Sunteți pe pagina 1din 4

Noiuni generale privind dreptul procesual penal Aplicarea legii penale se materializeaza prin organele specializate ale statului

care au sarcina de a descoperi o infractiune savarsita, de identificare a autorilor in vederea tragerii la raspundere penala a acestora si pentru restabilirea ordinii de drept incalcate. Aceasta activitate procesuala se infaptuieste printr-un complex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordonate si progresive reprezinta un proces, adica un lant de manifestari consecutive la capatul caruia se va putea hotari daca este sau nu cazul sa fie aplicata o sanctiune. O astfel de activitate este procesul penal. In literatura juridica de specialitate definitia procesului penal data de diferiti autori este, in esenta, apropriata cu cea care urmeaza a fi redata. Procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Trasaturile definitorii ce caracterizeaza notiunea de proces penal. Procesul penal este o activitate reglementata de lege care se desfasoara succesiv si coordonat; ermenul de proces deriva din latinescul procedere ! a inainte, a progresa; "otiunea de proces penal este mai larga incluzand pe langa activitatea instantelor judecatoresti si subiecte procesuale #$inisterul Public, organele de cercetare penala, partile si alte persoane% Procesul penal are loc doar intr-o cauza penala. Scopul procesului penal. &in definitia procesului penal rezulta implicit si scopul acestuia. Inscris in art. ' (od Procedura Penala scopul imediat al oricarui proces )este constarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala*. +copul imediat al oricarui proces este acela de a constata la timp faptele ce constituie infractiuni in vederea sanctionarii persoanelor socialmente periculoase dar si a individualizarii pedepselor ce urmeaza a fi aplicate. +copul general al procesului penal este acela de )aparare a ordinii de drept a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, de prevenire a infractiunilor, precum si de educare a cetatenilor in spiritul respectarii legilor*. #art. ', alin. , (. Proc. Pen.%. Fazele procesului penal. Procesul penal asa cum rezulta din definitia sa cuprinde numeroase activitati complexe pe parcursul unor etape succesive care impun anumite reguli. Procesul penal modern cuprinde trei faze .rmarirea penala; /udecata; Punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive.

Procesul penal astfel alcatuit s-a dovedit eficace in realizarea raporturilor juridice penale. +ub acest aspect Ion anoviceanu in ) ratat de drept si procedura penala* #'0,1% arata- )cercetarea constituie actul intai al dramei penale, judecata actul doi iar executarea epilogul*. 2azele sunt diviziuni ale procesului penal in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functiile lor procesuale si dupa epuizarea lor pot fi date anumite solutii privind cauza penala. In faza urmaririi penale sunt cuprinse etapele cercetarii penale care au ca obiect strangerea probelor pentru trimiterea in judecata a inculpatului. (odul de procedura penala cuprinde in partea speciala numeroase dispozitii referitoare la activitatea de cercetare penala. Aceasta activitate este efectuata de organele de cercetare penala si procuror. (onform noilor modificari aduse (odului de procedura penala instanta de judecata poate interveni in faza anchetei penale. Judecata incepe o data cu sesizarea instantei si dainuie pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. .ltima faza a procesului penal, punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive , reprezinta momentul final al procesului penal. 3ste posibil ca procesul penal sa nu parcurga cele trei faze. 3ste cazul infractiunilor prevazute de art. ,40 alin. ,, lit. a (. Proc. Pen. lipsind faza de urmarire penala deoarece plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata. 3ste asanumita forma atipica a procesului penal. Faptele juridice procesual penale. Notiunea de fapt juridic procesual penal. &efinim faptele juridice procesual penale ca fiind imprejurarile de fapt care potrivit legii dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice procesual penale sau impiedica nasterea lor. 2aptele juridice procesual penale se clasifica in actiuni si evenimente. Actiunile sunt fapte juridice dependente de vointa oamenilor. 3venimentele sunt fapte juridice produse independent de vointa oamenilor. &upa efectele care le produc faptele juridice pot fi- constitutive, modificatoare, fapte extinctive si impeditive. +unt considerate fapte juridice constitutive- savarsirea unei infractiuni, formularea unei plangeri prealabile, constituirea de parte civila.+unt fapte juridice modificatoare- punerea in miscare a actiunii penale, implinirea varstei de '1 ani. +unt fapte juridice extinctive- impacarea partilor, decesul faptuitorului, retragerea plangerii prealabile. Interventia unor asemenea imprejurari conduce la stingerea raportului juridic procesual penal. 2aptele juridice procesual penale impeditive sunt printre altele- amnistia intervenita inainte de declansarea procesului penal, lipsa plangerii prealabile. Aparitia unor asemenea imprejurari impiedica nasterea raportului juridic penal. Raporturile juridice procesual penale. +unt acele raporturi ce se nasc intre organele de judecata si persoanele care sunt trase la raspundere penala. In literatura juridica de specialitate se sustine ca in cadrul procesului penal pe langa raporturile juridice procesual penala principale exista si raporturi juridice procesual penale auxiliare. &in punct de vedere structural raporturile juridice procesual penale contin urmatoarele elemente-

+ubiectii raportului juridic procesual penal sunt participantii la activitatea procesual penala; (ontinutul raportului juridic procesual penal este format din totalitatea drepturilor si obligatiile subiectilor care participa la desfasurarea procesului penal; Obiectul raportului juridic procesual penal este dat de existenta sau inexistenta raportului de drept, substantial de conflict, dedus sau adus spre solutionare in fata organelor judiciare. Trasaturi specifice raportului juridic procesual penal +unt raporturi juridice de autoritate, adica de putere, deoarece tragerea la raspundere penala are loc prin manifestarea de vointa a puterii exercitate de catre stat. 5aporturile juridice procesual penale i-au nastere de regula peste si inafara acordului de vointa al partilor. .nul din subiecti este un organ al statului desi exista situatii in care nu mereu gasim un subiect care este organ al statului. &e exemplu- raportul juridic dintre avocat si inculpat. &repturile organelor judecatoresti au valoarea de obligatii ale acestora. Normele de drept procesual penal. Notiune. &reptul procesual penal cuprinde ansamblul normelor juridice procesual penale. "ormele de drept procesual

penal sunt acele norme care reglementeaza desfasurarea procesului penal si au in principiu aceleasi reguli de conduita ca si celelalte norme juridice cu particularitatea ca ele se adreseaza numai participantilor la procesul penal. Clasificarea normelor de drept procesual penal. +ub aspectul continutului reglementarilor distingem intre "orme procesuale care cuprind dispozitii referitoare la actele ce trebuie indeplinite; "orme procedurale care prevad cum trebuie aduse la indeplinire actele procesuale pentru a-si produce efectele pe care legea le-a conferit organelor judiciare; &in punct de vedere al aplicabilitatii normele procesual penale sunt norme generale care se aplica tuturor cauzelor penale; norme speciale care se aplica numai unor categorii de cauze penale.

In raport de obiectul reglementarii normele de drept procesual penal pot fi clasificate in norme de organizare; norme de competenta; norme de procedura. +tiinta dreptului procesual penal nu se confunda cu dreptul procesual penal, ea avand un caracter autonom. (a obiect de studiu stiinta dretului procesual penal isi canalizeaza activitatea in directiile cercetarii normelor procesual penale, a conditiilor obiective care au determinat reglementarile anumitor institutii procesuale, elaborarea unor reguli deduse din studierea practicii judecatoresti si a doctrinei. +tiinta dreptului procesual penal foloseste o serie de metode de cercetare- metoda logica, metoda istorica, metoda comparativa, inductia, deductia, etc.