Ilustraia copertei: RomaArcul lui Constantin pietre grimaf civilizaia roman TRADUCERE l !"TE DE EU#E! Ci$E% &I&'I"TECA (E!

!TRU T")I *+,- EDITURA .I!ER/A &UCURE TI (ARTEA0 A TREIA R".A I!TI.1 2continuare3 capitolul i4 DE56AT1 li If7% "RA T8Ur A9uns la v:;sta <e patruzeci <e ani= >oraiu nu se resemna s triasc la Roma7 El ?@i petrecea cea mai mare parte a timpului fie in casa sa <e ar <e la TABur= fie pe rmul mrii @i ?n CTaroiitul cel <ulceD7 ?ns sclavul Ensrcinat s;i cultive <omeniul <e la TiBur nu ?mprt@ea entuziasmul stp?nului su7 Cin<va= fr ?n<oial= el <orise s triasc mai larg <ec ?l la ora@7 visase la lungile nopi <e iarn i;?n< putea s <oarm pe sturate= la proviziile acumulate ?n pivni= ?ns o<al <evenit niUeiis= ?@i sc:imBase gusturile @i regretase <estul <e frecvent <esftrile ora@ului7 >oraiu i;o aminte@te pe un ton ironic: CAcum= ?i spune el= visezi la Roma= la 9ocuri @i la Bi= acum c?n< e@ti ran777 !oi <oi= tu @i eu= nu iuBim acelea@i lucruri777 /< Bine c un loc <eoc:iat= o circium cu mincruri grase ?i inspir regretul pentru ora@ @i= <e asemenea= g:i<ul c micul nostru <omeniu ar pro<uce mai iute piper @i tm?ie <ec?t via;<e;vie c tu n;ai la :i<em?n o tavern un<e7 s gse@ti nici vin= nici o fat nurlie= care s c?nte <in fluier @i s <anseze pe muzica ei= @i s cazi cu toat greutatea pe pm?nt777D #usturile inten<entului lui >oraiu ne par= poate= vulgare7 Totu@i ele sint cele ale pleBei romane= -Favi<a <e plcerile u@oare care nu se gsesc ?a ar: a Bea <up plac printre fete= a <ansa= a merge Ia spectacole= a frecventa .ile= iat ce ofer numai viaa la ora@ @i <e asemenea acel fel <e <esftare mai greu <e <efinit= resimit c?n< so ?nt?lnese zilnic alte fiine umane: pleBea roman @i nu numai pleBea este realmente sociaBil7 Cato nu interzicea oare ranilor si= @i rnai ales rnoii= s primeasc la ei cu generozitate vecinii guralivi= ?n cutare <e taclaleG Cea mai mare <esftare a romanului este su;@i ?ntHlneasc prieteni ?n 6or= ?nC?mpul lui .arte= suB porticurile pieelor puBlice= ?n Terme @i ?n casa sa= <ac este Bogat @i poate s organizeze= seara= nesf?r@ite cine= <up care urmeaz Beiile ?n<elung prelungite ?n timpul nopiiI <ac= <impotriv= n;are posiBilitatea s realizeze acest lu4= cel puin ?i ospteaz la circium7 ?nt?lniriAe ?ntre prieteni erau frecvente= oBligatorii ?ntr;un ora@= <e fapt= relativ mic= un<e centrul F rmas mult timp o singur piaa puBlic @i un<e= ?a pofi<a cre@terii populaiei= una <intre cele <inii ?n<atoriri ale oamenilor <e vaz const ?n cunoa@terea nominal a fiecruia <intre cetenii ?nt?l;n?i ?n timpul zilei7 6r ?n<oial= la sf?r@ituJ RepuBlicii @i suB Imperiu= Bogta@ii romani ineau pe ling ei un sclav ?nsrcinat ?n mo< special s le sufle numele pe earele; arfi putui uita: nomenclator 2astfel se numea acest= secretar cu o memorie infailiBil3= nu e4ista <efel la sfHr@itul secolului al >;lea ?7o7<7= @K intervenia sa atest numai fi<elilatea romanilor Cat <e vec:iul principiu care voia s cuno@ti pe toii oamenii <in 6or7 " Bun parte <in moravurile romane se e4plic ?n acest mo<: viaa social= ?n primul r?n<7 se ?ntemeiaz pe raporturi personale7 6iecare in<ivi< e4ist ?n raport eu familia sa= cu aliaii si= cu prietenii @i= toto<at= cu 7vr9ma@ii -FL siI alianele @i <u@mniile s?nl Ia fel <e tra<iionale= ?nfon<= principiile politice conteaz mai puin <ec?t legturile <intre oameni7 Am vzut c viaa cetii se Baza pe aceste relaii <iri9ate <e oBiceiurile vec:i= cel puin tot at?t c?t <e legi7 Te4tele literare ne;au pstrat amintirea conversaiilor ?ntre prieteni7 Uneori= ?n cursul <esf@urrii unei srBtori= c?iva senatori se ?nt?lneau ?ntr;un col @i <iscutau o proBlem important7 Tocmai ?n acest fel intro<uce /arro cele trei cri ale tratatului su Despre agricultur7 ?n vreme ce poporul asist la ceremonii= c?iva mari proprietari <e la ar se afl ?n templul zeiei Tollus 2(ara?n 'ui3 ?n vremea srBtorii semnturilor= ori c:iar ?n /illa puBlica= ?n C7impui lui .arto= cu prile9ul unei zile electorale7 Ei vorBesc lent= povestesc= analizeaz cu o ?ncpinare @i o suBtilitate <e steni7 (entru ei= Roma este tot<eauna t?rgul cel mare= ora@ul ?n care sint tratate afacerile= ale <omeniului @i ale patriei= ora@ul un<o se merge @i pentru plcerea <e a vorBi7 Alte <ialoguri literare= <in caro nu mai cunoa@tem <ec?t prete4tul @i ca<rul puneau ?n scen senatori caro reveneau la ei acas= <up terminarea @e<inei Curiei @i continuau ?n voie <iscuiile care se <es;f@uraser7 Este semnificativ c autorii latini au reluat cu plcere genul grec al <ialogului= ins <opa ce l;au supus :M anumite transformriI ?n locul au; tenticii <ialectici platoniciene= ei au vrut s recreeze cu preul unor anumite st?ngeii atmosfera conversaiilor reale care ocupau aii tea ore <in viaa roman7 (limBrile <in 6or erau at?t <e importante ?ne?t ?nsu@iCato= a@a cum am vzut= se resemnase s intro<uc o noutate venit <in #recia= prima Basi;lic un<e vorBreii erau ocrotii <e razele soarelui @i <e ploaie7 -FN I ?n fon<= grupurile care <iscutau iu 6ur 9iu erau alctuite e4clusiv <in marile persona9e7 "amenii mo< o@ti erau tot a Ut <e avizi <e cuvinte= c:iar <ac ceea eo spuneau ei nu prea avea legtur ou marile proBleme ale omenirii7

6oarte a<esea= nu;i atrgea vreuna <in marile proBleme ale momentului= c i numai <esf@urarea <ramatic a unui 9oc oarecare= ca pe ranii francezi <in (roveni a actual= pe suB platanii lor7 Aocurile acestor oameni mo<e@ti ne sinf cunoscuteI pe lespezile 6orului rmine amintirea Im tangiBil7 5e 9ucau pe intarele geometrice sc:iat0 <irect pe sol7 Ele se gsesc la Roma pe po<eaua Basil i;cii lulia= pe treptei o care con<uc la templul zreielOi /enus @i Roma= ?n taBra pretorienilor= @i= <o asemenea= foarte <eparte <e Roma= la Timga<= ?n AfriO;PO @i la Ierusalim= ?n re@e<ina guvernatorilor romani (e intare se ?ncropeau 9ocuri <e ar@ice= <e zaruri 2<e@i acest 9oc a fost oficial interzis= ca toate 9ocuriJ <o noroc= August ?nsu@i ?l 9uca c:iar @i ?n lectica sa7 sau cu ClatrunculiD= un fel <e @a: ?n care pionii simBolizau sol<ai7 Toi ace@ti graffiti ne sugereaz <istraciile oamenilor mo<e@ti= ale 9uctorilor a@e; zai pe vine ?n 9urul taBlei <e 9oc @i al spoctatoriloi care comenteaz rezultatele= ?n vreme ce trec in toate prile cu un aer grav senatorii ?n tog @i in 9urul estra<ei pretorului= nu <eparte= <e acolo= rsun glasurile= invectivele @i implorrile ?mpricinailor7 ?ncep?n< <e la mi9locul secolului al Il;Iea= celui0 ce se plimBau fr treaB ?n 7(or li se ofereau ailOv <istracii7 'a Roma veniser ?n cutare <o <iscipoli filozofii greci= la ?nceput ?n numr mo<est= apoi <in ce ?n ce mai muli7 Ei propov<uiau plcerea ca el ultim al vieii umane= <eclarin< c fiecara fiin caut ?nainte <e toate satisfacerea propriei sale naturi7 Au<itorii nu le lipseau cci tinerii alergau -FQ s;i <aliile= aBan<on ?n< e4erciiile <9n C?mpiiA Aui M:uti07 Dar magistraii au ?nceput s se agite7 $a<arnic ?i asiguraser filozofii c aceast <esftare= pre<icat <e ei= nu rezi<a ?n simuri @i c ei nu ?n<emnau la <esfr?u= ci la cumptareI senatorii au or<onat pretorului s e4pulzeze pe ace@ti impertineni7 Totu@i= tineretul cptase gustul leciilor <ate <e filozofi7 C:iar @i anumii senatori resimeau o vie si involuntar atracie pentru <iscuiile filozofice liBere @i c?n<= ?n *NL 2sau *NN3= au venit la Roma s ple<eze cauza Atenei trei filozofi= Carnea<e+= Dio; gene @i CritoAaos= toat lumea s;a a<unat ?n 9urul lor ca s;i asculte7 Dintre ace@ti trei filozofi= Carnea<e era cel mai strlucit confereniar7 "<at a luat cuvintul ?n puBlic @i a rostit elogiul Dreptii= fapt care a plcut <estul <e mult romanilor ce se consi<erau statornic ca poporul= cel mai <rept <e pe lume7 Carnea<e a <emonstrat c Dreptatea era cea mai noBil @i cea mai util <intre toate virtuile= cci numai ea fun<amenta statele @i legile7 Toi spectatorii l;au aplau<at7 Ins ?n ziua urmtoare= acela@i Carnea<e a reluat aceea@i tem @i a <emonstrat contrariul celor= susinute ?n ziua prece<ent7 Camea<e a susinut c Dreptatea= oric?t <e strlucit ar fi fost prin ea ?ns@i= e7a ?n realitate o :imer= imposiBil= ?ntruc?t= afirma el= <ac romanii voiau s fie eu a<evrat <repi= treBuiau s restituie cuceririle lor7 "are rzBoiul nu este o form <e in9ustiieG ?ns <ac romanii ar avea naivitatea s renune la cuceririle lor= nu s;ar comporta ca ni@te pro@tiG Deci Dreptatea n;ar fi <eo?t o form <e prostieG i ?n aceste con<iii= ce fel <e virtute ar fi eiG 5usin?n< acest para<o4= Carnea<e transfera ?n 6or polemicile <e @coal oBi@nuite la atenienii <eprin@i s;A au< comBt?n< <ogmatismul stoicilor7 ?ns la Roma aceste i<eei neoBi@nuite au -F, provocat scan<al @i au <escumpnit pe senatori= O9are au luat ?n serios ironia aca<emicianului= 5enatorii s;au grBit s reglementeze proBlema oficial care a<usese in Italia pe cei trei filozofi @i s;i trimit la ei acas7 AmBasa<a <in *NN a rmas celeBr ?n memoria= romanilorI ecourile celor <ou conferine alo lui Carnea<e nu s; au stins ime<iat @i filozofii care au venit la Roma mai numero@i ca nicio<at= ?n pofi<a inter<iciilor oficiale= au gsit a<epi7 Cel mai a<esea= ei triau ?n intimitatea celor Bogai cu oare se ?mprieteneau ?ncetul cu ?ncetul: in anumite cazuri= filozofii a9ungeau a<evrai ?n<rumtori <e con@tiin7 !u erau cu toii gre7Ri7 cci printre ei e4istau orientali :ellenizai @i <e aternenea italici convertii la ?nelepeiurea greac= cum era stoi;i0ul &lossius <in Cumae= sfetnicul cel mai ascultat =;93 lui TiBerius #racc:us7 Acest &lossius a contriBuit suBstanial la tra<ucerea ?n via a i<ealului <e omenie 2p:ilaiit:ropia3= propov<uitele <asclii (orticului7 Cam in aceea@i epoc= un alt g?n<ilor 0stoic= (anaetius= se ?mprietenea cu 5cipio Aemi;Aianus= @i= <atorit influenei sale= larg rsp?n<it printre prietenii @i aliaii Corneliilor= a rsp?n<it i<eile stoice printre aristocraii romani7 Ace@ti filozofi ?@i ?nfi@au <octrina ?n casele @i in vilele <e Ja ar ale protectorilor7 ?ns cum s se interzic <iscursul puBlic unor oameni care se Bucurau <e spri9inul senatorilor @i magistrailor cei mai influeniG Totu@i la ?nceputul imperiului @i c:iar suB Domi;ian= filozofii au fost <in nou e4pulzai <in RomaI Sns asemenea msuri s?nt luale mai puin ?mpotriva unor filozofi autentici <ec?fc ?mpotriva pre<icato;filor care propov<uiau fie <octrina cinic pentru a;@i converti au<itorii la un <ispre total fa <e regulile cRlo m=;ii elementare <e via social= fie -FF un misticism ?n care practicile <ivlnalorii @i magice <eineau locul cel mai important asemenea i<ei comportau grave prime9<ii pentru lini@tea puBlic7 Aceste refle4e elementare <e aprare ?mpotriva unui pericol foarte real au lovit uneori in g?n<i;iorii autenticiI <ar ei rezolvau <ificultatea ?n<epr;t?n<u;se o clip <in Roma @i retrg?n<u;se ?n casa c?te unui prieten7 Reveneau ?n Capital= <up ce trecea furtuna7 /iaa Ini Apollonios <in TTaua= narat <e 6iios;tratos= ne informeaz <estul <e temeinic asupra triBulaii lor filozofilor <in vremea lui !ero @i a lui Domiian7 Dup ce strBtuse ?ntreg "rientul @i o parte <in ora@ele #reciei7 Apollonios7 care se reclama <e la neopitogoreism @i pretin<ea s fi intrat= prin ascez= ?n comunicaie <irect cu zeii= a :otr?t s mearg la Roma7 "r7 zice 6ilo@tratos= =7?n aceast vreme !ero nu tolera nici un fel <e

filozofi= <eoarece ?i consi<era o specie <e oameni in<iscrei suB care i;e ascun<eau g:icitorii @i ?n ceie <in urm mantaua filozofului con<ucea pe cel ce o purta ?naintea 9u<ectorilor= ca @i cum era somnul practicrii <ivinaieiD7 .usonius= un alt filozof= care treBuie poate i<entificat ?n profesorul lui Epictet= .usonius Rufus+= fusese azv?rlit ?n temni @i c?n< Apollonios s;a apropiat pe calea Appia= ?nsoit <e treizeci @i patru <e <iscipoli venii cu el <in "rient= *;a ?nt?lnilpe6ilolaos<in Ciltium mi <eparte <e Ari<a7 6ilostratos ne spune c acest 6ilolaoS era un orator aBil= ?ns c se temea <e persecuii7 6r s a@tepte e4pulzarea= 6ilolaos prsise Roma <in proprie iniiativ= @i7 <e fiecare <at c?n< ?n;t?lnea un filozof ?n calea sa= ?l ?n<emna s se ?n<eprteze cit mai repe<e <e capital7 Dialogul ?ntre cei <oi BrBai a ?ncepuJ ia marginea <rumului7 6ilo; -FU loos i;a repro@at= lui Apollonio7s c ai fi i9u99nn?e7nf:: CDuci ou tino o ?ntreag ceat <e filozofi 2@i ?n fapt toi <iscipolii lui ApoAlonios puloau fi recunoscui ca atare= cu pelerinele lor scurte= cu picioarele goale= eu pletele lor lungi3 ?ntocmai ca o pra< oferit mi@eliei fr s @tii c ofierii a@ezai <e !ero la porile Romei v vor opri pe toi= ?nainte c:iar <e a fi ?ncercat s intraiJD Apollonios a crezut c teroaroa luase minile lui 6iio?aos7 ?ns a vzut @i el prime9<ia @i= ?ntore?n<u;se cHtro <iscipolii si= le;a <at celor oare ar fi <orit;o liBertatea s se ?ntoarc <in <rum7 Din cei treizeci @i patru <iscipoli n;au norii rmas <ec?t opt= @i Apollonios a intrai: in Roma tocmai ?ntr;o asemenea formaie7 ?n fapl= la porile Capitalei= str9ile nu i;au ?ntreBat nimic @i s;au <us cu toii la :an c cineze= cci venise seara7 ?n timpul cinei= ?n sal a ptruns un BrBat= <esigur Beat= care s;a pornit s c?nte7 El era pltit <e ?mprat s circule prin toate tavernele @i s curte melo<iileI compuse= <e !ero7 "ricine ?l asculta <istrat sau refuza s;i <ea oBolul <evenea vinovat <e lez;maios;tate7 Apollonios a ?neles manevra @i a <e9ucat;o pltin< cHntreul7 Aceast aventur aminte@te un pasa9= un<e Epictet evoc agenii provocatori ai poliiei imperiale care se a@ezau ling meseni @i le vorBeau <e ru pe ?mprat7 Era vai <e cel ce le c?nta ?n strun: era arestat pe loc @i aruncat in temnia7 Apollonios a evitai persecuiile <irecte= cu a9utorul pru<enei7 A fost interogat <e Tigellinus= prefectul pretoricnilor= ?ns fr rea voin7 AKe altfel= Apollonios so Bucura <e un spri9in serios= ?n<eoseBi <atorit unuia <intre consuli care;* respecta @i se interesa <e concepiile sale7 De aceea= a vorBit pretutin<eni mai norocos @i mai iscusit <orit Dnul < in tio confraii si caro a profitat <o -UV inaugurarea Bilor Aui !ero pentru a <eclama ?mpotriva la4ului ?n generai @i ?mpotriva folosirii Bii in particular= consi<erat ca un rafinament potrivnic or<9uei naturii= @i caro a fost e4pulzat <in Roma <e po?ilia imperial ca s se pun capt vorBelor sale7 .ai tirziu= pe timpul lui Dom i9 iun= Apo?louWK7s a avut noi conflicte cu autoritile7 De <ata aceasta a fost mai grav7 Apollonios a fost c:emat la Roma= arestat @i tra<us ?naintea triBunalului ?mpratului= fntre altele= el era ?nvinuit <e practicarea magiei7 Iniiativa acuzai iei nu revenea <e altfel lui Domiian= ci unui anume Eufrates= filozof <e ten<in stoic= rival al lui Apoilonios= care;* urmrea plin <e ur7 El A;a <enunat ?mpratului= afirm?n< c practica in "rient o propagan< ostil principelui7 Domiian J;a convocat pe Apoilonios @i i;a <at prile9ul s se 9ustifice7 Empratul <orea mai ales s @tie ?n ce msur nu era amestecat Apoilonios ?n comploturile opoziieiI pentru toate coleialte= Domiian preuia f0C0i0turile filozofilor la 9usta lor valoare @i atitu<inea sa se apropie <a cea a lui #allio= guvernatorul A:aioi= c?n< evreii orto<oc@i au tra<us pe 5f?nful (aul ?naintea triBunalului su7 At?ta vreme c?t nu era tulBurat or<inea puBlic= era mai Bine ca ?mpiatul s nu se amestece ?n asemenea lucruri7 ?n acest timp= @i mai mult ?nc la ?nceputul <omniei iui Traian= Eufrates continua s frecvenlezo casele notaBililor romani @i s in conferine puBlice7 El a fosi intens a<mirat <e ctre (liniu cel t inr care;@i trimiloa prietenii s; * asculte7 Eufrates este numai unul <intre nenumraii sofi@ti ?n 9urul crora se a<unau au<itorii7 Ca @i cei <o seama sa= filozoful frecventa porticurile noilor foruri @i iru;prfoa ou retorii aplauzele puBlicului7 -U* Retorii apruser Ia Roma aproape cam in acela@i timp cu filozofii @i fuseser inclu@i ?n acelea@i mazuri <e e4pulzare= cci li se repro@a= ca @i filozofilor= atragerea tineretului ?n <etrimentul pregtirii sale militare7 'a ?nceputul secolului I ?7e7n7= tinerii romani veneau s asculte leciile lor 9 se <eplasau c:iar ?n #recia ca s ?nvee s vorBeasc pe ling cei mai vestii <intre retori7 In aceste con<iii era <ificil proscrierea <in Roma a profesorilor unei @tiine care aprea tot mai mult ca Baga9ul in<ispensaBil al oricrui om cultivat @i= <up Cicero= al oricrui roman <emn <e acest nume7 'a ?nceputul Imperiului= stu<iul retoricii constituia ?ncununarea normal a e<ucaiei7 Dup ca <eprinsese ru<imentele po ling un grammalicus= a<olescentul se <ucea Ia retor ?n 9urul v?rstei <e cincisprezece ani7 Acolo sg e4ercita in eompuneroa unor <iscursuri pe teme propuse <o <asclul su7 In anumite zile= toi elevii intrau ?ntr;un fel <o concurs pe acela@i suBiect= fiocaro <intre oi rivaliz?n< cu colegii ?n ingeniozitate ca s <escopere argumente noi sau mi@cri <eoseBit <o patetice7 ?n asemenea ocazii= prinii elevilor= persona9ele importante= oratorii renumii erau a<esea invitai s asiste la concurs7 Uneori se Int?mpla c:iar ca a<ulii s se amestece @i oi in7 aceste concursuri @i ca profesorii ?n@i@i s fac o <emonstraie <e virtuozitate7 Retorii ?@i ineau 7@coala ?n e4e<relo forurilor= oei puin ?ncepin< cu epoca lui XYa<rian7 Aci erau ascultate <eclamaiile elevilor lor7 C?teo<at= <up terminarea leciei= puBlicul so rsp?n<ea suB porticuri @i continua s

<iscute meritele <iscursurilor7 'a ?nceputul fragmentelor pstrate <in 5atTricon= ?l ve<em pe retorul Agamemnon lans?n< o violent improvizaie= ?n vreme ce stu<enii ptrun<eau ?n gr<in @i criticau fr cruare <eclamaiI3 ascultat7 -UZ +f+ /iaa intelectual nu este e4ilai;S= i; vremea noastr= ci [p nfl+ <ia s2ra<7 ca ?n m (ia= ?n slile <eGc:tepoRR D[7loc @i lecturi\or puBE\ fa;cut0 [tr;a<evr Pecuaiilor a fost la5 in 2MC7malM]cs37 .o<a0 <o ctre Asinius ([ o D tim(7u^ R August +esrat Roma eu p5 /lTr+D* care a +K;[riitopii au luat $ce. 5 RB:otec; Ulterior= operele= ?n cursul unor i<9ii0N;= (fZ_t` ?a RI rau mvitafii 5peoia^e7 5?B ao D Ca00e se SD cultivafi care nu CCbAD0CRUrari unul compunea poeme e D 0 I ,B9Jii ^ iRorice sau <i<actice 0affi FaCu7tTaFo<S= <atate <e tot fo\uG7 a R'RRR s:ar spune a7stzi Cin prim cita critica @i pol tefea *= (` R elogii= Autorui R0S; pa in@i@i H [peotato(= c?n< nu oLnau * Entocmai ca primul v=DD t fofun< influen a5U I ost <in ce ta ce mai A a tc puBlicK7 autorii in tira<ele Aor frapant= oare reZUma cooa 2*= C?t< ' <ia elo[ii; Ritat o ore7 "perele au Ufi < RR Aiterore7 "perel utau oG =0 0D= UncfiV <o `ni oso Cin face c #recia <eoarece $enon= fon<atorul stoicismului= spune c ascultase la Atena= ?n prvlia unui liBrar= lectura celei <e a <oua cri <in .emoraBil ia lui 8enofon7 'a Roma= liBrriile ca @i slile <e <eclamaie erau locurile <e ?ntilnire ale cunosctorilor= care <iscutau tot felul <e proBleme literare: tinerii ascultau= Btrinii clieni perorau= printre crile cu sulurile lor ?ngri9 it @lefuite @i alin iate <easupra lor7 U@a prvliei era acoperit cu inscripii care anunau lucrrile puse in v?nzareI uneori= primul vers a3 poemului era repro<us suB Bustul autorului7 (uBli; citatea se <esf@ura @i pe st?lpii vecini7 Aceste prvlii ale liBrarilor se situau= fire@te= ?n vecintateIJ 6orului: ?n 6orul ?nsu@i pe vremea lui Cicero= mai i?rziu <e;a lungul ArgiletuluiI <up construcia 6orului (cii= liBrriile pot fi gsite ?n vecintatea BiBliotecilor lui /espas9anI 5osii= cei mai importani liBrari <in Roma pe timpul lui August 2au fost <e fapt Ce<itoriiD0 Iui Iforaia3 se staBiliser ling statuia lui /crturanns= un<e l0u;us Tiiscns ptrun<ea in 6orul roman7 A@a artau <istraciile oferite <o Roma elitelor ei= pe msur ce cultura se generaliza7 Rolul grecilor a fost prepon<erent ?n acest progres @i in aceast popularizare a vieii intelectuale7 Confereniarii= forurilor imperiale fuseser ascultai7 ?n alte momente ale carierei lor= ?n a@a;numitele agorai <in marile ora@e orientale7 (rin ?ntreg Imperiul se realiza o circulaie ne?ncetat <e intelectuali @i profesori care transportau i<eile @i mo<ele= ins ei au gsit la Roma au<itori <eoseBit <e ateni @i= <e I im;puriu= <iscipoli care s;au <ove<it a<esea <emni <e profesorii lor7 /a treBui s insistm asupra foarte reIi2ei originaliti a cullurii romane= i0n raporl cu KI pai<eia :ellenie7* (utem s roastatm ?nc <e anim c urBanitas era Ia Roma inseparaBil <e un anumit i<eal intelectual @i c ?n<eletnicirile plcute ale cita<inilor ale celor mai luminai <intre ei au erau consacrafe <istraciilor grosolane;7 In #recia= tinerii se \0urinau ?n gTranaziu @i cultura lor intelectual completa e<ucaia trupului7 #Tmnaziul nu;@i propunea ?n principal formarea o@tenilor cetii: sportul= e4erciiile fizice erau un scop ?n sine= d Cart a pciiD= <e la care se a@teptau suflete clite= ec:iliBrate @i noBile7 ?mpreun cu cei mai Buni supu@i= se pregteau atlei <emni s figureze ?n .arile Aocuri sportive= menii s contriBuie suBstanial la gloria cetii7 Dimpotriv= la Roma= gimnastica pur= atletismul consi<erat ca o art pentru sine= au rmas mult vreme necunoscute7 ?n Cimpui Iui .arte tinerii erau supu@i unei pregtiri e4clusiv militare: se practicau sriturile= aruncarea suliei= alergri cu sau fr arme= ?notul= cliri la frig @i la cl<ur= lupta cu lancea= clria7 ?ns lipseau total arta @i preocuparea <e perfeciune estetic7 De aceea=0c?n<= ?n *QU ?7e7n7= (aulus Aemilius a organizat la Amfi;polis 9ocuri gimnice= sol<aii romani nu s;au <istins ?n nici un fel7 (rimele spectacole atletice fuseser intro<use la Roma <e ctre 6ulvius !oBilior 2un senator fiio;:ellen3 ?n anul *FQ i7e7n7 Dar ma9oritatea concuren; * 5emnalm c autorii^ insista sistematic asupra originalitii <e suBstan a culturii @i literaturii latine= ?n raport cu prelucrarea a<esea e4terioar a unor forme= a unor structuri <e suprafa= <e origine :etenic7 5ocotim aceast optic <rept <eoseBit <e 9u<icioas7 Civilizaiei romane originale i;a corespuns o cultur roman original7 (ai<eia <esemna tocmai e<ucaia @i cu\fura :elAenic7

c 0SP T -U37 I ilor era alctuit <in greci solicitai i ?n mo< special pentru aceast ?mpre9urare7 5e pare c puBlicul ro;in an n;a gustat prea mult un asemenea spectacol7 El prefera 9ocurile tra<iionale= mai ales spectacolele <e gla<iatori @i cu animale7 Toi u@i= la sf?r@itui %epuBlicii= manifestrile atletice se multiplic simultan cu progresele 7=vieii grece@tiD7 (ompei a consi<erat c treBuie s ia parte la marile srBtori caro au marcat inaugurarea teatrului su= iar Cacsar= in LQ= a ri<icat intenionat un sta<ion provizoriu in C?mpul iui .arte7 (rea muli romani strBtuser zonele grece@ti ale epocii @9 triser In cantonamente prin ora@ele Asiei= ca s nu fi <oB?n<it o anumit cunoa@tere a acestei arte7 c:iar cin< 9u<ecau ?n sinea lor c ea nu ec:ivala <ec?t cu o <istracie pueril= ne<emn <e un om liBer7 Daca patima maselor grece@ti pentru triumfurile atletice li se prea foarte e4agerat= totu@i acest aspect al gloriei reu@ise s;i se<uc7 !umeroasele statui a<use la (ioma <up cuceriri sf?r@iseru prin a impune canoanele frumuseii masculine <in care se inspira i<ealul gTrnnaziu;Aui7 i= cu ?ncetul= aceast lume noti li s;a <esc:is efectiv7 In ora@ele latine= e4istaser tot<eauna lupttori pe la rspmtii ?n 9urul crora se a<unau toi gur;casc7 5ucloniu ne spune c August gusta pasional Hscmenoa spectacole @i c a<esea i s;a ?nl?niplat s convoace @i speciali@ti greci7 6r ?n<oial= August spora s insufle romanilor gustul su foarte pronunat pentru atletism7 (entru comemorarea victoriei <e la Aciuni= instituise 9ocuri celeBrate o <ala la patru ani ?n ora@ul !ieopolis= ?ntemeiat aproape <e Act :un7 ?n acest mo<= August consi<era c;l cinste@te pe Apollo= protectorul su7 ?ns imita <e ase; menea con@tient ritul grec al marilor 9ocuri7 Aocurile <e la Actium au figurat alturi <e ?ntreceri ale celor 0UQ patru mari sanctuare :elleniee= <e la "limpia= Delii= Corint @i !emeea7 Ceremonialul lor a fost repro<us ^a Roma @i a Ensoit consacrarea templului Iui Apollo (alatinul7 Alturi <e luptele <e gla<iatori= s;au organizat ?n Cimpui lui .arto curse <e care @i manifestri atletice7 Acesfe 9ocuri n;au supravieuit Aui August= ins <eprin<erea unor asemenea specto;cole se impusese= @i atletismul cptase <rept <o cetate la Roma7 Domnia lui !ero a a<us7 evi<ent= triumful 9oc rilor grece@ti7 Totu@i pasiunea pentru atletici este anterioar instituirii unui concurs eviucvenII numit 9ocurile neroniene 2!eronia3 @i consacr^*0 unui gTmnaziu in C?mpul lui .arte= pentru car0 ?mpratul= urmin< e4emplul suveranilor :ellenis;tici= a prevzut o <otat io <e unt<elemn; <e care Beneficia orice participant= fie el senator sau cavaler7 Un tratat al lui 5eneea= numit De :reiiitaU uitac= care <ateaz <in LU e7n7= ne relev c noBilii romani nutreau o vie pasiune 0pentru campionii <e atletism= pe care ?i ?nsoeau Ia sta<ion @i la sala <e e4erciii= ?mprin< cu ei e4centricitile @i;ur;m?riu< ascensiunea noilor atlei= pe care ?i onorau OP 9 protecia lor7 ?nmulin< spectacolele <e acest gen= !ero era <eparte <e inovaie= @i <e fapt urma o m9< gata statornicit7* ?ncep?n< cu <omnia iui !ero= 9ocurile grece@ti s;ou ?nmulit7 CeleBrele 9ocuri eapitolme= instituite <e Domiian= au atras mari mase <o oameui @i au continuat s fio celeBrate= cel puin ?n tot timpul secolelor al II;lea @i al ill;?ea e7n7 Domiian 2ca @i !ero mai ?nainte30 * Dar pentru !oro multiplicarea ?ntrecerilor atlotioo <S mo<el grec corospun<ca unui plan politic <e ansamBlu= caro urmrea :ellenizaro70i vieii coti<iene 9i 7* instAtuii70or politico imporialf7 -U, concursurilor <e atletism competiii pur literare= un premiu pentru eAocinla greac= @i altele pentru e Ioc in a latin @i pentru poezie: acest fapt <emonstreaz ?n ce msur i<ealul <e pai<eia este atunci acceptat ?n totalitatea sa7 !u se mai repar strlucirea spiritului <e e4celena corpului7 ?n ve<erea acestor concursuri= Domiian a construit ?n C?mpul lui .ar te un0o<ifieiu special @i anume un sta<ion: forma acestui sta<ion apare @i astzi ?n piaa !avona= care ocup locul c?n<va <einut <e ea7 De altfel o parte <in fun<aiile acestui sta<ion au fost <ega9ate aci prin spturi ar:eologico recente7 Treizeci <e mii <e spectatori puteau s @a< u@or ?n acest sta<ion= fapt care= orice s;ar spune= ilustreaz popularitatea spectacolelor ?n cauz7 6r ?n<oial unii tra<iionali@ti murmurau ?mpotriva consacrrii i<ealului Ae pai<eia greacI opoziia senatorial n;a pier<ui un prile9 at?t <e Bun pentru a protesta ?mpotriva infi<elitii fa <e tra<iia strBunilor= ?ns Romanii putea lsa cetilor <in "rient monopolul concursurilor <e atletism7 Capital a lumii= ea treBuia s recepteze toate formele <e glorie @i s nu rofuze= ?n numele unui conservatorism strimt= un i<eal <e frumusee uman care= ?n trecut= inspirase clasicismul grec7 De aceea= ma9oritatea <etractorilor atletismului se pl?ngeau mai alos <e faptul c ol <egenerase= prsin< elurile iniiale @i ?n loc s plsmuiasc armonios corpul celor ce;* practicau= tin<ea s pro<uc numai campioni cu mu@c:i :ipertrofiai= <espre care 5en oca scria: CCe ocupaie prosteasc= <ragul meu 'uciiius= @i at?t <e puin potrivit pentru un om cultivat= s;i antrenezi mu@c:ii= s;i ?ntre@ti ceafa @i @ol<urile7 C:iar <ac ai a9unge s;i ?ngro@i mu@c:ii= a@a cum <ore@ti= nu vei <oB?n<i totu@i nicio<at fora sau greutatea unui Bou gras777D ?ns asemenea consi<eraii <u ?mpie<icau pe muli tineri s ia lecii <e gimnastic la ai ic ti renumii: urec:ile strivite ale acestora ?nve<erau luptele glorioase @i c:iar anumii romani Bogai aveau la ei acas= pe l?ng me<icul

lor= speciali@ti care;i antrenau @i le reglementau minuios <etaliile vieii7 5pectacolele <e atletism= importate <in #recia= n;au entuziasmat nicio<at masele <e spectatori romani at?t <e mult ca 9ocurile naionale= cci acestea aparineau tra<iiei religioase celei mai profun<e a cetii7 Am amintit mai sus principalele e<ificii un<e se organizau aceste 9ocuri7 5 evocm acum spectacolele respective @i s analizm= at?t c?t este cu putin= semnificaia lor pentru populaia urBan7 ?n esena lor= 9ocurile romane s?nt acte religioase= 7@i reprezint un rit necesar ?ntreinerii unor raporturi Bune @i intens <orite ?ntre cetate @i zeii si: acest caracter iniial nu va fi nicio<at uitat @i= foarte t?rziu ?nc= <atina cere s se asiste cu capul <escoperit la luptele <in amfiteatru sau la cursele <in circ= a@a cum se asist la sacrificii7 Cele mai vec:i au fost 9ocurile romane 2'u<i Romani3= numite @i .arile Aocuri 2'u<i .agni37 Ele se celeBrau la i<ele lui septemBrie @i <urau iniial patru zile= ?nainte <e a atinge cifra <e @aisprezece zile pline= <up moartea lui Caesar7 'u<i Romani ?ncepeau printr;o ofran< solemn care ?nc:ina lui Iupiter un mare osp un<e participau magistraii superiori @i preoiiI apoi Iupiter ?nsu@i= simBolizat <e un consul sau <e un pretor= ?n costum triumfal 2tog Bro<at care strlucea <e purpur= coroan <e ste9ar3= mergea ?n cortegiu ile -UU '\Jl< ia 7Capiioliu pin Iii Circ7 6A era ?nsoit <o cetatea 7 ?ntreag= organizata ?n ca<rele sale civice= av?n< ?n fvunle pe cavaleri= apoi centuriile <e tineri7 In urma i2Sr veneau concurenii= ?ncon9urai <o <ansatori= <e mimi= <e un ?ntreg carnaval Burlesc ?n care ap;cea7n siluetele 5iloniAor @i satirilor= in<eceni @i ?mpestriai7 De fapt sint Bine cunoscui ace@ti lansatori care practicau tul felul <e contorsiuni iuu0Bare: ei figureaz ?nc po picturile mormintelor Pifusee @i7 fr ?n<oial= ritul roman i;a ?mprumutai= lumii etrusce= c?n< Tarduinii au instituit 7Pi0?o@tfJ 9ocuri7 " muzic stri<ent croat <e fluiere= 0amBurinctrompete= ritma mar@ul cortegiului7 Dup lansatori= veneau CpurttoriiD= care <uceau pe umeri Branear<o ?ncrcate <e oBiecte preioase 7 scoase pentru ?mpre9urarea respectiv <in comori; = le sacre= vase <o aur= urcioare pline cu parfum= fot cn so gsea mai mre @i mai rar ?n cetate7 Apoi urmau zeii: c?n<va= ei fuseser reprezentai R manec:ine ?nzestrate cu atriButele fiecrei <i; \t?itfci: mai t?rziu ?neop?n< cu secolul al II;lea :770K7a7 erau scoase c:iar statuile lor7 A9uns la "ie= cortegiul se oprea= zeii erau instalai po pu;0D20nar=;culcu@ul lor sacru a@ezat la o ?nlime= <e it7i?o puteau urmri mai Bine spectacolul7 A9a arta ceremonialul .arilor Aocuri @i <e itst;menea oel al 9ocurilor pleBeiene7 care au <uBlai ia eur?n< pe cele < irit ?i7 Ins aceste 9ocuri nu erau singurele <in calen<arul roman7 Altoie s;au a<ugat suB RepuBlic o<at cu fiecare criz @i mai t?rz?u la fiecare nou <omnie7 Dup marile <ezastre a<use <e cel <e;al <oilea rzBoi punic= au aprui 9ocurile apolliniene 2in Z*Z3= ?n caro pre<ominau <emonstraiile :ippice @i acroBaii 2<e;7vu:nrcs37 proBaBil suB influena Tarentului7 + Alt++ 9ocuri erau legate <e cultele agrare: 9ocurile ze^+ei Ceres= ?n luna aprilie= 9ocurile 6lorei+= care 9e urmau @i <urau p?n la o mai7 Ele amestecau cu e4:iBiiile or<inare rituri speciale= ?nzestrate cu o semnificaie care nu ne este tot<eauna limpe<e= a@a cumG nu le era nici romanilor7 ?n timpul 9ocurilor Cererei7 erau lansate ?n circ ni@te vulpi <e coa<a crora se legase o tor aprins7 Cu prile9ul 9ocurilor 6lorei= <e oBicei curtezanele Romei apreau goale ?n <ansuri lascive7 Acest ultim rit este limpe<eI e?n< anul se ?nnoia treBuia re<at forelor; fecun<itii toat vigoarea lor @i nimeni nu ?n<rznea s suprime un spectacol in<ecent= <e team s nu prile9uiaso un an steril7 ?n ZVL= c?n< romanii= la or<inul crilor siBiline= au transportat in ora@ul lor pe zeia CTBole+= a<us <in (essinontul frigian= ei au instituit 9ocuri ?n cinstea noii sosite7 Acestea au primit numele <e 'u<i .egalenses= care s;au celeBrat pentru prima oar potrivit ritului oBi@nuit al 9ocurilor romane7 ?ns= <in *UL s;au intro<us ?n ca<rul acestor 9ocuri reprezentaii teatrale= <evenite ulterior <in ce ?n ce mai importante7 Dup *LV= 'u<i .agni cuprin<eau @i ole asemenea reprezentaii @i7 <ac ar fi s;^ cre<em pe Titus 'ivius= primele 9ocuri scenice ar fi fost intro<use <up -QL ?7c7n7= ?n cursul unei epi<emii ?ngrozitoare <e cium= ca s se ?m;Bl?nzeasc mlnia zeilor7 Ele erau atunci <irect imitate <up un rit etrusc @i nu constituiau <ec ?l7 pantomime fr recitator7 'a rHn<ul lor= tinerii romani <ansau ?n acela@i fel= a<ugin< pantomimei cuvinte satirice @i cHntece7 Din aceast uniune ?ntre poezia popular @i <ansul sacru s;a nscut ci gen nou7 numit satura si care a constituit prima sc:i <e teatru7 ?ns a<evratul teatru S aprut ta ZLV= c?n< tare7ntinul 'ivius An<ronicus+ a rorn; LV* Binat7 satura cu punerea ?n scen a miei intrigi U Roma tocmai ?nvinsese;pentru prima oar +0urta gina @i impusese primatul su nu numai ?n >a^9C continental ci @i in 5icilia= iar cetile groeest9 o priveau eu anumit respect7 Ca s nu rm?n <0I27 2i7Kri= romanii au vrut= <up cit se pare= s mo<oru97 T7o0\i< ceremoniile lor ar:aice @i= fr ?n<oial7 Rt2 cerut lui 'ivius An<ronieus s reformeze 9ocurile inspirin<u;se <up mo<elul cetilor Pgrece@ti7 De Capi7 aceste primo reprezentaii scenice 2re7 Buic s ti prut <estul ele grosolane spectatorilor greci care au avut privilegiul s asiste la <esfa@u7 rrea lor7 Ei au regsit aci vec:ile liBrete= <o mu0lti2 P vreme uzate in patria lor: suBiecte <e trage<ie tratate <e Euripi<e @i multe alte canevasuri tra<iionale interpretate in c:ip straniu7 (e c?n< ?n #recia actorul susinea un rol <e la un capt la altul= ?nfi@?n< permanent un persona9 <e;a lungul ?ntregii piese= la Roma unele pri ale aceluia@i rol erau ?ncre<inate la <oi actori+7 Unul formula gesturile= altul

psalmo<ia poemul pe sunetul unui fluier ?ntreBuinat <e un c?ntre= a@ezat c:iar pe scen= pentru a acompania <eclamaia7 Acest ciu<at oBicei alctuia un vestigiu al vec:ii pantomime sacreI el s;a meninut ?n virtutea vO;K0; lei tra<iii romane care accepta inovaiile= ;I9ir voia ca ele s fie prezentate <rept simple mo<ilicri ale unui trecut ce nu era total aBan<onai ?ncep?n< <e la sf?rsitul secolului al I>;lea ?7c7n7 n;au mai e4istat 9ocuri fr reprezentaii teatral0*0 Ele alternau cu ?ntrecerile <e care @i acest lunii e4plic prelungirea 9ocurilor ce au tins s ocupe un numr <e zile <in oe ?n ce mai mare7 Rezultatul a fost na@terea unui teatru latin care= ?n c?teva generaii <e poei= a pro<us o Entreag eflorescent LVZ ==7==KJ+2PP remarcaBile7 (iaut @i;a compus aproapp fCt7 0teatrul ?n zilele cele mai sumBre ale celui <e;al <oilea rzBoi punic+7 i el n;a fost singurul autor ie come<ie al timpului7 Campanianul !aevius= contemporanul su mai v?rstnic= @i;a reprezentat un numr foarte mare <e piese7 !aevius @i (laut aii apelat la repertoriul come<iei grece@ti ==noiD= un<e 0se aflau opere scrise cu mai puin <e un seco^ ?n urm= <ar care continuau s fie 9ucate ?n ora@ele :elienice7 Aceste a<aptri plceau= cci ele puneau in scen tipuri umane care= valaBile pentru #recia :ellenistic= se pstrau vii ?n noua Rom :ellenizat= <esc:is tuturor curentelor vieii me<iteraneene7 5e ?nt?lneau acolo= ?ntocmai ca ?n #rocia negustori ?navuii= curtezane avi<e= tineri <ornici s profite <e averea= printeasc @i Psclavi escroci= gata s;i a9ute7 Aventurile lor fev;Pnu0cau puBlicul7 Aceast come<ie= lipsit <e aluzii politice= ?n aceast privin opus vec:ii come<ii ateniene 2cea a lui Aristofan3 se potrivea <e minune la Roma= un<e magistraii n;ar fi tolerat liBertatea satiric permis pe vremea lui (ericle7 !u s;ar ti acceptat nici o fresc a= a<evratei viei sociale via cii atmosfe numele aluziile contemporane= cea a familiilor romane= e treBuia s evite privirile in<iscrete7 ?ns a pur greac <in aceast come<ie= un<e persona9elor= locul presupus 7al aciunii= la instituii @i la oBiceiuri= transportau @ p spectatorii foarte <eparte <e Roma= slu9eau <rept scuz pentru cutezanele ma9ore*7 Universul come; * ?n fon< universul plautin constituie o lume mi4t7 5pectatorii romani o ?nelegeau @i o gustau tocmai pentru ca se spri9ineau pe coinci<enele= menionate <e profesorul "nmaA= @i pe e?emenlele romane <irect integrate lolu@i in peisa9ul plautin = = @i pe e?em peisa9ul plautin7 LVci iei se situeaz in marginea lumii reale= a cetii7 <e aceea nu treBuia s se pun proBlema morali lii sale7 (uBlicul r?<e= se amuz 2@i zeii= ?mpreun cu el3: ritul reprezentaiilor scenice a ating scopul su7 Datorit :azar<ului transmiterii te4telor Dvoc0:i cunoa@tem infinit mai Bine come<ia vremii cloe?t trage<ia7 Din aceasta <in urm= nu pose<m <Ro?t riteva fragmente nesemnificative @i amintirea F ci leva titluri7 Datorit lor= ?ntreve<em totu@i ce solicitau romanii trage<iei= in timpul rzBoaielor punice: suBiectele slnt grece@ti= <esigur= ?ns ele se aleg ?n<eoB@te <in ciclul legen<ei troiene= un<e .oina i@i regsea oBir@ia sa ?n<eprtat7 Amintirea Troici= a epopeei :omerice= a ?nnoBilat civilizaia care tocmai se afirma7 Este semnificativ c romanii au vrut s imBtrineasc7 Roma @i astfel s;o integreze ?n istoria cea mai vec:e a lumii me<iteraneene= cea a conflictului care opunea pe a:e0i l0rigienilor= conflict ?n care #recia urma s co7ute ?nceputul cronicilor sa=le7 Toto<at e4istau mai multe legen<e cu preAungi ri italice7 Colonii <in #recia .are au vrut s regseasc pe pm?ntul un<e se instalau amintiri Io unei epoci mai vec:i fie c era vorBa <e invenie pur= a@a cum s;a crezut mult vreme= fie c= a@a cum prea mai proBaBil= ei au re?nviat in aceste legen<e fapte istorice contemporane mi graii lor ?n<eprtate purcese <e la est ia vest7 ?n orice caz= cetile <in Italia meri<ional= c:iar eelo <in 'aiuni= se integrau in mitologia :ellenic @i trage<iile nu <erutau <eloc pe romani= ci <impotriv confirmau in ei sentimentul apartenenei la co;u3unitatea cultural me<iteranean7 De altfel= <e mult vreme arta etrusc @i= toto<at= literatul0S oral familiarizaser pe toi italicii eu repertoriu0 LV;* mitic al7#reciei7 Toate acestea e4plic <esftarea ?ncercat <e puBlic ?nlr;un teatru consi<erai tipic :ellenic @i nee4portaBil7 Alturi <e repertoriul grec7 comic @i tragic= cei <inii pocii latini au ?ncercat s ?ntemeieze uri teatru cu a<evrat 77naionalD= pun?n< ?n scen persona9e romane7 Ei au inventat trage<ia Cprete4t0N= numit astfel <eoarece eroii erau magistrai romani= ?nve@mHntai ?n toga lor mrginit <e o Ban< <e purpur 2toga praetr4la37 5uBiectul era furnizat <e istoria naional= cucerirea unui ora@= un episo< celeBru <in vec:ile cronici etc= care erau astfel puse pe acela@i plan eu aventurile eroilor legen<ari7 ?n aceast privin= teatrul tragic a contriBuit= <esigur= la potenarea sensului atriBuit patriotismului= conferin< acestui concept o semnificaie spiritual: ?n faa unei trage<ii prete4te= spectatorii ?mprt@eau cu toii acela@i i<eal <e mreie @i <e glorieI <ac= ?ntr;a<evr= eroii tragici erau ni@te semizei ?n teatrul grec= eroii trage<iei prete4te Beneficiau <e asemenea <e <ivinizarea pe care le;o asiguraser performanele lor7 Acest sentiment era at?t <e real ?ne?t= ?n *F, ?7e7n7= un triumftor roman a ri<icat un templu ?n cinstea lui >ercule al .uzelor 2>ercules .nsarum3: astfel zeul Biruitor prin e4celen= cruia virtutea sa ?i <esc:isese cerul= era consacrat ca tovar@ al <ivinitilor fiice ale .emoriei @i stp?ne ale

nemuririi7 Dezvoltarea teatrului= foarte rapi< ?ncepin< cu secolul ai ne^ea ?7e7n7=n;a inut mult7 6r ?n<oial unii poei au compus trage<ii @i come<ii p?n la sf?r@itul RepuBlicii= ?ns reprezentaiile au eon;fUt <in ee ?n ce mai puin pe te4t @i s;au ?ncrcat LV ? Fu elemente accesorii7 ?n cele <in urm= a pre<ominat punerea ?n scen7 De pil<= <ac suBiectul impunea reprezentarea cuceririi Troiei= scena se umplea <e cortegii fr sflr@it7 (rizonieri In lanuri treceau succesiv pe scenI puBlicului i se prezentau Crm@ieleD ora@ului= cantiti incre<iBile <e aur @i <e argint= vase preioase= statui= stofe orientale= tapiserii= Bro<erii= un amestec a crui valoare intrinsec stimula imaginaia unui puBlic oBi@nuit s pun Bogia materiala mai presus <e orice alt lumi7 Toto<at= aceast ten<in spre realism stimula reprezentarea c?t mai veri<ic a episoa<elor legen<are= cu toate ororile lor7 5e ?nt?mpla c:iar ca un con<amnat la moarle s iu locul actorului ?n momentul catastrofei7 De pil<= regele mitic (etiteu= sf?@iat <e Bacante= era real; mente rupt ?n Buci suB oc:ii spectatorilor: zi<urile Troiei ?n flcri <eveneau un incen<iu veritaBilI >orcule ar<ea cu a<evrat pe rugul su7 C:iar @i (asip:ae era ?nc:is ?ntr;o 9unc <e lemn @i oferit taurului care era lsat liBer pe scen7 (entru aceste ciu<enii slBatice nu treBuie acuzate o a@a;zis perversitate sau o cruzime specifice pleBei romane7 fpuleius ne poveste@te c la Corint= ?n plin teritoriu :ellenic= organizatorii 9ocurilor <oriser s profite <e minunata inteligen a mgarului= eroul romanului su= pentru a;* uni in puBlic @i ?n plin teatru cu o femeie con<amnat pentru otrviri @i crime aBominaBile7 Criminala= <at spre a fi <evorat <e fiare= treBuia mai ?nt;?i s fie violat <e mgar= suB oc:ii tuturor7 !oi= mo<ernii= ?nelegem mai greu satisfacia procurat <e asemenea spectacole7 Totu@i= o e4plicaie e4ist: teatrul= univers vr9it 2a@a cum fusese c:iar in #recia= <e la Bun ?nceput3= scap tuturor LVQ reoUlel7or moralei coti<ieneI amBiia @i funcia sa [?nt s transporte spectatorii ?ntr;o lume un<o nimic nu este imposiBil= un<e legile or<inare a ic naturii nu se mai aplic7 De aceea teatrul romIIn a tins a<esea s <evin un fel <e feerie7 Univer sul miraculos ?nfi@at <e teatru nu consi<er=J nimic imposiBil @i treBuie= <impotriv= s oferi; <in Bel@ug Bogie @i miracol7 (oporul roman atotputernic= rege al lumii= <ore@te ca pentru ci visul s <evin realitate= ?n spectacole7 !;are importan c visul este cru<= in<ecent= magnific= voluptnos sau poetic totul este s se realizeze @i puBlicul este gata s :ui<uiase magistratul prea puin ingenios o i prea zsireit ca sa satisfac aceast a@teptare7 De aceea teatrul s;a situaJ ulterior ?n afara fga@ului literaturii7 Alturi <e come<ia literar e4ista un gen popular purces @i el @i= <esigur= mai <irect <in pompa circensis* originar @i <in <ivertismentele rustice: ne referim la atellana= provenit <in Campania un<e suferise ?nr?urirea come<ieiR siciliene= @i ulterior soli< ?ncetenit la Roma7 ?n atellana evoluau patru persona9e ste;reotipe: (appus Btr?nul= Dossenus coco@at ui afectat= &ucco <olofanul= lacom <e m?ncare= parazit neru@inat @i .accus cel nt?ng7 Temele eraD foarte simple @i ?mprumutate vieii coti<ieneI fiecare persona9 era pus ?ntr;o situaie <at= <e pil< Dossenus <evenea profesor sau g:icitor= ori sol<at sau ran @i intervenia compar@ilor si genera farse Burle@ti7 #en ?n esen caricatural= atellana se<ucea prin caracterul su familiar @i nu @ovia ?naintea oBscenitii; A<esea atellana slu9ea <rept * (rocesiunea care Krt.O;<a I7u<i Romani se intre C7ipitoliu @i Circ7 O;sl0sisura LV, concluzie reprezentaiilor scenice7 Era reprezenta= t ca e4o<os= ca un fel <o paro<ie a pieselor mV= rare= care ocupaser Cea= mai mare par le a spectacolului7 .imul avea amBiii mai mari7 Intro<us cu gi;guran cam pe la sf?r@itul secolului al III;WT ?7e7n7= mimul s;a meninut caR <e altfel= 5l alellanu p?n la sf?r@itul Antic:itii7 El 0rspun<ea unei ten<ine profun<e a puBlicului roman= linpruniutin< suBiectele unor teme legen<are= ca @i trage<ia @i come<ia literar= mimul aBor<a intrigile romane@ti ?n<rgite <e poeii cd7 mici7 Aventurile sentimentale orau foarte gustate <o spectatorii mimului7 !oi avem impresia c mimul se mrginea uneori s pun ?n scen simple istorioare= povestea unui so ?n@elat= unui amant ascuns ?ntr;un <ulap @i mutat in afara locuinei iuBitei sale= suBiecte popularizate <e fapt prin povestirile mileziene7 .imii nu respectau pe nimeni= nici pe oameni @i nici pe zei7 Divinitile aflate in situaii infamante pe scen ?l in<ignau pe Tertulian7 Datorit acestui autor= noi7= @lim c ?ntr;un mim= zeul AnuBis era reprezentat vinovat <e a<ulterI 'una aprea travestit ?n BrBat 2<esigur pentru o aventur galant3= iar Diana ora Btut cuD BiciulI un alt poet ?nfi@ase moartea lui lupilor @i <<use oficial citire unui testament Burlesc7 Apreau <e asemenea= simultan= amintin< (srile lui Arisfcofan trei >crculi nestui= persiflai <in pricina lcomiei lor7 !oi am putea greu pricepe tolerarea acestei lipse <o respect= <ac nu ue;am aminti c in religia antic se manifesta un anumit sim al umorului= la Roma ca @i in #recia= @i c spectacolele urmreau iniial persiflarea zeilor7 LVle4tul uvca prea puiu greutate ?n mim= OJIn0 im lipsea cu totul= a@a cum atest nenui.ra0o mrturiiI <ialogul rm?nea ?ns <estul <e ru<i mentar7 re<uc ?n<u;se la glume enorme sau -a tuo 4ime morale u@or accesiBile7 Eseniale rmlmcu gesticulaia=;<ansul= tot ceea ce se a<resa simurilor mai mult <eeit inteligenei aBstracte7

C:iar tn mai mare msur <ec?t teatrul literar= mirau * alctuia prin e4celen <omeniul miraculosului7* (lutarli ne informeaz= <e e4emplu= c= suB <omnia lui /espasian= se reprezenta un mim un<e aprea un cline lu?n< un narcotic= <e fapt <resat s simuleze somnul @i apoi= treptat= o <e@teptare iscusit7 (e c?n< ?n come<ie @i ?n trage<ie 2ea :i ?n atellan3 rolurile feminine erau 9ucate <o BrBai= ?n mini ele erau <einute <e femei= provocin< ?n populaie pasiuni nea@teptateI actriele treBuiau s <anseze fr nici un vl= ?ns <estul <o <ea peripeiile rolului= prin ole ?nsele= nu9?urr7e7iu puBlicul7 Aocurile romane S;au <ezvoltat ?ntr;o ui mo@iei H <e feerie @i <e ealism= <e poezie @i <e trivialitate7 C:iar cursele <e care @i luptele <iI gla<iatori s?nt impregnate <e aceast atmosfer: nimic= la circ= ?n amfiteatru= la teatru nu este coea ce parc a fiI totul era aureolat <e ciu<enie @i <oB0m<ea o importan care n;avea tangen cu realitatea pur\ IzB?n<a unui anumit vizitiu ?ntr;o curs <o care lua proporiile unei victorii CnaionaleD :i= pentru ?nvin@i= a unei catastrofe puBlice= ;5piritul sportiv nu poate e4plica singur aceste pasiuni= * De aceea ?n timpul Imperiului @i a@a cum @test?i A0at99 riconul= mimul @i atellan cunosc un revirimept= putern ir7= ?nlesnit <e criza teatrului literar7 - ; ; Civilizaia 0Otmari= voi7 II Oil_ ti 5uB Imperiu= funcionau patru faciuni: alBii= alBa@trii= verzii @i ro@ii7 Iar puBlicul favoriza o faciune sau alta mai <egraB <ec?t pe un anumit vizitiu= cum s;ar fi ?nt?mplat <ac ar fi fost vorBa <oar <e o patim pur sportiv7 Aceste faciuni se menineau= c:iar atunci c?n< se sc:imBau con<uctorii ?nsrcinai s <uc la victorie culoarea lor7 6iecare <in aceste faciuni era tot<eauna aplau<at <e aceia@i fautores 2noi ?i numim astzi CsuporteriD37 Recent s;a remarcat c pricina consta in faptul c fiecare culoare fusese a<optat <e c tic o clas social care o luase <rept simBol @i se i<entifica= <e fapt= cu ea7 5e reliefeaz astfel c cezarii Caligula= !ero= Domiian= 'ueius /orus= Comnio;<us @i ElagaBal= care au fost cei mai C<emocraticiD <intre ?mprai= au favorizat cu toii pe verzi= :i venal evoc o curs= no tin<: CRoma s;a a<unat azi toata la Circ= un<e im vuiet mare mi;a clii;uuit urec:ile7 Cu siguran c norocul se afl <e partea verzilor7 Cci <ac ei ar fi fost ?nvin@i7 ora@ul nostru s;ar fi ?ntristat @i ar fi fost aBtui Oa @i cum consulii ar fi fost Biruii ?n colBul <e Aa Cannae7D Aceste oBservaii sugereaz c masa poporului inea cu verzii7 Dimpotriv= senatul @i aristocraia tra<iionalist se i<entificau cu alBa@trii @i ?mpratul /itellius a pe<epsit cu moartea 9Ke ni@te partizani ai verzilor= care ar fi CvorBit fie ru pe alBa@triD7 5uB aparenele unei simple competiii sportive= interveneau interese foarle grave: zeii nu acor<au oare victoria celor pe care ti ?n<rgeauG i aceast victorie nu <emonstra c zeii voiser s favorizeze= nu numai pe vizitii @i atela9ele lor7 ci pe toi cei ce se i<entificaser voluntar cu ei @i le ?ncre<inaser soarta lorG 5pectacolul curselor a impresionat pe mo<emJ care evoc a<esea carele trase <e <oi sau <e patru L*V ca9 vizitii ?n picioare= ?mBrcai ?ntr;o tunic fr m?neci str?ns a9ustat pe pieptul lor= cu o Bonet <e piele pe cap= cu mi9locul trupului ?ncon9urat r?e :uri pe care le;au fi4at <e centura lor7 Calul <in stinsa con<ucea atela9ul= iar ceilali ?l urmau7 CarSJ era numai o la< urcat pe <ou roi= ca alt<a?7- carele <e rzBoi= ?ns era foarte u@or @i <oar greutatea omului ?i conferea o anumit staBilitate7 Cel mai mic @oc ?i putea fi fatalI ?n plin vitez= carul se rsturna= roile se sfr?mau= :urile se amestecau iar vizitiul n;avea alt soluie <ec?t s apuce cuitul pe care;* purta la centur <ac putea @i s taie legturile <e piele care;* ata@au atela9ului su7 Dac nu izButea s;o fac= trupul ?i era t?r?t <e animale @i o pornea pe pist= lovin<u;se <e spiti sairO <e Barierele e4terioare+7 ?n momentul startului= concurenii erau a@ezai fiecare ?ntr;o incint ?nc:is <e o Barier7 Deasupra lor= magistratul care prezi<a 9ocurile <<ea semnalul <e pe un Balcon= arunc?n< o Bucat <e stof alB= ?n aceast clip= Barierele c<eau @i atela9ele porneau toate ?mpreun7 Ei parcurgeau <e @apte ori ?ncon9urul Circului= a<ic o <istan <e apro4imativ @apte Wilometri @i 9umtate77'a fiecare tur= se <esprin<ea unul <in CouleD supen<ate <easupra a@a;numitei spina7 C?n< toate erau <esprinse= intervenea momentul cel mai pasionant al ?ntrecerii7 Carele ?ncercau s oBin cel mai Bun loc ?n interiorul traseului @i s se apropie c?t mai mult <e Born7 !umeroase sperane se prBu@eau c?n< roata vreunui nepriceput se sfr?ma ?n contact cu piatraJ 5t?n;geia sau nenorocul unui con<uctor prineinuiaii alte catastrofe= <eoarece concurenii= neput?n< s opreasc elanul atela9elor= se ciocneau cu naufragiatul @i piereau ?mpreun cu el7 i ?n masa spectatorilor= <estui partizani ai faciunii a<verse contem; L** p?au Bucuro@i succesul rugciunilor tain:0 Rilcesar7I 4eilor infernali= cci ca s se asigure c realizaser un contact cu zeitile suBpm?ntcno= viriser ?n7 tr;un morm?ftt oarecare;o lamel <e plumB pe caro ?nscriseser formulele magice= prin caro 7=?OrI?zeo7iri In ferim Iui vizitii <e alte culori7 A9u artat= curn an fost iiUro<use Inpti0lo <o= R\7i;<iatofi la %oma cu prile9ul 9ocurilor funeBre a?o 7lui Itmius &rutus <in ZQL ?7e7n7 Era vorBa numai <e un rit funerar= ?ns foarte iute romanii au ?nceput s Ie ?n<rgeasc7 (e c?n< la 9ocurile <in ZQL au participat= numai trei cupluri <e gla<iatori= la cele <ato cu cincizeci <e ani mai l?rziu <e Aemilius 'epi<us au luat parte <ouzeci @i <ou cupluri7 Determinai @i <e emulaie= ?n eur?n< s;au ?nfruntat ?n aren sute <e gla<iatori7 .arii potentai ?ntreineau pe <omeniile lor= <eparte <e Roma= cetele lor personale7 De aceea= pe vremea lui Caesar= a fost necesar limitarea= prin senatus;consultum= a numrului <e gla <iatori aflai la

<ispoziia unui particular7 5e evita astfel constituirea unor Ban<e ?narmate= ?n ?ntre gime <evotate stp?nului lor= gata pentru orice ac iune7 5partacus <emonstrase anterior gravitatea prime9<iei= pentru c tocmai gla<iatorii eva<ai <intr;o @coal <in Capua au format primul nucleu al reBeliunii7 (rincipalii agitatori ai rzBoaielor civile= .ilo+ @i #lo<ius+= unul <e partea senatului= cellalt <e partea a@a;numiilor papulares= au ?ntreBuinat gla<iatori care le serveau at?t ca gar< per sonala c?t @i ca Bravi7 ?ns e4istau <e asemenea antreprenori profesioni@ti <e spectacole care ?ntreineau Ban<e <eR gla<iatori pentru a le ?nc:iria= a<esea pe Pun pre foarte mare magistrailor caro aveau misiunea organizrii 9ocurilor7 In timpul Xm; L2Z nei0iiilui= au e4istat @i gla<iatori imperiali= >i opa7r;;ineau casei principelui= ca @i restul oamenilor si= si slu9eau la ornarea 9ocurilor <ate <e ?mpratul si slu9 ?nsu@i7 'upttorii <in arena nu erau eu tou gla<iatori profesioni@ti7 Erau a<esea utilizai con<amnaii Aa moarte= opu@i= aproape fr arme ?n mtini= unor a<versari ?narmai sau fiarelor slBatice7 Aceast lupta reprezenta o form <e e4ecuie= mult vreme practicat= <ar nu erau <ai la fiare <ec?t sclavii ni oamenii liBeri care nu erau ceteni romani7 Anumii con<amnai la moarte= ale@i printre cei mai tineri @i mRi v?n9o@i= ?n loc sa fio numai con<u@i spre supliciu= erau ?nrolai ?ntr;o @coal @i supu@i unei7 pregtiri care;i transforma ?n profesioni@ti7 Ei <ispuneau astfel <e mi9locul= <ac nu <e a se CrscumpraD prin cura9ul lor= cel puin <e a scpa <o supliciu <ac= <up trei ani petrecui ?n acest mo<= reu@iser s supravieuiasc= <atorit iscusinei sau norocului7 Atunci ei primeau= ca toi gla<iatorii Cla pensieD= Bag:eta fr fier care;i eliBera7 In aren apreau a<esea @i prizonieri <e rzBoi= alturi <e con<amnaii <e <rept comun: a rmas oc;leBru masacrul prizonierilor Britani suB <omnia iui Clau<iu= ?n L,7 Datorit mrturiei lui Iosefus= se @tie <e asemenea c Titus a lic:i<at prizonierii evrei ?n cursul mai multor spectacole: la &erTfcus= Cezareea <in (alestina @i ?n mai multe ora@e siriene7 Acest oBicei s;a perpetuat ?n toat istoria Imperiului= <eoarece Constantin a tratat ?n ;acela@i fel pe Bructerii ?nvin@i7 Dar poporul nu prea gusta aceste e4:iBiii s?n;geroase7 El prefera luptele mai rafinate= un<e a<versarii porneau cu o pregtire egal @i pose<au @tiina armelor7 De aceea= se cutau voluntari= @i calitatea <e gla<iator alctuia o meserie7 L*"ricine <orea s se fac gla<iator se anga9a ?ntr;o CfamilieD care aparinea unui lanista7 #la<iatorul <epunea un 9urm?nt teriBil ?n faa celui care urma s <evin stp?nul su= accept?n< <inainte cel mai ru tratamentI el treBuia s se lase Btut= ars= rnit= ucis= <up placul stp?nului7 Dup acest 9urmint= gla<iatorul era afectat unei @coli care arta ca o cazarma un<e ?@i ?ncepea pregtirea= suB <irecia monitorilor= veterani ?n meserie7 Empreun cu colegii si= gla<iatorul era ?nca<rat ?n clase @i ?nva scrima Iupt?n< ?mpotriva unui CstilpD 2palas3 manec:in soli< ?nfipt ?n pm?nt= care simBoliza pe a<versarul su7 " savant gra<are n pregtirii gla<iatorilor <iferenia mai multe clase: cea mai ?nalt purta numele <o primus palua: gla;<iuforul a9uns piu ani Io 7se consi<era un maestru glorios7 ?n aceste cazrmi= <omnea o <isciplin cumplita7 C?n< nu aveau loc lupte @i @e<ine <e pregtire= toate armele erau cu gri9 ?nc:ise ?ntr;un local sigur 2armamentariiim3 @i oamenii primeau rar ?ng<uina <e a ie@i ?n ora@7 !e<isciplinaii erau pu@i ?n lanuri= Biciuii= marcai cu fierul ro@u7 ?ns e4ista o preocupare permanent pentru con<iia fizic a acestor oameni= care= la momentul potrivii= treBuiau s fac un efort consi<eraBil7 Ei erau i0oarlo Bine :rnii= se utiliza o alimentaie special elaBorat <e me<ici= spre a;i menine ?n Bun form7 Ali mo<ici supraveg:eau igiena lor= ii masau= Ic controlau Baia7 ?n sfir@it= ?n a9unul luptei7 ?n care treBuiau s apar= gla<iatorii aveau <reptul la o liBera cena= o cin <eoseBit <e fastuoas= care pentru muli <intre ei treBuia s fie ultima7 'a acest osp= curio@ii veneau s asiste @i s oBserve pe lupttorii <e miine7 Ace@tia se str<uiau s par nepstori= s Bea si s mn?n7ce veseli si7 fire@te= muli erau <e L*L fonJ Bucuro@i =s;@i pana7in evi<en vite9ia7 5eneca ne repro<uce o afirmaie a unui gla<iator celeBru care pe vremea lui TiBeriu= c?n< 9ocurile erau rare= se plingea c treBuie s;@i petreac in inaciune Ccei mai Buni ani <in viaD7 (rintre gla<iatori se rsp:uleau= <esigur ?n forme acuzate= sentimentul onoarei <e lupttor @i <ispreul fa <e moarte7 Unii consi<erau= poate= c vite9ia ?n lupt le asigura spri9inul unui puBlic care Rsimpatiza numai cu cei cura9o@i= cer?n<= c?teo<at= Iertare pentru un ?nvins care @tiuse s se arate viteaz= ?ns muli nu aveau nevoie <e acest calcul pentru a practica cura9os meseria pe care o aleseserD= ci se consi<erau a<evrai sol<ai: vocaia lor era <e a uci<e sau <e a pieri7 !u erau ei oare ?ntreinui= pltii @i a<esea <estul <e Bine ?n acest scopG !u e <e mirare c suB Imperiu s;a fcut <e mai multe ori apel la gla<iatori pentru a servi ?n armat7 Ei nu rm?neau cu nimic mai pre9os <ec?t ceilali so7l<ai: legai prin 9urm?nt= gla<iatorii @tiau s fie oro ici= c:iar @i in afara arenei7 5uB Imperiu= gla<iatorii nu mai erau consi<erai <oar ni@te con<amnai la moarte cu am?narea e4ecuiei= ci atlei cura9o@i= <eoarece ?@i riscau viaa7 De aceea= se puteau ve<ea tineri <e familie Bun coBor?n< ?n aren Cca amatoriD @i <ove<in< astfel valoarea lor7 Coramo<us a a9uns c:iar s lupte ?n puBlic: s;a purtat ca Cun nou

>erculeD= cci avea amBiia <e a <ove<i c uirtus imperial nu era= ?n fon<= o afirmaie gratuit= ci o realitate7 Datorit unor numeroase monumente figurate= cunoa@tem <estul <e Bine armamentul @i costumul gla<iatorilor <in epoca imperial7 5e formaser tra<i;lIhi @i se <ifereniau numeroase categorii <e lupttori care se ?nfruntau pe cupluri= spre a oBine efecte <ramatic calculate7 De pil<= e4istau lupttori u@or L** ?narmai= care nu purtau <ocifc o casc @i o vizier= urii scut @i o saBie7 Ei erau numii 77urmritori0* 2ac;cutoreG3 @i spectatorii apreciau moBilitatea lor ?n atac @i ?n retragere7 Retiarii reprezentau o alt categorie <e lupttori rapizi= cci <ispuneau <e o reea plumBuit= asemntoare cu cea a pescarilor @i <e o furc ?n<eoB@te cu trei <inii= uneori cu mai muli= ca acea a pescuitorilor <e ton7 Ei erau aproape goi= cci purtau numai o tunica scurt= un centiron i7acg <e piele si o Brasar< care le prote9a Braul &t?ng7 E4istau mai multe varieti <e gla<iatori <otai cu arme mai grele7 .ai <es apreau ?n aren mirmi;lonii: samnii= gali= traci*7 Ei purtau toi casc= plato@ @i scut= iar= ca arme ofensive= aveau o saBie @i un pumnal7 /ariau formele scutului @i ale sBiei7 De pil< ss9nniii se ascun<eau in spatele unui scut foarte7Ino79@= @i concav= iar saBia lor era scurt7 Tracii se idRuUumeau cu un7 scut mic @i rotun<= iar saBia lor era un fel <e iatagan7 E4istau <e asemenea gla<iatori ?n ?ntregime acoperii cu fier= precum clreii <in Evul .e<iu= <Hrei luptau pe 9os7 !u puteau ?i ?nvin@i <ec ?l7 <ac erau rsturnai @i strpun@i cu purnnaAut printr;o gaur <in plato@ sau prin orificiile practicate pentru oc:i7 5e poate= <eci= oBserva c aceste tipuri <e lupttori corespun<eau <iferitelor arme cu care se msurau romanii @i= fire@te= ele au variat @i s;au <ifereniat pe msur ce cre@tea e4periena legiunilor7 " <ova< ?n acest sens o reprezint intro<ucerea a@a;ntiiaifcilor esse<arii= gla<iatori care luptau pe un car tras <e cai7 Aceast inovaie= <atorit fr En<oiala lui CaeGar= constituia o noutate a<us <e cara; *\'ca)ti gla<iatori nu mai provenitul <in mulurile popoarelor respective7 L*V Kunia ?mpotriva Britanilor= care aveaS in armata lor uniti <e acest tip7 Caesar a vrut s arate puBlicului roman ce fol <e lupte <<user trupele sale7 ?n plus= virtuozitatea acestor csse<ar ii care @tiau s;@i stp?neasc; atela9ele pe pantele cele mai aBrupte= s0 ?nainteze ?n ec:iliBru pe oi@tea carului= s sar ?n plin ga0`( (e coama uimi cal prile9uia un spectacol foarte apreciat7 Campaniile <use ?n &ritania suB Clau<iu= !ero @i= mai t?rziu= suB Domiian= au ?nlesnit mo<a acestor esse<arii @i s;au organizat performanele lor ca ?ntr;un carusel s?ngeros= care se <esf@ura uneori pe sunetul unei muzici <e org7 Ace@ti <iferii gla<iatori nu erau0anga9ai tnt?m;pltor ?n lupt7 De pil<= nicio<at un re ti ar nu lupta ?mpotriva altoi rctiar= ci tot<eauna ?mpotriva unui secutor= unu9 trac sau unui mirrnilon7 !umai esse<arii se luptau ?ntre ei7 Aceste precauii urmreau s asigure color <oi lupttori @anse aproape e;gale7 Cunosctorii cultivau o ?ntreag easuistic a luptelor @i <iscutau pe larg= c?n< vreun magistrat anuna organizarea <e 9ocuri= cui treBuia opus im campion sau altul7 (e Bun <reptate= con@tiina mo<ernilor s;a scan<alizat a<esea <in pricina gustului pentru aceste spectacole s?ngeroase= atestat <e ctre romani7 Dac ar fi ne<rept s;* <enunm ca pe o tar specific latinilor <in Roma7 Am artat c luptele <e gla<iatori s?nt <e origine strin @i c ele au aprut relativ t?rziu ?n Roma ?ns@i7 In unele privine= ele alctuiesc o reminiscen ar:aic a riturilor italice @i caracterul lor religios ne apare ca incontestaBil7 Cei mai Buni <intre romani nu le gustau <eloc7 (uBlicul era format mai ales <e ctre pleBea urBan= m r?n<uri9e creia se a<unau oameni venii <e pe toate meleagurile .erliteranei7 .arele succes ai luptelor <fK gla<iatori <ateaz tocmai <in epoca ?n care iii pleBea ?ncetase <e a mai fi cu a<evrat roman== vom constata fr surprin<ere c ora@ele <in "rinn nu erau <eloc mai pre9os <ec?t Roma= nici ?n ce pr9 veste numrul @i nici ?n ce prive@te cruzimea aO 2@ tor spectacole7 (utem <eplora numai ceea ce cons0i9 tuie o tar gloBal a civilizaiei antice= o concesiiS <eploraBil fcut gustului universal nutrit penfni cruzime <e masele populare*I ?ns ar fi ilogic R ?nc:i<em oc:ii asupra a ceea ce au tolerat alte eI7KoO;i @i care mrturisescR un <ispre asemntor 9Tenti;n viaa omeneasc7 ?n sf?r@it= s nu uitm c ace@ti lupttori apar= <e pe Bncile spectatorilor= numai cIl ni@te siluete mic@orate <e <istan= iar gesturile <e atac @i <e aprare a<uc cu peripeiile unei <rame sportive mai cur?ntl <ec?t cu agonia unor fiine o;mene@tiZ7 Entocmai ca @i reprezentaiile scenice= spectacolele <e amfiteatru erau <ominate <e apetena miraculosului=;a ine<itului= <e cutarea imposiBilului7 Ci;teva mrturii izolate ne relev ciu<ate tentative <o e4otism= <e e4emplu a@a;numiii gla<iatorcs leu\acarii= ?narmai cu un fel <e lasso @i care @i <oBorau <e la <istan a<versarii= prinz?n<u;le ?n lan picioarele sau Braele7 Dup cum retiarii erau pescuitori <e ton mutai ?n aren= laduaerii nu s?nt <ec?t CvaduerosD transformai ?n v?ntori <e oameni7 Tot ce era pe lume mai rar @i mai pitoresc treBuia prezentat poporului= ?n aren7 6r ?n<oial= tocmai ca sa <ea satisfacie acestei amBiii= Caesar a oferit romanilor spectacolul unei Btlii navale7 * Diferitele frustrri Ia care erau supuse e4plica aeosf tKn7L7 Z 5e a<aug <ispreul= curent in antic:itate pentru viufa celor <e con<iia gla<iatorilor7 Cetenii liBeri= cu toi i0i0"I prietari <e sclavi virtuali= ?nclinau s;i consi<ere pe sclavi <rept Cunelte vorBitoareD= c:iar fn pofi<a apelurilor 0a umanism= elaBorate <e sfoiei7

L*F Cu iicazia triumfului su <in L297 <ictatorul victorios a spat= ?n C impui lui .arte= un lac artificial inele s;au ?nfruntat <ou flote= Botezate prima ==ti;rianD @i cealalt 77egipteanD7 !avele erau vase <e lupt= ?nzestrate cu v?ala@i @i ocupate <o sol<ai oare se Dluptau cu ?nver@unare ?ntre ei7 Un spectacol asemntor a ?ost <in nou <at <e ctre August care= ?n Z ?7e7n7= a amena9at intenionat naumac:ia <e la Transtevere @i a Construit= cum am amintit mai sus= un ape<uct special ea s;o alimenteze7 De <ata aceasta= flotele au fost cele ale per@ilor @i atenienilorI ca s spunem a@a= se ?ncerca reconstituirea Btliei <e Ia 5alamina7 .ai t?rziu= s;a prevzut transformarea ?n naumac:ii a tuturor amfiteatrelor construite7 Istoricii au pstrat amin; tirea unei mari Btlii navale care a marcat= sSB Clau<iu= inaugurarea lucrrilor <e secare a lacului 6ucin7 !ousprezece mii <e oameni au fost anga9ai in aceast aciune7 "Bservm= prin urmare= e luptele <e gla<iatori au a9uns= ?n cele <in urm= asemntoare spectacolelor <e mimi in ce prive@te realismul @02 mreia7 Inccpin< <in secolul al III;iea i7e7n7= un alt gen <e miraculos= eel al animalelor e4otice= complicase 9ocurile amfiteatrului7 5;a ?nceput cu o prezentare <e elefani= patru animale <e lupt= capturate ?n timpul campaniei purtate ?mpotriva lui (Trr:us= in Btlia <e la &enevent 2Z,N ?7e7n737 Douzeci @i patru <e ani mai tirziu= ?n ZN* ?n7e777 s;au a<ugat cei o sut <e elefani capturai cu prile9ul victoriei <e la (alermo repurtat asupra cartaginezilor7 Desigur= se realiza astfel o para< mare a przilor <e rzBoi= ?ns ?n acela@i timp noi @tim c= spre a aciona asupra imaginaiei oamenilor= organizatorii 9ocurilor an pus aceste animale s 5ilvirsoasc <i; L*U fm0ii7; iifcuii mii3 Kniilii0IiIiD'0rK a utorva sclavi :uur7 mai c ii ciomege7 Dup [;o Al0';icIi s i <esc:is OIiieeriX0ii romane= n;u;s iu7si lipsit animalele eiu<alc7 C:iar la ?nceputul secolului I7 i7o7n7 un ;sfruf= aprea ?naintea poporului 2c9i;inil I3 Me:iit rin<iil leoparziior @i leilor7 Regii M7i:alii itoinoi= furnizau <in Bel@ug animale c africane aristocrailor romani= fie pentru c erau legai <e ei prin oBligaiile ospitalitii= fie pentru c <oreau s oBin spri9inul lor7 6iecare triumftor a<ucea <in provincia sa c?teva specimene OA2K faun local7 Aceste animale erau uneori numai e4puse curiozitii poporului: astfel se petreceau lucrurile cu @erpii= psrile multicolore venite <in In<ia sau <e la graniele Etiopiei @i c?teo<at anga9ate= ?n lupte7 A@a cum luptau unii ?mpotriva celorlali gla<iatori ?narmai cu arme <iferite= erau opu@i leii elefanilor= unor tigri sau unor tauri7 (lcerea <oBiii<it prin aceste lupte inegale rezi<a ?n curiozitate @i ?ntr;un sentiment mai suBtil= satisfacia <e a sesiza pe viu na@terea instinctului @i resursele tainice ale naturii7 .arial= celeBr?n<= spectacolele <ate <e DoiniiaS ?n ve<erea inaugurrii Coliseu0lui= a<mir elanul slBatic @i nea@teptat care a fcut pe un rinocer aparent lini@tit s arunce ?n aer un taur enorm= ea pe o minge7 E4:iBiiile animalelor e4otice urmaser altor spectacole <e gen similar= care alt<at avuseser ca oBiect prezentarea ?n aciune a unor animale in<igene= @i mai ales a unor ur@i pu@i s lupte ?ntre ci sau unor tauri care realizau a<evrate cori<e ?n faa unor v?ntori ee;i a?au @i ?i ?nfuriau7 Aceast tra<iie a luptelor ?ntre animale @i v?nii;lori este cu mult anterioar 9ocurilor romane7 Ea apare c:iar pe picturile mBioice= @i (latou poveste@te cura se celeBra la <a :o fi4e= ?n mitica Atlanti<a= LZV orificiul mistic al taurului7 Intervenia= specluoo;i lor cu animale ?n 9ocurile romane <ecurge= foarte nroBaBil= <in riturile <e acest fel= <e@i semnificaia lor veritaBil <ispruse pe trei sferturi7 Totu@i= s nu itm c punerea ?n scen a a@a;num ielor uena:o;^ies utiliza foarte larg temele mitologice ?n care supravieuia confuz amintirea unei zoolatrii primitive7 Ciclul lui >eracles= at?t <e Bogat ?n episoa<e cinegetice= a contriBuit mult ia meninerea valorilor sacre ale unor asemenea spectacole7 A@a cum se @tie= ?mpratul Comrno<us nu numai c a vrut s fie gla<iator ?n aren= ci a coBor?t <e asemenea acolo ca v?ntor si a <ove<it astfel c este ?nzestrat cu7o uirlus <ivin7 Imaginaia @i sensul vocaiei sacre au intervenit astfel pentru a0 conferi mcelririi animalelor o <emnitate pe care cu greu le;o putem azi atriBui7 #ustul pentru asemenea spectacole rspun<ea unei ten<ine foarte a<inei a sufletului roman: <orina regsirii formelor primor<iale ale naturii= ?n puritatea lor originar= @i comuniunii cu ele ?ntr;un fel <e Botez s?:geros= <e sacrifiu colectiv ?n care poporul se une@te cu lumea fiarelor7 $ilele <e organizare ale 9ocurilor s;au ?nmulit ?n cursul secolelor= concomitent cu supra?ncrcarea programelor cu noi invenii7 Totu@i= plcerea pricinuit <e aceste 9ocuri erH relativ e4cepional7 ?n zilele respective= ?ntreaga via urBan se oprea @i tot poporul se ?ngrm<ea ?n teatru= ?n amfiteatru @i ?n circ7 Totu@i= nici ?n celelalte zile Roma n;a fost foarte :arnic a@a clim poate fi o cetate mo<ern7 /iaa roman lsa <istraciilor @? plcerilor coti; <iene un loc mult mai larg <ec?t viaa noastr mo<ern7 6r ?n<oial= oamenii se trezeau <evreme= @i consacrau <imineaa ?n<atoririlor 6orului= poli; LZ* tic;ii sau ocupaiilor lucrativeI ins soarele nu upu=77= s coBoare Ia orizont c munca se @i oprea= iar ==7srK2l07 raD ?ncepea7 Iarna= pe la ora trei= @i vara= pe la patru se golea 6orul= iar porile Basilicilor se ?nc:i<eau 2uneori era nevoie s se lase liBeri c?inii pentru a eonstr?nge pe ?ntHrziai s plece3= triBunalele 9s9 suspen<au @e<inele @i c:iar flecarii= suB portic uri= se ?n<reptau in grupuri miei spre Terme7 Toate v:Y;sele sociale respectau acest ritI fiecare ?@i consacra sfir@itul <up;amiezii sie;?nsu@i7 >ora iu ne re?ov=i c c:iar oamenii nevoia@i profitau astfel <e

timpul liBerI <e pil< un liBert= care= <imineaa= vin<ea unor oameni tot at?t <e sraci ca el :aine vec:i77so a@eza la umBr <up ce se rsese la un BrBier in aer liBer @i ?@i t0ia ?n<elung @i ?n ti:n ung:iile7 AS <imineaa urmtoare= oamenii re?ncepeau s ;@i ci@tige viaa7 (iu atunci= se mulumeau s\ triasc 7 Termele imperiale= numeroase ?n secolul i7 e7n== puseser lu4ul Bilor ia <ispoziia tuturor= repnK;zent?n<= a@a cum s;a scris= vilele pleBei7 "amenii se <istrau acolo ?n toate felurile7 'iteraii gseau BiBlioteci= flecarii porticuri @i Bosc:ete un<e i@i m;tUneau prietenii7 (e terase se luau Bile <e soare iKo care le recoman<au me<icii7 (e terenurile <escoperii o se <esf@ura 9ocul cu mingeaI c:iar oamenii foarte serio@i petreceau ceasuri ?ntregi aruncin< mici mingi <e piele= cu <oi sau trei prieteni care se e4ersau ca @i ei @i se preparau astfel ca s;@i ia Baia7 &aia ?ns@i= alctuia o operaie lung @i comple4=J= practicat ?n tovr@ia prietenilor7 Dup ce+ se <oz;Brcau la vestiar 2apo<Tterium3= un<e ca precauie util ?mpotriva :oilor un mic sclav rminca s pzeasc tunica= mantaua @i san<alele= 7romanii intrau ?ntr;o sal cl<u 2tepWlarium3= in cap0 corpul se <eprin<ea cu cl<ura7 Apoi se trecea in LZZ [r <iv 27Piii<atoriunt3 al77crui aer supra?nclzii @i us;e7tt provoca o su<aie aBun<ent7 Acolo se rm?nea rnult vreme= se:imB?n<u;se o mulime <e palavre 27=i prietenii sau cu cei pe care ?ntimplarea ?i pusese alturi07 Din timp ?n timp se lua= in cu@ul m?inii= putin ap[* <intr;un Bazin @i se stropea tot trupul= pentru a provoca o reacie salutar7 Dup aceea urma ungerea7 Cei care se scl<au= ?ncepeau prin a;@i curai corpul acoperit <e su<oare @i <e praf cu a9utorul unei mici rzuitoare numite strigiUs= apoi un mascur= cu m?inile pline <e unt<elemn parfumat= le frm?nta fiecare mu@c:i= in timp ce ei se rela4au total7 Dup aceea= cura9o@ii se aruncau ?ntr;o piscin rece= pe c?n< ceilali se mulumeau cu apa cl<u <intr;o ca<7 Trecerea <intr;o sal ?n a9tIt f;erea mulJ limp7 "amenilor li se fcea foame @i cumprau <e la v?nztorii care circulau <in grup ?n grup tot felul <e trufan<ale care erau ronite ?n a@teptarea cinei7 " scrisoare foarte celeBr a lui 5eneea evoca atmosfera zgomotoas @i animat a Termelor: C?nc:ipuie;i= scrie 5eneea= tot soiul <e glasuri777 (e c?n< sportivii se e4erseaz @i lucreaz la :alf ere= str<uin<u; se <in greu= sau prefac?n<u;se c o fac= eu au< numai gemete: <e fiecare <at c?n< ei ?@i recapt rsuflarea= urmeaz un @uierat ascuit7 C?n< se isc vreun lene@ @i vreunul care se <eclar mulumit cu o frec ie ieftin= au< plesnitura palmei pe umeri7 Dup cum lovesfrS ni fj+D ;;;;; LZI ?ns ?nc:ipui glasul ascuit @i ?ncrit al <opilaioe i0ilor777 care scot pe nea@teptate tot felul <e strigte;tac numai c?n< <epileaz su:iorilo= <ar0atuno^ ?i fac s strige pe alii ?n locul lor7 .ai poi ascu227a @i feluritele strigte ale cofetarului= negustorului <e c?mai= v?uztorului <e mici pateuri @i ale tuturor Bieilor <in taverne care;@i anun marfa cu o melopee caracteristic7D Dup ce terminau Baia= oamenii no <uceau sa cineze7 Era unul <in momentele zilei consacrate prieteniei= @i oamenii mergeau ?n vizit= cio< nu0 aveau ei En@i@i invitai7 (roce<eu astfel c:iar @i romanii cei mai mo<e@ti7 ?ns= <esigur= marii potentai ?@i ofereau mutual festinuri fastuoase7 Romanii ?n@i@i criticau struitor= ?n termeni a<esea foarte violeni= lu4ul meselor7 Dup spusele lor= semenii ?@i munceau mintea s c:eltuiasc averi ?ntregi pentru satisfacerea lcomiei sau fanteziei lor7 ?n realitate= cin< e4aminm mrturiile oBiective= ne impresioneaz= mai ales= frugali ta tea general fa <e care cele mai mo<este rafinamente semnau a e4travagane7 (ieele urBane= a@a cum arat ?n zilele noastre= ar fi prut monstruoase romanilor care se miniau pentru c semenii lor ?n<rzneau s cultive sparang:elul ca s se amelioreze speciile= ?n loc s ge mulumeasc cu varietile slBaticeJ (liniu col &tr?n con<amn gloBal comerul ou pro<use e4otice @i= intr;o anumit msur= c:iar cel cu pe@tii <e maro provenii <e pe rmuri ?n<eprtate*7 6ire@te= ?nc * ?ntr;a<evr= <ominai <e vocaia lor moralizatoare= scriitorii romani e4agerau mult c?n< reproBau <esfr?ul @i lu4ul contemporanilor7 Este vorBa <e un fenomen pe care nu reu@esc s;* priceap nici unii cinea@ti ai epocii noastre ca 67 6ellini <ar= <in pcate= nici mcar anumii cercettori @tiinifici7 Este e4agerat imaginea Romei cople@it <e vicii @i <e fu4= ?n care mai cre< ?nc at?ia contemporani ai no@tri7 LZL <i ii vremea RepuBlicii= senatul votase legi suuip luare care restr?ngeau lu4ui mesei7 Aceste legi se integrau ?n politica general <e meninere a tra<iiilor Ae austeritate consi<erate necesare salvgar<ri+ mior moravuri pure7 Ele s;au <ove<it iar marti efect: cum s se fi putut lipsi un popor ?ntreg= ?in;i_t7il prin cuceririle sale= <e ?nlesnirile cunoscuteI <eRmult vreme la ?nvin@ii siG Este semnificativ 7P unul <intre cei mai vestii cunosctori ?n arta culinar a RepuBlicii tirzii a fost 'uoulAus= care iui;tiase ?n Asia o campanie ?mpotriva lui .iiri<ate @i putuse aprecia viaa plcut <in ora@eAe orientale7 De altfel= lui 'ucu?ius i se <atoreaz mai cu seam aclimatizarea ?n Italia a cire@ului inovaie care azi nu pare <eloc con<amnaBil7 'a sflr@itul secolului al ?i;lea ?7e7n7= filozoful stoic (osi<onius+ releva marea soBrietate a ospeelor ca o trstur caracteristic a moravurilor romane7 Referin<u;ne ia acest moment= s nu uitm c trecuse mult <e [io< ora@ele :ellenistice <in "rient @i <in #recia propriu;zis a<optaser o Buctrie complicat I Aceast art culinar a ptruns @i Aa Roma= <ar lent @i nu fr puternice rezistene7

Arta culinar <in timpul Imperiului ne ale cunoscut ?n parte <atorit unei cri a9uns p?nH 9a noi suB numele 9ui Appicius= cunosctor celeBru7 Aceast Buctrie aBun<a ?n miro<enii @i ?n ierBuri= c?n< in<igene= c?n< importate <in "rient=05e utilizeaz <in Bel@ug piperul= fie suB form <e BoaBe= fie pisat ?n piuli= c:imenul= anasonul= usturoiul= cimBrul= ceapa= ruta= ptrun9elul= mag:iranul= sil;pnium2o umBrelifer o<oraatoriginar <inCirenaica= specie azi <isprut3 @i mai ales goruni7 Acest garam= folosit ?n cele maimultepro<uso preparate= este analog nuoc;mamului in<oe:inez @i rezult <in macerarea in sare a intestinelor <e pe@fco= mai ales <e SI; 0 ;0 0/i+ L-N toni @i <e scrumBii7 #arum avea o arom loai[t=fK puternic @i se pro<ucea aproape peste tot in BazR nul .e<iteraneiI era ?ns mai ales apreciat 27e7 care provenea <in pescriile <e la #a<es 2Ca<i40= E4istau mai multe caliti= unele foarte costisitoare altele ieftine7 De asemenea= se folosea ulcc= rezi<uu rmas ?n ulcioare <up ce se storcea un ga7 nun lic:i<7 Iat= <e pil<= reeta unei Crae= cocor= pot=:m97 clie= turturele= porumBel guierat= gugu@tiue sau altei psriD: C5e cura= se aran9eaz @i se pune pasrea intr;o era'i <e pm?ntI se a<aug ap= sare= mrar @i se fierBe ?nBu@it77 ?nainte <e a se muia pasrea= se scoate @i se puae ?ntr;o alt crati 2numil caceaBum*3= ?mpreuna cu unt<elemn @i garam= ea @i cu un smoc <e mag:iran @i corian<ru7 Dup ce se termin fierBerea= se a<aug o cantitate mic <e vin fiert pentru ca sosul s capete culoare7 5e strive@te piper= leu@tean 2sau elin <e munte3= c:imen= corian<ru= o r<cin <esilpWium= valb= vin <ulce= miere= se strope@te pasrea cu propria ei zeam= se pune un pic <e oet7 5e puae acest sos ?n erai @i se ?nclze@te= se leag cu fin <e cartofi @i se serve@te pe o farfurie ?mpreun= ou zeama7D E4istau @i reete cu mult mai comple4e= ca faimosul Cpurcelu@ <e lapteD= care era iniial golit <e viscere Cprin Bot= ca un Bur<ufD @i apoi umplut cu pui ?n<opai= mezeluri= c?rnai= sturzi= pot?rnic:i= curmale fr s?cnBari= ceap afucaft= melci @i tot felul <e ierBuri7 Apoi purcelu@ul era cusut ia loc @i copt la cuptor7 Dup coacere= i se <espica spinarea @i i se impregna carnea cu un sos fcut cu rut= cu garumi cu un vin <ulce= cu miere @i unt<elemn7 * 2iiiroavofi o tor in fi sXi ocini fi 2cu <oiiu toarta ii un rapur37 LZQ M =ct=i 30O;KJ=eto relev o Buctrie con<imentat= =7 R07=tp se amestecau aromele <ulci @i cele srate= mo;i0fic?n< mireasma specifica fiecrui fel <e carne7 Arta Buctarului consista in sc:imBarea ra<ical a aspectului :ranei= <e e4emplu <in< ciozv?rtei <e porc aparena <e pasre= ugerelor <e scroaf;2foarte mult gustate3 ?nfi@area <e pe@te7 Erau cutate si a<use <e la mari <eprtri in special psrile= ca fazanul importat <in regiunea (ontului Eu4inI Bi; Bilica provenit <in !umi<ia= flamingo;ul <in "ipt sau <in AfricaI <ar era apreciat @iv?natulin;t99Ren e sturzi= pot?rnic:e etc= etc7 ca @i psrile <in gospo<riile italice= ca ginile= g?@tele= ratele toate numai pe 9umtate <omestice7 " lege vec:e= care <ata <in vremea austeritii strvec:i= interzicea ?ngr@area ginilorI cresctorii <e pui o ocoleau= ingr@?n< coco@ii7 5e importau @i g?@te <in P #alia= care aveau un ficat foarte apreciat7 .acroBiu ne;a pstrat lista unui festin oficial= oferit unor preoi ?n timpul lui Caesar7 Iat;o ?n amnunt: mai ?nt?i scoici <e mare= stri<ii= mi<ii= sturzi pe sparang:el= o gin fiart= pe@te= @i un sos <e mi<i9 @i <e stri<ii7 Aceste feluri <e m?ncare erau consumate ca aperitive @i ?mpreun cu un vin <ulce7 i Apoi venea primul serviciu cu alte feluri <e scoici= pe@fe <e mare= pot?mic:i= mu@c:i <e mistre= pateu <e pasre @i <e vinat7 (rincipalul serviciu inclu<ea ugere <e scroaf= un cap <e porc= tocan <e pe@te= ; <e ra= <e iepure= psri fripte7 Din nefericire nu @tim cum se prezenta <esertul7 'a fiecare serviciu= aceste m?ncruri erau oferite simultan= pe un platou fiecrui conviv= care alegea <up gustul suT .esenii se ?ntin<eau pe trei paturi care ?ncon9urau o mas= <ispr7se ca o potcoav: ele formau un iriclinliun7 ?ns numele <esemna <e asemenea sufrageria ?ntreag7 6iecare pal avea trei locuri= LZ, ?ucit ma9orii alea cinelor nu <ep@eau uouH meseni a<ic numrul .uzelor= in 9urul paturilor circulau slu9itorii: erau <e fa @i sclavi personali ai invitailor= cart* urmreau @i preveneau <orinele st;pinului7 Dup ce se Enc:eia masa= convivii ?ncepeau sti Bea7 Astfel pornea comissatio= mai mult sau mai puin zgomotoas= <up temperamentul @i <ispo;zii ia convivilor7 C:elarul amesteca <inainte vinul @i apa ?ntr;un ulcior cu <ou toarte7 !u se Bea nicio<at vin curat: prea alcolizat ca s poat fi conservat 2cci vinifioaia rm?nea foarte ru<imentar3 greu= uneori c:iar amestecat cu <iverse suBstane= o asemenea Butur treBuia limpezit7 Unor soiuri li se a<uga ap <e mare= <ar= cel mai a<esea= numai ap cl<u7 CRegele festinuluiD ales <e ctre convivi fi4a cantitatea <e cupe pe care fiecare treBuia s;o Bea @i puterea vinului7 Dac CregeleD era lini@tit totul mergea Bine= mesenii stteau la taifas= 9ucau zaruri= ar@ice= ascultau e?ntrei vocali sau instrumentali ori pe recitatori= priveau 9onglerii @i ec:iliBri@tii7 ?ns <ac CregeleD nu @tia s;@i rein Csupu@iiD ?n limite 9uste= se pornea Beia @i o<at cu ea toate e4travaganele= p?n ?n momentul c?n< invitaii se ?ntorceau acas= susinui <e sclavii lor7 De oBicei= femeile nu asistau la ?ntreaga oin @i numai curtezanele luau loc pe paturile <e mas= printre BrBai7 !evestele @i copiii rn?ncau a@/zai la o mas7 separat= n sufragerie7 Cel puin= H@a era tra<iiaI <esigur ?ns c ?n

r?n<urile aristocraiei= femeile= cel puin= suB Imperiu= luaser oBiceiul @a participe la Banc:ete= c?n< nu le organizau ele ?nsele777 P8efHI=K7R;r; >\ 70 I: +77D0 0P Ar fi <e prisos s insistm asupra e4ceselor relatate <e autorii antici7 !u treBuie 9u<ecate toate KP iele <up Banc:etul 7liBertului sirian Trimalc:io= l0;%cris <o (etroniu7 Din acest Banc:et treBuie 0Petinut numai o trstur <eoseBit <e semnificativ: <orina <e a transforma totul ?n spectacol= le a reglementa masa ca o pantomim care= <e pil<= ?nfi@eaz un mistre a<us <e osptari <eg:izai in v?ntori7 Teatrul eraRransportat p?n ii4 sufragerie= se cuta intens imposiBilul sau cel puin miraculosul care ne;a prut al?t <e caracteristic pervinS imaginaia roman7 + Dac taBloul Roinei pe vremea regilor @i Iu ?nceputul RepuBlicii ne;a <ezvluit o pleBe mizeraBil= strivit <e <atorii= <ac analiza con<iiilor economice la sale relev 7e4istena unor plugari ce triesc in con<iii precare= practic legai <e solul cultivat pentru un stpin aflat <eparte= <impotriv oBservm c populaia Romei= cel puin <up Crevoluia0 lui August= era= <e fapt= foarte fericit*7 Imperiul se nscuse <intr;o reacie ?n<reptat ?mpotriva ogli;gar:iei senatorialeZI Caesar se spri9inise iniial pe pleBe @i= ou toate avansurile fcute senatului= August n;a ?ncetat vreo<at s se g?n<easc Ia Bunstarea oamenilor mo<e@ti7 lulio;Clau<ien9i7 0Desigur ?ns c aceast fericire ora relativ7 Do fapt nu Beneficia <e ea tot Aumpenproletariatu? Romei= pAcBea urBan <in timpul Imperiului= @i nici mcar toi reprezentanii pturilor mi9locii7 .rturia lui Iuvenal= care <e; pl?nge con<iia <ificil a multor oameni mo<e@ti= ni se pare gritoare= c:iar <ac marele satiric tin<ea fn general sa e4agereze7 Z De fapt <intr;o reacie ?n<reptat Empotriva structurilor politice ale repuBlicii oligar:ice= care nu mai puteau asigura ?n Imperiu or<inea social <e care Beneficiau ?n primul r?n< senatorii7 De aceea ma9oritatea lor a spri9init instaurarea <ictaturii militare7 L;,U

<eoarece consi<erau Roma ca prote9ata lor= se 0lr= ve<erau genero@i= lu?n< ?n= sarcina lor lucrrile puBlice= aprovizionarea= spectacolele7 Unii <intre ei= ca= mai ales= !ero= au fost foarte iuBii <e popor @i ar fi inutil s e4plicm acest sentiment= <e altfel <uraBil= printr;o comuniune ?n 9osnicie7 .ai t?r7 ziu= Traian= apoi >a<rian @i alii au organizat o a<ministraie a Binefacerii7 Ceea ceN ?n ora@ele provinciale= alctuia un fel <e caritate spontan e4ercitat <e marile familii in profitul oamenilor umili a <evenit= la Roma= un serviciu puBlic7 "rfanii erau ?ntreinui= fetele erau ?nzestrate7 Toate acestea se a<ugau <istriBuiilor <e alimente impuse <e tra<iie7 5 nu cre<em c acionau numai calcule= c ?mpraii speran s cumpere= prin <a4uri= supunerea poporului: nu se poate susine= <up prerea noastr= c orice regim politic preocupat s evite celor muli un numr cit mai mare <e suferine urmre@te= ?n fon<= numai s;si asigure partizani7 (rincipiul <istriBuiilor <e alimente pentru cei nevoia@i fusese inspirat #racc:ilor <e ctre consilierul7lor= stoicul &lossius <in #umae= care nu era <eloc un politician <emagog7 5e consi<era 9ust @i uman repartiia a cel puin unei fraciuni <in roa<ele cuceririi intre ce; teni= fie ei @i fo@ti sclavi <e cur?n< eliBerai7 Constatm= <eci7 c cetenii <in Roma au fost mai fericii @i mai Bine tratai ca alte populaii ale Imperiului: la alt nivel= <e aceast poziie privilegiat Beneficiau @i locuitorii tuturor ora@elor=<eoarece Bogia se concentra= la ora@e @i trecea mai u@or <e la pose<ani spre cei ce nu aveau nimic7 5ocietatea aulic= orice s;ar spune= era susinut <e o anumit soli<aritate uman= <e fapt <e o soli<aritate <e clan= selectiv fr ?n<oial ?ns ?0eal @i Bazat pe un i<eal provenit <in vremea c?n< fiecare cetate= meii; L**V fnut ?n limite ?nguste= treBuia s recurg la coozi;a sa pentru a se apra ?mpotriva unor a lacuri necontenite7 Romanii au ?nlat= <e foarte timpuriu= altar al zeiei Concor<ia= simBol al unanimitii civiceJ De aceea n;ar ?i <rept s calificm <rept corupie <egra<ant <rnicia= c:iar generozitatea principilor fa <e pleBe*7 (entru toate aceste motive= viaa <in urase era7 mai u@oara ca ?n alt parteI Roma= cea nuKt Bogat 7 <intre0toate cetile= era= fire@te= aceea un<e se tria mai Bine7 (otentaii etalau un fast uneori incre<iBil c:iar <ac el ne apare mesc:in alturi <e pro<i;calitile cunoscute <e alte secole ?ns nici restul poporului nu se mrginea s a<une firimiturile sau mai ru ?nc= s <oB?n<easc o porie oarecare cu preul unei tru<e cople@itoare7 5tatuile a<use <in "rient= marmura preioas= oBiectele <e art ?mpo<oBeau porticurile @i termele7 Tavernele Romei erau cele mai Bine aprovizionate <in lume= prvliile sale gemeau <e tot felul <e mrfuri= l0iulinile Rale erau cele mai numeroase= apele lor emu rele mai proaspete @i mai curate7 ?ri aceast mas Rc oameni= poate prea CrsfatD <e stpinii si= e4istau sclavi+= care n;aveau o soart <e invi<iat= ins mu Iii <intre ei erau= p?n la urm= eliBeraiI c:iar <ac rmincau <e con<iie servil= ci Beneficiau <e <isirucliile Romei= <e <esftrile pe msura ior= a<ic <e cele pe care le regret inten<ent ui lui >uraiu= in fun; * Totu@i= pe ling tiparele impuse <e Inutilii0= operau aci @i necesitile alianei ?mprailor eu straturile srace ale populaiei= alian <e interese <iri9at ?mpotriva aristocraiei senatoriale @i menit s asigure un anumit ec:iliBru politico;social ?n Roma atit <e agitat <e conflicte interne acute7 5enatorii acceptau principatul= <ar se opuneau transformrii lui ?ntr;o monar:ie <e lip greco;oriental7

L-* <ui 2;>iiiieiiiiiiiii <in regiunea saBin07 !u le ora irs7 tei zis accesul Aa cele mai ?nallc funciuni: sul;Clau<iu7 suB !+ro= suB Domiian= <in ce ?n ce rnaR mult @i7 pe msur ce se opereaz imensul amestec <in capi la l7 liBeri ii+ au 9ucat un rol importau ts7 Iiivenal se plinge c C"rontele curge ?n )97 Bru0k c orientalii cuceresc ?n mas Roma7 fI9 veneau ca sclavi sau negustori mruni @i eur?n< <o7 Biruloau7 Aa r?n<ul loiM clieni7 Deci Roma era pri; mitoare @i @tia s lase im loc @i pentru ?nvin@ii <e ieri7 * Dar= ?n sc:imB= ei treBuiau s ?n<ure capriciile cele mai umilitoare ale stp?nilor= a@a cum ne semnaleaz 5e; neca7 De asemenea= <e multe ori= @e<erea lor la Roma era efemer: cum ne arat (laut= sclaviS urBani erau a<esea trimi@i la ar= un<e <uceau o e4isten inuman7 De aceea ma9oritatea sclavilor era nemulumit @i ?@i <etesta= <e oBicei ?n tcere= <ar unoor0i @i <esc:is= ?n forme violente= stp?nii7 Z Totu@i cei mai muli liBerii rm?neau sraci= mici me@te@ugari sau negustori mrnnli care <ureau n vial m7ti irnill <ec?f peniBil7 2 AIT%IU I 8 .I'E "AiA % I.I0%.IA'% Dac este a<evrat c ?n pofi<a tuturor nos?al;aiilor si tuturor visuriAor i<ilice= civilizaia roman rm?ne ?n oc:ii no@tri ?n primul (En<Rm fenomen urBan= nu treBuie s ne mirm c in timpul Imperiului ora@ele= ?n "cci<ent ca @i ?n "rient= au cunoscut o prosperitate fr prece<ent7 De aceea= ?n concepia romanilor= realitatea fun<amental a vieii politice o reprezint cetatea= @i imperiul lor 2imperium3= <in punct <e ve<ere 9uri<ic= nu eslo altceva <ec?t o7 fe<eraie <e ceti7 Aceast concepie se e4plic prin con<iiile ?nse@i ale cuceririi @i ea a rmas fun<amental p?n ?n ultima vreme7 C?n< Roma @i;a ?nceput= ?n 'aiurn= primele salo rzBoaie ?mpotriva vecinilor= s;a ciocnit <e ora@e;stat <e acela@i tip cu oa7 Roma nu urmrea s Ao <istrug ?n aceste rzBoaie= ci numai s Ie fac inofensive= s Ae transforme= <in <u@mani poteniali= ?n prieteni @i ?n aliai7 6oarte rar sg ?nt?lnesc unelee4cepfii= ins ele se e4plic tot<eauna7 Astfel= cucerirea7 AlBei a fost urmat <e <istrugerea eiI (opulaia sa a fost a<us la Roma= iar casele au Yost <istruse7 Roma nu putea lsa s supravieuiasc vec:ea metropol= centrul confe<eraiei latine= i= iu?n<u;9 Aocul= treBuia s;o asimilezeI <in L-7[+77 P * aceast pricin= AlBa a ?ncetat s mai e4iste mai <egraB= a fost ?ncorporat materialmem K spiritualice@te Romei= care i;a luat locul= i;a G0 ma funciile religioase @i i;a celeBrat cultele* 99 ^0 cie religioase @i ia celeBrat cultel mai t?rziu= in mi9locul secolului al Il;leu ?72Sn 5cipio Aenailianus a fost ?nsrcinat <e senat s0;0 <istrug Cartagina= s;o @tearg <e pe suprafaa p97 m?ntului @i s semene sare pe locul suD7 Unica soluie consta ?n nimicirea acestei rivalo ?nsuf^e7 ite <e o ur cumplit= <eoarece romanii nu puteau uita c al <oilea rzBoi punic avusese ca el mrturisit <istrugerea Romei= a numelui roman @i c ?n mo< 9ustificat sau ne9ust9ficat Cartagina lsa senatului impresia pregtirii unei revan@e7 Era limpe<e c <estinul nu ?ng<uia coe4istena a <ou ceti7 's?n< <e o parte aceste <ou e4emple= totul se organiza ?n<eoB@te printr;un tratat oficial care punea capt ostilitilor7 Acest foe<us 0reprezenta= a@a cum am mai spus= fun<amentul legal al raporturilor <intre Roma @i cetile supuse ei7 "ricare ar fi fost coninutul su= acest tratat avea ca rezultat= garantarea supravieuirii cetii cucerite= @i Roma consi<era ca una <intre ?n<atoririiG sale primor<iale asistena= ?n caz <e prime9<ie= a cetilor aliate sau supuse7 Ins cetile cucerite n;au <evenit sclave @i nici mcar n;au fost a<ministrate <e funcionari romani7 De cele mai multe ori <ac lsm la o parte @i aci c?teva cazuri aBsolut e4cepionale= ca prefectura Capuei ora@ul cuce0 rit continua s se Bucure <e o mare autonorn0eK ?@i alegoa magistraii= care;@i pstrau <enumitR* tra<iional 2<e pil< me<eli4 pe teritoriu osc= KI_ mai t?rziu= ?n #alia= vom gsi vergoBrei= mai ales la 5aintes3= ?mpreau <reptatea= supraveg:eaD or<inea puBlic= girau finanele locale ca @i 0D L-L Ronia nu e4ercita <ee?t un fel <e tutela= nea sa nu se manifesta <ec?t ?n ?mpre9urri 0 ;ce c?n< treBuiau impuse msuri <e interes floral0 ca recii iz ii ?le <e materii prime pentru rmat0 sau marin= <e alimente pentru capital= 70uitrile <e contingente au4iliare sau c:iar interzicerea practicilor religioaso apreciate ca potrivnice or< ine i puBlice7 Astfel cetile aliate au treBuit= ?n *FU ?7e7n7= s suprime pe teritoriul lor orice asociaie a7Bacanilor @i= mai t?rziu= ?mpraii au interzis sacrificiile omene@ti in #alia @i ?n Africa= un<e tra<iiile locale tin<eau s le menin7 Autoritile romane= a<ic= ?n practic= guvernatorul si a_niii si= reglementau ?n interiorul fiecrei provincii relaiile <intre ceti= 9u<ecin< certurile= ascult?n< plHngerile ?mpotriva magistrailor locali @i= ?n<eoseBi= garant?n< privilegiile comerciale sau 9uri<ice ale cetenilor romani7 C:iar c?n< e4ista o armat ?n provincia respectiv= ea nu intervenea <eloc7 ?n timpul Imperiului= numai provinciile imperiale 2cu e4cepia Africe9 care avea o legiune= <e@i era provincie senatorial3 erau ?nzestrate cu o garnizoan militar7 Aceste provincii se aflau ?n vecintatea frontierelor sau erau insuficient paci;licate7 la restul Imperiului

<omnea o pace <esv?r;@it si guvernatorii se mrgineau s supraveg:eze viaa provinciei= spri9inii <oar <o prestigiul Romei7 Aveau oare locuitorii Imperiului sentimentul <e a fi CromaniDG 5au se consi<erau suB9ugai= ?nc:i@i @i reinui cu fora ?n sclavieG 'a aceast ?ntreBare este cu neputin <e <at un rspuns sim;( D i valaBil pentru toate epocile @i <e asemenea (entru toate clasele sociale7 Un cita<in ?nstrit <in 0Aet sau <in 5ainles se simea incontestaBil mai apo <e Un sena lor r0< * contsta Un sena lor roman0<ep ** Mm r an ei;ee L-0uu9u: am ce ?n ce ma9 mult ;Pe ale ceteniei romane= capt un lJl li cu a<evrat CremaniD ?nainteR uizi7 Ca<rul a@a numitei r=7==; @i <o un 270iug7ir 9i7aAic07 Du asemenea= Ruina cut cu siguran aproape <eloc revoltele ?ns m msura ?u care provincialii [ol: @i oi le;au <oB?n<it <in ce ?n ce mai mult P;P legiilo 9uri<ice al2 m Gntul <e a fi gali sau numizi7 Ca<rul a@a numitei 77nT9=== care ne pare atif7 <e important= aBia e4istaD era <o7 cele mai multe ori <ec?t o Iar eficacitate practicZ7 Dup ce @i;au suBor<onat #recia= rofluaii9 R proclamat ?n primul r?n< eliBerarea cetilor :eile nice7 Istoricii mo<erni acuz cu u@urin <e ipV7 crizie pe ace@ti cuceritori CeliBeratoriD @i suBliniaz c pretinsa liBertate nu era In fapt <ec?t o sclavie= fiin<c Roma rm?nea suzeran @i arBitru suprem= Totu@i= cucerirea roman a restaurat efectiv= <ac nu liBertatea <eplin @i integral a cetilor= cel puin autonomia lor7 Regimul roman nu semna <eloc celui instaurat <e suveranii D:ellenistici= succesorii lui Ale4an<ru7 (e ein< regii .ace<oniei ane4aser pur @i simplu vec:ile ceti integrin; <u;lo regatului lor= cu teritoriuJ lor eu tot= romanii s;au mrginit s fe<eralizeze Imperiul7 Atena= 5parta @i o sut <e alte ceti @i;au regsit lggi?e7 5ituaia se prezenta puin <iferit ?n zonele <e cu?tur ma9 puin vec:e= [n<e nu e4istau ceti7 Acolo= tratatul <o alian era ?nc:eiat cu autorii * A@a cum ani artat @i mai sus= <ominaia roman @[ spri9inea pe categoria social prepon<erent in provinciiI pe care= la rin<ul su= o apra <e nemulumirile po^ srace7 Romanizarea a trgea ?n primul r?n< grupurile prevalente ?n provincii7 Z De fapt= naiunile au aprut aBia mult7 mai J ?rziu= a ?n Evul .e<iu= @i po Baza <ozvnUvii oriim;lor siruc _OG e; re50 2G0 nn il(Itlll3 atunci regate cu un statut anaIo5 eolui +l t;;ft7u*7ilop T/fe3 0fie oligar:ii <ornice s capete spri9inul r mei care le ocrotea ?mpol7riva aciunilor pleBei= Di foarte iute= aceste popoare @i aceste regate aliate eat ora@e= carI* le;au npropml <o CcetateD7 iD7aii in<igeni= <ornici s;@i mo<ernizeze r au Iliatl irii;intiva unr7r astfel= <e fun<aii urBane7 De pil<= .auritania= regatul lui laBa= Pi ci?nrius <in ee ?n7 ce mai multe centre urBane= <intre carG cel mai vestit era /oluBilis7 In alte regiuni= e4emplul a fost <at <o fun<aiile <e colonii romane= a<ic <e cetile concepute <up imaginea Romei @i populate <e ceteni romani instalai pe teritoriile cucerite7 Astfel romanizarea Italiei septentrionale a fost activ urmrit <e August= care a ?ntemeiat colonii noi= ca 5usa+= Torino+ @i Adui;leea+= @i s;a str<uit= concomitent= s <ezvolte ora@ele e4istente7 (opulaia italic ?nstrit pe care se Bizuia ?n principal prosperitatea acestor ora@e= a fost ?ncura9at @i v?rfurile sale au fost cur?n< solicitate s intre ?n senat7 Aceea@i politic a fost aplicat in 5pania= ?n #alia= ?n &ritania7 .erit remarcat faptul c ?n marile ora@e <in "cci<ent= cele mai multe ?ntemeiate c:iar pe /remea cuceririi= aristocraia local s;a consi<erat tot<eauna ca roman7 Ciiiar <in timpul lui TiBeriu= noBilii gali au aBan<onat numele lor in<igen pentru a a<opta tna nomina ale ceteanului roman7 Anumii gali @i spanioli <evin retori= poei @i merg s; @i e4ercite ^a Roma talente care onoreaz mica lor patrie7 Imperiul roman nu a cunoscut o proBlem colonial7 Istoria sa numr foarte puine reBeliuni inspirate <e sentimentul CnaionalD @i ele au efua tot<eauna7 De aceea retorul Aelius fristi<es= < Roma ?ntr;un <iscurs oficial= rostit la L-, mi9locul secolului al II;Iea B < e7n7= poate Il lm0

9 ouui al IIIea e7n7= poate suBlm pe Bun <reptate c ?ntreg Imperiul alc7tu9e un ansamBlu or<onat <e ceti liBere= integrate Z0t autoritatea principelui7 Au <isprut aBuzurile =i putere frecvente in vremea RepuBlicii= c?n< guvernatorii erau supu@i numai unui control ineficace (e <e alt parte= particularitile locale tin< sH0se @tearg: un i<eal similar= concepii i<entice se rs;p?n<ese peste tot= mai puin suB aciunea unei puteri centrale struitoare <ec?t <atorit multiplicrii acestor imagini ale Romei care s?nt cetile provinciale7 ?n "rient= un<e regimul cetii era vec:i @i= ?n multe privine= semna cu organizarea Romei ?nse@i= viaa municipal s;a <ezvoltat ?n cu<role tra<iionale7 Ale4an<ria= Antioe:ia= .iletul= Efe;sul= au continuat s e4ercite in Egipt @i ?n Asia o influen spri9init pe prosperitatea lor material @i <e asemenea pe intensa activitate intelectual <esf@urat ?n interiorul lor7 In<iferent <e importana lor= cetile <ispuneau <e un Bugot autonom= alimentat= ea in vremea in<epen<enei= <e un sistem <e ta4e <irecte @i in<irecte <estul <e comple4 2?nc:iriere <e instalaii comerciale= impozit pe proprieti= concesiuni= patente etc37 Empratul intervenea 2prin interme<iul guvernatorului3 numai e?n< finanele locale se aflau ?n impas7 'a sUrsitul RepuBlicii= ora@ele :elleniaate erau cople@ite <e <atorii foarte grele= ca urmare a <atoriilor contractate la marii financiari romani7 /eniluiiic lor sczuser a<esea in cursul numeroaselor rzBoaie care sfi@iaser "rientul me<iteranean ?n tmipiS primelor <ou secole ?7e7n7 ?ns August putuse restaura finanele lor= cci atit el cit @i prietenii si concentraser p?n la urm ?n miinile lor= ia R0ir0 @i tul rzBoaielor civile= aproape 7Pivcrfl L-F 9arH @i imoBiliar= a aristocraiei7 " Bun 'e <in imensa pra< <o rzBoi a fost astfel ?nves;(R ?n salvarea cetilor ruinate7 tim c mai multe ora@e <in Asia= pustiite <e <iverse catastrofe= au primit0 importante suBvenii7 i o<at cu re?ntoarcerea prosperitii= aristocraia local @i;a re;Auat In cur?n< rolul tra<iional @i s;a ?ngri9it <e principalele nevoi ale cetii: construcia sau restauraia cl<irilor puBlice= organizarea 9ocurilor= aprovizionarea gratuit cu unt<elemn a gTmnaziu;Aui= antrenarea @i e<ucarea efeBilor= plata profesorilor= ins <e asemenea= ?n caz <e lipsuri alimentare= cumprarea <e cantiti suficiente <e alimente pentru a evita foametea @i urmrilo ei= rscoalele @i <ezor<inile7 Inscripiile ?nregistreaz numeroase e4emple <e gonerozitate <o acest tipI n;am putea aprecia e4act amploarea ei <ac am <ispune numai <e izvoare literare7 Un >ero<es Attieus+ <in Atena este e4cepional numai prin imensitatea veniturilor sale= nu @i prin rolul asumat ?n patria sa7 "riginea acestor averi mari treBuie cutat mai ales in <ezvoltarea comerului7 6r ?n<oial= a@a cum am suBliniat mai sus= cetenii Bogai <in ora@ele orientale s?nt proprietari <e pm?nt @i ?n mare parte pentru ei tru<esc ranii= lucrtori liBeri sau sclavi= ins venitul pm?ntu:ii n;ar putea genera singur imensele avuii moBiliare Intilnito <e noi acolo= <ac n;ar fi completat prin comer7 &ogta@ii se afiA ?n fruntea vastelor organizaii comerciale care asigur sc:imBul ?ntre (rovincii7 Aristocraia provincial ; mai ales in urient ; mi cunoa@te restriciile impuse senatori;,`r a tr=a<>;ia roman @i comerul nu le este inter;;?s;;Dac senatorii reu@esc s ocoleasc legea= <ato;tAt societilor formate <e liBert ii lor= <ar aflate L-U I ?n proprietatea lor ocult= negustorii =Uiu "r7 imperiale pot s se ocupe fi@ <e treBur9ie 9RA Una <intre cele mai importante activiti esenial pontru viaa Imperiului a fost eoc ul <o gnu7 Aceast activitate este e4ercitaiR armatori;negustori= grupai ?n corporaii piiteRI (rincipalul lor client era statul= ?ns ei lucrau00 pentru ora@ele provinciale7 E4istau @i piee ^oca: la fel <e remuneratorii ca @i cea <in capital= plus= aceia@i negustori se ocupau @i OIe alte pro<usD caro interesau mai puin serviciile puBlice7 .aterii*7 prime alo in<ustriei artizanale 2piei= cear= 99 e?nep @i lin= smoal @i lemn <e construcie etc0i circulau <atorit lor @i alimentau atelierele urBane7 Dup ce erau faBricate pro<usole= negustoriI sau le vin<eau pe loc ?n prvliile <in t?rg 2strzi^= comerciale= specializate fiecare ?ntr;un anumit nego= sg ?nt?lnoau frecvent ?n ora@ele romane= ?< "rient ca @i ?n "cci<ent3 sau le e4portau ?n afara provinciei7 (ro<usele agricole secun<are 2altele <ec?t gr?ul= unt<elemnul @i vinul= care fceau parte <intre furniturile annonei3 alctuiau <e asemenea oBiectul unor sc:imBuri numeroase @i remuneratorii7 Am citat mai sus companiile caro faBricau ganim la #a<esI e4istau @i alte companii in "rient= @i pe rmurile .rii !egreI ?n afar <e garam olo e4portau pe@te uscat @i <iferite varieti <e icre negre7 !egustorii <e la Damasc se specializaser ?n e4portul <e prune @i <e alte fructe uscate7 ?n 5iria @i ?n Asia .ic= faBricarea stofelor= pescriile <e purpur= vopsitoriile= alctuiau izvoare <e Beg;io la fol <e importante7 Cel puin ?n 5iria= se a<uga tranzitul <e miro<enii @i <e mtase7 ?n aceast epoc <e artizanat= pro<usele erau e4trem <e specializate= fapt ce asigura ?n practic anumite monopoluri unui ora@ sau altul7 5e pro<uceau= < pilA0 LLV n ^a <e 'ao<iceea= postavurile @i pernele <e dC mtsurilo <e &eirut @i <e Tir7 5ecuritul na sit asigurat pe mare= pacificarea <e teritorii ? "cci<ent= <esc:i<eau <euB@ee consi<era;iRrpentru comerul oriental= c:iar <ac "cci<entul f; <ea <in ce ?n ce mai mult spre croaroa <e in<us;t D rivale7 (ro<usele orientale continuau s fie

preferate <e clientela coa mai Bogat @i se gsea tot<eauna loc pentru ele ?n "rient= numai Egiptul era consi<erat ca nc;fiin< alctuit <intr;o 9u4tapunere <e ceti7 Ane4at Imperiului numai <up Actium= Egiptul n;a constituit o provincie asemntoare celorlalte= ci numai proprietatea personal a ?mpratului= succesorul (tolemeilor7 Unica cetate <in Egipt era Ale4an<ria: creaie a lui Ale4an<ru= capital a (tolemeilor= ea se numra printre marile ceti :elienizate <in .e<iterana= ?ns tot restul rii era locuit <e o populaie in<igen grupat la sate7 UrBanizarea caracteristic civilizaiei romane= nu s;a fcut simit ?n Egipt7 Toate activitile vitale erau concentrate ?n m?inilo c?torva mari funcionari: negustorii= antreprenorii <e transporturi erau= <irect sau in<irect= agenii statului7 De aceea= cu e4cepia Ale4an<riei= viaa era ?n ansamBlul rii foarte <iferit <e ceea ce reprezenta ea ?n alte regiuni ale "rientului7 )rani cufun<ai ?n ne@tiin @i ?n mizerie= cre<incio@i unor <iviniti stranii @i supu@i puterii preoilor= egiptenii treceau <rept BarBari ?n restul lumii romane7 In a cinsprezecea 5atira a sa= Iuvenal relateaz ?nspim?ntat cum locuitorii a <oua sate egiptene= "roBos @i TentTra= se rzBoiser @i cum cei <in primul sat au capturat @i au <evo; rat un tentTrit7 6r ?n<oial= spune poetul7locuitorii <in Calagurris= ora@ <in 5pania= mincaser carne 7omeneasc= ?ns erau ase<iai= 9n7l0omelai Civilizat ia roman= voi7 n LL* ;0.K @i nu mai aveau nici un alt mi9loc <e trai: ora[ treBuia s se apere @i Iuvenal ?l scuz7 ?n ;poetului= ranii <in Egipt nu s?nt <ec?t o p BarBar= s?ngeroas= care ignora sentimenteleD genereaz <ecena omeneasc= sentimente care m se pot <ezvolta <ecit ?n ora@e7 'a origine= con<iiile erau foarte <iferite ?n "eo9 <entI totu@i= suB Antonini= taBloul provinci9^V*= nu este foarte <eoseBit <e cel prezentat <e prov9n7 ciile orientale7 "ra@ele recupereaz foarte rapi< ?nt?rzierea lor7 De pil<= ?n #alia n;au treBuit <ec?t;una sau <ou generaii ca Burg:ezia local s creoze ansamBluri urBane care s a<postoasc o populaie numeroas @i s slu9easc <rept ca<ru vieii municipale= ?n<eoB@te= nu s;a meninut a@ezarea vec:iului oppi<um: interveneau precauii ?mpotriva eventualelor rscoale= <ar @i voina con@tient <e a furi con<iii noi <e via prin sc:imBarea caracterului cetii7 !u ora vorBa <e a menine o tra<iie= ei <e a ?ncepe o alta nou7 "ra@ul galo;roman nu mai era e4clusiv un centru religios @i o fortrea Bun pentru vremurile <e restri@te7 Acest ora@ treBuie s fie re@e<ina notaBililor @i un centru <e via economic @i social; ?n ve<erea realizrii acestor eluri= c?mpia era mai a<ecvat <ec?t colinele preferate pentru vec:ile oppi<a7 Aceast politic nu era recent: <up recucerirea sa <e ctre armatele romane= Capua fusese transportat <eparte <e a@ezarea sa iniial @i se cl<ise un ora@ nou pentru a instala restul locuitorilor si7 Aceast politic a fost aproape sistematic aplicat ?n #alia= un<e capitalele seminiilor galice au fost ?n<eoB@te refcute pentru a se integra ?n lumea roman7 Unele ora@e au reprezentat creaii artificial;Astfel '90on= 'ug<unum 2a<ic .untele 5trlucitor3 a ocupat o a@ezare aproape ?n ?ntregime LLZ atenia lui Caesar ?n cursul campaniei aretatHTmpotriva :elveilor ?n NV ?7e7n7 Cunosc?n;0U DBine interesul strategic= Caesar proioctase s GTpmeieze acolo un ora@= <ar n;a avut rgazul s lizeze aceast intenie7 ?ntemeierea a avut loc +L- 2fr ?n<oial la ** octomBrie3 @i onoarea 0D7@tiri act a revenit lui .unatius (laneus+= care a<ministra #alia comat 2acea partea rii cucerit a Caesar37 Cei <int?i locuitori ai coloniei au fost negustorii romani alungai <e alloBrogi+ <in /io;e* cu c?iva ani ?n urm @i care staBiliser un sat la confluena r?urilor 5aoneZ @i RonI (laneus a a@ezat acolo veterani ai lui Caesar7 ?n 9urul acestui nucleu s;au concentrat @i in<igeni7 Cu ?ncetul ora@ul 'Ton s;a mrit ?n <auna vecinei sale /ienne= fosta capital a alloBrogilor= care <evenise <e asemenea un ora@ roman7 'a confluena <intre 5aone @i Ron a fost instalat cultul fe<eral al #aliilor= ?n 9urul altarului consacrat <ivinitii Roma @i a lui August7 ?n fiecare an= toate cetile galice au reafirmat acolo apartenena lor la lumea roman7 Cetile provinciale <in "cci<ent se structurau <up imaginea Romei7 Deoarece Roma se nscuse ?n 9urul forului su= orice alt cetate roman avea nevoie <oar <e un for ca s se formeze7 ?n fapt= <e;a lungul <rumurilor noi regsim numeroase or@ele care poart numele semnificativ <e 6orum7 C:iar ?n (rovena-= la ?nceputurile sale 6re9us n;a fost <ec?t un C6orum al lui CaesarD 26orum lalliun37 fCe pare c la ?nceput aceste a@ezri au fost ni@te tirguri ?n care se str?ngeau ranii <in apropiere= ca s sc:imBe ?ntre ei mrfurile @i un<e se ?mprea S `Aft@ <in su<ul fantei actuale7 ;Afluent al Ronului7 0 %eguine <in su<ul 6ranei= plasat ne0 rmul .rii iterane7 LL<reptatea7 Ciiva negustori romani sau italici siea= fi4at acolo re@e<inaI s;au grupat ?ntr;un convenii asociaie a cetenilor romani= @i @i;au furit insti0 tuii asemntoare celor <in metropol: magistrai pentru a a<ministra CcolegiulD lor= C<ecurionr care formau un consiliu= @i preoi7 Cu vremea= notaBilii in<igeni au fost integrai ?n aceast vial puBlic7 5e n@tea o nou cetate roman7 C?n< ?ng<uia terenul= ora@ul se realiza <up un plan raional= geometric: forul se staBilea in centru= Ia intersecia

celor <ou <rumuri perpen<iculare numite car<o @i <ecumanus ma4imus7 Cel <int?i= car<o= urma <irecia nor<; su<= cel<e;al <oilea mergea <e la vest la est7 Celelalte strzi urmau un caroia9 regulat=iar zi<ul <e incint sugera forma unui <reptung:i7 A@a cum am artat= cetatea repro<ucea astfel planul unei taBere militare= ?ns= <up cit se pare= nu e4emplul armatei a <eterminat pe fon<atorii ora@ului s;* a<opte7 "riginea acestui plan treBuie= proBaBil= cutat ?n urBanismul oriental= care a generat sistemul :ippo<amian @i s;a rsp?n<it ?n Italia ?n acela@i timp prin interme<iul etruscilor @i <up e4emplul coloniilor :ellenice <in #recia .are @i <in 5icilia7 (oate c acest plan geometric= sistematizat <e >ippo<amos <in .ilet+= era ?n acor< cu anumite practici italice= ?n<eoseBi ou orientarea ora@elor <up punctele car<inale= ?n msura ?n care fiecare cetate= fiecare a<unare uman a@ezat suB privirea zeilor= treBuie s se ?nc:i< ?ntr;un templum7 5;a a<mis mult vreme= fr <ovezi suficiente= c orientarea a@a numitelor <ecumanus @i car<o= preferina pentru o incint care avea un plan ptrat= ?@i aveau oB?r@ia in civilizaia terramarelor7 ?ns analizele mai e4acte au artat c faptele pe care se Bizuie aceast teorie nu s?nt ?n<ea9uns <emonstrate7 (utem mai <egraB a<mite LLL influena a@a numitei C<iscipline auguraleD= ?n esen etrusc= asupra riturilor ?ntemeierii @i ?n ce nrivesle urBanismul ?nsu@i= cea a e4emplelor italiene oferite= ?ncep?n< cu secolul al /l;lea= <e coloniile grece@ti <in su<7 !oi ?ns am surprins aciunea acestor mo<ele la Roma @i ?n evoluia 6orului= ?ncep?n< <in vremea ?ntemeierii templului lui Castor= care a instaurat un nou plan regulator7 ?n orice caz= planul <reptung:iular teoretic nu se regse@te <ec?t ?ntr;un mic numr <e ora@e romane7 Tipul cel mai autentic ?l ?nt?lnim la Timga<= fostul T:amuga<i fun<at suB Traian= ?n *VV e7n7= ca s asigure pacificarea actualei zone Aures7?ns= <e cele mai multe ori= configuraia terenului= sau e4istena unei a@ezri in<igene mai vec:i impuneau anumite servituti @i ?mpie<icau construirea unui ora@ perfect regulat7 De aceea= <estul <e frecvent= prima fun<aie= ?nc:is ?n zi<urile sale <reptung:iulare= era <ep@it p?n la urm <e cre@terea necontenit a populaiei7 5e constituiau atunci cartiere c4tra muros care scpau regulilor religioase @i se <ezvoltau ?n <eplin liBertate7 #sim un e4emplu <e acest fel la "stia=un<e fostulcastrum a slu9it ca nucleu pentru ora@ul imperial fr ca reeaua arterelor noi s fi prelungit riguros sc:ema iniial7 Dou ora@e africane <eoseBit <e tipice ne ?ng<uie s urmrim evoluia cetilor provinciale7 'a 'eptis .agna= cetate <in Tripolitania= spturile ar:eologice au revelat e4istena unui for care <ateaz <e la ?nceputul ocupaiei romane7 'a acest for primitiv s;a a<ugat un al <oilea= <e pe vremea lui oeptimius 5everus: forul severian a slu9it ca centru al unui nou cartier= conceput ca un al <oilea ora@ lu4tapus celui vec:i7 Un fenomen analog s;a pro<us Aa D9emiAa 2Cuicul3= ora@ ?ntemeiat <e Traian= in V, e7n7= ia intersecia <rumului care merge <e L*la Cirta 2Constantine3 la 5itifis 25etif3 @i a <rumu;Iui su<ului ce <ucea spre 'amBese*7 A@ezarea nu era in ?ntregime nou= cci aci se afla un or@el numi<= urcat pe un pinten triung:iular <e stiiie la confluena celor <ou vi7 .ai ?nt?i romanii s;au mrginit s transforme acest pinten ?n for7 rea: car<o a fost trasat <up a4a acestui pintori @i <e;a lungul forului7 Datorit ?ngustimii relative a locului= ora@ul a crescut fr s se <ezvolte mult nici la st?nga @i nici la <reapta acestei strzi principale= <ar a prosperat foarte iute7 Trei sferturi <e veac <up ?ntemeiere= locuitorii au construit un teatru= instalat ?n e4teriorul incinteiI @i <up <ouzeci <e ani ni@te terme mari care= prin <imensiunile lor @i prin Bogia ornamentaiei lor= amintesc <e cele ale marilor ora@e <in Africa7 ?n 9urul teatrului @i termelor= s;au <ezvoltat cartiere noi ?n care s;a ri<icat= suB <omnia 5everilor= un nou for spri; 9init <e vec:iul meterez @i la 9umtatea <rumului <intre cele <ou monumente7 ?n sf?r@it= ora@ul con;tinu?n< s creasc= un cartier cre@tin s;a instalat la su< <e cartierul severian= cu Basilicele= Baptisteriile @i palatul su episcopal7 (rin urmare= nu e4ista un ca<ru rigi< pentru urBanismul provincial: Roma nu impunea <eloc forme gata fcuteI se lsa ar:itecilor locali ?ntreaga latitu<ine <e a ?mpo<oBi @i <e a <ezvolta cetile7 6r ?n<oial= unele e<ificii le imit pe cele <in capital: termele= teatrele sau amfiteatrele= arcurile <e triumf= Basilicile= ca ane4e ale forului= porticurile= pieele acoperite= cl<irile un<e se ineau reuniunile consiliului municipal= tot ceea ce slu9e@; * 'ocaliti <in Africa <o nor< roman= pe teritoriile repuBlicilor Algeria @i Tunisia7 LLQ marilor funcii ale vieii sociale= politice= comer; le este conceput <up mo<ele romane7 De aseme;C*M este a<evrat c forul apare ?n<eoB@te <ominat +Ge 0 Capitoliu= un templu ?n care se celeBrau eul;tele tria<ei capitoline 2lupiter= Iunona @i .inerva3 a29esea e<ificat pe o teras artificial= c?n< a@ezarea nu oferea o ?nlime naturalI tot acolo= la marginea pieii puBlice= se gsesc sanctuarele ri<ice 9n cinstea <ivinitii ?mprailor pe tron <e pil<a= la Cuicul= un templu al /enerei .am 2/enus #enitri43= protectoarea IulilorI la !?mes= Casa (trat <e<icat celor <oi principi ai tineretului= C7 @i '7 CaesarI la /ienne un templu consacrat lui August @i 'iviei ?ns ?n structura acestor monumente= nimic nu pare impus provincialilor7 5entimentul <e recuno@tin fa <e principi <etermin ri<icarea <e altare @i <e temple ?n cinstea maiestii lor ocrotitoare= iar pentru c e<ificiile urBane <in Roma apreau <rept creaiile cele mai frumoase @i mai prestigioase ale spiritului uman= provinciile se str<uiau s le imite7 (e <e alt parte= mo<elul astfel propus provincialilor <in "cci<ent <atora mult tra<iiei ora@elor :ellenistice @i= <eparte <e a provoca o ruptur ?n evoluia civilizaiei antice= cucerirea roman o

maturizase mai rapi< @i contriBuise la <ifuzarea sa ?n lumea ?ntreag7 Era firesc ca oamenii Bogai <in cetile provinciale s;@i ?nzestreze patria cu monumente susceptiBile <e a se ri<ica nu numai la valoarea Romei ci @i a marilor metropole <in "rient7 Romanizarea ora@elor risca s creeze o anumit uniformitate7 Totu@i= se pot <escoperi ?n ruinele Aor urme ale caracterelor locale= <atorit crora /hn ora@ african nu semna realmente cu un ora@ galic= spaniol sau Britan7 Astfel ne;au rmas culte iocale cu sanctuare care conservau= pentru nocesi; LL, tile ritului= tipuri ar:itecturale strino <o arRC @i <e oBiceiurile romane7 ?n estul provinciei Afr9ca 2actuala Tunisie3 se ?nt?lnesc sanctuare pun9eo7 romane consacrate lui &aal;5aturn @i iunonei Caelestis 2Tanit37 5anctuarele consacrate lui &aal;5aturn cuprin<eau o curte vast ?ncon9urat 29V porticuri un<e se <esf@urau procesiunile 7 59 mrginit <e capele7 De cele mai multe ori ten?;pieie <e acest fel erau construite la periferia ora@elor= pe c?n< templele <e tip roman se grupau in 9urul forului7 Cunoa@tem mai multe e4emple I<l unui astfel <e plan= ?n<eoseBi Aa Dougga= ?n Tunisia= @i la Timga<+7 Toto<at= ora@ele galice <ispuneau <e anumite tipuri ar:itecturale <e origine in<igen: a@a erau templele cu o cella circular sau poligonal= ?ncon9urate sau nu <e un peristii= precum celeBrul turn <in /esunna= Ia (e0rigueu47 templul Iui lauus <e Ia Autun sau cel <e la 5an4aT 2/ienne37 Acest pian straniu= necunoscut ?n afara <omeniului celtic= rezult= evi<ent= <in a<aptarea formelor ar:itecturale romane ia e4igenele cultelor in<igene7 ?n funcf io <o provincie= @i locuina particular prezint variaii notaBile7 'a prima ve<ere ara putea fi ispitii s apropiem caselo particulare <e la li = r 777777 9cl ctp D9emiia= sau cele tingitan 2.aroc3 =77C CU. ci alrium @i un peristii7 Ca @i se gse@te o cjj 0 ?ns7 pe c?n< CvR tal ea sa= casa afric :ui <o <imensiuni vrat paiio= ?n car @i tio serviciu7 ?n OAn In M0 i = vR0D0 D0[re 2ie la *\Q C<:a flaGR format <int(;un i 0 (`rta < a italic= acolo <e coloane7 prin a4iali;esen un vesti; m= * ;` ]Gi+K ] a<eD mCa(er9Ie <[ locuit LL?7e7n7 Dar= c:iar <ac este vorBa <e o creaia An S;;care <ateaz <in epoca ar:itecturii pun?e * \ 2<espre care nu @tim aproape nimi/9 n=M pr7lvate ve<ea posteritatea acestui tip in Oaa (A ] ?ntreD ep @ poape nimi/9 n=M ve<ea posteritatea acestui tip in Oaa= (A perpotuat p?n ?n timpul nostru 0 Caro s0a 'a cea\alt e4tremitate a Imperiului ?n R ;7 P casa particular este Aa tel <e in eresRnf0 G0 oa apare ca foarte <iferit <e locuin> mo f Acol` 5pre <eoseBire <e ceea ce se ptrel R fRRn7 Italia= putem oBserva c nicio<atG introaga proprietate= f9Cl< tot<ea>i?n <e o vast gr<in e4terioar spre care fel <e veran< caro mroinesfS ==C i G perei <espritori7 ?n ca`se J c=\[ A <ou :oluri ?n ec:er= sau Xiar n LR asR *Ca @i ia DD Dmp\e ?mprt0t <e [ale <estinai=J 0 Densitatea o <e ru= noil LLA P <orina lor <e a se fortifica rapi<= locuitorii vor ri<ica zi<urile cum vor putea @i vor ^gga JG0 e4terior cartierele imposiBil <e aprat7 CetatR me<ieval va urma astfel ora@ului roman= ?nsOR ea c?n< acesta <in urm se <esf@ura ?n lrgime= Ce trul urBan me<ieval va fi ?ncorsetat ?n intorioni unui zi< prea strimtI ?n acest spaiu msurat pieele puBlice vor fi ocupate <e locuine= locuitorii ?@i vor a@eza casele ?n arca<ele teatrelor= le vor rezema <e zi<urile porticurilor= strzile vor <eveni ?ntortoc:eate= strimte= @i c:iar formele vieii sociale se vor transforma: vec:ea ciuitas va <ispare ?n acela@i timp cu liBertatea @i cu pacea7

C"!C'U$IE Este greu s enuni o prere simpl <espre civilizaia romanI @i tot al7lt <e <ificil este situarea ei ?n locul potrivit= ?ntre :ellenismul caro a prece<at;o @i lumea me<ieval care i;a luat locul= in "rient0ca @i ?n "cci<ent7 Dare Roma a fost Coriginal0DG (roBlema a fost pus <e multe ori= ?nc <e c?n< _incWolmann @i elevii si consi<erau c civilizaia roman a fost tot<eauna numai un Biet <istrict <in lumea greac= o provincie urgisit a liellenismului= lipsit <o geniu @i= la <rept vorBin<= av?n< o aciune mai curin< nefast <ec?t folositoare7 e Dar _incWelmann era un istoric <e artI aprecierile sale ?i erau <ictate <o un i<eal <e frumu@ele= care= ?n ultim analiz= <escin<ea <in canonul artei clasice grece@ti7 Cercul vicios este evi<ent7 Dac a<mitem ca un postulat c numai estetica lui 6i<ias sau cea a Iui 'isip ating <esv?r@irea= evi<ent= nu vom consi<era ca arti@ti <omni <o acest nume <ec?t ;pe 'isip= 6i<ias sau0 pe cei <in @coala Aor7 Ins oare treBuie pus proBlema ?n acest felG [i primul r?n<= putem fi aBsolut siguri c civilizaia roman a fost ?n toate <omeniile mo@tpni;carea civilizaiei grece@tiG Am ?ncercat s artm LN* c Roma n;a succe<at cronologic #reciei= ci <egraB civilizaia sa s;a <ezvoltat paralel cu mismul7 Roma era ?ntemeiat <e <ou veacuri mI 9umtate c?n< Atena a scuturat 9ugul (isistratizilor Cel <inii templu al lui lupilor Capitolinul= @i anume cel ri<icat <e Tarduini= este anterior cu o 9umtate <e secol (artenonului7 coala creat <o mae@trii <e la /eii ?nflore@te cam ?n vremea c?n< atcnicnii fureau pe Acropole anumit o %orai cu z?mBett< :ieratic= @i sculptorii atici <atoreaz artei ionieno tot at?t c?t sculptorii etnisci @i romani7 (oate= vei spune= <ar Etniria nu ?nseamn Roma @i cetatea ei a numrat tot<eauna foarte puini arti@ti7 Dar aceast oBiecie ar prezenta importan numai <ac am vrea s izolm Roma <e Cimporiul** su7 'a un moment= <at= Roma a aBsorBit toate forele vii ale ?ntregii >aliiI cine ar putea pretin<e c (roperiu= care s;a nscut la Assisi= nu este un r9oet romanG Totu@i este a<evrat c= <up ?nflorirea <in secolul al /l;lea= Roma a rmas mult ?n urma AteneiI iu cursul secolului al /;lea implicata ?n lupte ne;@fir@ile ?mpotriva muntenilor care o ?ncon9urau= oa nu a <ispus <e un (ericle @i nici <e un l0i<ias sau <e un 5ocrate7 ?ns treBuie oare sa msurm mreiae unei civilizaii ?n funcie <e apariia prompt a arti@tilor @i filozofilor siG .ai tirziu= ?n timpul maturitii sale= Roma va <oB?n<i @i pe unii @i pe h alii7 ?ntre timp= ea a ?n<eplinit o sarcin <e o * importan greu <e minimalizat7 Roma a reu@it h acolo Un<e a <at gre@ Atena7 (ericle ar fi vrut sa cl<easc im imperiu= con<us <e cetatea sa7 Insa= <up ?nc:eierea rzBoaielor mo<ice= entuziasmul aliailor Atenei n;a mai supravieuit msurilor imperialiste care ?ncercau s transformo confe<eraia ?n imperiu7 Dimpotriv= convulsia formi<aBil prl; LN77 IR:k:[T00+ 0miit <e cel <e al <oilea rzBoi punic n;a atins Tc?t o parte relativ re<us a imperiului pe care Roma @tiuse s;* grupeze ?n 9urul ei7 Aliaii Atenei s;au revoltat ?n plin pace7 Cei ai Romei= in faa liii >anniBal= au respectat tratatul lor @i au respins propunerile a<emenitoare fcute <e un CeliBeratorD victorios7 5g poate pretin<e c aceast staBilitate a cuceririlor Romei= ?n fon< unul <intre fenomenele cele mai remarcaBile <in lunga sa istorie= rezult= cel puin ?n parte= <in cauze con9uncturale= <in Aaptul c Italia alctuie@te un CcontinentD= mai puin e4pus tentaiilor particularismului <ec?t insulele Egee= <ar s0nu uitm nici c aspectul su geografic fa/orizoaz o frHmiare politic care <e;a lungul secolelor a ?mpie<icat ?n repetate rin<uri realizarea unitii7 "r= i<ealul roman a @tiut s impun aceast unitate prin furirea unei entiti politice trainice ?n peninsul: lumea :ellenistic avusese regatele sale= <ar ele se formaser in paguBa cetilor= a<u;cin< la acela@i nivel statele;ora@ e4istente ?n interiorul unei monar:ii= unitar ?nfptuite numai prin personalitatea Basilei<ui7 ?n Italia @i c:iar ?n 5ici;Aia= Tarentul @i 5iracuza ?ncercaser s;@i elaBoreze imperii= ?ns0nu reu@iser7 Roma @i;a croat imperiul pentru c a @tiut s refuze concomitent monar:ia @i tirania @i @i;a Bazat stpinirea pe participarea i ?nvin@ilor la o cetate e4tins fr limite= <estul <e supl pentru a;@i integra <u@manii <in a9un= ca @i 9 priotenii= pentru a le respecta autonomia @i a nu;i suBor<ona vreo<at autoritii unui suveran unic7 Imperiul Romei a fost croat <e RepuBlic7 El atinsese frontierele sale aproape <efinitive= c?n< /aesar a ?ncercat s; <evin stp?n unic al statului7 ar Caesar nu era RomaI monar:ia sa ?n sta<iu nonn a fost <oBor?t <e conspiratorii care l;au L-lovit ?n numele= liBertiiI <e fapt= ei se supunea logicii ?ns@i a Romei care nu putea aB<ica in \0 voarea unuia singur fr a se renega7 August mR;aBil <ec?t tatl su a<optiv= @i poate= mai sensiBil la comple4itatea Cfenomenului romanD= ?n pr:rm^ rin< s;a str<uit s pstreze cetatea ?n forma e0 tra<iional= s apar ca primul magistrat care <e <ropt= putea fi ?nlocuit al acestui sistem po70 Utic furit <e Roma ?n 9urul ci @i ?nzestrat cu <isponiBilitatea unei e4istene in<epen<ente= <e persoana principelui7 C(uterea romanD 2astfel s;ar tra<uce mai Bine termenul <o imperium romanum= ?oarle st?ngaci re<at prin e4presia ec:ivoc <e Imperiul roman3 alctuie@te o realitate aBstract= <e esen 9uri<ic @i spiritual= simBolizat= ?ncep?n< <in secolul ?7 e7n7 <e C<ivinitateaD Romei= creia i s;a a<ugat= <ar numai ca element secun<ar= cea a lui August7 " <ivinitate reprezint o entitate supranatural= care se manifest negre@it printr;o aciune e4ercitat asupra lumii= <ar care se situeaz ?n afara acestei aciuni @i c:iar o <ep@e@te7 !icio<at o

cetate greac nu fusese <ivinizat ?n sineI ?n epoca clasic= asemenea ceti a<optau o <ivinitate <rept simBol= ?ns nicio<at corpul politic al cetenilor= omolog a@a numitului populus <e la Roma= nu atinsese gra<ul <e transcen<en care s;i confere o <emnitate eminent maiestas= <easupra tuturor in<ivizilor= luai fiecare ?n parte7 ?ns Roma nu numai c a impus= ci 2ceea ce este ?nc mai important3 a formulat aceast noiune p?n atunci necunoscut @i= toto<at= a lsat supu@ilor sperana participrii la esena Cetii <ivine7 Unii s;au ?ntreBat prin ce minune cuceririle tru<ite ale armatelor repuBlicane s;au transformat in Imperiu7 In realitate= nici nu se poate vorBi <e ` LNL formare= <in moment ce Imperiul a coe4istat reste cuceriri= iar fenomenul politic cu faptul CU;litar7Cea <int?i ligi latin= grupat in 9urul fll*7 TUpiter #apitolinul= <up cum o<inioar se = centrase ?n 9urul lui Tupiter 'atinul= formeaz C` t Imperiu7 'egiunilo au e4trapolat cu ?ncetul -ceste limite= <ar principiul ?nsu@i al asociaiei= Baza Imperiului= nu va fi sc:imBat ?n pofi<a com;nle4itii sporite a structurilor a<ministrative7 RevoluiaD care a ?nlocuit consulii cu ?mpraii in fruntea statului= n;a sc:imBat nimic <in natura profun< a imperium;ului7 De aceea= opera politic a Romei= continuat timp <e at?tea secole= a fost imens7 " msurm poate mai Bine ?n "cci<ent= un<e materia prim era mai ru<imentar7 "ricare ar fi fost fg<uielile unei civilizaii galice= puse ?n lumin <e cele mai recente <escoperiri= ?n mo< cert nu constr?ngerea a oBligat popoarele supuse s a<opte ?n c?iva ani civilizaia cuceritorilor @i aristocraia local s <evin CromanD a@a cum vor vrea s <evin @i cuceritorii BarBari= c?teva secole mai l?rziu7 ?n funcie <e epoc= ?nvin@ii @i nvlitorii au ?nve<erat= fa <e Roma= acela@i respect semnificativ= cci @efii triBurilor galice sau spaniole au ?mBrcat toga= a@a cum regii BarBari s;au ?mpo<oBit cu titlul <e imperator7 Consi<erau cu toii c civilizaia ?n care ptrun<eau= prin ?nfr?ngerea sau prin victoria lor= le garanta con<iii <e viat mai Bune= mai staBilo= mi <repte @i c rspun<e unei concepii mai fecun<e <ec?t cea pe care ie;o releva viata lor7 politic @i intelectual7 In momentul cuceririi romane= este cert c prosperitatea= consecin a pcii= a contriBuit mult la Senerarea unei <orine <e asimilare ?n provinciile 0K c:iar <ac mult vreme numai memBrii aris; L-N focraiei urBane au profitat= ?n e4clusivitate \roa<ele ei7 ?n sinul Imperiului= acest priv9Aeo9n +00 K cita<inilor nu este specific RomeiI aeionoaz a0 o trstur fun<amental a civilizaiei antice +0 ansamBlul su= liellenic <ar @i roman= suoe.**G o similitu<ine cu valoare <e 77armonie prestaBi^IRJ ?ntre Roma @i meleagurile "rientului @i caro a facD0 litat consi<eraBil staBilirea autoritii romane ?n zona groac7 (utem socoti c natura instituiilor pe care a treBuit s @i le procure= a impus Romei acost pr97 mat al ora@ului= in cursul primelor secolo ale ascensiunii sale= e?n< aristocraia rural s;a staBilit ?n cetate @i s;a transformat ?ntr;o clas <e mari pro7 prietari care;@i negli9au latifun<iile= ?n acest moment= e4emplul cetilor etrusce @i :ellenice sau :ellenizate <in Italia mori<ional a e4ercitat o mare influen @i= ?n aceast privin= cetatea roman poate fi consi<erat ca o sor a polis;ului grec7 i <atorit acestei evoluii= care s;a <esf@urat paralel pe amBele rmuri ale .rii A<rialice= conceptul <e civilizaie a <evenit inseparaBil <e cel <e cetate= ?ns @i marc?n< o <iferen foarte important fa <e lumea groac romanii n;au acceptat nicio<at total int?ietatoa ora@ului7 Ei au consi<erat tot<eauna satul ca veritaBilul me<iu al omului7 at?t moral c?fc @i religiosI ?n ora@o s;au simit e4ilai @i= <in timp in timp= s;au str<uit s ofere celor mai sraci <intre ei= cei0 pe car\I nu;i reinea pe rmurile TiBrului necesitatea guvernrii lumii= puI fcina <e a popula coloniile un<e cptau pm?nturi @i cultivau ogoarele7 Acest i<eal latent <e CnaturalismD ar putea staBili o opoziie profun< cu p`(V0 rul :elien= infinit mai puin sensiBil la apelul na+ turii7 LNQ omanii au alt concepie <espre vocaia u; <eo?t grecii7 (entru ei= omul se insera ?n natu;Rrin e4celen loca@ul forei <ivine7 5entimentul ra0t+it fa <e zei este mai ime<iat @i mai autentic nu7 tre plante= la marginea izvoarelor @i r?urilor= Gr\r;un cr?ng sacru= <ec?t ?n templele cele mai mu;Dte0<in ora@e7 Cliiar <ac filozofii greci me<iteaz temeinic= suB porticuri= cu privire Aa zei @i se ri<ic <in 0concept ?n concept p?n la cele mai suBlime0speculaii= inl roman religios va cuta valenele <ivine numai ?n realitatea coti<ian sau ?n cea <e anotimp a riturilor care pose< fiecare= la momentul ggu o valoare unic7 ?n acesfc mo< ?@i ocup el locul ?n or<inea lumii7 Un e4emplu va releva aceast <iferen fun<amental <e atitu<ine7 (e Acropole (artenonul ?nfi@eaz o minunat friz un<e se ?ncarneaz spiritul Atenei clasice7 'a Roma= ?n C?mpul lui .arte= altarul (cii ofer oc:ilor no@tri o alt friz7 Am?n<ou aceste frize ilustreaz o procesiune= ?ns ?n C?mpul lui .arte artistul n;a vrut s graveze pe marmur= ca la Atena= re?nnoirea anual a unor gesturi rituale mereu i<entice= ascensiunea generaiilor= val <up val= pentru a onora zeia= ci un moment precis al timpului= un gest <eterminat= unic= <e ne?nlocuit= cel care a consacrat pentru tot<eauna altarul7 (rocesiunea (anat:e;neelor= pe zi<urile (artenonului= alctuie@te sim;

Bolul actului mereu repetat= aBstract= al procesiunilor realeI friza roman a fi4at un gest ?n valoarea sa magic= un ?nceput aBsolut= inaugur?n< 2cuvintul este roman3 o er <e fericire @i <e pace7 C 7Toto<at= religia oficial a fost tot<eauna <e;(a@ita <e actele in<ivi<uale <e pietate7 Romanul m c`nsi<er c personal se afl ?n pace cu zeii <e;`arece magistraii au oferit lui Aupiter toate sacrifi;caAe (rescrise <e pontifi7 (entru treBurile sale per; L-, I ** 7** sonale= el treBuie s intre ?n raport <irect cu puterii supranaturale7 Con@tient= ?n orice clip= <e p9- zena <ivin= el nu refuz aBsur<ulI cunoa@te /aj loarea impreviziBil a fiecrui gest= <up cum ze9D ?l vor aprecia ca agreaBil sau se vor ?nfuria7 5piritu? su nu cunoa@te <eloc= <in instinct= aceast nevoie <evorant <e inteligiBil= <e universal= atriBuit 9ustificat sau nu= spiritul :ellenic7R De asenienea0 romanul era <e mult timp pregtit s recepteze mIS0 p pg p mis ticismele <e orice natur care aBun<au ?n ora@= re7 miniscene ?n<eprtate sau aporturi mo<erne Tolerana sa <isprea numai atunci c?n< valorile fun<amentale or<inea= staBilitatea politic @i social= respectul fa <e 9urm?ntul fcut @i fa <e legi erau ameninate7 Ins= <e cele mai multe ori= el se mulumea s caute compromisurile= res;ping?n< refuzurile sterilizrile @i prime9<ioase7 .ult ?naintea cre@tinismului= Roma a <evenit a@a<ar cel mai minunat tr?m al umanitii cunoscut p?n ?n acea vreme7 Am <ove<it <e mai multe ori prezena acestei receptiviti fa <e tot ce este omenesc: istoria <reptului ne ofer multe e4emple <e acest fel= <ar mai ales literatura atest aceast receptivitate= <e la celeBrul vers scris <e Tereniu 2C5?nt om @i nimic <in ceea ce este omenesc nu;mi este strinD3 p?n la invocaia galului Rut ii ins !amatianus+=care spunea= atunci cin< Imperiul era ameninat <in toate prile: Tu ai oferit o singura patrie unor neamuri foarte <iferiteI 5uB <ominaia ta= cei nelegiuii au tras foii ac <in infr?nIerea lor7 "ferin< ?nvin@ilor s ?mpart cu tine legile tine= Tu ai furit un ora@ <in ceea ce mai ?nainte fusese o lume7 + LNF M [[;iul roman s;a prBu@itI armtura sa a<; f tivi n;a rezistat suB presiunea gigantic a minl ;c facultatea sa <e ?nnoire s;a uzat= provin; invazS*D*0 au ;zolat suB ?orma unor numeroase re; ciile :imea s;a <esc:is mai intens spre tr?muri FatJ0 CL=mei necunoscute= care au rupt ec:iliBrul= Gto+ i<eea0 Romei ?ns@i a supravieuit ca un nat ?nF/ nt cel al unei patrii umane cu o istorie care tV>pmonstrat ca o asemenea aspiraie nu reflecta un vis imposiBil <e ?nfptuit*7 * Dar aceea@i istorie a <emonstrat imposiBilitatea statului mon<ial unic7 ?ntr;a<evr= <e@i au cucerit aproape ?n; treaga Clume locuitD a vremii a@a numita oiWoumene romanii n;au putut lic:i<a nicio<at unicul stat :elle;mstic neocupat <e ei= cel pHrtie si nici n;au putut z<roBi triBurile germanice <e pe Rin7 TA&E'E CR"!"'"#ICE !"T1I In<icaiile caro privesc alte cazaii s?nt puse ?ntre paranteze <repte7 LQ* i eeeeeeeeeeee E/E!E.&!TE eeee ("'I; E/E!I.E!TE m fi 0 ii* ii t DR7fii0 i A7'*" * DATE .I'ITARE 0P 9sirea in<oeurope; .ileniul II Jot ?n Italia 2ita; icii37 \colul /III7 r son paritia etruscilor n ii Italia centrala7 nP recii colonizeaz 00ii J0P0P ieilia @i Italia <e

CC'TCI .r r=

i0l *0 0Di *0 * P 7 **0 5 9l Il ?f 0* I0 : 0iJ 0 ii *K P * *: A fi *

u<7 o-7 Data tra<iio; nala a ?ntemeierii Romei 2primele a; ezri pe teritoi0iul Ionici= scoase la lumin <e cercet; rile ar:eologice37 ,-- ,*,.omvtiSs7 ,*,777777Q,-7 !oma (ompilins7 QEVN*V7 feoma cetate etvusc7 5,F;;N-o7 5ervius Tullius 2ftcusc37 Ni"7 &tlia < laAleria2etrus si cartaginezi loceeni37 2Ap geul etrusc73 N-L:; *VU7 Taidci;9iius 5uperBus 2e; truse37

P* ,* * * i0 * *0 * i * ii * , P * P P I* IM

* NL

LQZ 2.iletSD0 **ZQN NZV LUL L5N L5V E/E!I.E!TE .*UTARE LU,7 &tlia <o Ja lacul Re@ul;lusD 2Roma\latini37 LFNG /ictoria lui Coriolati asupra voise iloi7 E/E!I.E!TE ("'ITICE I 5"CIA'E =rKVU7 Roma alung= regii etrusei 2?nlocuii <e magistraii anuali: pretori= a;poi consuli37 2VL7 5ecesiunea pleBei7 E/E!I.E!TE VZV0J Constmc;ia primului templu capito;lin 2epoca marilor sculptori <e la /eii: /viW;a37 LU,7 Constnic;ia priinulni templu al lui 5aturn la poa;leleCapitoliulni7 LUQ7 TempluJ lui Castor @i al lui (ollu4 2lin 6or 2vestigiile actuale <ateaz <e la reconstrucia <in **,37 l;)f5" LQV7 .arile temple grece@ti <in 5icilia @i <in Italia meri<ional: (aestuia= R5eli;nunt= 5egesta= Agrig cntuift etc7l LFDATE L,L L=* L-V LLD LLV

PP;Pg; LV0i LVV -UV E/E!I.E!TE .UTARE E/E!;A.%8TE ("'ITICE l 5"CIA'E L,L7 Cuniae: victoria grecilor 25iracuza3 asupra etnisco;car;faginczilor7 2?nceputul <eclinului etrusc ilor73 LVF-UV7 Ase<iul @i cucerirea ora@ului /eii 2c:eia Etrurioi meri<ionale37= CtreLVV7 Colii nva<eaz nor;iul Italiei7 0*VV7 #alii <e;rasteaz Roma7 L,*7 A<unarea pleBei alega triBunii7 'egea celor <ousprezece taBule7 XLLV;LZV (ericle9 'c4 Cmnileia: egalitate ?ntre pleBei @i patricieni7 In;staura;rea censurei 2comiii centuriate3 LZL7 Cei <inii ducs;rori7 LVV7 Teritoriul0 +o;mati ?nsu9iieaz a;pro4imativ Z VVV Wm- 2'aium @i Etruria meri<ional37 LQL \ mstruc;ia A07u;taonu;0DS 0[ Atena7^ -t_ -;NV -;A5 -A- -LV --5 -- -Z -ZF -Q,7 (retorul capt 9uris<icia ci;il7 X.oartea lui DionTsos tiranul 5iracnzei7l $90U' (rimul rzBoi [uimit7 -Q,7 Templul Concor<iei= la poalele cita<elei= construit <e Camillus 2tra<iie proBaBil legen<ar37 -V:Z7 Intro<ucerea primelor 9ocuri scenice7 X-D9"7 Teatrul <e la Epi<aur= ?n #rec in7 -LF7 (rimele 9ocuri seculare7 -LV--,7 Revolta @i <izolvarea litrii latine7 --F7 Aiitium colonie roman7 *--#*Z-7 Ale4an<ru= cel .are7^ -ZV7 Terracina colonie roman7 -ZF7 Roma o 'ai;nm ;0; Etniria P0=;Campania7 LQN E/E!I.E!TE ("TA TICE I 5"CIA'E o;if I -Z,-VL7 AJ <oilea rzBoi samnit 2cucerirea &eneventu;I 0 -*Z -VQ -VL -VV ZUF ZUFZU*7 Al treilea rzBoi samnit7 -*Z /ia Appia7 <e la Roma ia Capua7 -*Z;-VF7 Censura Im Appius Clau;<ins7 (9eBiscitul o;vfnian asupra mo<ului <e recrutare al senatori\or 2alBum seiiatonum37 -VQ7 Tratatul ?ntre Cartagina @i Roma7 Emprirea zonelor <e influen 2Roma: ItaliaI Cartagina: 5iili3 -VL7 'a iniiativa 2ui Appius Ciau<ius se puBlic ius 6la;uianitm= -VV7 'e4 ogulm0a care <esc:i<e ponti;ficatu^ pentru pleBei @i re<actarea u@a;numitci Ta:ila (onfificum7 LQQ E/E!I.E!TE ("'ITICE l 5"CIA'% Z5Z ZFV ETa Z,V ZVF ZVN ZFV;Z,Z7 RzBoiul cu (Tn;:us @i Tarcntu37 Z,N7 /ictoria roman <e la &e;neventura asupra lui (Trr:us7

Z,Z7 Cucerirea Ta rotitului <e ctre romani7 ZQF7 Cucerirea Pregiunii (iCe;num 2?ntemeierea coloniei <e la Ar im inii m XRimini^37 ZQN7 Capitularea cetii /olsinii= supunerea: com;plet;a Etmriei7 E/E!I.E!T *V CU'TURA'E PZF,7 'egile :orten;siene ?n favoarea pleBei7 ZFZ7 Roma ocup Italia= cu e4cepia regiunilor &ruttium si #recia .are7 ?n 9urul anilor Z,V ZVN Roma= practic= stupina7 Italiei= cu e4cepia #aliei cisalpine7 /Z,N7 Teocrifc la 5iracuza7^ Z,Z7 Romanii ?n contact @tr?ns cu civilizaia greac7 L5, m DATE E/E!I.E!TE .IUTAEE ?n Italia ZV* ZQV ZLZ ?n afara Italici ZQL;ZL*7 (rimul rzBoi punic: intervenia Romei la .cssina7 ZQ-7 5iracnza lui >ieron se supune7 ZQV7 &tlia <f la .Tlae 2Roma ?mpotriva Cartaginoi37 Z5V;ZN57 E4pe<iia nefericit a lui ?n Africa7 ZLZ7 /ictoria lui '7 Catallus la Insulele Aegatc7 P`[lt +P+++b P*L &nui< *7 i; siur coloni n= e romani7 ZLZ7 Croar f unui 7 p retorS0 DD Ier ?ciirin pi pD0 LVF 25#l ?;e;n; D e7n73 E/E!I.E!TE CU'TURA'E ?n afara Italici DATE part zilor7^ Dinastia a Arsaci; niBal= &arca;= fiu9 lui 9 ZQV7 Coloana vos;tral a lDi I3ui;lius7 Ctre 0$oi7 !a@terea lui (latrt 2ZNL*FLG3 ?n;Ura Bria= la 5arsina7 lCtreZl, .oartea tui Ca Iii niali7 I OP\3 P*L* L-U DATE L* ZLV Z-U

Z-F Z-, E /E !I. ti . T E .I'ITA UE ?n afara Ituliei Z-L Z-F7 Rscoala ?n #alia cisal;pin7 ZL*7 "cuparea 5ici liei7 ZLV;Z-,7 Revolta mercenarilor ?mpotriva Cartagiuei7 Z-F7 Cartagina ce<eaz Corsica @i 5ar<inia7 EAe vor fi complet supuse ?n Z-*7 Z-,7 Constituirea regatului Barci< al lui >amilcar ?n 5pania7 ta si 00;[P comiiile7 0Z--7 6aBiiis .a;4imus <evine consul7 Z-Z7 6taniinius L,V E/E!I.E!TE CUUTIIRAI7E ?n Italia ZL*7 /ia Aurelia= <e la Roma la (isa 2Aurclius Cotta37 ZLV7 Reprezentarea primei trage<ii scrise ?n latin <e 'ivius An<rouicus la Tarent7 Z-U7 !a@terea poetului Eimins2Z-U *QU3 Ia Ru<iao= l?nsr Tarent7 Z-N7 Reprezentarea ;primei piese a lui !acvius 2GZV*37 Z-*7 Cato cel &;tr?n 2Z-L *LU37 2Tratatul De re rus; tica73 tu afum Italiei **AT& ZL* Z*V Z-, Z-N Z-L Z-- Z-Z L,* sso Z:7 Z:s Z:7Z ZZ* ZZV Z-V7 4tai<iiri a\e (irailor iliri ;m L7 ZZo7 "fensiv lil galilor ?n Italia <e !or<7 victoria roman De la rapul TC;laoirm7 C C P;;77777Kiaro; Riana ?mpotriva re; RPf "cuparea #a;0iei cisalpine7 Cu;2orirea ora@ului .e;aioA no37 ZZ*7 II=;= ,i ni Bal spania7 Z;*V7 rensiira lui 6laniiniiis7 I E/E!I.E!TE DAT CTA'TUEAtE E kRraXItaliei ?n Italia ?n afara Italici 2 RomanD0Zar h Z-V cOJz ZZ,7 5ieilia= prima CprovincieD roman7 Ulterior 5ar<inia @i Corsica <evin provincii7 ZZ, ZZN 0

2ZZDK7 Ant; ; ioc:os III= care res; taureaz pute; roaseleucizilo r79

ZZ-

ZZZ

ZZV7 /ia 6laminia= spre Arimimun 2*U;mini37 'a IJo;ma se construie@te Cireut; 6laininius= , ; cKvili$aia roman= voi7 n L,7;Ii evenimW: +TE .I'ITARE (A TE ?n Italia Z*U ?n afara Italiei Z*U7 >anniBal ocu; p 5aguntul7 ?n; cepe al <oilea rz; Boi punic 2Z*U ZVZ37 Romanii o; cup Dalmaia= Z*F7 IlanniBal tre; ce Alpii7 /ictoria lui >anniBal <e la TreBia= asupra ro; manilor7 0P; jjjRT R ?n Italia

ZKK, ZZV

Z*F

Z*, Z*,7 /ictoria cartaginez <o

Z*,7 6aBiiis Afa; 4imus <ictator=

la lacul Tra; simen7 Z*Q Z*Q7 ?nfr?ngerea roman <e la Cannae 2Z aug73 >anniBal ocup + Campania @i se: aliaz cu 6ilip al /;lca al .a;: ce<oniei7 Z*N Z*NZ*Z7 Z*N7 (rimele RzBoiul so; Cartaginei ?mpotri; cieti <e pu;

Z*L

va lui 5Tfa47 Blicani7 Z*NZ*Z7 RzBoiul ?ntre Roma @i 6i; lip al .ace<oniei7 Z*L7 Dup moartea lui >ieron II= 5i; racuza rupe alian; a cu Roma7

L,L Z*Q7 AmBasa<a Ini 6aBins (ic;0 tor la Delfi7 Z*U7 (rimul c:irurg grec la Roma7 Z*,7 Instituirea unor 'uai (leBei7 Z*, U# Z*N m Alo E/E!I.E!TE .I'ITARE -A TE ?n Italia Z*- Z*-7 >anniBal cucere@te Taren;tul7 Z*Z Z*Z7 Itoma se aAia; z cu etolienii7 pricinuit / Con; sulul .arcellus re; (osturaius (v cucere@te 5iracuza7 gensis 2furni' Z**7 Capua este <e rzBoi37 recucerit7 Z*V 5cipio 2Z-Q; *FL3 ?n 5pania= re; cucere@te Cartagi; na7 ZVU7 TaRntul este recucerit7 In ciu<a lui 5cipio= >anni; Bal reu@e@te s trea; c ?n Italia7 ZV,7 /ictoria <e ia .etaurus7 ZVN7 Consulatul ZVN7 5e ?nc:eie pa; lui 5cipioI pre; cea cu 6ilip /T al pararea e4pe<i; .ace<oniei7; iei ?n Africa= ?n afara Italici ?n Italia eR

Z** Z*V

ZVU

ZV, ZVN

ZVL

L,Q Z*Z7 .ertacc:nii JS0 J flaut7 XZ*Z7 .oartea Ini Ar:imeili. E#i0i .iles gloria sus al iui (taut Cato ?l rea<uce pe Ennius <in 5ar<i nia= .ag;na .atei <in (essinns cGtc transportat la Roma= ZU PZ** Z*V ZV, PE"i %/%!I.E!TE .I'ITARE DA TE ?n Italia ZV- ZV-= >anniBal i prse@te Italia ca sapere Car; tagiiia7 ZVZ ?n afara Italiei

ZVZ7 /ictoria lui 5cipiola $amaI ?n; c:eierea celui <e al <oilea rzBoipunic7 I

ZV*

ZVV

ZVV*UQ7 Al <oi; lea rzBoi cu .a; ce<onia7

7ZVV7 Dezvolta; rea comerului <cmareatnploa ; 0 ro la Roma=

*UF

*U57 6lamininus ?n #reciaI Roma @i : 'iga aliean7 7*U,7 /ictoria rom a; In <e la %TnosWe; ifalai asupra lui 6ilip @i a falangei grece@ti7

L,F

*U,7 Crearea ce lor <oi pre tori <in 5pania transformat ? provincie ro man7 *UQ7 6lainin:ui proclam liBer tatea #recie la 9ocurile ist mice7 Ctre ZVV7 (ompei7 6or cu colona<e= <at?n< <in Cperioa<a samnitD7 PCtre ZV-7 !a@; Ierea lui (oli; iu la .egalo; =olis 2(clopo; ZV*7 !a@terea ni (oliBiu 2ZV**ZV3= istoric grec al RepuBlicii romane ?n vremea rzBoaielor punice7 VZVZ ZV* ZVV *UF *U, L,U DATE E/E!I.E!TE .UTARE ?n Italia :i afara Italiei 5" In Italia A7U0- *U* *VV *5U *5> *F, *Vo7 Consulatul 0Y lui Cato7 ABoli; rea legii "ppia M asupra lu4ului i femeilor7 Ii3Z*FF7 RzBoiul ?mpotriva lui An;tioc:os >I= re@c al 5iriei7 /ictoria roman <e la ler;inopile7 *FU7 &tlia <e la .agnesiaI romanii ?l ?nving pe Antio;c:os= ?n Asia .ica7 *5F7 Tratatul <e la A0pameea7 %omann evacueaz RIia70 <ar ocup Asia ili;cH7 *FQ7 Afacerea &ac;c:analelor7 *5, lui 5cipio 4/ canul7 /ia A[; railia7 LFV Tereniu se na te ?n A?nca7 *FU7 T?agc<ia Cpre;tcstD LS0Sc[[ a lui Enniua I5ON7 Ultimele t;o; t me<ii ale lui (laut= M LF* PDATE Li *FL;*FZ7 Cen7 sura lui Cato cel &tr?n= *F-7 .oartea lui 5cipio Africa= nul7 *FV7 'e4 /illit Annalis privitoare la mi PLFZ Basilic 9(oT7eiG0JD0 tensa activitatem; i + [-;.oartea lui stD0S st &itinici7 *,U7 (crsen urmeaz lui 6i;lip ?n .ace<onia7 I5* Construcia templului /encrcI ErTcina pe api toliu7 .ormm_l lui !uim 2un<o au fost regsite cri <e inspiraie pita Zorcic37 !a9tcroI filozofului l0anae= tius7 *FVGA"57 Tai lius= nscut li 5uessa Anuiea 2*;talia37 *,U7 Construcia Basi>cii Acmilia7

lI-7 Doi filozofi epicurei s?nt alungai <in Roma7 *FN *FL mi X*FV7 ?n Asia marele altar <e = la= (crgam= suB = Eumcnes l0;l *,U *,LFIKMT% E/E!DIE5TE .I'ITARE ?n afara Italici LFL *,Z7 ?nceputul celui <e al treilea rzBoi cu .ace<onia 2?mpotriva lui (er;seu37 ifi57 Romanii *S;vi7nfI pe I0orsc;n l=;i (v<na7 i *V,7 Discursul lui Calo privitor la liBertatea .ace<oniei @i ?n favoarea li nilor7 J l"ti7 .oarteS J iui Dl0aulns Ae;I Clilins7 AAace<o; gr T> afara7 \+SD[0 *QQ7 Crearea portului franco <e la Delos7 E/E!I.E!TE CU'TU>A'E ?n Italia I ?n afara Italiei ,V7 &asilica 5cm;pronia 2creia ?i va urina Basilica lulia ?nccp?n< <in NL37 Ctre *#5G Cato alctuie@te l0c ;l;gricultura= *Q,7 ?mpreun cu o mie <e ostateci a:eeni= (oliBiu este a<us la Roma7 *V-7 Tereiiiu: >O;autonliinnnimeiios *V*7 6ilozofii i retorii gai *QV7 Reprezentarea piesei A<elplii lui Tercniu7 DATE suit alun;<in &orna7 *0KPDK7 AmBasa<a fi;lozotilor "arnea<e7 Diogcne @i Crito;laos <in Atena7 *,V *Q5 *V, *VV *V- *V* *VV m E/E!I.E!TE .I.)ARE DA TE ?n Italia *NL ?n afara Italiei P;;;;;;;;;;;;;; t sO3 tn >aliU ;R

*NL;*NZ7 Campa;

*VV

*LU

nia ?mpotriva eelti; Berilor 2.arccllus37 *NV7 RzBoiul ?n; tre Cartagina @i .assinissa7 *LU*LQ7 Al trei; *LU7 .oartea l[i lea rzBoi punic7 Cato7 5?nt crea; Distrugerea Carta ; te luamtiones

*LF *L,=

ginei7 *L,*-U7 /iria; tlius <ezlnuie o nou revolt celti; Ber7 U,*LQ7 Consula; tul lui 5cipio Ae; milianus care <is; truge Cartagina7 *LQ7 'iga a:eean se <eclar ?mpotri; va Romei7 Cuceri; rea @i <istrugerea Corintului <e ctre .ummius7

(erpetuat7

*LT

*LQ

*LN

LF# :kj7 ;;;;; DATE *LF7 .ace<onia revoltat [levi;ne provincie 2Caecilics . tellus37 *LQ .ace<onia= provincie roman7 Africa pteconsnlbr7 p9L7 5enatul interzice construcia uuui teatru permanent7 **U7 5?nt puBlicate "rigina ale 'ui Cato7 *LF7 5?nt re<actate Armalcs 5fnrimi7 *LQ7 Aocurile 5e culare7 ;= ,\N7 /enirea lui (anaetius la ni a7 LF, il A70i/ LF+ 9 -,;*--7 Campania ?mpotriva .;mantiei= cucenU <e 5ciplo Aormlia;miS7 Em lor *;;*-i7 Ilu\7Bo potriva sclavi ? Bicilt;A **V7 'a a asupra proce<urii formulare 2ilrep;t07il noii3; i *-* ?riBunatnl 0lui TiBoTias ;*-EN7I; ale I- p primelor cri <e 5aure ale lui U; i--7 tcge al /ciga;mului= moare ttausmivn< regatul sHn niloT caT";* p intre *-' *ZU7 %/%!*.%!T% .II773TAE% <atW \S Italia ; /_ ?n afara Italiei eeeeeeeeeeR " ?n l:<in

*ZU7

.oarto7;== suBit a lui 5cipio Aemi; lianns7 5enato; rii pier< Ccalul 3iiBlicD7 ,V7N *ZD37 Revolta @i *ZN7 TrnpcAc roma; 7listru9crca no ptrun< ?n "a; ce; tii ia transalpin7 \700P\7 l;0rcgel?aR; TriBunatul I. lui C0aius #rac; c:us 2*N-; *Z-3 Cavalerii p; + i0trun< ?n luaes; Mlicmcs (erpctuae7 *ZZ

*Z*

7 *ZV

0*Z*7 ?nf9?ngeiea re; : ^Zi7 gelui arvern &i; .oartea ituit7 lui0Caius Crac; 2IlU57 e;;;;;;;;;;;;;;;; ;;;;;;;;;0

LUV DATE *ZZ7 5e ?ntemeiaz Ai4;en;(rovence 2Adu;oe 5e4tiae37 Ctre *ZV7 Crea rea provincie #alia !arBone z7 =*Z*7 ?n 6or se construie@te arcul lui 6aBius Allo; PB rogi cu s7 *-VG Agora italic la Delos7 *-V *ZU *ZN *ZL *ZZ *Z* *ZV LU* 3P I06= **U AI5 im **N I/I Ui

*VV *V, ion E/E!I.E!TE .6UTARE ?n Italia ?n afara Italie *V,7 ReformeiR militare 7ale Iui liarius7 **-7 Invazia teutonilor @i cimBrilor ?n 8oricum7 **Z7 Iugurtlia masacreaz cetenii romani <in Cirta 2Constantine37 Roma intervine7 *VQ7 Campania lui Alarius ?mpotriva 2ui Iiigurt:a care e pre<at lui 5ulAa= lociitorul su7 Rrms 2*NN *V,7 7Uarins consul 2reales ?n />= *V-= *VZ37 *V<7 !a@terea lui (ompei7 LUZ ETE!I>E5TE CU'TURA'E ?n Italia 9 ?n afara >alJci eeeeeeeeeeeeeeeeeeI eeeeee **g= ?nteineW rC-0 !arBone provini iti Asia7 llli; **,7 /arro7 ,R=007 Construcia po<ului AXilviuf7 *VQ77777L:I7 Cicero= nCiscnt Iu A >o7 Coiistruf;fia altarului lui "omitius A'e;noBarBus 2<ata timpurie= foarte t t37 D/T& **U 7**F A\Q *7*N ****Z *V, LUDATE *V73 *VL *V* *VZ *V* im= E/E!I.%!TE .*'*TA&& ?n Italia ?n afara Italiei *V-7 ?ncepe al <oilea 7 rzBoi ?mpotriva sclavilor ?n Campania @i ?0* 5i;eilia7 *VZ7 5f?r@it7ul celui <o al <oilea rzBoi ?mpotriva sclavi0 lor7 *V*7 /ictorie tui .ar ins /eieellae7 "ii7 ?nfr?ngerca ar;matelor romane <e Itre cimBri la "range7 VL7 .arius= ales o:su3= ?ncepe campania ?mpotriva teutonilor @i cimBrilor7 *VZ7 /ictoria lui .arins asupra teutonilor la AOiK7iae 5e4tiae7 *VV7 E4pe<iia ?nf potriva pirailor <i> CiAiuS7 *VV TulBurai la Roma provocate <e 5a; voarea parti<S;lC 9 popular7 LUL DATE *VV7 Creare provinciei Ci licia pentru (Sne capt pi rateriei ?n .e 5ftr@itul see7 II= ?nceputul sec7 *: templul numit al C6ortunei virileD7 *VVLL7 Cacsar7 Ctre UFG;NN7 I7u creiu7 X*VV7 Civiliza ia celtic= zis 'a Tene ***7* VN

l"i *V*VZ *V* *VU UF LUN DATE 9 UN U* UV E/E!I.E!TE .I'ITARE 7 R 777 i 0 0 l ?n Italia M + S afara Italiei M : Italia UN7 .itri<ate= rege al (ontului= e con;str?ns s aBan<oneze Cappa<ocia7 FU .itri<ate masacreaz pe romani ?n Asia @i la eUe;los7 Revolta #reciei ?mpotriva Romei7 FF;FN7 RzBoiul ?mpotriva lui .i;tri<ato= rcg<e (ontului7 U*7 5e zi italicilor ceti;tenia roman= ?ncepe rzBoiul cu socii7 UV7 'c4 tulia care acor< italicilor cetate;aia7 5U7 'egea (:uj tia (apiria a;co < cetenia italicilor caie o cer7 g,7 .arius i parti<ul popular triumf la Roma 2al @aptelea consulat al lui .aiius3 5F Consulatul lui 5ulta 2*-, C,-37 RzBoiul cu socii se ?nc:eie7 "pozii lui .arius NS i iui 5ulla7 LU# E/E!I.E!TE CC'T))&A&> ?n Italia ?n afara Italicii * VV;FV7 Atellanele 2teatrul arlec:7nu lui3lui(omi3omug7 Al = 5U Pi5 -,;-N7 gZNLG Catul 2nscut la /cD rona73 DATE UN U* UV FU E/E!I.E!TE .I'ITARE ?n Italia aG ?n aara Italiei ?n Italia UiK7 .itri<are= rege al (ontului= [ con;str?ns s aBan<oneze Cappa<ocia7 FU7 .itri<afce masacreaz pe romani ?n Asia @i la De;los7 Revolta7 #reciei ?mpotriva Romei7 5g5o7 l?zBoiul ?mpotriva lui .i;tri<ato= regele (ontului7 5,7 .arius si parti<ul popular triumf la Roma 2al @aptelea consulat al lui .arius37 OAl7 5e italicilor cetenia roman= ?ncepe rzBoiul cu socii7 UV7 'e4 lulia care acor< italicilor cetateS nia7 5;U7 'egea (lau7 tio= (apirin b co < cetenia italicilot taie o cer7 5F7 Consulatul lui 5u\la 2*5, ,F37 RzBoiul cu socii se ?nc:eie7 "poziia lui .arina m* lui LUV "5"7 Atellanele teatrul arlec:inu ui3 lai X0omponius7 5,5N7 5allus tiu7 5,0GNLG qatu 2nscut la /c rona73 n 0-U g, LU, &ATE

* E/E5I.*-!TE .I'ITA7EE ?n Italia ?n afara Italici 5Z 5ulla reintr ?n Roma ni I fruntea armatei ? sale= @i= R z<roBirea parti <ului popular 7 ?si staBile@te <ictatura7 FQ7 5ulla cucere@te Atena7 FN 5ulla trateaz cuD .itri<ate7 F-;FZ7 5ertorii7s rscoala7 5pania ?mpotriva _i 5ulla7 FV E/E..%/f6= 5I 5" ?n Italia bOJ7 Reforme politice 2?mpotriva msurilor i; 7 niiate <e "tac; P c:i3 @i re?orme iuri<ice 2<rept J penal3 iniiate <e 5ulla7 [" A <oua rscoala a lui 5ertoiius I 5paniaI incepu;tnl unui rzBoi ?nc:eiat <e (om(D noua ani mai t[;`5Ta* treilea raz ti ?mpotriva Iu llitri<ate7 ,- ?ncepe rzBoiul cu 5partacus7 Ctre ,F7 Temp 6ortunei la l neste7 ,LQ,7 (rovinciile Creta @i CTrenaiea7 liQZ7 (rovinciile &itinia @i (ont7 ,7,L r ,,* V, Cu li:J Ci fifK TI7 (ompei ?nfr?n7 gc nltimeAe trupe ale lui 5parta e4is 2asasinat37 Q\7 (ompei scap .e<iterana <e pirai7 2io7 (ompei fornit;n riizBoinA ?mpotriva lui .itri<ato 2campanii ?n 5iria= Au<ec=;S= la (etra @i Ai?n ?n 0 "l7 2icnmnii inva;2loaz 2lalia7 020P Ini ces7 9Rcfor7 mele aristocra;tice ale lui gu^7 ia7 s?nt z<rnicite: reorga;nua rea triBuna7= lelor 2acresul cavalerilor := limcsl:ma (er;Ppetuae37 (ompei consul 2(otiici; lai Cif;oro7 2Ion;9uraia lui t0a;tilina7 !a@t2R rea ini "cta;vian7 i tr?tim; M::it7 ?n afara Italiei E/E!I.E!TE CU'TCEA'E D 2Eomanisama DAT ?n Italia ?n afara Italici 3 & n ,VG !a@terea lui /ergiliu 2,V *U3 ia An<es= l?ng .antua7 /crrinele lui Cicero7 Io

Q5;;F7 >oraiu7 C; tia anii QNBl (oeziile lui Catul7

OKP K

0K007 Crearea provinciei 5iria7 ;;;;;;;;;;;;;;;;; KV7 Re<actarea Ca; ;; ilinarelor lui Cice; V7

0=Z

iii m3

NV* DATi E/E!I.E!TE .I'ITARE in afara Italiei NF7 Caesar ?ncepe cucerirea #alici7 NN7 Campaniile lui 2Jaesar ?n #ermania @i ?n &ritania (ompei ?n 5pania= Crassus ?n 5iria7 NQ 9Gtre tle la N-7 ?n "alia= revolta lui /ercin;getori47 ?n 5iria= <ezastrul @i moartea lui Crassus la Carr:ae7 NZ7 5?nt cucerire #enaBum= Avari;enm #ergo0via= A;2esia7 07 Asasinarea lui Clo<:is7 (rocesul @i e4ilul lui 0.ilo7 (ompei este consul unic7 NVZ E/E!I.E!TE CU'TU%A'E ARmltalW? \S Italia ?n afara Italiei .oinamnare a3 NU ?7e7n7*, e7n7 K Titus 'ivius7 I i Ctre NN7 Teatrul lui (ompei= cel <inii teatru <in piatr <e la Roma7 NL7 ?ncep?n< <e la I aceast <at= Cae; sar @i apoi August construiesc Basili;: ca Iulia7 De !atu; P ra Renan a lai 'u;creiu7 NLG *UG TiBnl7 DA T& NU PNF NQ NN

;rKL N-

NZ7 (ro .ilone a lui Cicero7

NZ

N\ 5f3 L* P/i; L;;= L* LU7 Caesar trece %uBiconu37 2In fepe <uelul0 l0ompei;Caesar pentru putere7 VV7 5f?rRitul rzBoiului <in #0atia 2e cucerit U4cllo;Annmn37 Lb7 ?iifniigerea pompeienilor ?n *0L0ipt7 l0oiupeiesfc asasinat iu %gipf7 Caesitr ?n E99ipt7 /ictoria lip7 Caesar asupra pom; X sus7 L0DK7 /ictoria lui "aesar asupra ultimelor trupe pom;peieso la af< 05pania37 L7*7 Asa=siuIrea iui "aes7iiD ia iilclo lui .artc 2*N martie37 -VL U afara Italiei 2Romanizarea3 E/E!I.E!TE CU'TU&A'E ?n Ilalia In afara Italiei DATE Ni7 #alia <evi;ne provincie ro man (0m l Ein7 la LU7 .arsilia <e;vincora@roman= iQ7 Este ?ntemeiat Aries7 Ctre 5I= Comentariile <espre rzBoiul galic ale lui Caesar 2De Bello #allico37 LF7 Incen<iul &iBliotecii <in Ale4an<ria7 L,G*NG (roper;in7 LL\L-7 6ilipieele. Cicero7 5I 5" LU LF L, LQ LN In afara Italiei 2Romanizarea3 L-7 ?ntpmeierea 'Tonului 2 natius (Aan;[us37 +;7 7August construie@te 6orul care;J poart numele rtDDD*D0 lui .ar@ fG:7EsBoiul ?rn7 NV,

-* -V ZU Z* Z0t Z=Z ZV Ctre -V7 Agrip pa amena9eaz portul .isenui 2(oriits luliiis9 -*7 &tlia <e Aa Actiurn7 -V7 "ctavian ?n Egipt7 .oartea lui .arcus Antonins @i a Cleopatrei7 j"7 (rii consimt s restituie flamii;Pile capturate la 0a i;rliae7 -V7 "ctavian se ?ntoarce la Ro7 ma7 Z,7 "ctavian ia numele <e August7 Instaurarea (rincipatu;tnlui @i ?mprirea provinciilor ?n senatoriale @i imperiale7

VVF ("'ITICE E/E!I.E!TE CU'TURA'E 2TIA'E jjfajja9ara ?n Italia In afara Italici >ali ei IRo.anizarea3 -N sau -*7 (rima carte <e satire a lui Iloraiu7

DA TE

ol -V7 Egiptul= -V provincie impe; rial7 Z7U7 #rorgic<c lui /ergi liii7 A <oua carte <e 5atire ale lui >ora tiu7 ZU*Q7 Elegiile lui (roperiu7 Z,7 (anteonul lui Agrippa 2e<ificiul ZU

Z,7 (rovincia A; :aia7 "rganiza; rea #aliilor 2'ug; <uuensis &el; 9ic= Aduitan37 E ?ntemeiat V; range 2Arausio37 ZN7 #alaia pro; vincie imperial7

Z,

actual <ateaz <in vremea lui >a<ri; an=cu o4cepfia por; ticului37

ZN7 Arcul lui Au; gust= la Aosta7 Z-7 (rimele - cii <e "<e ale lui Ilo; raiu7

ZN

ZZ7 Ciprul= pro; vincie roman7

ZZ

ZV

NVU %M T78lltl07/iT= U*UTA7U% ?n afara Ita:ei CeleBrarea locurilor 5ecu;are7 *Q7 Campaniile lui TiBeriu @i Drusus ?n Alpi7 *L7 "rganizarea cultului 'arilor Anaustali7 *Z7 Campania lui TiBeriu @i a lui Drusus ?n #ermania7

*Z7 .oartea lui Agrippa7Augus;tus= (ontifc4 .asimus7 U7 Drusus atinge ElBa7 ?n afara Italiei I Romanizarea3 ?n afara Italiei *UG (o<ul <e la #ar<7 *U7 .oartea lui /er;giliu @i a Iui TiBul7 (uBlicarea Encici7 *N7 !oricum= provincie impe *-7 Ara (acis7 Cartea I/;a a "<elor lai I?oratiti7 **7 Teatrul lui .ar ccllns7 l"7CotlceAlpcs provincie imperial7 !a@terea lui Clau<in la 5 2Z,rtpt737 .oar tea lui >oraiu7 Q7 Trofeul <e la TurBie E/E!I.E!TE .I'ITARE E/E!I.E!T E lH" DAT ?n Italia ?n afara Italiei ?n Italia E 0 L Z Z7 5e ereaz uncia <e pre;ect al pretorie;nilor7

V ii F F7 JGo creaz I funcia <e prefect at; annonei7 V7 Dezastrul lui /arus ?n #ermania 2(a<eBoruG3

U *V

Ii IC3= Campaniile lui t0rtinnanicus pi Rin7

; U7 .oartea lui i/5igust7 Urcv rea pe tron a7 lin TiBcriu7

*N

N*Z E/E!I.E!TE CU'TURA'E "ilG !a@terea lui Isus >ristos in "alilcia7 f= Au<eca= pro vincic impena l7 5eneca7 terea lui 5encea la Cor<uBa7 *V7 (annonia provincie impe rial7 Dalmaia= provincie imperial7 ,N7 .oesia= prO vincie iinncria l7 Ctre F7 .etamorfozele @i 6antele lui "vi<iu7 ti7 %Oulul lDi "vi <0iu la Tomis 2Constana37 U *V Z, -V P-* -L

-, *,7 ?nceputul puterii lui 5e;ian7 ga l Capri a lui Ti Beriu7 -*7 E4ecutarea lui 5eian7 -,7 .oartea lui TiBeriu7 Urcarea pe tron a lui Calimila7 N*L ("'ITICE E/E!I.E!TE CU'TURA'E CIA'& jkjafara ?n Italia ?n afara italiei DAT Italiei E 2Romanizarea 3 ^,7 *,7 .oartea lui Ti; *, #ermania provincie tus 'ivius= care a impe; rial alctuit *;*Z Y#ermania cri superior= <e Istorie a Romei7 #er; mania inferior37 (rovincia impe; rial a Cappa<o; ciei7 Ctre *, sau *F7 .oartea ?n e4il a lui "vi<iu7 Z-;,V7 (liniu cel Z&tr?n7 Z, -V7 Eisloria Roma; na a lui /elleius (aterculus7 -LVZ7 (ersius= nscut la /olterra 2Etruria37 Apro47 -Nctre **N7 luintilian7 -* -L -V

Ctre -N7 !a@; -i terea lui luin; tilian la Calagu; rris ?n 5pania= 0-, -U7 !a@terea lui -U la Cor;

-VQN7 'ucan7

'ucan *;;;;;;;;;;;;;;;; <uBa7 ;;;;; N*DAT E/E!I.E!TE .I'ITARE G0 ?n Italia ?n afara Italici

E/E!I.E!T p 5I 5" ?n Italia

LV L* i * ii7 Asasinarea ui Caliguia7 Ctau<iu se nrc po tron7 Im; portana spori; : a canielario9 im peria\e7 E4i; lul lui ieuecuf=Gi=

L*

L-7 &ritaniS e c:; cerit <e legiunile lui Clau<iu= care asist la ocuparea cetii Camutc<u; num 2Colc:e[ter37

LL LN

LQ LU7 Cstoria LlA lui Clau<iu ca Agrippina; 5ene; ca= perceptor al lui !ero7 ;;;;;;;;;;;;;;;;;; ;; r7 i0p i '0 7 / A7 =0i

N*Q f"U0>CE ciale An afara Italiei 2Romanizarea3 LV7 (rovinciile LV;AV7 AduaClan; .aurctania <ia7 ce; zarian @i .au; retania tiugi; taaH7

E/E!I.E!TE CU'TURA'E \S Ilalia ?n afara Italiei

LV

M Xt 9

L*

L- 'icia@i(am

ML-7 Amena9area7

2 i iIi

Li

fiiia= provine i imperiaie7 (t7o; fincia &ntan0ii7

5portului "stia m; i 9copm< <o Aa aceas; <at7 i ? viLG;*VZG .arial7 h *L MLAG !a@terea ipoctuiui.artial i hla &ilBilis25pa; inia37 Ctre LN7 Tratatele LN utlozoiei ale lui5e; noca Y D2 Breuitair= luilac= De :a37 0Q7 Trac ia= pro; ^K L2*;*ZV7 (iu; LV viaeie ituperia;; i tarii7^ * At * i i* LU

N*, Q* NN QV QZ QQ:* QN7 N*7 Campania lui CorBulo ?n Armenia7 Q-7 !oua campanie a lui CorBulo ?n Armenia7 Acor< romano;part7 NL7 ASrippina 99 asasineaz po Clan <in7 !erose urc pe tron7 NU7 Asasinarea A9rrippiiiei <o ctre !ero7 QL7 Incen<iul Romei7 (rimele persecuii ale cre@tinilor7 QN7 Con9uraia lui (iso7 .oartea lui 5eneca7 N*F %/%80lfD8T% Cli'TI liAI7> ?n Italia DA TE NV7 &asilica <e la Ctre NV7 Tea; NV (orta .aggiore <iu trul <e la "ran; N* Roma7 ge7 N7U7 !a@terea lui Traian ?n Italica 25pania37 NL=*NQG*ZVG NTacit7 NL In afara Italici

Ctre NN7 5atire; NN le lui (ersius7 NU 5atTriconul lui (ctroniu 2G QN37 QV*-VA*LVG Iu venal7 Q-7 Acor< roma;no;part pentru Aimcnia7 VV

QZG*ZNG (li; QZ niu cel T?nr7 Q-

Q*7 5e constru; QL ie@te Dornus +**[;rea7 Ctre QN7 # 5crisorile clrc'ueilius ale lui 5eneca7 N*V DATE h 2i5 . ,* ,Q E/E!I.E!TE .I'ITARE ?n Italia ?n afara Italici VQQF7 Revolt ?n lu<eea2/espasian37 ?n Italia Q57 5inuci<erea lui !cro7 #alBa ui c pe tron7 Rscoala lui /in<c4?n #alia= #U7 /itellius proclamat ?mprat7 "tlio= ?mprat7 /espa;sian proclamat ?mprat ?n V;rient7 /espasian ?mprat unic7 ,V7 Cucerirea m pr<area Icrusal97 muliti <e ctre Ti tus7 2Reconstituit <e >a<rian suB numele <e A<ia Capitolina73 0 NZV 6=v ;7;P.. =!TE CU'TURA'E 7\n Italia M ?n afara Italiei A DATE ,Q7 !a@terea Iui >a<rian la Italica 25pania37 G,7 agricola= guvernator al &ri;taniei7 50Sb ?0cspasi0on7 \s;to 0ia natural a lui [l &tr?n7 ,i7 /cspasian construie@te un ?or7 ,NG*QVG 5ueto;nin7 *V NZ* F* FZ D00UFV7 Agricola (g7e nor<ul An; truse7 *`D a ,I .oartea ^ui Tltus7 Urcarea (e tron a lu9 AAonnian7 Fm FN;FU7 Dacii ?l ?n;fr?ngpe Domifian7 FF UV gZ UQ FF7 Construcia u;nui limes ?n #ermania7 UV7 luintilian= preceptor al familiei imperiale7 "ft7 Asasinarea lui Domiian7 !erva proclamat ?mprat <e senat7

NZZ E/E!I.E!TE ?n Italia ,U7 (ompei @i >er; culanam s?nt aco; perite <e cenu@a /ezuviului7 F*7 5e termin con; strucia Coliseului7 FZ7 Arcul lui Titus7 ?ntre FZUF7 Epi; gramele lui .arial7 FQ7 Anton?nns (inF= vlstarul unei familii oriS ginare <in !?;mes7 CU'TURA'E ?n afara Italiei DA T& ,U

F*

FZ Fg FQ M 5F

UV UZU-7 Inslitutio oratoria a lui luin; tilian7 UZ VQ

NZE/E!I.E!TE7 .rUTA%E DA ?n Italia T U, UF iI ?n afara Italici

*VV i 9

*V*

*V**VZ7 (rima : e4pe<iie a lui Traian ?mpotriva M <acilor7 ^

*V-

Afl7N

J *VD3; *VQ7 A <oua e4pe<iie victorioa; 7 i s ?mpotriva <aci;= lor7 Ane4area Damei @i a AraBici : naBateeno7

*V,

NZL ?n Italia UF7 .oartea lui !erva7 Traian= ?mprat7 d9 E ?ntemeiat Caicul 2D9emi;la37 *VN7 AraBia= provincie imperialii7 I"D7 Dacia= pro vine ie imperia 7VV7 (anegiricul lui Traian a lui (liniu el T?ur7 2De la *VV la **Q corespon<ena cu Traian73 *V-7 (ortul lui Traian <e la "stia7 5uB Traian se construie@te portul <e la CentvmeeUae 2Civitaveccliia3 @i se reface Ancona7 UF7 Agricola @i #ermania lui Tacit7 Datin <in sec7 I7 Amfiteatrele 2CareneleD3 <in !?mes @i Arlcs= CCasa ptratD <in !?mes= arcul <in Carpent;ras @i arcul <in "range= po<ul <e la 5aint;C:a;mas etc7 "5 *VV *V* *V- *VN *V, NZ7IU **L **N **Q **, *Z* *ZI >+7 RzBoiul ?mpotriva prilor7 Cucerirea Armeniei= Ctre **N7 Revolt fi m &riania 2An 7 i masaciul gafT:zimnei <in ra? (rocAainat Bun <intre (ra97 im pio49tuat9v til H <in ge7 c:2bIar*R Dup *,,7 Ila<rlan @i Anton9nus consoli<eaz limes;.i %in;Duufire7 7 *Z*;*ZQ7 (rima cltorie a lui >a;<rian prin lmpc7 na 2inspecie la li;mes;ul #ermaniei37 %Zj*Z,7Const4uc;ia zi<ului lui >a;<rian ?n j mciali= n7 .oartea Traiar7 >a; Oifan ?mpH9sf7 E4tin<erea mt7 i s= impeS riuiui7 NZl !Tl0I CI'TI P In Italia ?n afara Italiei Z>7 Armenia provincie impt riai7 **G7 .csopota mia= provine: imperialR UAT& *****L7 6orul lui Traian= cel mai mare= construit <e ar:itectul Apoilo <or <in Damasc7 **-**L7 Columna iui Traian7 **0**N7 Arcul lui Traian <e la &ene;vent 2terminat <i ><i C\re II(= Afinele+ <e 0Aacif= IUG &iBlioteca <in Ei

\R7Templul lui Traian <e la UI IU **N M NZ, I "Al Ti:= TE .I'ITARE 0 ?n llalia ?n afara :altei *ZQ

Wvenu6entG ?n Italia P

*ZF *-V

*ZFUL7 A7 <oua oltone a lui >a; <rian prin Imperiu7

*-*

*-*7 (uBlicarea E<ictului per; petuu7 Co<ificarea7

*-F **Z

**Z7 Construcia zi; *-F7 .oartea <ului lui Aiitommis lui lla<iia7ii7 ?n 5coia7 Anto;n7inug (iti@= impara t7

NZF E/E!I.E!TE CU'TURA'E ?n Italia ?n afara Italiei DA T&

;;;;;;;;;;;:;;;;; *ZLG Apuleius7 ee ZZN i-N7Construc;ia vilei lui >a;<rian <e la TiBur 2Tivofi37

Ctre *ZL7 Apu; leius se na@te la .a<aura2!u; mi<ia37 X*ZN*UV7 'u; cian7^ *-V7 .arile lu; crri <e con; strucie @i <e urBanism suB >a<rian= mai ales la Atena 2!ouae Atlie; itae3 @i ?n (ales; tina 2recons; trucia Ierusali; mului etc737

*Z* *ZN *ZF *-V /il *-F UZ

NZU I **L **Q *NN *V* *## *,Z I5" *LL7 Campania <in .aurctania7 *##7 Incursiune germanic ?n italia 2Admloea37 *,Z*FV7 Campania ?mpotriva dua;zilor @i marcoma;niior7 *FV7 (a7ce cu germanii7 Revolta ?n nor<ul &ritaniei <e Y_7 .oartea foi Antoniniis (ius 5larcus Aurelins ?mprat7 #aius compune 9ilsii7 tutiorics7 I5"7 .oartea lui .arcus Aure;lins7 Commo<us **Q7 !a@terea lui 5eptimius 5everus la 'ep;tii .agna7 .#7 AmBasa< roman ?n C:inaG *,Z*,N7 Columna lui .arcus Aure;lius7 Ctre *NN7 Teatrul <e la As;pen<os 2Asia .ic37 **NN;ZZU7 Dio Cassius <in !i;ceea= autorul u;nei Istorii romane7i *NN *Q* Ctre *,V7 !a@; terea scriitoru; lui 6ilostratos la 'emnos7 *,Z I. 5-* E/E!I.E!TE .I'ITARE ?n afara Italici *UN*UF7 Campania ?mpotriva pHrtilor7 ZVF7 Campania @i moartea lui 5ep;timius 5everus ?n &ritania7 6rontiera se restaBile@te pe zi<ul lui >a<rian7 Z**7 .oartea lai 5eptimius 5everus Caracal;la= ?mprat=a7 Z*Z7 Constilulio Antoniniana7

E/E!I.E!TE jfajafara ?n Italiei Italiei 2Romanizarea 3

CU'TURA'E ?n afara Italia DA TE *UZ

.ari lucrri <e *UurBanism suB 5eptimius 5eve; rus 2forurile <e la D9emila @i <e la 'eptis .ag; na37 ZV-7 Arcul lui 5ep; ZVtimius 5everus7 ZVF

Z**

Z*Z7 Cetenia Z*Z e acor<at ?n toate provinciile ImperiuIui7!a @;terea lui Aure;lian la 5irraium ;;;;;;;;;;;;;;;;; Z*V7 Tei mele tui Z*Q ;;;; Carac9lla7 P;;;;;;;;;;;;;;; ;;;;;;;;;;;;;;;;; ;;;;;;;;;;;;;;;;; ;;;;;;;;;;;;;;;;; ;;; N-E/E!I.E!TE .I'ITARE DATE Z*, Z*F ZZV Z-A ZLN ZNQ ?n Italia ?n afara Italiei Z*,7 (acea cu prii7 Z-*7 E4pe<iia ?mpotriva per@ilor7 ZNV7 6rancii a9uns la Rin7 ZN#7 #oii inva<eaz Dacia7 ?n :al= Z*,7 .oartea *==I Caracalla7 Z*F7 >eliogaBa^ urmeaz lui >a7 crinus7 ZZZ7 Asasinarea lui >eliogaBa^7 Z-*7 5everus A;le4an<er= ?mprat7 Z-N7 Asasinarea lui 5everlis Ale4an<er7 ?ncepe anar:ia militar7 N-L

E/E!I.E!TE \3S afara ?n Italia Italiei \Romanizarea3

CU'TURA'E In afara Italiei DA TE Z*, Z*F ZZZ

XZZV7 Ar<es:ir I ?ntemeiaz <inastia 5asanizi;lor 2ZZQ;Q-,3 <in (ersia7^

ZZQ

Z-* Z-N

ZiN7 !a@terea lui Diocleian ?n Dalmaia7 ZNV7 Epi<emie <e cium ?n Im; periu7 ZNQ7 5:apur oeu;(H Antioc:ia7 * ;;;;;=;;;;;; ; N-N E/E!I.E!TE .I'ITAEE l\A * ?n Italia Ali ZQV ?n afara Italiei

ZLN

ZNV

ZNQ

5i s5

;;;;;;;; eeeeeeev+ `R9 In Italia ZQV7 Alamanii str; Z#V7 #allie=ms pung limcs;ul ?mprat unic7 0 <in #ermania 5C57 .oartea lui #allienus7

ZQF Z,V7 Anrelian Z,V

respinge o in; vazie a alama; nilor7

Z,* Z,*ZF-7 Con; strucia unei in; cinte fortificate ?n 9urul Romei7 Z,N

Z,*7 Romanii aBan; Z,*7 Aurelian <oneaz Dacia ?n <evine ?mprat7 m?inile goilor7 Z,N7 (rsirea C?m; Z,N7 .oartea purilo7r Decumate lui Aurelian= 2?ntre Rin @i Du; nre37 Z,Q7 Invazii Aa toate frontierele Imperiului7 ZFL7 Domiian <evine ?mprat7

Z,Q

ZFL ZFF

N-Q ("IATIC& E/E!I.E!TE ClA'Eeeeeee eeeeee 2%o;mntearea3 ?n Italia ZQV7 Dezastru roman ?n "rient R<e 5:apur face prizonier pe ?mpratul /ale;rian @i respinge legiunile <incolo <e Eufrat7

CU'TURA'E ?n afara Italiei DA Tfl ZQV ZQF

Z,V Z,*

Z,N

Z,#

ZFL ]` !a@terea Aui Constantin ?n .oesia7 PR;;;;;;;;;;;;;; ;;;;;;;;;;;;;; ;;; ZFF

roman= voi7 II N-, DATE ZUZUQ ZV, -VV $"I -VZ E/E!I.E!TE .I'ITARE In Italia ?n ttfam Italiei ZUQ7 Coustantius C:iorus recucere@te &ritania iar Diocle;ian Ale4an<ria7 ZU,;ZUF7 /ictoriile lui #alcrius asupra per@ilor7 E4tensiunea ma4im a Imperiului ?n V;rientnl .i9lociu7 ?n >ali= ZU-7 "rganizarea Tctrarliiei: <oi Augu@ti 2Dioc;leian @i .a4i;minus3 @i <oi Cezari 2#alerius @i Constantius C:lorns37 Ctre -VV7 Dio;clcian unific a<ministraia I;taliei @i a provinciilor7 -V*7 E<ictul preurilor ma4i :iia;A0e7 N-F CIA'7E \o afara Italici 2Romanizarea3 ZU-7 !icomo<iI 2Diocleian3=Au gusta Treuiro rnm2C7Clilorus3 5irmiuin 2#ale rius3 ?mpreunI cu .ilanul 2.a 4iminus3 <evii capitale ale Imperiului7 Ctre -VV7 Desfiinarea provinciilor senatoriale= ?mpratul nume@te pe toi guvernatorii celor UQ provincii create7 E/E!I.E!TE CU'TURA'E ?n Italia ?n afara Italici DATE -VZ7 Construcia termelor lui Dio;cleiau7 ZUZVQ -V* P_i N-U D7rrrI -Vfi oSI -J " -** % /%!E.TC 8TI;I .I 'I TAIJ IC In Italia fu n far a .i<iei PK\;7 Constantin l;a ?iivi9is 93c-A7a;4cnin= fiul Ini .a4imianus la po<ul .ilvius7 -VV7 E4pe<iia lui Constantin ?mpotriva francilor7 AugustI7 -VV7 iJoartrT lui P)itti ors f ?uio; eiiit <e 5cver0is73 l0Dinl sHn= Cm7 stan t in= osto proclamat Cezar <e tnipelo sale7 -V,7 7.oartea Iui P5evcrus7 Constantin <evine August ini proniiS <i ? P03\\7 7.oartea lui 2ialcrins7 E<ictul cu privire la tolerant7 .l7 Con@tiintin @i 'iciitiiis 0JDD vin ?mprai7 NLV ("'ITICE E/E!I.E!TE CU'TURA'E 0 CIA'& DAT E \: afara ?n Italia ;;;;;;;;; Italiei j;;;;;;;;;;;;;;;; XRomanizare ?n afara Italiei a3

Ctre -VN7 (a; -VN latul lui Diocle; ian <e la 5plit 2Angoslavia37 -VQ

-V,

Ctre -*V7 &asilica lui Constantin @i a lui .a4eniu7 -**7 Circul lui .a4eniu7 -*V7 !a@terea lui Ausonius la &or<eau47 -*V -** -*Z NL* DATE I -*7-*N -ZL --V --N i --, .I'ITARE ([ afara Italiei 5T A0"'ITICE fU'E --,7 Ca \ A 2Romanizarea3 \an sau a==I: Constantin70 0Vh tst;sz I-0-00; ?mprireS 0D(ciului 0 ?==7 tio rlesccn<cntii llli Constani== --, --V7 Constanti;nopol <evine nona capital a io7 Arcul Ini Con stantin7 +D Constantin moare >ggb At97 come<ia DIC)I"!AR I5T"R0I# I &I"#RA6IC Toate cuvintele importante= menionate ?n lucrare= vor aprea ?n paginile care urineaz= clasate in or<ine alfaBetic7 Uncie s?nt urmate numai <e trimiteri la te4t7 Altele s?nfc urmate <e ruBrici un<e autorul <ezvolt ceea ce n;a crezut c treBuie e4pus amnunit ?n te4tul crii: Biografii alo persona9elor importante= istoricul provinciilor @i al ora@elor importante= enumerarea monumentelor 2<isprute sau inc e4istente3 tipice pentru o categorie ori alta etc7 (rincipalele aBrevieri utilizate: (7: trimitere la te4t care se refer la ansamBlul unei ruBrici sau al unei suBruBrici7 p7: trimitere la te4t care se refer la un cuvint sau la o fraz <intr;o ruBric7 Cuvinte ?n litere CA(I TA'E .ICI: trimitere la o alt ruBric7 ?n sf?r@it= aBrevierile <e mai 9os s?nt prece<ate <e cuvintul CveziD c?n< este vorBa <e referine eseniale7 A C ' A . A ) I A 2/ezi p7 iNi73 ("(C'ARA CToni (rimii actori care vin <in Etruria= ?n secolul I/ ?7o7n7 peu;Pru a participa la spectacolele puBlice erau numii

:istrioni7 9(Vatunci mai cu seam <ansatori= ?mBrcai0?n costume 0R(`0J <up intro<ucerea reprezentaiilor scenice= ut actori a<evrai= ca ?n teatral grec07 Totu@i mult au NL, timp ace@ti actori nu au purtat mascI aceasta a fost intro<us aBia ?n ultimii ani ai RepuBlicii7 Iniial= actorii erau consi<erai ni@te nelegiuii @i profesiunea lor era interzisa cetenilor7 Apoi= ?ncep?n< cu vremea lui Cicero= s;a a9uns la o ?ng<uin <in ce ?n ce mai mare @i c:iar tineriS 7Pigto;crai au urcat pe scen7 Totu@i= ?mpotriva actorilo\ profesioni@ti s;au a<optat msuri poliiene@ti= fiin< supf =i anumitor restricii ?n timpul imperiului7 f AC) I U ! E 2?n 9ustiie3 [ A<io 2aciunea3= ?n sensul larg= sau apelul la autoritatea 9u<ectoreasc a fost reglementat prin <ou sisteme: ?n <reptul vec:i= au operat legis actiones un e4emplu este evi<eniat prin a<io sacramenti 2vezi p7 *LV37 Dup le4 AeButia @i legile promulgate <e August= sistemul cutumiar @i ritualist a fost ?nlocuit prin cel numit a<io per formulas 2vezi p7 *L-37 ACT I/. &tlia <e la Actium 2Z septemBrie -* ?7e7n737 AD.I!I5TRA)IA I.(ERIA'1 2/ezi p7 *,* @i p7 *,Z @i (R"/I!CII73 AD"!I5 Divinitate intro<us <e sirieni 2pp7 **L**N3 @i a<optat <estul <e timpuriu 2la sf?r@itul RepuBlicii3I simBoliza misterul vegetaiei7 ADRIATIC A Apariia Romei ?n Bazinul .rii A<riatice 2p7 LU37 Alturi <e aceast <enumire= <erivat <in cea a ora@ului greco; e;trusc A<ria= ?nt?lnim calificativul .are 5uperum7 ADU!AREA ("("RU'UI 5uB Romulus 2p7 *U73 2/ezi C".I)II73 ADU!1RI'E (R"/I!CIA'E Instituie menit s <ea Dprovinciilor @i grupurilor <e pro;vincii o unitate cel puin religioas @i moral formatRm esen ?n ca<rele istorice anterioare cuceririi romaneI a<ii;nrile provinciale s?nt in<epen<ente <e ?mpririle a<ministrative7 A fiinat o a<unare provincial a #aiiilor la '\on= NLF I n Co; 5paniei la Tarraco= una taliei= cea a 6oci<ei= a<unarea &eoiei etc7 5copul acestor p0anri era celeBrarea cultului Romei @i a lui AugustI erau fonnate0<e <elegaii religioase trimise0<e ceti 2ca ==*:ep;riileD0* <in lumea greac: cf7 confe<eraia <e la Delos37 ?n fruntea lor= se afla un mare preot alesI fiecare a<unare avoa Bufetul suI <eputaii <iscutau proBlemele comuruG= triini;teau<9lfegaii ?mpratului etc7 Cu ?ncetul= a<unrile au *:V**;stituit o a<evrat reprezentare a provinciei @i au a9uns c:iar s intenteze procese guvernatorilor= <ar recrutate <in ?nalta CBurg:ezieD local @i formale <in oameni <evoiali romanilor= n;au 9ucat <ec?t un rol limitat @i n;au cristali\7at vreo<at in 9urul lor aspiraiile 77naionaleD7 %le au acionat mai cur?n< ca instrumente <e romanizare7 A E#A TE 2insule3 #rup <e trei insule situate insulele Aegate 2(7 0*F37 la estul 5iciliei7 /ictoria tic la A Ii li 7* R I / . Era vistieria statului7 5e afla <epus ?n I iun pi ui lui 5aturn= <e un<e provine @i numele su <e Aeiariuin .aturai7 5ul3 RepuBlic aeraricn constituie grosul veniturilor fiiianciaie aflate la <ispoziia senatului7 5uB Imperiu= aeraricn se <istinge categoric <e trezoreria ?mpratului= sau 9ismi= a9ungiinl ?n secolul al lll;lea o simpl cas <e Bani municipal 2(7 *,Z73 militare 2casa <e Bani militar intemeial <e AuSust 2l*; *,Z vezi @i >U#(IT37 A67RICA Africa roman nu corespun<e continentului african rmas ni mare parte necunoscut anticilor7 E4pe<iiile romane nu isp@eau pe pmint 5a:ara sau poate !igeria 2&alBus37 Uar= pe la NVV i7e7n7= cartaginezii lui llannon au ?ncon9urat (;mare continentul african7 (urta numele <e Afrim regiu;Sea ocupat azi <e Tunisia @i <e Tvipolitania= a<ic terilo; <e =` 0a D7rc0 i:eoria;procesiune7 Erau solii sacre= trimise aSi: n p 5roc ca 5ilj0 reprezinte la 9ocurile sportive= eon;DKcrea oracolelor= oferirea ofran<elor etc7 NLU riul carlaginez7 'a est7 Egiptul forma o iar aparte= ea !umi<ia @i .auritania la vest7 ?ntocmai precum le0rito R ilo ?n<eprtate ale E4tremului "rient= Africa neagr nu e 0D legat <e Roma <ec?t prin caravanele venite <in 5u<a0F care a<uceau in porturile Tripolitaniei @i a Cirenaicei* sclavi0 fil<e@= pietre preioase= animale rare ete7 (rovincia Airic0 format <up <istrugerea Cartaginei 2*LQ ?7e7n73 cuprin<e numai partea oriental a Tunisiei @i se mrginea la vest p0rinlr;un @an 26ossa Regia3 cu regatul numi< al reueiu9 .assinissa7 Dar= <up rzBoiul cu

Augi0>lia= protectoratul Romei asupra rilor vestului african a 7evenit ma0i rigur"5 ?n ZN e7n7 Augustus a a<ugat vec:i: provincii africane o fi@ie <in zona vestic ?nvecinat care a cptat numele <o Africa !oua 2!oua Afric3 spre <eof 9Bire <e Africa /etus 2/ec:ea Afric37 Aceastf Africa !oua alctuia o parte <in !umi<ia transformat ?n provincie roman pe timpul lui Caesar 2LV ?7e7n737 !umi<ia occi<ental era ?nc un regat in<igenI ?n LZ e7n7= suB Clau<iu= ca a <evenit provincie senatorial= suB numele <e .auretania cesarian7 .ai la vest <e fapt la vest <e .oulouTa ?ncepea .auritania tingitan care ?n LZ a <evenit provincie roman 2se afla= a;pro4imativ= pe teritoriul .arocului actual37 /estigii: ruinele romane <in Africa <e nor<= c?teo<at izolate ?n zonele astziD <e <e@ert= se numr printre cele mai numeroase @i mai importante urme antice7 "ra@e ?ntregi= <e e4emplu la0 Tim; ga<= D9emila= >oms= s?ut ?nc viziBile7 (rincipalele a@ezri e4plorate s?ut ?n .aroc cele <e la /"'U&I'I5 2l?ng .eW;nes3= ?n Algeria cele <e la Caesarea 2C:erc:ell3= Cuicul 2D9emila3= 'amBasa= T:eveste 2TeBessa3= >ippo Regius 2&one3= ?n Tunisia cele <e la T:ugga 2Dougga3= Carinago ling Tunis= T:Ts<rus 2&l D9e;m3= 5ufetula 25Beitla3= ?n 'iBia cele <e la 'eptis .agna 2>oms3= <e la 5aBrat:a @i <e la C3+;rene7 (t: armata <in Africa 2vezi 'E#IU!E3I concurena Italiei ?n materie agricol 2s;ezi pp7 Z,-Z,L3I animalele slBatice <in Africa 2vezi pp7 LZV @i urm73 IP ora@ele africane 2vezi capitolul 837 2 A#A T"C7'E Tiran al 5iracuzci= a<us la putere <e parti<ul <emocratic;?n -**= el reu@e@te s a<uc ?n Africa @i ?mpotriva Cartaginei o armat= <ar a treBuit s se retrag ?u anul urmtor7 .oare ?n anul ZFU 2(7 LF37 * A<ic ?n teritoriul ocupat ?n prezent <e RepuBlica 'iBia; * 0itC CaUta 5a se 'Uimua ui ugvr pi27uuuu=s Y/0;7i0U09Aui0i09\ Ml0lK0 tt ci ;SQV3= ?n timp ce ranii sraci reclam ?mprirea lui: orie <e legi agrare 2licinienne= alo #racc:ilor= ale lui Cae;`it3 ?ncearc s soluioneze proBlema 2p7 NQ37 Ager puBlinis oate fi utilizat pentru implantarea <o colonii sau pentru ( 27a9area <e coloni in<ivi<uali= poato fi concesionat unor nersona9e importante= restituit parial in<igenilor 2stipen;<iarii3= c:iar rm?n?n< proprietatea statului 2pp7 **, */U3 sau poate fi ?nc:iriat celor care;* luau ?n aren<7 ?n vremea Imperiului 2/espasian3= ceea ce mai rm?no <in uger puBli;nA <evine proprietatea coroanei7 2/ezi <e asemenea: 'E#EA agrar= (R"(RIETATE @i ("55E55I"73 A##ER Taluz care ?ncon9ura meterezul taBerelor nii:lare vezi p7 *F,37 7* #"R 7* @i 6orul 2vezi pp7 -*0i @i :AI,37 A#RICU'TUR1 (rincipala activitate in Roma celor <inii secole= activitate crora Cvec:ii romaniD= precum Cato= ii vor atriBui cu 9u<iciozitate @i nostalgie cele mai Bune caliti ale Xconcetenilor lor7 RzBoaiele punice @i apoi rzBoaiele civile au prile9uit o serie <o crize care au lsatD ogoarele necultivato @i goale7 Ruinarea micilor cultivatori caro a urmat @i aBun<ena m?inii <o lucru vor favoriza <ezvoltarea marii proprieti 2latifun<ia3I ?n7 cele <in urm= concurena provinciilor= la rin<ul lor e4ploatate pe o scar cliiar mai vast= va transforma pm?ntul araBil <in Italia ?n vi; <o;vie= li;v[zi <o mslini @i p@uni 2vezi pentru aceast evoluie pagi;nKle ZNF @i urmtoarele37 August= secon<at tio /ergiliu 2#eor;G[e9 @i 9V urma@ii si 2/espasian= Traian= >a<rian otc73 /o7r Rcorca za<arnic s restaureze agricultura Italiei7 Calo col &tr?n 2in a sa De agricultura3= /arro 2Res rustica3 @i V uinella 2De re rustica3 no;au lsat numeroase informaii asupra agriculturii romano si evoluiei sale7 NN* ii#/iian:isAAgrippa7 !scut ?n Q- 'e7n7= era <e origine mo<'t <ar a <-Rnit <e la LL spri9initorul elui "ctav7an7 mo<esta= aOu + u 77 t perioa<a cuceririi palorii7 Era 5n orRiBato? aBilDETzCtft s;l ?nving pe 5e4tus (".;(EIU5 > !auloc:os ?n -#7 In --= <up co fusese consul= a ptat +arcina <e e<il @i a e4ecutat mari lucrri menite 5n/foRma vo;7:?a Rom ?n capital mo<erna In acest R u el a n;.l;uat construcia a@a;numitolor Adua :<ia eniu ei a in i nrtilor ml@tinoase <in Cim; reeaua rutier care= pornin< ao ia uTun= :<u=7*ci oC **IUU7 teze armiielor trecerea p:Ln toat ara @i s accelereze romanizarea <incolo <s Alpi; In -*= la Aciuni= el coman<a flota= @i victoria sa a fost rezultatorul eforturilor <e mult vreme ?ntreprinse ?n ve<erea reorgmizrii marinei @i amena9rii= ?n Campania= a porturilor (ortus lulius @i .isenus7 Apoi el a <?vanit un fel <73 co;regont al lui August= s;a cstoriS cu lulia= fiica acestuia= <upe moartea t?ilrului .arcellus= @i a avut cu ea <oi Biei= #aius @i 'ucius CAE5AR @i <ou fiice= a <oua Iulie @i prima AgrippinI ultimul su fiu Agrippa (ostumus= s;a nscut <up moartea sa7 A murit la ZV martie ?7e7n7 A'A .A!I (opor germanic7 Au reu@it s strpung Umes;v8 #ermaniei ?n ZQV @i apoi s inva<eze Italia pentru scurt vreme 2p7 FZ370 A'&A A@ezare latin= metropolt latine= ea a fost ?nltura ligii are a metropol a Romei 2p7 F377 Cpia la a latine ea a fost ?nlturat <e Roma 2vezi p7 +U: +O preluat cultul lui

Iupiter 'atinul 2p7 oZ37 A 'E#E RI 2/ezi C".I)II73 AcfuflaNAlisc;5ainle;Roine7 "ppi<um al sediianilor=R ?n c9re Caesar a izButit s Bloc:eze @i s;l z<roBeasc pe U[ tori4 2NZ ?7e7n737 5pturi ale unui ora@ galo;roman7 NNZ A'E8A!DRIA ?ntemeiat <e Ale4an<ru ?n --Z ?7e7n7= ocupai <e Caesar= ?n L,= @i ane4at <e August= ?n -V= cunoscuse ?n ultimele trei secole o e4pansiune comercial @i cultural e4freor<i;nar7 5uB <inastia ptolemeilor @colile salo literare @i filozofice <eveniser cele mai vestite <in lumea :ellenistic7 (rosperitatea sa s;a <ezvoltat <up Alinarea TTrului @i a Cartaginei @i n;a ?ncetat s creasc suB impulsul romanilor= caro au transformat;o ?n al <oilea ora@ al Imperiului 2vezi pp7 L-F @i urm737 TulBurrile <in secolul al III;lea au provocat <eclinul su7 6aimoasa sa BiBliotec= ?ntemeiat <e (tolemaios 6ila<elful 2ZFN ZL,3 @i incen<iat ?n L, ?7e7n7= cuprin<sa intre altele toate operele lui Aristotel @i numeroase manuscrise strine= printre care primele cinci cri <in &iBlia eBraic7 Influen literar asupra Romei 2pp7 ZZ* @i urm737 A'E8A!DRU Caesar ?l ia ca mo<el 2p7 QL37 A'I.E!TA 2/ezi &I!E6ACERE73 A 'I A)I ?n armat 2vezi p7 *F-37 Din punct <e ve<ere politic 2vezi 6"EDU537 A'" & R"# I (opor galic= staBilit ?n partea <o mi9loc a vii Ronului= ?n regiunea IsereI aliat cu IlanniBaJ= acest popor a fost ?nvins <e C7 6aBius .a4iinus= ?n *Z* ?7e7n7 ?ncepiii< <in acest moment= client al Romei= cu care se afla ?n relaii constante 2(; LL-37 A'(I (ecifWarea <efinitiv 2p7 QF3 a fost realizat <e August carp 9;aeconsacrat optsprezece ani <e eforturi militare= <e la ZN 0G , i7e7n7 ?nc:eierea acestei pacificri a fost celeBrat prin Daicarea trofeului <e la 'a TurBic7 Regiunile pacifiesto au 0 7 nat un f`l <e zon <e trecere ?ntre #alia @i Italia7 Ele cuprin<eau <istrictele Alpii .aritimi 2Cimiez3= Alpii Cotieni Asusa3= Alpii;#rees 2Aime3 @i Alpii (ennini 2.artignT;en;vaiais37 Trecerea Alpilor <e ctre >anniBal 2p7 N*37 *Z NNA'T A 5E.ITA 2(7 -ZF73 A ' T A R / ' (1CII 2(p7 Z*U= LN,3 A.6ITEATItU .onument 2vezi pp7 --F @i urm737 M= 5pectacol 2vezi pp7 L*Z @i urm737 (rincipale vestigii7 'a Roma: amfiteatrul 6lavian 2vezi #"'I5EU37 ?n afara Romei: Cagliari= Cassino= (ompei= (ola= (uzzoli= 5poleto= /erona 2Italia3= Arles= 9!?mes= (aris= (erigueuT 26rana3= .cri<a= 5evilla 25pania3= El; D9om 2Tunisia3 otc7 7* ! C U 5 .A ** TI / 7U Rege al Romei= succesor al lui Tullus Iloslilius 2p7 Zi3 2QLV ?7o7n7= potrivit tra<iiei37 (rin mama sa= nepot al lui !uma (ompilius= a fost un rege religios= ?ns a repurtat victorii= mai ales asupra latinilor 2p7 L-37 A <omnii zeci @i patru <e ani @i a avut ea7 succesor pe (riscus7 Ka7 a repurtat <omnitt ou;Ke TarS nins A!!"TA "rganizarea aprovizionrii la Roma= <evenit imperioas <atorit regresului cultivrii griului ?n Italia= incep?n< cu sfir@ilul RepuBlicii7 #riul este sau perceput ca impozit :i provincii sau rec:iziionat @i pltit <up un tarif oficial= sau c:iar cumprat <e la negustori7 5uB Imperiu= gr?ul asl;fel <oB?n<it ora transportat= <e ctre nave puse <e armatori la <ispoziia statului7 "<at a9uns la Roma= acest gr?u este ?n parte v?n<ut la preuri fi4e= pentru Ca influena piaaD= ?n parte <istriBuit gratuit color nevoia@i 2acoasta <up ?nceputul secolului II ?7e7n73I aceste <istriBuii s;au <esf@urat ulterior cu regularitate @i au fost organizate sistematic ?n timpul ImperiuluiI <ar numai apro4imativ o cincime <in populaie profita <e pe urma acestui sistem= numrul Beneficiarilor fiin< staBilit la ZVV7VVV 2(7 *,*37

A!TI"CA**A "ra@ <in 5iria= una <in cele mai mari capitale ale lumii *R*;lenistiee 2p7 ;L-F37 Re@e<ina guvernatorului <up transformarea <e ctre (ompei a 5iriei ?n provincie roman 2QL ?7e7n73;Antioclua a pstrat ?n timpul Imperiului o mare importana NNL ategic= a<ministrativ @i oconomic7 Era ?mpreun cu tK lmvra Damascul @i (etra una <intre Bazele comerului "rientul7 DiocleiHn a creat aci se<iul uneia <intre <io; cu le orientale7 ?naintea lui DiocleiHn= Traian @i >a<rian ?nfrumuseat;o cu numeroase monumente= <ar influena aUman n;a mic@orat <o loc ?nr?urirea :ellcnismului @i cu t?t mai puin influena tra<iiilor semitico ale masei ara; niceno7 A!T*"CI*"5 III; 2cel .are3 Rene al 5iriei @i al treilea cu acest nume <up 5eleucos= fon<atorul <inastiei7 EI reu@e@te s restaBileasc un moment mreia 5elcucizilor= <ar ?n faa opoziiei romano a treBuit sa renune la :egemonie 27*FU37 2(7 NL73 A!T"!I !II !ume <at <inastiei care <omne@te ?ntre !erva @i Commo<us si ?si <atoreaz numele lui Antoninus (ius care= prin 9ocul a<opiunilor= era consi<erat <escen<entul <irect al lui !erva= prin 0 Traian @i >a<rian7 Aceast <inastie cuprin<e <omniile lui: !erva 2UQUF3= Traian 2UF**,3= >a<rian 2**, *-F3= Antoninus 2*-F *Q*3= .arcus Aurelius 2*Q* *FV3 @i Commo<us= fiul acestuia <in urm 2*FV*UZ37 2(p7 ,N @i urmtoarele73 A!T"!I!U5 (IU5 ?nainte <e a <eveni ?mprat se numea T7 Aurelius 6u;:0cS &oionus Arrius Antoninus= nscut la *U septemBrie anul FQ 2e7o73 la 'anuvium ?n 'aiumI consul ?n *ZV= el este remarcat <e ?mpratul >a<rian care ?i ?ncre<ineaz provincia proconsularH a Asiei 2*-V*-N3I este a<optat ?n *-F= cu con<iia <e a a<opta el ?nsu@i pe .7 Annius /erus@i;pe . 7Aelius Aurelius Commo<us 2p7 ,N37 Devine ?mprat ?n acela@i an7 "pera sa se rezum= ?n e4terior= la pacificarea frontierelor 2?n Africa= ?n &ritania37 ?n interior= <ezvolt asistena puBlic7 .oare ?n *Q*7 Templul su= consacrat lui ?nsu@i @i soiei sale= 6austina= se ri<ic pe Calea 5acr7 A!T"! IU5 2.ARCU5 A!T"!IIJ 5 3 Apare la ?nceput ?n Egipt= un<e este ofier al lui #aBianus= care opera atunci ?n aceast ar ?n numele lui Crassus7 A lGD*+ ulterior locotenentul lui Caesar ?n #alia 02<e la NL ia NV ?7e7n737 TriBun al pleBei= <e la *V <ecemBrie NV= s;a [Dmat <e partea lui Caesar cu prile9ul rzBoiului civil7 A *Z+ participat la Btlia <e la 6arsalaI ?n LL era consul inip=v uu cu #aesar @i a e4ercitat ?n mo< legal puterea <up i<efK lui martio 2p7 QL37 Rival al t?nrului "etavian= el <evin0S ?n eur?n< aliatul su7 ?n L-= s;a realizat al <oilea triumviraT ?S octomBrie LZ= :nproun cu "etavian= cistig lupta <e0la 6ilippi7 Dup aceea= oBine "rientul ca parte a sa @i= in ee^K <in urm= este implicat= alturi <e Cleopatra= inlr;o lupt;i <esc:is ?mpotriva lui "claviaiiI <up ?nfringoiva <e 9R ;Aciuni= se sinuci<e7 A(;f (roBlem la Roma 2pp7, F= -NZ= vezi @i A*A%*. CT%97 7* \0 t v+ *;: i a 7i e .eto<ele <e construcie au7ovoBiat la Roma7 ?ncepin< tu primolo inonumenle cunoscute7 In esen= aceast ovoluio >;a concreti\7at prin intro<ucerea 0Bloca9ului Intr paramenic= care a suBstituit te:nica greac a consfruclieiR / piati pe toat frosinma zi<urilor 2p7 ZL,37 Intr;o oamM Ke msur= permite o <otare cel puin apro40iinIuM a monulor7 Ar:eologii <eoseBesc mai mulie I/iuri/e apare; care principalele s?nt: ici 2sau apareia9 poligonal= numit uneori ciclo asKici= format <in mari Blocuri I9i0ule= poligonale= ate unele in altele7 .ult vreme consi<erat ca apareia79ul mentl ia9e <intre "pus pic sau pel <oar imBric foavle ar:aic= acest apareia9 se pare c <ala iu ivalilate iliu secolul al I/;lea i7e7n7 suprapuse: <in care pr <i; ve; operit ne; "\9iii diii<raltt9n7 *0ofnnt <in piei re cioplit ii3 Pnsiviuile pietcelcir= natura lor @i lai0ierel neau variaz <e la epoc la epoc7 "\K[7S in7fariii7in= formal <iutr;un nucleu <e Bloca9= aco cu uirpararn;70iil format <in mici pirami<e <e tuf <ispuse regulat7 (alea0\7 <in;secolul al **;lea ?7e7n7 "puG rciini7totn7iKi= se realizeaz in aceea@i Ielinic ca @i prece<entul= <ur partea;e4terioar capt forma unei plase cu oc:iuri regulaiI7 Dateaz <e la mi9locul sec7 I i7e7n7 "pus lestnneiim= are acela@i nucleu <o Bloca9e ca @i cele <oua apareia9e prece<ente: ?nveli@ul e4tern este formal

<in curI3;ini\7ia@e\7ate culcat @i legate cu un mortar= care varia fu Imn0;7ie <e epoc7 "pus mi4tuin= comBin?n< pentru paramente cvmi<a7 (ta0 fcra cioplit @i c?teo<at crmizile mici @i ptrate <isiSthRe in form <e reea7 \(6D P i ap TE UCTE ape<uct la Roma a fost construit <e censorul Appius Romanii au ?nceput s imite te:nicile grece@ti= Buint7?n< canalele zi<ite la suprafaa solului sau suB;e si0e4ploat?n< panta terenului7 Apoi ?ntreBuinarea 9fTtei i a Bloca9ului 2pp7 ZL, @i ZLF3 a ?nlesnit construirea nor suprastructuri care mic@orau lungimea traseului @i cntineau apa suB presiune7 Din pricina cre@terii populaiei Rom0?i= ca @i <in cauza mo<ei termelor= ape<uctele s; au ?n;ultit0 Agrippa a pus la punct o a<ministraie specializat eat0ru ape<ucte @i cunoscut nou prin Tratatul Ape<uctelor z lui 6rontiniis= care supraveg:ea ?ntreinerea con<uctelor @i 9usta repartizare a apei7 (rincipalele ape<ucte ale Romei erau= ?n or<ine cronologic0 Adua Appia 2cel mai vec:i3I <ateaz <in -*Z ?7e7n7 2p7 -LU37 Anio /etus 2Z,ZZ,V ?n e7n73I el a<ucea apa <in regiunea TiBur 2p7 -NV37 Adua .arcia 2*.;*LV ?7e7n73 2p7 -NV37 Adua Tepula 2*ZN ?7e7n73 2p77 -NV37 Adua lulia @i Adua /irgo= realizate <e Agrippa 2p7 -N*37 Adua Alsiet0ina= construit <e Augustus ?n Z ?7e7n7 2p7 -NZ37 Adua Clau<ia @i Anio !ovus= ?ncepute <e Caligula ?n -F e7n7 @i inaugurate <e Clau<iu la * august NZ I apele lor provin <in cursul superior al r?ului Anio7 ?n provincii= <ezvoltarea ora@elor romane a impus construirea <e numeroase ape<ucte7 /estigii principale: /ezi Adua Clau<ia= Adua .arcia= la RomaI (o<ul <e la #ar<= ?n 6ranaI Ape<uctul lui /alens= la IstanBulI Ape<uctul <e la 5e;govia= Ape<uctul <e la AlmunecarI Ape<uctul <e la Tarraco= Ape<uctul <e la .eri<a ?n= 5pania= Ape<uctul <e la 5mTrna etc7 A("''"D"R DI! DA.A5C Ar:itectul lui Traian @i >a<rian 2p7 -ZV3=7 A("''" Divinitate <e origine greac a9uns la Roma poate p9in in;rernie<ml etruscilor= ?ns tot<eauna simit ca strin= ;<in /eii 2(7 --3 e @i Augustus 2(7--V370 5 DI ! T sA!A n f0 nR4i la TTana ?n Asia= ?n timpul lui TiBer:i= (r`totipul filozofilor pitagoricieni mistici care stiB; NN, A ( " T li " $ 1 6orm a cultului imperial= ?mpratul <evenin< zeu f<iuug3 <up moartea sa7 Aceast nemurire este acor<at <e 5enat;zeul prime@te un cult= pe care ii con<uce un colegiu <e nrenii0 ;a tui Romulus 2(7 *NV37 0 personal a unor simpli particulari 2vezi p7 *VV37 2/ezi CU'TU' I.(ERIA'73 A ( (I U 5 C ' A / D l U 5 C A E C T3 7U 2_isor ?n -*Z ?7e7n7 5o opune la orice pace <e compromis cu (Trrlius 2p7 LQ37 (ersonalitatea sa <omin secolul al I/;Aea ?7e7n7 El aparinea unei familii <in aristocraia saBin= ins a contriBuit la ptrun<erea influenelor noi ?n Roma7 A construit nia A7ppia= ?ntre Roma @i Campania= @i Adua Appia 2p7 -LU37 /A a puBlicat prima lucrare <e practic 9uri<ic 2p7 *LZ3 @i a ?ntreprins o reform a ortografiei l7iiiD[ L ;0 D 2uit <e assm0iie:3 n nO70[;;;; 7 (oate= i ti / A'TARf9; Avdp (1CII73 I=0 [ C A D A 0nipreun cu Bolti i fCi a0o ar:itoctupi0i romanoRIiSR * Illllo NNF P0P3 2(p7 r a B formoI[ caracteristice monolitice au fost inlo; Crin arcuri ?n semicerc realizate ?n pialr @i= niai <es= 7CGtMm:Mb sau Beton7 Unele arca<e susin ape<uctele @i *2* structura amfiteatrclor= ?n timp ccarcmiio oaiBo ma4i;tDf e+:0liBrul suB (rosilll>0a greutii construciilor7 AAtC/AtA DE TR*/.( v rm <e monument pur roman7 5e parc c la origine au t tt pori sacre ri<icate la un punct <e trecere 2frontier <o rovincie= pomerium al unui ora@ etc73 <ar= <e timpuriu= onumente asemntoare au fost ri<icate <e generalii

?n;vinflori <in Banii provenii <in pra<a <e rzBoi @i impo<o;:ite0cu imagini care repro<uceau faptele celor7ee le consacrau= <e un<e termenul <e Carc <e triumfD= ?ntreBuinat la mo<ul general @i uneori aBuziv7 Au aprut arcuri <o triumf la Roma @i ?n ma9oritatea ora@elor provinciale 2(7 -*Q37 (rincipale vestigii la Roma: arcurile lui Constantin= lui 5eptimius 5everus 2p7 -*Q3= lui Titus7 ?n afara Romei= ?n;t?lnim arcuri <e triumf cu o singur <esc:iztur: arcul <e triumf al lui >a<rian la Atena= arcul lui #aracalla la /olu;Bilis= arcul <e la D9emila= arcul Iui Traian <e la &oncven;tuin= arcul <e la Carpcntras= arcul <e la 5aint;Remi= arcul 7<e la /erona= arcul lui Traian <e la Ancona7 Arcuri cu <ou <esc:izturi: arcul <e la Annouva ?n Algeria7 Arcurile cu trei <esc:izturi: arcul <o la &osta ?n Ior<ania= arcul <o la Capua= arcul lui Traian <e la0Timga<= arcul <e la TAia;missa 2ling Constantio3= arcul <e la "range= arcul <e la (almTra= arcul Iui 5eptimius 5everus <e la= 'amBesa7 Aruri cu patru <esc:izturi: arcul lui #aracalla <e la Te;Bessa= arcul <e la 'oplis .agna= arcul lui .arcus Aurelius7 <e la Tripoli etc7 A R#E* Astfel se numeau <ouzeci @i patru <e capele ?mpr@tiate prin Roma= care serveau ca altare la trecerea procesiunii care avea loc la *Q @i la *, martie7 E4ista <e asemenea o srBtoare 2la *N mai3 ?n timpul creia se aruncau ?n TiBru <ouzeci si patru <e manec:ine <e rc:it care se numeau argei 2(7 -*:*3= se RmRmmms+ NNU A R II I T E C TU R A R " . A ! 1 Ar:itectura ?n gen[ral 2vezi pp7 ZL- @i urm737 particulara 2(p7 ZF- @i urm7I pp7Dt?;VL @i unu7 provincial 2(p7 0i*N @i urm737 A R. A TA in general 2vezi Cap7 /= pp7 *,N piu la7 ZV#37 @a: 5ervius 0(ullius 2(7 Zi37 <up rzBoaiele cu;samniii 2(; /i37 suB;imperiu 2(p7 ,*= ,F @i urm7I ZVV37 ?n provincii 2(7 M0=MW37 Rol politic 2(p7 ,*= ,F @i urni737 7* I70 . A. E 8 T 2se\7i capilo:il 873 AR.E!IA 6rontier a Imperiului 2I/ 0i37 Invazia Armoniei 2(7 ,F37 A7R7R I A Tipul <e soie eroic 2p7 *Z,37 A5IA Rugatul (erganuilui= lsat in M8M ?7o7n7= prin testament= Romei <e rogele Attalus al lll;lca a constituit prima pro; vincie a Asiei 2p7 NN3 la care s;au a<u9nt mai multe alte teritorii 26rigia in QZ= #ilicia in NQ37 Restul peninsulei Ana;tolia cuprin<ea mai multe regate vasale <intre nare unele @i;au pstrat in<epen<ena= iar altele au fost ane4ate 2&ili;nia= #alatia= (ontul= Cappa<ocia= (amilia= 'icia37 In secolul al **;lea ?7e7n7= provincia a;7Beneficiat <e o mare Bogie atestat <e spturile <e la+5ar<es= .ilet= (ergam= n72b .aiiiesia ele7 A 5 I li I A (rovincia Asiriei 2(7 ,[37 A T li ' ' A ! A Come<ie popular si Buf7 Denumirea provine 7<o iul Atella 2vezi p7LV,37 ora@e; NQV *TE!A Rmas iniial cre<incioas Romei cu prile9ul rivalitilor <iplomatice <in .e<iterana oriental= va fi aspru pe<epsit <e 5ul la <up <efeciunea sa <in F, ?7o7n7I totu@i @i;a pstrat inte`ral prestigiul su intelectual :;tinerii romani= provenii <in 0categoriile sociale <ominante= ?@i <esv?r@cau aci e<ucaia= ?n timpul Imperiului= ora@ul este guvernat <e o plu;tooraie7 >a<rian *;a mrit @i *;a transformat ?n capitala fe<eraiei pan:ellenieeI .Hrcus Aurelius a organizat aei o universitate7 Atena @i Cicero 2(7 ZUQ37 /estigii romane: noua agora= poarta lui >a<rian= o<eonul lui ifero<es Atticus= templul Romoi @i lui August ele7 MT'ETI 2/ezi #s.8A\II73 ATRI/. Ineftperea central a casei romane 2vezi pp7 -*V @i urm737 ATR I '. /E5TA E 2(7 Iuo73

A t TA ' / 5 MMl Ultimul rege al (ergainu:ii= mirt la i:i:i ?7e7n7 2p7 NN37 /A urmase unc:iului su= Atlalus al **;lea= fiul lui Attalus l 5oter= aliat eu Roma ?n rzBoiul purtat ?mpotriva lui 6ilip al .ace<oniei7 Regatul a treBait s se apere mult vreme <e asalturile galailor7 ?n secolul al II;lea= (ergamul a <evenit unul <intre focarele culturii :ellenice <in Asia7 "ra@ul m0a celeBru pentru a@ezarea @i pentru monumentele sale printre care se afla faimosul altar al lui $eus= cu sculpturi remarcaBile7 (rovincie roman incepin< cu i:i:i 2p7 NN37 ATTIC/5 T7 (omponius Atiicu+= prietenul lui Cicero= s;a nscut in *VU ?7e7n7 @i a plecat <e la Roma iu timpul rzBoiului civil <intre5ulla @i .ariusI nu s;a ?napoiat <ecit ?n VN= <up restaBilirea calmului7 El a fost unul <intre cei mai importani Bogta@i ai epocii @i nu s;a compromis in conflictele pontice7 Atticus s;a sinucis in :iZ ?7e7n7= ca s scape <e o mala<ie incuraBil7 RE#U'IIGJ7 R%#/'/5 5fii A/CT"RITA5 Definiie 2vezi p7 *QZ37 a senatului 2vezi pp7 *NV @i *QZ37 ;a principelui 2vezi p7 I"/37 A U # / It interpret ?nsrcinat s transmit oamenilor voina ,7eilor7 Augurii formeaz un colegiu <e @ase= apoi <e nou memBriJ recrutai prin cooptare= ?ncep?n< cu *VL ?7e7n7 De la 5ulla colegiul numra cincisprezece memBri7 Dup August= numirea ?n funcia <e augur a fost efectuat <e ?mprat7 Consilieri Cte:niciD ai magistrailor= augurii pose< @tiina prevestirilor= <escifrate in zBorul psrilor= ?n pofta <e nr?n;care a puilor sacri= sau ?n <iverse inci<ente fortuite7 Augurul ine ?n mina <reapt un Baston ?ncovoiat 2lituus3 cu a9utorul cruia sc:ieaz ?n cer sau pe pm?nt T&.('AE.= ?n interiorul cruia va oBserva semnele7 (uterea practic a augurilor= care= <e fapt= :otrau inerea a<unrilor= vali<itatea <eciziilor etc7 ora foarte mare7 De aceea s;a ?ncercat restr?ngei0ea interveniilor lor7 5uB Imperiu= principele este augur @i controleaz ?ntregul colegiu 2p7 QQ37 AU#/5T /7 "etauius T:urtnus= nepotul lui Caesar pe linie feminin= s;a nscut ?n Q- i7e7n7= <ata consulatului lui Cicero @i a con9uraiei lui Catilina7 Tatl su= mort ?n NF= aparinea unei familii ?nstrite <in /elitrae= care= prin el= ptrunsese ?n senat pentru prima oar7 A<optat <e Caesar ?n LL "ctavian a luat numele <e C7 IuUus Caesar "ctavianus7 Ins= ?ncep?n< <in LN= fcea parte <in statul ma9or al <ictatorului ca;re;* trimite s;@i <esvir@easc e<ucaia la Apollonia 2Iliria37 un<e se forma o armat ?n ve<erea0 unei e4pe<iii ?n<reptat ?mpotriva prilor7 Apoi= el ?@i reve9i<ic <irz mo@tenirea 2p7 QN37 Treisprezece ani mai tirziu= <evenit= <up Ac;tium= unicul stp?n al Romei= August ?nfptuie@te o imens aciune <e reorganizare @i <e restaurare pe toate planurile @i inaugureaz un regim ?n caro puterea centralizatoare a principelui se con9ug cu respectul cel puin aparent pen;ru tra<iiile repuBlicane7 Acest regim a fost (rincipatul 2vezi pp7 *QU @i urm737 Ins la a<postul tra<iiei seelaBo; reaz sc:imBri profun<e7 Dup restructurarea sa= 5enatul <evine o corporaie mai <egraB <ecit o a<unare= @i cavalerii= monii unei cariere foarte puin inferioare= alctuiesc ?mpreun cu senatorii elita ?n care principele va rocrulaS NVZ = ; **U pe cei mai apropiai colaBoratori ai sfii 2provenii ,lin familia sa= <e la Agrippa la TiBeriu3= cel pulin pe fun70;;D tionarii cei mai importani ai noului stat7 Armata <evine o o@tire <e profesie= ?ntreinut prin perceperea noilor im;nozite 2ventesimale3 @i <atorit unei vistierii speciale= a@a;nuinitul Aerarium militare7 (rovinciile s?nt ?mprite ?ntre senat @i princeps= unicul imperator= care= <eleag ?n cele mai K4puse <intre ele legaii @i procuratorii si7 El nu real cuceriri ?n afara celor impuse <e securitatea ime<i cuceriri alizeaz <iat a turBulente= <evin oBiectul campaniilor @i e4plorrilor mai profun<e 2Drtisus= TiBerius= Domitius A:enoBarBus= /arus37 Ia aceste msuri politice @i a<ministrativo se mai a<aug reforme <ecisive ?n materie <e 9ustiie @i <e moravuri 2restaurarea 9uriilor permanente= instaurarea <reptului <e apel= unificarea 9uri@pru<enei= reaBilitarea familiei @i a oulleloi0 tra<iionale37 ?n sf?r@it= marile lucrri urBanistice se multiplic0a?t la Roma 2ape<ucte= temple= for= p7 :5* 3 cit @i ?n Italia @i ?n provincii 25pania= #alia narBonez= Egiptul etc3 Aceast aciune comple4= realizat cu rB<are @i circumspecie= a fost concomitent <efinit ca o restauraie @i ca o revoluie @i va fi continuat mai t?rziu ?n <irecii care vor varia ?n funcie <e ?mpre9urri @i <e personalitatea succesorilor lui August7 5enatul va preconiza= uneori in opoziie= politica lui August ca @i anumii ?mprai= care acionau <e altfel ?n ca<rul aBsolutismului7 Ea pecetluie@te incontestaBil o evoluie care= pe cile monar:iei @i etatismului= tin<e spre universalitate7 (entru evenimentele anterioare lui Z, i7e7n7= vezi A!T";!IU5= se4tus (".(EIU5 etc7 (entru <atele principale ale <omniei lui August7= vezi taBelele cronologicei <e la Z, ?7e7n7 la PJP0t e7n7 (entru rolul lui Agrippa= vezi sicest nume7 (entru proBlema succesiunii= vrzi IT9'I";CI7AI DlE!ll7 (entru monumentele augusteice la Roma= vezi A'TAI7il7* ' (1CII= TE.('E= (A'ATTM= CA5A '*sIET7 ;i r a u s r u s

litiu <at lui "ctavian7 (enlrii semnificaie: pp7 t/i @i I.= fGnE'I A8 A;cius DRmitim Aurelianus= nscut spre Z*L= la 5irmium= N c`nsacr <omnia 2Z,V;Z,N3 aprrii Imperiului asaltat -Q<e BarBari <in toate prile 2p7FZ37 ?n special #alia fusese pustiit <up Z-Q e7n7 <e ne?ncetate incursiuni germanice #oii ameninau <e;a lungul Dunrii7 Aurelian a fcut fat9 nvlitorilor= a z<roBit pe goi ?n .oesia= @i= <up ce a scpat <e Tetricus= care pusese m?na pe putere ?n #alia= a nimicit o mare parte <in Ban<ele francilor @i ale alamani?or care pr<au nor<ul @i estul rii7 Totu@i= prsirea <efinitiv a limes;u:ri germanic marca <eButul regresului roman ?n "cci<ent= @i cetile galice= ca @i ?ns@i Roma= nu @i;au <atorat= ?n secolul al I/;lea= relativa lor lini@te <ec?t0proteciei unor zi<uri puternice7 In= "rient= Aurelian a recucerit (almTra= re<evenit in<epen<ent suB regina $enoBia= ?n urma tulBurrilor consecutive ?nfr?ngerii lui #allienusl Dup triumful su <in Z,L= Aurelian a fost salutat cu titlul <e restaurator al Imperiului7 Aurelian a murit asasinat ?n Z,N= cu prile9ul unei campanii purtate ?n ?mpre9urimile &izanului7 AU 5"! I / 5 Decimus .agnus Ausonius7 !scut la &or<eau4= ?n -*V e7n7= a fost unul <intre cei mai importani retori @i poei ai epocii sale7 ?n -QN= a <evenit preceptor al fiului ?mpratului /alen;tinian I= la Augusta TreuirorumI a fost guvernator <e mai multe ori @i a purtat titlul <e comes 2Ctovar@D3 al ?mpratului7 Dup -F- 2<ata morii fostului su elev= #ratianus3= a trit retras la &or<eau47 A murit ?n 9urul anului -UN7 AU5(ICII 5emne trimise <o <ivinitate 2cel mai a<esea Iupiter3= car in<ic prerea puterilor supranaturale asupra unei aciuni= ?ncepute ori proiectate 2p7 UN37 E4ist auspicii private= utilizate <e particulari= <ar cele mai importante s?nt auspiciile puBlice= care privesc viaa puBlic7 Ele se folosesc la @e<inele a<unrilor legislative sau electorale 2p7 *N*3= la intrarea ?n funciune a magistrailor= la operaiile militare 2plecarea armatelor= anga9area Btliilor etc37 ?n principiul toi magistraii au <reptul s ia auspicii= pentru actele funciilor lor 2pp7 LV @i urm737 A<esea ei s?nt asistai <e auguri= <ar pot= <e asemenea= s interpreteze singuri semnele favoraBile sau nefavoraBile7 5e va nota c auspiciile luate prin acte interioare pomeriumului nu mai s?nt valaBile ?n afara Romei 2pp7 *-U @i -V*37 NQL * / T /5 <7 rUa ?=ilcmeiat ?n *Z ?7c7n = suB tiaiRto<imun73 "ra@im 0 = fostului ora@ ga:c <e _Kst= (f** RofltaavraT= Ruinat tu ZQU <e ctre rupe le fa UiBracte 2.ont [cl aR RR==V toctoare suB con; i:7fautone gali3@ieRaaio7inouc 2 aA07=e sOrfii lor in<i; A/E!TI! Colin vecin cu situat ?n afara 7M pleBeian 2p;ZF37 uo7ri<ioual <in Roma @i ?i7 Colin prin e4culuitl7i & &A A ' li li % 7777 = ; u fi 2>eliopoli+3 etatea 5oarelui7 "ra@ <in .na= etapa <o i0avane7 Templul <e la &aal:eW 2/7 ;ZV37 ii a c c ii u s 7 7 Divinitate greac asimilat lui 'iBer loler7 Cult 2lM 7**,37 &AI ?ntr;o cas particular 2(;37 &i puBlice 2ve\7i T&>.%37 &A'I5TE .a@ini <e rzBoi 2vezi pp7 ZU* ZUZ37 NQDK & A ! C II E R I &anc:erii romani au fost iniial ageni <e sc:imB: ui teri au ?mprumutat Bani cu <oB?n<= a<esea ?n contul unor cK;r rntari= care voiau s rm?n anonimiI ?ntocmai ca ?n dR0 cia= ei au acceptat <epuneri <e fon<uri @i= ?ncep?n< cu sf:/ @itul RepuBlicii= au tras camBii asupra corespon<enii\ lor7 Astfel s;au evitat transporturile <e fon<uri7 0 &anc:eri la Roma 2(7 -V,37 &ARCI$I /ezi >A.*'CAR &ARCA73 TA A 5I'I C A "riginea Basilicii= care constituie un :ol cu aBsi<= ?mprit ?n naosuri <e @irurile <e coloane= se afl ?n <iscuie7 Ea slu9e@te <rept triBunal= Burs <e comer= loc <e ?ut?lnire ?nainte <e a a<opta t?rziu un caracter religios7 0 ; Aemilia 2(7 -*-37 P lui Constantin @i a lui .a4cniu 2(7 -ZQ37

; Inlia 2NL ?7e7n7 *Z e7n73= cea mai vast <in Bazilicile 6orului 2(7 F*-37 ; (orcia 2*FL ?7e7n73 2(7 -*-37 ; 5empronia 2*,V ?7e7n73 2(7 -*-37 D/ipia 2Z*Z c7n73 2(7 -ZZ37 /estigii ?n<eoB@te foarte <eteriorate7 'a Roma: Basilicile Aemilia= Iulia= a lui .a4eniu7 ?n Italia: (ompei= 6ano7 ?n Africa: T?mga<= Tipasa etc7 In "rient: Aspen<os= 5amaria e0tc &E'II UT &erTtus= ora@ <in 6enicia= colonie suB AgrippaI centru important <e culturi @i <e in<ustrie 2l?n @i mtase3= corpora;iG puternic <e negustori= @coal celeBr <e 9uri@ti7 /estigii <e ape<uct ?n ?mpre9urimi7 & E ! E / E A5 T 2Btlia <e lai 2Z,N ?7e7n7D7 2/ezi (sRR>U573 /estigii: arcul lui Triau9 un crTploportic= po<ul c2c7 &ER&ECE .a@in <T rzBoi 2vezi p7 *FV37 &E5TI ARI I 2/ezi #'ADIAT"RI73 NQQ pl&'lVTECt f(7 -Z-73 G= uf vreme inclus printre ?n<atoririle patronului fa <e .iiii0i R 7 guW forma vmci asistene puBlice= Binefacerea @it mente= 50Ge`vorBa <e alimenta= care s;au aplicat nu numai la Roma= i si ?n ma9oritatea cetilor provinciale= ?n<eoseBi in f talia0 2((; LZU+L-V37 &IR"URI ;ale magistrailor 2(7 *V*37 ;ale ?mprailor 2(p7 *,*= :/Z;K37 &I)I !I A (rovincie ?n Asia .ic= lsat mo@tenire Romei ae cairo !icome<e al IlI;lea= @i organizat <e (ompei care a unit;o cu o parte a (ontului7 (liniu cel Tinr a fost aci guvernator7 & I$ A ! ) 6ost colonie greac transformat C"!5TA!T I!"("'37 suB Constantin 2vezi &" '"# !A 2&ononia3 Colonie latin ?n *7FU ?7e7n7= pe un teritoriu care aparinuse galilor Boieri @i= mai ?nainte= Millanovienilor @i etruscilor 26elsina37 !o< rutier7 &"') A 6orm caracteristic a ar:itecturii romano care s;a <ezvoltat graie folosirii crmizirii @i a Bloca9ului7 Romanii cunosc ?n special Bolta ?n ung:i pe care o va folosi mai lirziu fcvui .e<iu7 &"RDEAU8 Rf0Ol0gala3 Capital a triBului galic al Biturigilor vivisciI 5on3 m(7mai (uin important <ec?t 5aintes 2.e<iolanum nmum3= s;a <ezvoltat consi<eraBil o<at cu Anloninii @i NV, a <evenii= principalul ora@ <in regiune7 5e<iul unei siti 2p7 **V37 &" 5C" RE A'E 2I?ng (ompei3 /ila <e la (isaneila prezint= alturi <e locuina Bogat > corat cu terme @i rezervat sp?nului= ius5a:iiiiR /asGD consacrare ?n special viticulturii 2vezi pp7 ZF*= Z-VI7 A@eza7 rea a <at la iveal o coiecie faimoas <e argintrie7 0 & RIT A! * A 2.AREA;3 Caesara ?ntreprins ?n &ritania <ou e4pe<iii 2NN N* ?7e7n73 ?ns ea a rmas focarul in<epen<enei celtice 9iii ?n vremea cuceririi regiunilor meri<ionale <in timpul lui C'vu<iu 2L- ?7e7n73 2p7 ,,37 'egiunile coman<ate <e (lautius @i <e viitorul ?mprat /espasian au ocupat Camulo<unum= un<e Clau;<iu @i;a fcut o intrare triumfal7 ?ns= <o fapt= pacificarea nu s;a ?nc:eiat <ec?t <up campaniile organizate <in )ara #alilor @i <in sorWs:ire= ?n ,F ,U e7n7 Dar ?n nor<ul rii agitaiile au continuat7 ?n *ZZ= >a<rian a construit ?ntre TTne @i 5olcaT zi<ul care;Li poart numele7 Apoi Antonimia a D<eplasat frontiera mai spre nor<= ?ntre 6ortli @i ClT<e= <ar aceast nou linie <e aprare a fost repe<e aBan<onat @i na putut fi recucerit <e ctre 5cplimius 5everus7 ?n ZUQ= provincia a treBuit s fie recucerit <e la uzurpaoml #a;rausius @i a fost apoi inva<at <e ctre BarBarii <in nor<ul 5coiei @i <o ctre piraii sa4oni7 Romanizarea s;a resimit mai0ales ?n su<ul si ?n su<;estul provinciei= un<e au fost ?n; temeiate numeroase colonii @i municipii 2'on<ra= Colc:es;ter= 5aint;AlBans 2/erulamium3= Caercent 2/enta 5ilu;rum3= _inc:ester 26enta &elgarurn3 etc7 Din aceast epoc ne;a rmas un anumit numr <e vestigii <intre care cele mai importante s?nt= ?mpreun cu zi<urile lui Antonimia @i mai ales cu cele ale lui >a<rian= ruinele unui amfiteatru la #aerleon= fragmentele incintelor 'on<rei @i ale sorWului= termele <e la &a9t: 2Aduae 5ulis3 etc7 "ra@ul 5ilc:ester (7 LLU37 /ezi <e asemenea #'ADIAT"RI 2(p7 L*Q;L*,37

& RUT U 5 'M EliBeratorul Romei= ?n NVU ?7e7n7 2vezi p7 U*37 Descen<entul su .7 lunius &rutus a fost unul <intre asasinii lui Caesar= ?n LL ?7e7n7 El s;a sinucis <up ce a;fost ?n?r?nt la 6ilip(*0 NQF C1T1&l A .ria foarte simplu la origine7 ?ntocmai ca la greci= a RDs tot<eauna= c:iar ?n perioa<ele <o ?nflorire a gaslro;ramS i; R Au4 al mareiui ora@ sau al Bogailor 2vezi 'U837 / mesele se pregtesc ?n atrium= a<ic ?ntr;o I ??< ll I ? /reme neac = mesele se pregtesc ?n atrium= ; npre neacoperit7 Ins= ?ncep?n< cu secolul I= o ?ncpere * ial0* tin<e s fio rezervat ?n acest scop ?n fiecare cas7 *pe`vilelo si ?n locuinele lu4oase= <escoperite la (ompei= ;ti ?ncpere se afl ?n vecintatea sufrageriei= cmrilor rnprovizii @i a Bilor7 Aci pol fi regsite cuptoare @i usten;le <e Buctrie mai mult sau mai puin similare celor uti;Uzate <e :angii @i <e proprietarii localurilor puBlice= un<e ge serveau Buturi cal<e @i preparate culinare7 &U#ETU' 5TATU'UI R".A! C:eltuieli: culte @i lucrri puBlice= armat= a<ininislraie= <istriBuii <e gr?uI suB Imperiu= curtea= asistena @i instrucia puBlic= po@ta7 0?ncasri: triButul p?n la *#, ?7e7n7= impozite <irecte 2vmi= apoi impozite pe mo@teniri= v?nzri3= venituri provinciale 2ucciigal= stipen<ium3= venituri <omoniale 2mine= ?nc:irierea <e terenuri <in ager puBlicus37 A<ininislralie: ?n timpul RepuBlicii ca este <iri9at <e senatI poporal voteaz impozite noi= duestorii au ?n gri9 aerarium <in templul lui 5aturn= puBlicanii 2cavalerii3 iau impozitele ?n antrepriz7 5uB Imperiu= impozitele au fost= percepute <irect <o stat 2cu e4cepia vmilor37 Aceast reform= inaugurat <e Caesar @i <e August ?n Asia @i ?n 5ici;lia= a fost e4tins <e TiBeriu ia loato provinciile un<e <ecu;rioniiau rspuns cu propria lor avere <e veniturile ?ncasate= ?n afar <e aerarium= s;au <istins un patrimonium 2averea principelui3= aerarium militare 2vistieria militar3= fisetis Caesaris 2vistieria a<ministraiei imperiale37 C CAE CI'I A .ETE''A Sea a lui l= .etellus Crelicus 2consul ?n #U ?7e7n73 @i soie [ iuS Crassus cel T?nr7 .orm?nlul su amplu= ?n form <o turn se afl pe /ia Appia7 *- ; Civilizaia roman= voi7 II NQU CAE'I/5 Era una <intre colinele Romei= care ie@ea ?n evi<en7 po<i@ul Esduilinului @i se termina aproape <o #olise 2pp7 ZU=-V37 CAERE 2In etrusc C:isra sau C:aire= azi Cavaleri73 Era unul cele <ousprezece ora@e ale confe<eraiei etrusceI a ieeee nut mult vreme cu Roma relaii Bune= ?ntemeiate pe i;a; porturi comerciale7 'egturi cu Roma 2vezi pp7 -Q= L-37 CAE5AR C7 lulius Caesar pretin<ea c <escin<e <in Ane:ise @i <in /enus: familia sa era palrician= <ar nu aparinea stratului cel mai ?nalt <in aristocraia romanI s;a nscut la *- iulie *V* ?7c7n7= @i= la ?nceputul0carierii sale politice= a intrat in conflict cu05ulla= care n;avea ?ncre<ere in tinrul Caesar7 Ca s evite prescripia= Cacsar s;a refugiat in Asia= la curtea regelui &itiniei7 El a revenit la Roma= <up moartea <ictatorului7 A fost ales pontif ?n ,-= @i aceast alegere a marcat ?nceputul ascensiunii sale politiceI a participat activ la agi;taia caro urmrea aBolirea treptat a msurilor a<optate <c5ulla7 luestor ?n 5pania ?n QF= e<il curul ?n #N= ol a organizat cu acest prile9 9ocuri care l;au ?n<atorat <in greu7 In aceast perioa<= s;a compromis ?n aciunea lui Catilina 2p7 Q*3 @i a ?ncura9at parti<ul CpopularD= propunm< o lege agrar care a fost respins <atorit interveniei lui Cicero7 A <evenit pontife4 ma4imus ?n V- @i= ?n anul urmtor= a e4ercitat pretura= iar apoi a fost propractor ?n 5pania7 A revenit la Roma pentru a fi ales consulI a e4ercitat aceast <em; ;D : : ; D 77777 :;ro ?C nnf?ri7i nnoz>ici ine; constituit o ?mprire secret a puterii @i a oBinui i;nuK;I cia #alia cijalpina=lacare senatul a a<ugat @i pe cea transalpin7 Apoi cucere@te rostul #alici @i se anga9eaz ?ntr;o serie <o campanii care nu s;au ?nc:eiat e?n<= <up lic:i<area triumviratului prieinuil <e moartea lui #rasus @i uR asemenea <in cauza ostilitii sporite a lui (ompei fa <e Ci a trecut ?mpreun cu trupele sule RuBiconul= fluviu cic9R7 separa Italia <o provincia sa= @i a pornit ?mpotriva %ohD ?n fruntea trupelor sale7 A z<roBit la U august LF la 6aDo0 faciunea senatorial @i a recucerit "rientul= ocupin< N,V 7 * <urrv ocuparea Ale4an<riei 2vezi C'E"(ATRA37 In ii ie LQ Caesar nimice@te forele pompeiene ?n Africa la

ti ansus si la *, martie LN= pe cele <in 5pania la .un<a7 n /iOi ce s;a ?ntors la Roma= un<e a ?nceput o foarte ampl artiune <e reorganizare a statului= Caesar s;a g?n<it s res;? %iioasr monar:ia7 Dar s;a format o con9uraie a tinerilor aristocrai 2vezi &RUTU5 @i CA55IU53 @i a fost asasinat > i<ele lui martie 2*N martie LL3 2p7 QL37 .oartea sa a lsat Roma in plin anar:ie= ?ns iniiativa @i c:iar personalitatea sa curin< <ivinizat 2p7 -*N3= @i;au pus amprenta asupra D?nceputurilor principatului 2p7 *VN37 Caesar @i le:nica militar 2vezi pp7 *,U @i *UV*; (roiecte urBanistice 2vezi p7 -ZF37 CAE5AR 2Caius @i 'ucius3 (rineipes ai tinerelului= nepoi ai lui August= fiii luliei @i ai lui Agrippa 2(p7 ZLU @i LL,37 CA'D ARIU. 5ala cal< a unui ansamBlu termal 2vezi TER.E3 CA'E!DAR (rima ?mprire a timpului a fost un calen<ar lunar: luni <e <ouzeci @i @apte sau <ouzeci @i opt <e zile= <ivizate ?n 7=fazeD: Walen<ele 2luna nou3= nonele 2primul ptrar3= i<ele 2luna plin37 Iniial anul a avut zece luni= apoi <ousprezeceI aceast ultim inovaie este atriBuit lui !uma7 (entru recuperarea ?nt?rzierii asupra anului solar= se a<uga= la fiecare <oi ani= o lun intercalar <e <ouzeci @i <ou sau <e <ouzeci @i trei <e zile7 Aceast intercalare+ era asigurat <e ("!TI6I7 A rezultat o <ezor<ine cumplit= reme<iat la reforma lui Caesar <in LQI a fost7 atunci instituit anul uuian= care a cuprins <ousprezece luni <e treizeci @i <e treizeci @i una <e zile alternativ 2cu feBruarie care avea <ouzeci @i opt3 @i= la fiecare patru ani= un an Bisect 2care <uBla pe Q al Walen<elor lui martie37 %alen<ele= i<ele @i nonele au czut atunci la o <at fi4= Walen<ele tot<eauna Ia ?nt?i ale unu= nonele la , martie= mai= iulie= octomBrie= @i= ?n cele;?alte luni= la NI i<ele c<eau la *N c?n< nonele erau la ,= si u *S ?n celelalte luni7 7 R + c 2eA A A CR* 9Rr "e=riuaDicus @i al celei <inii Agrippiue= t?nrtil D ius taisar #ormaniccK7 supranumit CCaligulaD 2ciz; N,* muli3 <e ctre sol<aii armatei <e pe Rin= s;a nscut -* august *Z e7n7 la Antium7 Rmas singurul reprezent al familiei sale= a succe<at la TiBeriu= unc:iul su a<0R ?n -, e7n7 Domnia sa a fost scurt= ins marcat <e vagane caro ne ?n<eamn s;* Bnuim pe Caligula <e im7 Totu@i se pare c cel puin unele <intre actele sale a corespuns unui program politic precis: <ei?icarea Hnp9ra tului in via= forme <e etic:et ?mprumutate curii 'aO+izf lor etc7 A fost asasinat la Roma la ZV feBruarie ?l7 ` (alatul su 2/ezi p7 --*37 CA.I''/5 .7 6urius Camillus= a fost unul <intre cei mai iniporiauti con<uctori militari <o la ?nceputurile RepuBliciiI <e cinci ori <ictator 2p7 *2NV3= censor ?n LV-= ?nvingtor al galilor <up ce ocupase /oii ?n -U2N 2p7 -,37 Tra<iia ii atriBuie in= stituirea unei sol<e pentru armat 2p7 *UU37 C A . ( A ! I7 ' Regiunea !eapolelui= limitrof la nor< cu 'aium= la su< cu 'ucania= la est cu 5amnium7 Colonizat <e greci 2Cumae3 ?n secolul al /lII;lea ?7e7n7= apoi <e otrusci= <ominat ulterior <e samnii @i <o Capua= iniial aliat cu Roma 2care a <istrus;o= <up <efeciunea <in Z**3= suB August Campania a alctuit= ?mpreun cu 'aium= prima regiune <in Italia7 Aci ?mprirea <omeniului puBlic pusese proBleme <ificile7 (m?nt ro<itor @i populat= Campania era legat cu Roma prin uia AppiaI principalele ora@e erau Capua= 9!capolis= (uteoli @i portul militar .isenus7 Romanii pose<au aci nu;msroase vile <e o<i:n= care au lsat vestigiile cele mai importante la >ERCU'A!"_@i (".(EI7 (icturi celeBre7 C A ! 5 A i: iufr?ngerca <e la Cannae 2(7 N*37 CA (ITE CE!5I Cei mai sraci ceteni= care persoana lor 2p7*VU37 nu s?til recenzai <ec?t pentru CA( ,C roiiu sacr prin e4celena= cuprin<e <on7v?rfiiri: R&onc=D; 0 = g @9 LZ3 @i Capito:um 2propriu;zis v?r; cita<ela 2;=7 RCRlu monumental caracteristic pentru ora;ful sUCl00prin<ea tot<eauna un templu cu o cella tripl [D07Roranitolinu37 In acest sens vezi pp7 -Z @i LL,7 5palu;2trl ?onioeice au permis reconstituirea planului unor nu; rile arll=c`?Ritolii= ?n<eoseBi in Italia 2Roma= (ompei= "s;scR79R RTimga293 Dougga etc37 iu 6rana 2'Ton= Tou; tia3= ?n Africa louse= Aulun= mai ales !arBonne37 r*RA/A!a Rupraveglicrea <rumurilor caravaniere co<en?i cu tam?ic= mtase3 e4plica 9 2comer <e lu4 cu u=mrave[:erea <rumurilor raravaniere 2comer <e lu4 cu ro<en?i cu tmiie= mtase3 e4plic ?n eparte politica ro;in in MraBia @ifa <o pri 2vezi pp7 ,\ @i ,F37 Toto<at= Dnsscu o regularitate mai mic= Africa neagr era legat priii caravane cu porturile me<iteraneene <in C07ii;enaica7 Unul <in a4ele 2nor<;su<3 taBerelor 2vezi p7 *FN3 sau ale ora@elor7 Cealalt a4 2esl;vest3 este DECI .A. > 2vezi pp70 LLL= LLN37

C AR.E! 2/ezi p7 ZVU73 CAR8EADE 6ilozof grec originar <in CTrene 2nscut ?n 9urul anului Zl7Di ?7e7n7% El a con<us Aca<emia la Atona: a<t;pl al anei i0;rn;ii proBaBiliste= profesa scepticismul7 AmBasa<a sa la Roma 2vezi p7 *-F,37 CAR R II A E 2>arran3 "ra@ <in .esopolamia7 &tlia <e la Carr:ae 2N> ?7e7n73 2(7 QZ37 C 7L R T A # \ ! A Colonie ?ntemeiat <e colonii tirieni ?utr;o epoc im; incerta= <ominat <e o aristocraie mercaolil= ?@i e4ercit lutluena in tot Bazinul .e<ite0ranei occi<entale= <atorii a [gennlor sale comerciale: s;a aliat cu etruscii= cu anumite imVR0*D* numi2le= la un moment <at cu Roma ?ns@i7 ?na;Dite <e a intra ?n conflict cu ea in 5icilia7 (rimul rzBoi im; N,nic 2ZQLZL*3 <uce la pier<erea insulei= al <oilea se termin prin ?nfr?ngerea <e la $ama= al treilea 2*LUe7= prin <istrugerea sa: 5cipio Aemilianus Blestem solu? ;D0 2p7 L-,37 C7 #racc:us a avut totu@i ?n<rzneal s a<ucR o colonieI aceasta a fost una <intre cauzele c<erii sale 2isn* !oua a@ezare a fost suprimat= <ar August a reconstituit <up planurile lui Caesar 2Colonia lulia Cart:ago37 "ra f urma s <evin o mare metropol7 Ca<astrul urBan a * foarte temeinic stu<iat 2reea <e car<ines @i <e <ecunia terme= teatru= o<eon= circ=0ape<uct= port370 0 Civilizaia punic= mult vreme prost cunoscut= a alctuit oBiectul unor stu<ii recente= ?ncep?n< cu spturile D0car ?nc se <esf@oar @i care au pus in valoare o <uBl influeuR oriental @i0:ellenic7 (entru ansamBlul rzBoaielor punice= vezi pp7 ?OI @i Ul7m CA5A DE A/R 2Domus Aurea3 (alat vast construit <e !ero <up incen<iul <in QL e7n7 /estigii importante= ?n mare parte recent scoisp Ia lumin 2(p7 ZNZ= --Z= --F37 A D CA5A 'I/* El 2Domus 'iviae37 Descoperit pe (alatinI era= <esigur= c:iar casa lui August 2pp7 ZFF @i --*37 CA5A R".A!A "rigine @i tipuri <iverse 2vezi D".U537 /ezi <e asemenea I!5U'A 2cas <e raport3 @i /I''A 2cas rustic37 CA5C1 2/ezi AR.A.E!T73 C A 5 5 l U 57 I7 Cassius 'ongimis= unul <ini re uciga@ii lui Caesar= nscut ?n 9urul anului FN i7e7n7 El *;a ?nsoit pe Crassus ?n 5iria= <ara scpat <e masacru cu prile9ul 99tliei <e Ia Carr:aeI Crassus a trecut <e partea lui (ompei ?n LU @i apoi s;a ?mpcat cu CaesarI era pretor ?n Li7 Dup asasinarea lui Caesar= a fost trimis <e senat s guverneze CTrenaica @i= ?n cele <m urm= a concentrat ?n 5iria o parte <in armat care= ?mpreun cu cea a lui &rutus= a luptat ?mpotriva Ccezarienilor la (ilippi7 A murit pe timpul <e lupt 2Z- octomBrie J+j3; N,L T"R pollu4 p7 iFF37 r7 AT * 'I ! A r 0 srrrius Catilina aparinea unei familii palnciene7 5;a : it ?n 9urul anului *VF ?7e7n7 @i a fost iniial partizan al iiascuiR 9U57;l2 c9n< cavalerii tin<eau s pre<omine ?n stat= trecut <e partea nemulumiilor @i <up ce <e <ou ori n;a DP:ulit s oBin titlul <e consul= ?n Q* @i apoi ?n Q-= a for; l0D V con9uraie care a fost <e9ucat <e Cicero7 Catilina a Pizut pe cinipiil <e lupt <e la (istoria= ?n <ecemBrie Q2(70 Q*D3; c a ro M .arcus (orr?iis Calo= supranumit 77censorulD= s;a nscut la0 ZVL ?7e7n7 la TusculuinI aparinea unei familii <e mici proprietariI la v?rsta <e *, ani era sol<at ?n armata lui 6a;Bius Cuncfator= apoi a <evenit triBunus militum ?n cea a lui Clau<ius .arcellus= ?n 5icilia7 In ZV,= a luat parte la Btlia <e la .etaurus7 Cariera politic @i;o ?ncepe o<at cu duestura sa= ?n ZVNI aparinea statului ma9or al lui 5cipio ?n timpul pregtirilor <e <eBarcare ?n Africa= <ar cum nu se ?nelegea cu 5cipio s;a ?ntors ?n Italia ?naintea Btliei <e la $ama7 Devine e<il ?n *UU= pretor ?n *UF @i prime@te sarcina <e guvernator al 5ar<iniei7 Cato e4ercit <emnitatea <e consul ?n *UN @i prime@te misiunea 2<e care se ac:it= cu succes3 <e a pacifica 5pania7 (entru ?n<eplinirea aeestei misiuni a fost rspltit cu un triumf7 Cum activitatea 5ei;pionilor ?l nelini@tea= ?n *U* intr= ca simplu triBunus militum= ?n armata

coman<at <e 'ucius 5cipio care lupta ?n #recia ?mpotriva lui Antioc:os= regele 5iriei7 Ins a revenit Aa Roma ?naintea terminrii rzBoiului7 In *F, a luat iniiativa atacurilor ?mpotriva 5cipionilor 2p7 *VL3 @i a provocat retragerea Africanului <in activitatea politic7 Ceirsor Di *F+= Cato a iniiat o reacie violent ?mpotriva partiza;Si[or moravurilor grece@ti 2p7 Z**3I a<versar al cuceririlor= n_7i;mGG U transformrii .ace<oniei @i Ro<osului ?n triir InsD a urmrit cu ura sa Cartagina @i a cerut <is; mai n a oriG ullli; A murit ?n *LU7 Cato n;a fost nu; un mare om politic= ci a scris @i numeroase opere 2p7Z*l3= N,N <intre caro ne rm?ne Tratatul <espre agricultur 2p 7;=7 Cato a construit cea mai vec:e Basilic <in Roma 2p0e AAI+0K Z7 Cato <in Utiea= iii7 (orcius Cato= este strnepotul lui r Censorul7 5;a nscut la UN ?7e7n7 TriBcias ut'Utum in AAi <onia= a strBtut Asia .ic @i a urmrit cu atenie *;ectnD filozofilor= mai ales pe cole0ale stoicului At:e:o<or < Tars= care se afla pe atunci la (ergam7 luestor in QN= triB\n al pleBei in Q-= a <eterminat con<amnarea complicilor :0P #atilina= prin violena atacurilor sale7 (artizan al 5erali taii= Cato se opune triumvirilor @i se str<uie@te s stingeD reasc pe (ompei @i pe Crasus7 De aceea progresul car?eri? sale politice se ?ncetine@teI a czut la alegerile <e pretori in NN @i apoi in N* la cele <e consul7 A fost alturi <e (ompei ?n timpul rzBoiului civil= <ar n;a asistat la Btlia <e la 6arsalusI in acea vreme apra ora@ul DTrracliium7 Dup infr?ngere= a a<unat rm@ilelo armatei pompeiene @i a organizat rezistena ?n Africa7 Dup T:apsus= s;a sinucis iu ora@ul Ulica= pe care;* apra7 @i .ania 2vezi p7 AZF37 CATU' C7 /alerius CatuUus s;a nscut Ia serona= ?n 9urul anului F, i7e7ruI aparinea celei mai ?nalte aristocraii localeI a plecat la Roma cin< a ie@it <in a<olescen @i a frecventat acolo cercurile la mo<I a fost amantul Clo<iei= sora triBunului Clo<ius (ulc:er= <u@manul lui Cicero= @i ?ntii a c?ntat;o @i apoia Blestemat;o= suB numele <e 'esBia7 in N,= *;a ?nsoit ?n &itinia pe pretorul .emnius= <eoarece spera s se ?mBogeasc= <ar a revenit cu miiirile goale= iniial ostil lui Cae;sar= s;a reconciliat mai t?rziu cu el7 A murit in Ni= ?naintea ?nceperii rzBoiului civil7 !e;au rmas <in opera Ini o sut @aisprezece Buci lirico 2vezi p7 ZZZ37 C A C D I ! E 26urcile3 2:IZ* ?7e7n73 ?nfringeroa roman <e la Cau<ium 2vezi p7 0t0i37 C A / 7 I \= E R I 2/ezi p7 *QV= AR.AT173 Iniial suB regi= @i la ?nceputul RepuBlicii= clas sociala alI ct?iil <in ceteni pe care averea lor 2censul eduestru3 i0 autoriza s serveasc ?n cavalerie= in fiecare curie erau ?nca<rai zece cavaleri: erau ?n total trei sute <e cavaleri repartizai ?n @ase centurii7 Dup #racc:i= cavalerii <evin un `r0 N,Q f rmeaz o elit financiar alturi <o cea senatoIi;irt= CbT5=ITM Ei oBin privilegii politice @i onorifice @i= <in ala 2p; 8 a\rictiilor0 economice impuse senatorilor= ?ncep s pricina resi imp or2ant ?n <ezvoltarea marilor societi <e 9oace G = *nci pUBlicani= lucrri puBlice etc7 2p7 NN37 5uB afaceri: &lD 9R99 furnizeaz cea mai maro parte <intre a<; im(7R0R07'ii importani aflai ?n serviciul ?mprailor7 Ei m cursus :ononim <eoseBit <e cel senatorial @i care cu funciile <e prefect al flotei= al vigiliilor= al al pretorienilor7 5emne ;<istinctive: inelul <o angusticlav 2(p7 VF @i *,*37 C *R1 .I $I 6olosirea crmizilor 2vezi A(ARE*AA*Z37 Crmi<ari 2vezi (; Z,Q37 C *D 5 1 T"RI E 2(p7 UU73 CE!A e 2/ezi "5(1)73 CE!5 Termenul <esemneaz iutii recensmintul cetenilor <up averea lor @i= mai t?rziu= averea ?ns@i7 Crearea censului este atriBuit lui 5ervius Tullius 2p7 Z,37 Recensmintul a;vea loc o <at la cinci ani @i era <iri9at <e CE!5"RI7 El comport numrarea cetenilor @i fi4area lor ?n clase= ca @i staBilirea listei senatorilor7 ?n timpul Imperiului censul a fost e4tins= <in motive fiscale la provinciali= ?n societate @i ?narmat= <ar n;a mai con<iionat recrutarea legionarilor7 CE!5"RI 2D/ezi pp7 ZF= *N,73 C E A0 T / -* /I RI fnBunal care comporta o sut cinci memBriI se consi<er aa [ ?ntemeiat <e regele 5ervius7 Era competent= mai in fi m7=7mo5temri7 5uB Imperiu acest triBunal se ?ntrunea InoiTi P Iulla m0 oratorii isi rosteau <iscursurile ?n mi9;0ocul unoi mari asistente7 0 C E ! T / RI AT I" !ume <at ca<astrelor romane care e4tin<eau la proT9 cucerite o reea topografic similar celei a ora@elor; u0r ilo ptrate ale acesteia sau centuriile aveau ?n<eoBstS turi egale= <e :Z7L"" picioare fiecare7 0 e lui 5orvius Ti ?n legiune 2vezi CE!T/RIE

Diviziune a poporului= atriBuit Termenul <esemna @i o mic unitaW TURI"!37 2/ezi= <e asemenea= C".I)II CE!TIRIATE73 CE!T / RI"! 2/ezi pp7 *,U @i *FV73 CERE5 $eia recoltelor= asimilat <ivinitii grece@ti DemelervEa ?@i avea templul la poalele Aventinului= un<e s;a retras pleBea cu prile9ul secesiunii <in LUL ?7e7n7 2p7 -U37 $ei a pleBeilor 2vezi p7 ZQN37 Aocurile Cererei 2/ezi p7 LV*37 CETATE &az a moralei 2(7 UF37 )elul ultim al a<ministraiei 2(7 *,-37 &az 9uri<ic a Imperiului 2(p7 L-- @i urm737 2/ezi DRE(TU' DE CET1)E!IE=0 UR&A!I5.= C"'"!II= .U!ICI(II73 C t CER" .7 Tullius Cicero= cel mai mare orator= g?n<itor politic @i scriitor roman= s;a nscut la *VV ?7e7n7 ?n or@elul Arpimmi= <intr;o familie ?nstrit <e cavaleri= soli< ?mplHntat aci7 El a <eButat ?n F* <up stu<ii soli<e 2p7*V-3= ple<m< ?mpotriva unui liBert al lui 5ulla= pe atunci atotputernic7 Din pru<en= Cicero s;a <us ?n "rient= un<e @i;a <esv?r@it formaia filozofic @i retoric7 C?n< s;a ?ntors ?n ,,= @i;a ?nceput efectiv cariera7 A fost duestor ?n 5icilia ?n ,N= @i ?n ,`a aprat cauza sicilienilor ?mpotriva pretorului /erres care ?i ?mpilase 2/errine37 E<il ?n 2NU= pretor ?n VV= consul ?n Q-= @i;a <atorat aceast carier rapi< talentului <e avocat7 aBilitii politice @i= <e asemenea= faptului c incarna as; N,> la@ei mi9locii: cavaleri= oameni <e afaceri= pro;censhun7oa;faii0Ai <in municipii7 El s;a str<uit s realizeze vinc0a = =0u V uniune CnaionalD= concor<ia or<inelor= z<ro;?n 9urU ;U97atia lui Catilina 2Catilinarele3 @i favoriz?n< Biii< 7GGnRuI 9iompei care a reu@it s pacifice .e<iterana @i a amBii*7**7+G i:%ortatea comerului7 E4ecuia fr 9u<ecat a 999=nrtatea restaom R7 Cati99na a sUrnit ur @i a permis a<versa;coiD(DC> p"iitici 2#aesar= <e e47= care manevra pe triBunul 5fe oBin votarea unei legi ce* trimitea 2#ae= = p s oBin votarea unei legi ce;* trimitea tDilDRepuBlicii7 ?n N*= Cicero merge s guverneze Cilicia @i i Dntoarce tocmai ?n perioa<a ?nceputurilor rzBoiului civil= . care urmeaz faciunea senatorial @i pe (ompei7 Revenit ?n Italia <up ?nfr?:gerea lui (ompei la 6arsalus= simulea;P\A reconcilierea cu Caesar= <ar rm?ne un opozant secret7 Din aceast epoc <e rgaz forat= <ateaz o parte <intre tratatele salo filozofice: De 6iniBus= De RepuBlica= Tuscu;lanae <ispulation7es= De 5enectute= De offiviis7 Dup i<ele lui marte= el cre<e c a sosit momentul prielnic @i se str<u;ie@tes ia con<ucerea restauraiei senatoriale caro se ?nfirip7 Cicero susine pe tinrul "ctavian ?mpotriva lui Antonius 26ilipicele3= ?ns "ctavian= care s;a apropiat pentru o clip <o rivalul su= ?l aBan<oneaz 2p7 #N3 @i cu prile9ul prescripiilor <in L-= este ?nscris pe list @i este ucis <e sol<ai 2, <ecemBrie L-37 @i a@ezarea Romei 2(7 F737 'imBa Iui Cicero 2vezi p7 N37 teoretician al7 elocinei 2vezi p7 Z*N37 CI !C I ! !A T U 5 '7 luintiis Cincinnatus reprezint tipul romanului fi<el ma4imelor trecutuluiI consul in LQV ?7e7n7= apoi <ictator ?n LoA= a ?nvins pe edui la Algi<a= apoi= <evenit <in nou <ictator ?n L-U= a ?mpie<icat lovitura <o stat monar:ic a lui [/7 .aelius 2(7 ZNF37 CIRC il*.*00il;Ga=(al0la Roma 0Daintea amfieatrelor care nu se vor v7 usca atipa intro<ucerea luptelor <e gla<iatori7 /astele G alunglte erau rezervate ?n<eoseBi curselor <e care= feaU aci < tt fll < l i inscG g rvate ?n<eoseBi curselor <e care= ceritnn=f;eaU aci0 <o asemenea= tot felul <o spectacole si <e BalicR>5fT;(;lIuoaso0 v?nHtori= e4:iBiii alo fiarelor0sl;Uco +0 <eIllari 2vezi pp7 --L si urm7 ai p7 L*Z37 N,J3 6laminuis7 Construit ?n *Z* ?7e7n7 ?n regiunea i i i ilili l ?i < ?mR 6lainui Cr gnea C?mR Iui .arte @i ?nvecinat Capitoliului= el ?@i < numele car 0 Tului7 Resturile salo nu <ispar <ec?t ?n secolul al 8/ti 2(7 --Q37 .ea .a4?imis7 #el mai mare circ <in Roma= care ocupa r \2s .arciaI crearea sa este atriBuit lui Romulus: rostau <e Caesar= apoi mrit <o !ero @i <e Traian= avea o pisti*DR aproape *7NVV <o metri @i trei ota9o <e BnciI ?nc <in v mea lui Caesar putea a<posti cincizeci <o mii <e spoc: li i i lt < ti t < ii i li G p p

lori @i mai mult <o trei sute <e mii in epoca lui Traian7 rG strBtut <e <efilri triumfale @i <e cele organizate0r9 R aveau loc 'u<i .agni 2vezi pp7 --L @i urm7 @i p= LVV3 lui #aligula= la /atican 2(7 --V37 C?teva vestigii= ?n general foarte ruinate= ?n provincii;"range= /iennc= 6ro9us ?n #aliaI Tarraco@i5agunt in 5pania;C:ercliell Dongga= Carlagina in Africa etc7 0 C UITA !umele antic al ora@ului Constantine7 A <evenit coleBru <up masacrarea negustorilor romani <e ctre iugurt:a 2**Z ?7e7n737 /estigii: ape<uct= cisterne 2?nc utilizate37 Colonie fenician= apoi capital a regatului numi< 2suB regele .i;cipsa3= este <isputat ?ntre Iugurt:a @i fratele su vitreg A<:erBal7 Dup un an <e ase<iu= cetatea este ocupat7 Iu;gurt:a masacreaz aci colonia roman 2**Z ?7e7n73= <eclan;@?n< primul episo< al rt_7Boiu:u cu Roma7 Colonie roman <up Caesar7 CI /* 'I 5 2/ezi p7 TI73 *U'I/5 CI.(U ' 'UI .ARTE Cimpic aluvial @i ml@tinoas ?n primele secole ale Romei 2p7 ,3 care se ?ntin<e la nor<ul Capitoliului= ?n Bucla TiBru;lui7 5ituat ?n afar <e pomer:im 2p7 -VZ3= a fost iniial rezervat concentrrilor militare @i operaiilor cenzitave 2p7ZF3I <e aci rolul su ?n triumfuri 2p7 *UN3I ?ns foarte repe<e s;au ri<icat aci e<ificii private= ca @i strzi comerciale 2ui a 'ata3 2p7 -*-37 Aci fceau e4erciii tinerii romani 2p7 .l3I Lin aceast pricin Agrippa a instalat acolo primul gimnaziu;(roiectul unui nou C?mp al lui .arte 2Caesar3= 2vezi (; 9;*D3* #uUul zeiei Isis ?n Cimpul lui .arte 2(7 **V37 ci;7 Ale 5"CIA'E rim C la + au I r ('E&EI73 :tDuslus #ermnnieus s;a nscut ?n 'Ton +E0f era fiui iui Drusus @i ai Antoniei @i .ult timp inut <eparte <e viaa iil l ft l < ia + DjR P r+ppiiianiCU57 ;Uliu iiiiif iRi>nii uRpcii'e ue viaa fratele _ pricina infirmitilor sale= a fost ales <e ctre politica ca succesor al lui Caligula;?n L* e7n7 2p7 ZVN37 A pretoriei ;ra7 activ= <ar istoricii antici ostili memoriei R0r?Ruliu atriBuie aceast activitate liBerilor lui7 Unii 0D = 0 n ;ui <iri9at ?ntr;a<evr veritaBile ministere: Birou;<0MMaBjepistulis 2afacerile e4terne suB !arci@sus3= Biroul a :ll; 2Callistus3 a eognitoniBus 2instrucie 9u<iciar3 @i a liis 2anc:ete a<ministrative suB (allas3 care pregtesc ntralizarea Birocratic suB Antonini7 Clau<iu a ocupat= tat pe eee trvit <e Agrippina 2(7 AVQ37 C'AU DI / 5 ! E R " ';a ?nvins po >as<ruBal la riul .[Itaurus iu i23, i7o7n7 A fost censor ?n ZVL 2p7 N-37 C'E " (ATRA Cea mai celeBr <intre reginele Egiptului care au purtat acest nume este Cleopatra /II fiic a lui (tolemaios Aulctes7 C?n< #aesar a cucerit Ale4an<ria= ea a reu@it s;* se<uc @i l;a urmat la Roma= ?n LN7 Dup moartea iui #aesar= ea se ?ntoarce la Ale4an<ria @i= <up ce l;a cucerit pe Antonius= l;a atras7<in co ?n ce mai mult ?n visul ei <o <ominaie oriental= ?nvins ?mpreun cu el la Actium= ?n -* 2p7 #Q3= Ueopatra l;a tr<at @i a ?ncercat s;* se<uc po "etavian= <ar ni a reu@it @i a treBuit s se sinuci<7 C'IE8) I 5istem al clientelei 2vezi p7 -,37 CRM/rUR CA(IT"'I !U 5 RapitoliuluiD este ultima parte a Cii 5acre: impru;U <o catre procesiunilo triumfale= ea <ucea la tera; NV* piui lui Aupiter7 .ai multe 2(p7 *UQ @i -VU37 arcuri <e triumf= o acopereau ?@i C ' " A C A .A8I Ru0A 9 Romeii plriu canal7 Cel mai mare caic <e seuio R R gp /29< Nf _j[a5n]air51i oc:ise spre TiBru <7t[m ai ea restauraiilor imperiale7 _[a5n]air51i oc: vremea restauraiilor imperiale7 /ec:e nus7

=D

5anctuar ?n for 2f; a CpurificriiD asimilata ?iv7iu cu se; C '" D * U 5 (U' C ** E R (uBlius Clo<ius (ulc:er aparinea ginlei palricieno a Clau;<iilor= ?ns a izButit s treac ?n rin<urile pleBei= @i a <oB?n;7 <it accesul la triBunat7 In timpul tinereii sale= a fost amestecat ?n mai multe scan<aluri @i a sfir@it prin a <eveni agentul lui Caesar 2p7 QZ3 care i *;a sacrificat pe Cicero ?n NF 2vezi CICER"37 Dup ?ntoarcerea acestuia= Clo<ius a fost omor?t ;; ][n==II unuia <intre e4ponenii oii; 3 ?ntr;o ?ncierare cu oamenii unuia gar:iei= .ilo 2*Q ian7 NZ37 C"E.(T I " 2/e\7i C151T"RIE73 2I o a n o me n 2/ezi !U.E DE (ER5"A!E73 C"> "RT E 2/ezi Capitolul /= <espre armat73 Diviziuni ale legiunii 2(7 *FZ37 pretoriene 2(7 *,*= p7 ZVZ37 ; urBane 2(7 *,*= p7 ZV-37 f0 " 'E#IA'ITATE <tal al traturii fp7 *F37 2( *NU3 f" 'E#IA'IT (rincipiu fun<amental al magistraturii fp7 *F3 Dictatura= e4cepie <e la colegialitate 2(7 *NU3 NFZ C"A <esemneaz o asociaie legal recunoscut= alc;)ermeft caio istrai egali ?n <emnitate 2colegiu <e <oi tuita /` u 0 f9e <in preoi 2p7 ZZ3 care slu9eau acela@i cult consun =eR Dfiilor= pontifilor= augurilor etc3= fio <in mesc;2coleg0*i* < asi corporaie= fie= mai general= <in persoane ria@i <lD un(au acela@i scop 2asociaii funerare care asigu;ceD If [faliile memBrilor si= asociaii <e c?ntrei instru;rau _)l = u <V tineri patronai <e ctre ?mprat etc37 ra`i i?le sacer<otale au regulile lor proprii= impuse <e ne;rtile ritului; colegiile corporative sau private s?nt in;e5:t organizate <up tipul iiiil < i :ltp organizate <up tipul municipiilor= cu a<unarea @i aeUOrislrata lor 2magistri37 In provincii= anumite colegii= ** P dies0cele ale sevirilor augustali @i ale larilor= care re;Toau ?n cultul imperial elita in<igenilor= au constituit= un factor important <e romanizare7 Reglementare iniiat <eCaesar 2(7 Q0S3; C" 'I5EU Amfiteatru construit <e 6laviem 2vezi pp7 --F @i urm737 C"'"A!A 7 .onument tipic roman= cu un caracter triumfal @i <estinat perpeturii unui eveniment glorios7 Cea mai vec:e este Columna .aenia 2--F ?7e7n73= ri<icat ?n onoarea ?nvingtorului <in Btlia naval <e la Antium7 Ulterior s;a ri<i; cat coloana lui C Diulius= Biruitorul flotei cartagineze la ZQV ?7e7n7 Aceast coloan era ornat cu CrostreD 2pinteni <e nave37 Ea se ?nla 6orul roman7 /estigii principale: coloana 2sau columna3 lui Traian= ri<icat ?n 6orul lui Traian in ve<erea comemorrii victoriei ?mpratului asupra <acilor*I cu o ?nlime <e *- m= ea este construit <in marmur @i se afl pe un soclu cuBic care coninea cenu@a lui Traian7 5cara interioar cuprin<e **Z trepte7 &asoreliefurile= <ispuse ?n spiral formeaz un ansamBlu <e Z7VVV <e persona9e 2p7 Z*U pentru sculpturi @i (; -ZV= -Z*37 .ai puin ?nalt 2-V <o metri3= coloana 2sau 2R7]mna3t lui .arcurs Aurelius= care poate fi a<mirat in Colonna= conine Basoreliefuri <e o factur mai @i reprezint scene <e lupt <in #ermania 2p7,U37 foarte interesant monument constituie una <intre materiale cele mai importante pentru reconstituirea moment <in istoria patriei noastre7 * P .ii ti pe un lerilorm cucerit OfcK ceteni D[RUa a colonilor coinci<e ini7 Picarea sis emaUca R a pr"vlncia izarea 7Ra:elrlI*c <ateaz <in a <oua 9umitae colonii cunoscutaP [PS acesle colomi al i.ea RRi8 s;au0staBilit ?n 'aiura Gi DD0 D7 AnlRC JA'in< printr;o lege ;;0 P U fcca a ?rontierclor te i cea c Yost R acela@ niile lallGe valoare a (l R vov ai lrails?ot7 T<t un aspect ?i con?erile cu Ut u ca 2(7 Lo37 7 e coloniile <e la c Inferioare7 2/ezi7 <e as NFL

W R7 7 ge C8pMiCu ?n parte prin activiti comer;?@rea cR oRgin"i comerul a fost practicat mai ales ciale= Mn5t ^ cv=rcec9I etrusci= orientalii7 Cucerirea provinciilor= <e sRrul; C unei reele rutiere remarcaBile= crearea unei construire tat Comcrul roman @i negustorii au <esc:is flote au uS77 soi=iaiior7 Totu@i= activitile mercantile au a<esea cOe0 R R pre9u<iciu nefavoraBil care interzicea= rmas ] tcorie= memBrilor aristocraiei senatoriale prac; P Mnv Deoarece n;a @tiut s;@i organizeze un comer UCa \tip0 e4port Roma a0cunoscut un <ezec:iliBru monetar ;raporturile cu "rientul= care a reprezentat una <intre R5rt/ff? Roma 2(7 V37 e la Delos 2(; N3 ;cu "rientul 2(p7 Q* @i ,F37 ?n 6or 2vezi ((; -V, 5* cm3;e ?n Imperiu 2(7 L-V37 C".I)I /. 'ocul <in 6or= un<e 2p7 -V-37 ineau iniial a<unrile poporului C".I)II 5uB acest nume sini <esemnate la Roma <iferitele a<unri ale poporului7 Cele mai vec:i erau comiiile curiate 2p7 0i#9= care <atau <in vremea ?nceputurilor regalitii @i reflectau tra<iia familial patrician7 Dup NVU= comiiile centur?aic 2p7 ZN3 au grupat cetenii pe clase= alctuin< o <ivuiuno esnsitar Bazat pe Bogia funciar @i suB<ivizat ?n centurii= <up mo<elul armatei7 Apoi au aprut comiiile tri;Butc 2pp7 ZQ @i *N,3= provenite <in a<unrile pleBei sau con;cilia pleBis= care au ales triBunii pleBei= ?ncep?n< <in -,*= @i au <evenit treptat a<unarea prepon<erent= alturi <e senat7 C". ." DU 5 .7AceUm Commo<us Antoniiui+ este fiul lui .arcus Au;reUusI s;a nscut la 'anuvium la -* august *Q* e7n7 De la irsu <e cinci ani a tost <esemnat ?mprat <e tatl su: ;\ noiemBrie *,Q= acesta M;a asociat puterii sale7 'a oarte Im .arcus Aurelius 2*7FV3= senatul *;a proclamI77J NFN q " . (I , A 'I A 5erBare <at ?n cinstea larilor <e la rsp?ntii 2ve\7i 'i/pm ai celeBrat suB Imperiu= la *, iunie= in timpul RepuBlic0 era celeBrat la o <at variaBil= ?n 9virul lui i ianuari 'iBerii o ?n<rgeau cu pasiune 2vezi p7 Z,V @i #E!l'0sT C " ! C t I7 I U . ( 'E & I 5 2/ezi p7 LV @i C".I)II73 C " A, \P0 A R R E A TI" 2/ezi C151T"RIE73 C"!6EDERA)*A 'ATI!1 2(p7 -Q @i L-73 C " ! 5 I ' I 2A D E 6 A . I 'I E 2(p7 *ZN @i *-,73 C " AT 5I'I U . ( R6 ! C 2(I5 Croat <e August= iniial este un organ consultativ alctuit <in prietenii @i <in consilierii personali ai ?mpratului7 incep?n< cu <omnia lui #lau<iu= acest consiliu capt un caracter oficial7 Rolul su a crescut paralel cu progresul centralizrii @i aBsolutismului imperial= ?n<eoseBi suB >a<rian @i suB Diocleian7 6oarte accesiBil senatorilor= <in epoca 6lavienilor consiliul cuprin<e un numr mereu sporit <e cavaleri @i <e provincialiI influena lor va suBmina cu ?ncetul pe cea a0 senatului 2<up >a<rian @i mai ales <up Commo<us37 Alctuit <in ?nali funcionari @i <in 9uri@ti= ol asigur iniial continuitatea a<ministraiei @i ulterior 9oac un rol <in ee ?n ce mai activ ?n pregtirea legilor @i in organizarea 9ustiiei7S 2/ezi AURI5C"!5U')I K EDICTE73 q"!5TA!TI! Ca:is 6laviiis /alerius Constantinus s;a nscut in 9iu0*D anului ZFV e7n7 Era fiul lui Constantinus C:lorus= asociat <e ctre Diocleian tronului imperial prin sistemul 0G0 trar:iei7 i;a ?nceput e4periena militar in campaniile <in NFQ a fost piD* G ; a tereBuit s;@i croiasc <rum cu armele @i rum 2- 0mai ales ?mpotriva lui .a4eniu= fiul fostului s l[(te AR4imianus= caro <omnea ?n Italia @i ?mpotriva ?mprat 4 0jurtat victoria <ecisiv <e la po<ul .ilvius ?mpa cruia luBric -*Z37 (uin mai t?rziu= Constantin a proc0a;2ZF oc\*; 7=M <e la .ilan0= care a asigurat liBertatea religioas mat e2llcA7u 2feBruarie -*-37 ?n acest moment= era ?nc aliat D*Relius cumnatul su= <ar acesta <in urm= care ocupase

cU n a0intrat ?n conflict cu el7 Constantin a ?ntreprins /5G multe campanii ?mpotriva lui 'icinius @i p?n la urm in C "! 5T A A0 T I !" ("' 0.ume <at <e Constantin iu -ZF fostului &izan al grecilor7 Devine ?n --V se<iul a<mu?istratiei centrale @i a <oua capital a Imperiului 2vezi (; FN37 ?ncon9urat <e zi<uri= &izanul0pose<a o acropol= <ou teatre= o aren militar= sau 5trategion7 Devastat ?n *UQ <e ctre 5eptimius 5everus= eu prile9ul campaniei pe care o purta ?mpotriva rivalului su (7 !iger= acest ora@ a l0osl reconstruit <e Caracalla @i ?nfrumuseat <e Constantin cu numeroase monumente7 C"!5U' AT 0 Cea mai ?nalt magistratur romanI ea este atriBuit la <ou persoane= egale ?ntre ele @i numite consuli= care e4ercit puterea suprem ?n RepuBlic7 Consulatul a fost creat <up NVV ?7e7n7= pentru a ?nlocui regalitatea 2p7 -N3I consulii purtau ?n acea vreme numele <e pretori= investii cu imperium 2p7 *NeL3= <e <rept consulii <ispun <e o putere limitat numai <e intervenia propriului lor coleg= p?n ?n clipa c?n< crearea triBunilor le;a opus= ?n anumite cazuri= a@a;numita intercessio a magistrailor pleBei7 'a origine rezervat patricienilor 2p7 LV3= consulatul a <evenit treptat accesiBil pleBeilor 2pp7 LZ= L-37 ?n timpul RepuBlicii= con;suin sint ale@i <e comiiile centuria teI ei capt <emnitatea lor la * ianuarie= <up o ceremonie oficial <esf@urat n Rapitolui7 6iecare <intre cei <oi consuli ?@i e4ercit0alter;?mn puJerea tmp <e o lun= cel puin c?n< cei <oi se afl vreuna la Roma= fapt care se petrece rar7 De cele mai NF, multe ori= unul <ini re consuli rmine la Roma= pe ci cellalt csle ?nsrcinat cu o misiune anumit ?n afara capi; falei= mai cu seam con<ucerea rzBoiului7 Consulul prezi<eaz senatul= pe care;* convoac= ca @i comiiile centumte= @i poale prezenta proiecte <e lege7 'a sfir@itul anului= 2Kon^ sulii aB<ic @i <oB?n<esc rangul <e consulari= rang ce le confer o autoritate sporil in statJ Consulatul pier<e mult <in importan ?n timpul Imperiului7 5uB August= consulii si n;t ?nc ale@i <e comiii= <ar ineepin< cu <omnia lui TiBeriu ei suit <esemnai <e senat7* in plus= se staBile@te oBiceiul multiplicrii consulilor prin crearea consulilor su9ferti 2a<ic ?nlocuitori3 @i a <evenit reguli= ceea ce se ?ntimpla O in<va numai cu prile9ul <ispariiei acci<entale a unuia <intre consuli7 Astfel s;au ?nmulit consularii in ve<erea cre@terii personalului <isponiBil pentru sarcinile a<ministrative <in provincii7 2?n privina puterilor <einute <e consuli= vezi pp7 *VV @i urm73 7 C" /TRACTE 2/ezi 6I DE573 270 " R I 26osta Cora73 "ra@ la frontiera <intre 'aliuin si teritoriul voise7 Ruine <e templu <oric p7 /A37 C"RITT Cetate greaca= care a fost iniial aliat cu Roma 2p7 iU3 @i apoi integral legii a:eeneI ea a fost implicat ?ntr;un conflict care i;a pricinuit <istrugerea 2p7 NN37 C"RIT,I A 2(7 Z*Q73 / ' R".A 7/ corTE'ius Tepos Asloric latin= care a trit intre *VV @i -V i7e7u7 2apro4imativ3I prieten Bun cu Cicero @i cu /ari0"= a alctuit mai multe cri istorice= o Cronic= o /ia a lui Calo censorul= o /ia a lai Cicero @i @asesprezece cri <e /iei paralele7 C"R("RA)II 2/ezi C"'E#II73 * 5au mai <egraB <e colegii electorale complicat structurate= a@a cum par s ateste unele mrturii epigra>eo <escoperite @i interpretate ?n ultimele <ecenii7 o0> n taliiia ce<eaz insula Romei in Z-, ?7c7n7 2p7 LF37 InsaD nrut aci revolte serioase ?n secolul al Il;lea ?7e7n77 F** ctur cu rzBoaiele ligurice7 In pofi<a unor eforturi i Tmtnare ?ntreprinse suB .arius @i suB 5ulla= insula a rmas ?napoiat @i izolat 2vezi e4ilul lui 5E!ECA37 rmas apoiat 9'icinius Crassus= nscut la >i i7e7n7I ?n rzBoiul civil trpc7ni <e partea lui 5ulla @i= ?n ,Z= a fost ?nsrcinat s fnrite ?mpotriva lui (ARTA#U57 5;a aliat cu (ompei Ii s a amestecat ?n mai multe con9uraii= ca ce: a luiCATI;'t!A= ?ns a izButit s scape cu faa curat @i= ?n cele <in urm= a fcut parte clin primul triumvirat7 In aceast calitate 2<e triumvir3 a primit controlul "rientului @i a fost ucis <e pri ?n nefericita Btlie <e la Carr:ae 2N-3 2(7 QZ37 CliE ." ! A Colonie latin ?ntemeiat <e Roma ?n Z*F ?7e7n7= ?n ve<erea aprrii Italiei cispa<ane= repopulat ?n *UV7 A suferit <e pe urma rzBoaielor civile @i a fost incen<iata ?n QU ?e7n7

CRE T E R E A A A0 * . A 'E '" R 2/ezi A#RICU'TUR173 CRE TI iM, \ 5 . U ' i Roma 2(7 **F37 CRE) A Creta= ?n mileniul al <oilea centru aJ celei <int?i civilizaii europene 2.inos3= apoi <evastat <o invaziile; <orice= ?n epoca roman <evine un sla@ al pirailor7 5upus ?n Q, ?0"7n7= ea este alipit provinciei Cirenaica7 TiR0t;A EC"!".ICE ETirot; i slaBlci]ea general a mi9loacelor <e pro<ucie= rilorm (ro5resului material= <ificultatea transporu; iRlirT 5Ise(e <istan mare= ruina progresiv a economiei (roasf;(rl`vfRtl=n<Gr2:a a@a;numitelor latifun<ia= o recolt i nnra;iu =civil sau e4tern au putut provoca grave RTRlCV 2p; N,3; ln general= oconomia Imperiului treptat p?n la marea criz <in secolul al I/;Iea7 NFU ll3*2l 5istemul A! !"!EI a ?ncercat reme<ierea a viciilor sistemului <e repartizare a pro<uselor= populaiei romane un Cminimum vitalD7 "R s (T"; ("RT *7C/ RI (orticuri ?nc:ise= in opoziie cu porticurile; ==< 2colona<e37 5:it utilizate ?n ar:itectura privat @i 2e4emplare frumoase la Arles= Aosla= &avai37 C / 'TE "RI E ! T A ' IC (e urmele cuceririlor romane= negustori= sol<ai= R strini au intro<us la Roma cultele lui DionTsos= ?upiler Diolic:enus= Isis= .it:ra= <iviniti siritme= cre<ine magice @i astrologice <e origine c:al<oan7 Iniial stati0ii a ?ncercat s reacionezeR @i s interpreteze aceste nouti care inva<aser Italia7 ?mpraii filo:elleni sau strini au transformat unele <intre ele ?n culte <e stat7 Cre@tinismul ?nsu@i provine <in "rient 2vezi pp7 Ui @i ui;ni7370 C/'TU' I.(ER*A' Unul <intre fenomenele politice cele mai surprinztoare <in Imperiul roman rezi< ?n <ivinizarea ?mpratului= <ivinizare <in ce ?n ce mai accentuat ?n cursul secolelor @i care apare ca unul <intre fun<amentele cele mai soli<e ale regimului imperial7 A<esea s;a afirmat c aceast <ivinizare a ?mpratului ar fi <e origine oriental @i c= ?n aceast privin=e August n;ar fi <ec?t mo@tenitorul suveranilor :ellenistici7 in realitate= <ivinizarea ?mprailor <ispune <e r<cini a<inei in mentalitatea roman cea mai autentic7 5cipio Africanul @i 5ul la erau consi<erai ca ?nvestii cu o misiune <ivin= iar Cicero afirm c un a<evrat imperator treBuie s fie iuBit <e zei7 Caesar n;a fcut <ec?t s reia i<eile utilizate <e pre<ecesori @i <e rivalul su= (ompei: el face parte <intre oamenii C<iviniD= care primesc <e la zei un <estin specific= aflat <easupra celui al unor simpli muritori7 Aceast concepie se va afirma oficial c?n< va fi <ecernat lui "clavian supranumele <o August7 AugustD= <evenit (ontif e4 .7a4i;mus= va mo<ifica <up plac religia roman7 El va reglementa ten<inele spontane spre <ivinizarea sa= care se afirm intr;o anumit msur peste tot= mai ales la poei= <ar= <e asemeneaJ @i ?n popor7 ?n acest scop= August va profila <e e4istena cultului larilor <e la rsp?ntii 2'ores Compitalcs3= tra<iional celeBrat <e oamenii mo<e@ti7 Ace@ti lari= analogicelor ai cminului familial= s;au a<ugat cultului consa; NUV P c niuD AugustiI ?ntocmai ca ?n orice cas= #enius7 CS+ ;*U: monul tutelarD al stp?nului= era cinstit simultan a<icb D77 J m(5tici70 August apare astfel= concomitent= ca lrii a i il <i i <icb D77 J m(5tici70 August apare astfel= concomitent= ca cU larii a 77 llU^9 9rl oc:ii oamenilor mo<e@ti= care <evin pom0nuf7 R T7R R c=9=ar ca o fiin semi<ivin= fr s re<mci 7 u0u0zurprii prerogativelor regale7 ?ns= conco;ri@te ff+7 Kprovincii se n@tea o form mai accentuat <e nli 0periil7 5imBolul ei0?l alctuie@te altarul ri<icat la cult ui I R99t <ivinitii Romei @i lui AugustI acolo mB @ R99gat <ivinitii Romei @i lui AugustI acolo= Datii tuturor cetilor galice veneau anual s celeBreze Drt;ificiu solemn ce consacra legtura religioas care le UD Rtoto<at cu Roma @i cu ?mpratul7 De altfel= un cult nntan era consacrat ?mpratului <e multe ceti provin;57; le ?n special ?n "rient= un<e o4ista tra<iia consi<errii regilor ca zei ?ntrupai7 'a moartea lui August= <ivinitatea sa a fost consacrat prin apoteoz @i i s;a ri<icat iiS templu7 5;a ?ntemeiat un colegiu <e preoi ?nsrcinai cu organizarea cultului su7 In continuare= ?mpraii 2c?n< memoria lor n;a fost Ccon<amnatD <e senat3 au primit 0<i iil ?i < memoria lor a C 3 primit onoruri analoge7 0Atitu<inea primilor ?mprai fa <e propria lor <ivinitate a variat foarte mult7 Unii= ca TiBeriu si /espasian= ?i persiflau cu ostentaie7 Alii= cum au fost Caligula= !ero= Domiian= profun< mistici= s;au ?ncon9urat <e o legen< @i= ce<?n< <iferitelor curente religioaso provenite <in "rient 2printre care mesianismul3= au ?ncercat s se impun ca zei7 "<at cu Antoninii= mi@carea ?ntreprins ?n acest sens se accentueaz @i= <in ce ?n ce mai mult= ?mpratul <evine un zeu ?ntrupat7 In ultim instan= ?mpratul este consi<erat= ?n secolul al ***;lea= ca o emanaie a 5oarelui sau a lui Iupiter @i e4ist o teologie imperial care se afirm= <e e4emplu= ?n vremea lui Diocleian7 C:iar <up convertirea sa la cre@tinism= Constantin a pstrat unele trsturi <ivine7

5e gsesc ?n provincii anumite vestigii asociate cultului imperial= <e pil< la Cuicul 2templul zeiei /enus . 0a !?me 2C (tt3 /i 2ll li prial= <e pil< la 2p 0a !?mes 2Casa (trat3= /ienno 2templul al 'iviei3 etc7 lui .am3= August si *DG AE <iG cR mai vec:e <intre coloniile grece@ti <in Italia meri;?onaia; fon<atorii ei erau originari <in0 C:alcis= ora@ <in Ti0aniKfa;a a clominal mult timp o mare parte <in Cam;a fo t 0 5Da ?m(otrivit victorioas cuceririi etrusce= ?ns ?iifni S RD(a0 <e samnii= ?n LZF = fapt care a marcat D[(utui <eca<enei sale7 Cucerit <e Roma= ?n --L ?7e7ri7= NU* aceast colonie i;a rmas fi<el ?n timpul tutunS; =;7=7I <in secolele al III;Iea @i al II;lca7 $2; lor C/ ("'1 A fost una <intre formele caracteristice alo ar:ici 77 romane @i avea= proBaBil= origine oriental7 Cupola (ant 00 nului <e+ la Roma este una <intre cele mai frumoase r7 lizr CURAT"RI ?n <reptul privat= termenul se aplic oricrui a< trator ?nsrcinat cu o curatel 2a unui neBun= a unui mi etc37 El <esemneaz <e asemenea= in <reptul aOlmitiistra;tiv= un persona9 ?nvestit cu o funcie telmic <o terminatD a<esea separai <e competena normal a unui maoit 2(7 *,*37 C URI E Termenul in<ic locul un<e aveau loc @e<inele senatului @i poate fi aplicat <iverselor e<ificii= care primesc= uneori acci<ental= aceast menire 2vezi pp7 -V- @i urm73= in 6or= cea mai vec:e este Curia >ostilia= atriBuit regelui Tuilus Ilostilius7 Ea a fost ?nlocuit prin Curia Iulie= construit <o #aesar7 .onumentul actual <ateaz <in vremea iui Aliocleian7 C URII Diviziuni ale 2riBurilor primii ive 2cie zeci* <e fiecare triB37 2/ezi C".I)II curiaW073 C U RI" ! (reot al Curiei 2p7 ZV37 CURTE$ A 8E 2(p7 i"l @i 0rZF73 CUR5E 2(7 --Q @i vezi pp7 *VU @i urm7 @i CIRC'05 .a4imS+;3 CUR5U5 >" !" RU. i Carier a <emnitilor= a<ic succesiune <e magistraturi0 'a ?nceput= regulile relative la oBinerea magistraturii par s fi fost foarte supleI ele consistau ?n<eoseBi iu tra=0 Iii= <ar <e la *FV ?7e7n7= 'e47 /itlia Annalisa conferit un carai; NUZ 7 rin anumitor preve<eri7 Totu@i= aceasta regul a ter oBligatoDUVase e4cepii 2p7 *Q*37 Cariera senatorial suferi nD*DD e4istat pe atunci3 ?ncepea cu zece am <e serR 2singura;ca2 si apoi se e4ercitau succesiv duestura= e<ili;vieiu nill>aA 7 consulatul= ls?n<u;se <oi ani interval ?ntre mR si consulatul= ls?n<u;se <oi ani interval ?ntre ta7 (?et CCictraturi7 Astfel nimeni nu putea <eveni con; cclc<ouaic<o ?mplini L* <e ani7 5uB Imperiu= acest sul inaUlte>prnnittilor a fost mo<ificat 2p7 *,*37 Cariera taBlou al <erm RR sarciniie a@a;numitului sI#*!TI ea cu 73 ?ncepea cu 73a 3a vrsta <e *, ani= apoi cu un coman;/IRA*K 90i9tar sul3altern 2triBunat militar= coman<ament 9anieit m R nmna9 ulterior se acor<a duestura= la virsta 9e colioriaI PK tin ACoi urmau e<ilitatea sau triBunalul7 <e Z` i /onsulatul 2acesta la v?rsta <e -- <e ani cel puin37 (entTu cursas ecvestra= veii CA/A'ERI7 C/RTI/5 2lac3 2(7 U*73 Cs&E'E 7 = e C 07 .ama zeilorD= al crui simBol= o piatra neagra= a iosta;<usla Roma <in (essinus= la "0i ?7e7n7 Ea avea un templu pe (alatin @i un cult origaslic= slu9ii Ole preoi frigieni= numii #ali0 2(7 LV*37 Cs RE! A ICA Regatul CTrenaicei a fost transmis Romei <e (tolemaios Apion ?n UQ ?7e7n7 Romanii i;au alipit Creta @i au formal= aci o provincie= ?n Q, ?7e7n7 Colonizat iniial <e greci suB numele <e (entapolis 2fe<eraia celor cinci ceti= &erenice= &arca= CTrene= Apollonia @iArsinoe3 ?n 'iBia0actual= ea a cunoscut o prosperitate remarcaBil ?n

timpul Imperiului= <e la Traian p?n la Antoninus (ius7 /estigii importante la CTrene 2terme= un templu capilolin3= (tolemais 2port= Basilic3 etc7 D A Cil ai Racioi 2R`mHnia <e astzi3= pe malul sliIig al opula rzBoinic= ci au provocat mult vrt;nit: p <e aici0 tra<ucerea <icionarului este efectuat Reau@escu @i revizuit <e0Eugen CizcW7 NUarcul it foi <ificulti romanilor staBilii ?n Tracia7 Au f"sR <e Traian2p7 ,,37 E4ploatarea minelor <ace a penlru un timp economia roman7 6igureaz pi Constantin @i pe Columna lui Traian7 DA'.A)*A Dalmaia= constituit provincie ?n timpul lui 9i fcea parte <in Iliria= vast ansamBlu ce <esemneaz la R0 gine toate teritoriile ocupate la est <e A<riatica <e GX0D iliriI apoi a fost ane4at @i inva<at ?naintea romanilo N greci 2AlBania <e azi3 @i <e cel7i7 (acificarea ei7 ?ncep tG ?n timpul RepuBlicii= la cererea coloniilor grece@ti arne ae <e piraii iliri= a fost lung @i grea7 Capitaia ei R0 <ina legatului imperial= era 5alonae 25alona3 uncie Diocr ian a conslruil un palat7 Alt centru !an na 2si<riroD 2(7 ZV* @i vezi I'IRIA73 v `0; DA!5 5ACRU ; al salienilor 2(7 Z-37 ; ?n timpul 9ocurilor 2(7 LVV37 ; al curtezanelor 2(7 LV*37 DEC Eli A ' Regele <acilor 2p7 ,F37 D E C E . /IRI Decemviri liti:ns lu<icun<is= treapt inferioar <in cursus Wonorum senatorial= formeaz un triBunal civil competent ?n procesele referitoare la con<iia persoanelor7 Aici ie <esemneaz prin numele <e <ecemviri <iferite comisii e4cepionale cum ar fi cea care ?n LN*LNV ?7e7n7= ?n aBsena consulilor @i a triBunilor a re<actat legea celor= i0l taBule 2(7 L* @i UJ-37 DECI. A RE (7 *U-73 *3 E C U . A 8 / 5 l;na <in a4ele 2est;vest3 ?n taBerele militare 2p7 *FQ3 @i ?n ora@e 2p7 Li0i37 Cealalt a4 esle CfR("7 DECI.ATE 2CE.(URI3 Denumire <erivat <in numele zeciuelii 2<ecuma3 ^3latJ;a <e colonii care erau instalai ?n acesle locuri7 Regiunea ca 7 Cnoliiul format <e Rin @i <o Dunre7 Ea era norinsD0 m UI*oK 9?Kngs pe care alamanii l;au strpuns ?nc Dote9alfi 7<ei r9i iea Colonizarea sa <ateaz <in epoca fla; 5in folul a lo DEC RD R 'Rsiliului municipal 2curie3 ?n cetile provin;.emBrS ai tmagislrai 2cum erau la Roma senatorii3 rialeI sint M ceA mai infiueni frunta@i locali7 Ei sini @i 0m ac;toti <e Bunul mers al treBurilor municipaleI :i rspunzaioi u7 <ccur9on9i 9@i asum sarcina <e a percepe timpul iiup P conceiaenii a@teapt <e la oi frecvente aci7: impozit= 7 2construcii puBlice= Banc:ete= serBri= R A:niri <e alimente= Bani etc37 "<at cu srcirea gene;<lrDn secolul al ***;lea= aceast funcie <evine foarte i;0citoare Atunci s;a <ecis ca <ecurionaiul s <evin ere;<UarRnimeni s nu i se poat sustrage 2(7 LLL37 DEDITI"l 2(7 *LF73 DEDUC)IE Instalarea ritual a eolonilor ?n Ir;o a@ezare sMiB i0on<ucerca curatorilor ?nsrcinai cu staBilirea loturilor @i a traseului coloniei7 DE'AT"R I Delatorul este acuzatorul= cel care intro<uce o aciune la un triBunal7 'egea ?i acor<a= <ac acuzarea c?@tiga= un sfert <in averea con<amnatului supus confiscrii7 ?n timpul imperiului 'E#EA <o maiestate a fcut ca <elaiunea s fie foarte fructuoas 2(7 *,*37 DE'" 5 Insul a #icla<elor= celeBr prin sanctuarul lui Apollo7 Capital religioas a confe<eraiei ateniene= ea <eveni= ?n epoca elenistic= un important centru comercial7 Romanii au creat aci un port <e tranzit pp7 NN @i ZFF37 .uli negus;lon italici aveau aici agenii comerciale70 Insula a fost <evas;a in l FF

t aci agenii comerciale7 Insula a fost <evas in anul FF ?7e7n7 <e .itri<ate @i= <in acest moment= a DSst complet ruinat7 5pturile efectuate <e coala fran;2(0 00k3 tella neDau reve0at viaa <e la Delos7 Case <nliene NUN DE '6 * 5anctuar fe<eral al #reciei= situat in flancul(arn;"racol @i 9ocuri consacrate lui Apollo (it:iamil7lnY^ e4ercitat <e Delfi a a9uns <e timpuriu piu u 5Cv 2(7 LL37 P R DE.ARATE Tatl lui Tarduinius cel &tr?n 2(7 UI37 DE."!I 2/ezi p7 UQ73 l3 E . " 5 T E ! E Comparat cu Cicero 2(7 Z*F37 DE56'T"RE5 2Clrei3 2(7 LV*37 i3 ev or io AUcvolanieril fal =OU; zeii infernali 2p7 03Z37 TK I A 8 A Diviuilate in<o;european a luminii= i<entificat cu ArieS mis greac7 5aucluarul <e la !emi 2p7 ZNU37 DICTATUR1 .agistratur e4cepional 2ve\7i p7 3r7F3= a lui 5ulla 2(7 NF37 ; a lui7 Cezar 2(7 Q-*7 DI 6 /A R R li A+T * " 2/oii DI/"R)79 D*"CE$E 7 ?mprirea a<ministrativ in timpul teirarliici Jvezl lK7 F* si urm73 DI "C'E)IA ! Caius Aurelius Diocletianus s;a nscul ?n Dalmaia 2iiAQ;nI0 ?ntr;o familie mo<est= <ar= <evenit ofier= a iS0\F0 f statul ma9or al lui Carus @i a fost proclamat ?mprat moartea acestuia7 TreBuie s fac fa unor mari reRo* 0 2BarBarii @i Bagauzii ?n #alia= <efeciunea n proviSc** M &ritania= tulBurrile <in Egipt= ofensiva lui Ral 7 o; ient37 7i;* asociaz mai ?ntii pe .a4imian= persan i0* u s9ei asociaz el ?nsu@i pe Constantius C:lorus= in #aliaK RaniVcletian ?l c:eam p0e #alerius pentru a purta in tim( cl 9 nt ?mpre9urrile l;au <eterminat s constituie rzBoi ni07> ui cunoseut suB numele <e etrar:ie: <oi Au;repat siS ll$gi/it ?nsrcinai= suB autoritatea sa supem= gu@tliJ?nni sicoman<amente regionale 2vezi pp7 FZ @i urm73= cu miBiD7 sa+ simplifice @i s uniformizeze peste tot a<mmis;t;0a iustitia= impozitele= realiz?n< reforme care atrag l\at nltarea Birocraiei= iniiat <e fapt suB Ila<rian7 In;f=5ul imperiu= inclusiv Italia0este ?mprit ?n N* <e provincii mai micrD <ecit cele vec:i @i supraveg:eate in<e; aoroape <e reprezentanii autoritii centrale7 Autonomia municipal= meninut p?n acum= <ispare ?ncetul cu ?n; cetulI <rile se mresc @i se accentueaz amestecul statului in toate <omeniile7 Ceremonialul curii se orientalizeaz 2prosternare37 Diocleian se ?mBolnve@te @i aB<ic la * mai -VN e7n7= ?n acela@i timp cu .a4imianI se retrage in7 palatul <e la 5palato= ?n Dalmaia= I g un<e moare in anul -*-7 DI "! s5"5 Iniial i<en<ificat cu zeul italie 'iBer (ater= <evirre :i ?nceputul secolului al II;lea i7e7n7 zeul unei secte orgiastice ale crei ceremonii provoac revolt ?n timpul RepuBlicii 2vezi p7 **,3= <ar care se rsp?n<e@te= ?n ciu<a opoziiei 5enatului 2p7 Z,*3I a<epii acestuiD cult se ?nmulesc0?n umpul Imperiului7 Atunci el este marcat <e influene0orientale @i egiptene @i se integreaz ?n marele curent <e religii iniiatice care ?nlocuiesc= <up <omnia lui Ausnistus7 vec:iul ntualism roman7 pio sc u ri 2/ezi CA5T"R @i ("''U83 ?iRU; U!ITARE <in< <un](3rima;te pe BrluG ale e<ictelor imperiale acor;2cet0tpnii teril**narea serviciului militar= unele privilegii P nia romaR ?n special3 sol<ailor au4iliari7 ; [oral pp7 kZ3 NU, militar 2(p7 *UZ37 augural 2(7 >N37

D I/I ! A $ A R E A * . ( A R A ) l ' " \Y 2/ezi A("TE"$173 ?n timpul vieii 2p7 ,Q37 ;; tip iconografic 2p7 ZLU37 2/ezi= <e asemenea= CU'TU' I.(ERIA'73 \K \ iD o fi ,* 2(7 *ZV73 DAE.X'A 2Anticul Caicul73 "ra@ ?n Africa= situat la o rscruce slrau gic ?ntr;o regiune muntoas7 5pturile efectuate ?n cursul ultimilor ani au permis <ega9area <e importante monumente terme= teatre= Basilici= arcuri7 E4istena unui for <uBlu este caracteristic cre@terii anumitor ora@e7 /ilele particulare <emonstreaz o a<aptare a casei romane la necesitile climei locale 2case cu CpatioD imitate <up cele <e la Del+ care vestesc casele araBe37 2(7 LLF73 D" . I) I A8 Titus 6lavius Domiuanus= ultimul <intre 6lavieni= era fiul mai mic al lui sespasian cruia i;a urinat= <up tratele su Titus= ?n F*7 A <esvir@it cucerirea &ritanici cu a9utorul lui Agricola 2,U FV3= a ane4at c?mpurile <ecumate <up campaniile <in FU ?mpotriva germanilor= a organizat in provincii teritoriul <e pe malul sting al Rinului @i .oesia= <up o ?nelegere cu DeceBal= regele <acilor7 Domnia Mc a fost marcat <e revolte 25aturninus= legatul #ermanieR @i <e comploturi reprimate cu o mare cruzime7 El a ?ncercai ?n interior s opreasc suprapro<ucia care sc<ea pre; urile agricole 2<istrugerea viilor ?n UZ= p7 0Z,-3= a favorizat ?n provincii urBanismul @i comerul carele <ezvolta in "r;ent= cu C:ina @i ?n special cu In<ia7 ?n sfir@it= a mu7 aBsolutismul imperial spri9inin<u;se pe cavaleri DR* 7 Cu senatorilor= care l;au asasinat la *Q septemBrie UB K ?nlocuit cu !erva= e4ponentul lor7 .are constructor= a minat forul ?nceput <e tatl su 26orum Transitornim= R pp7 -ZV3= a ri<icat pe (alatin imensul palat flavian OSP ` PP pp 3= p p R@ mrginit <e gr<inile cunoscute suB numele <e :ip` tuaieM ? f?it tit t<il <at forma ac g ?n sf?r@it7 a construit sta<ionul care a (iazza !avona7 <at fT care inseamffH CcasD7 Casa roman pare a fi 0at(l 29ecit o 9u4tapunere ?n a<?ncime a unei case ma gr+R unei case grece@ti cu peristil o transpunere etrusce i a 7R etruscii"r= a unui nucleu <o locuin 2nu;urBana7 ai= gra ac"per9R cu o Curie anterioar <e ferm mai tBlii ni o2\=iicc7ui3 @i o gr<in posterioar 2aceasta 2care va u P (entru evoluia <iferitelor tipuri <e case va ?i (er-N# siLiF /ezi @i I!5U'A 2cas <e raport3= /I''A < foarte numeroase ?n Italia 2(ompei= >erculanum3= ta 2#lanum3= ?n Anglia 25ilc:cster3= ?n Africa <e nor< 5a= /oluBilis= Timga<3 etc7 e7 iu`usti7 Re@e<in pe (alatin a oratorului >ortensius Cm0pnaiat si locuit mai t?rz=iu <e August7 Ea este cunoscut sRsuB numele <e Casa 'iviei7R 77 e iuntstana7 !ume <at <up August= palatului imperial amena9at prin e4tin<erea casei lui August7 Aurea7 (alatul lui !ero pe amplasamentul viitorului Co?iseu @i al termelor lui Titus7 Tranzitoria7 (alat construit <e !ero pe (alatin @i incen;0 <iat ?n QL7 Rm@iele lui se gsesc suB palatul lui Domivau 2p7 --L37 D"!ATI/U. 2(7 ZVQ73 D"RIC 2(7 ZLN73 R".A! Antica T:ugga 2aproape <e %ef= Tunisia3= colonie punic= apoi municipiu @i colonie roman7 vestigii importante: capitoliu= teatru 2p7 7ZNDJ3= cisterne= arc templul lui &aal 5aturn @i al Iunonei Caelestis M/7 no37 "rG=0; L ; E / R ` p " 7U R5"po+amia70 colonil0 mililar a 5el7iuci\7ilor= ea lRR,00*D <e (arR0 a(oi <c r`mani 2*QN e7n73 <V 5asanM<ul 5:apur <up o rezisten Famiz`anei romane 2p7 *UV37 Avanpost pe legioaii i F romane 2p7 *UV37 Avanpost cu civili==MX`mane: ea a (us7tn contact= pe legionarii romani P < (arUv; (uternic ?orlificat= avea un ansamBlu NUF NUU <e m mumonte importante ?n stil pa:nirian7 5Hn;0i cente ;4Mi permis <ezgroparea <e temple= <intre car\ 0+

curios esfe un .it:raeum lipit <e zi<ul <e incint i DRi Iul al II;leaI acolo au fost <escoperite fscsce rc%r 0n Reco; DRE(T (ree4ist legii 2(7 A - A37 Caractere fun<amentale @i evoluie a <reptului i/f7 P ** ? @i urm7I Capitolul I/I /iaa @i legile37 0 (p7 DRE(TU' DE #ET1)E8IE Dreptul <o participare la prerogativele cetenilor a <rept se capt= ?n principiu= prin na@tere @i= pentru 5ni;prin eliBerare 2vezi 'I&ER)i37 Con<iia copilului este hJ a tatlui in momentul concepliei= <ac acest0copil rezultG 2lintr;o cstoriiI normal7 ?n caz contrariu= con<iia sa v A0i cea a mamei ?n mo7aentul na@terii7 Dreptul <e 0ceteni- cuprin<e mai multe <repturi: ius suffragii 2<reptul <evof7h ius :onorarium 2<reptul <e a fi ales ?n magistraturi3 \i0 *LL3= ius militiae 2<reptul <e a servi ?ntr;o legiune3= i99 procoentionis 2<reptul <e a apela la un triBunal popular pentru orice <ecizie a unui magistrat= care coninea pe<eapsa capital3= iuscommercii 2<reptul <e a pose<a= <e a <oB?mli= <e a transmite prin testament3= ius connuBli 2<reptul <0 contracta o cstorie normal3 2p7 *Z*37 Ceteanul cu <repturi <epline <eine acest slaluf in moil completI e4ist <repturi <e cetenie CminoreD= care nu cuprin< <ec?6o fraciune <in statutul complet7 Astfel= cetenii <e C<rept latinD au ius suffragii= <ar nu @i ius Wono;i0arium7 Tratatele ?nc:eiate cu cetile aliate preve<eau partea <in <reptul <e cetenie acor<at l0iecreia <intre ele7 tnccp?n< cu rzBoiul cu socii= <up UV ?7e7n7= <reptul <e cetenie a fost ?n practic acor<at tuturor italicilor 2p7 **F37 El a fost c4lins mai t?rziu la alte provincii2p7 Q-3 @i= ?n sfir@it= la * ol imperiul= iu timpul lui Caracalla 2p; ;acor<at galilor 2(7 fi:J97 + " II U f 8I 2(7 ,Zi= <u im uni Drumul 2via3 a rmas sirius legai <e IOrttintif;;;i ci romane7 Este sigur c reeaua <e <rumuri u Imper QVV vreme 7n;3 nu au fost <ec?t simple pisle care ra<iau l < ra@le Iaiului "<at u vr RmuTne nu a p p i7e7n;30= 9iimei =si o legau <e ora@ele I7aiumului7 "<at cu in Aur*?K Ccolului al ***;lea= <rumurile care se construiesc ?itfe(u 9RtBilitc conform unui plan calculat: ele poarl5 ?itf( ?ncep a al * conform unui plan calculat: ele poarl5 2i t i Ai <l f9RtaBilitc con p p cep a * P maC9OItrat 2prima este via Appia= sau <rumul nn;mfnr3'D cmzorul <in anul -*Z ?7e7n7: ea leag Roma <e 7 =M O9Dsc e4tin< o<at cu e4pansiunea roman sau <o;Ca(u 0 0 DD <e colonizare sistematic Au fost astfel Aceste <rumuri <atorit importanei lor strategico= nu puteau rm?ne simple piste7 Romanii s;au preocupat <e a le <H o soli<itate suficient construin< o @osea <e pietri@ a@ezat pe mortar77 (ava9ul care acoperea uneori @oseaua n?i era oBligatoriuI el se gse@te mai ales ?n vecintatea ora@elor= ?n locurile <e mare circulaie7 In timpul Imperiului reeaua <e <rumuri se <ezvolt @uB conlrolul ?mpratului care numea Ccuratori ai <rumurilorD sau= ?n funcie <e epoc= CprocuratoriD <e or<in ecvestru7 Este imposiBil <e a in<ica aici c:iar @i principalele <rumuri imperiale7 >A spunem numai c ?n provincii aceste <rumuri legau ?ntre ele marile ora@e @i c mergeau <e;a lungul frontierelor= ?neer;ruin< uneori zonele nesigure= ca ?n Africa= <e pil<7 ?n #alia= <rumul care venea <in Italia 2prelungire a viei Aurelia3 mergea <c;a lungul coastei (rovenei= apoi urca pe valea >onului p?n la 'Ton= capitala fe<eral a #alici= ctre care convergau <rumurile venin< <e la Umes;vA renan 2prin %oln= Treves= 'angres= C:alon;sur;5Hone3= <in regiunea &oulogne;sur;.er 2prin Amiens @i 5ons3= <e la valea 5enei 2prin 'uotia @i 'illcBonne3= <in &retagne 2prin !an tos @i r2Y :V*rci?0 2<in Aduitania 2prin Agen @i Ca:ors37 Aceast vt; a Cm steaD relev caracterul centralizator al a<ministraiei romane7 6or7 E5 ; Civil flot20i carl[5u9e\=e 2p7 N,37 (rimul triumf naval C"l[emoral prin ri<icarea unei coloane rotrale roman= voi7 II QV* influenele eep 7 ocuparea Daciei= Dunrea a fost p al aprrii romane7 Un puterni natural a fluviului mai ales la la nivelul 0 0 0 0P;+D lv fost principalul punct nic luncs <uBla 7 eee 77 7 la su<ul gurii sale= Constana 2(7 ,,37 Di9i

7Pra a<irt E E&R/ 6luviu in 5pania 2proBaBil Aucar3 2p7 LU37 EDICTE 5e numeau e<icte <eclaraiile prin care magistraii fceau puBlic cunoscut felul ?n care ?nelegeau s;@i e4ercite funcia 5e fcea <istincie ?ntre e<ictele permanente 2e<icta perpetua3= <e valoare general @i valaBile pe toat <urata unei magistraturi= @i e<ictele <e circumstan 2e<icta repentina3= puBlicate cu ocazia unor evenimente nea@teptate7 E<ictele pretorilor 2vez=i pp7 *LN @i urm732cae @i cele ale e<ililor curuli @i ale guvernatorilor <e provincii= mai t?rziu cele ale ?mprailor ?n@i@i3 au avut o marc influen asupra evoluiei <reptului7 Ele precizau ?ntr;a<evr legea iniial @i o mo<ificare= la nevoie= ?n virtutea imperium;nlm magistrailor pentru a;i suBstitui CformuleleD elaBorate cu a9utorul consilierilor 9uri<ici 2legi 9urisconsulte3 mai Bine a<aptate timpurilor noi7 Acest <rept mai evoluat poart numele <[ <rept pretorian sau ius :onorarium 2<at <e magistrai= a<ic <e cei care aveau onoruri300 2vezi pp7 *-* @i urm37 al lui Caracalla 2(7 *LU37 al .a4imum;ului 2(7 FN37 e 7 <e la .iJan7 Te4tul aplicrii e<ictului <e tolerana O.l <e #ulerius in -** 2vezi p7 FN37 EDI'I 2(7 *NF37 D E D / C A) * E = ?ncepe la sfir@itul vtrstei <e , ani @i rm?ne= p?n su< K0 periu= o proBlem particular7 in/ni?nlul prim-r eD QVZ [re<at 5< ne<aeog al casei= :i<i magistcrI ?nvm?nlul <e Du S t pe literatura greac @i latin era pre<at Ri retorul pregte@te pentru Barou @i ii 3 E< u< 2 influenat <e :ellenism= e<ucaia roman iH i?t <it : t<ii ci Urte ora@e <in p pp @ un nSS0u'2 cLe9e <e la .ilan= Tri;ves= Autun= &or<eau4= 55naJ Antioc:ia= &eirut 2<rept3 Y(7 *VU37 aAMvM a fost la ?nceput aliatul Romei care *;a prote9at 'ntriva amBiiilor siriene 2p7 Q-3= favorizin< totu@i con; ?nceput s se intereseze <e economia egiptean7 C7aesar o instaleaz pe Cleopatra care ?i incit amBiiile monar:ice= m 7 0J7 A e e *e 7;S ee t tiei a ;+ * +jt nu li fM ci0W * n f+ P K PP i +j: I i7 LD ** irS i fi fjM `+`7\D+ \TI cM L t Roma susine+ mo<ul <e a<ministrare al (tolemeilor7 Egiptul era <omeniul personal al ?mpratului= reprezentat <e un prefect aparin?n< or<inului ecvestru 2p7 *,*3 @i nu a fost integrat cu a<evrat Imperiului <ec?t <e ctre Diocleian7 ftupus unui regim <e e4ploatare intensiv= Egiptul a rmas mult vreme unul <in gr?narele Romei7 Caracterul su prin e4celen rural ?l <istingea <e celelalte provincii 2p7 LL*37 Avea totu@i un ora@ foarte mare= A'E8A!DRIAI Copios= ?n vecintatea .rii Ro@ii= era un cap <e po< al comerului maritim cu E4tremul "rient7 (rintre vestigiile romane s?nt <e semnalat celeBrele colona<e ale templului <e la 6ilae <in vecintatea Assuariu:u7 uivuuti egiptene la Roma 2(7 ,V37 al A#A &A' 2IIE'I"CA&A'3 bmiR;cBuMAntonias sDa 3lNscut m ZVL e7n7I <e origine (reot al0OG crescut la Emesa= ?n 5iria= @i a <evenit luisu > r li j Iuncie care se afl la originea nume;gfec al A Tal0 <eformat ?n ElagaBal 2llel:seRe numele marelui37 (roclomut ?mprat <e sol<aii <in E?es QV?n Z*F= al *;a ?nvins pe ?mpratul in funcie= .aerin 5i fcut intrarea la Roma ?n Z*U7 A fost asasinat la l mani= ZZZ <up co instalase la Roma tot felul <o orientali <o ov gine <uBioas 2(7 L*V37 n0 E'E6A8)I = ai lui (Trr:us 2(p7 LQ @i L*U37 Influen asupra tacticii 2(7 *F*37 0 P ?n 9ocuri 2(7 L*U37 E'"C/ E8)1 2/ezi pp7 Z*F @0i urm7 @i= EDUCA)IE73 li . A !C A (A RE 2(; *Z* 3 E88IU5 "riginar <in Ru<iae= aproape <e Tarcnl= un<e sa nscut= in Z-U i7e7n7= Ennius este printele poeziei romane7 A fost mai ?n Ui centurion ?n armata roman= ?n timpul celui <e al <oilea rzBoi punic7 Remarcat <e Cato Censorul ?n 5ar<inia= in ZV+= s;a fi4at la Roma= un<e a <evenit poetul oficial= succe<in<u;i ?n aceast funcie lui 'ivius

An<ronieus7 A murit ?n *QU7 5e afla ?n acest moment suB protecia 5cipio;?ulor7 (rincipala sa oper este o epopee= Analele= care constituie o istorie roman ?n versuri7 Ennius se <<ea0 <rept pitagorieian 2(p7 Z*Z @i ZZZ37 E ( I C U R El 2(p7 -F,73 E" /ITE5 2/ezi CA/A'ERI73 E5lUI 'I 8 (o<i@ vast situat in pHrlea O?e est a "ra@ului 2Roma3= p7 a fost ocupat <e un sat2p7-VV3@i era Barat <eoggev;ul zi<ului [ppvian7 Mnoi= mult vreme pustiu @i cimitir pentru to ii societii 2sclavi= con<amnai etc3= a ?nceput eze pe la mi9locul secolului I ?7e7n7 @i a <evenii sa se unul <in cartierele cele mai aristocratice ale Romei7 .7e hYe @i;a construit aici celeBrele sale gr<ini7 E4istau si a po7rcuri care au fost integrale treptat ?n <omeniul impcn QV;* vestici: Termele lui Traian= Au<ito>um;ul (orta .aggiore ele7 le /II;I t7e7n73 9 9 ,29V civilizaia primei epoci a fierului este inlo; C.rN 0D Toscana <e o strlucit civilizaie <e tip oriental7 m;u? etrusc ?@i face astfel apariia ?n+ peninsula italic= `vinile sale s?nt comple4e 2p7 *Z3I poate= urm?n< tra; lui >ero<ot= un nucleu <e navigatori a prsit Asia Mt i nentru a se staBili pe coasta tirenian7 'imBa lor iini un loc aparte printre familiile lingvistice7 Dac te4;u lD toscane se citesc u@or= cci s?nt scrise ?ntr;un alfaBet >rrivat <in cel grec= ele s?nt ?nc greu <e ?neles7 (erioa<a 5 ?nflorire a civilizaiei etrusce se situeaz ?n secoW;le al sll;lea7 al /l;lea @i la ?nceputul celui <e al /;lea ?7e7n7 6lota se rivaliza atunci cu cea eartaginez @i cea greac7 ?n secolul al /l;lea ocupau I7aiumul @i Campania 2p7 -V3 . ?n secolul al /;lea Cirnpia (a<ului7 Intre QVV @i apro4imativ L,N Roma prezint ?n multe privine un aspect etrusc7 Cu toate acestea= <eca<ena Etruriei este rapi<7 Ea pier<e 'aiunuil 2p7 -N3 @i Campania 2p7 L-3 ?n <ecursul secolului al0/;leaI ?n scolul urmtor celii ocup valea (a<ului7 Cur?n< %truria ?@i pier<e in<epen<enta= suB loviturile Romei= in secolul al ***;lea ?7e7n7 Cu toate acestea= civilizaia eJ rusca nu <ispare <ecit cu puin t im9i ?nainte <e Caesar7 %a se caracterizeaz printr;o religie <e tip orientaJ= foarte <eprtat <e pHg?nismut greco; roman7 Crile sfinte cuprin<eau o <octrin comple4 asupra raporturilor ?ntre zei @i lume @i asupra <estinului lumii7 Un colegiu puternic <e preoi= :aruspices= foarte e4perimentai ?n arta <ivinaiei con<uceau viaa religioas a poporului7 Arta etrusc a lsat nenumrate vestigii ale unei pro<ucii <iverse si a<esea 2le(] rang; Ea a fost influenat ?n0mo< constant si pro;r:l u; arla aflUenic= <ar prezint un aspect propriu= natoritu unui gust profun< pentru stilizarea @i= fel puin i0Gp=oca =DDPDK7 pentru realism7 Civilizaia roman a pre;t0i=li t r0DR** ei un numr <e instituii= <e cuvinte= <e 2vo9i ia NoG` F**F****D* care i;au fost transmise <e ctre etiusci /*G; VK JilK *NLK *ULS ZLL= LVV= LV*37 ln3lD0"rtante ?n Toscana= mai ales la Cerveteri= Tar; lca a Imperiului ?n "rient 2(7 G=37 QVN +K7 * 6A&l:5 .A+*RR\temporizatorul3 s;a nscut RBp luintus 6aBiusCc.orpcm/ ?n ==R este <ictatoR Z,N t;e;n;#onsul in;Z-- Ni RS7 Trasimene= pentru a op= tn Z*,= <up mfrmgc [+ <c .inuc:AF3 sllBor<onatul sauJ a ?naintarea lin llani&cuP R 9 arc cu autorul care a 6a;aBan<onat (RRg5e /]]; Dup CaD.c7 Bius reu@ise sa stingiitreasoa S 9 \ Z*N= Z*L @i ZVU= =* 5G5RteC5erTov5ileC;><ionale7 .ort in ZV:I 2(p7 N* @i *QV37 6ACTAU!I 'a circ 2(7 L*V37 9f; 7* le m i "ra@ a@e\7at pe malul <rept al TiBrnlui in amonte <e Roma7 Era0capitala i0aliscilor= popor ?nru<it cu latinii= <ar influenat toarte puternic <e ctrusci7 Aliat al ora@elor s0uWci @i /oii= a fost cucerit in ZUa ?7o7n7 2(7 -Q37 6A . I 'I A R".A ! 1 B ocietii rom 6A . I 'I A R".A ! 1 6amilia= Baz a societii romane 2(p7 UZ @i 3ZV37 Evoluie @i emancipare0 in<ivi<uala 2(p7 *ZV @i *Z*3;6amilia p0atrician 2(p7 -,I vezi @i #%!5 @i !U.% 3K00; 6amilia patrician (ER5"A!E37 6resce @i oBiecte <in stuc 6 A R 5 A ' 8: 5 &tlia <e la 6arsalns 2p7 #-37 in<ic IsR;rsRR0sRsuS[7

QVQ e5te P [ <e asemenea religioas la origine= se <eoseBe@te <e lDsJiC accasta= <ac este a<evrat c fas se refer la voina 0iar insDla raporturile ?ntre oameni7 Dar aceast <is; `tse nu este <e loc aBsolut7 < <esemneaz= la origine= zilele calen<arului rcli;R0staBilit <e pontifi= 4ilc ?n care pretorul ?@i putea ?n<emni funciile sale 9uri<ice7 .ai ?nt?i inut secret <e ctre ( Mricicni= 9ista acestor zile a fost puBlicat ?n -VL <e e<ilul rt 6lavius7 Cuv?ntul mai reprezint @i listele oficiale ?n lec0tur cu actele puBlice ale colectivitilor romane 2stat= municipaliti= colegii3= @i pstrate <e inscripii 2fastele triumfale= consulare etc37 6 A / ! / 5 Divinitate pastoral a (alatinului 2p7 6 A U 5 T U ' U 5 (ersona9 mitic 2p7 l0ti7 .orm?ntul lui 6austu:is 2(7 -VQ37 6ECIA'I Colegiu <e preoi ?nsrcinai s ?n<eplineasc ritualurile legate <o relaiile cu strinii= ?n special ?ncopulul @i si0?rsitul ostilitilor= tratatele <e pace etc 2(7 *L,37 6E.EI Rolul ?n cetate 2(7 *F37 Emancipare legal 2(i NZN37 liBertate <e moravuri 2p7 *ZC37 'a ospee 2?M LZF37 i/ezi '"#"D!1= C151T"RIE= CURTE$A!E37 fv+ R T / CA lvezK p7 ivi3= olGaA iluRiu(c 0liBfU nu <eparte <e Talerii7 (unct <e trecere pe al M0;lea ? e cnc7t: <e Roma la sf?r@itul secolului innc corala 2pp7 UU @.LF3K QV, ;= vD &777777 <inte 2(; ll*J; 6I'"$"6*A no 2(7 *&"37 6I '"$ "6 II R ` T4pul\7a*7i <in Rom< 0 aaA. 2((; 05t -[+ lvl *VN @i urm73; 7 ZU Gl u]D 0/ pIII((I "ra@D <in .acDJ0*7*****7I == 7==R7 &tlia <e la 6il7l.Rl;**00 5ituaie leFaia2p;*i`3v f 9 i/ A ! ) E )E 7= RV. A!73 2/ezi 6t5Tl!l 'A R Z3 2/ezi p i p7 -NZ73 (omona QVF 77[S[ trtaminul 5uprem este cel al lui IupiterI este un patrician n;irinti cstorii prin conarreaiio @i cstorit el ?nsu@i 9Utvl acela@i rit7 Este ales <e .arele (ontif7 (ersoana sa uK ?ncon9urat <e <iferite taBlouri: s nu ating 2nici s nmeasc3 un mort= un c?inc= o capr= un BoBI nu are voie R ating fierul @i treBuie s nu ias <in Roma7 ?sievasta 5i ;Kste`supus acelora@i oBligaii7 6laminul lui lupiter are nn costum special: manta <o l?n alB= Bonet <e Blan vHn< un ape4D 2Bag:et <e mslin acoperit <e lin37 6unciile sale religioase s?nt importante 2sacrificii pentru lupiter prezen oBligatorie la srBtori= celeBrarea cstoriilor prin confarrealio37 6 ' * . I T I ! / sK T7 luinctius 6lamininus 2ZZU*,J 'e7n737 Consul v ui *UF= ce0nsor ?n *FU= este coman<ant ?n #recia contra lui 6ilip / ai .ace<oniei= ?nvingtor la %TnosWefalai 2*U,3I proclam liBertatea #reciei in *UQ7 6 ' A .I!I U ;5 (romotor ?n calitate= <e triBun ia Z-Z i7e7n7 al primelor legi agraro ?n favoarea pleBeilor7 ?nvingtor al galilor pe

malurile r?ului A<<na= a fost ?nvins <e >anniBal la lacul Trasimcn= ?n Z*, 2p7 N*3: i se <atoreaz construcia circului 6larninius pe c?mpul lui .arte ?n ZZ*= @i ZZV construcia a@a;numitei via 6lam?nia= ?ntre Roma @i A<riotica7 6"EDU5 Tratat ?ntre ceti 2p7 **F @i i-i37 6"R.U'E AURIDICE 2/ez7i ACTll:!E ?n 9ustiie73 6"RU. Unul <in elementele eseniale ale ora@ului roman ?mpreun cu Capitoliul @i Comiliul7 Centru al0 treBurilor puBlice si (articulare 2p7 -VL37 'a Roma: foruri pnmilive;2vez7i p7 * si urm737 ;>omancn7 (lan al 6orului antic 2vea p7 737 /estigii: ve<ere general= <etalii7 pr=;7nn.(Vr;ialc R/ezi ((; -*F N* urm737 Ele cuprin< ?n or<in sHu al (G v rul ;lui Caesar0 ?orul lui August= forul (cii 7l 90ospasian= forum Tiansitorium sau al lui !erva= ui iraian7 sau forul VU &oarium 2p7 -VF37 C?mp pentru t?rg ?ntre po<ul Aemiliug port= Cirnis .a4imus @i /elaBfum= era parcurs ?n suBtora 0 <e Cloaca .a4ima @i cuprin<ea un numr <e monumente <intre caro templul lui (ortunus @i un templu circular 2con7 sacrat Iui >erculesG3= ?n ?ntregime conservate7 Au <isprut templul lui >ercules ?nvingtorul= marele altar al lui >c7 cules= templul lui Ceres etc7 >olitorium 2p7 -VF3= pia <e legume situat la marginea TiBrului= ?ntre po<ul 6aBrieius @i po<ul AemiliusI cuprin<ea mari antrepozite @i mai multo monumente mari= ?n special teatrul lui .arcollus= templele= lui Ianus= ale 5peranei= al Iui Iuno 5ospita= porticul "ctaviei @i poarta #arinental0 ?n taBere 2(7 *FQ37 (rovinciale= <up mo<elul 6orului roman 2p7 L*L3= 5pturile au permis reconstituirea planului unui mare numr <e foruri 2?n 6rana: Arles= 5aint;&ertran<;<e;Cora;rainges= Alesia 2G3 etcI ?n Anglia: #aercent= fc?ilc:eslerI ?n Elveia: .artignT3 @i uneori <ega9area anumitor rtn0ne importante= <e pil< ta: D9omila= Doiig@a= #erasa= 'eptis .agna= "stia= To<<i= (almTra= (ompei= 5Bcilla= Timga< etc7 \00 REI/5 Colonie a lui Caesar 26orum Tulii3I <up Btlia <e la Aciuni a servit <ropt Baz pentru o flot militar 2p7 L/i37 Ruine numeroase= <intre caro teatrul @i im porie 2poarta <e aur37 r n igi <ariu m 5ala cu ap rece a unui ansamBlu termal 2vezi TER.E37 6R"!TIERE'E I.(ERIU'UI 2/ezi 'I.E5= UU6RAT= #ER.A!IA7 DACII= (1R)I= ele73 6 R"!) I! U 5 5e4tus Iulius 6rontinus= prelor urBan ?n anul ,V e7n7= consul ctre ,-= guvernator al Uritaniei<in ,L p?n?n ,F= proconsul al Asiei ctre F- @i curator al ape<uctelor ?n U, 2p7 -LB37 (rieten al lui (liniu cel T?nr7 A scris un tratat <e 5tratageme @i Ape<uctele ora@ului Roma7 A murit ?n *V->0a7 6U'/ IU 5 2(7 -UN73 !" DI 'I "R Q*V f99 A0C) I"! A RI I . ( li RIA'I ?nmutt7irea lor incep?n< cu Anloninii 2(7 ,,37 2/[i @i CA/A'ERI73 l 5en0ius 5i<picius #alBa= s;a nscut elre anul L e7ti7I a fost consul ?n anul --= prooonsuA al Africii <in ii p?n ?n L,= iruvernator al provinciei taraconeze 2in 5pania3 <in QV p?n ia QFI se ri<ic ?mpotriva lui !ero7 ?mprat ?n QF= cle@te asasinat la *N iauuario QV <e sol<aii parUzani ai lui "t:p 2(p7 ,*= *V,= ZVN37 C= A ' * 2/ezi #A'I A @i I!/A$II &ARliAlU"73 #A'I A C*5A'(I!1 Cuprin<ea= <e o parte @i alta a (a<ului= Cispa<ana =@i0 Traiispa<ana7 #alii s;au instalat aci <in secolul /I i7e7ii7 "cupat parial <e romani la sl0?r@ilul secolului al IIA;lea 2p7 NV3= #alia cisalpinu a i0ost integrat italiei iucopin< cu Caesar 2p7 QL37 " A'IA T R A ! 5 A ' ( * ! 7* ; )ara numit #allia <e ctre romani cuprin<ea regiuni foarte <iverse= locuite <o populaii <e origine <iferit 2liguri= cftli= coloni@ti greci ?n su<37 "cupaia roman a ?nceput cu #alia narBonezI in *ZZ a fost ?ntemeiat ora@ul Ai4= @i pn **F !arBonna7 Aceast provincie permitea trecerea vo;nainlor pe calo terestr spre 5pania I .arius i;a ?nvins (0? teutoni 2Ai4 *VZ ?7e7n737 Caecar a ocupat restul fial9ei D%re NU @i N* ?7e7n7 2/ezi /ER#I!#&T"RI873

Ai0gamzarea a<ministrativa a rii osie opera iui Augustus i/RtD+ ?](ai*it;V ?n L provincii: !arBonez= Aduitan= l?iit T0 Re050ca; Apoi ?mpraii iulio;clau<ieni au consti;oarD P a;i 0UllJ?u0 %inului <ou provincii: flfcvmania superi;rilop .A0armania 0iRrioar7 Revolta lui 6lorus @i a revi;in ii i `0**R0 c`nstituie ultima reacie Cnaionalist0J7 i <omniei lui Clau<ius se confirm e4pansiunea oi Q** economic @i progresul social 2ascensiunea politic a nota Biiilor gali3= ?n QF,V e@ecul rscoalelor 2p7 ,Z3 constituie cel mai Bun test al romanizrii7 /?rsta <e aur a #aliei romane este ?n timpul AntoniniAor 2pp7 LLZ @i urm73= @i prosperitatea economic <ureaz p?ng ?n secolul al IlI;lea= 2Brigan<a9 @i invazii37 Imperiul ga^9c al lui (ostumus ?ncearc Za<afnic s recreeze imperiul roman ?n limitele #aliei7 ?n timpul imperiului t?rziu= #alia va fi Bastionul lumii greco;latine ?mpotriva invaziilor O+er;mam0ce7 #A''U5 Cornelius #a;l:is= nscut ctre ,V ?7e7n7= prieten al lui "eta;vianI a avut misiunea= ?n L*= <e a ?mpri veteranilor p;tn?nturile #aliei cisalpine7 El era atunci ?n relaii cu Mer;giliu7 A participat la Btlia <e la Actium @i a fost primul prefect al Egiptului= <ar orgoliul su i;a provocat <izgraia @i a treBuit= s se sinuci< ?n ZQ7 Elegiile lui #allus 2(7 ZZ,37 # A Ii lr . .iro<enie 2vezi p7 LZC3= #E!A/ 5erviciu militar 2vezi pp7 ZL @i *FF37 ?n sens religios 2vezi #7>!*'537 principial religios UV3= c:iar al unui #E!I/5 Divinitate sirn:oiiz?n< C<emonulD= inerent unei fiine sau al unui loc 2^K7 CcolegiuD7 Cultul <omestic se a<reseaz ?n prA# (ater familiaJ:7 De asemenea #enius Augusti a fosl oBiectul unui cult celeBrat la rscruci @i ai crui preoi emu ale@i printre oamenii <e r?n<= cel mai a<esea iiBeri7 CE!5 5ocietatea roman ar:aic= societate rneasc 2vp; PD0+ * i:,= ZQIS3= cu un caracter patriar:al= este formal <in elanuri sau genes7 ai cror memBri se consi<erau ca <escen<eni ai umii strmo@ comun7 #ens se sparge mai Un0m SM fitmiliae7 Astfel Cornelii <e pil< se vor <iviza ?n: Cornelii 5nipiones 25cipionii3= 5ullae 25ulla3= 'mtuli= Ccl:egi= DOllc0j BpUan etc7 (rintre cele mai celeBre gentes se pot cita a A0 (EZ iilor= ii;loti fCaesar3= 6uBii;loT 2cei 0-VQ 6aBii3= 2#raee:ii3= Clau<ii;lor 2TiBerius= ClauUius rEMTl'IC * U 2/ezi !U.E DE (ER5"A!E73 "ppi<um al arvernilor 2fi Wm <o Clermont;6erron<37 CeleBr prin succesul repurtaiI <e sercingetori4 2spturi la zi<ul <e aprare37 !umele <e germani pare a fi fost <at pentru prima <at <o romani Belgilor;gesai7 El <esemna toate popoarele <e <incolo <e Rin 2@i <espre care astzi se @tie c nu erau toate germane autentice @i c <e fapt cuprin<eau ?ntre altele un numr <e triBuri celtice37 Roma a cunoscut mai Bine @i s;a temut <e ele aceste popoare iu urma invaziilor cimBrilor @i teutonilor 2.arius37 Caesar s;a ciocnit <e sueBi ?n #alia 2campania ?mpotriva lui Ariovist ?n NF3I cu toate e4pe<iiile ?n #ermania 2NNN7-3= el nu ?ncearc cucerirea7 August0<eci<e o politic <e ofensiv p?n la ElBa= care este oprit <e moartea lui Drusus 2U ?7e7n73= rscoala <in (anno;nia 2Q e7n73 @i <ezastrul lui /arus 2U*V3= apoi <e revoltele militare 2li e7n737 Teritoriile ocupate erau ?mprite in <ou regiuni militare fp7 ZV*3= coman<ate <e <oi legai cu re@e<ina la %oln @i .ainz7 Cu toate e4pe<iiile ulterioare pe malul <rept al Rinului 2#ermanicus= #orBuio3= Roma renun la i<eea unei mari #ermanii romane7 Dup revoltele lui 6lorus @i a trevirilor 2Z* e7n73 @i a tulBurrii or care urmeaz morii lui i!ero 2revolta lui Civili0s @i a Batavilor ?n timpul lui /espHsian9 organizarea malului sting se <esv?r@e@te suB Domiian ?n urma unor grele campanii ?mpotriva0#rafilor7 Do0miiau ceeaz <ou provincii 2UV3= #ermania superioar 2.aiuz3 hi inferioar 2%"ln3 @i ocup <incolo <e fluviu Cimpurile f_eumate7 El continu= <up RDespasian= construirea unui ftcescare va fi mrit @i ?ntrit <e >a<rian= apoi ameliorat irni;nil `nmDs0 0Gai 0llain2o <o a n rea<us= <up Z#V= <e;a : + achpostul $i0mIs;ului= Renania cunoa@te o romanizare c;nsa 2ora@e numeroase= <intre care cel mai impozant= este Augusta Trevirorum: in<ustrie a sticlei @i a ceramicii <ezvoltare a transporturilor fluviale= @coli <e sculptura etc37 Dar <e <incolo <e Rin= ca @i <e <incolo <e Eufrat un<e se aflau prii= vor porni marile ofensive BarBare D0?n urma crora Imperiul se va prBu@i 2p7 FV37 De o parte ape<uctul <ela $a:iBacli3= %oln= Deutz 2fortificaii3= 5aC=;Burg 2restaurarea unei castra statica3= !euss 2vestigiile

c?mpi?;lui3= !cnnig 2mozaic3 ctc7 /ezi @i AR.ATA7 # E Ii . A! I C / 5 D7 Clau<ius !ero #ernianieus= fiul Iui Drusus @i al AntonieiI s;a nscut la ZL mai *N ?7e7n7 @i a fost a<optat <e 0i0i; Bcriu7 Consul ?n *Z e7n7= a coman<at mai multe armate ?n #ermania @i a triumfat asupra germanilor la ZQ mai *,7 Trimis apoi ?n "rient= a murit la Antioe:ia la *V octomBrie *U= poate asasinat <e (iso= guvernator al 5iriei7 6oarte popular printre sol<ai= amintirea sa va <omina viaa politic ?n timpul lulio;Clau<ienilor 2(7 ZVL37 #'ADIAT"RI (7 I:-, @i vezi pp7 L*Z @i urm737 # R A C C II l -7 Calus 5empronius #racc:us= nscut ?n *NL ?7e7n7= aparine celei mai ?nalte noBilimiI mama sa= Cornelia= era fiica iui 5cipio AfricanulI la ZV <e ani ?l ?ntovr@e@te pe 5cipio Aemilianus la !nmaiitia7 Anul urmtor este D<esemnat ca unul <in triumvirii ?nsrcinai s ?nfptuiasc reforma agrar a fratelui su TiBerius7 lueslor ?n *ZQ= triBun ?n *Zi= ?ncepe o activitate <e reformator pe care o continu ?n cursul unui al <oilea triBunat ?n anul urmtor 2ceea ce ora ilegal37 .ai ?n<rzne <ec?t fratele su TiBerius= atac privilegiile senatului @i impune mai multe msuri: legea frumontar care garanta griul la pre sczut= o lege agrar= ?ntemeieri <e colonii <e ceteni romani 2la Cartagina @i Tarent3= o limitare a serviciului militar= lucrri puBlice pentru a l0r?na @oma9ul7 Tot el este cel care a asigurat cavalerilor= pe care voia s;i c?@tige <o partea lui= aren<a impozitelor ?n noua provincie Asia @i i;a instalat numai pe ei ?n 9uriile pentru proBlemele criminale7 El a propus acor<area ceteniei romane la toi italicii7 Aceast propunere *;a fcut Q7*L nniilar si= ?n *Z*= senatul a reu@it s;* scoat ?n afara ?Do Caius0 #racclius a fugit= <ar a fost a9uns <in urm P iis;Rtrei mii <e partizani ai si au murit o<at cu el7 \pp7 NQ @i urm7 @i LzU37 7 PK TiBerius 5einpronms #racc:it7G= frate mai virstiue al prece;/ itului nscut ?n *VZ ?7e7n7= a luat parte la se<iul Carta; nKi in0lL,; luestor in *-,= particip la rzBoiul <e la Miiiniaiitia= @i= un timp= este prizonierul revoltailor7 TriBun 0*-- vrea s <istriBuie paminIuri cetenilorsraci @i im;nunc /otarea unei legi agrare7 Dorin< s fie ales a <oua oar triBun= ?n anul urmtor= ?@i pune can<i<atura= <ar senatul ri<ic0?mpotriva lui a<versari care ?l uci< ?n cursul unei ?ncierri 2(p7 NV si urm7 @i *V0=37 #RA.ATIC I ;2/ezi EDUCA)*%73 #R1DI!I Dezvoltarea gr<inilor 2vezi pp7 ZFQ @i urm737 ; si pictura 2(7 ZN*37 ;ale lui Domitian 2(7 --L37 ale lui .ecena7 Create clre ZN ?7e7n7 <e prietenul lui August= pe Esduilin= ele au contriBuiJ la realizarea celeBritii acestui cartier7 Dup moartea lui .ecena 2F ?7e7n73 au trecut ?n <omeniul imperial7 #RECIA Roma a venit ?n contact foarte <e timpuriu cu #recia= mai ?nt?i prin interme<iul etrusc= apoi <irect= o<at cu cucerirea roman= ?n Campania7 'iteratura @i filozofia greac= rftsp?n<ite la Roma ?ncep?n< cu 5cipion0ii= au 9ucat un roi important ?n formarea elitelor cultivate7 In sf?r@it= mai tirziu= ?n timpul Imperiului= #recia @i mai ales "rientul :ellenislic7 au influenat profun< moravurile= urBanismul @i c:iar politica imperial7 Asupra acestor influene vezi mai ales pp7 /== Io= ,Q= Z*N= rS-= ZLQ= ZU*= -UF= LVZ7 Asupra originalitii respective a uomei @i a #reciei= vezi p7 ZLV Asupra romanizrii #reciei vezi <iferitele ruBrici consacrate urBanismului roman 2ves;t0gu la Atena= Delos @i ?n "rientul liellenisticI (ergam= Aspeu<os= Efes= .ilet= Anlioc:ia= &aalBeW7 8ECIA .ARE un h mesc astft3* reg:mile Italiei meri<ionala si ale 5i7;il?f;t nu== greci au staBilit ineep?n< <in secolul0al /i f *; lea Q*N ?7e7n7 colonii= <e la Tarent la Cumae @i la 5iracuza Im= ZZ= Li @i urm37 0D # REU #r?al falacul=3 se cultiva pretutin<eni ?n Italia ?ncep?n< <in epoca preistoric= <ar cele mai Bune specii se aflau numai in zonele urBanizate sau capaBile s e4porte 2Campania Eiruria= /eneia37 ?n 'aium= <e timpuriu concurat si 0 insuficient <e ro<itor= ogoarele s;au transformat cu ?ncetul ?n livezi @i ?n p@uni mai rentaBil <e e4ploatat 2pp7 Z,Z si urm737 Dup cuceriri= 5icilia= 5ar<inia= apoi AfricaDsi Egiptul au <evenit gr?narclc Romei7 De aceea s;a pus proBlema transportului @i a securitii cilor <e comunicaie fp7 QV37 Aprovizionarea 2?n esen cu gr?u3 numeroasei popu;laiia Romcia fostpreluat <e stat o<at cu <istriBuiile gra;luie organizate <e senat sau <e ctre oamenii politiei amBiio@i= apoi <e ctre prefectul A!7!CAEI= @i alimentaia marilor ora@e <in provincii a suferit o evoluie paralel7 A0ilape ale pro<uciei @i alo transportului7 C / .8 A 0\= I r P

2i0p7 Iito @i :i07i=@i7 > > A D li I A ! l0uBlius Aelins llu<rivinm s;a nscut Ia ZL ianuarie ,Q la Italica 2&etica3= ca @i Troian= care ?l a<opt= la ?n cstorie pe nepoata lui Traian7 5aBina7 /A se <istinge ?n cursul campaniilor <in Dacia= @i apoi <evine guvernator al 5iriei7 In Antioc:ia i se a<uce la cuno@tin moartea ?mpratului= cruia ?i succe<e fr <ificullate7 Are ii <e ani7 Domnia lui 7 este marcat <e o <uBl preocupare: asigurarea pcii @i <esv?r@irea organizrii imperiului7 Enlocuie@te politica ofensiv a lui Traian cu o politic <efensiv= liffli;l?n< imperiul la frontierele strategice @i aBan<on?n< cuceririle lui Traian <e <incolo <e Eufrat 2nu pstreaz <ec? Dacia @i AraBia37 5e str<uie@te s creeze ?n 9urul imperiului un lan <e mici rogate;proter0torafe @i reu@e@te <atorilH<9p0V: mafiei sale7 !u are <e fcut fa <ecit0urtui singur rzB+0 serios= ?n Iu<eea7 <up :otr?rea <ea staBili o colonie 0* tar la Ierusalim 2iIiN37 (asionat cltor viziteaz ? = "filii 2Dintre *Z* @i *ZQ= apoi intre *ZF7gi *-L3= ocup?n<u;se nai <u meninerea la frontiere a unei armate Bine person Ua<rian viziteaz provinciile germanice <o pe r; /l0R0 se <uce ?n &ritania un<e pune s se construiasc tiileD<e aprare <e Ia 5olnaT= la vrsarea TTneului= 2.ineralizeaz <ealtfel sistemul limcs;urilor @i construie@te;; "rient pe cel <e la Damasc= la Aila= @i ?n Africa= pe cel Af !urai<ia @i <in .auritania7 >a<rian <ore@te unificarea t fal a Imperiului @i ?n acest scop concentreaz a<minis; atia7 #uverneaz ?ncon9urat <e consiliul su @i <e Bir ni cror numr este ?n cre@tere7 ?mparte Italia ?n p A5etririe si le ?ncre<ineaz la patru consulari pe cai J Birouri a patru aisu;Ai\n; i le ?ncre<ineaz la patru consulari pe caro ?i supraveg:eaz foarte atentI astfel senatul este ?nlturat <e la a<ministraia Italiei7 Co<ific <reptul ?ntr;un e<ict perpetuu= re<actat <e 9uris consultul 5alvius lulianus7 e<ict aplicaBil ?ntregului Imperiu @i pe care numai ?mpratul ?l poate mo<ifica7 (asionat <e literatur= <e @tiin= <o aria= <e filozofie= favorizeaz o reacie clasic <e inspiraie :cl;lenic7 .oare ?n *-F la &aiae= <up ce *;a a<optat @i *;a <esemnat pe An ton in us <rept succesor 2(= ,Q3= >A.I'CAR &ARCA #eneral cartaginez 2p7 LF3 care a operat ?n timpul primului rzBoi punic ?n 5icilia= ?n anul ZL, ?7e7n7 A con<us negocierile cu Roma= <up ?nfr?ngeroa rii sale7 A contriBuit ia z<roBirea revoltei mercenarilor @i apoi a plecat ?n 5pania un<ea ?nceput cucerirea rii= ?ncep?n< cu Ca<i4ul7 A murit ?n faa ora@ului Elo:p= ?n ZZU ?7e7n7 "pera sa va fi continuat <e fin si: >anniBal @i >as<ruBal7 > A ! i/ \ 5 A ' N>luiAIA.IRCAR= >anniBal &arca a fost crescut ?n spi; 0 =0UrIli ?af <e Roma7 !scut ctre Zi, ?7e7n7 a urmat anrnt T 5au ?n (ania @i= in ZZ*= a <evenit coman<antul 5aaTnS= GIMcartavineze <in aceast ar7 Dup ce cucere@te guntui= trece ?n Italia7 <eUe0?c<e*R Ceiui <o al <oilea rzBoi punic victoriile fi urm M M kM 0a lacul Trasimen @i <e la Cannae 2pp7 Ui s[atului/=Dt n(eroa <e Aa $arna 2ZEAZ3 ADa a<us ?n fruntea Roinei= <ar +neW:;a ?eorban0zat ora@ul= a pltit triBut Dinri0t &?rKa 7t*+D**00I s se e4ileze= @i0 ura romanilor A; ft r9 AAEA7/ A; ;;=;77I R7u7 s< uAiiuic= Ki ui a i uiu272unur 9;oi N ce AntIln=proaAma lui Antioc:os= rege al 5iriei 2*UN37 iat ?C pl G7c'7os a fost ?nfr?nt <e romani= >anniBal s;a ce A kKat ?C un<e regele (rusia7G o fost conGtrins s;* q*, pre<ea Romei7 (entru;a evita s ca< ?n lor si= >anniBal s;a sinucis 2*FIi37 RzBoiul ?mpotriva Romei 2(p7 NV37 ** A R U 5 (IC I (reoi ?nsrcinai cu interpretarea prezicerilor cu oBservrii mruntaielor victimelor 2tra<iie moste PPDDDO E70ruria37 Au fost reunii in colegiu pe Unipul Iul0cl0t P000D \\ 7 I7 5 DRU & A ' Citm aici <ou persona9e cu acest nume= foarte ol0 ?n Cartagina: 0 D0?nuit *7 #inerele lui >amilcar= care a fost succesorul sS 5pania ?n ZZU ?7c7n7 Asasinat in ZZ* 2(7 LF37 ln Z7 6ratele niai mic al lui >anniBal= nscut ctre ZLN MG ';a ?nlocuit pe fratele su ?n 5pania ?n timp ce acesta colJ <ucea ?n Italia al <oilea rzBoi punic 2<up Z*F3 @i s;a lup lat o Bucat <e timp cu 5Tp:a4 ?n Africa7 A repurtat succese contra armatelor romane <in 5pania= <ar a fost ?nvins <[ 5cipio= in ZVF= la l?ocula7 Totu@i a putut s a9ung ?n Italia cu o arnnt <ara fost ucis in Btlia <e la .elaurus 2iunie;iulie ZV,3 2(7 NZ37 II E I7 ' E 7/ \ $ A II l? A Al " . E I 2/ezi #RECIA73

II E R C U ' A ! U . A@ezai pe coasta Campaniei7 'a origine a fost an oppi<um repe<e supus :egemoniei !eapolelui @i= ?nainte <e sosirea romanilor= a fost ocupat <e samnii7 f fost ?ng:iit <e ADi torent <e noroi <up erupia /ezu0viului ?n ,U; 5pturile au ?nceput <in secolul al 08/III;lea @i au scos la iveala unul <in centrele urBane cele mai interesante alo luni antice 2terme= teatre= palestre3 care permit mai ales stuo rea ar:itecturii <omestice7 (icturi 2(7 ZNZ37 /ile 2(7 ZF073; 7 ; Case 2(7 :A-#37 7 > E RCU'E Este >eraWlcs grec= a9uns la Roma <e S[K 7 9 prin interme<iul etruscilor @i prin cel allaren coloniilor grece@ti <in Italia meri<ional7 @i triumful 2(7 *UN37 Q*F imperial 2((; ,N @i *UN37 0R0Circu0 hRez2rntHri= temple= la Roma @i ?n provincii7 vu?nefVFNQ i :ru i;a fost ri<icat ?n vecintatea a@a;numilu;00 Sltar 9ioarium 2Ara .a4ima Uerculis37 ATT ICU5 tM T3 / 5 ;\P+;+ P+P ;* *;T +D DD0 UE g rinu<ius >ero<es s;a nscut la .araton= ?n AUica= )iBeriti+ j Aparinea unei foarte Bogate familii <in ctre liD consacrat retoricii @i= spri9init <e puterea irape; Atena; S;Rit consul ?n *L-7 A murit ctre *FV 2(7 L-U37 0 _oreaz= ia Atena= "<eonul care ?i poart numele7 Tiran >I("DR". URI Tip <e monument <e origine greac fp7 --0S370 'a Roma= :ipo<romul lui Domiian pe Cimpul lui .arlo 2piaa !avoiia3 7[i al lui !ero la /atican7 In Asia .ic :ipo<romul <e la _messos7 >I(("DA."5 DI! .I ' E T Ar:itect contemporan cu (ericle7 Tra<iia ?i atriBuie inventarea planurilor urBane Bazate pe intersecia strzilor ?n ung:i <rept= <ar se pare c >ippo<amus nu a fcut nimic mai mult <ec?t s rsp?n<easc acest plan practicat <inainte in "rient 2(7 LLL37 >I5TRI"!I 2/ezi ACT"RI73 persona9 legen<ar= ?nvingtorul celor trei Ip; *5F3 reprezentaillii AlBei= apoi uciga@ al surorii sale fo ipulia0;0T flaccus0 poet0 nascut ?n QN 0;e;7n; la /emisia= 0Lcut stu<i0ilf7 * <DU* liGKort (rc avca ` micu avprcK K0a in armata G=%oma i apoi la Atena un<o a fost intro<us 0e;n;= av?nrt RatoriIorD0 &rutus @i Cassius ?n anul LZ <e 07a 6ilinni 5 D <e lriBun militar7 Dup ?nfr?ngerea AKnb Rrefifip lntors ?n ?talia7 <ar= ruinat= a treBuit s e(`<e= Bucfi>Cnt?D ;a triD A (uBliftU atunci o culegere O Ai satirice care au avut mare succes7 .ecena *QS Q*U a cutat sa;* atrag ?n grupul prietenilor si= arKo? % i;a <ruit o proprietate in 5aBinia7 ?n acest moment m scrie 5atirele @i Buci lirice= a<ic "<eleI primele trR` au aprut ?n Z-7 Au urmat Epistolele 2civprinz?n< l+ etic3 @i= ?n *, ?7e7n7= Carmen 5aeculare7 Uoratiu0 ?n anul F ?7e7n7 2vezi pp7 ZZQ @i urai 737 **"RREA Antrepozite7 /estigii la Roma= Vslia, ** " RT E ! 5 I U 5 liUntus llortensius >ortalcs= nscut ?n li0i i7e7n77 o<tl 9iretor in ,Z= consul ?n QU7 Avocat= aprtor al lui ?mpotriva lui Cicero= caro totu@i ii recunoa@te ca mare orator a<versar al lui (ompei7 .ort0?n NV 2(7 *ZF37 0 0 u o s v: \ s I7 I 7! l C U ' / . AnsamBlu <e coiinsI care se ?ntin<eau pe malul <rept al TiBrului @i care cuprin<eau nu numai laniculum 2le azi= ci @i .oiites /aticani7 !u a fost nicio<at integrat in ora@= ci numai ocupat <e o populaie <estul <e numeroasa la o lat <estul <e t?rzie7 Doar o parte <in el a fost ?nc:is iS incinta lui Aurelian 2(7 ZV*37 iaTus 777 $eu al CinceputurilofD7 Divinitate foarle veclie @i cau important care avea >amen;ul ei 2v7 s'A.*!E53; vr ginea @i natura sa sint foarte oBscure7 (oate c era M <e un C<emon al treceriiD= <e origine in<o;europeana c; ?@i <atoreaz forma particular lanus este repreIIcn cu <ou c:ipuri asimilrii cu un \7eu etrusc ue oms [irieutal7 Arcurile lui lanus 2(7 -*N37 Templu in forum 2(p7 ZZ @i urm737 7 9amis /estigii: nu a mai rmas nimic <in templele iu R fCnK

Roma ivi:oruXn si /<aBrum3I <ar celeBrul are ani QZV t;unoscut suB numele <e lanus laa<rifons= este i'tt cele mai Bine pstrate7 ** l; '0 * l; n '0rioa< <e protectorat 2p7 LU3= Roma o integreaz= Dpa nrt <c ve<ere militar= "aliei cisalpine sau .ace<o; <in7(Di 7 e n 3 MtiaIust face <in >liricum o provincie= sepa; Afil<e (annoii?a 2[A e7n737 = C= [ p B L r " ;R 'Ricrurat <o Romulus 2(p7 ZV si *NV37 imoralul singurul imnm=\R 2(p7 QQ @i *QF37 a .imarea n\tnceafor;ului (7 lu"37 5ff cu sof<atii 2(p; *FG @i ZVN3= cu armaJa 2(p7LUZ373 f$cratores ?n 6orum;ul lui Augustus 2(7 -*U37 9vrti @i E.(1RA)I73 I. (ERI A'I5. R". A ! 2MKzi pv; N- 0 urm73 I.(ERIU. Definiie 2(7 *NZ37 Conferirea impcr\um;ului 2(p7 ZQ @i *N*37 'imitarea i\[Rn>\iS;ului 2(p7 *oF @i urm737 al pretorului 2(7 l0i70i37 al ?mprailor 2(7 F/l7 ;al Imperiului roman 2(7 Lli-37 0 A\ \0 i 2P r \ l, 2J0 0("\7I TE i iffltul tri; ii ?n !u 777 eniti turil=7 ?GS@ol77 >;cput lm singur impozit cu caracter e4cepional= 0= care este o contriBuie pltit <c toi cetenii [P ue averea lor7 Dar <up *Q, i7o7n7= resursele statului I suficiente p=7nhru a ge 279Xiraina triButul cetenilor7 ?0==97 7 20cil <c ta aliai @i ?nainte <e acor<area cet;0tU>ilor= <up rzBoiul0social7 ?n provincii= pm?n; crnt2K 59C Rllp=lse un'l9 impozit <irect= pe care Uni + P00e 0D llatur0* XsuW form <e <i9ma ?n recolte3= I alitiD; tlluc?;+c +P regiune7 ?ncepin< cu Imperiul= a u32 =r0 <e impozitul funciar= un impozit personal ce lovea pu provinciali7 Dar principalele resurse QZ* eleS Rle7 in<irecte: circiuiioDP+J=7 =o\ia vinzrile <e sclavi= c 9v ia *k la vinzan= OR5K .o<alitatea <e percep==== a im=l23 </G` 0iffi7DG[ timpul RepuBlicii= aproape hnloift ;j Rniun00 cu Imperiul j <irect <evine o 9 Z/ C AE A, R \ rt uO S t ReiKuBli[ii 2v=;=i * imperiului iveS;7 *; >i ; US;8U c:ilale una <iu nenorocirile pori=7 K=?f "Rtrati= [eca?` D<intre egam RtSR 2consululR= ta@ltr@it7 un stor ec;/ R t ti magistraii; h u7lc a fost ec:ipat cu gri9a *R 7 < r= la *U ape<ucte i <isiri;Dar in ciu<a aBun<eni apu T RR @7 c tl p Buit <e mai mult <e ;R UnlVnUire3= singurul reme<n telinicii 2surse si poinpc iu 7R anuffille lU&= oficoce era <e a lafvCtorRlui %ocul izBucnea cu atitmii <in ora@ pentru a salva n;:iuR i construite= <in Wm ADor cuc?t casele erau m DRfiiimpii eu ul[ @i a tor Ip7lor7 Basilicele Mul < lG0e:=*lK 2(p7 --: r9 I!5 li:M Caia <o raport7 arBare au a9uns Ma poriuc R7R U< teutonii @i cimBrii ?n *V-*VZ ?7e7n7 te ut [7;; R ii c:iar interiorul Imperiului= zone ?ntregi nesupuse con=

=ineau elemente BarBare care s;au rsculat sau erau gata s;0D P0PD BarBarilor <in e4terior 2pactizareaunor ceti PR R Dar= ?ncep?n< cu Au popoare= l R Aat[7e p tIu a oprS (R <c n pr = lie ia e4pe<iii <e pe< * 2vGG* 'm igtem <o bra ai Mr_RcurFiunile m / i tt ?pie<ica ?m;u7 ?gU l manii au tut ?mpie<ica BarBarilor c:iar <in timpul [t t consi<era cI la re= l vecini R R p tIu a oprS (R <c n propor iRR p < e< * 2vGG 'm'Bl ale bra ai Mr_RcurFiunile m /*VR* loate a; tt ?pie<ica ?m;u7 ? e BarRare tcut * loate a; BarBarilor c:iar <in timpuRui7 D9iile BarBare S;cestea= se poate consi<era cR70RRoma a trecutI <e l eeput cu a<evrat <ec?t atunci cina n sia iroBrRa rrea activ ta o "fensiva stricU; inltl @ ffi.lte torme= ?ncep?n< cu infiltraR si ter; QZQZZ min?n< cu atacuri masiveI uneori ea uu era <ee?t o i une <up care inamicul se retrgeaI uneori BarBarii7 U;CUl; s+D stalau <c?initiv cu aproBarea autoritii romane pQ;laD semnal <e alarm grav <ateaz <in *QQ *FV e7n7 **RJ ii ,3 Ai <t :i i I g e7n7 2dvn=J marcomanii= p7 ,U37 Apoi= o<at cu anar:ia <in sccolnt Ni III;lea= atacurile s;au ?nmulit: francii @i alamanii p( p; goii pe Dunre= per@ii po Eufrat7 )oale graniele aii "J ?ntr;un moment sau7 altul= <ep@ite <o inva<atoriI ?n Mtrc ?n &ritania= ?n Asia .ic= Rinul @i Dunrea rumiii?a<ii' nele cele mai ameninate7 ?n secolul al l/;lea prt; siunoae4tT citat <e liuni asupra BarBarilor ?nvecinai cu imper9ni a mrit ameninarea7 (in la urm invaziile au <us la <is;tragerea Imperiului <e apus 2cucerirea Romei ele riMM% d <oacru ?n ;*,Q37 DP I5I5 2/ezi pp7 **V= ZL* XApuleiusi7^ I5T"RICII 'ATI!I Istoria ?ncepe la Roma ca tra<iie orala: legen< @i epopee= ar:ive oficiale 26aste @i Anale3 sau particulare 2elogia37 Ea corespun<e unor trsturi alo caracterului roman: gust 9uri<ic= sim al preciziei= civism @i gust al eru<iiei7 (rimii istorici scriu grece@te sau sint <e cultur greac 26aBius (ictor37 Cele @apte 0cri astzi pier<ute ++ ale "riginilor lui Cato= scrise ?n latine@te= priveau ?ntreaga Italie @i constituiau o ?ncercare <e e4egez istoric= <ar <<eau importan mai ales e4emplelor moralizatoare7 (rintre anali@ti 2caro povestesc evenimentele an <up an3 pot li citai ir afar <o "7 6aBius (ictor= '7 Calpurnius (iso= Censc;Alimcntus etc7 Cei mai importani istorici: Caesar= 5alustiu= TUus;'ivc;Tacit7 Ceilali istorici s?nt eru<ii= morali@ti saucomp tori: /elleius (aterculus 2Istorie roman3= /alenus Sa;;mus 26apte @i vorBe memoraBile3= luintus Curtius 20+[ lui Ale4an<ru cel .are3= 5uetoniu 2/iaa celor ** e0770 6lorus 2RzBoaiele Romei3= Iustin aBreviator al i+c D filipice alo lui Trogus (ompeius= cei @ase autori ai iS Augusta= Aurelius /ictor 2Cezarii3R @i Eulropm /fRc PP istoriei romane37 Ammian .arcellin este uUirau* R R valoare7 De asemenea scriitorii cre@tini au me<ita pretat istoria roman7 QZL lf;7 t7TlICI7 (entru vestigiile romane ?n Italia Tezi RQaEa RDcelelalte ora@eI vezi <e asemenea categorii <e mo;m;nte ca <e pil< TEATRU= A(EDUCTE etc737 7 6uclogie 2vezi (p; U @S urm;3; 7 l R?umat7so <isting: a3 populaii me<iteraneene acten;;nforicre0i invazii cunoscute 2liguri= siculi etc3I B3 pop\u; .ii in<o;europene care inva<eaz peninsula in mai iiiultOI + lurr * latini @il0alisciI Z7 popoare ale grupului saBelic 2oscii <in Campania= 0umBrienii <in Toscana= saBinii cv9prinz?n< mai ales vestinii= pelignienii= mar@ii= liirpinii= picenienii= lucanienii etc7 <in Apeniuul contrai3I c3 ETRl0 ClI <3 #A'I instalai ?n Italia septenrionale ?ncep?n< <in secolul I/ ic7n7 2insuBoii= cenomanii= Boienii= lingonii= seaonii37 Alte popoare menionate ?n te4tele antice pun ?nc proBleme grele= cum ar fi sic0anii alturi <e siculi= auruncii= instalai in Italia meri<ional= mesapii @i iapigii instalai ?n ApulioI ?n sf?r@it= vol@cii= vecini ai Romei @i <u@manii tra<iionali ai latinilor7 ?ncep?n< cu rzBoaiele civile= italicii constituie nucleul central al romanitiiI integrarea lor in Roma este complet7 Drept <e cetenie acor<at italicilor 2(7 N,37 ; ?u co:ortele pretoriene 2(7 ZVZ37

\UDEEA Regatul Iu<eoi= mai iul ?i vasal al Romei= in timpul Trozilor= a fost integrat in anul Q e7n7 provinciei 5iria= lu<oea + fost guvernat <e un procurator7 A <evenit teatrul mai multor tvvolte= <intre care cea mai important a fost reprimat aeTilus= care a <istrus Ierusalimul ?n ,V e7n7 "ra@ul a fost restaurat <e.arcus Aurelius suB numele <e Aelia Capitolina7 +e gsesc ?n (alestina un anumit numr <e vestigii <in epo;0;a roman= mai ales la Ierusalim 2arcul numit al lui &coe lomo3 @i ia samar9a 2forum= :ipo<rom= Basilicn= templul lui Augustus etc37 * /# u RT > L OmparUn 0 +0ul lui .astanaBal @i nepot al iui .assinissaI Otoi veri R;u 5?Dea n !umi<ia ?ncep?n< <in *7*F ?7e7n7 cu cei fio uci@i ;59l0;>7iem(sal N0 A<lierBal7 Dar Iugurl:a pune s moi7 Rom+J* ;;* RnO-ri care totu@i se aflau suB protecia Ro;nuau <eclarat rzBoi <in lugurtBa= in urma mai QZN multor provocri 2*** ?7e7n73 "perai iile militare s;au lungit p?n ?n *V, @i nu au luat sf?r@ii <ecit suB cornanc: i .arivis7 lugurtua a0fost ucis ?n I"0i= fiin< e4ecutai CnM/j t l* umilii ?nvingtorului su 2p7 *UQ37 + a lrij ?nving I U ' I " ;C 'AUDIE ! I l Dinastia iulio;clau<ian cuprin<e po primii cinci ?mp0D=rOr ai Romei <o la August ta !ero7 Ace@ti ?mprai provin OG P <ou familii= lulli 2August era nepotul lui C7 i0ulius Cues ?nainte <e a <eveni fiul su a<optiv3 @i Clau<ii: 'ivia ?n;0 inie <e a se mrita cu August= a avut cu primul ei sot TiD <au<ius !ero <oi fii: Drusus @i TiBeriuI @i p?n ?n cele <in urm TiBeriu ?i va succe<a lui August= <up ce acesta s gin<ise la ?nceput s;@i asigure succesiunea prin cstoria propriei sale fiice= lulia7 (rimul BrBat al acesteia t?nrul .arcellus a murit ?n Z(K ?7e7n7 lulia remritat cu Agrippa a avui <oi copii "7 @i *77 Caesar care iui murit ?n * @i i c7ri7 A / A0 " ! A Divinitate a naturii feminine 2e4ist o luno a femeii= cum e4ist un #enius al BrBatului3 asimilat ;\7oiei grece@ti >era Ri consi<erat <rept nevasta lui lupilor7 Iunona e4ist la italici @i ?n religia etrusc7 6ormele ei s?nt multiple la RomaI ea are un templu pe cita<el @i acesta este Iunona care aver;i:7en\7u= luno .onetu7 Dar ea figureaz mai ales ?n tria<a capitolin= ?mpreun cu Iupiter @i .inerva7 A fost a<orata m Africa ?n calitate <e :07no Caelentis 2p7 .537 !u%ieroase reprezentri= ?ntre care luno 5ospitn <in muzeul /aticanului7 \U5 Drept ?n general 2vezi 6A537 Dreptul cetenilor romani 2ius <u<e3 @i evoluia acestui <rept: <reptul celor <ousprezece taBuie 2p7 *-N3= <rept nou sau ius :onorarium 2p7 IL0i37 2/ezi @i DUE(T'' D% CE*A; )E!*%73 Dreptul ginilor sau <reptul natural 2iusgmu:rn3; 22;7 UF37 Dreptul particular al unei colectiviti sau a0RV* categorii <e ceteni 2ciuitas9= <efinit ?n legtur cu P tul complet al ;;;0; 7 P 77P turn3= DE2 tace ee eee o @i urm== ias comm;ercii etc37 tul complet al cetenilor romani 2ius emile sau 0R=R0a;R turn3= <e pil< ius laii= ius itaticum etc7 2/7e\7i @i +KlM7+0D= d DE CET1)E!IE73 Dreptul pe care ?l are un cetean oi 0f tace ?n mo< legal un lucru sau altul 2ius connuBu= pp; @i urm== ias comm;ercii etc37 7 7 RNN Dreptul propriu al unui magistrat 2iun interccrs7ornz;l; P QZN 7 = a=l5piciorum sau <reptul <e a lua auspicii= ius e<iecn<i etc;3; r ii / E ! A ' n;cimus Innius luuenalis s;a nscut la Aduinum ?n Campa;a ctre QV e7n7 A puBlicat primele sale 5atire= cel mai <e;* reme ?n UQ 2<up moartea lui Domiian37 !u @tim mare * ru <espre viaa saI poate a fost sol<atI ?n orice caz era familiarizat cu ?nvumintul retorilor7 A murit <up *ZF ll Z-U= L-Z= LLZ37 ImpAnati Imperaior in<ic generalul coman<ant suprem aclamat <e sol<ai= caro salut ?n persoana sa puterea <ivin generatoare <e victorie7 ?mpratul este recunoscut <e senat @i <e poporI cetenii @i magistraii ?i 9ur cre<in7 Concepia puterii imperiale a variat <up instaurarea principatului lui August: la Roma= principele este ?n teorie numai primul <intre senatori= ?ns puterile sale apar ca foarte ?ntinse 2imperium @i putere proconsular= putere triBunieian= marele pontificat3I secon<at <e un consiliu= ?mpratul convoac senatul= promulg e<ictele= rcscriptelo @i man<ateleI el este @eful militar suprem7 (rincipatul evolueaz spre o monar:ie <e <rept <ivin7 .o<alitile succesiunii 2ere<itate sau a<opiune3 au variat <up <inastii 2**A'I";CI7AEADIE;!II= 6lavienii=

A!T"!I.II= ?mpraii africani= 7sirieni iliri77737 (refigurare prin Romulus 2(7 ZV37 ?ntemeierea Imperiului 2(7 QL37 ?mpraii ca urma@i ai magistralilor repuBlicani 2(7 37DK0;K37 Amperatorcs 2( *UF37 A"CURI t rm?ne <estul <e oBscur7 Ele t g 2 @ d3 ***DRJJS00= pe <e o parte= @i a pleBeiI 0iniiativa regi; aceea= a mai multor personaliti 2Caniillus= 5ci; QZ, pio= 5ulta= Caesbr etc73 @i a uaor magistrai importani fa vorizeaz printre alteia <ezvoltarea lor7 Unele erau cola0 B :ltuial tlli altele pe seama unor XKYG;2K AT A;T p vorizeaz printre alteia <ezvoltarea lor7 Unele erau col Brae pe c:eltuiala stalului= altele pe seama unor XKYG; K2K particulare7 "rganizarea 2e<ilii3 2p7 *NF37 DDl Importana 9ocurilor la Roma 2(p7 --V @i urm7037 funeBre 2pp7 -VU @i --Q37 0 7 0 actiaec 2p7 -k37+ j ?ieronieno i0p7 -U,37 capitolind 2p7 -U,97 &f;culare 2p7 ZZ,37 'v<i .Ois=2tlenses 2p7 LV*37 pleBeC 2p7 LVV37 Romani 2p7 -UV*7 /ezi= <e asemenea= A7U6IT%ATRU= CIRC7 A/DEC1T"R Austiia a<mite la Roma <uBlul recurs al 9u<uctuntlui W;gal 2magistral3 @i al 9u<ectorului arBitru 2in<e4 sau 9urat37 cel <inii mrgitun<u;se s 77spunD legea= cel <e al0<oilea :otrln< aplicarea oi 2p7 *L* 97 2/ezi @t AU5TI)IE= TRI&U!A'E73 A U R * 5 C " 8 5 20 ' ) l Cuvintul <esemii[a\=i* un spreialisf in OlnShKl7 oare < consultaii ?n partintlar7 %ste la Uiicpntun u9ulor pe can; palconul ii <aic;m70az7 clieulilor si= apoi unii Ppatricieni oBin monopolul acestor consu>otii @i se Bucur <e o mare celoBritaU?= a9uug?n< s fiu consultai in eaiitattI <e Cconsilieri telmiciD p?n @i <e maRisirai7 De celee mai lt i 9urisconsnlli0rorau persoane 0nuportane= ?n S Iial <e Cconsilieri telmiciD p?n @i <e maRisirai7 D e multf; ori 9urisconsnlli0rorau persoane 0nuportane= ?n S cror Ira<ii=ie <e familie intra stu<ierea <reptului7 Iniial= <reptul civi0l era inclus in <reptul pontificat @i numai colegiul pontifilor <einea @tiina <reptuluiI <ar7 spre mi9lociS secolului al /;leH ?7o7nD7 socnuarul @i liBertul lui Appius 07la<iu9;rliot= #ri7 6lavius= puBlic privnele formulri7 Dm ac270J oni0nl <evine posiBil stu<ioroa <reptuluiI 9urisconsuS=S u ?nUr\7ie s pu/ilice culesuri @i tratate teoretice= le RR ea lui Cicero= l7.iic7ius0I5oae/ola ?ncearc s fcu o e; iii i i"l a <reptului civil; U con moni nu me mea lui Cicero= l7.iic7iusI5oaeoa ?ncearc puneri; 7sistematicii @i rui"nal a <reptului civil; nu 2D07 AeduUiuo b<licI0@i 5crviu+= @eful unei @coli e ai crei memBri IreBuic7 s;i citm pe Au:t+ "9fiUR k \S= Al9enus /ara+= contemporani cu Caesar7 ST 5uB Imperiu= c?u< se afirm influena lor7 9unscovR R se "Tgani\7eaz in <ou @coli= precuticni i Sul3lllieD 0 "iiG = Rs cei <inii au fost mai tra<iionali@ti <ecit ceilali (ar` Dnclinau spre ?nnoiri <e inspiraie strin7 Cel mai t; arO- rtant <intre proeulieni este 'Beo7 e?ui saBinieniloc imR`.asurius 5aBinus= urmat <e C7 Cassius 'onginus= consul : TiBeriu= apoi <o Cn7 Arulenus Caclius 5aBinul= consul ;fit3 e n; 5uB Traian s?nt foarte muli 9urisconsuli valo;0D; ca 0Titus Aristo= '7 Iaeolenus (riscus= (7 luventius r`T c pe galvius lulianus7 Cel <in urm saBinian este= suB 4 tonii5i #O+iusK autorul Institutelor7 'a finele secolului 7i0ii7lfia <omin trei nume: Ulpiiis .arcellus= l7 Cervi<ius In particular= ?mpart <reptatea: * anumii magistrali 2pretori= e<ili curuli= censori= consuli= duestori= .arele (ontif3 care Cspun <reptulDI Z arBitri particulari @i 9u<ectori 2p?n la *Z- ?7e7n7 @i <e la F* la ,V= senatoriI <e la t/5TITIE 5urse 2Tc: capitolul I/ @i DRE(T37 In particular= ?mpart <reptatea: * anumii magistrali

(on *Z- Ia F*= cavaleriI <up ,V ?7o7n7= reprazentani ai celor <ou claseI - triBunale 2<ecemviri= centumviri= recu; peratores37 In materiecriniinal= <reptatea este mai int?i ?mprit <e consuli asistai <e anumite triBunale specializate 02iuumviri3= apoi transferat <o comiii 2care constituie recursul ?n caz <e apel3 triBunalelor speciale 2duaestiones3 care <evin permanente7 ?n timpul Imperiului= <reptatea este ?ncetul cu ?ncetul ?mprit <e funcionari 2prefeci= legai otc73 suB autoritatea principelu0ui0 @i a;consiliului instituit ?n triBunal7 nioi0/ 6untos A'E T:essaliei un<e 6ilip al s;lea al .ace<o; <e 6lamininus ?n **A\ 'KMn7 2p7 N;i37 : 5Iir itul <om =a ;treia lo iuai 2!umiaia3= ?ntemeiata la Tmnioi lui /espasian @i <evenit celeBr <atorit @e<erii lui >a<i0ian7 .unicipiu important ?n Un filor7 #arnizoana ei a construit ?n vcciiu<atf /i ++se7 la Tiinga<7 col`nia R /estigii consi<eraBile= mai ales terme @i un C7a90t v arc frumos cu trei <esc:i<eri <at?n< <in timpul i; o0 vDK mius 5cverus7 0 R(ti; A7 A(I 5 ! *CER "al <e marmur ?n forI se spunea c acoper morm;lui Romulus7 Inscripia este= proBaBil= o _e saRs Jf77 0 <in secolul al /l;lea7 B c a <a+DK< A7Al/ E A Rit #la<iatori 2p7 L*F37 'ARI 'a origine <iviniti ale fecun<itiiI ele erau oBiectul unui cult privat= <ar @i ale unui cult semi;puBlic= la interseciile 7strzilor ?n ora@e7 ?mpreun cu #enius August9 2vezi #E!IU53= larii au contriBuit la formarea religiei imperiale ?n timpul lui August7 (rotectori ai cminului 2(p7 *L @i UQ37 "fran<e a<use larilor cu ocazia cstoriei 2(7 *ZL37 5acrificii a<usa larilor 2(7 Z,*37 'ARC" AR#E!Tl!A (ia <in RonTa mo<ern= un<e au fost <escoperite temple repuBlicane 2(p7 ZLN @i -Z,37 l7ATl 6 / iM Dl A 2(7 ZQV73 'A)I!I j <in AlBa 2(7 F37 Ca seminie= 2(7 **37 5at iain0po (alatin 2(7 ZU37 RzBoi ?mpoti 7va latinilor 2(p7 (I @i L-37 &tlia <e la lacul %egitius 2(7 -V37 Agricultori 2(7 ZVU37 Drept latin XMcu 'A)U0Al37 ' A7 T * ! / 5 Rege legen<ar al latinilor 2p7 *-37 Q-V l7i/R> ?nceputul primului mileniu i7e7n7 2pp7 ** @i 7=NU37 D`m0noaogeR--N ?7e7n7= el a Beneficiat <e anumite eom;fnc4a7 ?nAK+ 9 pol0it=ico7 De aici a aprut <reptul latin pensaD iurlf DRE(TU' DE CET1)E!IE3 care a supra;2+e$l;? *= !orBa= Cales= @i= ?n afara teritoriului latin= E** vieu c ite latmc @i ?ntemeiate prin instalare <e ploBei n aliai7 /ili a lui . 2regiunea3 e 2vezi pp7 ZFF @i urm73 'ECTURI (U&'ICE 2(7 -U*37 t \D r+ A ,+ T Delegai civili sau militari ai senatului amBasa<ori= <elegai provinciali etc73 apoi ai ?mpratului 2pp7 *QF @i l0AF37 'E#E Cuvinul latin le4 arc un sens mult <iferii= <e cel Ira<us <o noi prin ClegeD7 " le4 este un act 9uri<ic= a<optat la cererea unui magistrat @i sancionat ?n<eoB@te <e o :otrire a unei a<unri <e ceteni7 Ea implic 0o oBligaie= fie pentru toi cetenii 2le4 puBlica3= fie numai pentru c?iva <intre [i 2le4priuata37 " le4 priuata poate constitui un statut= <e e4emplu pentru o asociaie 2legea unui colegiu3 sau pentru tra`t i vltate municipal 2legea municipal3= sau un con;DPR* 2le a<9u<ecare= cu con<iia s e4iste un contract ?ntre <e Im p=ersGana (articular care CcumprD <reptul <efinit tionaiJ Rr*<em(tor3; E4ist anumite legi care au fost sanc;U0 nm=6nntr:Un vot popular <ar au fost a<optate la cere;o a<LGpaG;aglstrat Sle5ile <ateD 2leges <ales37 Ele apar ca fie ?n viiC= S(u7tere

constituantD recunoscut <e magistrat= la `%Sani,MSea lm(7erium;ulm su cum s?nt cele privitoare (articularo UGV* (rovincii3= fie ?n virtutea unei misiuni Rgi agraro fpQ R0a ?ncre<inat <e un senatus;consult7 <5URNQ= QV=@ilLN37 fp(r`Rce ]+ 2(p; *-- @i ZVF37 Q-* 'E#E!DE romano 2(7 *N3 lE#I/ !E !umrul @i efectivele legiunilor= recrutarea= sistemul i iegtur @i armamentul lor au variat7 'a origine= ?ntS] eleni @M <e lucrtori @i ?i scute@te pe proletari <e sc;nie:il militar= cele *F centurii ale primei clase fac serviciul ia cavalerie= iar a patra @i a cineca clas <au infanteri@ti u@or ?narmai7 De la Camifus 2care creaz sol<a3 p?n la .ariiis legiunea cuprin<ee L7ZVV <e oameni= repartizai nu <upi cens= ci <up calificarea lor militar7 6iecare legiune are ?n ;lus [i"" <e clreiI au4iliarii nu fac parte <in corpul pro;2iriu;zis at legiunii7 2Despre formarea legiunii vezi ip7 iIc Gi urm73 ?n timpul RepuBlicii= sint recrutate ?n fiecare an <ou armate consulare <e cito <ou legiuni 2<in primvara piu ?n toamn3= <ar ele pol fi meninute mai muli ani @i se proce<eaz a<esea la recrutri supUmeniure 2piu la0ii tio lrgUini ?n timpul rzBoaielor punicei7 .avius transformfi caracIerul armatei ?nrolin< toi cetenii @i furin< sol<ai <e meserie7 'egiunea numr a0tunci Q VVV <e onmeiii7 Dup proliferarea anar:ic a numrului legiuni Im* ?S timp*J0 rzBoaielor civile= August fi4eaz numrul la ZN 2rcparli;r7ule iii provinciile imperiale= cu e4cepia Africii un<e s0 .u <e asemenea o legiune3I ulterior s;a a9uns la >"= sul0 .In.iK Aurelius @i la >o= suB 5eptim0ms 5evci0us7 5erviciul iu legiune transform= la liBerare= pe provinciali D0 [eleni7 in timpul lui >a<rian= recrutarea <eviiiere ionaui7 ?sUu0ia legiunilor este relativ Bine O:iiniKseul" piua in soc ;iul al Il;/ea e7n7= <atorit te4telor istorice @i inseripniR AToast istorie este cea a taBerelor @i a ornselur cror RO < na@tere7 ?n cea mai mare parte= numerele <e tir2luGR3O R legiunilor s?nt cele <istriBuite ii3 armatele lui tKO;;laR [; 2;27 Iui Anlonius7 5upranumele s?nl ?mprumutate TiDM orM7 un<e serviser legiunile 2licrmanica3 sau <e uD 9R79niiIDJ ginaiv 2liolica3: altele provin <e la nume <e uD2icUi= 2.oi0ti0i t0irtri437 <e ?mprai 2Clau<la37 <e a pK[ e= rit0t referitoare la recrutare 2#eminat +aOi 2he 00 2Itapau;: 2/e\i capitolul /7 cousai7rnl armai ei 2"Tiume7= R I vt;iUus 'epic:ts= triumvirul= pretor in LU i7e7ri7= <osem;R l;Caesar coman<ant al cavaleriei ?n LQ7 'uipH moartea n+ ;torului0 trece <e partea lui Antonius @i formeaz eu R 0U "ctavian al <oilea triumvirat= ?n L-7 Consul in LZ= e0 +0 Btine la 7=?mprirea lumiiD <cc?t Africa @i funcia T (onti\e4 .a4imus7 " ?ncercare <e reBeliune ?mpotriva "ctaviaii ?n -Q marc:eaz sfir@ilul carierei sale politice7 A murit la Circei 2ling Terracina= 'aimn3 ?ntr;un semi;[il 2(= QN37 *E(TI5 .A#8A "ra@ <in Tripolitauia= patrie a lui 5eplimius 5everus caro *;a ?nfrumuseat7 7 7 Ruine importante: for cu Basilica= arcul lui 5ept imius 5e;verus= colona<e= termele lui lla<rian= Bazin portuar= vesticii importante ale unui amfiteatru @i ale unul circ mare 2vezi (; LLN37 'I&ER (A TER /ec:i C<emonD italic al vilei;<e;vic asimilai ?nc <e foarte timpuriu lui &acc:us @i al iii urat zeiei CereS 2p7 V;N37 'I&ERT I 5clavii eliBerai <e stp?nii lor s?nt ceteniI ei formeaz o categorie <eoseBit= cea a liBerilor7 De@i ceteni romani= liBerii mi s?n totu@i egali cu ingenui 2ceteni nscui liBeri3I iniial plasai ?n triBurile urBane @i ?n ultima clas= ei nu;@i e4ercit ?n practic <reptul <e voiI p?n ?n vremea lui .arius= nu pot servi ?n legiuni @i nici nu pot <eveni magistrai7 In plus= liBerii rm?n clienii fostului lor stp?n @i= a<esea= continu s fac parte <in casa acestuia= .np?n< funciuni foarte <iverse 2secretari= scriitori= incn;o7cii etc37 ins fiin< oameni a<esea activi= carc;@i meritau [iertalea= liBerii ?n<eplinesc= ?n cele <in urm= un rol mort0V*D*V ++ socia0 foarte important7 Dintre ci se recruteaz tiI;0eii muzicienii= ar:itecii etc7 ?n casa imperial= liBer;fn 'G7*ID* lln rol <in ce ?n ce mai important prin amploarea copi>^ pc c7aro lc ?n<eplinesc pe ling principe7 De altfel niANCU=7R<`B?n<ese toate privilegiile caro revin cetenilor Bil 9n0 0D0on7 Unii <intre liBcri au 9ucat un rol consi<era;2(allas tG ;erea staiMilui= mai ales ?n epoca lui Clau<iu Rfl cHv0il TC+5fRls `0C930 r+arJ ?n cur?n<7 ei au fost ?nlocuii Duatia roman= voi7 II 'I & RA RI I 2(7 -UL73 ?ncepui C 'iBia D 'I &l A (artea Africii <e nor< situat la vest <e Egipi7rr7MV 'iBii 2interioar @i superioar3 constituie= suB * suB<iviziunile provinciei Cirenaica 2la

CTrene37 (rincipalele ora@e se gseau in (tolemais= Apollonia @i CTrene7 2/e;ii CsRERAACA73 'I CI As \ / 5 5 T " ' " Instaleaz comiiile= in tor 2(7 5";0i37 'IC)"RI Ageni <e0e4ecuie <e care <ispuneau magistralii 2p7 MRM (urtau <og ?n ora@= aveau ca insemne fascii <e nuiele= <OK un<e ie@eau fierul unei securi care materializa puterea svc;ran a magistratului7 Cu toate= acestea= securea este scoas <in fascii in interiorul ora@ului7 'ictorii ?l prece<au pe ma7 gistrat <esc:iz?n<u;i calea @i invit?n< trectorii s;* salute7 Ei e4ecutau <eciziile magistrailor @i ?n<eplinesc sarcina <e cli7 Consulii au *Z lictovi= <ar numai consulul efectiv in funcie este prece<at <e ei7 (retorii au la Roma <oi tic;lori @i ?n provincii @ase7 l ?nv ri 2/ezi ITA'ICI73 'I.&A 'ATI!1 'imBa latin nu s;a impus ?n toi Imperiul nici cccai Oa limB a<ministrativ= ?n pofi<a efortului unor ?mprai7 in general= romanii <intre caro cei mai culi vorBeau curent grece@te j s;au artat toarte conciliani7 e"reaRa s;[ <ezvoltat c:iar suB a<ministraia lor ?n "rient @i in _l I ?n "cci<ent= limita Intre cele <ou limBi trecea JS n`R;ica Tracia @i <e .ace<onia 2<e la Durazzo la /ama3 @t m a intre Africa (roconsular @i CTrenaica7 5e cunoa@Mennm97 ena e4ercitat <e latini in Italia= 5pania= 6rana @i niH la formarea limBilor numite romanice7 ca Anglia @i #ermania= uncie cuvinte latine s mai ales ?n numele <e locuri 2%oln= &onn= A "rigine= 2(7 U37 Evoluie 2vezi pp7 DZV, @i urm737 n @R In a 2v3M a[l'r0 Q-L a R ?nsemn?n< mai ?n?i C<rumD @i aplicat ?n timpul Rer riului sistemului <e fortificaii staBilit pe anumite Inapi lUprmciea un <rum <e roca< spri9init <e forturi RDB0eri militare7 A e4istat un limes al Rinului= altul al f? 7flitului= altul ?n !umi<ia @i altul ?n &ritania7 Rul Rinului 2(7 ,U37 riTER!A nfsel a@ezat pe coasta tirenian la nor< <e Cuinae7 'ocul <e e4il a? lui 5cipio Africanul 2(p7 N07= ZFN37 Dup ce a repu<iat;o pe 5criBonia= August s;a cstorit cu Iivia Drusilla= soia lui Ti7 Clau<ius !ero cu care avusese <oi copii: TiBeriu @i Drusus7 Ea ?mparte puterea cu TiBeriu care a fost a<optat la insistena sa <e ctre August= <up moartea lui .arcellus @i a fiilor lui AgrippaI se Bnuie@te c ea nu a fost strin <e moartea acestora7 A murit la Roma l ZU en c ?n anul ZU e7n7 2ir<ina vilei 'iviei la (rima (orta7 /ei @t Domus Augusti 2pe (alatin3 si templul lui August @i al 'iviei 2/ierme37 'I/ I/ 5 A! DR" !IC 2I 5 0 (rimul poet <e limBa latin s;a nscut la Tarent @i era copil mc atunci c?n< a fost a<us sclav la Roma= <up cucerirea ora@ului natal= ?n Z,Z ?7e7n7 A fost eliBerat <e stp?nul su @i a scris= ?n ZLV= prima trage<ie roman reprezentat la 'u<i Romani7 C?iva ani mai t?rziu= puBlic o tra<ucere latin la "<iseei @i= ?n ZV,= este ?nsrcinat s compun imnul ?n cinstea lunonei Regina pentru a glorifica victoria <e la t?u* .etaurus7 A scris mai multe trage<ii @i come<ii7 A munt ctre anul ZVN 2(7 LV*37 MMIslU5 51'I !AT "R uoui <in ?nvingtorii <e la .etaurus fp7 N-37 A A! oDcOD;U2s era nepotul lui 5cnccaI s;a nscut la Cor;P D noiemBrie -U e7n7 Ca @i unc:iul su= ciu stoicI Q-N suB protecia atotputernicului 5eneca= ?@i ?ncepe cari politic @i se numr printre prietenii tinrului 8er< < treptat= se <eta@eaz <e ?mprat= @i poemul su epic iKfe 0 salia= care ?ncepe cu elogiul lui !ero= se termin cu un D00D l0let repuBlican7 Compromis prin con9uraia lui (i5V3 ^ a treBuit s;@i taie venele7 !u ne;a rmas <e la rIM (:arsalia7 Restul operei sale s;a pier<ut 2vezi pp= Z-* urm737 P7 00 ') CERE5 TriB primitiv roman 2p7 ZQ37

'/ CI'I /5 "riginar <in Campania= nscut ctre *QV ?7e7n7 la 5inuessa Arunca7 A <einut legturi srinse cu 5cipio Ameliunus pe care *;a urmat la !umania 2*--37 Dup ce s;a ?ntors la Roma= a ?nceput puBlicarea 5atirelor= gen pe cure *;a orientat ctre pre<ica filozofic 2p7 Z*D37 ' fA C I U 5 / E RU 5 6iul lui '7 Ceionius Commo<us care a fost a<oplal <e >a;<rian7 'a moartea= tatlui su 2*-F3= a fost a<optat <e An;tonius (ius @i a fost crescut ?mpreun cu .arcus Aurel ins= care *;a asociat la Imperiu @i ia <at ?n sarcin "rientul7 A murit ?n feBruarie *QU7 'UCRE) I/ Tius 9.creiius Carus= marele poet al epicure?smuliu e 2pp7 ZZV @i urm73= s;a nscut ctre UQ ?7e7n7= <ar noi nu @tim a;proape nimic <espre viaa sa7 A murit in mo< cert la s?r@itul anului NN7 Autor al poemului De rerum natura care= ?n @ase cri= e4pune <octrina lui Epicur: I7 principiile fiinelon materia @i vi<ulI II7 atomiiI III7 natura muritoare a omuluiI I/7 teoria cunoa@teriiI / cosmologia @i originea civilizat*0*V*D0 /I7 fenomene naturale 2meteorologie @i epi<emii37 i9uii cuiul *** \ 9= piutui iii \\S 99ruuuRtu iD viiik C; roiiD guvernarea Africii si constelatul in ,L7 ?nsrcinat +a <uc singur rzBoiul ?mpotriva lui .itliri<atc7 'R faC9 rnputeaz la ?nceput mari succese= <ar treBuie sO+ fal la revolte7 Apoi este rec:emat ?n Italia= ?n QBI in Ku P V-mic ia atunci s?irsit I trie@te ?n gr<inile sale <e sa (` 0inai 2p7 ZFQ37 ?n urma campaniilor sale= a primit pe Tf <( ponticii+I ?@i <oB?n<ise @i reputaia <e pasionat n L00N37 I se <atoreaz aclimatizarea ?n Europa t ne rmo4 !ume @i titlu etrusc 2p7 -*37 T / D*V!E 5 2actorii 'a triumfuri 2(7 *U,37 'a 9ocuri 2(7 LVV37 I/#7D/ ! / . !ume <e origine celtic <at mai mul i or ora@e romane 2'Ton= 5amt;&crtran<;<e;C7omminges= 'ovele37 /ezi 's"!7 '/ (ERCA 'l 2(7 *Z-73 7'UTATI / 5 CAT / ' / 5 ?nvingtor la insulele Acgatc 2/7 *F37 'UTE)IA A@ezare galic pe muntele 5ainle;#onovifcve7 Dezvoltarea ora@ului pe malul sting al 5enei se afl ?n legtur cu traseul <rumului roman7 Re@e<ina preferat a lui Iulian ?n #alia7 5tra<a actual 5funt;AHcdvtes la (aris= corespun<e .r<ouUii cetii romane7 2(7 U-37 Cripia roman fal <e lu4 2(7 N37 mesei 2(p7 Z,N= *ZN @i urm737 ocMi0 cull7 coltir 2'u;g;climum: muntele lui 'ug= zav2 a DRtreticrea <rumurilor naturaleI ?n aceast /ion aU stR*3il0t negustorii romani @i greci izgonii <e nc5 apoi Caesar a ?nfiinat o taBr militar= @i aci Q-, t .i>iatius 0(lancus 2_ 0G 707i7=t Ui con>uen CCon;

2Co cetile e4ce;*V @M= in acela@i . M0M <e . Q-F n==ilntuicnm73 TaBr <e legiune pe Rin 2po<ul <e piatr ;* li Doiniian3; R*KI mai important < #ia 2p p ora@ <m #ermania n==ilntu3 * li Doiniian3; s/(tfiif;r0monumenlul lui Drusus 2temeliile3= coloana lui 5l\ <l .A!E5 C [pirlte ale morilor ca @i 'emures= crora Ii se a<resau rugciuni cu ocazia 'emuriilor 2U= ** @i l0A mai3I li se oferea= conform unui rit curios= BoaBe negre 2(p7 k @i *VV37 .A!I(U' /ezi capitolul / asupra armatei= pp7 *,F si urm73 .ARCE''/ 5 *7 #eneralul care a ?nvins pe insuBri la C7lasli<ium7

ZIDescen<entul su= fiul "etaviei= sora lui August7 Acesta ?l0 cstorise cu :ilia @i se 9tn<ise s @i;* fac succesor7 !umele su a fost <at unui mare teatru ?ncepui <e #aesur7 .ARC I L 5oia lui #ato <in UI ic a 2p7 *ZF37 .ARC" i/ A ! I (opor germanic7 Invazie 2(; -U37 ?n timpul lui .arcus Aurelius .ARC / 5 A / li E'I / 5 .7 Amius Cutilius 5everus= apoi .7 Aurelius= Anloninus= inS lui .7 Annius /erus= nscut la ZQ aprilie *Z* e7n7 A<optat <e viitorul Antoninus (ius= la * ianuarie *-F7 li succe< tu 6avoraBil senatului= el se str<uie@te s re<ea; aces;ca6 /arte <in (rivilegiile lui= <ar <omnia sa a fost ?ntuue;susr = =ca0Iaslofo @i <e rzBoaiele pe care a treBuit si le 2ni0f\* 0ra(`triva prilor 2*QN3= duazilor @i marcoinanilor (ani ;,R0 Fermanilor 2*,Q37 A murit ?n timpul unei cam;Uus n tare ila 5irmium3= la *, mai *FV7 .arcus Aiire;o corpD= 5toic0 a lsat ` cartV <o #intl.KK ?n grece@te= @i 2p7 OKd;/o?+pDta ?n latin cu profesorul su retorul 6ront o 2p C003P [scoale rne@ti ?n timpul lui .arcus Aurelius Q-U trusei= romanii aceste Cn oale nc*;D a lai 5cipiD 9T;0D opretor ia R*;pretor ?n R0irc con<ucea atR triva lSil ll 5i 7;7cei /enera lRc S 0@@ss+gL Q*V ; fnmtea unei armate <ar= ales consul pentru a @aptea oar0= moare puin timp <up aceea= ?n F,7 &eH; me0mi?itareR(p7 *,F= *FZ= *UU37 /la0uritania lingitan= provincie roman in iiTe7n7 p7 -37 c*R5I'IA 02.assilia;3 Colonie focecan 2ctre QVV3= ora@ comercial BoSat care a e4ercitat o mare influen eivilizatorie asupra #alici7 Aliat a romanilor 2p7 LU3= pe care ii c:eam ?nc <in *NL te7n7 ?mpotriva celto;ligurvlor <e la Entremont= se opune lui Caesar= care o ase<iaz= @i <e alunei intr ?ntr;o eclips evi<ent7 .AR5sA5 5tatuia lui .arsTas ?n 6or 2(7 -*L37 Ea se gsea ?n apropiere <e 'acus Curtius @i a fost poate a@ezat in acest loc la ?nceputul secolului al **;?ea ?7e7n7 .AR)I A' .arcus /alerics .artialls este un spaniol nscut la &ilBilis= ctre LV e7n7 El a venit la Roma @i= prote9at <e <iferite persona9e influente= a ?nceput s scrie mici opere ?n versori= ?n Ub s;a retras <efinitiv la &ilBilis @i a murit ?n *Vi7 !i s;au pstrat <e la el *L cri <e Epigrame Ip7 Z-F37 ;U ;l 5 C A 5T R 1 . " 5 I '"R 2(7 -N,37 .A5 5*9T I 55A D7eFei]miL care= mai ?n iii Cprote9atD <e cartaginezi= pai;l?;va7apturi <e ei la operaiile militare <in 5pania ?n timpul llin \G <oilea rzBoi punic7 Dup ?nfr?ngcrea punilor la nati v",7l;e;n"K rovine in Africa un<e ?@i ?ntre@te <omi;.Ws?0 0n R]( C2I cartaginezii ?i opuneau un0rival= pe05Tp:a47 5Ci&iDlsNa0 c?@tigat <e romani <e partea lor= ?l a9ut pe ?nsnriva ? ce ?n Africa ?n ZVL @i trimite un contingent ca (eo;o U;U romau;0*l`r; Dup $ama= a fost recunoscut oficial S si a trecut suB protecia Romei7 (rovocrile lui au Uirtagina s;i <eclare rzBoi= lu?n< astfel na@tere umvDt U* Re aR R0000ilca rzBoi punic 2*LU37 A murit in QL* l/eil P 7 ?iui ?mm0aiului R AA R?rslDSS l\D0IIvfarca aceF_[dMc a pleBei vomane7 ! #al ia R ?nsrcinat RR7.rica7 f=I*R pomeni Ri; rRe nHiia7 F(aniaebftD7 Rec:ematR unR R coarta cu R fH 7 Iiniitin7 m ` 0.1T unei mai DkssJrR;s mente= RR

otriva RD7R/a trit in Rlu vainat = CS =n Uu[[ G/ ?V =uS R MMT QLG 6 DlTERA!A itr cultural me<iteraneana 2(p7 *L @i .37 Ml E / R v D ll iT poet comic grec <in @coala ale4an<rin 2pp7 Z*N @i urm737 in ai Pani; .E5"("TA.I A Regiune situat intre Tigru @i Eufrat7 Era unul <in cele vec:i focare <e civilizaie= 0l0raian o cucere@te @i o orgi G99 ?n **N 2(; Gb3 Ila<rian nu menine aci <ec?t un protectorat= iar5aptinuus 5ovorus o reorganizeaz ca provincie Inrocurator la !isiBis37 Constituie oBiect <e <isput ?ntre romani @i per@i care ocup in ZNQ puternicul Bastion <e la DouraEuropos7 "ra@e principale: E<essa= Aiui<a= Doura %uropos= Ctesifon7 /estigii importante mai ales la Dourn Europos7 .E 5*!A Colonie a clialci<ienilor <in !a4os 2care au numit;o $Hnele3= este ocupat la ?nceputul secolului / i7o7n7 <e tiranul <iu R:cgium= care a numit;o .cssana7 A <evenit roman in timpul primului rzBoi punic 2(7 L,37 .ET AU RU5 .ic fluviu in Italia central= care se vars ?n A<rialWa= ling 6ano7 &tlia <e la .etaurus 2(7 N-37 _ l ' A ! Rfa@ <e orio;ine celtic 2.c<iolanu7in3= centrul principal aA msuBrilor 2secolul al I/;lea3= aflat ?n vecintatea collii [rusce .elpum07 "cupat <e romani ?n ZZZ ?7e7n7 a <evenit ++e <oar ?n secolul al II;lea e7n7 @i a a9uns important s 0 til i 2itt t ; RcK aflat la vrsarea .ean<rului7 (uternic f p ln `poca greac 2colonii in Egipt @i la .area +co(opit& iKnOIui0at ia 2Ipoca roman <e Efes 2p7LL"37 /estigii [ [e .ea< QLon 5liisssH5T5 r lui Al i?pp7_F@7uflS;S 2/ezi Mb QL* !II 6olosire 2p; +;B3; , u <e oricine iranian7 .>:raismul so <ezvolt in (ersia= noi ?n Armenia @i ?n tot "rientul mi9lociu7 El insist upra <ec<erii sufletului @i asupra necesitii izBvirii tii Cult iniiatic rsp?n<it0la Roma ?ncep?n< cu secolul al il;lea e7n70p; **Z3 @i celeBrat ?n temple iu general suBterane numite mit:raea7 .IT II RI DATE /I E U ( A T"R Al @aselea suveran al unei <inastii persane care a <omniG= asupra (ontului <in --, la Q- ?7e7n7 A fost unul <intre a<versarii cei mari periculo@i ai romanilor= infrint <e 'UCU;''U5= a fost <efinitiv ?nvins <e (ompei in VL 2p7 V*3 @i s;a sinucis in V-7 .'A TI!I (e teritoriul Romei 2pp; , @i F37 ."8ED1 Cea mai vec:e mone< roman a fost Bronzul in lingouri 2aes ru<e3= apoi Bronzul marcat 2aes signatum3= pies c?tt;trin<= ?n7 teorie= o livr roman7 Dar= ?n practic= greutatea ei a sczut necontenit7 .one<a cea mai curent era sester;ul= pies <e argint ec:ivalent cu <oi a@i @i 9umtate7 Dar mone<a a cunoscut numeroase variaii <o valoare= in timpul lui Caesar sesterul= <e pil<= ec:ivaleaz cu patru a@i tai acea epoc7 /alora apro4imativ un sfert <intr;uu ?rai?e aur7 Dinarul= pies <e argint= valora *V a@i= <eci L sesteri7 [unu <inari au fost Btui ?n ZUQ ?7e7n0 (iesele romane= avo G` #ita<elaK aproape <e templul lui luno .oneta monU20 ?nce(ut= o efigie a <ivinitilorI apoi magistraii t<o au luat oBiceiul <o a varia efigiile <up preferin;Pue sau <evoiunile lor

particulare7 QLA D2/eaip(; ;K: 7 aifcrile Cele mai vcclii foarte <ium cenu@tl 2incinera7 6ormele m[vfhSR <epune lie o uiS I Y <c pac sco7 s?nt gR(* in caRag a<esea un simpS[ S construit monu;tte3=Re un sarcofag= aoio curin<= s u Ra morlu7 Bit linliumare3; Rf0RscripD care T lungul <rumurilor 5entc acoponleAS:A] A Uispuse <e;TunS mailiolec 2pi Tui @i7cel7 r?+5mps ++A:GiT+mb+ [trusei= lurnun "R)I = \TK VQ*7 igie a morUlor 2(; R i Religie iD + QLQ .U!ICI(II T.;mon cn semnificaie variaBil <esemnin< gra<ul <e par;7 parcai in<ivizilor izolai sau al unei comuniti la func;?GKg oBligaiile @i prerogativele cetii romane7 Dup rz; iul cu Dsocii= toate cetile romane <evin Cmunicipii00: < <l < i i : iul cu soc= Cp ttenii lor se Bucur <e <reptul <o cetenie roman @i se a<ministreaz local 2ZFF3= conform unor reguli analoage =7(lor <in capital7 Ei aleg magistrai anuali analogi consulilor* ace@tia s?nt <uoviri 2colegiu <e <oi magistrai3 a9utai <e un colegiu <e <oi magistrai inferiorianaiogie<ililor 5enatulD este atunci CConsiliul <ecurionilorD7 AnsamBlul cetenilor formeaz populus;vl7 ?n timpul Imperiului= se <ifereniaz= in ca<rul provinciilor= municipiile <e colonii numai ?n msura ?n care ultimele se Bucur <e <reptul <e cetenie roman fr restricii <ar a<ministraia local rm?no i<entic7 . / 5 " !I / 5 R / 6 U 5 6ilozof stoic ?n timpul lui Clau<ius @i !oroI e4ilat <e acesta <in urm= revine o<at cu urcarea lui #alBa pe tron ?n tKF7 Tria ?uc ?n ,U= <ar nu @l im cin< a murit7 A fost profesorul lui &pictot 2(7 -FV37 . s'AE Astzi .ilazzo= ora@ pe coasta <e nor<;est a 5ictliei7 /ictorie poman ?n timpul primului rzBoi punic 2p7 *F37 ! 0A%/l/5 oet roman nscut ?n Campania ctre Z,V ?7e7n7 ?n Z-N i se 0prezint prima trage<ie7 "pera sa principal este un poem (ic RzBoiul punic= vast cronic versificat7 .oare la 0[ca spre anul ZVV 2(p7 Z*Z @i 0i"Z37 QL, r"nfliclului 5ulla;.a; /i/ra a scris aci i r"nfliclului 5ula FD ?n umpu ; /ersi/ra a scris aci R0?**70 070 [pntia 'anfeiiS;R (rovincia [R ' 7 == = iCTana f Gona RarBoneza [o Ru: <e Aiellen50 iul i <upb tatemeieRRcise&tr?ngeaaRR ee e777777 ft7 77R /QmTi KDJ nN:Z 0R UTlUK3 BarBi+77 v 7;== I[+ caS+0 0P rliu<:is= s?nt <e prost augur pentru viitor7 ? r' este asasinata Agrippina 2martie NU37 A UI putul <ominaiei personale a lui <in ce ?n ce mai mult <e 5eneca @i se com; lii 2 3 ' t li & n RDincen<iul Romei= ?n QL 2reconstruirea a@a;numitei n$nus Transitoria XCasa <o aur^pp7 --Z @i urm73 care a fost triBuit unei intenii preme<itate a principelui= i\7Bttcne@tc rmiuratia lui (iso ?n care a fost compromis o mare parte <in aristocraia senatorial 2QN37 Represiunea a fost nemiloas In QQ !ero a plecat ?n #recia un<e a aprut la 79ocuri \B -UF3; Rec:emat la Roma ?n Q,= !ero a treBuit s fac fat mai multor revolte= <intre care cea a lui lulius /in<e4 guvernator al #aliei lTonezeI apoi #alBa= guvernator al Taraconezei s;a revoltat @i el= ca @i "t:o= in 'usitnnia7 5enatul ?l <etroneaz @i= la F iunie QF= !ero se sinuci<e7 ; i poei3 2(7 Z-*37 @i 9ocurile 2(7 LZV37 ;@i Apollonios <in TTana 2(7 -FU*= !ER/ A .arcus Cocceius !erra aparinea unei familii <e 9urisconsuliI s;a nscut la !arni ?n ZQ e7n7 @i a ?os <e <ou ori consulI ?n UQ a fost a<us la putere <o con9uraii care l;au asasinat pe Doiniian 2p7 ,L37 A murit ?n ianuarie UF= <ar a avut timp s;* a<opte pe Traian @i s ?ntemeieze astfel <inastia Antoninilor= 6orum;vi lui !erva 2(7 -ZV37

%E8/. Contract <e form ar:aic= ?nc:eiat ?n prezena a cinei martori= Cper aes et liBrant7D= cu alte cuvinte conform unui simulacru <e v?nzare 2cintrirea Bronzului care constituie mone<a primitiv37 R * . E 5 V*iia Augusta A0emausm a fost intomeial <e August cu0 zia unei vizite ?n #alia= ?n metropola volcilor arecomici ?n i` ?ai al zoului izvorului !emausus37 August ?i ri<ic (orta** *Q (orile @i zi<urile 2Q Wm= ZVV :a37 TeritoriuD im;mitiat f au0/er nionotar= no< rutier: <rumurile au <eter;uezvoltarea ora@ului7 !umeroase monumente: casa QLU ptrat 2pp7 Z*Q @i -FF3I centrul cartierului forului in 9urat <o portice= era <e<icat memoriei lui C7 @i 9\ r7 I`nD @i= ?n general= Romei @i familiei imperialeI teatru= amf t+F* tru= circ 2<isprut3= sanctuarul 6inUnii 2nimfou0= tem * ? Dianei3= ape<uctul <e la (ont= <u #ar< @i castel <e apD\ seripii mozaicuri 0 0 0 lnj A/ \ . 6 E / Tip <e f?nt?n= monumental sau castel <e ap f3o[at < corat @i consacrat nimfoloi;7 .ai multe vestigii; ?ntfe"alt i la !imes 2#ar<3= (ola 2Dalmaia3= Tipasa 2Algeria3\ ` !"RIC/. Regat aliat cu Roma la sfir@ttul RepuBlicii7 (opulaiei 9== origine celto;ilir7 Ane4at ?n *N i7e7n7 <e Drusus7 .ar29ii0; (oziii strategice 0 Aurelius a instalat aci un legat7 irapor; : 'nuriacuni arini;^= /in;A*o re ia 2!eii; tante <e;a lungul Dunrii7 "ra@e principali 2'orc:3= luuaucn 25alzBurg3 2manut0ai70luri <e num 2.ariasaal= in apropiere <e %lagenrurt3= inai0Wt3= /in<oBona 2/iona3 etc7 i/ / . A Rege legen<ar= <e origine saBin 2(p7 Z* @i M0/O3 ! / Al E DE ( E l? 5 " A ! % !umele romane se supun= ?n epoca clasic;= unor reguli fi4e7 Cetenii au trei: pronumele= numele gentilic= supranumele7 (renumele s?nt ?n numr relativ mic= numai liK sint uzuale 2A7u0us= Appiua= Caius= Cnaeus= Decimus= l7ue?us= .ar;eus= .anius= !umerius= l0uBlius= luintiis= 75eruius= 5e4tus= 5purius= TiBerius= Titics @i /iBius37 (renumele este <at copilului <e prinii si a noua zi <up na@tere= <ar nu <evine oficial <ec?t ?n momentul ?n care;l?nrul prime@te toga viril700"ficial= femeile nu au prenume <ar= in practic= @i mai ales ?n epoca vec:e= anumite femei aveau unul care este citoo<at menionat pe inscripii7 !umele genlilic este comun tuturor memBrilor ginii= BiBai @i femei= nscui *0;Beri sau liBeri7 Ele s?nt ?n numr foarte mareI anumite nume s?nt mai rsp?n<ite <ec?t altele: <e pil<= gentilic al unui ?mprat caro a acor<at <reptul <e R unei provincii este purtat <e toi Beneficiarii acestei musti P De aci marele numr <o lulii0 ?n #ulia ele7 +n(ranU2====7 2cognomen3 a fost la origine o porecl in<ivi<ual= <ar icR tal <evine ere<iUu; in interiorul c40i ramuri anunm QNV 777 asi=fel Cornelii 5cipiones se <istingeau <e ceilali Cor;5c.i;\rornelii Cet:egi etc37 'a acest supranume se puteau * ;0/a altele= <e pil< supranumele CtriumfalD amintin< a<RUt9 9e ropUrtat <e persona9ul ?n cauz sau <e un str;V / Astfel au e4istat Cornelii 5cipiones Africani= <up ni` 9a repurtat la $ama <e Cprimul AfricanD7 ?n timpul /IC riului numrul supranumelor so ?nmulescI ?n Impe;0Pmf t?rziu acela@i om putea avea patru sau cinci sau c:iar multe7 5clavii nu aveau <ee?t un singur nume 2legat <e ma 99cularitate fizic= <o originea etnic= sau <e numele `7(9I*2ren0; pe care ?l aveau ?nainte <e a <eveni sclavi37 C?n< D0 t eliBerai= ei preiau prenumele @i gentilicul vec:iului lor stupin 2care <evine CpatronulD lor3= @i vec:iul lor nume <evine cognomen7 !U.E DE "RA E %le conin uneori in<icaia tipului <e cetateI astfel avem 6orum ?ulii 26re9us3= Colonia Agrippina 2%oln3 etc7 ?n ce prive@te;titulatura= numele <at la ?ntemeiere poate avea valoare religioasI (iacenza= ?n Z*F inaugureaz seria <e colonii ou nume <e Bun augur: Copia= /alenlia= (otcntia= (ollentia care nu <ep@esc secolul al I;leaI un secol mai t?rziu= o<at cu apariia coloniilor militare= supranumele s?nt <erivate <e la gentilicele generalilor 26orum (opilii37 !umele coloniei ?l evoc pe cel al ?mpratului fon<ator 2sau mai t?rziu al Binefctorului3: lulia 2?nainte <e Z,3= Augusta= Clau<ia= 6lavia777I el poate <e asemenea aminti originea veteranului 25e4tani la Arles3 @i numele poporului in<igen 2la genitiv: Augusta Trcuerorum37 !U.E! noiune a g?n<irii antice= un<e ea ?nseamn=0<up c?t se pare= mai <egraB Cvoina eficaceD a unei <ivinitli <ec?t <ivinitatea ?ns@i7 jal ?mprailor 2(7 ,N37 fatfG nunii< situat pe amplasamentul actualului <epar;c]VJ**7 Constantine 2Algeria3 @i la ?nceput aliat al Romei7 Unt = a Clvl0izcaz statul su <up meto<e :ellenistice7 Doastar< regal= lugurt:a= <eclan@eaz ostilitile campa;

*FS QN* niile lui .etellus= .arius= 5ulla3 2vezi CIRTA37 Caosar ane; 2T:amuga<i3= 'A.&E5A etc7 Ultima fi/u?ei perioa<e <o opt zile 2literal: a noua zi3= este ziua <e pia= <ar ?n timpul RepuBlicii in aceasta zi trilele si @colile nu funcionau7 Un interval <e troi nun;% este timpul legal <e puB:7citalo 2pentru convocarea unei a<unri= <epunerea unu7 proiect <e lege etc73 2(7 ZBl37 " " &E'I5CURI 'a Roma e4istau mai multe oBeliscuri7 (rimele au fost a<use <e August <up cucerirea Egiptului7 Unul <intre ele= situat nu <eparte <o Altarul (cii servea <rept limB in<icatoare unui imens ca<ran solarI un altul= a<us @i el <e la >eliopolis= a fost a@ezat <e August pe spina .arelui Circ7 .ai multe oBeliscuri se aflau pe C?mpul lui .arte= ?n regiunea templului zeiei Isis7 A>ele siiit cunoscute sau menionate ?n te4te7 Unele mai servesc ?nc <rept ornamente ?n Roma mo<ern 2(7 --N37 "CTA /IA ! 2/ezi AU#U5T73 "6 6I CI A ?n<atoriri sociale 2p7 *Z*37 " 'I#AR> IE Caracteristic RepuBlicii 2p7 ;*Q-37 Criz a oligar:iei 2(7 NN37 ?n timpul imperiului= reacie ? "(5 2ABun<ena3 2p7 073t37 Cult ?n 6or 2(p7 Z* @i ?mpotriva oligar:iei 2(7 LZU37 ONKZ =iratlgio73 'a origine= proBaBil sanclunr <e izvor7 Colonie a <rept roman intern9ial <o Caesar sau "eavian ?nainte a *, pentru veteranii legiunii a <ona: Colonia lalia 6irma e 4 f=7= /estigii importante: arc= teatru= mai ales Aeeun<anomm7 /estigii bptii ca<astrale taI irlc importante7 nu AT " >l 2/eziClCE%"= II"RTE85II05= E'"C/E!)A7I " RI E 8 T Influena oriental ?n Etruiia 2(7 *Z37 (rima intervenie a Romei ?n "rient 2(7 N0937 Religii orientale la Roma 2(7 ,V37 Rol politic ?n timpul Antoninilor 2(7 ,V37 Influena sporit 2(7 ZL*37 ;ui @i gr<inile 2(7 ZFN7 "ra@e clin "rient in timpul Avnperiu:ii 2(7 0l?"i7 "5(1) 2/ezi 't8U' mesei73 "5C Dialect italic ?nvecinat ?n acela@i timp cii latinii @i cu um; Briana @i pe care ?l vorBeau popoarele saBelice 2saBinii= sam; niii etc37 !ume <at <e greoi 5A.!I)I'"R7 "5TIA (ort maritim al Romei la vrsarea TiBrului 2p7 *-37 &az militar ?n timpul celui <e al <oilea rzBoi punic= apoi port comercial7 &azinele construite <e CUau<iu @i Traian se ?n;_naau progresiv cu nisip7 Concuren <in c0e ?n ce mai mare a portului <e la (uzzoli7 5pturile ?ncepute <e (ius /II u scos la iveal un ansamBlu <o ruine remarcaBile: <rum e acces mrginit <e mormiate= strzi= t:ermopolium= ma;loiP :0 ;r*D*GV 2mGzaicJK palestre= cazrmi 2p7 HNQ3= teatru= :rHp tlcK curie0 (iee= sanctuare= <intre caro un .it;cornor00t;?mp ca(itoli[ etc7 AnsamBlu frumos al pieii teniDlii / 2mozaic3 cu un dua<riportic @i= ?n centru= un cronri P isD ae 2cu mai multe eta9e3 2p7 -VZ37 ?n sf?rsit nc;leaf s ;lni eresante 2Isola 5acra secolele al **;lea @i al I/;Traiap aesco(crit <e curincl o foarte frumoas statuie a lui QN-

"T >" .areus 5alvius "tWo s;a nscut ?n anul -Z e7n7I in sa prieten al lui !ero= elegant= toarte a<mirat <e ?mprat= a sfir@i prin a;i ce<a propria sa nevast (oppae? 5aBina7 El ?nsu@i a fost atunci numit guvernator al 'usita+ niei un<e a rmas p?n in QF= <at la care s;a alturat ro voltei lui #alBa mai ?nainte <o a se revolta ?mpotriva ac[D tuia <in urm <up ?nfringerea lui !ovo7 A treBuit s;ce<eze ?n faa lui /itelliusI ?nfr?nt la &o<riacum= s;a siiuioi; la *Q aprilie QU 2p7 I337 0 + "TIU. 2(p7 ZUV @i iZ*73 "/IDI/ (uBlius "vi<ius !aio= s;a nscut la ZV martie W0i ?77I7n7 la 5ulmonaI a stu<iat retorica la Roma= <ar pasiunea sa pentru poezie a fost mai puternic <ec?t cea pentru elocven07 Dup o cltoria ?n "rient= revine la Roma ?n Z?7e7n70@i <e atunci ?nainte se consacr ?n ?ntregimeS carierei literare7 A fcut parte <in cenaclul lui /alerius .essala Corvinus= ?mpreun cu TiBul7 A puBlicat mai ?nt?i elegii Amores= apoi >eroi<es= scrisori ?n versuri atriBuite unor eroine legen<are= Arta <e a iuBi= @i R9miAiile <ragostei7 "perele sale principale s?nl.itanoro0zele= fresc mitologic e4pun?n< C<evenireaD0 lumii @i o serie <e legen<e= toate av?n< ca oBiect povestirea metamorfozei unei fiine= ?n plant= ?n animal= ?n munte etc7 i/poi 6astele caro cint srBtorile calen<arului religios romanI <ar acest poom caro treBuia s cuprin< *Z cri a tost ?ntrerupt priiitr;un or<in <o e4il care *;a lovit pe "vi;<iu ?n anul F e7n7 (oetul a fost constr?ns s se staBileasc la Tom *- 2Constana3= pe rmul .rii !egre7 Cauza acestei pe<epse eWc oBscurI <ar August a refu4at= s;* ierte pe poet care a murit la )omis ctre anul *F c7n7= <up ce compusese poeme <e e47il= cinci curii <e Triste= @i patru cri <e 5crisori <in (ont 2(ontice3 YG07 ZZU37 (i\A 5T U . 7 tnl;;im;-iat suB uumele <e (osiHonia Olo clvc colonii OJ[ Bari;= las"r@ilul s9colului ui /I.ea ?7o7:7 c colonii OJ[ K acest oraS [ QNL iau ;t; 'ncauiei a czut ?n m?inile lucanienilor 2p7 -V3 @i a 0DDTaiio000 ocupat <e o colonie roman 2Z,- ?7e7n737 Ruina importante; C=iaTI! r i n a Romei= i\7olat ?ntre Ti:ru @i 6orum= @i format lO`Aiiceput <in trei virfuri <istincte: (ulatiuin;uM=#ennal; uM I nor< i /elia spre l-sduilin7e&a ?@i <atoreaz= poate= nule zeulai pastoral (ales7 Incep?n< cu August= <evine Dolina imperial prin e4celen @i este ocupat ?n ?ntregime Aseibr/iniiale 2(p7 F @i urm737 Cu?le vec:i 2((7 **, @i ZNU3 (alate imperiale: casa lui August sau a 'iviei 2p7 --*3 palatul lui TiBeriu @i al lui Caligula 2p7 --*3= palatul i0laviai 0=* lui Domiian 2p7 ---37 /ezi @i D".U5 AUREA7 (A' E R." "ra@ <in 5icilia 2p7 LF37 (A'E5 Divinitate a turmelor care avea un cult pe (alatin 2p7 U937 (A'E 5T R1 2(7 -L ,37 7 = f (A'E 5T RI !A /ec:ea (raenesic7 "ra@ al eduilor7 Un morm?ut <in secolul al /ll;lea a pstrat o fiBulH av?n< cea mai vec:e inscripie latin cunoscut7 Influena etrusc se reliefeaz ?ntr;o scie <e casete <e Bronz 2secolul al I/;lea37 A>at al Romei ctre -NV7 in FZ= o Btlie pune fa ?n fa partizanii lui .anus @i cei ai lui 5ulla7 Ultimul instaleaz un gran<ios sanctuar al 6ortunei= ?n care se evi<eniaz influentele ar;0DDDP77777:: scenografice :ellenistice7 sRA centru comercial 2ora@ caravanier3 la 3?;anp = A;;A+ 0 a teritoriului pHrtie= mult vreme autonom= 5 vR* secol=u7* al t;lea7 ?n Z,Z;Z,- regina $enoBia reo;R 570(tul= 5iria @i Asia .ic7 Aurelian cucere@te (almT; atstruge7 /estigii 2monumente ?n stil colonial siriano; CN( Ol + + ` +ii <e pe malul <rept R%fSRR[ as ]Ovatsitf[ @es R<al0<eR?Uo\l(7RR 5ra<RR; 2(p7 UQ= *S07 R l9U0J (ART* 7 = TriBuri raBinice < ge <in TurWestan7 mc R aU

@i sie s e lor **=7]R S RiJ t5ff :Se7n;Dar ?ntrint nul @i SiS,,=U9 pV Eutrai7 R ; #arrliae m R S,= iV QNN romanilor= campania lui 5sptimius 5everus= ?nfr?n9fe;* ii .acrinus7 ?n i;* frsucizai vor a7i rsturnai <e 5asa; re:a7lu D su9 s:apur= i;au respins pe romani <incolo <e ni?r 7M Iciicerirea ora@ului Doura Europos ?n ZNQh 2p7 *N,37 E o principale: frta4ata= Cesifon= lKoura= %<ossa= 5o;"*+R /estigii importante mai ales la Duura; Europos7 ("(U'AR f (ATER 6A .I 'I A5 5nportana iniial 2l0p7 U- *ZV37 Dec<erea puterii sale 2(7 A;Z2=37 e@i <reptul 2(7 *-N37 (ATER (ATRATU5 YG7 *LF73 (AT RE 5 2(atricieni73 "rigine @i <efiniie 2(7 -,37 (atricieni @i pleBei 2(p7 -, @i urm7 @i *ZQ37 (AT RE 5 C" ! 5C R7I ( T I 5enatori 2pp7 *NV @i *QZ37 (AT Rl A 2(7 *ZV73 ("TE5TA5 (ATRI")I 5 b X(p7 UZ @i *V-73 (ATR"! AT rive@te numai UBertii @l clienii apropiai= ci se e4tin<e (opoarele; strine70 #eneralul ?nvingtor era la origine (mj t ;**V +n o7rFanizarea provinciei sale @i <istriBuia 5C290`=tci (rietenilor= oamenilor <in suit sau cetilor 0i? Institutia tt ?tl ?tl i *;N, Co;:ilui <e caro se Bucur la Roma7 interesele graie prost fe u tii V familie caro ?@i <ove<ea Timp <e mai multe gtnora <e<enii ?nviil 9TGozitaea ora astlcl AR ii V familie caro ?@i <ove<ea <escen<enii ?nvin@ilor R taute <e unt ave oa29lcre oficiala7 _arepre Totu@i o va oaro moi+ a @i7 * care au aslgural c"ntvnullatea Tenlat vinul <miro politicii romane7 ipeius (i.il0titu;= armator * annonei ?n timpul lui ( A/'; 7 <evasta lui <in Ari;C7lau<iu iS A/I / 5 A E . I ' I/ 5 ne I a e4ercitat r 0 LemiOuts (aittos s;u DTCnt militar ?n 5pania **];D0J;P in /ircini ;<e coman<ant miuu razBoiul ?mpotriviS /UnGll J ost ?nsrcinat sa con<uc t RR *3* If Alte<oniei= Eerseu= asupra cHrma R in< regelui ;.accuR iuniV *#F 2(;7Rl; T trl 3ui 5cipc Sa G,ea Ro?tica #reciei; .oare : Runoraiile sale a 55* 2ve[ CornelRACimRRR Aernilianus 2vezi "0or\ie:n7[77K R7;=;fost reprezentat piesa A<elp:i D0DPml 2(7 *UQ37 9pp7 *--73 G \i :YP f i ii v mii ai ale casei care suit repe<e confun<ate cu gemS=+ @i cu lares7 Dar foarte repe<e au fost consi<erai eca ==c^ penaiD= a<ic protectori ai vetrei= tot felul <eR<iviniti pentru care locuitorii aveau o ;<evoiune special 2.ercur7 .arte= /enus otc37 poporului roman ?n 6or 2(7 Z*37 (ERE#RI!I 77 7 ;ui strini care se staBileau temporar sau <efinitiv pe t;efD 7;7 Romei7 Ace@ti peregrini s?nt e4clu@i <e la <reptul2ttEii tenie= <ar so creeaz pentru ei C<reptul peregrin p R a regla proBlemele practice pe caro le punea prezen= R R Din ZL* ?7o7n;= a fost numit un pietor special (7olUin for;ocupa <e procesele lor7 Acest <rept peregrin mai (A

tuiui mal ist ca cellalt precipit evoluia gonoral a ar roman 2vozi asupra acestei evoluii pp7 l0*; G0 Q-F care a <evenit capitala <inastici atlali;l lui Ale4an<ru ?n ZF- ce<at Romei <o Reee e un ora@ princi; i0alRprovinciei AsiaI patria lui #allienus7 A avut o mare PP cultural asupra Romei: filozofie 2p7 ,Q3= urBa; fluen cut p p pfi:ieimportante <in epoca :ollonistie 2acropole= altar celeBru3 @i roman 2teatru= amfiteatru37 (ERI #/ E/ 8 2sesimna73 /estigii: turnul <o la /esona 2p7 L*V37 pERI5TI' Curte ?ncon9urat <e coloane care susin un portic 2v7 ("RTICURI3= incasele particulare este a<esea pus ?n gr<in7 7/estigii la (".(EI 2(7 ZFN37 (ER5E/ 6iul lui 6ilip /= ultimul rege al .ace<oniei= invius la (T<na 2*QF3 <e (aulus Aemilius 2p7 NN37 (ER 5I A /atr antic a unei civilizaii originale 2(ersepolis3 in secolele al /I;lea @i al /;lea ?7e7n7 >ellenizat in opoca lui Ale4an<ru @i a0 Dia<o:ilor= recucerit <e pri 2Arsacizi3= apoi <a <inastia iranian a assanizilor 2ZZ0tQN*37 (er@ii @i prii au opus o rezistent victorioas romanilor in secolul S0 Ill;loa7 ; i gr<inile 2(7 ZF0i37 (ersius 6laceiis s;a nscut ctre -L o7n7 la /olaterraI S.onipo:an cu 'ucan @i !ero= a fost influenat <e stoicism RVG*R**F 5atire= caro ni s0;au pstrat= si mai malte oporo .ort ?n QZ 2(7 Z-*37 ia .ic 2fa 6rigia3 @i cetatea sacr a CiBelei [iral 'I"5 CE+tI **;* 5 roi[an7 $<roBe@te o revolt galic ?n ,V 2p7 ,Z37 QNV <aca tu ur acesta este numele sau3 an plcal7V5Cf;m C ;n t; nI 7* viI7S ffi[7 a <uzvoltul ?na; ( l U E lb(c coasta .rii A<naUce >ri inala u Regiune <e peR anH o cn[R cNpToliticImor; inte <er=c5 urmeaz ime<iat <up fR 7 R > <c Epoca ?icrulD= D c7 5upunerea aceste fu7lcaV-tc=inc:e7 mRn;te Cn D5la ?nceputul secolului R ?l R goc gR5fR Rf55u S Teritoriu cu moNn / <espre ? IZE R, il iva pirailor 2/7 VV3; 2( ZVN03; in timpul [ a ?nteme

QQCK Uaceius (lautus s;a nscut ctre ZNV i7o7n7 ?n UmBria= O ina7 Istoria vieii sale este ?ntunecat <o legen<eI a Bars0 7M ha un teatru= s;ar fi ruinat ?ntr;o afacere comer; *7;* pentru a;@i plti <atoriile ar fi treBuit s ?nv?rteasc c t >e moar lH un morar7 Dar ?ncep?n< <in Z*Q pro<ucia omic <omin scena roman7 Dispunem <e <ouzeci sa +ie<ii i omic s=a +iome<ii autentice7 p;V5Q principale: Amp:itrTo= Aulu= 'n .iles gloriosus= Ru<ens= (oei l 2( Z.3 laria= Captivi= .enac;0oenu:if7 CaBula.(7 Z.377 Teatru 2(p; R NS l2>; ('E&EI 'a origine= fur legtura cu geufe7+ palriciene7 Bint e4clu@i <e la <emnitile puBlice7 5;a consi<erat c pleBea a fost o realitate etnic 2saBini agricultori= ?n opoziie cu in<o;euro;peni cresctori <e vite37 Distincia esto mai <egraB consecina unei evoluii economico 2p7 ZQ-37 Cu preul unei lungi lupte 2pp7 ZQ @i urm73 marcat <e secesiuni 2ultima s;a ?ncercat ?n ZFQ ?7o07n73= pleBeii au <oB?n<it treptat egalitatea ?n <repturile politice @i sociale 2consulat=7p7 iZ37 2/oii @i #RA##I*I= 8ER"= A!8"!A= A"CURI73 ('I!IU CE'0&1TR?T Caius (linius 5emn<us s;a nscut la Como ?n Z- e7n7 intr;o familie <e cavaleri7 El a participat la mai multe campanii in timpul lui Clau<iu @i a e4ercitat procuratele ?n timpul lui /espasianI ?n ,U= cin< s;a pro<us erupia /ezuviului= era prefect alflotei <e la .isenus7 /r?n< s oBserve fenomenul <o aproape= s;a <us ?n regiunea ameninat un<e a Gurit;De o curiozitate universal=;(liniu a scris <espre tot teiul <o suBiecteI nu avem <ec?t o Istorie natural= vast hK preioas compilaie un<e se gsesc acumulate cuno@tine aft[ <iverse= care 0rezum

C tiinaD antic7 Di CE' Ti T 1R Pus Caecilius 5eean<us= nepotul lui (liniu cel l;a crescut7 (liniu s;a nscut ?n Q* e7n7 i;afcut ae retoric la Roma @i l;a avut profesor pe luin;in U- 0R F*K duestor ?n FU= triBun al pleBei ?n U* @i pretor;lu0Tra: 0MU a oBinut consulatul <eci ?n *VV= ?n timpul tu0ui7 auS0 =e4ercitat0 mai mullo funcii: prefect al tezau;Sun m *V-= curator al malurilor TiBrului si al QQ ? i;Tt A] cri <e 5crisori care reprima un iauiou /ui a= lsat zece cart ae lui l <ar era un senilor tb societii ia DS>lD ;c P7 af7.mBato cu Traian ?n timC77* /ilele lui (liniu ( 'U T ARII 6ilozof @i istoric grec <e la sf?r@itul secolului I e7n7 2p R Autorul /ieilor paralele 2ale oamenilor ilu@tri greci si mani3 @i a numeroase tratate 2.oralia3 un<e se e4priR o filozofie eclectic @i care atest o mare curiozitate intele+ tual7 ("DU' .I '/ */ 5 (onte .olie7 (o< situat la nor< <e Roma @i ?n afara cetii= asigura trecerea peste TiBru a a@a;numitoi via 6laminiH7 Restaurat masiv ?n secolele al 8/;lea @i al 8l8;lea= @e mai afl ?nc ?n picioare7 &tlia <e la po<ul .ilv>is 2(7 FN37 0 ("DURI (rimele au fost <e lemn 2suBlicius37 (rincipalele po<uri ale Romei erau po<urile Aemilius= 6aBricius= .ilvius= 5estius= al lui Agrippa= al lui !ero= al Wu >a<rian 2(ons Aelius37 Te:nica construciei ne este cunoscut <in unele te4te 2trecerea Rinului ?n comentariile <espre rzBoiul galic3 sau <in monumente ilustrate 2coloanele lui Traian @i .arcus Aurelius3= /estigii: ?n Italia= po<ul 6aBricius 2QL ?7e7n73= restaurat ?n evul me<iu= st?lpii po<ului Aelius <evenit (onte 5Hnt Angelo la Roma= po<ul lui TiBeriu la Rimini= po<ul <e la 5pole>7o7 ?n 5pania= po<ul <e la Alcantara @i <e la .en<a= +P D0 .77777DD[0 ?n 6rana= po<ul <e la 5aint; C:amas= <e la ==6=7==R77777 nia= po<ul <e la Aicamaia RS RC 777 <e la .ont oro07 In7 6rana= po<ul <e la 5aint;C:amas= <e la /a ison= <e la Argens ctc ?n Asia .ic po<ul <in Antidc_a7 Iu Africa= po<ul <e la >ippone @i <e la 6um;el;Amt7 ( " E $I E R " . A A0 A 2/ezi pp7 ;;V @i urm737 (":ITlCA E8,ER!1 Mn puterea senatului 2(7 *#V37 Q&Z *K"I\*AMC 2n7 FU3 intim al cercului 5oipionilor ctre *QN Istoric o Cra sa constituio un important i,7vor al istoriei i;e;nM pentru epoca rzBoaielor punice 2(p7 *,N @i urm737 : I ?7e7n7= in LU= (p:; Ins (ol>o cava lor roman nscut ctre ,Q C; P J00v al triumvirilorI s;a raliat totu@i lui Caesar in LU= +RverG rNsin<u;I ?n campaniile <in timpul rfvBoiului civil7 ?ntV/; moartea lui #aesar= l;a urmat pe Antonius @i a guver; RUR Talia transpa<anI ?n aceast calitate a fost protec;na i /giliu Dup L (lli ?<t t< iv la p an<rea ca opozant C s feiBlioteca lui Asiaius (ollio 2(7 -Z-37 'ecturi puBlice 2(7 -U-37 (l.ERI U . $oiv in interiorul creia sint valaBile auspiciile urBaneI teritoriu al ora@ului ca entitatea religioas 2p7 -V*37 Detaliile noiunii rm?n oBscure7 'imit a imperium;nlci 2(7 *-U37 'imit a puterii triBunilor 2(7 *N,37 (".(A C * IEC E ! 5 I 5 2(p7 *UN @i -UU= LV,73 (".(E I / 5 Pl7Cnaeus (ompeius .agiius s;a nscut in *VV ?7e7n7 Aparinea noBilimii celei mai ?nalteI ?nc <in FU a ?ntreprins primele sale campanii militare suB coman<a tatlui su ?n timpul rzBoiului cu sociiI apoi a luptat ?mpotriva lui .arius= ?n F, @i in F- I a trecut <e partea lui 5ulla I a luptat ?mpotriva partizanilor lui .arius ?n Africa7 Atunci= pentru 0aptele sale= a primit supranumele <e .agnus 2.aro3= in AO a 7fo;st ?nsrcinat s con<uc rzBoiul ?mpotriva lui nJI AAluH RU* 5pania= r4Boi care l;a reinut acolo p?il ?n ao0 t A* eserc0tase ?nc nici o magistratur normal= <ar ,V n= (00 nu a=?mpie<icat alegerea sa la consulat pentru cu0u an+ ma0 _rziu= o lcRe e4cepional ?l insrcinea4 pi 7DG7oom m<ament e4traor<inar ?n .e<iterana ?mpotriva V JeSpV*00 RUllGeGte s ?n<eplineasc misiunea ?ntr;un ar77 RF` nou= legea .anilia= ii <esemneaz pentru a con<uce QQS=;=i ciiip fapt care i;a permis ; :oiul ?mpotriva lui Rl : R/ia Asia= staBilin< regi rzBoiul iODl ?utregime (r`R** = < ftiria ?n provincie=

t roorganu \7c i transformR 7 R R sa5a Ia< Ierusalimul= RR f =0[= spera s oBin cucerin< ltl ?Xltoarcerea sa ta [S 9 =t ce &anatul i;a f;nRa <ar a treBuit sa a@tepteO]M]Al= (ompei ?nc:eie tnurGnt aceast recompensa R[nu 9 lmu acor<at aiciR gU CaeRr (;R AuUa fuea lul NR0[ [R ?u? 25es0ar= a7poi ?mpo; riva lu si Corsica @i ?atrorup?n< aprov l7e7n7 &c4tiis (ompeius a Yost silit la <efensiv @i a ?nfr?nt ?n Btlia naval <e la !auloeTios= ?n august &;a refugiat ?ti Aoia un<e a ?ost ucis= la .U7:*= in -N7 lui 5ulla= poart;a amiin==JS 7777 tat aci succesiv 2poate etruscI greac @i suiunr;cert37 Este o a@ezare ar:eologic <e cea mHi mare importana7 5pturile ?ncepute la mi9locul secolului al 8/I>;lea au fn[t= reluate ?n timpul primului imperiu francez @i suB &ou;P K;P;; ?n =i.c noastre I M7 .aiuri37 McougD 0 0 ;i;;5,7i7 vile 2((7 QQ* f funcii 2(; Z-3 %(7 -*V37 i [eneral anticii au preferai s utilizeze gurile fluviilor A a<uc apa ?n interiorul pm?ntului prin sparea <e rGine sau <o porturi canalo 2Arlos= !arBonne <o pil<3 ni <egraB <ecit s construiasc <iguri ?n mare= <ar acest ????iui proce<eu este si el atestat7 al Romei 2Empoiium37 (ort fluvial ?ntre 6orum &oarlum R ivnntin fp; -*Z37 'ista principalelor porturi @i vestigii: vezi .ARI!17 ("RTIC 'oc <e plimBare acoperit cu colona<e 2oi;iRine liellenistic37 ?n vile 2(7 ZF*3 ?n Roma 2(7 -i:O3 e ui forului <e la TI ."A* K7 ;v ( " II T ** 2P: T Ai Ui porlr<ului 2(7 ZDK2337 \0 " li ) * *7 (ori <e titB"m 2vezi )AlifRAJ7 D7(orile ora@ului: erau a@ezate in 0zi<urile <e incint @i formau treceri cu una sau 7mai multe Boli7 Ele erau ?nc:ise ?n general <e pori <o lemn sau <e Bronz= spre partea ora@ului= @i <e gar<uri moBile <e fier= ?n e4terior7 Cele mai mari= cum este cea <o la Treve7@ cuprin<eau @i o curte interioar= un fol <e capcan= un<o inamicul era atacat cu sgei tfase <e la ?nlimea galeriilor7 5;au pstrat numeroase vestigii: poarta zi<ului aurelian la Roma 2porile A9Tp9a= i.imi= "sticnsis= Asinaria= TlBuriina37 (orile <e la0 Ala;O[= <i: la 6oronto= <e la (ompei= <e la (orugia= <e la Torino r a\ ilu llallil G porile <e la Autun @i <e la !?mes ?n 6ranaI ?i vi clV la %ocliester in Anglia= poarta <e la Avenclics m i0=:viia= i;Korta !igra la Treves etc7 t0ic n0J0 R00 tcm(lu: erau ?n general foarte mari= cci prin astzmT P lumina 0\ilei ?n cella7 (orile Curiei se gsesc a fn;L Dasilica 5an #iovanni in 'aterano7 " copie mo<ern UlVR a@ezat ?n Curie7 cvni,=ria roman= voi7 II QQN s P0KJ lui p o s i o o 74 i r s 6ilo\7of grec= originar <in Apameea 25iria*3 @i (anaetius7 A venii la Roma in tineree @i @i C7 ==C u= relaii soli<e7 Apoi s;a staBilii la Ro<os=0 <e un<e ?nv sa s;a rsp?n<il in ?ntreaga lume roman7 Cicero @i (or au fost elevii si7 "pera sa este pier<ut= <ar putem Bnr c a fost un gin<ilor foarte original @i viguros= moralii0 istoric= savant <e prim rang= care a ?mBinai stoicismul 0==70 o mistic <e inspiraie platonic= 2p7 LZN37 (" 5 5 E 5 5I " (roprietate real a peregrinilor sau a cetenilor romani instalai pe ager puBlicus7 Reglementat @i prote9at <o leoe 2vezi pp7 **N @i urm737 D (osesiunile senatorilor iu Campania 2(7 >KSK37 (" T1 "6 IClA'* 5istem <e @tafete clri= organizate <e August <e;a lungul <rumurilor imperiale 2cursus puBlicus3I curierii sint sol<ai <e gar<I apoi au fost ?nsrcinai cu acest serviciu sclavi sau liBerii7 E4istau gra9<uri pentru sc:imBarea cailor= :anuri pentru :alte 2mansiones37 !umai persona9ele oficiale @i funcionarii a<ministraiei imperiale puteau folosi coast po@t7 Cea mai mare parte a c:eltuielilor c<Gau iu arciua ora@elor prin care trecea po@ta 2p7 ,,37 ( ** A E 6 E C T / & A ?n timpul repuBlicii <esemneaz o7 circumscripie a teritoriului roman in care pretorul <o la Roma <elega un prefect7 (RAE6ECT/5 Termenul <esemneaz= ?n general= un funcionar <elRat <e un magistrat= <e senat sau <e ?mprat @i ?nsrcinai pK o

proBlem sau o circumscripie7 5arcinile prefecturilor sini foarte <iferite7 al pretorienilor 2(7 *,*37 al annonei 2(p7 *,* @i urm737 al aliailor 2(7 *F-37 al lucrtorilor 2(7 *FF37 al Romei= ?n timpul Imperiului 2(7 ZV-37 7e .ai e4istau un prefect al aerarium;v:u= un prefect al gA lor <e noapte= un prefect ?nsrcinat cu Egiptul ele QQQ faeii TA&1RA @i p7 *FN37 (RET"RI !ume atriBuit la origine consulilor= apoi magistratur caro t locuie@te regele ?n NVU ?7c7n7= apoi magistratur in<epen<ent 2((; -N K *NL37 Data tra<iional a instituirii <emnitii <e pretor este -Q,7 Din -Q, la ZLZ nu a e4istat <ec?t un singur pretor 2praetor urBanus3: el e4ercita 9uris<icia centru ceteni @i prezi<a duaestiones 2p7 **U37 In ZLZ sg a<aug un pretor peregrin care are ?n sarcin strinii7 Ia ZZ, un al treilea guverneaz 5icilia @i un al patrulea 5ar<inia7 In *U, ali <oi pretori @?nt trimi@i ?n 5pania 2pp7 *QV @i *Q*37 Din pricina ?nmulirii provinciilor= 5ulla mre@te la F numrul lor= Caesar la *QI <up un an <e magistratur la Roma= pretorii pleac ?n calitate <e propretori ?n provincii; (retorilor 9u<iciari @i mai ales e<ictelor po care *w promulg la intrarea ?n funcie li se <atoreaz ceea ce se nume@te ius Wonorarium sau <reptul pretorului 2vezi pp7 *LZ @i urm737 ?n timpul Imperiului= pretorii vor fi ?nlocuii <e prefecii pretoriului care vor <eveni ?n timpul Imperiului t?rziu a<evrai mini@tri ?n fruntea consiliului imperial 2p7*,*37 (RET"RIE!I #ar< personal a ?mpratului7 Rol politic 2vezi pp7 ZV- @i urm737 2/ezi @i C">"RTE (RET"RIE!E73 (RIA( $eu al gr<inilor 2p7 ZUZ37 (RIETE!IE >olul ;=n viaa antic 2vezi p7 -FL37 . / 5 (I'/ 5 ion 2p7 *FZ307 2(; *VN37 QQ, ( &l i/ CI in lcgi Nl,Fsi ZVV37 R f D E R1$ nK ou+=3 5ncri?icarea lor iiraSS<`SSrsS050 SR >; %R + [ R <a c+ ri[On= comamla trupe B/`' funcionari .[ = ln timvul R(=c0 =; oro praf tKromaRD;T e4ercita iulRCDRor= <e legat*; ]7 l7 ri<ic im(GJ= listat <o un duR*V*0 pr"vmci70A7 P scop un RR trie@te <o (l ]]i Imperiulu7= T ai <e RRcf /&&%E5377 In RRmii legat= 7pro R[RoRiUor imperiaR;ut aR R QQF pRV&AtlETATE *7 colectiv 2la origine3 2(7 ZNF3 7 nuiritar i possessc 2(p7 *LN @l urm737 50ntricicnii7 mari proprietari funciari 2(p7 -F @i QN37 Dezvoltarea marii proprieti 2(p= ZQN @i urni737 !C II ajnt 0organizate <e generalul ?nvingtor ?ncon9urat <e o 5J R9iRgenatorialH 2<ecern legai3 @i s?n ?nzestrate cu un <atut <efinit <e le4 provinciae7 5d face <istincie ?ntre provinciile pretoriene @i provinciile proconsulare <up rangul magistratului 2sau al promagistratului3 care le guverneaz 2rK *Q-3; Apoi= ?ncep?n< cu August @i ?n timpul Imperiului= ?=rovinciile0 se ?mpart ?n provincii senatoriale con<use <e un promagisrat 2consul sau prelor3 fr trupe importante si provincii imperiale 2guvernate <e legai numii pro prae;iore sau consulari potestate3 2pp7 *Q, @i urm737 In sf?r@it= anumite provincii ?n<eprtate @au incomplet supuse erau guvernate ?n numele ?mpratului <e procuratori 2IUDEEA37 Ca unic e4cepie= Egiptul avea ?n fruntea sa un prefect7 A<unrile provinciilor 2vezi ADU!1RI'E (R"/I!CIA'E3 e4ercitau un anumit control asupra a<ministraiei guvernatorilor 2pp7 _L @i urm737 !umrul @i ?ntin<erea provinciilor a variat in7funcie <e e4tin<erea sau regresiunea cuceririlor7 Astl0el provincia <in .esopotamia Asiria= creat <e Traian m **N**Q e7n7= a <isprut puin <up aceea7 (rovincia Armenia creat <e acela@i ?mprat nu a fiinat <ec?t trei ani7 Alte provincii cum ar fi #aiia transalpin= mai ?niii unit #alici cisalpine @i Iliriei 2?n epoca lui Caesar3= au fost7 apoi <esprite @i c:iar suB<ivi\7ate in mai multe provincii 2?n #alia:'ionez= Aduitan7 &elgie= ?n timpul lui August in Z, ?7e7n73 sau mrite cu noi <istricte 2?n #alia: .pii pentni= Alpii istrieni= Alpii maritimi , ?7e7n7= tot Pn timpul lui August3= apoi #ermania interioar @i #erina;0Sa superioar 2provincii ?n UV= in timpul lui Diocleian37 Di fine= ?n timpul lui Diocleian 2p7 [II= Imperiul H fost 0Tripartit ?n patru prefecturi suB<ivizutc ?n *DZ <ioceze 2*N 0[ timpul :ii Teo<osius3 @i UQ <e provincii7 RA9;59 A0>"/aiETATE02<ezvoltare a mani proprieti3= tivi 70 R0EU.A!IA eleI @i pentru

?ntemeierea lor vezi P[nourii7= cronologice7 QQU Ta /a masa U eu ?i unul <intre N ui ascmen"il lun<entii ?n 7au7 D0D =7 N;07 i 4JiiR 0 l IaE regulilor [*RR0 notaBili3 senatori @i an[mlM = ;= numl senatori @i anumii notaBili3= r un memBru al 9uriului numit duaes iveHTA&1RT/@i(; _l;0 lUA$\ = (opor germanic =Wis ?mpotriva duaziio u Campaniile lui .an;uK Auu ,V37 E5T"R normam SPP 77K [tSf. arra;niI si ptocnne consulilor 2(7 *Nis37 Q,* Q,V I L erna . A7v 7 == spaniol; _;ltI?taDU l IoU mal sa nscut la Cala; il tatlui Roma7 lBacare retor= apoi al orR =n pa rla sa a <uie s;a m vcat @i l + li sau sau= retor= p R np <uie= s;a m =mavcat @i toctorMilu R / puterea7 DupRla pe caro v 5at @al3SA A/ lui Tra7an7 2(; ;A S 5at @al3SA A/ lui 4area sa= Q,Z 5E'E 5"'DA)I'"R <espre armata73 S7 ;ZV37 &E#E'E "5 2(7 ;_F37 laum in A RE#*''/ 5 2lac3 /ictorie romana asupia RE#U'U5 Attilius Regi<us; :4peU &&'A#\;* R".A!A Religia roman s;a constituit <e eteroclite un<o se <isting=7 raico 2nomazi @i se<entari= t lor etnice ?o0arte <iferite etc737 Cultele <omestice= ca<rul mitive par s;i Ji content uueR77rD; ropriu7zis vO

iT

Reristice 2p:R3YDivRRl u7C7 e la elemente <estul elementelor econo;=stori3@iagrupun: i s?nt

me<iteraneeni Hl societii pn: ei cele mai romane

7 voina prin pre 0mmmmm _nRail/ ial7 V ee na Q,L i igI5ii afar <e foruri= un mare numr <e lK[ R R[R \e0 AnsamBlu alimentare rS[[[[[R7 Olc ult] fRJCna nGtiinpul :npcnu; e i acea vreme @i uia o07u2 7 enorm neutru acea vreme @i lui *NVV <o :octare cu suBurBu% = Entemeiere 2(p7 li S urm737 A@e\7are 2(p7 N si urm;37 p =7 "rganizare :i timpul lui AugusUis ** hK; / nrni7l= 7 Aprovizionare cu ap 2(7p7 . * uK];0; cu gr?u 2IA(; P0P0D C7 7 777c 6orului roman M* (; P+ ii ale forurilor imperiale R si urm7= *VN= *VU si urni737 nuii&nto alo forurilor i SoiuimG=nteJe (ulaliiiului [rin;^7 Q,N ARE CT onologice @i ruBricile QZ37 C,5 D-V + fi?n Tripolitania <e origine ?oceean 2p7 ZN-37 o importante: for= temple= amfiteatru= TEATRU7 impor 5ACER pp7 UF i *-+73 Tv. 32 * Iu <cpt 2proce<ur3 2(7 *LV37 Aario?at militar 2(p; *,Q= *UZ @i ZV-37 .untele 5acru7 Colin la nor<;estul Romei 2secesiunea pleBei ?n LUL i7e7n737 Religie: vezi RE'I#IA romana7 5A#/ ! T "ra@ <in 5pania7 Astzi .uivie<o7 Aliat al Romei la ?ncd;putul secolului al III;lea ?7o7n7 Cucerirea lui <e ctre >anniBala <eclan@at al <oilea rzBoi punic 2p7 NV37 /estigii: teatru7 P* AI !T ; RE . s Anticul #lanum7 "ra@ roman construit la poalele Alpilor= ta vecintatea unei stirse sacre @i a unei case <e comer grece@ti7 Etap ?ntre !?mes @i .ont;#onevre pe via Domitia7 !umeroase temelii <e vile7 5int ?n curs spturi importante= vestigiiI arc= mausoleul luliilor7 5;A*!TE5 M.e<iolanum 5antoucn73 "ra@ <in #alia celtic 2(7 i-i37 ini 9FU: arc 2TiBeriu+7 ruine a?2J unui teatru comparaBil cI;lui <e la 6re9us7 Il iv sacer<otal7

A;LI6IU 5 I /IA A A07f075 A[ris consult= elev al lui 5aBmus 2/; Q,, (opulatio7lRic.S [ \aie ongcala 7;7 <in Apeninii centrali7 Civili;ft rlRoinicul <e la Cap+ s 2/ienne3 Ruine im7por7aa9o7 luie ongmauv 2bSi 7[= =i R C"6 ;* # a Ar \ ;0* <e un (%I C*e plumB7 ctuarelor tra<uc o evo; 5i corintia= 2(7 S[37 o monumente romane ane a crei origine csl sare 2(; ZQ*37 Aian= Traian .a 5 ATinA 2Kr7 Iii 2/e;[ bTalia7 *-* avea un mare lomplu la poalele Capitoliulu? i fun<aie <ata <in *U, ?7e7n7 Asimilat zeului grec Cronos7 2/ezi &A!C>ERI73 5 CII " ' A 5al <e reuniune @i <e conversaie7 scipi o *7 (7 Cornelius 5cipio= primul CafricanD= s;a nscut iu Z:t7ri ?0e7u7 El nu fusese <ocil e<il curul etn<= pentru a rzBuna moartea tatlui su @i a unc:iului su= uci@i ?n I5pania 2Z**3= a cerut con<ucerea rzBoiului ?mpotriva &areizilor7 Aciunea sa rapi< a re<at armatelor romane iniiativa ?n aceast provincie= <ar nu a putut sH;* ?mpie<ice pe >as<ruBal s tieac (irineii pentru a veni ?n a9utorul lui llanniBal in Italia7 ?titro timp= termin eliminarea cartaginezilor <in 5pania @i= cin< a fost ales consul in ZVN= :otr@te organizarea unei e4pe<iii c:iar ?n Africa7 ?n ZVZ oBine victoria <e la $aina care a pus capt celui <e al <oilea rz:oi punic 2pp7 N- @i urm73 Rostul carierei sale se <esf@oar SuB semnul conflictului cu tra<iionali@tii invi<io@i7 'ocotenent al fratelui su 'ucius= ?n *UV= ?n timpul rzBoiului <in 5iria= a fost apoi acuzat= ?mpreun cu 'ucius= <e a fi <elapi<at o parte a praiiI acuzaia a rmas fr urmri= <ar 5cipio s;a ralras la 'iterna 2pp7 NL @i ZFN 3= un<e a murit ?n *F-7 Z7 cipio Aemilianus7 (7 Cornelius 5r;ipio Aemilianus Afri;canus este fiul lui (AU'U5 AE.*'*U5I s;a nscut ?n *FL i7e7n7 @i *;a urmat pe tatl su ?n campania ?mpotriva lui (erseuI *;a avut pe (oliBiu printre profesoriI ti ?ntovr@e@te pe '7 'ioinius 'ci<liis in 5pania 2*N*3I apoi e<il curul ?n *LF= oBine consulatul ?n mo< ilegal pentru anul urmtor @i con<ucerea operaiilor ?mpotriva Cartaginei 2al treilea rzBoi punic3 pe care a cucerit;o ?n *LQ @i a <i@tru;sD` 2p7 NN37 Consul pentru a <oua oar ?n I0rZ= censor ?n I-0O= cKman<H armata trimis ?mpotriva revoltailor <in !uman;9a @i cucere@te ora@ul7 A luat poziie ?mpotriva "racc:ilov murit ?9i ^ZU7 'iterat pasionat= prieten al stoicilor 2p7:KFF3 i culturii greca@ti= prote9eaz artele @i scriitorii 2T>RIU!; Q,U 5#'A/I .ina <e lucru servit 9oac un foarte maro rol ?n mea anticI pe ea se ?ntemeiaz economia @i i cetii= la Roma ca @i ?n #recia= ls?n< ?n afara e4cluz?n< <in CcomunitateD o parte important laio7 Dar= la Roma= apare <o timpuriu un curent hV=? clar ?n ?avoarea unei integrri= cel puin potenial= a sci vilor ?n cetate7 E4istau sclavi <in na@tereI copiii Mm0=M l2M:j ve= oricine era tatl= s?nt sclavi7 5e a9unge la sclavie fio Dri <reptul rzBoiului 2prizonieri3= ?io prin cumprarea uim peregrin v?n<ut la Roma 2unii regi orientali ?@i via<oii astfel supu@ii3= fie ca urmare a unui act 9uri<ic 2con<amnare T?nzar0o voluntar= v?nzare pentru <atorii= viu\arc a i0iului <e ctre tat3= sau prin e4punere*I copilul e4pus aparine 5lii aparin fie unor colectiviti tfel supu@ii3= fie nzar0o voluntar= v?nzare pentru <atorii= viu\arc a iiului <e ctre tat3= sau prin e4punere*I copilul e4pus aparine celui caro ?l ri<ic7 5clavii aparin fie unor colectiviti 2serai puBlici3 @i e4ercit funcii <iferite ?n cetate ?n folo; sul unui colegiu sau al unui serviciu puBlic cruia ?i slut afectai= fie unor particulari care ?i folosesc c?n< ?n slu9Bele casnice= c?rf< pentru e4ploatarea pm?ntului7 5clavul nu Rre ?n principiu nici un <rept= nici o personalitate 9uri<icI el este un ClucruD care aparine unui stp?n7 Dar treptat le; oa recunoa@te sclavului capacitatea <e a;@i ?nlocui stiipi;nul= <e pil< la con<ucerea unor e4ploatri artizanale7 'a sf?r@itul RepuBlicii= e4ist preocuparea <e a;* sustrage pe 5clav arBilrariului si pinului= <e a;* apra pe sclavul Btrin @? Bolnav= <e a ?mpie<ica e4punerea lui ?n faa animalelor slBatice777 ele7 'n sfir@it= sclavul pnate oBine rlil>;rareii 2p; L-* vezi @i 'I&ER)*37

c ?nrolai ?n armat 2/7 *UF37 +; ?n lanuri 2(7 ZQU37 ;la 5aturnale 2(7 S*V37 Revolte ale sclavilor 2ve\7i 5(ARTMCt7597 5C")IA Calc<onia ?n nor<ul D&ritaniei a rmas ?n mo< practic nesupusI >a<rian ?n *ZZ *Z* a construit [n \=i< pe linia !c+;Castle;"n;TTne;&ocness;on;5o:vaT= zi< completat <e torturi @i taBere militare= in timpul lui Antoninus (iuG773S * P0ii*LZ= frontiera este ?mpins p?n la linia 6ortli;et;/*RD <e= care permitea scurtarea frontierei 2p7 ,,3 2vezi @i &%i !I A37 A7<ic prin aBan<ooarv afara casei QFS R or0<e step= <in Rusia meri<ional 2sciii regali37 .ari <uctori <e gr?u @i creatori ai unei arte originale= au fost R0tru0greci @i romani c?u< aliai= c?n<= cel mai a<esea= a<;/eDar9 9R temut7 5eiia minor pe malul (ontului;Eu4in a fost0romanizat -7 c r / l r T lj R A e7 etrusc la Roma 2(7 -Z37 e;roman 2(p7 Z0SF @i urm737 scvtrni 2/ezi AR.A.E!T73 0 5EIA! i.cius Aelius 5eiunus s;a nscut la solsinii ctre ZV ?7e7n7 El aparinea or<inului ecvestru77 .ai ?nt?i ?n slu9Ba principilor tineretului= C7 @i '7 Caesar= p?n la moartea lui Caius pe care *;a ?ntovr@it ?n "rient7 ?n timpul lui TiBeriu= tatl su era prefectul pretorienilor7 5eian a fost a<9unctul su apoi i;a succe<at ?n Z* e7n7 Influena sa pe ling ?mprat nu a ?ncetat s creascI a fost consul in -*= <ar ?n acela@i an TiBeriu *;a e4ecutat7 5eian se fcuse vinovat <e crime= <etorminin< asasinarea mai multor memBri ai familiei imperiale @i e4ercit?n< o a<evrat teroare la Roma ?n aBsentIS lui Tiliei0iii= ivlras la Capri 2(D7 QU3= 5E *7 i: IC J $ I liinustio7 intcnoial <e 5eleucos I= unul <intre Cmare@aliiD Ini Ale4an<ru= care @i;a croit un regat ?n 5iria <up moartea acestuia7 (rincipalele ora@e ?n regat: 5eleucia= Antio;ctiia7 Aiiameea7 l7aintieeea au fost imporlante focare <e cultur Uellcnislic;= importan pe care a pstrat;o mai ales Anlioclii9i in epma roman 2(7 QV37 ;5 a 7M A T A<unare <e frunta@i ai cetii care e4ist ?nc <in timpul RDfliliiI leprez7:il puterea esenial ?n timpul Repu; Blicii @i mai ales ?nainte <e emanciparea pleBei= apoi rolul suu <iminueaz 9n timpul Imperiului c?n< reprezint opo;$lvia vrepuBlican0;I a fost ostil ?n acela@i timpat?t <emocratizrii RepuBlicii cit @i amBiiilor monar:iceI ?l spri9in (Q (ompei ?mpotriva lui CaesarI este partener ne?ntre;z[or al lui August= @i ai primitor ?mprai= @i s;a revoltat QF* e ost7e Bazat pe Bogie @i 5;* l;IK*;7 =;7 ====iri iMf7 mpmnri <e memBri tf 5 ua R a<unare Go iparea la 9u; cavaleri= = iu ti ee ?n tuni0D+ ;

R=

QFZ ti uaugula7 E4ilul a luat s?ir@it ?n *U c?n< Agrippina= it cu Clau<iu= a putut interveni ?n favoarea sa7 5e; ;P;;;;:iCC CI 0[X acela@i timp= este ?nsrcinat Domitius= viitorul !RR"7 sneca <eveni a<evratul st; l n <eclm7 in o; caue in uiigraiie7 uiuuiuuiuiS m no= ; eoi.uraia lui (iso0 a trefeuit 5+j 0* LescnRGa venele7 "pe;a lui 5sn0eca nu a fost <ec?t parial pstrat7 Ea cu; nrin<e <ialoguri filozofice 2Despre linWtea sufletului= Des; Cre constana ?neleptului= Despre ar ete73 2pp7 T70A si urm73= ii tratat <espre (roBlemele naturale @i mai ales 5crisorile

ctre 'uciUus7 A scris si trage<ii;7 5E !"! I (opor galicI ocup Roma 2p7 ii37 5E(T*.l /5 5E /ER U 5 &ritania= Clo<ius AlBinus7 (rimul a pornit contra Romei= s;i? ?neles cu ultimul pentru a;* ?nvinge mai u@or pe !iger 2*UL300apoi= Inofc?n<u;se ?mpotriva lui AlBinus ?l ?nvinge ?n cursul unei mari Btlii ?n apropierea ora@ului 'Ton 2feBruarie *U,37 "rientul revoltat @i <ezBinat <e luptele ?ntre cetile rivale 25amaria ?ns@i ?mpotiiva Ierusalimului03 este pe<epsit tar mil:Anttoc:ia este pr<at= &izanul <istrus= Ctesifonul smuls prilor7 5aptimius 5everus= ?mpratul sol<at= va muri in Z** ta cellalt capt al Imperiului= ?n vecintatea zi<ului lui lla<rian care era ameninat7 African= cstorit cu o sirian lulia Domna3= el a rupt cu tra<iia roman= favoriz?n<= ?n <etrimentul senatorilor= Se cavaleri @i mai ales armata7 .re@te sol<a @i numrul legiunilor= mai ales ?n lliria 2p7 ZV*3= u@ureaz centurionilor accesul la cele mai ?nalte funcii7 .ai multe provincii= <intre care Africa= cunosc ?n timpul <omniei sale cea mai mare prosperitate7 Religia se <esc:i<e curentelor orientale 2tem;(0ul lui 5arapis pe luirinal09 @i evolueaz ctre sincretism7 Ureptul se Uniformizeaz @i se umanizeaz suB influena marilor 9urisconsuli 2(apinian= (aul= Ulpian37 In Egipt= QFun curont intoleelual profun< roinvie platonismul tec cre@tinismul cu gnoza0;= @i 5ERT"RIU5 = 7 7 "aintus 5ertorius era un cavaler roman <in7 ! urc ia: se lup7 tase suB or<inele lui .ariu@ contra cimBrilor in *VZ= apoi e4ercitase duestura ?n #alia Bisalpma 2UV37 In timpul tul;Burrilor <in FF s;a raliat lui .arms= izgonin< <m 5pania po [uvernatorul favoraBil lui 5u>a7 In \U= a reu@it s;@ croiasc un regat ?n aceast provincie @i= in ciu<a interveniei armatei romano= s;a meninut pmu m \Z " clip s;a aliat cu .it:ri<ate @i a constituit un pericol grav pentru puterea roman7 A fost asasinat ?n ,* 2(7 VV @i ur7ni7*7 = *VF @i ZVV37 5 E R / IC I ** ' . I ' I T A R /e\A capitolul / <espre armat 2(p7 5ER/lU5 T / ''IU5 Domnie 2(p7 ZL @i urm737 @i conura 2(7 *N,37 NE/ERI Dinastie ?ntemeiat <e 5epimius 5everus IV- Z* V= continuat <e cei <oi Iii ai si= #aracalla 2Z**Z*,3 @i #eta oriontalo in religia imperial 2p7 elemente 5ICI 'I A Roma a9unge ?n 5icilia clre ZQL ?7o7n7 2pp7 LQ @i arm73= ?ntr;o ar puternic :ellenizat 2p7 U3 <ar care rezista cu greu cartaginezilor7 Dup victoria <e la Aegatc= ace@tia <in urm pier< insula care <evine ?n ?ntregime roman <up cucerirea 5iracuzei 2Z*Z37 Ea este prima provincie 2p7 N-37 5icilia este mai ?nl?i guvernat <o prefeci= <elegai ai pretorului urBanI apoi se a<aug un duesor 2<oi mai tirziu3 i un propretor7 Cetile capt regimuri <iferite 2Xoe<eratae= t i < oriae3 Evenimentul p liBerae iretor7 Cetile capt regimuri aueme 7\RD tul atdue ?mmces= <ecumanae= censonae97 uMui iM<eptii gno\7ei pretin<eau c <ein cunoa@terea complot;+ a0transcen<enei naturii @i a atriButelor <7vm7tau7 2-FL 9 importa p p ; caiele sclavilor7 (r<at <o C7 serres rG$; <e "ctavia il f l i ?nia i ?n timpul RepuBlicii este eonsliluit <e ca 7 (r<at <o C7 serres 2D- ,*37rcc;ue7fi; rG$; <e "ctavian= insula a fost unul <in gr?narele (unei7 %a ttire repe<e <in istorie @i nu re<oBHn<e@te o autentic tie politic <ec?t o<at eu <eca<ena Imperiului ?n Iul al /;lea7 Coloni@tii greci inl7emeiaser in vecintatea flor cetile: 5elinon= Agrigenlo= #eta= >imera= l07a; ctc7 @i mai ales &iracuza7 iole mai frumoase vestigii antice sirii grece@ti= <ar se g;=OJC si monumente romane la Cat an ia 2teatre= terme3I remarcaBile mozaicuri <in secolul al i/;lea au fost <escoperite recent la (iu\7za Amerina7 5I !T A ;/I 'A TI ! 1 9pp7 ZVU i urm73; si rac rz i ?n timpul primului rzBoi punic 2(7 LF37 5IRIA Regele 7_TI"C>"5 *** <in 5iria este infr?nl la Tcrmopile 2tTi3 @i la .agnezia 2*UV3 @i treBuie s renune la teritoriile ptM care Ie;a cucerit ?n Asia .ic 2p7 N;0i37 (ompei cucere@te Ierusalimul @i organizeaz provincia &iria ?n #0i 2p7 CV3= mrit prin integrarea unor state clientelare7 'egatul ?@i are re@e<ina la Anliocnia @i 9oac un rol

important in Asia .ic 2CorBulo= revolta lui 7/vi<ius Cossius ;?n *QF37 Dup rscoala iu<eilor 2cucerirea @i <istrugerea Ierusalimului ?n ,V3= /espasian ?ncre<ineaz lu<eea unui legat= legionar7 T3up o nou rscoal in timpul lui >a<rian= ia numele <e 5iria (alestina77 5eplimius 5eviIrus face <eoseBirea ?ntre 5iria Co<a 2capitala :ao<icea3 @i 5iria iK,Socni027i[2capitala Ernesa37 In t napul lui .arcus furelius= prii inva<eaz 5iriaI mai t?r\7iu ?ncepe s t0ie ameninat <e per@i @i <e7 araBi7 (rovincia a fost prosper 2agricultur Bogat= Boian gme= estorii0= sticlrie= comer al armatorilor @i carava nierilor3I ea e5ercilTi asupra llomoi o puternic influen artistic @i religioas @i i;a <at ?mprai 2ElagaBal= Z*FZZ*J i >evflrns Ale%an<er7 vrul su= *Z*;Z-N37 7[emai importante vestigii= la (A'.s>A= A!TI"C%IA= &lilRUT [sit;7 iRARE 2cult3 [eligle importat la o <at tir\Ae 2(7 ,*3 ee [i ?mpraii 2(; F-37 e7 si .>:ra X/7 **-37 5 "C I I 2/ezi A'IA)I73 5 " 6I 5TIC 1 A <oua sofistic 2(p7 ,, @i ZL*37 5"5lI 'iBrari la Roma in 2impui lui August us 2p7 -UL37 0 5/A!IA In momentul rzBoaielor punice= oslo populat <e ligmi= africani @i <e colii7 6amilia l?arcas 2p7 LF3= Ilamilcar apoi llanniBal i@i croie@te aci un a<eviaf imperiu7 ?ns li se recunoa@te romanilor o zon <e influen pe coasta orien; tal= ?ntre (irinei @i RBru 2lurar37 ?n cursul celui <e al <oilea rzBoi punic= Roma ii trimite pe >nrul (7 Cornelius 5cipio care cucere@te Cart:agena= ?ntemeiaz colonia Italica @i ?mpinge cucerirea pin la 2Aa<es7 Din *L, pin ?n *J_= 5cipio Aomilianus <esv?r@e@lo o cucerire <ificil 2p7 N:i3= marcat <e rezistena eroic a lusitanilor= con<u@i <o D/irial:us= @i a cel liBerii or la !umantia 2*--3 2p7 NN37 Enc ?ntre anii FV @i ,Z 5.0torius 2p7 2i"3 ?ncearc s ?ntrein aci revolta7 Ca;osar ?nvinge la lier<a 2LU3 pe generalii pompeieni @i ?n LN= la .un<a= pe fiii lui (ompei 2p7 QL37 Augiut <aivir@a@ie= prin Ag\ippa= cucerirea rii cantaBi0iloI07 /tcpasian acoI0< 5paniei <reptul latin7 (eninsula a fost ?mprit la ?nceput in <ou provincii: >ispu;iiia Ci:ror 2capitala Tarraco3 @i t:04pania l0llei;ior 2capitala 2KKr<uBa37 Apoi aceast ultim provincie a fost ea ?ns@i suB<ivizat= <up August= ?n liet:a 2Cor<uBa3 zi7 'usitaniS 2.esi<a3775pania era Bogat in minereuri= mai ales in mun0;reuri <o argint7 Ea a fost intens rom mizat in partea oriental= uu<a emigraia roman a fost l0oarle important7 Aci s;au nscut luintilian= .arial= 5Knoca= l7uean= Cotuniella= (ru<entius @i Triau7 5e pstreaz numeroase vestigii ale epocii romano mai a0+*R la: Alcanfara 2po<3= Almuuocar 2ape<uct3= l?elo 2teatrul7 Carmona 2incint= mausoleu ele3= Cor<ova 2po<ul <e la t+iM <roclies3= 5n;illa 2amfiteatru3= .eni<a 2amfiteatru= teatrS= <ro<ies3= 5cill ape<ucte= templ 2amfiteatrul= .eni<a 2am etc3= VKuna 2incint3= 5 igunt= QFQ 2oo<3 5aragosa 2po<3= 5ogovia 2ape<uct3= Tarragona 2incint= ape<uct3 ec7 cpARTA#U5 Con<uctor <e sclavi revoltai= care ?n ,- ?7e7n7 s;a pus ?n fruntea unui grup <e gla<iatori <in Capua @i a a<unat toarte repe<e ?n 9urul su o a<evrat armat7 Era <e origine traca si liBer prin na@tere= <ar a fost fcut sclav poate ?n urma unei <ezertri <intr;un contige7n au4iliar= un<e fcea serviciu7 Au fost necesari mai muli ani pentru a ?nfringe revolta= @i numai <up mai7 multe lupte armatele romane coman<at+ <e Crassus au putut oBine victoria <efinitiv :i ,*= ?n cursul creia 5partaeus a murit 2(p7 VV si .i37 5(I! A 0 ; a circului 2(p7 --N si 07**37 5("'E T" 25poletium73 "ra@ <in UmBria7 /estigii numeroase: teatru= arcul lui Drusus @i al lui #eima; nicus= cas cu mozaicuri= po<= amfiteatru t[tc7 5("RTURI 2(7 -UN73 5TA&IAE "ra@ ?ng:iit <e 5pturi7 sezuviu7 5TADI"!U' 'UI D" . I)I A ! (G c?mpul lui .arte= a@ezare azi ocupat <e piazza !avona 2(7 -UF37 0 + D E4ist= <e asemenea= un sta<ion al lui Domilian pe (alatin 2vezi (A'ATI!37 5TI'URI (". (E IE !E

l[ pictur 2vezi pp7 ZLU @i urm73= 5T I p e ! D *0 U . pUniiie 0m(V$*tului personal pltit ?n provinciile cucerite ol< militar 2vezi capitolul / <espre armat37 QF, PPfiii 5/&URRl /iminR@REsduUinRpav; R5Rpcctele ci cele nuS l iu 2(; 00"; cea tori @i li = *V, tor ;ci pa la 5enat iei 7 pentv r7Civ;o tami; iiiiliiii7 0k tu r 4Boiul ?m(V***R7=R porne@te nnpo [

BCie

QFF U /(RAvIET UI REA 5/6'ETU'UI 2(7 *VU73 5/5A s0tDSusc a ?osi capitala regelui Collius= vasal al romanilot ?n/lpii Cottieni 2/alea <e la Doire Ripairc3 X/= L-,37 Arc =*=I triumf7 T r A7^^ 1R1 ;2/ezi pp; lH00 @i urm73 v T A & E R A+ ;L E 5ens general 2(7 -DKD37 iu lor 2taBernae novac laBernae vetercs3 2(p7-V, @i -VU37 ?n t?rgul lui Traian 2(7 -ZA3= ;la "5TIA7 TA&'I8 / . 2(p7 ZFV= -N, @i urni73 TA& ti '7 2/7 -l0[73 rirm T A CIT (u:lius Cornelius TaciUis s;a nscuJ cairo NN o7n77 poate ?n "alia cisalpin= <ar a venit <e timpuriu la Roma @i= avocat <e renume= a fcut carier politic 2p7 *V,3I @tim c a fost pretor in &5 ivi timpul lui Domiiau7 ft;a cstorit cu fiica unui senator= Cn7 :<ius AgricolaJ Consul sufiecA <up moartea lui Domiian 2U,=3 el a fost= ctre '*V= guvernator al provinciei Asia7 !u @tim c?n< a murit7 "pera sa cuprin<e Dialogul <espre oratori 2critic literar3= /iaa lui Agricola= 0erniania= Istoriile @i Analele= ansamBlul acestor <ou ultime lucrri 2care ne;au parvenit= foarte incomplet3 stu<iin< (erioa<a care ?ncepe cu August pin ?n anul Uti7 Este un scri;I `*0 auster= psi:olog @i moralistI pesimismul su nostalgiiD= Te7(uDlican3 ?l <etermin a<esea s prezinte evenimentele Ditru mo< len<enlios ip7 ZV;/3= <ar este un artist remar; pre Anale vezi pp7 Z-V @i urm73 2Des QFU Hrlea u?9 2p7=i/3 2teatru/ T ARE !T Colonie <oric ?ntemeiat ?n Italia ?n ,VF i7e7n7= <evenit cel mai mare ora@ <in Apulia7 El este <e pH (Trrus ?mpotriva Romei care ?l cucere@te ?n Z,Z A 9ucat un rol important ?n :ellenizarea Italiei ,* A Rl / * AD * / 5 C E ' & A T R ? ! Rege al Romei 2pp7 7Z L= :7JV @i urm7 si -V,37 T A Ii l / * !I U 5 C " ' : A T I ! / 5 2/7 V*73 v a r l TI \ A0 \ r s s v p iO: r a v s Rege al Romt07i 2p7 -V37 TA Rl/ I!II

Astzi Corneto= unul <in cele mai mari ora@e <in %lruria meri<ional= ?n timpul apogeu:ii etrusc7 A e4ercitat o caie influena asupra ?nceputurilor Romei7 &pUiri numeroase ?nc <in secolul al 8/ill;leaI morminte foarte Bogate 2fresce37 RzBoi ?mpotriva ora@ului Tarduiiiii 2(7 i537 M7 TA / R"R"' 2iM **-73 TE0ATR/ Iloina la ?nceput n;a avut <ecit teatre <e lemn7 (rimiiJ teatru <e piatr este cel aJ lui (ompei 2NN ?7e7n737 Ar:itec; tura imit mo<elele grece@ti= <ar teatruJ roman are trsturi originale: folosirea Bolii ?n Bloca9 < posiBilitatea <e a nu e4ploata numai terenurile ?n pant= iar orc:estra 2re<usa la un semicerc= ca @i gaven3 nu mai serve@te interveniilor corului= ci este rezervat magistrailor7 5pectacolul este mutat pe vec:iul prosWenion 2pulpilum3 coBorit @i apropiat <e orc:estr 2vezi p7 -L* @i urm737 Ar:itectura zi<ului <in fun< se <ezvolt consi<eraBil 29rons scenae Bogat ?mpo<oBita= 2p7 ZNF @i >0tl37 Apare cortina7 Teatrul este completat <e i[i portic cu gr<in7 E4emple: teatrul lui .arcellus la Roma 2p7 -_3I ?n #alia: 'Ton 26ourviere3= Aut un= Arles7 /aison7 /ienne @i mai ales "rangeI ?n Asia @i ?n Africa: 5aBrallia;Aspen<os7 "alia a <ezvoltat un tip mi4t <e teatru anii0 teatru7 7 /ezi @i ('7UAT= TER6A0riU @i A"CA0Rl 2'tu: .cg0tlen_; [UV f li . ( ' Ii Repro<uc ar:itectura templelor elnisce @i grece@ti 2pp7 si urm737 (rimele temple ale Romei 2<e lemn= apoi tuf cu <ecoraii <e pmint ars3 au fost construite <c isci7 Templele circulare= <e epoc foarte vec:e= pol fi ?n corelate <e o tra<iie italic; Templul roman este ?n general mic @i a<esea ?ncon9urat <e un periBol 2altarul se afl ?n e4terior37 El se <istinge printr;un po<ium ?nalt cu scar anterioara7 Rn portic 2pronaos= perislil3 prece< cella 2sau eellae37 Templul cu zi<urile cellei prelungite <e o parte si <e alta a pronaosului se nume@te m antisI mai e4ista @i templul prostii: telra;= :e4a;= octo;=7 <eca ;I stilurile primin< numele lor <up numrul coloanelorfaa<ei7 (erip;terul este ?ncon9urat <e coloane ?n toate prile= pseu<o;peripferul <e coloane @i <e pila@tri parial ?ncastrai in zi<uri7 E4emple frumoase la Roma: templele repuBlicane <e la 'argo= al /estei= al 6ortunei /irile= Argentina= al (anteonului= templul lui Antoninus @i al 6austinei7 In7 29alia: casa ptrat <e la i5ime@= templul lui August @i al 'iviei la /ienne7i7a sf?r@itul RepuBlicii ansamBluri <e sanctuare cu arliitoclur scenografic au fost concepute= <up mo<elul "rientului 2sanctuarul 6ortunei construit <e 5ul Ia la (raeneste37 in provincii au fost0 create tipuri ar:itecturale noi= congruente tra<iiilor in<igene: fauum galo;romaii= templul rotun< OAe la Aulun= <e la (erigueu4= <e la 67 in Africa apar sanctuarele punico;romane ale lui 5aturn= <iS pil<= cu porlice @i capele7 Unele culte necesitau sanctuare <e concepie particular 2Isis= .it:ra37 Templul pg?n a fost ?nlocuit <e & A5II7IC= A cre@tin 2vezi acest cuvint= ni @i CA7(*T"'*U37 /ezi pentru templele <in Roma paginile 5tl @i urm7 ale capitolului /ili7 Despre templul lui Apollo 2(alatin3 ve\7i pp7 :/A;- @i :i:KV7 f E .( ' / . (oriune <e spaiu consacrat oBservrii prevestirilor= atit pe cer c?t @i pe pm?nt= un<e st oBservatorul sau sacrifica;orul7 Templum este7 cin< circular= c?n< <reptung:iular7 icmpliil= e<ificiu sacru= este construit ?n interiorul unui templum= care cuprin<e pe <easupra altarul <2s sacrificii RGcar7a <e acces spre terasa pe care se gse@te templul pro; DDD777777 2vezi= mai sus= TE.('E37 Caracterul religios al ii rezervat pentru ?ntemeierea unui ora@ sau implan;unoi taBere militare 2templmn urBan0= nomctiui:3 *FQ= -VZ si ;i07/l7 7 QU* , t: /ID1RI / . 5uia7 cul<ulu a unui ansamBlu 2vezi TER.E37 arina7 % t li I/ 77 iC p7oma= ca sclav= <e la Car; R0a venit lacoma *k A nscut= ?ara [aoiaR t:9a a Iost l u scnai It a7 R<c5Da nscut= ?ara R t:9a a Iost eliBerat <e stimul sau= scnai crau=Ioart7p nume;at <e pe<agogii gcci Uarc pe ilianu59 a Gcris C"mc; silaRoma7(netooalluibcip l 9mportanie ii imitate mai ales ilianu5 Cclo mal 9p \Rutontimormnenos7 Eunvc:as

uibcip Cclo mal 5cii2(p=-LN5iurmV = .l pe-=Q37 i<ilicii 2(p7;-LN @i urm7i7 lui Agrippa= pe C?mpul lui .arte 2(7 lui Caracalla 2(7 -0c37 lui Diocleian 2(7 -LQ37 UiN !ero 2?n [D[ci?i4inl su <e pt; C?mpul lui .arte3 PI E fi I/I I 8 / ,==;n 2i77 VF37 = coasta fERT/'IA! 2(7 LVF73 T & 55ERA Termenul tesser <esemneaz= ?n general= onco fi@a care ai <reptul la o <rnicie sau <istracie: fi@a <o intrare la teatru= fi@a pentru a percepe o parte <in <istriBuia <e gv?u 2tessera frumentaria37 ' la armat 2(7 *U-37 + f ET RARII I E 5istem inaugurat <e Diocleian caro <istriBuie puterea ?ntre <oi Augu@ti @i <oi Cozari7 Ultimii a9ung la puterea suprem <up aB<icarea primilor 2vezi pp7 FZ @i DI"C'E)IA!37 T>ER." ("'IU. 2G7 -Qi73 TIIER ."( s'ER /ictorie roman 2p7 NL37 T>/RII "ra@ <in regiunea &ruttiumI colonie ?ntemeiat <e atenieui ?n LL- ?7e7n7 @i populat <e oameni venii <in toat #recia7 Era <estinat+s ?nlocuiasc 5TBaris= nimicit <e rivalele ;ii <oriene7 Aliat a Romei 2(7 *N37 TI&ERIU TiBeriu Clau<ius !oro= apoi= <up a<optarea <e ctre August= TiBeriu luliits Caesar7 6iul lui Ti7 Clau<ius !ero @i al 'ipici= !scut ?n LZ ?7e7n7= a fost triBun militar ?n 5pania ?n ZQ7 Apoi a fost trimis ?n Armenia= ?n ZV7 Consul ?n *-= TiBeriu a treBuit s se cstoreasc ?n anul urmtor cu Iulia= fiica lui August= v<uva lui Agrippa7 ?nsrcinat s opreasc invaziile i s 9epriine revoltele <e la frontierele Dunriisiale Rinului= 9oac atunci un rol important ?n Imperiu <ar= Brusc= ?n anul D7?7e7n7 see4ileaz voluntar la Ro<os7 'a moartea lui Caius hi l9ucius Caosar= este rec:emat <e August care ?l a<opt a e7n73 @i i trimite s lupte ?mpotriva germanilor7 5e afla ?n *L e7n7 la moartea lui August7 5enatul ?i ?az Imperiul= <ar TiBeriu nu ?l accept fr ezitare7 i9orvD7 c era ?n fon< partizan al regimului repuBlican7 lu K a treBuit s;i succea< Iui August @i= cur?n<= ?nele; QUO9e alt<at= a con; m5af TI.# ?n anti: <e ctre o le care au resti toarce QUL trei i triBuri G>m>ivc2p7[37 ge cstoreasc cu regina &ereniee= <ar a treBuii= s renune pentru a nu supra opinia puBlic7 'a moartea tallui su= la Z0[ iunie DU= a <evenit ?mprat 2p7 ,-3= <ar a murit la *- septemBrie F*7 In limpul <omniei salo= a avut loc erupia /ezuviului care a acoperit (ompeiul7 El a <at numele su teruielor 2p7 ---3 @i arcului care ii celeBreaz triumful7 TI T U 'I / I U 5 Titus 'ivius s;a nscut la (a<ova ?n NU ?7e7n7 2mort in *, e7n737 A fost un eru<itI intim al Curii lui August= @i;a consacrat viaa re<actrii unei Istorii a Romei <in care ni @;au pstrat -N <e;cri <in Iii 2<e la origine piu la i07i0i @i <e la Z*F la *Q, ?7e7n73 Titus 'ivius a contriBuit la configurarea imaginei tra<iionale a Romei: cetate <e sol<ai= animai <e simul CvirtuiiD @i <o un puternic patriotism7 Titus 'ivius se asocia astfel operei <e restaurare augus;tean7 .ereu preocupat <e moral= critie?n< <estul <e 9u<icios izvoarele me<iocre= realizeaz o compoziie anali@ti* 7 ?nzestrat cu imaginaie @i sensiBilitate= e4celeaz in re?nvierea trecutului prin povestiri cit7 @i prin <iscursuri7 5tilul su este intens perio<ic @i voluntar poetic c?n< trateaz <espre epoci ?n<eprtate in timp 2vezi 9K7 ZZV37 ti r v s r a r i u s Rege al Romei7 ColiBa lui Titus Tatius 2(p7 *F @i Zi37 TI / "' I TiBur= ora@ a@ezai pe riul Anio= la -V <e Wm <e RomaI trecea D<rept ?ntemeiat <e *+iul g:icitorului Amt0iaraos7

ICI a fost ocupat ?n secolul al ls;lea i7e7n7 <e Roma 2(7 ZF/37 Ruinele vilei lui >a<rian7 roaA 2/ezi /E .I!TE73 7P P 0I0 "("! I . I E j galo;roman 2(7 ZUN37 l "IIl / :: 5 %oeoiupens militar 2p7 *U0737 'nArO67 m a latin 2p(7 707VZ @i urm73 QUN TRA*A! .arcus Ulpius Traianus s;a nscut ?n 5pania= la ^li2^IVj 2(etica3= ?n N- c7n7 6amilia sa aparinea or<inului senato; rial7 Ei presteaz serviciul militar ?n 5iria ?n calitate <o triBun militar suB coman<a tatlui su= apoi e4ercit succesiv magistraturile <in cursus :onorum p?n la consulat 2U*3= pe care ?l oBine <up campania sa ?mpotriva lui 5atur ;ninus ?n #ermania= ?n timpul lui Domtian7 'a moartea acestuia era guvernator ?n #ermania 5uperioar7 !or va ?l a<opt puin <up aceea @i ?l <esemneaz <rept succesorul su 2p7 ,N37 Traian a avut gri9 s asigure securitatea ?mpe;piui ui @i <omnia sa= marcat <e un anumit liBeralism 2res;rectul formelor repuBlicane= ?nelegere cu 5enatul= favoruri acor<ate mai ales provincialilor etc73= cunoa@te un lunc sir <e rzBoaie 2?mpotriva <acilor: *V* *VZ @i *VN *VV0@i ?mpotriva prilor: **-**,37 Traian ?ncearc totu@i Mu timpul @e<erii ia Roma s re?nsufleeasc agricultura aliat fi ?n <eclin @i s reactiveze marele comer 2amena9area porturi;lor <e la "stia;= <o la Ancona= <e la Centumcollao37 Aurul <acilor evit criza financiar 2p7 ,,3 @i ?i permite c:iar s construiasc la Roma cel mai mare i0or imperial 2p7 Iiio3 @i imensele piee care ?i poart numele7 Imperiul0 alini e4tin<erea sa ma4im prin creerea provinciilor <in %acia= AraBia= .osopotamia= Asiria @i Armenia7 Dar aceste cuceriri erau fragile @i pericolul pHrtie= mai ales= nu va fi inlH:mil cin< Triai7= Bolnav= 7moare la ** aprilie *7*, la 5elinuut ?n Cilieia7 T>b/E75 Aiigm:ta Trevprnmm= colonie ?ntemeiat <e August iu ara trevirilor 2ceUo;gennaui37 "ra@ principal al Calici Bclgiem;<e pe .oseln7 Re@e<in a procuratorului <in lielgia @i <in #ermania= ?n timpul lui #lau<iu7 Devine ?n timpul lui Dioc7leian re@e<ina prefecturii pretorului pentru <ioeeci #aliilor @i capitala provinciei &elgica (rima7 A fost [nul <in ora@ele cele mai ?nfloritoare ale "cci<entului roman 2ateliere monetare @i universiti importantei7 E4ist ?ncIi numeroase vestigii: amfiteatru= terme= Basilic= necropole= incint 2(orta !igra3= palatul lui Constantin7 Ea a treBuit s reziste unor numeroase oialturi @i a fost la un moment <at capitala unui imperiu galic= in timpul lui Tetricus7 ?n secolul al I>;lea e7n7 Roma a pier<ut;o in 07NN 2invazia francilor37 QUQ T RIAD E 2(7 -Z73 ui TRI ARI I 2/ezi capitolul / <espre armat703 TRI&U! A'E plumele se aplic mai ?ul?i estra<ei pe care sttea magistratul; TriBunalele civile s?nt organizate conform principiului ?n virtutea cruia magistratul nu ?mparte el ?nsu@i <reptatea si <esemneaz un 9u<ector arBitru7 Auriile permanente nu apar <ec?t ?n secolul al Il;lea ?7e7n7 2vezilUA&5TI"!E5 (ER(&I0UAE37 An timpul Imperiului= consiliul ?mpratului <evine triBunalul suprem 2(7 NU 3 2vezi @i AU5TI)IE= DECE./IRI ctc37 TRI&U!I .agistrai ?n<eplinin< funcii <iferite 2politice@i militare37 !umele <erivat <e la cuv?nlul ==triBD <esemna= poate= la ?nceput po curatores triBuum 2a<ministratori ai triBurilor37 ai pleBei7 Creai ?n LUL pentru a apra interesele ple:e;ene 2p7 LV3I 5ulla0 ?ncearc la un moment <at s;i suprime 2p7 NU37 Ei sint ?n numr <e <oi= <e cinci= apoi <e zece7 !umii <e ctre comiiile triBute 2p7 *NQ3= intr ?n funcie la *V <ecemBrie7 InviolaBili= investii cu puteri <o inter;eessio @i <e veto= ?nzestrai cu ius auzilii= prezi<eaz comiiile triBute @i contiones 2reuniuni puBlice3= pot aplica amenzi @i pot opera arestri7 !u e4ercit aceste atriBuii <ec?t po un spaiu <e o mil ?n 9urul ora@ului @i nu pot prsi Roma7 cu puteri consulare 2(7 L*37 cu puteri militare7 "fieri <e legiune 2p7 *,Q3= TRI& U R I primitive 2(p7 ZQ @i urm737 urBane si rustice 2(7 ZQV37 TRI&UT Impozit <irect perceput pe persoan ?n anumite proviisoii * pe Bunurile 2e4 eensu=3 cetenilor romani 2p7 *,Z3=

)8I C'I !IU. 2(7 LZ,73 )R I U . 6 M//; *UL si urm73 QU, Civilizaia roman= voi7 3* * T li l U . / I RfT (rimul 2(7 QZ37 Al <u:7;a 2(7 QN37 ? n o \P r \I .orunii;ut comemorativ al unei victorii 2e?7 ARCURI DE TRll .l*037 (rintre cele mai celeBre se numr cel <e *S '< TurBie= ri<icat ?n amintirea pacificrii Alpilor 2c ?7e7n 3 , li " l E 8I I7eg7;n<a lui Enea 2(p7 ** si LVL37 , / ' T7 I A ! / . I9ii;UUoaie <e stat ?n 6or7 Ea cuprin<ea <ou eta9e @i o car;r;i;rft suBteran= Boltit= un<e prizonierii= lipsii <e0lumin i;ro7n con<amnai s moar <e foame 2/ercingetori437 0 t r i7 l r g n o s t i i=i v s R;Sc al Romei 2(7 ZL37 .DDmiin2 2YP07 ??""97 i i 7v f c A 2M/I0i /iI@MU8T6;^73 , /RIA ==Romanul0D Tiiriei 2(7 *ZF37 TUR! UR I ."&* 'E ; <e ase<iu 2(7 *UV37 ,/5C/'U. f P P "ra@ ocup?n< amplasamentul actualului 6raseati= aproape <e .onte #avoI trecea <rept ?nlfemeiat <e un Aiu al lui Ulise= Telegonos= pe care eroul l;ar fi avut cu Circe7 5upus mai ?n;t?i influenei etrusce= Tusculum a trecut <e partea (ioroci <up CrevoluiaD <in NVU7 CeleBru pentru vilele sale elegante7 Cicero a scris aci Tusculane7 /estigii <e vile= teatru= incinte7 T/TE'1 5tatut al persoanelor consi<erate fr capacitate 9uri<icii \orfani <e tat= femei nemuritate37 Tulela femeilor 2p7 E;0A3 2orfan a fo. suprimat in+* ep?n< eu .arcus Aurel ins7 QUF ) T 1 RA !I \/ezi capitolul /II= pp7 ZN, @i urm73 Influena mentalitii rne@ti asupra limBii 2(p7 ZV, @i Influena mentalitii rne@ti asupra moralei 2(7 UZ37 infiupiita mentalitii rne@ti asupra locuinelor 2(7 ZFVI vezi si0 #R1DI!I=0 /I''A37 Influena mentalitii rne@ti asupra literaturii 2(7 ZNF37 U U'(IA8 Domitius Ulpianus este un sirian care a e4ercitat prefectura pretorienilor <in ZVN pln la Z** e7n7 Aurist <e mare valoare a coor<onat legislaia imperialI opera sa st la Baza (an;<ectelor lui Iustinian7 A fost asasinat <e preorieni ?n ZZF7 U.A!I5. !oiune @i <ezvoltare 2(p7 UF @i urm737 U!I/ER5IT1)I (R"/I!CIA'E Universitile au la origine @colile <e retori @i <e filozofi <in Atena clasic 2Aca<emia= 'iceul37 Ele se <ezvolt la Roma ?ncep ?n< cu Antoninii7 .ai multe provincii au numrat universiti celeBre7 In #alia: Auun= &or<eau4= .arsilia= Treves 2p7 **V37 ?n "rient: Efes= &eirut= Ale4an<ria etc7 UR&A!I5. TreBuie renunat <efinitiv la iluziile lui (?gorini carw Cre<ea s re<escopere ?n terramare planurile regulate ale cetilor romane7 Influena etrusc a putut fi consi<eraBil 2e4emplu la .arzaBotto3= <ar prioritatea pare cR aparine #reciei= ?n secolele al /l;lea @i al /;lea ?7e7n7= alturi <e sistemul octogonaJ simplu= originar <in "rient= apare planul In carouri 2per strigas37 !umele lui >ippo<amos <in .ilet este mai ales un simBol: ar:itectul a putut transforma n <octrin un sistem pree4istent acor<in< o atenie <eose;TiP i cRrs'Cterului monumental @i efectelor

scenografice7 Unele ceti romane <eriv <in sistemul :ippo<amic cu insulae <e unul pe <ou pogoane 2sau mai mult37E4emple 5e gsesc c:iar pe terenurile acci<entale 2!orBa= AlBa 6u;Cens= Cosa37 Apar variante ?n raport cu tipul <e castrum= Z*+ frecvent intiluil la originea coloniilor romane7 5pre <eoseBire <e cetatea greac <escentralizat= <isciplina militar @Y politic <e la Roma or<oneaz locuinele m 9urul forului= centru politic situat la intersecia a4elor7 'a Roma= c:iar cre@terea <ezor<onat a numrului locuinelor @i tra<iia au0fcut <ificile planurile <e urBanism: mari monumente s?nt ?nsemnate <e guvernrile lui 5ulla @i August= apoi <e seria <e foruri imperiale @i <e reconstruciile efectuate <up incen<ii 2!ero37 / R A0 E ;/ " 7*7 * & R 2(7 U73 fJ 5 / 20 A I0 * " 2X07 IU73 M / A'EA . UR/ IA Depresiune situat ?ntre (alatin @i Esduilin= ocupat aprosipo ?n ?ntregime <e #IR#U5 .A8E.U5 2(7 -NL37 / A'E!)A Colonie roman a crei ?ntemeiere a fost= poate= realizat <e lulius #aesar7 Ea ?@i <atoreaz importana situaiei sale <e rscruce a <rumurilor7 6otografia aerian a relevat ?ntr;un mo< precis planul su ?n form <e taBl <e @a:7 / A I7 A7 / . I0aliscAH <e rol 8ARR" .ar;cuf Terentius /arro 2v>\=i(7 *FV37 nscut la Reale fasi\i Rieti^= neuuS mi (ompei ?n 5pania RTT = iului civil7 ?n LU= @i a treBuit s se ?nc:ine ?n R2a super tatii militare a lui Caesar7 A participat la Btlia ae 6arsalus <ar a fost iertat <e ?nvingtor @i a fost insO+fD00 <e el s reorganizeze BiBliotecile <in Roma7 Dup rI;irea Imperiului= /arro se numr printre prieteni+ ,VV August7 "pera lui /airo a fcct consi<eraBila: tate caro au f`siI o aups inepuizaBil pentru toi eru<iii =7e i;au urmai7 A uiurit ?n Z, ?7o7n= 2(p7 Z,L @i urm7 @i -FN37 / A5I"7 Cetate roman la /o7sio al crei progres pare a <ata <in timpul lui August7 5pturi importante7 /estigii <e vile numeroase= <e terme @i ale unui teatru7 .uzeul a<poste@te c?teva frumoase tipuri <e sculptur7 veii : "ra@ etrusc ?n valea 6iBrului= la c?teva mile iu amonte <o Roma7 Centru <e aria in timpul apogeului etrusc 2Apollo <in /ei= p7 -0i3= a e4ercitat o mare influen asupra Romei7 cucerit <e Roma 2(7 -IK37 ; preferat Romei 2(7 0rZ37 /E'A&R IA . Regiune constituin< <eBu@eui forului intre Capitol iu @i (alatin @i con<uc?ii< la 6orum &oarium7 .rginit <e <ou7 strzi principale= /*CU5 TU5CU5 la su< @i /ICU5 AU#A;RIU5 2stra< a faBricanilor <e 9uguri3 ?n nor<7 Ea cuprin<ea <ou pri= <e un<e pluralul /elaBra ?ntreBuinat <e unii autorizezi mai 9os /R'A&RU. .I!fI537 /estigii principale: arcul sc:imBtorilor @i arcul lui\anus dua<rifons7 /E' A & R ** . . I ! U 5 (oriunea cea mai ml@tinoas ?n\ro #aeliu+= Aventin @i (alatinI aici se va ?nla Coliseul 2(7 -NL37 /E'IT\ Anfanterie u@oar7 2/ezi capitolul / <espre armat73 I7E'/. l=0nza ?ntins in timpul N* a amliteatrolor7 spectacolului <easupra ,V* / E ! A T l " 2/ezi /E!1T"ARE7 Divinitate italic 2/enus <in Ar<ea3 asimilata ?n secolul al **;lea Afro<itei <e pe muntele ErT4 2/cnus Erueino37 (atroan a lui 5ulla= a lui (ompei 2/enus /iciri43 @i a lui Caesar 2/cnus #enctri43 2p7 LL,37 Aceasta <in urm avea [n templu ?n i0orul lui CaesarI un alt sanctuar a fost ri<icat <e >a<rian pe amplasamentul a@a;numitei DomnG Aurea a lui !ero 2templul lui /enus @i al Romei37 /ERCI!#ET"RI8 (rin arvern care <up ce *;a spri9init pe Caesar s;a revoltat ?mpotriva sa= ?ncerc?n< s grupeze toate seminiile

galice ?mpotriva inva<atorului 2pp7 QZ @i *FL37 Dar= <up un succes la #ergovia= mi@carea sa a fost z<roBit= @i el ?nsu@i a treBuit s se pre<ea lui Caesar in faa Alesiei7 /A a figurat ?n triumful lui Caesar= ?n LQ= si a fosl e4ecutai XMO7 *O:I37 verailru (uBlius /ergll0ms .aro s;a nscut aproape <e .ani tiu cIO:;e anul ,V ?7c7u7 iiitr;o familie mo<est7 i;a fcut stu<iili;la Crernoua= apoi la .ilan @i= in sl0?r@it= la Roma7 In mo;inentul0morii lui Caesar era ?n Bune raportuii eu guvernatorul ==anoninianD Asiniu@ (olioI face parte <ini re =7poei7ii *: j: j0DRDOnririnilnT7 (rimul su succes a<evrat +7777777C 777 ?mprirea paaum7 a treBuit s accepte protecia lui iviecena i c7 P777 7C7;@i s;a fi4at la Roma7 ?n -V= a puBlicat cele patru e?nturi ale #f7org0celor7 Din acest moment= /ergiim trie@te Iu !eapoli foarte retras @i lucreaz la Enei<a: a murii ?n antil *U ?n cursul unei cltorii ?n #recia= ls?uu neU;riniuat poemul su care va fi puBlicat <e prieteni7 2/ezi pp7 ZZL @i urm7 @i *VN= **V= 0ZN,73 alte c?teva celi [alice7 /ER#"&RE)l Duumviri la 5aintes 2p7 **; /ERRE5 Caius 'iciniui0 /crres s;a nscut la Roma ctre amil **;?7e7n7 T?nr noBil= el a fost mai ?ntii duestorul lui CurBo= un memBni al parti<ului popular ?n Cisalpina 2FV3= <ar nu <ar ,VZ a ?nt?rziat s treac ?n parti<ul lui 5ulla7 A participat ?n FZ la rzBoiul ?mpotriva pirailor7 (retor urBan ?n ,Q= a guvernat 5icilia ?n calitate <e propretor <in ,N p?n ?n ,Z7 Dar a fost= la ie@irea <in funcie= atacat <e a<ministraii sai care i;au repro@at tot felul <e <eturnri <e fon<uri7 Cicero s;a fcut avocatul acuzrii @i a oBinut ca serres= ;P_ur <e con<amnare= s se e4ileze voluntar7 A revenit la Roma in LL= <up o amnistie a lui Caesar= <ar a fost proscris Oi a murit ?n anul urmtor 2(7 QV37 s li R GO I e la Circ 2(7 L*V37 /E5(A5AA! )itus 6lavcs /espasianus s;a nscut la *, noiemBrie anul U e7n7 ?n 5aBiniaI era un Cmic Burg:ezD: triBun militar al Traciei= apoi e<il= pretor= ?n st?r@it consul suffeet ?n N*= in timpul lui Clau<iu7 Era un militar @i coman<ase mai multe armate= pe Rin @i ?n &ritania7 in QQ= !ero ?i < guvernarea provinciei Asia= apoi ?l ?nsrcineaz s reprime revolta iu<eilor ?n Q,7 'a moartea lui !ero= constr?ns s se sinuci< <in pricina revoltei lui /in<e4 @i a ostilitii senatului= /espasian= care se afl ?n Egipt= asist la luptele care ?i pun succesiv fa ?n fa pe #alBa @i "t:o= apoi pe "t:o @i /itellius7 'a sf?r@it= spriiinit <e .ucius @i <e Anto;nius (rimus= coman<ani ai legiunilor <e la Dunre @i <in "rient care ?i z<roBesc pe /itelius @i pe #ivilis= /espasian aclamaia Ale4an<ria= <eBarc la Roma 2p7 ,-37 (rima sa gri9 este <e a restaBili or<inea intern @i mai ales vistieria compromis <e c:eltuielile lui !ero= <ar politica sa favoraBil provincialilor pe care tin<e s;i pun ?n locul memBrilor vec:ilor familii aristocratice @i refoimele lui financiare= care ii <etermin s <epose<eze+senatul <e privilegiile i prerogativele sale= provoac opoziia senatorilor7 e El ine s asocieze pe fiii si Titus @i Domiian <e la venirea lui la putere= <ar <inastia flavian ?nceteaz o<at cu moartea celui <in urm= <ece<at in UQ= la *, ani <up /espasian7 / fi K5+ T A e ar:aic a vetrei al crei templu circular se g; in /or7 2707nitul ei supraveg:eat <e marele pontif este ai <e /E5TA'E7 !umeroase efigii apar pe mone<ele ,V* ?i Cultul /estei= pur italic= nu /7 Z*37 giiiiiii iliU5iHlifl pul Imperiului t?rziu7 'ia mvR77=7 77 man a purtat o simpl e@arf <e p?nz 2suBligaciuum= CCC tog7 Dar= ?n epoca clasic= se punea suB aceasta una sau mai multe tunici 2tunica37 Tunica este un fel <e Wimono cu m?;neci scurte care a9ungea p?n la 9umtatea piciorului= susinut <e o curea care umfla tunica @i <ega9a mai mult7 sau mai puin picioarele7 Confecionat <in in sau <in l?n= P; R7r7f7s nutea fi ?mpo<oBit cu o Ban< <e purpur= RPCCrn_==J naional al ro; inco< <e pe<e7 Astfel= mai mult ve eac s p timpul Imperiului timpuriu g care oamenii tin<eau s se eliBereze c7?t mai re = ?n viaa coti<ian= se preferau <in ce ?n ce mai mult ve@minte <e origine strin: pallici= care era o manta greac= sau laccrna @i paenula= care erau pelerine cu sau fr capi@on7 Costumul feminin se compunea <inr;o tunic= stola= mult mai lung <ec?t cea a BrBailor= a9un;g?n< pin la clc?te7 (e umeri femeile aruncau o palia care le acoperea pieptul p?n la centur7

?n epoca clasic <oar curtezanele purtau tog7 ,VL vETERA!l 2p7 ZV*7 Mczi @i l7t *=V !U73 / IA Desemneaz uu <ram 2<rum roman3 +au o stra< principal7 Roma numra -V <e mari artere printre care /ia 5a; cra 26or3 @i strzile care corespun<eau <rumurilor pornin< <e la Roma= ca via i.a= traiectul urBan al a@a;numitoi via 6laminia ele7 /*CU5 Termen care la Romi <esemna cartierele @i strzile oBi@nuite: vicus Tiiicus7 travcrs?n< /elaBrum @i locuit <o me@te@ugari etrusci= /iom lugarius la picioarele #apitoliului= /icufi (atriciu+= 5nn<tiliarius etc7 / * E ! ! E 2Isere3 Colonie latin ?ntemeiat <e #aesar pe amplasamentul unei ceti galice7 Urma incintei romane este7 ?nc PviziBil7 5e regsesc vestigiile unui teatru= <ar ora@ul este celeBru mai ales prin templul lui August @i al 'iviei= comparaBil Casei ptrate <e la !?mes 2(p7 LL-0@i LL,37 /I#I'II .iliie urBan compus <in sclavi @i <in liBeri anga9ai ai poliiei <in Roma ?n timpul nopii7 Ei erau coman<ai <e prefectul vigililor 2(p7 *,*= ZV- @i FQV37 / I#I ! TI/ I RAT 5e <esemneaz cu acest nume magistraturile preliminare ale carierei senatoriale7 sor fi anga9ai <e <ecemviri litiBus iu<i;can<is 2care 9u<ecau contestaiile relative la starea civil a cetenilor3= <o trcsviri capitales 2care prezi<au e4ecuiile capitale3= <e tresviri monetales 2?nsrcinai cu Btutul mone<elor3= <e tresviri viarum curan<arum 2?nsrcinai cu ?ntreinerea strzilor <in Roma37 /I''A 'ocuina rustic tra<iional= utilitar= aprut <in curtea= iniial <esc:is= cu o cl<ire central a suferit ?nc <in secolul al II;lea ?7e7n7 influena :ellenismului @i s;a apropiat <e <omus urBan cu peristil pentru a <eveni vila <ecorat Bogat 2fresce= mozaic37 Tipul ar:itectural variaz <up provincii7 Unelu vile imperiale s?nt enorme 2vila lui lla<r?an= ,VN si e App7 ! ; ==meilor 2( interiR *R QOi r2 /l=lUm7 Pmata pr U* ii o R5R0toR *VQ Solse> D<e R`nia R ;a tio; cucerit ac R 7 Ruantama [R LLF37 impor etrusc Rolul leilor i eia?oriiali R i e romani * S iile sale a<opta_ i = por; A RR<atacoR /CBUd** =roit **Z** ;l* I! " IC A)> &I&'I"#RA6ICE !u putem <a aci o BiBliografie complet a lucrrilor referitoare la Civilizaia roman7 Am <ori numai s comple; tam acest volum cu in<icaiile care permit cititorului s a<?nceasc e4plorrile unor0proBleme specifice7 Am struit asupra lucrrilor generale= care pun anumite proBleme= mai <egraB <ec?t asupra manualelor ce e4pun

numai situaia inevitaBil temporar a cuno@tinelor <oBin<ilo ?ntr;un <omeniu sau altul7 I7 'UCR1RI #E!ERA'E A7 &iBliografi &7 Enciclope<ii C7 Istorii ale eiv>iza.0i II7 I5T"RIA ("'ITIC1 A7 lucruri O?e ansamBlu &7 "riginile C7 RepuBlica D7 Imperiul \\\7 I5T"RIA .I'ITAR1 I/7 DRE(T l I!5TITU)II A7 (roBleme generale &7 Drept puBlic @i constituional v7tsroRi7+ gnomic /I7 /UTA I5TE'ECTUA L7 istoria @tiinei+*7 &7 'imBa C7 literatura I isa G7 E<ucaia 6ieptH "7 Costumul ==I7 &uctria A7 &iBlio@ra?ii &iBlioPt:eoa p:ilologica classioa7 In<e4 UBraruni= peric<i;7 #oruni= <issertationcn777 /:is;toire et ser= mit:o<es7Rec:erc:e= aoncrviition et critidue <es t5mo?snasns7 5uB con<ucerea lui 0Dm 5A..U!= (aris= *+-Q*7 997u9pl7 /a la:vtiBRric:t Ber <ie 6urls<iritie <er Wlasi<ien Altsrtcnscissense:aft7 /7 .AR"U$EAU: Di4 anneea <e BiBliograp:ie <assidue= *U*L*UZL= Z voi7= (aris= *UZL7 A7 .AR"U$EAU 2?n colaBorare cu A7 UR. 5T3: /Ann7ee n:ilologidue= (aris= *UZF @i urm7 i M7 !AIR!05: Classical >an<;'Wt= o<it7 IUI7 &la7cW; ceil= e<iia a Z;a= "4for<= *U-U7 (7(ETIT: #ui<e <e /Htciiant an :istoire aneienne= (ariG= *UNU7 5a se consulte: A7 (I#A!I"'= >isioiro <e Rome= colecia C#UoD= e<iia a L;a= (aris= *UNL7 T:e sear0s _orW in classical slu<ies= &ristol= *UV, @i urm7 ii < Romati T:e 8ear s= 7= C777 &7 Enciclope<ii 6R7_7 C"R!I5>: Concise DiclionarT of #rveW an< Rom;att Antiduities= 'on<ra= s7<7 = DARE.&ER#= 5A#'I"= ("TTIER: Dietionnaire <es Antidaites grecdues et romaines= *V voi7= (aris= *F,, *U*U7 ."..5E! @i .ARlUARDT: >an<Buc: <er rbnisc:en Alteriilmer= e<iia a Z;a= , voi7= 'eipzig= *F,Q; *FFF7 Tra<ucere ar7 <e #7 >U.7&ERT: .anael <os AntiduitHs romaines= *U voi7= (aris= *FF,;*UV,7 I_A! /"! .EE''ER @i _7 "TT": >an<Buc: <er Wlassi; c:en Altertumscissensc:Hft= .uaclien= *FU-;*U-U 2?n curs <e revizuire37 (AU's= _I55"_A= %R"'': RealeneTrtop<ie <er Alter;tcnsivissansc:aft= 5tuttgart= *FUL 2?n curs <e puBlicare37 E7 DE RU##IER" @i #7 CARDI!A'II Dizionario Epi;grafico <i antic:ii: romane= Roma= *FFV @i urni7= 2in curs <e puBlicare37 "7 5Es66ERT: A <iclionarT of classical Antiduiues: .Tt:o; logT Religion= 'iterature an< Art7 6rom t:e #erman= revise< an< e<ite< cit: a<<itions= BT >7 !ETT'E->I( an< ;' 5A!Ds5= e<iia a L;a= !ec sorW= *FUU7 >7&7 _A'TER5: A7 classical DiclionarT of#reeW an< Roman

antiduities= Biograp:T= geograp:T an< mTt:ologT= CfsmBri<ge= *UNL7 #7 &A*'Es: T:e'eR E7&AU.#ARTE!7t 7 tisr:;romisc:e %ultur= B0;i ome "4for<= iR; *Ul-7 R7 &'"C> et A7 C"U-I!: Rome ci son <estin= (ari+= *UbV >7 TU7 &" iAERT7@i _7 $-C>IET$FC>.A7!!: Il<las un< Rom7 Die %ultur <er AniiWe in &il<ern= &erlin= *U-Q= Tra<ucere englez= !ec sorW= *U-Q7 "7 #RU5IU57 "7 I..I5C>= T>7 $IE'I!5%I: Dus ErBe <er Altf7r=7 *V voi7= 'eipzig= *U*V*UZL7 .7 #RA!T: T:e _orl< of Rome= 'on<ra7 *UQV7 A7 #RE!IER: 'e Cente romain <ans la religion= la pensie et l0itrt7 (aris= *UZN7 2[7 #0tU((: %uliurgesc:ic:te <er r<mise:en %aiserzeit=Z 4oM *UV-;*UVGJ7 .7 >".": 'a Civiliiation romaine= (aris= *U-V7 "7 './n5#UI Dis ErBe <er AUcn= ZQ voi7= 'eipaig= *U*U;*U-V7 A7#7 5T"&ART: T:e gran<eur t:at cas Rome= L U0e<7 e<ite< an< rovise< BT _757 .aguiness un< >7*I7 5cullar<= 'on<ra= *UQ*7 (7 _E!D'A78D: Die :ellenislisc:;romisc:e %ultur in i:ren &ezie:ungen zu Au<entuin un< C:ristentcn= e<iia a -;a= TuBiugen= *U-Z7 T>7 $IE'I!5%I: >istoire7 <e la Cieilisation antidue= tra<ucere Ir7= (aris= *U-*7 II7 I5T"RIA ("'ITIC1 ; b= Ituctftri <e ansamBlu %7 i7 &E'"#>= #7 DE &A8CTI5= E7 >"'I'= II7 /"! 5"DE!: (ropTlen _eltgesc:ic:te= voi7 II= >ellas un< Rom= &erlin= *U-*7 &URs7 C""%7 ADC"C%= C> A(v'E5_"RT>: T:e CamBri<ge Aneient >istorT= /oi7 /il= sIII= I8= 8= 8I= 8II= CamBri<ge= *UZF *U-Q7 TcICir7I==p o;Rnerali D DP;;P; D07mHine7 voi7 I e<iia a L;a0 (aris70 mLO /o*0 I/: p Eire roniain= e<iia a -;a= (aris= *U-U7 R #:l: < Al < A'&ERTI!I= lEmpire o= = = 6 .Es&R: #esc:lc:te <es Alterlums= e<iia a *;a= 5tutt;ffHrt= *FU-I voi7 III revzut <e .7E7 5TIER= iBi<7= *U-,7 A7 (I#A!I"': >isioire <e Rome= colecia C#>oD= citat mai sus7 &7 "ri@inile S A7 A'6"E'DI: &le= *UN,7 Die Tru9anUc:en Ura:nen <er &omer= A7 &&RARD: la Colonisalion grecdue <e /lialie meri<ionale et<e la 5icile <ans /Antiduiti: /:istoire el la Ugen<e= (aris= e<iia a Z;a= *UN,7 R70&'"C>: 'es "ngines <e Rome= (aris= *UNU7 R7 &'"#>: 'e .TsfH\0e etnisdue= (aris= *UN,7 6R7 &"/i.ER: Rom un< Tro9a= Untersuc:ungen ztir 6r:;lese:ic:le Roms= &a<en;&a<en= *UN*7 (7 &"5#>;#I.(ERA: 'os In<o;Ecop5ens7 (roBlemes arc:iologidms= (aris= *UQ*7 (7 DE 6RA7!CI5C*: (rimor<ia <vitatis= Roma= *UNU7 &7 #AER5TAD: EarlT Roma= L volume= aprate= 'an<= *UN-;*UQQ7 A7 #RE!IER: &ologne villanovicnne ei itrusdue= (aris= *U*Z7 A7 >EUR#"!: 'a vie duoti<ienne OI:iI$ Ies Etnisdues= (aris= *UQ*7 #7A7 .A!5UE''I: 'es Civilisa7tio9ts <e /Europe occi<entale= (aris= *UQ,7 .7 (A''"TTI!": 'e origini storio:e <Kii popoli italici in rel0izioni <el 8 Congresso interiiazionale <i 5070ienze storic:e= voi7 II7= *UN-= pp7 -;QV7 .7 (A''"TTI!": /origina <elii Etrcsc:i= Roma= *UL,7 D7 RA!DA'' .A# I/ER: /illcuioviuns an< earlT Etrus;cans= "4for<= *UZL7 I!E$ 5#"TT Rs&ER#: An Ai;c:aeological recor< of Rome= Yrom /II t: to t:e II n< CenturT &7C7 ?n 5tu<ies an< Docu;ments= 8III= Z voi7= e<7 %irsot0f 'aWe an< 5ilea 'aWe= 'on;<ra;6ila<elfia= *ULV7 >7>7 5CU''ARD: 6rom t:e #racc:i to !ero7 A :istorT of Roms from *-- &7C7 to A7D7 QF= 'on<ra= *UNU7 t;

_>AT."U#>: T:e fori<alions of roman ItaB9= 'on<ra= Entretiens sur l0AntiduilH classidue7 /oi7 8III: 'es "ngines [e Rome= 6on<at\ion >ar<t= #eneva= *UN,; i07 Uepuitlicsi V7 &'"C II: Im l?epulitidiif roniuinc= P0nf:ls polmgiies eS sociau4= (aris= *U*-7 A7 #ARC"(I!": (rofite <e conduerants= (aris= *UC*7 *7 #AR#"(I!": 'es Elapes <e l imperialisme rornain= (aris *UQ*7 A7 CA7RC"(I!": Autour <es #racdue7s= e<iia a Z;a .=7 C7 !IC"'ET3= (aris= *UQQ7 #7 C"'I!: &orne et la #rece <e ZVV *LQ avHnt Aesus;C:mir (aris= *UVN7 "7 #"RRADl: I=D grun<i eDndui7gtc tnc<ilerrannc= &ologna= *ULF7 "7 #IA!!>''I: voi7 Ii [lin 5toria <i Roma= &ologrc7 *U-F7 *07 #RI.A': 'e 5iWcle <es 5cipions: Rome ct l0:elle0nisnic au lemps <es guerres punidues= (acis= *UN-7 R7 (ARI&E!I: voi7 I <in 5toria <i Roma= &ologna= *UNI:= T7 RIC& >"'.E : T:e roman repuBlic an< t:e fnun<er of t:e Empire= -7 voi7= "4for<= *UZ-7 lK7 Imperiul CA7 &Ii"C>: Ulimpire rornain= evolulion ei <eea<enec= (aris= *UZ*7 A7 #A'D&RI!I: \ 5everi= la crisi <el/impero al UI secolD= &ologna= *ULU 2voi7 /II <in 5toria <i Roma37 I7 #AR#"(I!": (oints <e vue sur /imperialisnic romain7 (aris= *U-L7 /7 C>A("T: 'e .on<e romain=;(aris= *UZ,7 A7 /"! D".A5$E_5%I: #ese:ic:te <er r<misc:en %nWnr= U voi7= e<iia a -;a= 'eipzig= *UZZ7 li7 >AR.A!D: '0"cci<ent romain: #aulc= Espagne= &re;tagne= Afridue <u !or<7 -* av= AC7 Z-N ap7 A7C7= (aris= *UQV7 A7A7 >ATT: >istoirc <e la #aule romaine 2*ZV av7 A7C7 LN* ap7 A7C37 Colonisalion ou ColonialismeG= (aris= *UNU7 &7_7 >E!DER5"!: 6ive roman Emperors: /espasian= Titus= Domitian= !erva= Tra9an= A7D7 QU**,= CamBri<ge= *UZ,7 I97 >".": /Empire romain7 'e gouccrnement <u mon<c 'a <iferise <u mon<e7 '0e4ploitation <u mon<e7 (aris= *UZN7 #7 (ARAI!: Aules Cesar= (aris7 *UNU7 R7 (ATU&%!I: '0etH <i Cesare e <i Augusto= &ologna= *UNV 2voi7 / <in 5toria <i Roma37 D*Q (aris= *UQV7 A .I'ITAR1 0Ds0DO Df TD *U*L7 = (7 #"UI55I!: 'es Annes r o mHine s= (aris= *UZQ7 >7 DE'&RUC%: #esc:ic:te <er %riegsWunst im Ra:men ier politisc:en #esc:ic:te= Z voi7= e<iia a -;a= &erlin= 0PMRtM R noi a 6"R!I: Ilreclut 4iano= .ilano;Roma= IGo-7 %lio= &erlin= *UZ-

/ %riegsgesc:ic:le= 'eipzig7=*UZZ;'&(E&/RE DE5 !"(7>E57 marine moieme7 'a [RD H i0etuie <e resciaoage= (ariB= %7 'E>.H!!;>AR)'E&E!: <es .ittelmeers= 'eip?ig7 *RAM .7 .ARI! s (E!A: <ri<= 7liS+S7 5c:lac 0I naii7 Conlr7bution F

,*, !7>7A7 "R.ER"D: (iracT in t:e Ancient _orl<= 'iver; pool7 *UZL7 >7.7D7 (AR%ER: T:e Roman 'egions= e<iia a Z;a= Cam; Bri<ge= *UNF7 _7'7 R"D#ER5: #reeW an< Roman !aval _arfare= 'on<ra= *U-,7 Aprarea Imperiului A7 &ARADR$: 6ossatum Afrime= rec:erc^i7es aericmies sur l0organination <es confirm sa:ariens l0epodue romaine= (aris *ULJ37 R7 #A7#!AT: /Armie romaine <0Afridue el /occupatum militaire <e l0Afridue pur Ies Empereurs=0iMloM7= e<iia a Z;[i= (aris= *U*Z;*U*-7 =r7 'E R"U8: '0Armie romaine <e &retagne= (aris= *U** 7 A7 'E5lUIEfl: /Armie romaine <0EgTpte= Cairo= *U*F7 A7 ("IDE&ARD: la Trace <e Rome <ans le <esert <e 5Tric= ree:erc:es aeriennes 2*UZN;*U-Z3= Z voi7= (aris= *UEEL7 'A7 RiC>."!D: A >an<BooW to t:e Roman _all= e<iia a *V;a= !eccastle= *UL,7 _7 5C>'EIER.AC>ER: Der romisc:r 'imes in Deuise:; lan<7 &erlin= *UNU7 I/7 DRE(T I I!5TITU)II A7 (roBleme genevale %D7 6U5TE' DE C"U'A!#E5I 'a cili antidue: etu<e sur le culte= le <roit= Ies institutions <e la #rece et <e Rome= e<iia a *L;a= (aris= *FU-7 T7R7 #'"/ER: DemocracT in t:e Ancient _orl<= #amBri<ge= *UZ,7 A7 >U.&ERT: le Droit antidue= (aris= *UQ*7 T>7 >"..5E!: /ezi mai sus la lucrri generale7 _7 _ARDE 6"_'ER: T:e CitT 5tate of t:e #ree:s aml Rornans= *FU-7 /7 /"! _I'7/."lIT$;."E''E!D"R6= A7 %R".A;; sER= A7 >EI5E!&ER#: 5taat un< #esellsc:aft <er #ne; c:en un< Romer= e<iia a Z;a= *UZ-7 &7 Drept puBlic @i constituional #7 &'"C>: 'es "rigines <u 5enat romain= (aris= *FF-7 #7_7 &"T56"RD: T:e Roman AssemBlies from t:e ir ori; gin io t:e en< of t:e RepuBlic= !ec sorW= *UVU7 ,*F 1= P&"U#>fi;'E#'&RCl: .anuel <es institutions romaines= &af?57 *FFQ= A>/#R&E!ID#E;7 Roman (uBlic 'ife= *UV*7 T >"."; 'es Institutions politiduss romaines <e la CUe t '0Etat=0 (aris= *UZ,7 p 'A.&REC>T5: 'i Composition <u 75enat romain <e /aceission au trone <0>a<rien la mort <e Coinmo<e 2**, *UZ3= Anvers= *U-,7 7 ( IA.7&REC>T-: 'a Compoution <u 70senat romani <e 5gptiemi 75iv0ere a DiocUtien 2imj;ZFi3= Anvers= *U-,7 A77A7 'E/I: 'a coslituzione romana <ai #racc:i a liulia 9J5.AR6lUARDT @i ill7 ."..5E!;7 >an<Buc:777 2/ezi lucrri generale37 = 67 DE .ARTil5il: 5toria <ella coslituzione romana= i voi7= !eapolc= *VNN *UQZ7 #7 R"T".Dl: ';gss puBlicae popi<i Romani= .ilano= *U*Z7 ?l07 RUD"'(>: 5tail un< 5taat in ro:tmOI:;:n Italia= ';?ip\7ig= *U-N7 C A7!7 5>&R_I!0;_IUTE: T:e Roman cit9zen@Wi7p= "4for<= *U-U7 =7 = C **7 5A&ER: Di;I plGBzisc:en .agistraturen Bis zur te4 >ortensia= 'iipzig= *U-Q7 (7 _I''E.5: 'D= Droit puBlic romain== e<iia a ,;a= puBlicat= <e A77_I''&.5= 'ouvain= *U*V7 C7 &7csle 9uri<iee ale principatului A7 &E'*A7!#ER: Rec:erc:es sur /aspect i<iologidue <u principat= tez <e la 'ausanne= &ale= *UN-7

.77#RA!T: 6rom CimpsriousD Io 7=auctoritasP0777= CamBri<ge= *U0tQ7 (7 #RE!A&E: Essai sar les origines <u=principat= (aris=*UQ*7 E7 %"R!E.A!!: D9ppelprinupat ci< Rsc:tsteilung im ?ntrunim Riminum= '0iipziR= &erlin= *U-V7 A!ADRE .M#DE'MI!: Auctoritas prineipis= (aris= *UL,7 "7 TU7 5#>U'$: Dis cRsen <es ro0misc:en %aisertums <er erstert z07v9? Ia:r:un<erten= im 5tu<ieri zur #esc:ic:te un< %ultur <es A:ertums= /III= (a<erBorn= *UQ*7 "7 TU7 5#>U'$: /om (rinzipat zur Dominat= (a<erBorn= *U*U= iBi<7= I87 &[ Instituii provinciale @i municipale 6767 A&&"TT @i A7C7 A">!5"!: .unicipal a<ministra;ti;on in t:e Roman Empire= (rincaton= /iii7 ,*U _07T7 AUM"'rK: RKman (rovincial A<ministra llon= e<iia a a;a= puBlicat <e E757 &"UC>IER= "4for<= *U*LJ (= "UlRAUI3: \=Gs A@semBUcs provinciales <ans t0Emp?re romain= *FF,7 C7 >A' #r A!: Essai sur /a<ministratlon <es provinces sfn\i7 loriales sous l0Empire romain= *FUF7 A7A= >ATT: >istoire e la #aule rornaine= (aris= *UNU7 "7 >IR5C>6E'D: Die %aiserlic:en /envaltungsBmmtcn7 von Augustus Bis Diocletian= e<iia a Z;a= *UVN7 /ezi (6'AU. ?n /iaa social7 A757 REID: T:e munic?palities of t:e Roman li rapt re7 CamBri<ge= *U*-7 #7 II7 5TE/E!5"8: Roman (rovincial A<ministnttion= "4for<= *U-U7 %7 Drept privat /7 AR7M!"I";RU*$: 5toria <el <lriito romano= !t;apole= *U-,7 C77C/7 &RT9!5: 6ontes iuris Romani antidui= e<iia a ,;a= puBlicat <e #7 #RADE!_IT$= - voi7= TuBiiigen= *U*U7 _7_7 &UC%'A!D: A .anual of Roman 'ac= #amBri<gti= *UZN7 _7_7 &U#%'A!D: T:e main inslitutions of Roman privat00 'ac= #amBri<ge= *U-*7 =*7 CAR#"(I!": 'ts Cpreten<u7es lois roTalesD la.5langcn <e /Eeole franaise <e Rome= *U-,= pp7 -LL @i urm7 E7#7 C'AR%: >iston9 of Roman private 'ac= - voi7= CamBri<ge= *UVQ;*U*L7 #7 #Ul: .anuel <es imlitiitions 9uri<idues <es Rninairm= e<iia a Z;a= (aris= *UZF7 =T7 D&C'AREIAI': Rome el /organisation <u Droil= (aris= (7E7 #'RARD: .anual iUmentaire <e <roil romain= e<ii;ia F;a= puBlicat <e 67 5E!!= (aris= *UZU7 (7E7 #IR7A7RD: Te4tes <a <roil romain= e<iia a C;a= (arisS *U-,7 >7 'fi/s;&RU>': lmldiies proBlemes <u= trese ancien <roil romainI essais <e soluiona sociologidues= (aris= *U-L7 R7 ."!IER: .anuel iUmentaire <e <roil romain= Z voi7= (aris= *U-N*U-F7 57 RI##"&"!"= 67 &A/IERA= #7 6ERRI!II 6ontG+ Micis romani anteiustinietni=7== e<iia a Z;a7 6R7 5CUTI'T$: (rinzipien <es rimisc:en Rec:ts= .iitic:en= *U-L7 ,ZV C_= _E5)RU(: Intro<uct:n Io EavlT Roman 'mv= comparativesociologicul 5tu<ies: t:e Afatriarc:al Aoint 6amilT= 997 Aoi ni 6amilii an< 6amili (mprrtT7 t7OK9Kf0ii:IMou7 *U-0t= /7 I5T"RIA EC"!".IC1 l=7 &RE!TA!": Dis _irtsc:aftsle:en <er anliWcn _tlt= i t capital <ans Ic monac l=7 &RE!TA!": Dis _irtsc:af *UZU7 E7 CA/AI#!A7C: (opulation et capital <ans Ic monac nie<iterraneen antidue= 5trasBourg= *UZ-7 .7(7 #>AR'E5_"RT>: Tru<e;Routes an< Commerce of t:e Roman Empire= e<iia a Z;a= CaiaBri<ge= *UZQ= tra<ucere fr72 (aris= *U-U7

"7 DA/I7E5: Roman mines in Europe= "4for<= *U-N7 A7 DE'"U.E: ';s .anieurs <0urgent; H Rome 9ii;sdu l0Empire= e<iia a Z;a= I0aris= *FUZ7 =?7 D"!A'D5"!: _oman= :er position an< influence i[ Ancient #reece an< Rome= *UV,7 67.7 6E'D>AU5: Die Tec:niW <er AntiWe un< <es .it te70 lalters= (ots<am= *U-*7 T7 6RA!%: An Economic 5urve7T of Ancient Rome= L vot7= &altimore= *U--;*U-F7 _7E7 >E*T'A!D: Agricola: a stu<T in Agriculiure an< Rustic 'ife in t:e #reco;Roman _orl<= CamBri<ge= *UZ*7 'E6E&RE DE5 !"ETTE5: 'a 6orce motrice animale travers Ies Hges= (aris= *UZL7 'E6E&/RE DE5 !"ETTE5: '0Attelage= la force motrice animale travers Ies Hges= contriBulion [ l0:istoirc <e Cescla; j vage= (aris= *U-*7 >7A7 '"A!E: In<ustrT an< Commerce7 of t:e CitT of Rome 2NV &7C7 ZVV A7D79=0 &altimore= *U-F7 (7 'lUI5: 'e Travail <ans le mon<e romain= (aris= *U*Z7 A7_= (ER55"!: 5taai un< .anuaWtur im rB0misc:en Reic:e= 'un<= *UZ-7 .7 R"5T"/T$E676: Economic an< 5ocial; >istorT of t:e Roman Empire= "4?ov<= *VZQ7 Tra<ucere germ7= Z voi7= *U-*7 Tra<ucere ital7= e<iia a Z;a= *UN-I e<iia a <oua revzut <e .7(7 6RA5ER= Z voi7= "4for<= *UN,7 [ 5A'/I"'I: 'e CapitaUsme <ans le mon<e antidue7 (aris= *UVQ7 E<iia a Z;a >al7= II capitalismo antico= *UZU7 A7 T"UTA6!I /Economie antidue= (aris= *UZ,7 + P _A'I9"!: >istoire <e /esclnvage <ans l0 Antidnite= : Z;a= a voi7= (aris= *F,U7 ,Z* Rr= ClOM R7*I7 &ARR"_: 5laverT in tWe Roman Empire= *UZF= A7(7 _A'T$I!#: 5tuie :istoridue sur Ies corporations professionnelles c:ez IesRomains= L voi7= (aris= *FUN;*UVV7 *h .l 70/I A)A I!TE'ECTUA'A I ARTI5TICA f7 Istoria @tiinelor (7 &>U!ET et A7 .IE'I: >istoire <es sciences7 Anliduile (aris= *U-N7 &7 6ARttI!#T"!: 5cience ?n AntiduitT= 'on<ra= *U-Q7 R7 TAT"!: >istoire gHnerale <es 5ciences7 'a science antidiie et nii<i5vale= <es origines H *LNV= (aris= *U-,7 (artea a Z;a <o (il7 .IC>E' ct A7 &EAUAEU7 &7 'imB latin #7 DE/"T": 5toria <ella lingua <i Roma= &ologna= *UiV= A7 &E!0"UT: .orp:ologie :istoridue <u latin= e<iia a Z;a= (aris= *UZ,7 A7 ER!"UT et A7 .EI''ET: Dictionnaire HtTmologidue <e la langus latine7 >istoire <es mots= e<iia a L;a= (aris= *UNU7 A7 &7 >"6.A!!: 'ateinisc:e Umgangssprac:n= e<iia Z;a= >ei<elBerg= *U-,7 .7 'EU.A!!= A7&7 >"6.A!!= A7 5$A!Ts: 'atei; niso:z #rammatiW= Z voi7= .iinc:en= *UQ-7 A7 .EI''ET: Esduisse <0une >istoire <e la langue latine= e<iia a L;a= (aris= *U-F7 67 5%UT5C>: 'ateinisc:e 5prac:S= ?n % ui tur <er #egcmvart= e<iia a L;a= *UZL7 /7 /AA!A!E!: 'e 'atin vi<gaire <es iiiscriptions pom; peiennes= nouvelle e<ilion= &erlin= *UNU7 /7 /AA!A!E!: Intro<uction au latin vulgaire= (aris= *UQ-7 C7 'iteratur (roBleme generale '7 #A5TI"r'I"!I: II proBlema <ella originaliiH romana= Torino= *UZF7 A7.7 #UI''E.I!: 'e (uBlic DA la vie littimire u Rome=

(aris= *U-F7 _7%7 R"'': 5tclien zur /trstHi<nis <er romisc:en ':era; tur= 5tuttgart= *UZL7 67 'E": Die "riginalitt <er roniisclien 'itere tur= #ottingen= *UVL7 ,ZZ Istoria literaturii &7 &ARC>*E5I: !evio epico= (aclova= *U#Z7 A &ARET: 'itliraiure latine= e<iia a L;a= (aris= *UL*7 %7 &U#>!ER: /irgilio= &rescia=D *UQ-7 A7M/7 D8A66: 'iteran9 >istor3 of Rome from t:e origins to I:e close of t:e #ol<en Age= 'on<ra= *UVU7 A7_7 DU66: 'itararT >istorT of Rome in f\iG 5ilcer Age= from TiBerins to Ila<rian= 'on<ra= *;U-V7 =f7 6"!TAE!'0l: Isiiore <e 5i\<ie 0et la c7i<ture elnssidue ea Espagne cisigot:idue= (aris7 >KrKT7 >;!7 6"_'#R: A tlistorT of Rnicm 'i te rai are= e<iia a Z;a= *UZG77 A7 .TC>69'D7 R:>oru9iiD el= p0MOli@op:ie i;:ez Cireron7 Ensais sur Ies fon<ein0nis \3G9t?usop0ii2\i.=[ <e l0ari <e perstc<er7 (aris= *UQV7 A7 .iC>E': Tacite et le <rRiin <e l0Empire7 (aris= *_qK7 R7 (IC>"!: >istoire <i; la lilieratnnS latine= e<iia a N;ii7 (aris= *U*Z7 A7 RI/AUD: Ilistoirc<c la p:ilusopWie= II Des originea ta seolastidue= (aris= *ULF7 Atti <el Convegno internazionale "vi<iano= Roma= *UNV7 A7 R"5TA#!*: 5toria <elii letteratura latina= 0K voi77 Torino= *ULU7 .7 5CI'/!$: #esc:ic:le <er roniise:en 'iieralur= iu T7 T+Wi .liller== >an<uBue:7 077 voi7= ;*UU;*UUN7 D7 Artele plasticG ' > c r [ r i <e a n s a m B I u Arclieologia e storia <el/arte c:ssica 2Enciclope<ia classiea= suB con<ucerea lui #7&7 (I#IU= C7 <el #R_D%= (\R7 ARIAS3= voi7 8II= partea I= Torino= *UNU; A7 6R"/AI I\arte <i Roma e <el mon<o romano= Toriuo= *k* #7 #>7 (ICARD: /An rom7ain7 (aris= *UQ0i7 C>7C'7 /A! E55E!: (recis <0:istoire <e Cm;t antidug e=i Italie= &ru4elles= *UQV7 5culptura *R7 EF(ERA7?O2DimTI Ripertoire general <es Bas reliefU= JRues et Bustes <e la 2iaule romaine= *V voi77 (aris= *UV, #7CII7 (ICARD: 'es TropBies rotnains7 ContriBution MOt0fl`D0e <e l[ re?igion et <e /arl triomp:al <e Rome= (aria= ,Z: RA\9erluire <e ta statuaire grtedue el romoin=I Q voi7= (aris= *U*V;*U-*7 IPK7 REI7!AC>: R5pertoire <ea raliefs grecs et romains= - voi (aris= *UVU;*U*Z7 0 0 D0 C7 R"&ERT: Dic antiWen 5arcoo:og;Reiiefs= C= voi7= *F03V ;P*U*U7 E7 5TR"8#: Ro:nOm 5culpturi0 from Augusta+ 2o Constantin Z voi7= *UV,7 E7 5TR"!#: tra<ucere italian= Z voi7= 6loiviUa *UZ-;*UZQ7 "7 /E5-&ER#: 5luiien zur :0a0tstgctc:ir:tc7 Aur rOimisO:WO;n RepuBllit= Z voi7= 'un<= *UL*7 ( i ctara @i mo zaicui >7C7 &EsE!: Die pompe9anisc:e _arul<eWoration von $7viiten Bis zum /ierten 5til= voi7 6= 'ei<en= *U-F7 A7 CARA!T>!I: Ricerc:e sullo slille e la cronologia <el mosaici <ella villa <i (iazza Arme rina= Roma= *ULQ7 E7 #URTIU5: Die _an<milerei (ompe9us= 'eipzig= *UZJ37

A7 .A*URI: 'i (einture romaine= #eneve= *UN-7 E7 RI$$": .onumenti <ella pittura antica scoperti in Italia= Roma= *UN- @i urm7 2in curs <e puBlicare37 67 _ERTII: RB0;nise:e _an<nialerei eoni Untergang \0[I[;pe9is Bis aus En<e <es - Aa:r:un<erts= &erlin= *U-L7 &i9uterii A7 >EUR#"!: 'S Tri@or <e T5n=3s= (aris= *UNrt7 OA r < i n i (7 #RI.A': 'Gs Aar<ins romaiiis= (aris= *U+N= e<iia a Z;a= (aris= *UQF7 E7 Ar:itectura @i orBanisiSul .7E7 &'A%E: Ancient nonstruclioii in= >alT front l\ie preiii4;toric perio< to Augustus= _as:ington= *UNU7 .7E7 &'A%E: Roman construction in ItalT from TiBerius t:roug: t:e 6laviens= _as:ington= *UNU7 #7 #A(UT": II teatro <i 5aBrat:a e /a7rc:itett7ara teatralG africana= Roma= *UNU7 (7 #RI.A': '+s /illes romaincs= (aris= *UNL7 :7 >".": Rome iinp5riale et l0cBamsme <ans t0AntidinAA= (aris= *UNZ7 E7 %tR5C>&AU.= 577A7 : ';:7[ 6ouillcs <e ainl;(ierre O\O Rome= (aris= *UQ*7 ,ZL r% %.A((: T:e care of citT strells in anc?ent Rome= Clas; siccil _eeWlT= 8I8= pp7 FZ= F-= UFI cf7 **L;**F7 20 'U#'I: \ monumenli anlic:i <i Roma e iei suBurBia7 Roma= *UZU;*U-L7 7 # 'U#'I: Roma antica7 II centro monumentale= Roma= *ULQ7 9l #7 'iU#'I: 'a Tecnica e<i:zla romana con partu;o; lare riguar<o a Roma e 'azio= Rpma= *UNQ7 t & ('AT!ER: A topograp:ical <ictionarT of ancient Dnome= "4for<= *UZU7 "7T7 Rl/"IRA: Arc:ilettura romanaI eostruzione e statica <eU0et imperiale= *UZ*7 D 57 R"&%RT5"!I #reeW an<0roman Arc:ilcclure= Cam; Bri<ge= *UZF7 #7 5(A!": 'i ii lamina si one <elle vie <i (ompei= Ali <elta Reale Acca<emia777 <i !eapoli= *UZV= pp7 * *ZF7 % 5_"&"DA: Romisc:c tin< romanisc:e (alsle= e<iia a0Z;a= /iena= *UZL= 67 E<ucaia C7 &AR&A#A''": 'o stalo e /inrmionc puBBlica ne_ lmpe7ro romano= Catania= *U**7 A7 #_s!!: Roman e<ucation Xrom Cicero to luinlilian= "4for<= *UZQ7 P 0e >7I7 .ARR"U: >ist7o0ire <e l0ll<ucation <ans /AntiduiU= (aris= *ULF7 5='7 ."II'ER: 5laee e<ucation in t:e Roman Empire= Transactions of t:e American p:ilological Associntion= *ULV= pp7 ZQZ;ZFV7 A757 _n:%im;7 Roman E<imition= *UVN+ /il7 /IA)A 5"CIA'1 A7(7 &RI55"!: partacus= (aris= *UNU7 57 DI'': Roman 5ocieii9 front A5lero lo .7 Aarelius= e<iia a Z;a= 'on<ra= *UVN7 57 D>9l9i Roman7 dietiA in t:e tast Centctf ef i:e _estern Empire= e<iia H0 Z;a= 0'on<ra= *FUU7 A7.7 DlA(6: 6ree<nieA in t:e EarlT Empire= "4for<= *UZF7 i; 6RA!%: 5omL Aspects of 5ocial &e:aviour in Ancient7 Rome= CamBri<ge= *U-Z7 A; #A#;E: 'Gs Clusses socia?cs <ans l0Empire romain= (aris= .7 .7L8E s: " 0ruoalions of \\07 :nvDr classes iii Reomrtn 5nrielif = C:icago= *U-F7 ,ZN C7 !IC"'ET: /"r<re iduestre W /epodue repuBlicain5 2-*ZL- i7e7n73= I= (aris= *UQQ7

>7#7 (6'A7U.: 'es (rocurateurs <duestres sous le llauu Empire romain= (aris= *UNV7 ;7O A7 5TEf!: Der ronisc:e Ritterstan<= .unc:en= *UZ,7 D7 /A! &ERC>E.: 'es DistriButions <e BU et <0argent la pleBe romaine sous l0Empire= #eneve= *U-U7 A7 _ARDE 6"_'ER: 5ocial 'ife at Rome 7in tWe Age of Cicero= 'on<ra= JUVF= tra<ucere fr7= (aris= *U*,7 /IU7 I5T"RIA RE'I#IEI 67 A'TEIEI.: R:Knisc:e Religionsgesn:ic:te= -7 voi7= &erlin= *U-*;*UJ07: U;a<ucero englez >7 .ATT*!; #'s= 'on<ra= *U-F7 67 A'T>%I7il: Terra .aterI linte rsuc:ungen zur altilalis; n:tn ReUgionsg;0sc:icWte7 A7 &AsET: >istoire politidue et psTc:ologidue <e la religion romaine= (aris= *UN,7 #7 &"*F;NIER: 'k Religion romaine <0Auguste au7c Anto;nins= e<iia a -;a= Z voi7= (aris= *FFL7 .7 &U'ARD: '0i Religion <omestidue <ans la colonie itali;enne <e D5los= <0apres les peintures murales et les autels :islories= (aris= *UZQ7 67 #U."!T: 'Gs Religions orientales <ans la paganisme romain= e<iia a -;a= (aris= *UZF7 = D00 67 CU."!T: 'u4 perpetua= (aris= *ULU7 #7 DU.&$I': Aupiter= .ar@= luirinus= (aris= *UL*7 #7 DU.E$I': !aissanve <e Rome= (aris= *ULL7 #7 DU.E$I': Tarpeia= (aris= *UL,7 #7 DU.E$I': '0>?rUage in<o;europeen= Rome= (aris= *ULU7 #7 DU.&-I': 'i Religion romaine arcWa?due= (aris= *UQQ= (7.7 D/A/A': 'ng Dieu4 <e la #aule= (aris= *UN,7 A7 #A#E: Apollon romain7 Essai sur le culte <0A7pollon et le <<veloppement <u ritus graecus a Rome= <es origines Auguste= (aris= *UNN7 A7 #RE!IER: \Ks Religions e0tmsduc et romaine= (aris= *ULF7 %7 'A)IE: R9inm:;: R<igionsgesc:ic:te= .unc:en= *UQV7 II7 'E &";MKTIEC: 'e Culta <e Cire@ a Rome= <es origines la firi <e la R5puBlidiie= (aris= *UNF7 #7 (IC8RD: 'Ds R<igions <e /Afridue antidue= (aris= *UNL7 M7 (I#/!f"': Ric:erc:es sur les icu4 romains7 5trasBourg= *UZ-7 ,ZQ #esc:ic:le <es a:U; an 0neovle= 'on<ra= *U**7 C M/l5U"_A: Religion un< %ultus Aer Riimer= e<iia a Z;a= .une:en= *U*Z7 ?n I7 von .iiller= >an<Bc:7 I87 /IA)A C"TIDIA!1 l 6A.I'IA'1 A7 'ucrri generale 67 &ETIIE: A:nenBil< un< 6amilienges<tiv:ii0 Bei Romern un< #riec:en= .unclten= *U-N= >7 &'U.!ER: Romisc:e (rivataltertilmer7 ia I7 /"! .tA''ER= >an<Buc: 2vezi lucrri generale7 &l; I7 #ARC"(I!": 'a /ie duoti<ienne [7 Rome o /apogee <e /Empire= (aris= *U-U7 e Ii7 6RIED'AE!DER: Darstellungen aus <er 5ittengesc:ic:te Roms= in <er $eit von Augustus Bis zum Ausgang <er Anto; ninen= e<iia a *V;H revzut <e #7 _I55"_A= L voi7= 'e?pzig= *UZVR*UZ-7 tra<ucere englez= L voi7= *UVF*U*-7 Tra<ucere ff7 <e #li7 /"#E'= L= voi7= (aris= *F#N;*F,N7 (7 #RI.A': 'a /ie7 Rome <ans /Antiduite= (aris= *UN-7 67_7 A">!5T"!: T:e (rivate 'ife of t:e Romans= *U-Z7 7 .ARlUARDT: (ricatleBen 2vezi lucrri generale .".; .5E!;.ARlUARDT37 _7&7 .# DA!IE': Roman private life an< i;*s sureivals= 'on<ra= *UZN=

U7E7 (A"'I: /ita Romana7 !otizie <i antie:itH private= e<iia a L;a= 6lorena= *U*N7 Tra<ucere fr7= (aris7 *UNN7 &7 5porturi @i 9ocuri 2/ezi= <e asemenea= religia73 R7#7 AU5TI!: Roman Boar< ea meu7 #reeee ari< >ome= I/ 2*U-L3= pp7 ZL;-L= ,QjF0Z7 0 AM.ARDI Essai sur Ies c:asses romaines le fin <u sicrie <es Antonim= (aris= *UN*7 R7 #""-5E!5: !ote sar Ies faetions <u Cirdne Rome= ?n 5Tzantion= *U-U= pp7 ZVN ZVU7 D 0r\!!I5"!: Animalii for s:oc an< plctisure in anrient Rome= .ancltester= *U-,7 ii7A7 5A!AA'A%5: 5ciuniing among t:e li;eeWs atul tWc lYC7 rnans ?n Classical Aournal= 88= pp7 NQQ NQF7 % _E#!ER: Dan &allspiel <urR5mer= Diss7 Rostoe/ _urzBurg= *U-F7 C7 (ieptntura .7 &E?l!TIART: >aartrac:ten roniisu:nr %aiserirmen o7uf .iczen= in &ltler fur .iinzfreun<e= pp7 *FF;*UZ7 V7 Costumul '7.7 _I'75"!: T:e Roman toga= &altimoi;fi= *UZ0i7 '7.7 _I'5"!: T:e clot:ing of t:e An<ent Romans= T&altU uiore= *U-F7 E7 &uctria A77/!DR0fi: '0Alimeutat?on et la cuisine Rome= (aris= *k*7 "7ii7 >ARCU.: Roman CooWs= <iss7 &altimore= *U*;0i7 /7 ?n provincii 57 A/RI#E..7A: Aspetti <el:i vita puBBlica e privata nei municipi <ella Tripolitana romana= ?n ru/ista Roma= 8/III 2*ULV3= pp7 *U,;Z*N7 "7 (I#ARDI '4 Civilisation <e /Afridue romaine= (aris= *UNU7 = = .7 @i #7II7 &7 lUE!!E': EverT<aT 'ife in Roman &ritain= e<iia a Z;a= 'on<ra= *U-,7 A7'767 RI/ET: Tocn an< Coantnf in Roman &ritoin7 'on<ra= *UNF7 2A7 /iaa <e ?ainilie 67E7 ADC"C%: _omen in Roman 'ife an< 'etiers in "rnice an< Rome= 8I/= *ULN= pp7 * @i urnM7 .7 &"RD A: '0ires7 'a vita familiare romana nei <ocumenti are:eologiei e letterariR /atican= *UL,7 &7 6"ERT5#ti: Die pBlitisc:e Rolle er 6rHu in <or romise:en RepiiBliW= 5tuttgart= *U-N7 = #r>7'E6E&URE: 'e .ariage el le <ivora traversl0:istoire romaine ?n !ouvclle Reeue :istoridue <u= Droit franais et =;tranger= 8'II= pp7 *VZ;*--= ,ZF TA&'A I'U5TRA)II'"R *7 #RU(U' 'UI E!EA I A 'UI A!C>I5E Enea= fugin< <in Troia cuprins <e flcri= <uce ?n spinare pe tatl su= Ane:ise7 5tatuet <e lemn <at?n<= proBaBil= <in prima 9umtate a secolului al /;lea ?7e7n7 i provenin< <in spturile <e la /eii7 ?nlimea ZV cm7 Roma7 .uzeul <e la /illa #iulia7 E4poziia CArta @i civilizaia etruscilorD7 .uzeul 'uvru7 (aris= *UNN7 Z7 CA( DE IU(ITER Teracot <e stil etrusc provenin< <in templul zeitii .ater .atuta <e la Conca 2?n antic:itate 5atiricum= ?n 'alium3 @i <at?n< <o la ?nceputul secolului ai /;lea ?7e7n7 ?nlimea 0ZN cm7 Roma7 .uzeul <e la /illa #iulia7 -7 U! ('U#AR l ATli'AAU' 51U &ronz votiv <at?n< <in secolul al I/;lea ?7e7n7 @i provenin< <in Arezzo 2?n antic:itate Arrctium37 Roma7 .uzeul <o la /illa #iulia7 L7 R1$&"I!ICI ETRU5C * l " 6E.%I' 'A " (R"CE5IU!E 6U!ERAR1 TBli <e teracot ars= provenin< <in /oii7 5lir@iUiI secolului al /l;lea ?7e7n7 (aris7 .uzeul 'uvru7 N7 CA(U' 'UI AU#U5T TE!1R .armor7 .uzeul <in Arles7 ,-Q7 5TATUIA 'UI TRAIA!7

Traian ?n plato@= <up un tip care provine <in ?nfi@area lui August <e la (rima (orta7 (e plato@ se afl masca .e<uzei @i <ou /ictorii ?naripate care in ni@te prizonieri7 .armor7 "stia7 ,7 A'TAR 6U!ERAR Acest altar reprezint= pe cele patru fee ale sale= motive inspirate <in ritualul cstoriei7 (artea superioar este ?mpo<oBit cu g:irlan<e care ?ncon9oar instrumente <e sacrificiu7 Roma7 .uzeul !aional al Termelor <in Roma7 F7 'TCT"RI 6ragment <in Ara (ictatis Augustae= altar consacrat ?n ZZ e7n7 <e TiBeriu= construit aBia ?n L- <e Clau<iu= pentru a ilustra (ietatea ?mpratului= ata@amentul su fa <e fon<atorul Imperiului= August= @i soia sa= 'ivia7 Cinci Basoreliefuri care ornau incinta acestei Ara (ietatis s?nt azi ?ncastrate ?n faa<a interioar a /ilei .e<icis7 Unul <intre ele reprezint o scen <e procesiune= creia ?i aparine fragmentul <e fa7 U7 RE'IE6 (R"/E!IT DI! 6"RU' 'UI TRAIA! (ARTEA 5TI!#1 >aruspe4 2g:icitor3 e4amin?n< mruntaiele unei victime7 (artea sting a unui relief reprezentin< pe Traian lu?n< auspicii7 (aris7 .uzeul 'uvru= *V7 DETA'IU A' C"'U.!EI 'UI TRAIA!: A D"UA CA.(A!IE E.("TRI/A DACI'"R Traian strBate A<riatica ?mpreun cu armata sa7 5e v< trei nave <e rzBoi= ?narmate cu pinteni lungi 2rostra3= nave pe care au urcat pe<estra@ii 2a se nota steagul <e legiune 2 pe coraBia care se afl 9os37 Traian in picioare= pe nava <in mi9loc= pare s vorBeasc sol<ailor7 5cena se petrece h noaptea 2un om= ?n st?nga= ine o tor37 ,-L **7 C"'U.!A 'UI TRAIA! Imagine a prii inferioare7 Columna lui Traian a fost <e<icat ?mpratului= ?n **- e7n7= ?n amintirea victoriilor sale asupra <acilor7 Este opera ar:itectului Apollo<or7 5cena reprezint pregtirile <e campanie: sol<aii taie lemne= caut ap etc= ?n ve<erea construirii unei taBere7 (artea superioar a fotografiei arat o <efilare= *Z7 CA(U' 'UI A!!IU5 /ERU5 Annius /erus era fiul lui .arcus Aurelius7 A murii Ift v?rsl <e @apte ani= ?n *QU e7n7 .elancolia <ureroas care eman <in acest t?nr c:ip este= <up A7 C:arBonneau4 Cceva mai mult <ec?t pecetea epocii= marca Bolii @i semnul prevestitor al <estinuluiD7 Aci avem unul <intre portretele <e copii @i <e a<olesceni care se numr printie mi@itele sculpturii romane7 Acest portret a fost= poate= opera unui artist originar <in Attica 2C7E7 A7 C:arBonneau4= (ortretele <in vremea Antoninilor= ?n .onumentele /ioi= voi7 LU= *UNF= pp7 Q, FZ37 .uzeul 'icru7 *- a7 &A5"RE'IE6U' !U.IT A' (RET"R >A *'"R Acest Basorelief= care grupeaz ?n realitate nisie ofieri @i sol<ai <intr;o legiune= ca @i un stegar= <ateaz <in vremea lui >a<rian7 .uzeuJ 'uvru7 A se ve<ea .7 >uitv= Co:ortele pretoriene= (aris= *U-F7 *- B7 ('1TIREA I.("$ITU'UI !i@te rani= ?mBrcai ?ntr;o mantie cu o glug caracteristic pentru con<iia lor= a<uc Bani la7 un perceptor ?ncon9urat <o slu9Ba@i mruni7 Relief provenin< <in !eu;magen 2!oviomagus37 .uzeul provincial <in Trier7 ?nceputul secolului al IllKlea e7n7 li7 5CE!1 DE RITUA' I5*AC (reotul zeiei Isis iese <in templu @i apare= ?n partea <e sus a unei scri= in?n< ?n m?na sa urna care conine apa sf?nt= simBol al zeiei7 Este ?n ?ntregime ?mBrcat ?n in7 'a st?nga sa= un preot negru agit un sistru7 'a <reapta sa= o preoteas ine <e asemenea un sistru @i o cl<are= ?n cealalt m?n7 ?naintea celor trei celeBrani= un apro<= cu toiagul su alB= impune tcere celor <e fa= BrBai @i femei7 'a piciorul scrii= un altar un<e ar<e focul 9ertfei7 (almieri @i iBi@i situeaz scena ?n Egipt7 (ictur provenin< <in >ereulanum7 .uzeul <in !apoli7 *N7 ."$AICU' 'UI ("5EID"! I A' A.6lT.TEl YDETA'II3 .ozaic mare gsit ?n Algeria la Constantine= <at?n< <in secolul al III;lea e7n7 Reprezint o scen maritim un<e se amestec reminiscenele mitologice @i <etaliile concrete7 ?n centru= !eptun @i Amfitrite stau ?n picioare ?ntr;un car= tras <e :ipocampi7 De<esuBt= se afl Brci cu pescari @i o ?ntreag serie <e pe@ti= caracatie @i crustacee7 .uzeul E57 E!T"ARCEREA 'UI U'I5E Eroul= ?n Itaca= ?@i reve<e nevasta= (enelopa= care nu;* recunoa@te7 (ictur <in (ompei7 !apoli7 .uzeul !aional7 *,7 /ER#I'*U E!TRE D"U1 .U$E Acest celeBru mozaic= provenit <in 5usa= reprezint pe poet 2i<entificat <atorit cuvintelor ?nscrise pe un volumen <esc:is pe genunc:ii si: primele+ versuri <in Enei<a3= a@ezat ?ntre <ou muze care ?l inspir: cea a epopeei= la <reapta sa= cea a trage<iei= la st?nga sa7 *F7 &U5TU' 'UI CICER" I<entitatea persona9ului reprezentat <e acest Bust este garantat <e o inscripie care figureaz pe un alt portret al oratorului 2'on<ra= ApsleT >ouse3= ale crui trsturi s?nt evi<ent inspirate <e mo<elul celui <e fa7 Roma7 .uzeul /atican7 *J ,-Q

U7 C"(I' DEC'A.E!D : Detaliu <e pe un sarcofag7 Copilul= Tn picioare= <eclam In <iscurs= compus <e el= ?naintea profesorului su caro st os7 5cen caracteristic pentru e<ucaia tinerilor la @coala retorului7 Relief7 .uzeul 'uvru7 ZV7 .15URAREA &"&U'UI Un slu9Ba@ al serviciului annonei 2aprovizionarea puBlic3 msoar BoBul pre<at <e furnizori7 .ozaic <e la "stia7 (iaa Corporaiilor7 Z*7 C1RU)1 U "AR1 .ozaic reprezent?n< un ran ?ntr;o cru u@oar= cu patru roi 2s?nt reprezentate numai cele <e pe latura st?ng3= pe care o trage un cat?r7 "stia7 Termele cezarilor7 ZZ7 DEC"R DI! A' I/;loa 5TI' Decor pe zi<= provenin< <in (ompei= @i reprezentiu< un ansamBlu comple4= un<e apar persona9e <intre care unele 2inviziBile aci3 prezint un caracter <ionisiac7 5tucul este utilizat @i la pictur= fapt care accentueaz impresia <e Ctri<imensionalitateD7 Acest <ecor este inspirat= fr ?n<oial= <e motive teatrale7 !apo?i7 .uzeul !aional7 Z-7 (".(EI7(ERI5TI'U' CA5EI /ETTIE'"R Aceast cas= cercetat la ?nceputul secolului al 88;lea= b ?ost mult restauratI coloanele au fost puse la loc @i gr<ina a fost reconstituit <up urmele lsate <e plante ?n pm?nt7 (rintre tufi@uri= ni@te statuete @i <oi >erme@i= un Bazin rotun< <e marmor= un Bazin <e fint?n= o mas etc7 Interior CBurg:ezD 2/ettii erau Banc:eri37 ?n 9urul anului 0U e7n7 ZL7 I!TERI"RU' U!EI C"'I (rofesorul= ?n centru= con<uce o lectur7 Doi @colari= lezai @i ?mBrcai cu o manta cu glug= citesc <in uolu;m0Da= iar alt @colar sose@te cu ?nt?rzicrcI ine ?n m?ri mate; --rialul su <e scris @i pare s cear scuze7 Relief7 Copie <e ^P .uzeul <in 5aint;#ermain;en;'aTe7 "riginalul se afl ^ muzeul <in Trier7 ZN7 R".A7 C"'I 5EU' Amfiteatrul este vzut <in e4teriorI aci faa<a sa este complet= art?n< or<ine <e coloane suprapuse @i pila@trii celui <e;al patrulea eta97 ZQ7 R".A7 ("ARTA 'ATI!1 (oart a incintei lui Aurelian= prin care trecea u 'atina7 Ea se compune <intr;o singur arca< <e piatr= <easupra creia se afl cinci ferestre @i un r?n< <e creneluri7 Turnurile vecine s?nt <e crmi<I au fost mult restaurate ?n epoca mo<ern7 (oarta ?ns@i <ateaz <e la restauraia lui >onorius7 Z,7 ("!T DU #ARD7 /EDERE AERIA!1 Acest po<= care traverseaz Car<omil= este ?n realitate un ape<uct <estinat s alimenteze ora@ul !?rnes7 A fost construit ?n 9urul anului *U i7e7n7 ZF7 I5TA.&U'7 A(EDUCTU' 'UI /A'E!5 Acest ape<uct= ?nceput suB Constantin= a fost terminat ?n -,F <e ctre /alens7 El servea la alimentarea cu ap a ora@ului Constantinopol= pe care Constantin voia s;* fac rivalul Romei7 ZU7 "5TIA7 TER.E'E CE'"R A(TE '!)E'E()I !umite astfel <in cauza picturilor reprezent?n< pe cei @apte ?nelepi= care ornau zi<urile unei taverne= transformate ?n vestiar 2apo<Ttcrium3 <e Bi7 5al rotun< cu 2l cupol @i ?mpo<oBit cu un mozaic frumos7 -V7 TI.#AD7 ("RTICU' DI! 6"R (artea <in <ecumonus ma4imus= care se ?ntin<ea <s lungul 6orului= era acoperit cu un portic7 Acest por0*0 ,-F itinea pe trectori ?a a<post <e intemperii7 !i@te statui <in care nu mai rm?n <ec?t Bazele3 erau <ispuse ?ntre Ioloane7 *7 C"R1&II DE TRA!5("RT .ozaic <e la "stia 2piaaCorporaiilor3= in spate silueta orului <e la Ale4an<ria7 Z7 (".(EI7 TER.E'E DE 'A 5TA&IAE Tepi<arium 2sala cl<u3 a Termelor7 Decorul lunetei= n stuc= este caracteristic pentru cel <e al I/;lea stil pom;Seian7 -7 R".A7 TE.('U' 'UI ("RTU!U5 Acest mic templu ptrat= numit @i al C6ortunei BarB;9@tiD= ri<icat ?n 6orul &oarium= nu <eparte <e TiBru= era oate consacrat zeului marin (ortunus7 Dateaz <in (rima ?mtate a secolului I ?7e7n7 L7 5AI!T;RE.s;DE;(R"/E!CE7 .AU5"'EU' IU' II '"R .orm?nt ri<icat <e o familie <in aristocraia local= teliefurile reprezint <iverse lupte la care romanii au luat arte @i au ?nvins7 N7 .A5C1 TRA#IC1 Relief provenit <in "stia7 Roscius <in Ameria a intro<us= ?ntre *VL @i UL ?7e7n7= purtarea m@tii tragice ?n teatrul foman7 De atunci masca roman= ?n trage<ie ca @i ?n come<ie= va repeta cu fi<elitate tipurile m@tii grece@ti7 2Cf7= ?n +ceast (rivin= catalogul CE4poziiei .@tiiD= care s;H <esc:is la muzeul #uiraet= la (aris= ?n noiemBrie

*UNU73 -Q7 'U(T1 E!TRE U! E'E6A!T l U! TAUR Detaliu <e mozaic gsit pe Aventin @i conservat ?n .uzeul /atican7 Reconstituit la .uzeul civilizaiei romane7 Roma7 ,-U -,7 #'ADIAT"R /ICT"RI"5 .ozaic <in secolul al I/;lea7 Roma7 #aleria &org:ese -F7 5CE!1 DE 6AR51 Detaliu <e mozaic <escoperii po Aventin @i pstrat la muzeul /aticanului7 Rcconstiluit la .uzeul Civilizaiei romane7 Roma7 -U7 5CE!1 DE .I. .ozaic <o la /atican7 Reconstituit la .uzeul civilizaiei romane7 Roma7 LV7 6I &U'1 DE AUR Aceast fiBul provine <in morm?ntul Regolini;#alassi <e la0 Cerveleri7 5ecolul al /ll;lea ?7e7ri7 2Rorna= .uzeul etrusc al /aticanului737 /I7 R".A7 TEATRU' 'UI .ARCE''U5 6aa<a e4terioar a acestui teatru= ?nceput <e lulius Caesar= terminat <e August ?n *- 57e7n7 Al treilea eta9 este faa<a palatului 5avelli= construit pe ruinele teatrului= LZ7 5TATUET1 ETRU5C1 (aris= &iBi7 !aional= CaBinetul me<aliilor7 L-7 CA( DE #ER.A! Acest cap se gse@te pe o fa a Csarcofagului <e :ipUr provenit <iS (ortonaccioI pe la *,N c7n7 2Roma= .uzeuJ naional al Termelor37 0=077 CA( DE 5C'A/ DAC Acest cap provine <in portul lui Traian7 2Roma= .uzeuJ /atican73 0=N7 CA( DE (ART I (aris= .uzeul 'uvru7 LQ7 CA( CU CA5C1 A' 'UI .ARTE &1R&"5U' (e st?nga '8: QV <e sesteri7 .one< a RepuBlicii 2-LZZ** ?7e7n737 (aris= &iBlioteca !aional= CaBinetul me<aliilor7 ,LS L,7 ."R.E!TU' CAECI'IEI .ETE''7A (E /IA A((IA 'A R".A LF7 ."R.E!TU' 'UI CE5TIU5 'A R".A LU7 "(U5 5I'ICEU. 2("'I#"!A'3 $i<ul <e susinere a unei vile <o la #rota <i Torr? 2Regiunea saBin37 NV7 "(U5 lUADRATU. #ros plan al unui zi< <e teatru roman <e la "range N*7 ("RTIC .ARE7 /I'A 'UI DI".EDE DE 'A (".(EI r7Z7 "5TIA7 .ARE'E DRU. CE!TRA'= E! A(R"(IERE DE I!TRARE N-7 (".(EI7 /IA DE#'I AU#U5TA'I E /IC" 5TAT" N*7 I"RDA!IA7 &"R!E R".A!E 'A 5UD DE AR!"! NN7 CU(1 5.1')UIT1 E4poziia C/iaa particular ?n #recia @i la tomaD7 .uzeul 'uvru= (aris= *UNU7 NQ a7 'A.(1 NQ B7 6URCU'I)E CU D"I DIR)* E4poziia C/iaa particular ?n #recia @i la RomaD7 0 0 .uzeul 'uvru= (aris *UNU7 N,7 CA!DE'A&RU !apoli= .uzeul naional7 NF7 CARA617 /A5 CU (ICI"R 0 E4poziia ==/iI4a partic4ilar ?n #recia @i la RomaD7 .uzeul 'uvru= (aris= *UNU7 NU7 CU(1 DE 5TIC'1 (rovenien: 5iria7 E4poziia C/iaa particulara ?n #recia @i la RomaD7 .uzeul 'uvru= (aris= *UN-7 /A QV7 6AR6URIE R"TU!D1 E4poziia C/iaa particular ?n #recia @i la RomaD7 .uzeul 'uvru= (aris= *UNU7 Q*7 (ATER17 ("RTRET DE &1R&AT Tezaur <e argintrie <e la &oscoreale7 .uzeul 'uvru7 QZ7 CU(1 Tezaur <e argintrie <e la &oscoreale7 .uzeul 'uvru= Q:-7 "#'I!D1 Tezaur <e argintrie <e la &oscoreale7 .uzeul 'uvru7

C/7 I&RIC Tezaur <e argintrie <e Ia &oscoreale7 .uzeul 'uvru7 CU(RI!5 (ARTEA A TREIA7 R".A I!TI.1 2continuare3 Capitolul I8: Desftrile ora@ului -F/iaa puBlic 77777777777777777777777770D0 ; P -FDistraciile sta<ioanelor 7777777777777777777777 -UJK Aocurile romaneD 777777777777777777777777777777 -UJS Teatrul popular: <ivertisment @i mimi777777777777 LVN Cursele <e cai 77777777777777777777777777777777 LVU 'uptele <e gla<iatori 77777777777777777777777777 L*Z Desftarea Bilor @i a meselor77777777777777777777 LZ* Avanta9ele vieii <in Roma 77777777777777777777 LZU Capitolul 8: .arile oru@l im\9crinle 20i0ili3 Concluzie 777777777777777777777777777777777770 LN* TA&E'E CR"!"'"#ICE7777777777777777777777 Lf=i DIC)I"!AR I5T"RIC l &I"#RA6IC 7777777777 =/ON I!DICA)II &I&'I"#RA6ICA 777777777777 :7777 ,VU TA&'A I'U5TRA)II'"R77777777777777777777777 ,-*