1_DREPT_1_ID Introducere n drept

MULTIPLE CHOICE 1. Metodele cercetarii stiintifice juridice sunt: a. metoda logica; metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele cantitative; b. metoda sociologica si metoda teleologica; c. metoda teleologicalogica; metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele calitative; 2. Dreptul pozitiv: 1. reprezinta totalitatea normelor judicie in vigoare dintr-un stat; 2. este un drept aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si suseptibil de a fi adus la indeplinire prin coercitia statala; 3. formeaza continutul raportului juridic, alaturi de obligatia juridica; a. 1,3 b. 1,2 c. 3 3. Potrivit criteriului apartenentei la un bazin de civilizatie juridica, exista urmatoarele familii de drept: 1.de traditie romanica; 2. dreptul anglo-saxon; 3. dreptul musulman. a. 1,2,3 b. 1,3 c. 2,3 4. In componenta dreptului public intra, printre alte ramuri de drept: 1. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar, dreptul comercial; 2. dreptul constitutional, dreptul procesual penal, dreptul muncii; 3. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar; a. 1 b. 2 c. 3 5. Ramurile de drept care intra in componenta dreptului privat: 1. reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa intotdeauna ca parte si statul; 2. reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa particularii; 3. pot fi, printre altele: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul administrativ. a. 1,3 b. 2 c. 1,2,3 6. Din punct de vedere al formei de organizare, statele se impart in: 1. state simple sau unitare si state compuse sau federative; 2. state neunitare si state unitare; 3. state unitare si uniuni de state. a. 1 b. 2 c. 1, 3 7. Organizarea institutiilor judiciare si a justitiei are la baza urmatoarele principii: 1. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei si al impartialitatii, principiul colegialitatii; 2. principiul egalitatii in fata legii, principiul separatiei, principiul ocrotirii proprietatii; 3. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei; a. 1 b. 1,2 c. 3

8. Principiile fundamentale ale servicului public sunt: 1. principiul egalitatii, principiul gratuitatii, principiul neutralitatii, principiul continuitatii; 2. principiul separatiei puterilor, principiul gratuitatii, principiul pozitiei de egalitate; 3. principiul egalitatii, principiul gratuitatii, principiul democratiei, principiul continuitatii; a. 1 b. 2 c. 3 9. Judecatoriile: 1. au personalitate juridica; 2. sunt organizate cate una in fiecare judet; 3. nu au personalitate juridica; a. 1 b. 1,2 c. 3 10. Tribunalele: 1. au personalitate juridica; 2. pot exista mai multe intr-un judet; 3. au o singura sectie, mixta, pentru toate litigiile. a. 1 b. 1,2,3 c. 1,3 11. Principiile generale ale dreptului sunt: 1. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul responsabilitatii; principiul echitatii si al justitiei; 2. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul responsabilitatii; principiul corelarii intereselor particulare cu cele generale, obstesti; 3. principiul separatiei puterilor in stat; principiul respectarii autoritatilor legale ale statului. a. 1 b. 1,2,3 c. 1,3 12. Intr-un stat de drept: 1. intinderea puterii trebuie sa fie compensata de scurtimea mandatului celor care o detin; 2. izvorul oricarei puteri politice sau civile trebuie sa fie vionta suverana a poporului; 3. puterea politica trebuie sa isi gaseasca formule juridice de exprimare in asa fel incat puterea poporului sa poata funciona in mod real ca o democratie; a. 1 b. 2,3 c. 1,2,3 13. Functiile dreptului sunt: 1. functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia normativa; 2. functia represiva; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; 3. functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia de egalizare in fata legii. a. 1 b. 1,3 c. 1,2,3 14. Norma juridica: 1. are un caracter general si impersonal; 2. are un caracter tipic si implica un raport intersubiectiv, fiind obligatorie. 3. este edictata de care stat. a. 1 b. 1,3 c. 1,2,3

15. Exigibilitatea normei juridice inseamna ca: 1. aceasta are garantii externe, statale, de asigurare a traducerii in viata; 2. este tot timpul respectata de catre cetateni, prin ea insesi; 3. poate fi modificata de orice individ interesat, pentru motive justificate. a. 1 b. 1,3 c. 1,2,3 16. Din punct de vedere al structurii logice, norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente: 1. ipoteza, dispozitia si sanctiunea; 2. ipoteza si structura tehnico-legislativa; 3. dispozitia si sanctiunea. a. 1,2 b. 1 c. 3 17. Din punct de vedere al gradului de determinare, sanctiunile pot fi: 1. determinate; 2. relativ-determinate; 3. alternative si cumulative. a. 1,2 b. 1,3 c. 1,2,3 18. Ipoteza normei juridice: 1. descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei; 2. poate defini calitatea subiectului; 3. poate caracteriza subiectul in mod generic; a. 1,2,3 b. 1,3 c. 3 19. In dispozitia normei juridice: 1. se cuprinde imperativul, comandamentul normei, sau elementul sau rational; 2. se poate ordona o anumita conduita; 3. se poate prevedea obligatia de abtinere de la anumite fapte. a. 1 b. 1,2,3 c. 2,3 20. Sanctiunea normei juridice: 1. contine urmarile nefavorabile care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei sau ipotezei acesteia; 2. asigura eficienta normei; 3. are rolul de a descuraja comportarea praticulara nelegala. a. 1,2,3 b. 1,3 c. 2 21. Normele juridice se impart, in baza anumitor criterii, astfel: 1. fata de obiectul reglementarii juridice si al metodelor de reglementare in: norme juridice de drept penal, de drept administrativ, legi si decrete; 2. fata de forta juridca a actului normativ, in legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordonante, acte ale organelor administratiei locale (decizii); 3. din punct de vedere al modului de cuprindere a partilor, in complete si incomplete. a. 1,2,3 b. 2,3 c. 1,3

22. Principiile actiunii in timp a normei juridice sunt: 1. norma juridica actioneaza numai pentru viitor si principiul neretroactivitatii normei juridice; 2. stabilitatea si echitatea normei juridice; 3. norma juridca actioneaza numai pentru viitor, fara vreo exceptie. a. 1 b. 2 c. 1,3 23. Constituie exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridce: 1. normele juridice cu caracter interpretativ; 2. norma penala mai favorabila; 3. norma juridica ce cuprinde reteroactivitatea expresa. a. 1,3 b. 1,2,3 c. 2,3 24. Incetarea activitatii normelor juridice are loc prin: 1. ajungere la termen; 2. desuetudine; 3. abrogare. a. 1,2,3 b. 1,3 c. 2 25. Izvoarele formale ale dreptului sunt: 1. obiceiul juridic, practica judecatoreasca si precedentul judiciar, doctrina, contractul normativ si actul normativ; 2. cutuma si jurisprudenta; 3. numai contractul normativ si actul normativ. a. 3 b. 2 c. 1 26. Cutuma: 1. este un izvor principal de drept, alaturi de tratat, in dreptul international public; 2. apare in treapta primitiva de dezvoltare a societatii, ca necesitate de conservare a valorilor societatii; 3. poate fi izvor de drept, in materiea dreptului privat, in masura in care este consacrata ca atare prin lege. a. 1,3 b. 1 c. 1,2,3 27. Principiile legiferarii sunt: 1. principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice; 2. principiul asigirarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului; 3. principiul corelarii sistemului actelor normative; 4. principiul accesibilitatii si al economiei de mujloace in elaborarea normativa; a. 1,2,4 b. 2,3,4 c. 1,2,3,4 28. Sunt parti constitutive ale actului normativ: 1. expunerea de motive; 2. titlul actului normativ; 3. preambulul si formula introductiva; 4. dispozitii sau principii generale; 5. dispozitii de continut; 6. dispozitii finale si tranzitorii. a. 1,2,4,5 b. 2,4,5,6 c. 1,2,3,4,5,6 d. 2,3,6

29. Articolul: 1. constituie elementul structural al actului normativ; 2. de regula contine o dispozitie de sine-statatoare; 3. se poate grupa cu alte articole, in sectiuni, capitole, titluri. a. 1,2,3 b. 1,3 c. 2 30. Incorporarea: 1. poate fi oficiala sau neoficiala; 2. este numai oficiala; 3. reprezinta o asezare a actelor normative in raport de criterii exterioare. a. 1 b. 1,3 c. 2,3 31. Aplicarea dreptului: 1. reprezinta una din formele realizarii dreptului; 2. nu poate fi elaborata decat de autoritatile statului; 3. consta in elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale, in vederea transpuneii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor nomelor de drept. a. 2 b. 1,2,3 c. 2,3 32. Constituie faze ale aplicarii dreptului: 1. stabilirea starii de fapt; 2. alegerea normei de drept; 3. interpretarea normelor juridice; 4. elaborarea actului de aplicare. a. 1,2,3,4 b. 2,3 c. 1,3,4 33. Interpretarea normelor juridice: 1. constituie o etapa a aplicarii dreptului; 2. consta in operatiuni de lamurire si concretizare a continutului regulii de drept cuprinsa in norma care urmeaza a guverna raportul respectiv; 3. poate fi realizata de cetateanul asupra caruia se va rasfrange, in temeiul egalitatii in fata legii. a. 2 b. 1,3 c. 1,2 34. Care sunt componentele continutului dreptului: a. vointa si interesul; b. forma intern si forma extern; c. statistica si dinamica; d. ordinea juridic si ordinea social; e. forma dreptului si esenta dreptului. 35. Care sunt factorii de configurare a dreptului: a. norma juridic, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul dreptului; b. sistemul romano-germanic, sistemul anglo-saxon, sistemul de drept musulman, sistemul de drept hindus, sistemul de drept comunitar; c. teritoriul, populatia, puterea public; d. cadrul natural, cadrul economic, social si politic national si international, factorul uman; e. constiinta juridic, dreptul natural, ordinea de drept.

36. Cum poate fi definit societatea civil: a. coloana de sustinere a edificiului social politic al societtii avnd la dispozitie prghiile prin care se pot modifica si completa legislatia si implicit structura organizatoric a sistemului social-politic; b. ansamblul formelor organizatorice nestatale apolitice, fundamentate pe dreptul de liber asociere, sustinut prin Constitutie, prin intermediul crora sunt exprimate public interesele specifice ale opiniei publice; c. structura grupal care cuprinde persoane reunite pe baza conceptelor si atitudinilor comune, ca reflex al apartenentei lor la aceeasi categorie social si care actioneaz pentru satisfacerea pe calea reglementrii juridice a intereselor membrilor si; d. o categorie organizat n partide politice, uniuni sau asociatii legal nregistrate si recunoscute de autorittile statale; e. grupuri organizate legal ce au la dispozitie prghiile puterii prin care politica lor poate deveni politic de stat, vointa lor fiind impus ca norm obligatorie pentru societate. 37. Care sunt functiile societtii civile: a. functia executiv si administrativ, functia jurisdictional, functia extern; b. functia de supraveghere, de monitorizare a puterii publice privind modul n care sunt gestionate treburile trii, functia de sanctionare a puterii, functia educativ; c. functia de institutionalizare sau formalizare juridic, functia de conservare si garantare a valorilor fundamentale ale societtii, functia normativ; d. functia de solutionare a subiectelor, functia de aprare a demnittii umane, a drepturilor omului, functia de aprare si promovare a valorilor umane; e. functia de reglementare social, functia de tratare a conflictelor declarate, functia de legitimare a puterii. 38. Care sunt izvoarele dreptului comunitar: a. izvoarele materiale, izvoarele formale; b. actul normativ, cutuma, practica judectoreasc, doctrina juridic, contractul normativ; c. izvoare actuale si izvoare potentiale; d. tratatele constitutive si modificate, izvoarele derivate, izvoarele complemetare, izvoarele nescrise. 39. Care sunt caracteristicile dreptului comunitar: a. este expresia juridic a relatiilor economiei de piat; b. consacr principiile de libertate, egalitate, echitate; c. consfinteste dreptul de proprietate, dreptul de liber circulatie n spatiul U.E.; d. aplicabilitate imediat, aplicabilitate direct, prioritate; e. este imuabil, extern, scris. 40. Care este componenta sistemului actelor normative: a. legea, obiceiul, jurisprudenta, doctrina; b. norma juridic, institutia de drept, ramura de drept, sistemul de drept; c. Constitutia, legi constitutionale, legi organice, legi ordinare, acte normative ale administratiei publice; d. norme juridice dispozitive si norme juridice imperative; e. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept constitutional, de drept administrativ, de drept international etc. 41. Crei categorii de izvoare de drept apartine jurisprudenta : a. izvoare scrise, oficiale; b. izvoare directe; c. izvoare indirecte; d. izvoare nescrise; e. izvoare neoficiale. 42. n care din ramurile dreptului obiceiul este exclus: a. dreptul constitutional; b. dreptul penal; c. dreptul administrativ; d. dreptul international public; e. dreptul comercial.

43. Care sunt conceptele de abordare a izvoarelor dreptului: a. teoria vointei, teoria interesului; b. conceptia Scolii istorice a dreptului, conceptia scolii sociologice; c. conceptia exegetic, conceptia liberului drept; d. conceptia genetic, conceptia gnoseologic; e. conceptia clasic, conceptia modern. 44. Ce desemneaz jurisprudenta: a. totalitatea hotrrilor judectoresti cu caracter de ndrumare date de nalta Curte de Casatie si Justitie; b. o norm de conduit fundamentat pe observarea uniformittilor asupra cazurilor petrecute n viata social vreme ndelungat si considerat ca norm dreapt; c. totalitatea prerilor, opiniilor exprimate de oamenii de stiint ai domeniului; d. totalitatea hotrrilor judectoresti pronuntate de ctre toate instantele de judecat, indiferent de gradul acestora, componente ale sistemului de organizare judectoreasc dintr-un stat; e. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de ctre stat, n scopul dirijrii comportamentului n societate. 45. Ce este Hotrrea Guvernului: a. este actul normativ emis n temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, n carul unor limite si n conditiile prevzute de aceasta; b. este actul normativ emis de puterea executiv care sustine norme juridice referitoare la organizarea executrii legilor, respectiv msuri concrete de punere n aplicare a legilor emise de Parlament n cele mai diverse domenii; c. actul normativ emis de conductorii organelor centrale de administratie de stat, precum si cele care eman de la organele locale executive; d. actul normativ prin care se reglementeaz organizarea Guvernului si a CJAT, organizarea referendumului, regimul strii de urgent si a strii de asediu, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a partidelor politice, a Ministerului Public, a institutiilor judectoresti, a nvtmntului; e. actul normativ care cuprinde un sistem articulat de norme investite cu fort juridic superioar privitoare la organizarea de stat, structurile economice si formele propriettii, dreptului si liberttile fundamentale ale omului. 46. Care sunt principiile legiferrii: a. principiul legalittii, principiul drepttii, principiul echittii justitiei; b. principiul teritorialittii si principiul personalittii; c. principiile generale sau fundamentale si principiile de ramur; d. principiul fundamentrii stiintifice, principiul corelrii, principiul echilibrului, principiul accesibilittii; e. principiul neretroactivittii cu cele b. exceptii: principiul ultraactivittii si principiul retroactivittii. 47. Ce cuprinde preambulul unui act normativ: a. scopul reglementrii respective; b. denumirea autorittii emitente si exprimarea hotrrii de emitere sau adoptare a actului normativ; c. denumirea generic a actului n functie de categoria sa juridic si autoritatea emitent precum si obiectul reglementrii; d. prevederi care orienteaz ntreaga reglementare, determin obiectul si principiile acesteia; e. msurile necesare pentru punerea n aplicare a actului normativ, data intrrii n vigoare a acestuia si implicatiile lui asupra altor acte normative. 48. Care sunt evenimentele legislative: a. codificarea si incorporarea; b. initierea proiectului de lege, dezvoltarea proiectului de lege, adapterea proiectului de lege, promulgarea legii, publicarea legii; c. modificarea, completarea, republicarea, suspendarea, abrogarea, rectificarea actelor normative; d. stabilirea strii de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare; e. asigurarea cadrului organizatoric necesar, respectarea dispozitiilor normative, implicarea organelor de stat.

49. Care e momentul intrrii n vigoare a legii: a. data publicrii n Monitorul Oficial; b. data promulgrii ei de ctre Presedintele trii; c. la c.0 zile de la data publicrii n Monitorul Oficial; d. numai dup depunerea sa spre dezvoltare n Camerele Parlamentului si dup aprobarea presedintilor celor dou Camere; e. La trei zile de la data publicrii n Monitorul Oficial sau la data din text. 50. n ce const regimul juridic special aplicabil strinilor aflati pe teritoriul trii noastre: a. acest regim acord strinilor un tratament la fel de avantajos ca acela conferit cettenilor unui stat tert considerat ca favorizat; b. acest regim recunoaste si strinilor aceleasi drepturi de care se bucur cettenii statului pe care se afl strinii cu unele restrngeri; c. acest regim este guvernat de legea statului unde strinul si are domiciliul sau resedinta dac nu are domiciliului; d. acest regim acord strinilor drepturi ce decurg din legislatiile nationale sau conventiile internationale la care Romnia si statul al crui cettean este acesta sunt prti; e. acest regim const n abordarea de drepturi privind dobndirea de bunuri mobile si imobile, accesul la institutiile judectoresti, exercitarea unei profesii, dreptul la nvtmntul primar si la locuint. 51. De cte feluri este abrogarea: a. determinat, relativ determinat; b. alternativ, cumulativ; c. complet, incomplet; d. general, special, de exceptie; e. expres, tacit. 52. Cum se clasific normele juridice dup criteriul sferei de aplicare: a. norme juridice complete si norme juridice incomplete; b. norme juridice generale, norme juridice speciale, norme juridice de exceptie; c. norme juridice-principii, norme juridice-mijloace; d. norme juridice organizatorice, norme juridice punitive, norme juridice stimulative; e. norme juridice de drept civil, norme juridice de drept penal, norme juridice de drept administrativ, norme juridice de drept constitutional. 53. Prin ce se caracterizeaz puterea de stat: a. are posibilitatea de monitorizare si supraveghere a puterii publice privitor la modul concret n care sunt gestionate treburile trii; b. are sfer general de aplicativitate, are caracter public, dispune de drepturi de structuri specializate care o realizeaz si este suveran; c. impune reglementarea juridic a domeniilor incluse n programele politice ale partidelor aflate la guvernare; d. are rol de receptor pentru semnalele emise de societate, pe care le sistematizeaz, are rol valorizator, are rol normativ si de conducere; e. este compus din teritoriu, populatie, suveranitate. 54. Care sunt functiile statului: a. functia de conducere, functia normativa, functia preventiva, functia de guvernare, aprare si garantare a valorilor fundamentale ale societtii; b. functia de asigurare a cadrului de legal de nfptuire a aprrii sociale, functia de protejare a noilor valori si realitate sociale, functia de reprimare a faptelor antisociale, functia de prevenire; c. functia de asigurare a cadrului legal n care actioneaz persoana fizic si juridic, functia de ocrotire a intereselor legitime ale persoanelor fizice cu statut special (minori, btrni etc.), functia de aprare si promovare; d. functia de reglementare social, functia de tratare a conflictelor declarate,, functia de legitimare a puterii; e. functia legislativ, functia executiv si administrativ, functia jurisdictional, functia extern.

55. Cum se clasific statele n functie de structura de stat: a. state monocratice, state oligarhice, state democratice; b. state unitare sau simple si state federale, supuse sau unionale; c. monarhice si republice; d. state capitaliste, state socialiste, state totalitare; e. state de liberale, state social-democrate, state conservatoare. 56. Ce exprim conceptul de form a statului: a. este un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul c are caracter politic, are sfer general de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizeaz; b. exprim prerogativa statului de a organiza si conduce societatea si de a stabili raportul cu alte state; c. exprim modul de organizare a continutului puterii, structura intern si extern a acestui continut; d. exprim un criteriu politic n baza cruia statul si construieste o structur special a aparatului de conducere si se constientizeaz conceptul de suveranitate; e. exprim organizarea de ansamblu a puterii n raport cu teritoriul, criterii n functie de care statele se clasific n state unitare si state supuse (federale). 57. Ce reprezint TERITORIUL pentru stat: a. un criteriu politic n baza cruia statul si construieste o structur special a aparatului de conducere si se constientizeaz conceptul de suveranitate; b. un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul c are caracter politic, are sfer general de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizeaz; c. modul de organizare a continutului puterii, structura intern si extern a acestui continut; d. o modalitate de organizare a puterii n raport cu suprafata delimitat de granite stabilit prin lege organic, criterii n functie de care statele se clasific n state unitare si state federale; e. un sistem de institutii care sunt expresia concret a autorittilor publice, respectiv a autorittii legislative, executive si judectoresti. 58. Cum este definit realitatea juridic: a. totalitatea relatiilor care se nasc si se dezvolt ntre participantii la circuitul juridic; b. suma fenomenelor, evenimentelor, strilor de lucruri ce se produc si se manifest ntr-o societate; c. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de ctre stat n scopul dirijrii comportamentelor oamenilor n societate; d. totalitatea normelor ce guverneaz o societate; e. totalitatea realittilor economice, politice, cultural-spirituale, juridice guvernate de norme specifice care au menirea de a asigura o ordine specific. 59. Care din afirmatiile de mai jos privesc regulile (normele) morale: a. privesc exterioritatea dreptului; b. sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unei proceduri specifice; c. se manifest spontan si neformal, privesc intimitatea individului, sunt greu de interpretat, atrag sanctiuni ce privesc reactia comunittii fat de individul n cauz ca oprobiul public, marginalizarea; d. au caracter unitar si neechivoc; e. actioneaz n scopul restabilirii situatiei anterioare nclcrii lor. 60. Interpretarea logic este: a. o form a interpretrii, b. un argument logic; c. o modalitate de interpretare specifica dreptului penal; d. un rezultat al activittii de clasificare al textului normei juridice; e. o metod tehnic de interpretare. 61. Interpretarea restrictiv este: a. o form a interpretrii; b. o metod de interpretare; c. un principiu al interpretrii; d. o scoal a interpretrii; e. un rezultat al interpretrii.

62. Interpretarea normelor juridice priveste: a. doar aplicarea dreptului; b. doar realizarea dreptului prin respectare; c. doar crearea dreptului; d. crearea si realizarea dreptului; e. normele de drept national. 63. Cum definim interpretarea normei juridice: a. o faz n elaborarea normei juridice care const n cutarea si folosirea unor termeni clari, fr echivoc; b. o operatiune logic care are ca scop lmurirea si explicarea interesului normei juridice, oferind solutii pentru situatiile pe care organele de stat le au de rezolvat; c. o etap a procesului de aplicare a dreptului care are ca rezultat alegerea normei celei mai potrivite situatiei de fapt; d. activitatea de fundamentare stiintific n vederea crerii normei juridice; e. este activitatea desfsurat de analisti din domeniul dreptului, teoreticieni si practicieni cuprins n opere stiintifice. 64. Ce cuprind drepturile de fond: a. prevederi care orienteaz ntreaga reglementare, determin obiectul si principiile acesteia; b. reglementarea propriu-zis a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ; c. msurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, nscute n temeiul vechii reglementri care urmeaz a fi nlocuit cu noul act normativ; d. enuntarea scopului reglementrii respective; e. denumirea autorittii emitente si exprimarea hotrrii de a emite. 65. Ce cuprind dispozitiile generale ale actului normativ: a. prevederi care orienteaz ntreaga reglementare, determin obiectul si principiile acesteia; b. reglementarea propriu-zis a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ; c. msurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, nscute n temeiul vechii reglementri care urmeaz a fi nlocuit cu noul act normativ; d. enuntarea scopului reglementrii respective; e. denumirea autorittii emitente si exprimarea hotrrii de a emite. 66. Care sunt activittile desfsurate de organul de aplicarea a dreptului n alegerea normei juridice: a. stabilirea strii de fapt, critica normei juridice, interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare; b. initierea, dezbaterea, adoptarea proiectului de lege, promulgarea si publicarea legii; c. descrierea detaliat a situatiilor de fapt ce urmeaz s fie transformate n situatii de drept, analiza motivatiilor si determinrilor care au impus reglementarea respectiv; d. anticiparea efectelor posibile, evaluarea costului social, al punerii n aplicare a reglementrii juridice respective, stabilirea oportunittii aplicrii normei juridice; e. nominalizarea normei juridice, verificarea autenticittii, a fortei juridice si a actiunii normei de drept, stabilirea raporturilor normei juridice respective cu ale normei juridice cuprinse n acelasi act normativ si n alte acte normative, determinarea continutului exact al normei. 67. Cum se clasific subiectele raporturilor juridice: a. subiecte individuale si subiecte colective; b. persoanele fizice si persoanele juridice; c. cetteni romni, strini si apatrizi aflati pe teritoriul trii noastre; d. subiecte de drept civil, de drept penal, de drept administrativ; e. subiecte cu capacitti juridice si subiecte fr capacitti juridice. 68. Care sunt subiectele colective de drept: a. Parlamentul, Guvernul, institutiile judectoresti, societatea civic, statul; b. partidele politice, grupurile etnice, grupurile de presiune, grupurile de interes; c. statul, organele de stat, persoanele juridice; d. societtile comerciale, societtile cu rspundere limitat (SRL), societtile pe actiuni; e. organizatiile de tineret, organizatiile non-guvernamentale, organizatiile cooperatiste.

10

69. Care sunt elementele constitutive ale personalittii juridice: a. organizarea de sine stttoare a persoanei juridice; b. capacitatea juridic general si capacitatea juridic special; c. capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosint; d. statul, organele de stat, persoanele juridice; e. drepturile si obligatiile corelative ale prtilor. 70. Ce este obligatia juridic: a. datoria pe care un subiect al raportului juridic o are fat de cellalt subiect al raportului juridic; b. premisa esential pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic; c. conduita ce se realizeaz de ctre subiectul raportului juridic; d. pozitia pe care se situeaz un subiect determinat ntr-un raport juridic determinat; e. totalitatea drepturilor prezentate de norma juridic ce st la baza unui raport juridic determinat. 71. Cum se clasific drepturile subiective dup natura continutului lor? a. drepturi patrimoniale, drepturi nepatrimoniale; b. drepturi fundamentale, drepturi care deriv din vointa exprimat a indivizilor si drepturi care decurg din prezenta individului n viata social; c. drepturi civile, drepturi penale, drepturi administrative; d. drepturile fundamentale ale omului prezente in constitutia trii si cele prevzute n Declaratia Universal a Drepturilor Omului; e. drepturi ce decurg din vointa exprimat a prtilor unui raport juridic si drepturilor ce decurg din vointa general exprimat n norma juridic. 72. Crei categorii de izvor de drept apartine doctrina? a. izvoare nescrise; b. izvoare oficiale; c. izvoare neoficiale; d. izvoare indirecte; e. izvoare potentiale. 73. n Constitutia Romniei sunt ncorporate solidaritatea uman, spiritul de tolerant, de ntrajutorare si de fidelitate fat de tar ca: a. valori morale; b. valori religioase; c. valori patrimoniale; d. valori fundamentale ale societtii; e. valori ce tin de educatie. 74. Obligativitatea normei juridice nseamn faptul c: a. se aplic imediat, neconditionat, continuu; b. se aplic unor seturi de relatii sociale avnd drept rezultat uniformizarea conditilor subiectelor de drept; c. prescrie un comportament standard recomandat unui subiect generic; d. prescrie un comportament recomandat unui subiect individualizat; e. prescrie un comportament care implic ideea de reciprocitate. 75. Care sunt izvoarele materiale ale dreptului: a. factorii de configurare a dreptului, dreptul natural, constiinta juridic; b. izvoarele oficiale si neoficiale; c. izvoare directe si izvoare indirecte; d. izvoarele dreptului penal, izvoarele dreptului constitutional, izvoarele dreptului civil; e. actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridic, contractul normativ. 76. Caracterul normativ este: a. izvor de drept formal; b. izvor de drept material; c. izvor de drept indirect; d. izvor de drept oficial; e. izvor de drept actual.

11

77. Legile constitutionale au ca obiect de reglementri: a. sistemul electoral, organizarea si functionarea partidelor politice, a referendumului, a CSM, a CSAT, regimul strii de asediu si al strii de urgent, organizarea Ministerului Public, etc. b. orice domeniu al relatiilor sociale cu exceptia celor rezervate legilor constitutionale; c. organizarea de stat, structurile economice si formele de proprietate, drepturile si liberttile fundamentale ale omului; d. revizuirea, modificarea Constitutiei; e. reglementarea unor situatii deosebite, de exceptie. 78. Modificarea unui act normativ const n: a. introducerea unor dispozitii noi, exprimate n texte ce se adaug elementelor structurale existente prin utilizarea unei formule de exprimare; b. integrarea prevederilor schimbate sau completate n mod substantial n ansamblul reglementrii, actualizndu-se denumirile schimbate si realiznd o nou numerotare a elementelor de structur; c. schimbarea expres a unuia sau mai multor articole sau aliniate si redactarea lor ntr-o alt formulare; d. suspendarea unui act normativ dispus printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior; e. ndreptarea unor erori materiale descoperite n cuprinsul unui act normativ. 79. n ce const continutul rspunderii juridice? a. n dreptul statului de a aplica sanctiunile prevzute de normele juridice persoanelor care au nclcat prevederile legale si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale n scopul restabilirii ordinii de drept; b. repararea unui prejudiciu adus unui subiect de drept prin nclcarea dispozitiilor unei norme juridice; c. aplicarea sanctiunilor prevzute de norma juridic nclcat; d. prerogativa organelor special abilitate ale statului de a stabili forma concret a rspunderii juridice; e. actiunea sau inactiunea prin care o persoana ncalc dispozitiile legale. 80. Vinovtia sub forma intentiei sau culpei este: a. conditie a rspunderii juridice; b. form a rspunderii juridice; c. principiu al rspunderii juridice; d. un segment al rspunderii juridice; e. o cauz special care nltur rspunderea juridic. 81. Care sunt cauzele care nltur rspunderea penal? a. lipsa pericolului social al faptei, legitima aprare; b. starea de necesitate, constrngerea fizic si moral; c. cazul fortuit, iresponsabilitatea; d. minoritatea fptuitorului, eroarea de fapt; e. cauzele generale (amnistia, prescriptia, lipsa plngerii prealabile, mpcarea) si cauze speciale ca de exemplu: desistarea si mpiedicarea producerii rezultatului, mpiedicarea de ctre participant a consumrii faptei, calitatea de sot sau rud a tinuitorului, denuntarea de ctre martor. 82. Ce cuprinde sistemul stiintelor ? a. b. c. d. e. Latura static si latura dinamic Stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gndire Totalitatea conceptelor , ideilor, principilor, si legittilor fenomenului juridic Stiintele exacte si stiintele sociale; Stiinte care au ca obeict de studiu activittile umane si ca finalitatea stabilirea legilor si relatiilor functionale ale acestora.

12

83. Care sunt prtile din care este alctuit sistemul stiintei dreptului ? a. b. c. d. e. Drept civil, drept penal, drept administrativ, drept constitutional, dreptul muncii, drept procesual civil; Partea general si partea special; Elemente si secvente bine determinate care se aplic n stare de interferent; Drept public si drept privat; Stiinte predominant teoretice, stiinte juridico-istorice, stiinte juridice de ramur. Stiinte juridice participative.

84. Care este definitia Teoriei Generale a Dreptului ? a. Este disciplina care ofer dreptului concluzii valoroase si obiective cu privire la dimensiunile fenomenului criminalistic, tendintele de evolutie ale acestuia, domeniile noi n care acestea se manifest; Este stiinta juridic, care cerceteaz institutiile politico-juridice n dinamica si evolutia lor de la origini pn n prezent, explicnd si argumentnd factorii care au determinat actuala configuratie si substant a acestora; Este stiinta care studiaz relatiile sociale ce apar si se dezvolt n procesul exercitrii puterii de stat; Este disciplina ce studiaz ansamblul dreptului, respectiv determinarea, articulatiile si esenta, alctuirea si structurarea lui si care elaboreaz instrumentele esentiale si conceptele fundamentale prin care dreptul este gndit; Este o disciplin logic relevant pentru studiul problematicii dreptului si pentru activitatea juridic n general, mai exact ca disciplin ale crei rezultate sunt semificative n elaborarea, interpretarea si aplicarea dreptului.

b.

c. d.

e.

85. Care este obiectul specific Teoriei Generale a Dreptului ? a. b. c. d. e. Studierea evolutiei generale a fenomenului juridic; Studierea si cercetarea fenomenelor juridice particulare; Observarea si cercetarea fenomenului juridic, a legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale, valabile pentru ntreaga stiint juridic Studierea doctrinelor juridice (curente, scoli) n evolutia lor, rolul acestora n formarea si consolidarea unor sisteme de drept; Studierea naturii, societtii si gndirii.

86. Care sunt metodele de cercetare juridic ? a. b. c. d. e. Observatia, analiza documentelor sociale si juridice, ancheta, chestionarul, interviul; Logic, gramatical, istoric, sociologic, sistemic; Logic, comparativ, istoric, cantitativ, sociologic; Analiza conditiilor economice, sociale, politice, completat cu cercetarea diferitelor categorii si tipuri de stat si drept; Stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice incidente, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare.

87. Crei metode de cercetare juridic apartine observatia ? a. b. c. d. e. Metodei sociologice de cercetare juridic; Metodei comparative de cercetare juridic; Metodei logice de cercetare juridic; Metodei cantitative de cercetare juridic; Metodei istorice de cercetare juridic.

88. Cum este definit dreptul n acceptiunea sa de drept obiectiv ? a. b. c. d. e. Totalitatea normelor juridice n vigoare la un moment dat, ntr-o societate dat; Dreptul unui stat anume, aplicat de autorittile abilitate ale statului respectiv; Totalitatea mijloacelor, procedeelor si instrumentelor pe care le folosesc att organele care creeaz dreptul ct si cele care l aplic; Ansamblul normelor juridice elaborate de stat n scopul desfsurrii normale a vietii n comun a oamenilor; Prerogativa recunoscut unui subiect de drept de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept.

13

89. n ce const continutul dreptului ? a. b. c. d. e. Totalitatea elementelor, laturilor si conexiunilor care exprim n mod concret vointa intereselor sociale care reclam oficializarea si garantarea lor de ctre stat; Constiinta juridic, dreptul, ordinea de drept; Dreptul national, dreptul international, dreptul comunitar; Drept constitutional, drept civil, drept penal, drept administrativ, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul procesul; Drept public, drept privat.

90. Ce este dreptul n esenta sa ? a. b. c. d. e. Dreptul privit ca sistem de reglementri si institutii; Dreptul privit ca instrument n substanta cruia se ntlnesc drepturi si ndatoriri ale oamenilor; Dreptul privit ca rezultat al desfsurrii raporturilor juridice n conformitate cu prevederile legale; Dreptul privit ca stare de constiint; Vointa general oficializat, devenit voint juridic, exprimat n legi si aprat de stat.

91. Care sunt izvoarele formale ale dreptului ? a. b. c. d. e. Dreptul natural, constiinta juridic, factorii de configurare a dreptului; Izvoare oficiale si neoficiale; Izvoare directe si indirecte; Actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridic, contractul normativ; Izvoarele dreptului penal, izvoarele dreptului constitutional, izvoarele dreptului civil.

92. Care este ntelesul notiunii de tehnic juridic ? a. Totalitatea normelor de tehnic legislativ si a principiilor elaborrii care asigur sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridic adecvat pentru fiecare act normativ; Totalitatea mijloacelor, metodelor, procedeelor si tehnicilor utilizate de organele puterii de stat n procesul de initiere, elaborare si adoptare a actelor normative; Totalitatea normelor juridice care definesc prtile constitutive ale actului normativ, structura sa, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia; Totalitatea procedeelor tehnice privitoare la modificarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative; Tehnica juridic desemneaz stilul actului normativ, limbajul clar, concis, fr echivoc folosit de legiuitor la elaborarea proiectelor de lege si a propunerilor legislative.

b. c. d. e.

93. Care sunt principiile actiunii n timp a normei juridice ? a. b. c. d. e. Principiul teritorialittii si principiul personalittii; Principiul neretroactivittii cu cele dou exceptii : principiul ultraactivittii si principiul retroactivittii; Principiul unittii, principiul echilibrului, principiul accesibilittii; Principiul legalittii, principiul drepttii, principiul echittii si justitiei; Principiile generale sau fundamentale si principiile de ramur.

94. Care sunt principiile actiunii n spatiu si asupra persoanelor a normei juridice ? a. b. c. d. e. Principiul teritorialittii, principiul personalittii, principiul realittii; Principiul neretroactivittii, principiul ultraactivittii si principiul retroactivittii; Principiul legalittii, principiul drepttii, principiul egalittii Principiul prezumtiei de nevinovtie, principiul personalittii, principiul egalittii; Principiile generale si principiile de ramur.

95. Care este clasificarea ipotezelor ? a. b. c. d. e. Complete si incomplete De trimitere, n alb Generale, speciale de exceptie Determinate, relativ determinate, simple, complexe; Alternative, cumulative.

14

96. Cum se clasific normele juridice dup modul de reglementare a conduitei ? a. b. c. d. e. Normele juridice onerative, prohibitive, permisive, supletive; Normele juridice organizatorice, punitive, stimulative; Normele juridice generale, speciale, de exceptie; Normele juridice principii, normele juridice mijloace; Normele juridice generale, speciale.

97. Cum actioneaz n timp norma juridic ? a. b. c. d. e. Norma juridic actioneaz pe timp nedeterminat, n spatiu limitat la teritoriul statului si asupra unor categorii de persoane angrenate n circuitul civil; Norma juridic actioneaz n timp conform principiului teritorialittii si principiului personalittii; Norma juridic actioneaz n timp conform celor trei regimuri juridice : national, special (de reciprocitate), clauza natiunii celei mai favorizate; Norma juridic actioneaz pe timp nelimitat, cu exceptia legilor temporare; Norma juridic intr n vigoare, parcurge perioada activ, iese din vigoare.

98. Care este structura logic a normei juridice ? a. b. c. d. e. Este structura extern a normelor juridice; Titlu, capitol, alineat, paragraf; Ipoteza, dispozitia, sanctiunea; Titlul, formula introductiv, preambul, partea dispozitiv, formula de atestare a autenticittii; Dispozitii generale, dispozitii de fond, dispozitii tranzitorii, dispozitii penale.

99. Ce cuprinde dispozitia unei norme juridice ? a. b. c. d. e. Denumirea general a actului, functie de categoria sa juridic, de autoritatea emitent si de obiectul reglementrii; Exprimarea hotrrii de luarea a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv si denumirea autorittii emitente; Msurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nscute n temeiul actului normativ anterior; Conduita ce trebuie urmat n cazul ipotezei formulate. Scopul reglementrii, mentinerea conditiilor legale pe baza crora a fost emis actul normativ

100. Cum se clasific dispozitiile ? a. b. c. d. e. Civile, penale, administrative De drept public si de drept privat; Generale, de fond, tranzitorii, finale; Determinate, relativ determinat Cumulative, alternative.

101. Definitia normei juridice ? a. b. c. d. Ansamblul regulilor care guverneaz raporturile dintre oameni; Regula care reglementeaz conduita uman; Regula de conduit care determin subiectul de drept s adopte o variant de comportament; Regul de conduit cu caracter general si obligatoriu, elaborat sau recunoscut de stat n scopul asigurrii ordinii sociale, ce poate fi adus la ndeplinire, la nevoie, prin forta de constrngere a statului; Regula de conduit fundamentat pe observarea uniformittilor comportamentului si repetat pn se formeaz convingerea c este obligatorie.

e.

102. Care sunt trsturile caracteristice ale normelor juridice ? a. b. c. d. e. Spontaneitatea ( apar si se dezvolt n societate n chip neformal), legalitate, generalitate Sunt relative, au actiune limitat n timp, au proceduri speciale de elaborare; Generalitatea, oficialitatea, spontaneitatea Sunt generale, impersonale, obligatorii, au caracter tipic, implic un raport intersubiectiv Moralitatea, este scris, are sanctiunea inclus, este obligatorie.

15

103. Care sunt laturile componente ale formei de stat ? a. b. c. d. e. Forma de guvernmnt, structura de stat, regimul politic; Teritoriul, populatia, puterea public; State unitare, state federative Monarhia si republica Executiv, legislativ, jurisdictional, extern.

104. Ce cuprinde sistemul normelor sociale ? a. b. c. d. e. Norme imperative, norme dispozitive; Norma juridic, institutia juridic , ramura de drept, sistemul national de drept; Norme juridice de drept civil, penal, constitutional, financiar, international public, international privat Norme obisnuielnice ( obiceiul juridic ), precedentul judiciar, doctrina, actul normativ, contractul cadru Norme etice, norme obisnuielnice, norme tehnice, norme politice, norme religioase, norme juridice, norme de convietuire social.

105. Care sunt elementele sistemului dreptului ? a. b. c. d. e. Normele etice (morale), normele tehnice, normele juridice, normele deontologice Norma juridic, institutia juridic, subramura de drept, ramura de drept, diviziuni de drept Normele generale, normele speciale, normele de exceptie; Normele de drept public, normele de drept privat Normele de drept civil, penal, administrativ, constitutional, financiar etc.

106. Care sunt componentele realittii juridice ? a. b. c. d. e. Realitatea economic, realitatea politic, realitatea ideologic, realitatea cultural, realitatea religioas, realitatea demografic Constiinta juridic, dreptul, ordinea de drept; Cadrul economic, social, politic, natural, factorul uman Factorul geografic, factorul bio-fiziologic; Factorul demografic, evenimentele naturale.

107. Care sunt marile sisteme de drept ? a. b. c. d. e. Sistemul francez, sistemul german, sistemul scandinav; Sistemul de drept national, international, comunitar; Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sisteme de drept traditionale si religioase, sistemul de drept al comunittii europene; Sistemul common law, equity, statutary law Drept public, drept privat.

108. Ce sunt principiile dreptului ? a. b. c. d. e. Reguli de conduit generale, obligatorii, impersonale, instituite de ctre stat cu scopul mentinerii ordinii sociale Totalitatea mijloacelor, metodelor si procedurilor ce stau la baza elaborrii dreptului; Realitti exterioare care exercit o influent asupra dreptului, fcndu-l s aib o anumit nftisare Acele activitti concrete pe care le execut dreptul pentru a-si realiza scopul su fundamental, acela de a regla conduita oamenilor Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborrii si aplicrii dreptului.

109. Care sunt principiile generale ale dreptului ? a. b. c. d. e. Principiul asigurrii bazelor legale de functionare a statului, principiul liberttii, principiul egalittii, principiul responsabilittii, principiul drepttii, principiul echittii si justitiei; Principiile dreptului civil, principiile dreptului penal, principiile dreptului familiei, principiile dreptului international, principiile dreptului comunitar; Principiul fundamentrii stiintifice a activittii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului; Principiul accesibilittii si a economiei de mijloace, principiul corelrii; Principiul prezumtiei de nevinovtie, principiul egalittii prtilor, principiul celerittii, principiul rspunderii personale. 16

110. Ce sunt functiile dreptului ? a. b. c. d. e. Acele activittii pe care le desfsoar statul n scopul ndeplinirii atributelor de legiferare, executare, jurisdictionale si externe; Acele activitti concrete pe care le execut dreptul pentru a-si realiza scopul su concret, fundamental, acela de a asigura ordinea n societate, potrivit vointei generale Activittile desfsurate de organele competente n procesul de realizare si nfptuire a drepturilor si obligatiilor persoanelor participante la viata juridic; Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborrii si aplicrii dreptului Totalitatea strategiilor si scopurilor unui legiuitor precum si instrumentele conceptuale de realizare a acestora.

111. Care sunt functiile dreptului ? a. b. c. Functia legislativ, executiv, jurisdictional, extern; Functiile dreptului penal, functiile dreptului procesual penal, functiile dreptului civil, functiile dreptului procesual civil; Functia de institutionalizare sau formalizare juridic a organizrii social-politice,functia de conservare, aprare si garantare a valorilor fundamentale ale societtii ,functia de conducere a societtii, functia normativ, functia preventiv; Functia de aprare a societtii mpotriva infractiunilor, functia de stabilire a organelor competente s participe la realizarea procesului penal, functia de stabilire si delimitare a drepturilor si obligatiilor organelor participante la procesul penal; Functia de stabilire si explicare a conditiilor si efectelor actelor juridice civile, functia de stabilire a cadrului legal n care actioneaz persoana fizic si persoana juridic.

d.

e.

112. Cum definim statul ? a. b. c. d. e. Gruparea unor sisteme juridice nationale n raport cu trsturile comune ale acestora; Statul este o stare de constiint a societtii; Statul este un sistem de reglementrii si institutii; Statul este principala institutie politic a societtii care prin prerogativa ce o are de a elabora si aplica dreptul, asigur organizarea si conducerea societtii; Statul este o form istoriceste determinat si variabil de autoritate.

113. Care sunt prtile constitutive ale actului normativ ? a. b. c. d. e. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea; Norma juridic, institutia juridic, ramura de drept, diviziunea dreptului; Stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare Constitutia, decretul, legea, hotrrea de Guvern, Ordonanta de Guvern, acte ale organelor administrative (ordin, decizie); Stilul, forma introductiv, preambulul, partea dispozitiv, forma de atestare.

114. Care sunt principiile legiferrii ? a. b. c. Principiile fundamentale, principii de ramur; Principii juridice, morale, politice, filozofic Principiul fundamentrii stiintifice a activittii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului, principiul corelrii sistemului actelor normative ( al articulrii, al armoniei), principiul accesibilittii si economiei de mijloace n elaborarea actelor normative Principiul legalittii, principiul echittii si justitiei, principiul egalittii; Principiul armonizrii, principiul aplicabilittii directe, principiul aplicabilittii imediate.

d. e.

17

115. Care sunt etapele elaborrii actelor normative ? a. Descrierea detaliat a situatiilor de fapt ce urmeaz s fie transformate n situatii de drept, analiza motivatiilor si determinrilor care impun reglementarea domeniului respectiv, elaborarea actului normativ Cercetarea stiintific a realittii sociale, determinarea efectelor posibile ale viitoarei reglementri legale, evaluarea costului social al elaborrii si apoi punerii n aplicare a reglementrilor respective Stabilirea oportunittii adoptrii actului normativ respectiv, depistarea legturilor si interferentelor existente ntre raporturile sociale ce urmeaz a fi reglementate si alte raporturi deja existente Descrierea si stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice cea mai potrivit acelei situatii de fapt, interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare Initierea proiectului de lege, dezbaterea proiectului de lege, adoptarea proiectului de lege, promulgarea legii, publicarea legii.

b. c. d. e.

116. Care sunt formele de sistematizare a actelor normative ? a. b. c. d. e. Sistemul national al actelor normative; Sistemul de drept cu subsistemele sale; Sistemul de drept francez, german, scandinav; Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sistemele traditionale si religioase; Incorporarea si sistematizarea

117. n ce const realizarea dreptului ? a. b. c. Este prerogativa statului de a elabora si aplica dreptul n scopul mentinerii ordinii sociale Este posibilitatea statului detintor al fortei de coercitie ca n cazul nerespectrii dreptului de a interveni cu scopul restabilirii ordinii n societate Este procesul complex de transpunere n viat a continutului normelor juridice, proces n care destinatarii dreptului respecta si aduc la ndeplinire dispozitiile actelor normative, iar n situatia nclcrii acestora, statul intervine pentru aplicarea dreptului Este procesul de grupare a actelor normative pe baza unor criterii riguros stabilite, astfel nct normele juridice s fie bine cunoscute si aplicate Este procesul de stabilire a tehnicilor si operatiunilor metodologice si gnoseologice specifice care conduc la descifrarea structurii si dinamicii raporturilor stabilite n societate

d. e.

118. Care sunt fazele procesului de aplicare a dreptului ? a. b. c. d. e. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare si executare a legilor; ndeplinirea de ctre subiectele de drept a cerintelor cuprinse n norma juridic; Desfsurarea procesului n instant de fond, instanta de apel si instanta de recurs; Executarea si respectarea dispozitiilor juridice de ctre organele de stat care au atributii de aplicare a legii; Stabilirea strii de fapt, alegerea normei de drept, elaborarea si emiterea actului de aplicare

119. Care sunt modurile interpretrii normelor juridice ? a. b. c. d. e. Interpretare scris, nescris; Interpretare direct, indirect Interpretare determinat, relativ determinat; Interpretare oficial, neoficial; Interpretare doctrinar, judectoreasc, administrativ.

120. Care sunt metodele de interpretare a normelor juridice ? a. b. c. d. e. Metoda comparabil, cantitativ; Observatia, ancheta, interviul; Metoda sociologic, metoda informatic; Metoda gramatical, sistematic, istoric, logic; Literal, extensiv, restrictiv.

18

121. Ce este raportul juridic ? a. b. c. d. e. Acordul ntre dou sau mai multe persoane spre a se constitui ntre dnsii un set de drepturi si obligatii; Regula de comportament general, obligatorie, impersonal, elaborat sau recunoscut de stat cu scopul asigurrii ordinii sociale; Actul creat de autorittile publice investite cu putere de legiferare care cuprinde norme generale si obligatorii ce pot fi aduse la ndeplinire - la nevoie - prin forta de constrngere a statului; Este actul normativ elaborat de puterea executiv care contine norme juridice referitoare la organizarea executrii legilor emise de Parlament; Este o legtur social ntre participanti determinati, reglementat de norma juridic susceptibil, de a fi aprat pe calea coercitiei statale si caracterizat prin existenta drepturilor si obligatiilor juridice.

122. Care sunt premisele raportului juridic ? a. b. c. d. e. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea; Continutul raportului juridic, obiectul raportului juridic, subiectele raportului juridic; Norma juridic, subiectele raportului juridic, faptele juridice Statul, organele de stat si peroanele juridice; Evenimentele naturale, evenimentele sociale, actiunile licite, actiunile ilicite

123. n ce const continutul raportului juridic ? a. b. c. d. e. Norma juridic, subiectele de drept, faptele juridice; Capacitatea juridic a prtilor raportului juridic, norma juridic, obiectul raportului juridic; Subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, sanctiunea raportului juridic; Drepturile si obligatiile subiectelor ntr-un raport juridic concret determinat, care sunt prevzute de norma juridic; Acea mprejurare, eveniment sau stare de fapt real, care creeaz, modific sau stinge un raport juridic, adic produce efecte juridice.

124. Ce este obiectul raportului juridic ? a. b. c. d. e. Conduita ce se realizeaz de ctre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitrii drepturilor si ndeplinirii obligatiilor pe care le identificm n continutul raportului juridic Totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor ntr-un raport juridic concret determinat care sunt prevzute de norma juridic; Acea mprejurare, eveniment sau stare de fapt real, care creeaz, modific sau stinge un raport juridic; Posibilitatea subiectului raportului juridic de a cere aprarea dreptului su de ctre stat, atunci cnd dreptul su a fost nesocotit de subiectul obligat; Aptitudinea recunoscut de lege omului de a avea drepturi si obligatii juridice, n lipsa creia nu ar fi posibil stabilirea raportului juridic.

125. Ce desemneaz faptul juridic ? a. b. c. d. e. Acele mprejurri, evenimente sau stri de fapt care, prin ele nsele, au puterea de a produce efecte juridice; Acele mprejurri, evenimente sau stri de fapt de existenta crora normele juridice nu leag consecinte juridice; Acele mprejurri, evenimente sau stri de fapt reale care creeaz, modific sau sting un raport juridic; Acele mprejurri, evenimente, fapt prezente n ipoteza normei juridice la care se va referi n continuare dispozitia normei juridice; Acea conduit, comportament impus persoanei obligate de ctre norma juridic n corelatie cu dreptul subiectiv.

126. Care sunt particularittile raportului juridic penal ? a. b. c. d. e. Este un raport juridic de putere; Este un raport juridic de constrngere; Este un raport juridic de subordonare; Este un raport juridic de colaborare; Este un raport juridic de conformare. 19

127. Ce este rspunderea juridic ? a. b. c. d. e. Este conduita ilicit, adic actiunea sau inactiunea prin care o persoan ncalc dispozitiile legale Este atitudinea psihic a persoanei care comite fapte ilicite; Este un raport juridic, creat de norma juridic, ntre persoana care a nclcat dispozitiile legii si stat, reprezentat de organele de aplicare a legii; Realizare dreptului prin intermediul unor acte specifice de autoritate, emise de organele statului n conformitate cu competenta stabilit acestora prin lege; Este o relatie social, patrimonial sau nepatrimonial reglementat de o norm juridic.

128. Care sunt conditiile rspunderii juridice ? a. b. c. d. e. Conditii de form, conditii de fond; Capacitatea de folosint si capacitatea de exercitiu a subiectului care se afl n situatia de a rspunde juridic; Capacitatea juridic general si capacitatea juridic special; Norma juridic, subiectele de drept, faptele juridice; Conduita ilicit, vinovtia, legtura de cauzalitate

129. Care sunt formele specifice ale rspunderii juridice ? a. b. c. d. e. Rspunderea penal, administrativ, civil, a membrilor guvernului, a sefului de stat Rspundere direct, indirect, tacit sau implicit Rspunderea politic, moral, religioas, disciplinar Contraventia, infractiunea, prejudiciul Amenda, nchisoarea, acoperirea prejudiciului, suspendarea unor drepturi.

130. Care este componenta realittii juridice ? a. b. c. d. e. Realitatea economic, realitatea politic, realitatea ideologic, cultural, realitatea demografic, realitatea religioas, realitate militar; Constiinta juridic, dreptul, ordinea de drept; Constitutia, legile constitutionale, legile organice, legile ordinare, Decretul, Hotrrile de Guvern, Ordonantele de Guvern, acte ale administratiei publice centrale si locale; Norma juridic, institutia juridic, subramura de drept, ramura de drept, diviziunile dreptului; Esenta dreptului, continutul dreptului, forma dreptului.

131. Crei categorii de izvor de drept apartine doctrina ? a. b. c. d. e. Izvoare nescrise; Izvoare oficiale Izvoare neoficiale; Izvoare indirecte; Izvoare actuale.

20