţiunea

nava îşi modifică asieta, care poate fi determinată (în cm) prin

raportul

unui moment exterior de înclinare longitudinală,

t [cm]

= T

F

T

A

=

M

ext

M

0

L