Sunteți pe pagina 1din 62

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G.

. MAN NGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI n condiiile spitalizrii, patul reprezint pentru fiecare bolnav spaiul n care-i petrece majoritatea timpului i i se asigur ngrijirea. Patul - 2 m lungime, 8 -! cm lime, " cm nlime de la saltea, satisface cerinele de odi#n ale bolnavului, asigur$ndu-i posibilitatea adoptrii unei poziii comode i pentru manipularea lui de ctre personalul de ngrijire. Patul se confecioneaz din tuburi uoare de metal, vopsit n alb. %artea sa principal, util, este somiera metalic confecionat din s$rm ino&idabil, bine ntins pe un cadru de fier i elastic. Tipurile de paturi: - patul simplu cu somier dintr-o bucat' - patul simplu cu rezemtor mobil' - patul cu somier mobil (ortopedic) * cadranul somierei este din 2,+ sau , buci articulate, d$nd posibilitatea de aezare a bolnavului n poziii foarte variate' - patul universal' - patul nc#is cu plas (pentru bolnavi agitai, psi#ici)' - patul pentru sugari i copii (cu gratii mobile)' - patul pentru terapie intensiv (cu aprtori demontabile). Accesoriile patului: salteaua, una-dou perne, ptura cu lenjeria de pat (dou cearafuri * unul simplu i unul plic), dou fee de pern, o muama i o alez (travers). 1. Pregtirea patu ui !i a""e#$rii $r ui. %. &"hi'(area e)*eriei +e pat ($ )a,u ui i'$(i i-at. .. A#igurarea igie)ei per#$)a e/ "$rp$ra e !i ,e#ti'e)tare a ($ )a,i $r. 0. De-(r"area !i 1'(r"area ($ )a,u ui 1) pat. 2. E3e"tuarea t$a etei pe regiu)i a ($ )a,u i'$(i i-at. 4. E3e"tuarea t$a etei ge)era e pri) 1'(iere a ($ )a,u ui i'$(i i-at. 5. O(#er,area p$-i6iei ($ )a,u ui. 7. &"hi'(area p$-i6iei ($ )a,u ui. 8. M$(i i-area ($ )a,u ui. 19. Captarea +e*e"6ii $r 3i-i$ $gi"e !i pat$ $gi"e a e ($ )a,i $r. 11. E3e"tuarea tra)#p$rtu ui ($ )a,u ui 1) #pita .

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 1. PREG:TIREA PATULUI ;I ACCE&ORIILOR LUI &"$p. asigurarea condiiilor igienice, de confort, pentru odi#n i ngrijirea bolnavului. Materia e )e"e#are. salteaua, una-dou perne, ptura cu lenjeria de pat (dou cearafuri * unul simplu i unul plic), dou fee de pern, o muama i o alez (travers). Etape de execuie. -. %regtirea materialelor. - /legerea accesoriilor (materialelor) necesare. - 0aterialele se aaz pe un scaun l$ng sptarul patului. - 1e ndeprteaz noptiera de pat. 2. ntinderea cearafului peste saltea. - 2earaful simplu (sau unul din cele dou) se pune peste saltea, la mijlocul patului. - 2u o m$n se desface o parte a cearafului spre cap, iar cu cealalt se ntinde spre partea opus. - 1e introduce cearaful ad$nc sub saltea la captul patului. +. 3&ecutarea colurilor (n form de plic). - 2u m$na de l$ng pat se prinde partea liber a cearafului, la o distan de col egal cu lungimea marginii care at$rn i se ridic l$ng saltea. - 4in triung#iul format se introduce sub saltea partea care depete salteaua. - 1e las n jos partea ridicat la marginea saltelei i se introduce sub saltea restul triung#iului mpreun cu partea lateral a cearafului. - 1e aaz muamaua la mijlocul patului i se acoper cu aleza. ,. /ezarea cearafului de ptur. A. Cu cearaf simplu - 1e aaz al doilea cearaf peste care se ntinde ptura. - 0arginea cearafului dinspre cap se rsfr$nge peste ptur. - /t$t cearaful c$t i ptura se introduc sub saltea la captul de la picioare, dup ce s-a efectuat o cut pentru a da lrgimea necesar micrilor picioarelor bolnavului. - 2olurile pturii i cearafului se e&ecut identic ca la etapa +. B. Cu cearaf plic - 1e ndoaie ptura n lungime. - 1e introduce ptura n cearaf, prin desc#iztura plicului. - 1e fi&eaz colurile pturii de cele ale cearafului, cu butoniere i nasturi. - 1e face cuta pentru ca picioarele s stea comod. 5. /ezarea pernelor. - 6iecare pern se mbrac cu fa de pern. - 1e aaz pernele pe pat. - 1e reaaz noptiera l$ng pat.

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN %. &C<IMBAREA LENJERIEI DE PAT BOLNAVULUI IMOBILI=AT &"$p. asigurarea condiiilor igienice, de confort, pentru odi#n i ngrijirea bolnavului. Materia e )e"e#are. cearaf de pat, cearaf de ptur, fee de pern, ptur, alez, muama, sac de rufe murdare. 7e#nica este efectuat de dou-trei cadre medii, aezate de o parte i de alta a patului. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor necesare. - 8enjeria se mpturete i se aaz pe un scaun, n ordinea ntrebuinrii. ptura i cearaful ei se mpturesc n trei, sub forma de armonic (fig. -)' aleza mpreun cu muamaua se ruleaz n lime' cearaful de pat va fi rulat n lungime, pe fa, ntr-o singur direcie. - 1e deprteaz noptiera de pat.

6ig. - * mpturirea cearafului n armonic

2. %regtirea psi#ic a bolnavului. - 1e anun bolnavul i i se e&plic acestuia simplitatea te#nicii (pentru a nu-i crea stri emotive). +. %regtirea fizic a bolnavului. - 1e aaz bolnavul n poziia decubit lateral. ,. 1c#imbarea cearafului de pat. - 1plarea m$inilor. - /sistenta din dreapta prinde bolnavul cu m$na st$ng n a&ila dreapt a bolnavului, sprijinindu-i capul de antebra. - 1e trage perna uor cu m$na st$ng spre marginea patului. - 1e flecteaz uor cu m$na st$ng gambele bolnavului spre coaps. - 1e ntoarce bolnavul n decubit lateral drept, sprijinindu-l n regiunea omoplailor i a genunc#ilor. - 1e menine bolnavul bine acoperit n aceast poziie. - /sistenta din partea st$ng ruleaz cearaful mpreun cu muamaua i aleza murdar p$n la spatele bolnavului. - 2earaful mpreun cu muamaua i aleza pregtite anterior se deruleaz pe jumtatea liber a patului, fr ca lenjeria curat s se ating de cea murdar. - /sistenta din partea dreapt flecteaz membrele inferioare ale bolnavului. - 1prijinind bolnavul n regiunea omoplailor i sub genunc#i, el se aduce n decubit dorsal cu foarte mare atenie. - %rinz$nd bolnavul de a&ila st$ng, sora din partea st$ng l ridic uor i introduce m$na dreapt sub spatele bolnavului. - 1e sprijin capul bolnavului pe antebraul st$ng. - 2u m$na dreapt, se trage perna pe marginea st$ng a patului. - 1e aaz capul bolnavului pe pern. +

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1prijinind bolnavul de spate i regiunea poplitee, el se aduce (cu foarte mare atenie) n decubit lateral st$ng, dincolo de cele dou suluri de lenjerie (fig. 2).

6ig. 2 * Rularea len eriei pentru sc!im"are# n lun$ime

- 1e menine bolnavul bine acoperit n aceast poziie (asistenta din partea st$ng). - /sistenta din partea dreapt ruleaz lenjeria murdar. - 8enjeria murdar se introduce n sacul special prin micri lente, pentru a se evita mprtierea n aer a impuritilor, prafului etc. - 1plarea m$inilor. - 1e ntind bine cearaful, muamaua i aleza i pe cealalt jumtate a patului. - 1e e&ecut colurile. - 1prijinind bolnavul (asistenta din partea st$ng) n regiunea omoplailor i sub genunc#i, acesta se readuce n decubit dorsal cu foarte mare atenie. 5. 1c#imbarea cearafului de ptur. - 1e ndeprteaz ptura cu micri lente, iar bolnavul rm$ne acoperit numai cu cearaful murdar. - 1e aaz peste bolnav cearaful curat, mpturit n trei, n form de armonic. - 0eninerea colurilor de sus ale cearafului va fi efectuat de a treia persoan. - 2ele dou cadre medii, st$nd la marginile patului, prind cu o m$n colurile inferioare ale cearafului curat, iar cu cealalt colurile superioare ale cearafului murdar i printr-o micare micare atent, #otr$t n direcia picioarelor bolnavului, ndeprteaz cearaful murdar i acoper bolnavul cu cel curat. - 1e introduce cearaful murdar n sacul special, cu micri lente. - 1e aaz ptura peste cearaf. - 1e ntinde bine cearaful rsfr$ng$nd marginea dinspre cap, peste ptur. - 1e plicatureaz ptura deasupra degetelor de la picioarele bolnavului. ". 1c#imbarea feei de pern. - 1plarea m$inilor. - 6aa de pern murdar se nlocuiete cu una curat. 9. :eorganizarea locului de munc. - 1e aerisete salonul. - 1e aaz noptiera la locul ei. - 1e aaz scaunul la locul lui. - 1acul cu lenjerie murdar se scoate din salon. O(#er,a6ii> 1c#imbarea lenjeriei, cu bolnavul n pat, se e&ecut dimineaa nainte de curenia salonului, dup msurarea temperaturii, pulsului i toaleta bolnavului sau ori de c$te ori este necesar sc#imbarea lenjeriei murdrite. 0uamaua, aleza i cearaful se vor ntinde bine, pentru a nu produce iritaii pielii bolnavului.

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

8a bolnavii mobilizabili n poziie sez$nd, sc#imbarea lenjeriei se face n limea patului (fig. +), dup aceeai te#nic, dar rularea cearafului se face transversal.

6ig. + * %c!im"area cearafului de pat# pe lime

.. A&IGURAREA IGIENEI PER&ONALE/ CORPORALE ;I VE&TIMENTARE A BOLNAVILOR

A. Baia ge)era / +u!u 8a internarea n spital, bolnavului neimobilizat i se d posibilitatea s fac o baie sau un du, iar n timpul spitalizrii bolnavul va face baie sau du cel puin de dou ori pe sptm$n. 2u aceast ocazie i se va sc#imba i lenjeria. ;aia general, pentru categoria de bolnavi mobilizai, va fi efectuat n mod obligatoriu i naintea interveniilor c#irurgicale ca i naintea e&ternrii bolnavului. &"$p> meninerea tegumentelor ntr-o stare de perfect curenie n vederea prevenirii unor complicaii cutanate, pentru stimularea funciilor pielii i pentru asigurarea unei stri de confort fizic i psi#ic. Materia e )e"e#are> termometru de baie i de camer' spun' mnui de baie' cearaf de baie' alcool' lenjerie curat nclzit' trus pentru ung#ii, casc pentru protejarea prului (la femei). Etape de execuie: -. %regtirea ncperii. - nc#iderea geamurilor i a uii. - 0surarea temperaturii ncperii (n jur de 2 <2). 2. %regtirea materialelor. - 1e aaz spunul n savonier, mnuile de baie pe un suport la marginea bii sau pe un suport l$ng du. - 1e aaz pe un scaun cearaful de baie, lenjeria curat, trusa pentru ung#ii cu ustensile dezinfectate, pieptenele, peria de dini, pa#arul, pasta de dini, alcoolul pentru frecie, pe o tav. +. %regtirea czii de baie. - 1e introduce n cad ap fierbinte peste ap rece, pentru a evita producerea de vapori, cada fiind splat i dezinfectat n prealabil. 2ada se umple pe jumtate. - 1e msoar temperatura apei care va fi ntre +9-+8<2. - %entru bolnavii care prezint o stare de fatigabilitate se aaz transversal pe marginea bii o sc$ndur, pe care bolnavul va sta n poziie ez$nd. ,. %regtirea bolnavului. - 3ste invitat s urineze. - 3ste ajutat s se dezbrace. - 1e protejeaz prul cu casca de baie. - ;olnavul este introdus cu precauie n cada de baie, supraveg#indu-i reacia.

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 5. 3fectuarea bii. - ;olnavul se spal singur sau este splat de ctre asistenta cu prima mnu de baie, pe fa' pe trunc#i i membre cu a doua mnu, iar a treia mnu este ntrebuinat pentru regiunea perineal. - 2ltirea tegumentelor cu ajutorul duului. - 3ste ajutat s ias din baie, este nvelit n cearaful de baie i este ters. - 1e face frecie cu alcool pentru nc#iderea porilor i stimularea circulaiei. - 3ste ajutat s se mbrace cu lenjeria curat, #alat i papuci. - 3ste ajutat s-i fac toaleta cavitii bucale, s-i taie ung#iile, s se pieptene. 3ste transportat la salon. ". :eorganizarea locului de munc. - 1e str$ng materialele folosite, lenjeria murdar se pregtete pentru transport la spltorie. - 1e spal cada de baie, se aerisete camera. B. T$a eta -i )i" /sistenta are misiunea delicat de a controla (n mod discret) i de a ndruma ca bolnavul neimobilizat s-i fac zilnic toaleta de diminea i de sear (splarea feei, urec#ilor, g$tului, membrelor superioare, regiunii a&ilare, toaleta cavitii bucale i ngrijirea prului). Etape de execuie: -. %regtirea ncperii (spltorului). 1e impune aceeai conduit ca i la baia general. 2. %regtirea materialului. - 8a c#iuvet se pregtesc. spunul, o mnu pentru fa, g$t, membre superioare' periua de dini, pasta de dini, pa#arul' pieptenele, peria pentru pr' prosopul. - n apropierea duului mobil se pregtete materialul pentru mica toalet. spun, mnui, prosop. n lipsa duului se pregtesc un lig#ean splat i dezinfectat, can cu ap cald (+"+9<2). +. %regtirea bolnavului. - ;olnavul se dezbrac. - 1e protejeaz prul. ,. 3fectuarea toaletei. - 1plarea pe fa cu spun sau fr, dupa preferina bolnavului. 1e spal g$tul, membrele superioare cu mnua ud i spunit, insist$ndu-se n regiunea a&ilar, partea anterioar a toracelui. 1e cltete i se terge. - 1e efectueaz toaleta perineal. - 1e piaptn i se perie prul. - 1e face toaleta bucal. Atunci c&nd este ca'ul# dup toalet se sc!im" len eria "olna(ului.

"

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 0. DE=BR:CAREA ;I MBR:CAREA BOLNAVULUI N PAT 8enjeria de corp a bolnavului (cma de noapte sau pijama) trebuie sc#imbat periodic i ori de c$te ori se murdrete. ;olnavii i sc#imb singuri lenjeria de corp, cu e&cepia celor imobilizai la pat, adinamici, paralizai etc.' la acetia, asistenta medical este cea care trebuie s sc#imbe lenjeria de corp. &"$pu > pstrarea igienei personale a bolnavului. Materia e )e"e#are> cma de noapte curat (sau pijama)' un cearaf' talc' alcool' sac de lenjerie murdar. 7e#nica este e&ecutat de dou asistente medicale. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor necesare. - /legerea materialelor necesare, potrivite pentru bolnav. - 7ransportarea materialelor i aezarea lor pe un scaun l$ng patul bolnavului. 2. %regtirea psi#ic a bolnavului. - 1e anun bolnavul, comunic$ndu-i necesitatea efecturii te#nicii. +. 3fectuarea te#nicii propriu-zise. - 1plarea m$inilor. - %lierea pturii care acoper bolnavul sub form de armonic. - /coperirea bolnavului cu cearaf. - 1e ntoarce bolnavul n decubit lateral drept sprijinindu-l n regiunea omoplailor i a genunc#ilor. - 1e trage uor cmaa n sus p$n la torace. - 1e readuce bolnavul, cu mare atenie, n decubit dorsal. - 1e ntoarce apoi bolnavul n decubit lateral st$ng i se repet aceeai operaie. - =na din cadrele medicale ridic uor bolnavul, sprijinindu-l n regiunea omoplailor, introduc$nd m$na sub cma. - 2el de-al doilea cadru medical scoate cmaa cu o micare de la spate spre cap. - :eaducerea bolnavului n poziie orizontal (decubit dorsal). - 1e dezbrac nt$i braul sntos i apoi braul bolnav. - 8enjeria murdar se introduce, prin micri lente, n sacul special. - 1e acoper bine bolnavul. - 1plarea m$inilor. - 6ricionarea cu alcool a regiunilor predispuse la uscare i pudrarea cu talc. - 1e mbrac cu cmaa curat i nclzit, nt$i braul bolnav, apoi cel sntos. - =na din cadrele medicale ridic uor bolnavul, sprijinindu-l n regiunea omoplailor. - / doua asistenta trece cmaa peste capul bolnavului i o trage apoi peste spatele acestuia. - 1e readuce bolnavul n poziia orizontal (decubit dorsal). - 1e trage uor cmaa sub ezut. - 1e acoper bolnavul. - 1e reface patul bolnavului. - 1plarea m$inilor. ,. :eorganizarea locului de munc. - 1e aerisete salonul. - 1e scoate din salon sacul cu lenjerie murdar.

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 2. E?ECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI LA BOLNAVUL IMOBILI=AT 2urarea tegumentelor ntregului corp se efectueaz pe regiuni, la patul bolnavului, descoperindu-se progresiv numai partea care se spal. &"$p> ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos, descuamat i impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, microbi i alte substane strine care ader la piele. E3e"te> activarea circulaiei cutanate' favorizeaz mobilizarea anticorpilor formai de celulele reticuloendoteliate din esutul celular subcutanat' creeaz o stare plcut de confort, care are un efect sedativ asupra organismului. Materia e )e"e#are> dou scaune' un paravan sau dou stative i dou cearafuri pentru a-l e&ecuta' material impermeabil pentru protejat patul (muama)' aleze' tav medical pe care se aaz materialele necesare' lig#ean' can cu ap cald' can cu ap rece' dou bazinete' tvi renal' un cearaf' o perec#e de mnui cauciuc' trei mnui de baie confecionate din prosop sau finet de culori diferite (c$te una pentru fa, trup i membre, organe genitale)' trei prosoape de culori diferite' spun neutru' alcool mentolat sau camforat' cutie (pudrier) cu pudr de talc' lenjerie de pat curat' lenjerie de corp curat' cldare pentru ap murdar' sac de lenjerie murdar' termometru de baie' materiale pentru ngrijirea ung#iilor (foarfece, pil)' material pentru igiena bucal (periu de dini, past de dini, un pa#ar cu ap pentru splat pe dini, un pa#ar cu soluie antiseptic pentru gargar, un pa#ar cu ap pentru eventualele proteze dentare). Etape de execuie: -. %regtirea materialelor necesare. - 1e aleg i se pregtesc materialele necesare. 2. %regtirea psi#ic a bolnavului. - 1e anun bolnavul. - 1e e&plic simplitatea te#nicii (pentru a nu-i crea stri emotive i a-i obine acordul). +. %regtirea condiiilor de mediu. - nc#iderea ferestrelor. - >erificarea temperaturii din salon (n jur de 2 <2). - 1e verific s nu fie cureni de aer rece. - n timpul efecturii toaletei este interzis s se desc#id ua. - 1e nclzete lenjeria curat. - 1e pregtete o buiot cu ap cald (termofor). - 1e ndeprteaz noptiera de pat. - 1e aaz dou scaune l$ng patul bolnavului. - 1e aaz paravanul n jurul patului. ,. 3fectuarea toaletei feei. - 1e ndeprteaz una din perne, susin$nd capul bolnavului. - 2ealalt pern se acoper cu muama pentru a o proteja de umezeal, iar peste muama se aaz o alez. - 1e aaz capul bolnavului pe perna acoperit. - %tura se pliaz sub form de armonic i se aaz pe scaun. - 1e dezbrac bolnavul i se acoper cu cearaful de ptur. - 1plarea m$inilor. - 1e umple lig#eanul 2?+ cu ap cald (+9<2). - 1e controleaz temperatura apei cu ajutorul termometrului de baie. - 1e aaz n jurul g$tului bolnavului un prosop. - 1e mbrac prima mnu de baie i se umezete. - 1e spal oc#ii de la comisura e&tern spre cea intern. - 1e cltesc cu ap curat i se terg cu primul prosop curat. - 1e spal fruntea de la mijloc spre t$mple. 8

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1e spal regiunea perioral i perinazal prin micri circulare. - 1e terge imediat prin tamponare. 5. 3fectuarea toaletei urec#ilor. - 1e spunete o urec#e insist$nd n anurile pavilionului i n regiunea retroauricular (cu aceeai mnu). - 1e cltete bine i se terge cu prosopul. - 1e ntoarce uor capul bolnavului i se procedeaz la fel cu cealalt urec#e. - 1e introduc dopuri de vat (la cererea bolnavului). ". 3fectuarea toaletei g$tului. - 1e descoper g$tul bolnavului i se spal cu ap i spun. - 1e cltete bine i se terge imediat pentru ca bolnavul s nu fie predispus la rceal. - 1e acoper g$tul bolnavului cu cearaful. - 1e arunc apa din lig#ean. 9. 3fectuarea toaletei membrelor superioare. - 1e umple lig#eanul cu 2?+ ap cald (+9<2). - 1e verific temperatura apei. - 1e descoper unul din membrele superioare i se aaz muamaua i aleza sub ntreg braul, deasupra nvelitorii. - 1e spunete circular, ncep$nd de la umr spre captul distal, insist$nd la a&il. - 1e limpezete i se terge imediat cu prosopul curat. - 1e acoper braul bolnavului. - 1e taie ung#iile cu grij. - 1e ntoarce bolnavul n decubit lateral de partea corespunztoare braului splat i se procedeaz la fel cu cellalt bra. 8. 3fectuarea toaletei toracelui. - 1e descoper partea anterioar a toracelui. - 8a femei se spunete i se insist la pliurile submamare. - 1e limpezete bine i se terge prin tamponare. !. 3fectuarea toaletei spatelui. - 1e ntoarce bolnavul i se susine n decubit lateral. - 1e aaz sub bolnav muamaua acoperit de alez. - 1e spunesc spatele i regiunea lombo-sacral. - 1e limpezesc bine i se terg prin tamponare. - 1e pudreaz cu talc. - 1e ndeprteaz muamaua mpreun cu aleza. - 1e readuce bolnavul n decubit dorsal. - 1e acoper toracele bolnavului. - . 3fectuarea toaletei abdomenului. - 1e aaz muamaua mpreun cu aleza sub abdomenul bolnavului. - 1e spunete abdomenul. - 2u ajutorul unui tampon de vat montat pe porttampon i nmuiat n alcool, se insist asupra regiunii ombilicale, ndeprt$nd murdria. - 1e spal apoi ombilicul cu ap i spun. - 1e limpezete i se terge imediat. - 1e unge regiunea ombilical cu vaselin. - 1e scoate mnua utilizat i se pune n tvia renal. - 1e fricioneaz braele i toracele cu alcool. - 1e pudreaz cu talc g$tul, toracele, abdomenul i mai ales braele i a&ilele. - 1e mbrac bolnavul cu cmaa de noapte (pijama). - 1e arunc apa murdar n cldare. --. 3fectuarea toaletei membrelor inferioare. - 1e umple lig#eanul cu 2?+ ap cald (+9<2). !

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1e mbrac cea de-a doua mnus de baie. - 1e mut muamaua mpreun cu aleza n regiunea coapselor. - 1e spunesc coapsele, insist$nd n regiunea ing#inal. - 1e limpezesc i se terg. - 1e flecteaz gambele bolnavului pe coapse. - 1e mut muamaua mai jos i se aaz lig#eanul pe muama. - 1e introduce piciorul n lig#ean. (fig. ,) - 1e spunete gamba insist$nd n regiunea poplitee i n spaiile interdigitale. - 1e limpezete i se terge imediat cu cel de-al doilea prosop curat. - 1e procedeaz la fel cu piciorul cellalt. - 1e fricioneaz membrele inferioare cu alcool i se pudreaz plicile cu talc. - 1e taie ung#iile nu prea scurt, pentru a nu se produce leziuni, i se pilesc.
6ig. , * %plarea picioarelor

-2. 3fectuarea toaletei organelor genitale e&terne. 0ateriale necesare. bazinet, pens porttampon, tampoane vat, can cu ap cald, prosop (special), mnu de cauciuc, mnu de baie. - 1e prezint bolnavului bazinetul pentru a urina. - 1e ndeprteaz bazinetul. - 1e izoleaz salteaua cu muamaua i traversa. - 1e aaz bolnavul n poziie ginecologic. - 1e aaz sub regiunea sacral a bolnavului bazinetul curat. - 1e mbrac mnua de cauciuc. - 1e mbrac peste mnua de cauciuc cea de a treia mnu de baie. - 1e efectueaz splarea dinspre partea anterioar nspre anus, cu spun neutru, care nu irit pielea i mucoasele. - 1e limpezete cu ajutorul unui jet de ap cald curat turnat dintr-o can. - 1e ndeprteaz cu atenie resturile de spun, care pot produce prurit sau inflamaii. - 1e scoate bazinetul de sub bolnav. - @rganele genitale i regiunea din jur se terg cu cel de-al treilea prosop curat. - 1e pudreaz cu pudr de talc (pentru prevenirea apariiei de intertrigo). -+. 3fectuarea toaletei prului. 0ateriale necesare. pieptene, ampon, aparat de uscat prul (foe#n), lig#ean, muama, alez, ap cald, prosop. - 1e ridic uor capul bolnavului. - 1e ndeprteaz perna i se aaz pe un scaun. - 1e susine capul bolnavului i se ndoaie salteaua sub restul saltelei. - 1e aaz o muama pe somier i deasupra saltelei ndoite. - 1e aaz lig#eanul cu 2?+ ap cald (+9<2) pe muama. - 1e protejeaz salteaua cu o alez. - %este alez se aaz o muama rulat de ambele laturi, astfel nc$t s formeze un jg#eab.
6ig. 5 * %plarea prului

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1e aaz capul bolnavului n uoar #ipere&tensie, at$rn$nd deasupra lig#eanului. - 1e protejeaz ceafa bolnavului cu un prosop. - 1ub ceafa bolnavului se aaz captul mai ngust al muamalei rulate, iar cellalt capt se introduce n lig#eanul aezat pe somier sau ntr-o cldare aezat l$ng pat (fig 5). - 1e verific temperatura apei. - 1e umezete i se amponeaz prul. - 1e fricioneaz prul cu ambele m$ini i se maseaz uor pielea capului pentru activarea circulaiei sangvine. - 1e limpezete prul. - 1e repet manopera de dou-trei ori. - 4up o cltire abundent, se acoper prul cu un prosop nclzit. - 1e ndeprteaz muamaua, introduc$nd-o n lig#ean. - 1e aaz bolnavul n poziia iniial. - 1e usuc prul cu foe#nul. - 1e piaptn prul. - 1e acoper prul bolnavului cu un tulpan sau bonet. - 1e spal obiectele de pieptnat i se introduc n soluie dezinfectant. - 1plarea m$inilor. -,. 3fectuarea toaletei cavitii bucale. A. )a "olna(ii contieni. Materia e e )e"e#are> pa#ar cu ap' periu i past de dini' prosop, alez' tvi renal. - n funcie de starea bolnavului, acesta este adus n poziie semiez$nd sau n decubit lateral. - 1e pune past de dini pe periu. - 1e protejeaz lenjeria bolnavului cu prosop i alez. - 1e servesc bolnavului pa#arul cu ap i periua cu past. - ;olnavul i va spla dinii. - 1e servete al doilea pa#ar cu ap pentru gargar. B. )a "olna(ii incontieni sau comatoi. Materia e e )e"e#are> tampoane pe port-tampoane sterile' desc#iztor de gur, steril' comprese de tifon' ap boricat' glicerin bora&at 2 A' spatul lingual' tvi renal' mnu steril de cauciuc. - ;olnavul este n decubit dorsal. - 1e ntoarce lateral capul bolnavului. - 1e aaz sub brbie prosopul i tvia renal. - 1e amplaseaz desc#iztorul de gur printre arcadele dentare. - 1e nmoaie un tampon cu glicerin bora&at. - 1e terg limba, bolta palatin i suprafaa intern i e&tern a arcadelor dentare cu micri dinuntru n afar. - 2u alt tampon se cur dantura. - 2u degetul nfurat n tifon i mbibat n glicerin bora&at sau zeam de lm$ie se ndeprteaz depozitul gros depus pe mucoase p$n n faringe. - ;uzele crpate i uscate se ung cu glicerin bora&at. O(#er,a6ie@ )a "olna(ii incontieni# toaleta "ucal se reali'ea' cu m&na prote at de mnua de cauciuc. -5. :eorganizarea locului de munc. - 8enjeria murdar de pat se pune n sacul special. - 1plarea m$inilor. - 1e sc#imb patul cu lenjerie curat. - 1e ndeprteaz paravanul i lenjeria murdar din salon. - 1e spal materialele folosite i se introduc n soluie dezinfectant p$n la sterilizare. --

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN


4. E?ECTUAREA TOALETEI GENERALE PRIN MB:IERE A BOLNAVULUI IMOBILI=AT

1plarea ntregului corp, prin introducerea bolnavului n cada de baie, are acelai scop ca i toaleta parial. Materia e )e"e#are> camera de baie i cada de baie curat, splat, dezinfectat' paravan' grtar l$ng cad' termometru de baie' cearaf de baie' spun neutru' dou prosoape' dou mnui de baie' lenjerie de corp curat' casc pentru protejarea prului' #alat de baie i papuci' materiale pentru ngrijirea ung#iilor' materiale pentru igiena bucal' alcool mentolat sau camforat' pudrier cu pudr de talc' sac pentru lenjerie murdar' soluii dezinfectante pentru cad i robinete (cloramin -A, clorur de var -A)' un scaun. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor. - 1e pregtesc materialele necesare pentru efectuarea mbierii, pe BtruseC, n ordinea utilizrii lor. 2. %regtirea psi#ic i fizic a bolnavului. - 1e anun bolnavul cu o jumtate de or nainte i i se e&plic necesitatea. - 1e ofer bolnavului urinarul. - 4up miciune se ndeprteaz urinarul. - 1plarea m$inilor. +. %regtirea camerei de baie. - 1e nc#id ferestrele i ua. - 1e verific temperatura din camera de baie. - 1e d drumul la ap rece i apoi la ap cald. - 1e verific temperatura apei cu ajutorul termometrului. - 1e aranjeaz lenjeria de corp curat i nclzit pe un radiator, n ordinea ntrebuinrii. ,. 3fectuarea mbierii. - 1e mbrac bolnavul cu #alatul i papucii. - 1e transport bolnavul n camera de baie. - 1e dezbrac bolnavul. - 1e protejeaz prul bolnavului cu casca. - 1e introduce bolnavul n cad (cu ajutorul unui cearaf * dou persoane). - 1e menine cearaful pe fundul czii n tot timpul bii. - 1e susine bolnavul s intre n baie. - 1e supraveg#eaz reacia bolnavului. - 1e mbrac o mnu de baie. - 1e spunete suprafaa corpului, n aceeai ordine ca la toaleta parial la pat. - 1e ndeprteaz spunul de pe tegumente. - 1e sc#imb mnua i i se efectueaz toaleta organelor genitale. - 1e stropete suprafaa corpului cu ap la o temperatur ceva mai sczut dec$t cea din cad (pentru efectul de tonifiere a esuturilor i activarea circulaiei si respiraiei). - 1e susine de sub a&ile pentru a ridica bonavul din cad. - 1e nfoar bolnavul ntr-un cearaf uscat i nclzit. - ;olnavul se ntinde pe canapeaua din camera de baie acoperit cu muama i cearaf curat. - 1e terge i se fricioneaz cu alcool bolnavul. - 1e pudreaz regiunea plicilor. - 1e mbrac bolnavul cu lenjeria de corp curat i nclzit. - 1e face toaleta ung#iilor. - ;olnavul se mbrac cu #alat, i se pun papuci i se transport la salon. - 1e aaz bolnavul comod n patul su. - 1e nvelete bine bolnavul. -2

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN Ate)6ie@ *ac "olna(ul pre'int frisoane# se ncl'ete cu termofoare i se !idratea' cu lic!ide calde. 5. :eorganizarea locului de munc. - 1e introduce lenjeria murdar n sacul special. - 1e d drumul la apa din cad. - 1e spal bine cada cu detergeni i se umple cada cu soluie dezinfectant care se menine timp de trei ore. - 1e spal cada i robinetele cu ap curat. - 1e cur, se spal i se introduc n soluii dezinfectante instrumentele folosite. - 1e aerisete camera de baie.

5. OB&ERVAREA PO=IAIEI BOLNAVULUI &"$pu > cunoaterea poziiilor pe care le iau bolnavii n pat sau n care acetia trebuie aezai pentru ngrijiri, e&aminri speciale. ;olnavul poate avea o poziie activ, pasiv sau forat. P$-i6ia a"ti,> bolnavul se mic singur, nu are nevoie de ajutor. P$-i6ia pa#i,> bolnavul este lipsit de for fizic i are nevoie de ajutor pentru micare i sc#imbarea poziiei. P$-i6ia 3$r6at> bolnavul are o poziie neobinuit, impus de boal sau de necesitatea efecturii unui tratament. Tipuri +e p$-i6ii> -. 4ecubit dorsal (fig. ") a. ;olnavul este culcat pe spate, cu faa n sus, fr pern (este indicat dup puncie lombar, n unele afeciuni ale coloanei vertebrale etc.). b. ;olnavul este culcat pe spate, cu o pern subire (anemii post#emoragice, afeciuni cerebrale etc.). c. ;olnavul este culcat pe spate, cu faa n sus i cu dou perne (poziia obinuit).
6ig. " * Po'iia "olna(ului n decu"it dorsal +cu suport pentru picioare i n re$iuna troc!anterian,

2. 4ecubit lateral (drept sau st$ng) (fig. 9). ;olnavul este culcat pe o parte (dreapta sau st$nga) cu o pern sub cap, cu membrul inferior care este n contact cu sprafaa patului ntins, iar cu cellalt ndoit i spatele sprijinit cu o pern sau un sul (indicat n pleurezii, meningite etc.). -+

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

6ig. 9 * *ecu"it lateral

+. 4ecubit ventral (fig. 8). ;olnavul este culcat pe abdomen, fr pern, cu capul ntors ntr-o parte, braele de-a lungul corpului, sau flectate i aezate la st$nga i la dreapta capului, cu partea palmar pe suprafaa patului i sub glezne se aaz un sul (indicat la bolnavii incontieni, la cei cu escare ale regiunii sacrate, paralizii etc.).
6ig. 8 * *ecu"it (entral cu capul ntors lateral

,. %oziia ez$nd. a. n pat: bolnavul este meninut ez$nd n pat, trunc#iul realiz$nd un ung#i de ! < cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate. Dambele sunt n semifle&ie pe coapse, sub genunc#i se plaseaz un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaz sprijinitorul. 1ub brae se aaz c$te o pern (poziie indicat la bolnavii dispneici, n perioada crizelor de astm bronic, n insuficien cardiac, ea favoriz$nd respiraia. b. n fotoliu: bolnavul este aezat confortabil, bine mbrcat i acoperit cu o ptur. 5. %oziia semiez$nd (fig. !). 1e sprijin spatele bolnavului cu dou perne, cu rezemtorul de spate sau somier articulat. 1ub tlpi se aaz un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu alunece spre e&tremitatea distal (poziia este indicat n primul ajutor acordat bolnavului cu tulburri respiratorii' este interzis bolnavilor cu tulburri de deglutiie, comatoilor, n cursul anesteziei generale).
6ig. ! * %oziie semiez$nd

". %oziia ez$nd cu gambele at$rnate. ;olnavul st la marginea patului n poziia ez$nd, sub picioare se aaz un taburet i va fi protejat contra rcelii cu o ptur (indicat bolnavilor cu insuficien cardiac). 9. %oziia decliv (7rendelenburg). :idicarea e&tremitii distale a patului. poziia decubit dorsal cu capul bolnavului cobor$t, realiz$ndu-se o diferen de - -" cm, ntre cele dou e&tremiti. n pat se protejeaz capul bolnavului cu o pern aezat vertical (indicat n -,

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN anemii acute grave, drenaj postural, #emoragii ale membrelor inferioare i organelor genitale, dup ra#ianestezie, dup intervenii ginecologice). 8. %oziia procliv. 1e obine prin ridicarea e&tremitii pro&imale a patului. !. %oziia ginecologic. ;olnava este aezat pe spate, coapsele flectate pe abdomen i genunc#ii ndeprtai (indicat n e&aminri ginecologice i obstetricale). - . %oziia genu-pectoral (fig. - ).

6ig. - * Po'iie $enu-pectoral

;olnavul se aaz n genunc#i, acetia fiind uor ndeprtai, pieptul atinge planul orizontal iar capul este ntr-o parte (indicat pentru e&plorri rectale * rectoscopie, tueu rectal).

7. &C<IMBAREA PO=IAIEI BOLNAVULUI &"$p> dac menine timp ndelungat aceeai poziie, bolnavul este predispus la apariia unor complicaii (escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i mpiedic procesul de vindecare. %entru prevenirea apariiei acestora, se recomand sc#imbarea poziiei bolnavului. /ceasta se poate efectua acti( (bolnavul i sc#imb poziia singur) sau pasi( (cu ajutor sau i sc#imb alt persoan poziia). Etape de execuie: A. &"hi'(area p$-i6iei +i) +e"u(it +$r#a 1) +e"u(it atera !i i),er#. -. %regtirea bolnavului. - 1e anun bolnavul. - E se e&plic necesitatea efecturii te#nicii. 2. 3fectuarea te#nicii propriu-zise. - /sistenta se aaz de partea patului spre care dorete s se ntoarc bolnavul. - 1e ridic ptura, se pliaz i se aaz pe marginea opus a patului. - 1e prinde bolnavul de umr cu m$na dreapt, se ridic i se ntoarce, iar cu m$na st$ng se introduce ptura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini. - 2u o m$n se sprijin bolnavul n noua poziie, iar cu cealalt se rotesc bazinul i membrele inferioare. - ;olnavul este meninut n aceast poziie cu ajutorul sulurilor aezate n lungime, la spate. +. :eaducerea bolnavului n decubit dorsal (lucreaz dou asistente). - /sistenta E i asistenta EE trec de partea opus a patului. - /sistenta E, aezat la capul bolnavului, l apuc de sub a&il, sprijinindu-i capul de antebra. - /sistenta EE introduce m$na st$ng sub bazinul bolnavului, iar cu m$na dreapt l rotete readuc$ndu-l n decubit dorsal, sincroniz$ndu-i micrile cu asistenta E. -5

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN B. &"hi'(area p$-i6iei +i) +e"u(it +$r#a 1) p$-i6ie !e-B)+. - 1e descoper bolnavul p$n la mijloc, ndoind ptura. - /sistenta se apleac spre bolnav i i prinde regiunea a&ilar cu m$na. - 1e mbrieaz spatele bolnavului cu cealalt m$n, sprijinindu-i capul cu antebraul. - 1e solicit bolnavului, dac starea general i permite, s se prind de umerii ajutorului , si ndoaie genunc#ii, s se sprijine pe tlpi i s-i aduc nainte capul. - 1e ridic uor bolnavul n poziie ez$nd. :epunerea n decubit dorsal se face cu aceleai micri n sens invers. C. Rea+u"erea ($ )a,i $r a u)e"a6i +i) p$-i6ia !e-B)+ #au #e'i!e-B)+. &e e3e"tuea- +e +$u "a+re 'e+ii. - /sistenta E i asistenta EE se aaz de o parte i de alta a patului, cu faa spre bolnav. - 2u m$na dinspre pat, se prinde bolnavul de a&il, iar cealalt m$n, unit cu a sorei de partea opus, se aaz sub regiunea fesier a bolnavului. - 8a comanda uneia dintre ele, se ridic bolnavul p$n la nivelul dorit, ntr-o poziie comod bolnavului. - 1e supraveg#eaz tot timpul bolnavul, urmrind atent e&presia feei, coloraia tegumentelor, pulsul, respiraia.

8. MOBILI=AREA BOLNAVULUI &"$p> pentru prevenirea apariiei unor complicaii (escare, tromboze) i grbirea procesului de vindecare. 0omentul mobilizrii este #otr$t de ctre medic n funcie de boal, stare general. Etape de execuie: -. %regtirea bolnavului. - 1e anun bolnavul. - 1e e&plic necesitatea i importana pentru vindecarea lui. 2. 0obilizarea capului i a membrelor (n poziia decubit dorsal). - 1e e&amineaz faciesul i pulsul bolnavului. - 1e efectueaz micri pasive de gimnastic la pat. - 1e controleaz pulsul bolnavului. +. :idicarea n poziie ez$nd n pat. - 4e mai multe ori pe zi, se ridic bolnavul n poziia ez$nd (micarea poate fi asociat cu e&erciii de respiraie) (fig. --).

6ig. -- * A$toare pentru mo"ili'are acti(

-"

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN ,. /ezarea bolnavului n poziia ez$nd la marginea patului. - 2u m$na dinspre partea pro&imal a patului, se descoper bolnavul prin ndeprtarea pturii. 1e prinde bolnavul de spate, iar cu cealalt m$n sub regiunea poplitee. - ;olnavul dac poate se va prinde de g$tul asistentei. - 1e rotesc picioarele bolnavului ntr-un ung#i de ! <, picioarele at$rn$nd pe marginea patului (fig. -2). - 1e verific dac poziia bolnavului este comod. - 4ac bolnavul devine palid sau cianotic, dac are ameeli, se reaaz imediat n pat, cu aceleai micri, dar n ordine invers.
6ig. -2 * .o"ili'area "olna(ului la mar$inea patului

5. /ezarea n fotoliu (e&ecut dou cadre medii). - 1e mbrac bolnavul cu #alatul i ciorapi. - 1e aaz bolnavul la marginea patului i i se ofer papucii. - 1e aaz fotoliul cu rezemtoarea lateral lipit de marginea patului. - /sistenta E i asistenta EE se plaseaz de o parte i de alta a bolnavului, introduc m$inile n a&ila bolnavului i, la comand, ridic uor bolnavul n picioare, l rotesc n direcia fotoliului i l aaz cu precauie. - 1e acoper bolnavul cu ptura. - 1e repune bolnavul n pat cu aceleai micri, n ordine invers. ". :idicarea bolnavului n poziie ortostatic. - 1e aduce bolnavul n poziia ez$nd, pe marginea patului. - 1ituat n faa bolnavului, asistenta l solicit s se sprijine de umerii ei i, susin$ndu-l cu m$inile sub a&ile, l ridic n picioare (fig. -+). - 1e menine bolnavul c$teva minute, dac se simte bine, iar dac are ameeli se reaaz pe pat.

6ig. -+ * .o"ili'area "olna(ului +ridicarea n picioare,

9. 3fectuarea primilor pai ai bolnavului. - /sistenta E i asistenta EE se plaseaz de o parte i de alta a bolnavului i l sprijin n a&il, aduc$ndu-l n poziie ortostatic (fig. -,). - ;olnavul va face primii pai n salon, condus i susinut de cele dou asistente. - 1e va continua cu o scurt plimbare n salon. - 1e readuce i se repune bolnavul n pat.
6ig. -, * 3fectuarea primilor pai

-9

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 19. CAPTAREA MATERIILOR ?ECALE &"$p> observarea caracterelor fizice ale dejeciilor fiziologice i patologice pentru descoperirea modificrilor lor patologice, n vederea stabilirii diagnosticului. A. Captarea 'aterii $r 3e"a e Materia e e )e"e#are> paravan' plosc (bazinet)' o plosc i materiale pentru mica toalet' acoperitoare pentru plosc' #$rtie igienic' materiale pentru splarea m$inilor' muama i alez (pentru protejat patul). Etape de execuie: -. %regtirea materialelor. 1e pregtesc materialele necesare. 2. 3fectuarea te#nicii. - %atul bolnavului se separ cu un paravan de restul salonului. - %tura i cearaful care acoper bolnavul se pliaz sub form de armonic la picioarele bolnavului. - 1e protejeaz patul bolnavului cu muamaua i aleza. - 1e ridic bolnavului cmaa de noapte. - 2u m$na st$ng introdus cu palma n sus sub regiunea sacral, se ridic bolnavul i, n acelai timp, cu m$na dreapt se introduce plosca sub bolnav (plosc care n prealabil a fost nclzit cu ap fierbinte). - 1e acoper bolnavul i se menine astfel p$n termin actul defecrii. - 1e ofer bolnavului #$rtie igienic i la nevoie se face toaleta regiunii perianale pe plosca special pregtit. - 1e ndeprteaz plosca cu mult precauie. - 1e acoper plosca i se ndeprteaz din salon. - 1e spal m$inile bolnavului n lig#eanul special pregtit. - 1e ndeprteaz muamaua i aleza, se mbrac bolnavul i se reface patul bolnavului. - 1e ndeprteaz paravanul i se aerisete salonul. - 1plarea m$inilor. - 0ateriile fecale se pstreaz p$n la vizita medical n camera special a grupului sanitar (plosca va avea ataat un bilet cu numele bolnavului, numrul salonului, al patului i ora defecrii). - 0ateriile fecale provenite de la un bolnav contagios se arunc dup ce se las timp de dou ore n contact cu un dezinfectant. - 1plarea m$inilor. B. Captarea uri)ei Materia e )e"e#are> urinar, comprese uscate. 2aptarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face n urinare (recipiente confecionate din metal emailat, sticl sau material plastic), cu desc#iztur diferit. pentru brbai n form de tub, pentru femei mai scurt i lit (fig. -5).

6ig. -5 * /rinar: a * pentru femei' b * pentru brbai

-8

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 4up utilizare, urinarele se golesc imediat, se spal cu ap cald n jet, cu spun i se dezinfecteaz. C. Captarea #putei Materia e )e"e#are> pa#ar conic sau cutie %etri sau scuiptoare special, splate, sterilizate i uscate, cu soluie lizol +A sau fenol 2,5A amestecat cu sod caustic. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor. 1e pregtesc materialele necesare. 2. Enstruirea bolnavului. - 1e instruiete bolnavul s nu ng#it sputa, s nu o mprtie, s nu o scuipe n batist, erveele de #$rtie, ci numai n vasul pe care-l primete n acest scop. +. 2aptarea sputei. - 1e asigur cel puin dou scuiptori de rulaj la un bolnav care e&pectoreaz (fig. -"). - 1e sc#imb scuiptorile n fiecare diminea.

6ig. -" - %cuiptoare

,. 2urarea i sterilizarea scuiptorilor. - 4up golire se spal cu ap rece, apoi cu ap cald cu ajutorul unor perii speciale inute n soluii dezinfectante. - 1e sterilizeaz zilnic, prin fierbere sau cu vapori supranclzii sub presiune. D. Captarea ,r#turi $r Materia e )e"e#are> muama' alez' prosop' dou tvie renale curate, uscate' pa#ar cu soluie aromat. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor. 1e pregtesc materialele mai sus menionate. 2. %regtirea bolnavului. - n timpul vrsturilor, bolnavul se aaz n poziia ez$nd, iar dac starea lui nu permite, va rm$ne culcat cu capul ntors ntr-o parte, aez$ndu-i sub cap un prosop. - 1e protejeaz lenjeria de pat i corp cu o muama i o alez, iar n faa bolnavului se aaz un prosop. +. 3fectuarea te#nicii. - 1plarea m$inilor. - 4ac bolnavul are protez dentar mobil se ndeprteaz. - 1e d bolnavului tvia renal sau se ine (n cazul n care acesta nu poate) i cu m$na dreapt se susine fruntea bolnavului. - 2$nd bolnavul s-a linitit se ndeprteaz tvia renal. - 1e cltete gura cu soluie aromat folosind o alt tvi renal. - 1e ndeprteaz imediat din salon tvia renal cu vrsturi. - 1plarea m$inilor. - >rstura captat n tvia renal se pstreaz p$n la vizita medical, ntr-un dulap special. - 7viele renale se golesc, se spal, se dezinfecteaz i se sterilizeaz prin fierbere sau vapori supranclzii sub presiune.

-!

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 1%. E?ECTUAREA TRAN&PORTULUI BOLNAVULUI N &PITAL 7ransportul bolnavului n spital este o etap important deoarece efectuat cu nt$rziere sau n condiii neadecvate poate determina agravarea bolii sau c#iar decesul bolnavului. Transportul primar * transportul bolnavului la spital de la locul de munc, de la domiciliu sau de la locul accidentului. :iscul este mai mare, deoarece bolnavul este transportat nepregtit i fr un diagnostic cunoscut. Transportul secundar * transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu, de la o secie la alta, de la servicii de diagnostic i tratament, precum i mutarea lui de la un salon la altul. ;olnavul fiind sub ngrijire, transportul poate fi pregtit i efectuat n funcie de starea lui. n spital, bolnavul care nu se poate deplasa sau cruia i este contraindicat deplasarea se transport cu. "rancard (fig. -9), crucior# fotoliu i pat rulant sau cu ascensorul. &"$p> deplasarea bolnavului, n stare imobilizat, la diferite servicii de investigaii, diagnostic i tratament. Materia e )e"e#are> targ' crucior' ptur (pentru targ) sau saltea subire pentru crucior' muama, alez'cearaf' o pern subire' dou pturi (pentru nvelit bolnavul). A. Tra)#p$rtu "u (ra)"ar+a CtargaD Etape de execui: -. %regtirea materialelor. - 1e pregtesc targa cu ptura, cearaf, muama i pern subire. 2. 3fectuarea te#nicii - 2ei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului,

6ig. -8 * Ridicarea "olna(ului efectuat de trei persoane.

- ;olnavul este ridicat din pat de trei persoane. %.E susine bolnavul din regiunea cefalic, sprijinindu-i capul, spatele i conduce aciunea de mobilizare i transport' %.EE susine regiunea lombo-sacrat i membrele superioare' %.EEE susine membrele inferioare. - %.E comand manevra numr$nd -, 2, +' la comanda ,,+C bolnavul este ridicat i se face un pas napoi. - ;rancardierii aduc targa n poziie orizontal sub bolnav, pe care cele trei persoane l vor aeza cu grij. - 1e acoper bolnavul cu cele dou pturi. - 2ei doi brancardieri pornesc la comand de pe loc cu pai sc#imbai, pentru a micora oscilaiile trgii. /sistenta sau brancardierul din spate va supraveg#ea bolnavul n timpul transportului. - ;olnavul este transportat cu faa nainte, pentru a-i da sentimentul de siguran n timpul deplasrii. 2

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 7ransportul bolnavului cu brancarda pe scri (fig. -!)

6ig. -! * Transportul "olna(ului cu "rancarda: a * la urcarea scrilor' b * la cobor$rea scrilor

B. Tra)#p$rtu "u "ru"i$ru 2ruciorul este specific seciilor de c#irurgie, pentru sala de operaie, reanimare. /re +-, roi pneumatice i o p$nz ntins ca la brancard, av$nd nlimea mesei de operaie. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor. - 1e pregtete cruciorul, cu lenjeria curat. 2. 3fectuarea te#nicii (fig. 2 ) - 2ruciorul se aaz n raport cu patul pentru a muta bolnavul de pe crucior pe pat i invers. - %e crucior, bolnavul se acoper cu cearaful i laturile pturii. - 2apul operatului se ntoarce ntr-o parte, pentru a evita aspirarea vrsturii. - ;olnavul se transport cu faa n direcia mersului i supraveg#eat n permanen de brancardier.
6ig. 2 * Transportul "olna(ului cu cruciorul.

C. Tra)#p$rtu "u 3$t$ iu ru a)t 2-

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN ;olnavii slbii, convalesceni sau cu afeciuni ale membrelor inferioare sunt transportai cu fotoliul rulant, la serviciile de diagnostic i tratament. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor - 1e pregtesc fotoliul cu ptur, cearaf, muama i alez. 2. %regtirea bolnavului. - 1e anun bolnavul. - 1e mbrac bolnavul, peste pijama, cu #alatul de molton, cu osete i papuci. +. 3fectuarea te#nicii - ;olnavul este ajutat s se aeze n fotoliul rulant, n cazul n care acesta nu se poate ridica n picioare. 4ac bolnavul nu se poate ridica din pat, mutarea lui n fotoliu se va face de dou persoane - /sistenta E aduce bolnavul n poziia ez$nd i-l sprijin. - /sistenta EE mbrac bolnavul cu #alatul i cu osete. - /sistenta E l ajut s se ntoarc cu spatele la marginea patului i sprijin bolnavul. - /sistenta EE mpinge fotoliul la marginea patului, n dreptul spatelui bolnavului. - 2ele dou persoane fi&eaz roile cu picioarele lor. - 6iecare apuc bolnavul cu o m$n sub a&il, iar cu cealalt din regiunea poplitee i-l ridic, aez$ndu-l n fotoliu. - %.E retrage fotoliul. - %.EE susine membrele inferioare ale bolnavului, i pune papucii i-i aaz picioarele pe suportul fotoliului. 0embrele inferioare vor fi acoperite cu cearaf i ptur. - 6otoliul este mpins din spatele bolnavului, n timpul transportului fiind aezat cu faa n direcia mersului i supraveg#eat de sor. D. Tra)#p$rtu "u patu ru a)t 4ac bolnavul este n stare grav sau nu poate fi mobilizat, este transportat cu patul rulant pentru. e&plorri funcionale, e&aminri radiologice, mutri dintr-un salon n altul, cur de aer pe terase. %aturile sunt prevzute cu roi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roi, orice pat poate deveni astfel BrulantC. /cest sistem de transport reduce la jumtate numrul transbordrilor, bolnavul fiind astfel menajat. E. Tra)#p$rtu "u a#"e)#$ru 7ransportul bolnavilor cu targa, cruciorul, fotoliul sau patul rulant, ntre diferite niveluri ale unui spital, se face cu liftul. 8ifturile sunt spaioase i prevzute cu ui largi. Etape de execuie: -. 3fectuarea te#nicii. - 1e mpinge patul rulant n ascensor i brancardierul sau asistenta intr dup bolnav. - 8a ieire, brancardierul iese din lift naintea bolnavului i trage patul. - 7ransportul cu cruciorul sau fotoliul rulant * brancardierul intr primul n ascensor i trage dup el mijlocul de transport, astfel ca bolnavul s fie poziionat cu privirea spre ua liftului. - 8a sosire, fotoliul sau cruciorul este mpins afar din lift, asistenta rm$n$nd n spatele bolnavului. O#er,a6ie@ 22

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 3ste obligatorie transportarea cu cruciorul a urmtorilor bolnavi. n stare de oc' somnoleni, n com' astenici, adinamici, febrili, epuizai' cu insuficien cardiopulmonar grav' suspeci sau confirmai cu infarct miocardic, cu tulburri nervoase i de ec#ilibru' cu afeciuni ale membrelor inferioare' scoi din sala de operaie dup intervenie' dup natere, femeile sunt scoase din sala de natere cu cruciorul.

&UPRAVEG<EREA BOLNAVULUI
n ngrijirea bolnavului asistenta are obligaia. - s-l supraveg#eze pentru a culege toate datele privind starea general i evoluia bolii acestuia' - s comunice medicului tot ce a observat la bolnav, n cursul zilei sau nopii. 4ac observaiile sale sunt sistematice i complete, vor putea fi valorificate de medic. /sistenta va sta c$t mai mult la patul bolnavului i va urmri. - comportamentul bolnavului (faciesul, starea psi#ic, reactivitatea general, somnul)' - funciile vitale i vegetative ale organismului' - apariia unor manifestri patologice. =rmrind comportamentul bolnavului, asistenta culege observaiile, n mod tiinific i obiectiv. Fotarea incorect, fr pricepere i cunotine obiective a modificrilor, mpiedic asigurarea unor ngrijiri de bun calitate a bolnavilor. 4atele culese de asistent, n urma supraveg#erii bolnavului, prin msurarea funciilor vitale i vegetative se noteaz grafic n foaia de temperatur, component a foii de observaie. ?$aia +e te'peratur * documentul medical, tiinific i medico-judiciar. /cest document se completeaz de asistent e&act, clar i ordonat pentru a reflecta corect starea bolnavului. 6oaia de observaie clinic cuprinde datele personale ale bolnavului si datele principale legate de internarea acestuia, foaia de temperatur fiind ane&a acesteia. %artea principal a foii de temperatur cuprinde un sistem de coordonate n care se noteaz grafic valorile obinute prin urmrirea funciilor vitale. circulaia, respiraia, termoreglarea i diureza. Pe a"scis, mprit pe zile de boal (fiecare zi n c$te dou jumti), se noteaz timpul n care evolueaz boala. %e ordonata graficului se noteaz valorile temperaturii, tensiunii arteriale, frecvenei pulsului, respiraiei i cantitatea de urin emis n 2, de ore. 4edesubtul coordonatelor sunt urmtoarele rubrici. masa corporal' - numrul i felul scaunelor, al vrsturilor' apariia unor manifestri patologice' - regimul dietetic. %rin sgei n diferite culori convenionale, se noteaz. inter(enia c!irur$ical, transfu'ia de s&n$e sau plasm, la data efecturii lor. n cazul bolnavilor gravi, foaia de temperatur este nlocuit cu foaia de terapie intensi( care cuprinde nregistrarea valorilor funciilor vitale din or n or i planul comple& de ngrijire i tratament, inclusiv datele de laborator. 1upraveg#erea bolnavului implic urmtoarele. -. @bservarea faciesului, a strii psi#ice, a somnului bolnavului i a reactivitii generale. 2. 0surarea i notarea temperaturii. +. @bservarea i notarea respiraiei. ,. 0surarea i notarea pulsului. 5. 0surarea i notarea tensiunii arteriale. ". @bservarea, msurarea i notarea diurezei. 9. 0surarea masei corporale a bolnavului adult. 8. 0surarea nlimii bolnavului adult. !. @bservarea i notarea e&pectoraiei. 2+

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - . --. -2. -+. @bservarea i notarea vrsturilor. @bservarea i notarea scaunului. @bservarea apetitului i a modului n care bolnavul respect prescripiile medicale. @bservarea tegumentelor i mucoaselor bolnavului.

1.

OB&ERVAREA ?ACIE&ULUI/ A &T:RII P&I<ICE/ A &OMNULUI BOLNAVULUI ;I A REACTIVIT:AII GENERALE

&"$p> cunoaterea strii psi#ice i a reactivitii generale a bolnavului este necesar n stabilirea diagnosticului i aprecierea evoluiei anumitor boli. /cestea determin bolnavului un anumit comportament, tradus prin c$teva elemente care, mpreun cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute i observate de asistent, raportate la timp medicului pentru interpretare. Elemente de o"ser(aie: a) %oziia bolnavului n pat. - bolnavul caut s menajeze partea dureroas (n pleurit sau fractur costal * bolnavul st pe partea sntoas' n ulcerul gastric sau duodenit * bolnavul st n decubit ventral sau n decubit lateral st$ng)' - poziie g#emuit (n ulcerul gastric penetrant * bolnavul e&ercit$nd i o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase)' - poziie ez$nd (ortopnee) (n afeciuni cardiace nsoite de insuficien circulatorie, n afeciuni pulmonare)' - decubit lateral cu spatele ndreptat spre lumin (foto-fobie, meningit tuberculoas)' - poziie n Bcoco de pucC (capul n #ipere&tensie i membrele inferioare flectate * articulaia co&ofemural i cea a genunc#iului)' - opistotonus (bolnavul se afl n #ipere&tensie sub forma unui arc cu concavitate dorsal, corpul sprijinindu-se pe ceaf i clc$ie. n tetanos). b) 3&presia feei bolnavului. - fa an&ioas, cianotic (bolnavii cu insuficien circulatorie grav)' - fa acoperit cu sudori reci, oc#ii nfundai i nconjurai de cearcne albastre, nasul ascuit i privirea an&ioas * fa peritoneal) * n peritonit, ileus, alte afeciuni abdominale grave' - fa congestionat, agitat, cu oc#ii sclipitori (boli infecioase grave)' - faa e&prim spaim (boala ;asedoG)' - fa rotund, asemntoare cu luna plin (n mi&edem)' - trsturile feei din jurul gurii, oc#ilor i nrilor simuleaz un r$njet, cu fruntea ncreit ad$nc, ntristat (n tetanos). c) 1tarea psi#ic a bolnavului. - bolnavul i pstreaz contiena' - starea tific. contiena tulburat, privirea absent, st n pat nemicat (formele grave de febr tifoid)' - carfolo$ie (stare tific nsoit de micri automate, asemntoare cu prinderea mutelor din aer)' - o"nu"ilaie 0 bolnavul are funciile psi#ice ncetinite, sesizeaz numai parial evenimentele' - delir * stare de obnubilaie nsoit de iluzii, #alucinaii, #ipere&citaii (boli infecioase acute, afeciuni cerebrale, into&icaii)' - apatie 0 stare de dezinteres fa de mediu i propria persoan' - stupoare 0 bolnavul st n stare de imobilitate i insensibilitate, poate fi trezit, dar nu rspunde la ntrebri'

2,

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - somnolen 0 necesitatea de a dormi ndelungat, bolnavul se trezete uor, dar adoarme imediat' - sopor 0 bolnavul poate fi trezit numai la e&citaii foarte puternice' - com 0 stare patologic de in#ibiie profund a activitii nervoase superioare, caracterizat prin pierderea complet sau parial a cunotinei, a micrilor voluntare i a sensibilitii, fiind pstrate funciile vegetative fundamentale (circulaia i respiraia). d) 1omnul bolnavului. - somn linitit, odi#nitor, fr ntreruperi, neagitat' - somnolen - instalat imediat dup alimentare (n insuficien #epatic)' - stare de insomnie (real sau fals * raportul dintre somn de zi i de noapte se inverseaz)' - somn a$itat * ntreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de miciuni, stri de tensiune nervoas). e) 4urerea. - intensitate mic suportabil (dureri articulare reumatismale) p$n la durere de mare intensitate (colic renal, #epatic)' - spontan sau pro(ocat prin palpare, se poate defini ca jen, apsare, presiune, crampe, ruptur, sf$iere, tensiune, arsur' - de durat# de la c$teva ore la c$teva zile, n funcie de cauz, av$nd un caracter de permanen sau intermiten' - direcia n care iradia' durerea 0 n ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaz din epigastru n spate, n colelitiaz din #ipocondrul drept n umrul drept, n apendicit acut n fosa iliac dreapt etc.

- * #ipocondru drept i st$ng' 2 * flanc drept i st$ng' + * fose iliace dreapt i st$ng' , * epigastru' 5 * zona ombilical' " * #ipogastru.

f) 2onvulsiile i contraciile (convulsia H succesiune de contracii puternice involuntare ale unor grupe musculare' contracia muscular H punerea n tensiune sau scurtarea fibrelor musculare). convulsii locale sau generale' convulsii clonice (scurte)' - convulsii tonicoclonice (scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter permanent). g) %arezele i paraliziile (pareza H o scdere a funciei motorii musculare' paralizia H dispariia total a funciei motorii musculare). - paralizii periferice * scderea tonusului muscular (micrile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai mare)' - paralizii centrale * sunt spastice, cu tonusul muscular pstrat' - #emiplegia sau paralizia unei jumti laterale a corpului' - paraplegia * paralizia membrelor inferioare' - tetraplegia * paralizia celor patru membre' - paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului * se manifest prin retenie de urin sau materii fecale' - paralizia sfincterelor * cauz a incontinenei de urin i materii fecale. 25

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN %. M:&URAREA ;I NOTAREA TEMPERATURII Te'peratura E rezultatul proceselor o&idative din organism, generatoare de cldur prin dezintegrarea alimentelor energetice. Ter'$reg are * funcia organismului care menine ec#ilibrul ntre producerea cldurii (termogenez) i pierderea cldurii (termoliz) pentru pstrarea valorilor constante (#omeotermie) de +",9<-+9<2 dimineaa i +9<-+9,+< seara. &"$p> descoperirea unor modificri patologice ale valorii temperaturii corpului. L$"u +e '#urare> caviti seminc#ise (a&il, plica ing#inal, cavitatea bucal) sau caviti nc#ise (rect, vagin). Materia e )e"e#are> termometru ma&imal individual' - casolet mic cu tampoane de vat i comprese de tifon nesterile' - prosop individual' spun' pa#ar cu I soluie de cloramin -A p$n la 5A' tav' - sticl cu ulei de vaselin' tvi renal' sticl cu alcool medicinal' - creion albastru sau pi& cu past' foaie de observaie i carnet propriu. Etape de execuie: -. %regtirea materialelor i instrumentelor. - 1e pregtesc materialele necesare. - 1e verific termometrul pentru a-i observa integritatea, funcionalitatea i dac mercurul este cobor$t n rezervor. - 1e terge termometrul de soluie dezinfectant (irit tegumentele). 2. %regtirea psi#ic i fizic a bolnavului. - 1e anun bolnavul. - 1e aaz bolnavul n decubit dorsal, confortabil, cu capul pe pern sau n poziie ez$nd, pe scaun. +. 3fectuarea te#nicii. A. .surarea n axil: - 1e ridic braul bolnavului i se terge bine a&ila prin tamponare cu prosopul lui. - 7ermometrul se ine n m$n ca un creion n poziia de scris. - 1e aaz termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului a&ilei, paralel cu toracele. - 1e apropie braul bolnavului de trunc#i cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui. - 1e menine termometrul timp de zece minute. - 1e scoate termometrul din a&ila bolnavului i se aaz pe tava medical. - 1e terge termometrul cu o compres uscat i se citete gradaia. - 7ermometrul se ine str$ns i se scutur cu micri rapide pentru ca mercurul s coboare n rezervor. - 1e aaz termometrul la loc. B. .surarea n ca(itatea "ucal (se folosete numai termometrul utilizat numai n acest scop). - 1e umezete termometrul cu ap rece. - 1e introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb. - 1e anun bolnavul c trebuie s pstreze gura nc#is timp de 5 minute, s nu sparg termometrul cu dinii. - 1e scoate termometrul i se citete.

2"

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN C. .surarea rectal: - 1e lubrifiaz bulbul termometrului cu ulei de vaselin. - 4ac bolnavul tie i poate, i introduce singur termometrul n rect. 2$nd bolnavul nu poate, este aezat n decubit dorsal sau lateral i i se introduce uor bulbul termometrului n rect cu micri de rotaie i naintare. - 1e menine timp de + minute. - 1e scoate termometrul i se terge cu un tampon de vat cu alcool. - 1e citete gradaia. ,. Fotarea cifrat. - n B2arnetul de observaii medicale independenteC se noteaz numele bolnavului, salonul, patul, data, valoarea temperaturii obinute (urm$nd a fi notat i n foaia de temperatur). 5. Fotarea grafic. - 1e noteaz grafic cu un punct de culoare albastr n foaia de temperatur. - %entru fiecare diviziune a foii, se socotesc dou diviziuni de grad. - 1e unete cu valoarea anterioar printr-o linie albastr. 1e obine curba termic. ". Enterpretarea rezultatelor. - 7emperatura normal (fiziologic). +"-+9<2 * afebril. - >alori patologice. #ipertemie. +9-+8<2 H subfebril' +8-+!<2 H febr moderat' +!-, <2 H febr ridicat' , -,-<2 H #iperpire&ie' #ipotermie. sub +"<2. 9. :eorganizarea locului de munc. - 1e scutur termometrul p$n c$nd Jg coboar n rezervor. - 1e spal termometrul cu ap i detergeni sau spun lic#id. - 1e spal pa#arul i se sc#imb soluia dezinfectant. - 1e pune termometrul n pa#ar. .. OB&ERVAREA ;I NOTAREA RE&PIRAAIEI Re#pira6ia * funcia organismului prin care se realizeaz aportul de o&igen necesar proceselor vitale, n paralel cu eliminarea n atmosfer a dio&idului de carbon rezultat din acestea. 1entilaia pulmonar (circulaia aerului prin plm$ni) - se realizeaz prin cele dou micri ventilatorii de sens opus (inspiraia i e&piraia), n care volumul cutiei toracice crete respectiv descrete. &"$p> constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evoluiei bolii, recunoaterea complicaiilor, prognosticul bolii. 2aracteristici ale frecvenei respiraiei. supl, regulat, ampl, pe nas, lent i profund. 6recvena normal a respiraiei se observ n graficul alturat. Materia e )e"e#are> ceas cu secundar' foaie de observaie' stilou sau pi& (cu cerneal sau past albastr). Etape de execuie: a) %regtirea materialelor - 1e pregtesc materialele necesare. 29

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN b) %regtirea bolnavului. - 1e aaz bolnavul n decubit dorsal. - Fu se anun bolnavulK (se modific ritmul respirator i nu se mai obin valori reale). 3ste de preferat perioada de somn a bolnavului. c) 3fectuarea te#nicii. - 1e numr frecvena micrilor de respiraie, prin inspecie (c$nd bolnavul este treaz, contient sau c$nd doarme)' - 1e aaz m$na uor, cu faa palmar pe suprafaa toracelui bolnavului. - 1e numr inspiraiile timp de un minut. d) Fotarea cifric. - n B2arnetul propriu de observaii medicale independenteC se noteaz cifric. 3&. Deorgescu 4., salon -, pat +. -9> :d H 2" r?min -8> :d H 2, r?min :s H + r?min :s H +, r?min e) Fotarea grafic. - 1e noteaz grafic n foaia de temperatur cu un punct de culoare albastr i se unete cu o linie cu valoarea anterioar. - %entru fiecare linie orizontal a foii se socotesc dou respiraii.

a) respiraie normal

b) 2#eLne-1tocMes

c) Nussmaul

f) Enterpretarea rezultatelor. - 6recvena micrilor respiratorii variaz n funcie de. se&, v$rst, poziie, temperatura mediului ambiant, starea de veg#e sau somn. - n stare fiziologic, curba respiratorie merge paralel cu ce a a temperaturii i a pulsului. - %atologic, respiraie dificil (sete de aer). ta!ipnee +polipnee, - dispnee cu accelerarea ritmului respirator' "radipnee (-2-- -8 resp?min) * dispnee cu rrirea ritmului respirator' dispnee cu perturbarea ritmic i periodic a respiraiei. -. dispnee C!e2ne-%toc3es (respiraie cu amplitudini cresc$nde p$n la ma&imum i apoi scz$nd p$n la apnee ce dureaz - -2 s)' 2. dispneea 4ussmaul (respiraie n patru timpi, o inspiraie profund urmat de o scurt pauz i o e&piraie scurt, zgomotoas, dup care urmeaz o alt pauz scurt). O(#er,a6ii - n dispnee se noteaz. orarul, intensitatea, tipul, evoluia n timp. - 4ispneea paro&ist (2#eLne-1tocMes) trebuie depistat sistematic, deoarece bolnavul nu o semnaleaz. - 4ispneea Nussmaul apare c$nd pJ-ul scade sub 9,2 (n come). 28

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 0. M:&URAREA ;I NOTAREA PUL&ULUI Pu # arteria * senzaia de oc perceput la palparea unei artere superficiale, comprimat incomplet pe un plan rezistent. 5ormarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, pereii arteriali sunt destini ritmic prin volumul de s$nge e&pulzat din ventriculul st$ng i aort' destinderea pereilor arteriali se propag o dat cu coloana de s$nge sub form de und pulsatil. Calitile pulsului: frecven (rapiditate)' ritmicitate (regularitate)' amplitudine (intensitate)' volum (tensiune)' celeritate. &"$p> obinerea informaiilor cu privire la starea anatomo-funcional a inimii i vaselor. Materia e )e"e#are> ceas secundar sau cronometru' creion, pi& (culoare roie)' - foaie de temperatur. Etape de execuie: a) %regtirea bolnavului (psi#ic i fizic). - 1e anun bolnavul c i se va msura pulsul. - 1e e&plic bolnavului modul de msurare (o stare emotiv i poate modifica valoarea pulsului). - ;olnavul este meninut n stare de repaus fizic i psi#ic 5-- minute cu braul sprijinit, pentru rela&area muc#ilor antebraului. b) 3&ecutarea te#nicii. E. 0surarea n artera radial. EE. 0surarea n aceeai succesiune de timpi, n alte artere. carotid, cubital, #umeral, femural, poplitee, tibial posterioar, pedioas.

a) carotid

b) cubital

c) #umeral

d) femural poplitee tibiala posterioara pedioasa

e) f) g)

- 1plarea m$inilor. - 1e repereaz anul radial pe e&tremitatea distal a antebraului, n continuarea policelui. - 1e poziioneaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i cu ajutorul policelui se mbrieaz antebraul. 2!

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1e e&ercit o uoar presiune asupra peretelui arterial cu v$rful degetelor (inde&, mediu i inelar) de la m$na dreapt i se percep zv$cniturile pline ale pulsului. - 1e numr zv$cniturile percepute urmrind secundarul cronometrului timp de un minut (se ncepe numrtoarea de la -?,, -?2, +?, sau un minut). c) Fotarea cifric n carnetul propriu. - 1e noteaz n carnetul propriu. numele i prenumele bolnavului' salonul i patul' data' valorile msurate (4-dimineaa, 1-seara). d) Fotarea grafic (n foaia de temperatur a bolnavului). - %entru fiecare linie subire orizontal a foii de temperatur se socotesc patru pulsaii. - %e ordonat se noteaz frecvena (numrul zv$cniturilor pe minut) iar pe abscis timpul c$nd s-a msurat. - 1e noteaz un punct rou la intersecia frecvenei i a timpului. - 1e unesc punctele notate cu o linie roie i se obine curba pulsului. e) :eorganizarea locului de munc. - 6oaia de observaie se aaz n dosarul salonului. f) Enterpretarea frecvenei pulsului. - 6recvena pulsului variaz fiziologic n funcie de v$rst, emoii, efort etc. 6. 1ariaii fi'iolo$ice ale frec(enei pulsului: - puls ta#icardic (accelerat) n. ortostatism, efort fizic i psi#ic, emoii puternice, n cursul digestiei' - puls bradicardic (rrit) n. decubit, stare de repaus, linite psi#ic. 66. 1ariaii patolo$ice ale calitilor pulsului: - frec(ena 0 puls ta#icardic sau bradicardic' - ritmicitatea 0 puls ritmic sau aritmic' - amplitudinea 0 puls cu amplitudine mic, filiform sau puls cu amplitudine crescut' - (olum (tensiunea) * puls dur sau puls moale' - celeritatea 0 puls sltre (cretere rapid a tensiunii urmat de o cdere brusc) sau puls tard (cdere lent). 2. M:&URAREA ;I NOTAREA TEN&IUNII ARTERIALE Te)#iu)ea arteria E presiunea e&ercitat de s$ngele circulant asupra pereilor arteriali. ?a"t$rii +eter'i)a)6i. debitul cardiac, fora de contracie a inimii, elasticitatea i calibrul vaselor, v$scozitatea s$ngelui. 7ensiunea arterial. - sistolic (tensiune arterial ma&im) H -, mm Jg * fora de contracie a inimii va fi mai mare n sistol' - diastolic (tensiune arterial minim) H 8 mm Jg * fora de contracie a inimii va fi mai mic n diastol. Tensiunea diferenial (de importan diagnostic) - diferena dintre 7./. ma&im i 7./. minim. >alorile tensiunii arteriale variaz n funcie de. tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul s$ngelui circulant i al urinei. &"$p> descoperirea modificrilor morfofuncionale ale inimii i vaselor. Materia e )e"e#are> tav de instrumente medicale' - tensiometru cu mercur (:iva-:occi) sau sfigmomanometru' - stetoscop biauricular' creion, pi&, stilou (cu culoare albastr)' - foaie de temperatur' tampon de vat cu alcool.

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN Etape de execuie: a) %regtirea materialelor. - /dunarea i transportul materialelor necesare la locul e&amenului. - >erificarea strii de funcionare a instrumentelor i aparatelor. b) %regtirea bolnavului (psi#ic, fizic). - ;olnavul este informat asupra scopului investigaiei. - 1e e&plic msurile necesare pentru o msurare corect. -5 minute repaus nainte de msurare' efectuarea msurrii se face dup cel puin + ore de la servirea mesei. c) 3&ecuia te#nicii propriu-zis. 6. Cu aparatul Ri(a-Rocci - 1plarea m$inilor. - 1e aaz manometrul (cel cu mercur) pe noptier, ntr-o poziie fr vizibilitate pentru bolnav. - 1e aplic str$ns maneta pe braul sprijinit i n e&tensie. - 1e fi&eaz cu m$na st$ng membrana stetoscopului pe artera #umeral, sub marginea inferioar a manetei i olivele n urec#i.

0surarea tensiunii arteriale

- 2u m$na dreapt se pompeaz aer n maneta pneumatic cu para de cauciuc, p$n la dispariia zgomotelor pulsatile. - %rivind manometrul, se decomprim progresiv aerul din manet cu ajutorul ventilului pompei de aer, p$n c$nd se aude zgomotul pulsului i se observ gradaia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile. - 1e memoreaz valoarea tensional * tensiunea maxim * indicat de manometru. - 1e continu decomprimarea, ascult$nd zgomotele pulsului i urmrind gradaiile manometrului p$n la dispariia ultimei unde pulsatile. - 1e memoreaz a doua valoare tensional * tensiunea minim * indicat de manometru. - 1e ndeprteaz maneta de pe bra. 66. Cu aparatul Pac!on - 1e e&ecut cu aceeai succesiune de timpi. - 2itirea valorilo 7./. se face pe cadranul manometrului %ac#on. d) :eorganizarea locului de munc. - 1e aaz tensiometrul i stetoscopul pe tava medical. - 1e aaz bolnavul n poziie comod. - 1plarea m$inilor. - 1e dezinfecteaz membrana stetoscopului cu tampoane de vat cu alcool. - 1e aaz aparatul n dulapul pentru instrumente si materiale medicale. e) Fotarea cifric. - n carnetul propriu se noteaz cifric valorile tensiunii msurate, numele i prenumele bolnavului, salonul, data. +-

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN f) Fotarea grafic - 1e noteaz grafic n foaia de temperatur cu culoare albastr (creion, pi&, stilou), #aurat. - 1e socotete pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatur o unitate coloan de Jg. 4easupra liniei groase se noteaz tensiunea arterial ma&im, iar tensiunea arterial minim dedesubt. g) Enterpretarea rezultatelor - >alorile normale i patologice ale 7./. n funcie de v$rst.

4. OB&ERVAREA/ M:&URAREA ;I NOTAREA DIURE=EI Diure-a * procesul de formare i eliminare a urinei din organism timp de 2, de ore. Uri)a E lic#idul format de rinic#i prin filtrarea s$ngelui, n care sunt eliminate substanele rezultate din metabolismul intermediar proteic, inutile i to&ice pentru organism i e&cretat de aparatul renal. 7ulburrile metabolismului intermediar influeneaz cantitatea i calitatea (compoziia) urinei eliminate. Mi"6iu)e E actul fiziologic, contient, de eliminare a urinei. &"$p> obinerea de informaii privind starea morfofuncional a aparatului urinar i a ntregului organism, cantitatea i calitatea urinei furniz$nd date importante pentru stabilirea diagnosticului, prognosticului, urmrirea evoluiei bolilor dar i n stabilirea bilanului nutritiv n bolile metabolice. Materia e )e"e#are> vase cilindrice gradate cu g$t larg sau borcane de 2-, l gradate' - foaie de temperatur' creion sau pi& (culoare albastr). Etape de execuie: I. O(#er,area +iure-ei - 1e va observa ritmul miciunilor: -. normal 0 5-"?2, ore la brbai' ,-5?2, ore la femei' 2. patolo$ic * ritm crescut (pola3iurie)' mai mult noaptea (nicturie). - 1e vor observa tul"urrile de miciune. +. pola3iurie * miciuni frecvente, cu cantiti mici' ,. isc!iurie sau retenie de urin * imposibilitatea de a urina' 5. disurie 0 eliminarea urinei cu dificultate i dureri' ". enure'is 0 pierderea involuntar de urin n timpul nopii' 9. nicturie 0 egalarea sau inversarea raportului dintre numrul miciunilor i cantitatea de urin emis noaptea fa de cea emis n cursul zilei. II. M#urarea +iure-ei a) %regtirea materialelor. - 1e cur riguros vasele cilindrice, gradate, se cltesc cu ap distilat pentru a nu se modifica compoziia urinei i se acoper. - :ecipientele vor fi etic#etate (numele bolnavului, nr. salon i pat). b) %regtirea bolnavului. - 1e educ bolnavul s urineze numai n urinar. 3fectuarea te#nicii. - 1plarea m$inilor. - 2olectarea dup un orar fi&, valabil pentru toi bolnavii seciei. - 1e invit bolnavul s urineze i se arunc produsul acestei emisii la ora 8 dimineaa. - 1e colecteaz n vasele gradate toate urinele emise p$n a doua zi la ora 8, adug$ndu-se i urina acestei emisii. +2

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1e citete gradaia care indic urina emis n 2, ore. - 1plarea m$inilor. III. N$tarea +iure-ei c) Fotarea cifric. - 1e noteaz cifric n B2arnetul de observaii medicale independenteC, n fiecare diminea (numele bolnavului, nr. patului, data i cantitatea de urin eliminat n 2, de ore. d) Fotarea grafic. - %entru fiecare linie orizontal a foii de temperatur se socotesc - ml urin. - 1e noteaz grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are #aurat numai partea superioar ce corespunde cantitii de urin a zilei respective. e) :eorganizarea locului de munc. - >asele n care se face colectarea urinei pe timp de 2, de ore se depoziteaz n ncperi rcoroase, pentru a se preveni descompunerea urinei. - 8a urina colectat se adaug c$teva cristale de timol care mpiedic procesele de fermentaie fr s modifice reaciile c#imice. f) Enterpretarea rezultatelor. - >alori fiziologice normale ale volumului de urin. femei H - --, ml?2, #' brbai H -2 --8 ml?2, #. - >alori patologice. poliurie H peste + ml?2, #' oli$urie H sub ml?2,#' anurie H absena urinei n vezic. @bservarea calitii urinei. -. culoare. normal - galben desc#is H urin diluat' - brun nc#is H urin concentrat' Patolo$ic: - brun nc#is i spum (icter)' - roie desc#is p$n la roie brun H urin cu s$nge (#ematurie)' 5i'iolo$ic: - albastru-verde H tratament cu albastru de metilen' - cafeniu-rou-brun-negru H tratament cu c#inin sau acid salicilic. 2. miros. caracteristic' amoniacal (n fermentaia alcalin intravezical)' aromatic, de fructe n diabet. +. aspect. normal H clar, transparent' - patolo$ic H tulbure (sruri, puroi, microbi, calculi).

4. M:&URAREA MA&EI CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT

++

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN &"$p> aprecierea strii de nutriie a bolnavului, stabilirea necesitilor calorice ale organismului, stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei bolilor. Materia e )e"e#are> c$ntar antropometric' foaie de temperatur' creion. Etape de execuie: a) %regtirea materialelor. - 1e pregtesc materialele necesare. - 1e verific e&actitatea balanei c$ntarului (se las v$rful indicator mobil s oscileze, p$n ce se oprete la v$rful indicator fi& al puntuclui zero). - 4ac este cazul, se ec#ilibreaz balana cu ajutorul sistemului de corecie. - 1e imobilizeaz acul indicator, nc#iz$nd braul balanei. b) %regtirea bolnavului. - 1e anun bolnavul s nu mn$nce (dimineaa). - ;olnavul este rugat s urineze. c) 3fectuarea te#nicii propiu-zise. 1e aaz greutile la masa apro&imativ a bolnavului. ;olnavul urc pe c$ntar. 1e desc#ide braul balanei i se ec#ilibreaz greutile. 1e citesc valorile obinute i se noteaz masa corporal n foaia de temperatur. 1e imobilizeaz din nou braul balanei cu acul indicator mobil, dup care bolnavul coboar de pe c$ntar. d) ngrijirea bolnavului dup efectuarea c$ntririi. ;olnavul este condus p$n la pat i instalat n poziie comod. 1e acoper bolnavul cu ptura. e) :eorganizarea locului de munc. 1e aaz c$ntarul la locul lui. 1plarea m$inilor.

7. M:&URAREA N:LAIMII BOLNAVULUI ADULT &"$p> determinarea raportului cu masa corporal. Materia e )e"e#are> taliometru' foaie de temperatur' creion, pi& sau stilou. Etape de execuie: a) %regtirea materialelor 1e pregtesc taliometrul i celelalte materiale. b) %regtirea bolnavului 1e comunic bolnavului investigaia i simplitatea modului de e&ecuie. c) 3&ecuia te#nicii. I. Cu ta i$'etru 1e invit bolnavul s se descale. 1e aaz bolnavul n picioare c$t mai drept sub cursorul taliometrului. +,

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 1e coboar uor cursorul taliometrului, p$n atinge capul bolnavului (verte&). %e tija gradat, se citete nlimea. 1e noteaz n foaia de temperatur i de observaie. 1e invit s coboare i se ajut bolnavul s se ncale. 1e conduce bolnavul p$n la pat i se aaz n poziie comod i invelit. II. Cu (a)+a 'etri" 4esclat, este aezat n ortostatism, cu spatele lipit de perete. 1e plaseaz un plan orizontal pe verte&, perpendicular pe perete i se marc#eaz locul de nt$lnire. 1e msoara cu banda metric distana de la locul marcat p$n la sol. 1e noteaz n foaia de observaie i foaia de temperatur. d) :eorganizarea locului de munc. 1e aaz taliometrul la locul lui. 1plarea m$inilor. 8. OB&ERVAREA ;I NOTAREA EFPECTORAAIEI EGpe"t$ra6ia * actul de eliminare pe gur, dup tuse, a produselor formate n cile respiratorii (sputa sau e&pecoraia). &"$p> obinerea informaiilor cu privire la calitile sputei, ele av$nd o mare valoare n stabilirea diagnosticului i urmrirea evoluiei unor afeciuni pulmonare. Materia e )e"e#are> scuiptoare' tampoane pe porttampon' vas gradat' tvi renal' - foaie de observaie (temperatur)' pi& sau creion de culoare roie. Etape de execuie: a) %regtirea bolnavului - ;olnavul va fi educat cum s e&pectoreze. s tueasc cu gura nc#is' s colecteze sputa n scuiptoare' s nu stropeasc n jurul su, s nu arunce n scuiptoare corpuri strine. - 1e va insista n educarea femeilor care au tendina de a ingera sputa. - 1e va aeza bolnavul n poziia care-i permite s e&pectoreze cu uurin. - 1e va sprijini capul bolnavului. b) @bservarea calitii sputei -. Culoarea - %oate fi. roie# san$(inolent, aerat i spumoas (n #emoptizia din tuberculoz, cancer pulmonar)' !emoptoic sau sput striat cu s$nge' ru$inie (n debutul de pneumonie)' roie"run c$nd s$ngele stagneaz n plm$n nainte de a fi evacuat' roie $elatinoas (cancerul pulmonar)' ro' (edemul pulmonar)' $al"en-(er'uie (supuraiile pulmonare)' al" sau al"cenuie (inflamaia bron#iilor i n astm bronic)' nea$r (infarct pulmonar). 2. 0irosul - %oate fi. fetid (dilataia bronic, caverne tuberculoase)' fetiditate penetrant, insuportabil (gangrena pulmonar)' mirosul pm$ntului sau al paiului umed (supuraii pulmonare). +. 2onsistena

+5

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 1e va aprecia consistena. spumoas' aerat' gelatinoas' v$scoas' lic#id. ,. 6orma sputei 1e va observa forma. perlat (astm)' numular (caverne pulmonare). mase grunjoase, izolate n saliv' mula e "ronice (foarte rar). 5. 2ompoziia sputei 1e va aprecia aspectul sputei. mucos (astm bronic, inflamaia bron#iilor)' purulent (supuraiile pulmonare)' mucopurulent' seros (staz i edem pulmonar)' pseudomem"ranos (dif teria laringian, bronit difteric, bronit pseudo-membranoas)' san$(inolent (edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar).
a) pulmonar, n trei straturi b) bronic, n patru straturi

". 2antitatea sputei - 5 -- ml?2, # (bronita cataral, pneumonie, tuberculoz incipient)' - - -ml?2, # (broniectazie, caverne tuberculoase, gangrene pulmonare i edem pulmonar' - vomic * eliminarea unor colecii masive de puroi sau e&sudat (abces pulmonar, c#ist #idatic). c) 2urirea mucoasei bucale. - 1e pregtesc tampoane de tifon pe porttampon. - 1e cur mucoasa bucal i dinii cu tampoane pe porttampon. - 1e arunc tampoanele n tvia renal. d) Fotarea grafic - 1e noteaz n foaia de temperatur cu culoare roie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de sput colectat n vasul gradat n 2, #. O(#er,a6ie - 2uloarea, aspectul i cantitatea sputei e&pectorate pot fi modificate de unele alimente sau medicamente ingerate sau inute n gur nainte de e&pectoraie.

+"

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

19. OB&ERVAREA ;I NOTAREA V:R&:TURILOR V$' C,r#turD E actul refle& prin care se elimin brusc coninutul stomacal. &"$p> obinerea de informaii privind coninutul gastric pentru stabilirea diagnosticului i bilanului lic#idelor ingerate i eliminate zilnic din organism. Materia e )e"e#are> tvi renal' pa#ar cu ap' foaie de temperatur' - pi& sau stilou' muama, alez, prosop. Etape de execuie: a) /jutarea bolnavului. - 1e aaz bolnavul ntr-o poziie care s mpiedice aspirarea vrsturii (ez$nd, semiez$nd, n decubit lateral cu capul uor ridicat). - 1e susine capul bolnavului cu o m$n i cu cealalt tvia renal. - 1e pune la dispoziia bolnavului un pa#ar cu ap pentru cltirea gurii dup vrstur. - 1e anun medicul. b) @bservarea calitii vrsturilor -. 6recvena. 1e observ frecvena vrsturilor. - oca'ionale (n into&icaiile alimentare sau n bolile infecioase acute)' - frec(ente (stenoz piloric * vrsturile se produc dup mese)' - incoerci"ile (n graviditate i unele boli psi#ice). 2. @rarul. @bservarea orarului vrsturilor. - matinale - dimineaa pe stomacul gol (la alcoolici i gravide)' - postprandiale * imediat dup alimentare sau c#iar n timpul consumrii alimentelor (la nevropai)' - tardi(e la 2-" ore de la alimentaie (ulcer i cancer gastric complicat cu stenoz piloric). +. 2antitatea. 1e va msura cantitatea vrsturilor pe 2, #, pentru a stabili bilanul #idric. - n cazul vrsturilor alimentare, bolnavul vars alimentele consumate' - n stenoz piloric, vrstura este foarte abundent, la alimentele consumate adug$ndu-se secreia e&agerat a glandelor gastrice i resturile rmase de la alimentaiile anterioare. ,. 2oninutul. 1e va aprecia coninutul. - alimentare (alimente mai mult sau mai puin digerabile)' - mucoase# apoase (la etilici i gravide)' - fecaloide (n ocluzie intestinal)' - "iliare (n colecistopatii)' - purulente (gastrit flegmonoas)' - sangvinolente sau de s$nge pur * !emateme'a (boli ale stomacului sau organelor nvecinate). 5. 2uloarea. 1e va observa culoarea vrsturilor. - galben sau verzuie (vrsturile bilioase)' - roie, cu s$nge nedigerat (ulcer gastro-duodenal)' - glbuie, murdar (ocluzie intestinal)' - brun, av$nd aspectul drojdiei de cafea (cancerul gastric). ". 0irosul. 1e va aprecia mirosul. fad' acru (#iperclor#idrie)' - fecaloid, reflu& al coninutului intestinal n stomac (ileus)' - unt r$nced (fermentaie gastric). 9. 6ora de proiecie. 1e va observa fora de proiecie. brusc, n jet, fr efort, fr legtur cu alimentarea, fr grea, caracteristici pentru vrstura n #ipertensiunea cranian (meningit, tumori etc.) +9

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 8. 1imptome care nsoesc vrstura. @bservarea altor simptome. durere abdominal (peritonit)' des#idratare * elimin$ndu-se sodiu, potasiu, clor, se produce un dezec#ilibru #idroelectrolitic al organismului. c) Fotarea vrsturilor n foaia de observaie. - 1e noteaz fiecare vrstur cu un cerc nsoit de data i ora producerii, n rubrica special a foii de temperatur. vrsturile alimentare - cu cerneal albastr' vrsturile bilioase * cu culoare verde' vrsturile cu coninut sangvinolent * cu culoare roie. - 4ac vrsturile sunt foarte frecvente se va nota numrul vrsturilor din ziua respectiv. d) %rezentarea vrsturii. - >rstura colectat se va pstra ntr-un recipient p$n la venirea medicului. - >asul acoperit cu o plac de sticl se arat medicului. - 8a indicaia medicului, vrstura se transport la laborator pentru evidenierea unor eventuale substane to&ice (nsoit de date privind numele i prenumele bolnavului, secia i salonul).

11. OB&ERVAREA ;I NOTAREA &CAUNULUI &"au)u C'aterii e 3e"a eD E resturile alimentelor supuse procesului de digestie i eliminate din organism prin anus, prin actul defecaiei. &"$pu > obinerea de informaii necesare pentru stabilirea diagnosticului i urmrirea evoluiei bolilor tubului digestiv i glandelor ane&e acestuia. =rmrirea tranzitului intestinal se face prin. observarea caracterelor scaunelor i notarea scaunelor n foaia de temperatur. Elemente de o"ser(aie: a) 6recvena - valori normale --2 scaune?zi' - valori patologice. - +-" scaune?zi - diaree (enterite i enterocolite)' - 2 -+ scaune?zi * sindrom dizenteric' - scaun la 2-, zile * constipaie' - suprimarea complet a eliminrii fecalelor i a gazelor * ileus. b) @rarul - valori normale * ritmic, la aceeai or a zilei, dimineaa dup sculare' - valori patologice * pierderea orarului obinuit al evacurii. constipaie #abitual sau diaree. c) 2antitatea - valori normale * zilnic, -5 -2 g de materii fecale' - valori patologice * mrit (afeciuni ale pancreasului, ale colonului, diareele gastrogene de natur aclor#idric)' poate ajunge la c$teva Milograme (anomalii de dezvoltare a colonului)' redus (n constipaie)' foarte redus de numai - --5g (dizenterie). d) 2onsistena - valori normale * consisten pstoas, omogen' - valori patologice * consisten uscat, crescut (sc#ibale, coprolii) (constipaie)' consisten sczut (scaune moi), n diaree' lic#id, apoas n special dup purgative saline' consisten neomogen (scaun solid, dur, urmat de o cantitate de scaun semilic#id sau lic#id). e) 6orma - valori normale * form cilindric cu diametrul de +-5 cm, lungime variabil' - valori patologice - form de panglic sau creion (n cancer rectal)' filiform (spasme ale regiunii anorectale)' bile dure, de mrimea mslinelor (n constipaia spastic)' mas fecaloid abundent (constipaie aton)' bile conglomerate, multiglobale (c$nd materiile fecale au stagnat mult timp n rect). +8

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

a) normal

b) diareic

c) n constipaia spastic

d) n constipaia aton

f) 2uloarea - valori normale * culoare brun' - valori patologice. culoare galben-aurie (n diaree)' verde c$nd bilirubina se o&ideaz la nivelul intestinului gros' mai nc#is (n constipaie)' albicioas ca argila (icterul mecanic)' brun-nc#is (icterul #emolitic)' neagr ca pcura, moale i lucios (n cazul unor #emoragii n poriunea superioar a tubului digestiv * melena)' roie (n cazul #emoragiilor din poriunea inferioar a tubului digestiv). g) 0irosul - valori normale * fecaloid' - valori patologice * acid (n caz de fermentaie intestinal)' fetid (n caz de putrefacie)' miros r$nced, foarte ptrunztor (c$nd se gsesc grsimi nedigerate)' foarte fetid (n cancerul colonului i rectului). #) /spectul - valori normale * aspect pstos-omogen' - valori patologice * aspect de zeam de pepene (n febra tifoid)' de zeam de orez (n into&icaii, lambliaz sau n #oler). i) 3lemente patologice * mucus, puroi, s$nge (n colite ulceroase, pseudomembranose, cancer rectal sau intestinal, dizenterie)' resturi de alimente nedigerate (n ac#ilie gastric, n pancreatite cronice)' grsimi nedigerate (steatoree * n caz de digestie sau absorbie insuficient a grsimilor)' parazii intestinali. 2azurile vor fi imediat raportate medicului. j) Fotarea scaunelor - valori normale * scaun normal ( E )' - valori patologice. moale (?)' diareic (*)' mucos (O)' cu puroi (%)' cu s$nge (1) n creion rou' grunjos (P).

+!

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

1%. OB&ERVAREA APETITULUI ;I A MODULUI N CARE BOLNAVUL RE&PECT: PRE&CRIPAIILE MEDICALE Apetit E poft de m$ncare. I)apete)6 * lipsa poftei de m$ncare a bolnavului fa de anumite alimente. A)$reGie * scderea sau lipsa poftei de m$ncare. &"$p> observarea apetitului urmrete desoperirea i combaterea inapetenei sau anore&iei bolnavului. /stfel. bolnavii cu cancer gastric refuz carnea de vac' n faza preicteric a #epatitei virale, bolnavii refuz grsimile' apetitul e&agerat sau polifagia este specific diabetului' apetitul preferenial apare n cazul unor carene n organism (de e&.. calciu la gravide). %entru combaterea anore&iei i inapetenei bolnavului, se procedeaz astfel. -. 1e verific dac inapetena bolnavului este total sau repulsia lui se manifest numai fa de alimentele din regim n comparaie cu cele preferate. 2. 1e asigur servirea mesei ntr-un cadru c$t mai estetic. +. ;olnavii inapeteni se alimenteaz la intervale de 2-+ ore, cu porii mici. ,. 1e servesc bolnavului lic#ide reci, uor acidifiate cu lm$ie, altern$ndu-le pentru a asigura o variaie c$t mai mare. 5. ;olnavului inapetent nu i administreaz alimente #iperza#arate (gustul dulce provoac relativ repede o senzaie de plenitudine i favorizeaz adesea diaree). ". %rofit$nd de setea bolnavului, i se vor oferi elemente nutritive sub form lic#id (de e&. laptele, sucurile de fructe vor fi mbogite cu praf de lapte, cacao, glbenu de ou, preparate de za#r ridic$nd astfel valoarea caloric a alimentelor introduse). 9. 1e asigur necesitile calorice (25 -+ calorii?zi) prin administrarea de preparate lic#ide #ipercalorice. 8. n momentul n care apetitul ncepe s revin, se administreaz bolnavului o alimentaie solid (,-5 mese). !. 1e va urmri ca bolnavul s consume numai alimente conforme prescripiilor medicale. - . ncalcarea prescripiilor medicale va fi comunicat medicului.

1.. OB&ERVAREA TEGUMENTELOR ;I MUCOA&ELOR BOLNAVULUI &"$p> recunoaterea i descoperirea unor manifestri patologice la nivelul tegumentelor dintr-o regiune sau alta a corpului. /cestea aduse la cunotina medicului permit stabilirea diagnosticului i prevenirea complicaiilor.

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

:egiunile ventrale ale corpului uman

:egiunile dorsale ale corpului uman

Elemente de o"ser(aie: a) Tra)#pira6ie E proces fiziologic de umezire a pielii, prin care organismul pierde cldur. n cantitate e&cesiv are semnificaie patologic i poate conduce la des#idratarea organismului. - 7ranspiraia palmelor i plantelor (boala ;asedoG)' $enerali'at7 continu7 periodic (cazul febrei intermitente sau la sf$ritul unei febre continue * criza pneumonic). b) 2uloarea tegumentelor. /spectul i culoarea tegumentelor pot fi. - paloare (decolorare) permanent (n caz de anemie)' paloare instalat brusc (#emoragii, colaps, oc iminent)' - ciano' sau coloraie albstruie a tegumentelor i a mucoaselor (n afeciuni ale aparatului respirator, circulator i unele boli cardiace congenitale). discret (lobul urec#ilor, e&tremitile degetelor)' foarte intens (la nas, buze, oc#i)' foarte intens (toat faa, limba)' - roeaa pielii apare n emoii, n cursului efortului fizic, febr, n unele afeciuni #emoragice' - coloraia $al"en a tegumentelor (n icter, n urma consumrii unor medicamente atebrin, acid picric etc. sau poate semnala apariia unei boli infecioase)' culoarea Bgalben ca paiulC (cancer i anemie pernicioas)' - "ron'at (Bboala lui /ddisonC)' - "run (n ciroza #epatic)' - cenuie-murdar (supuraii pulmonare cronice). c) E+e'u E acumularea de lic#id seros n esuturi, se manifest prin. creterea n volum a regiunii edemaiate' pielea devin palid, lucioas i strvezie' tergerea cutelor naturale' pierderea elasticitii esutului edemaiat (pstreaz urma presiunii digitale H semnul BgodeuluiC).

,-

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN - 3demul poate fi. $enerali'at (n anasarc * acumularea de lic#id n cavitile seroase ale organismului), se poate constata prin creterea masei corporale' - locali'at * iniial la pleoape apoi la organele genitale ca urmare a stazei venoase. 3l se poate generaliza (edem albastru) n afeciunile cardiace i pulmonare' - caectic * scderea albuminelor din s$nge i creterea permeabilitii pereilor vasculari (la bolnavii caectici, subnutrii, tuberculoi, canceroi etc.' - inflamator * localizat n jurul proceselor inflamatorii, este de culoare roie' - an$ioneurotic are o cauz alergic i se instaleaz rapid. 1e va urmri diureza i se va recolta urin pentru e&aminare la laborator. 1e va c$ntri bolnavul zilnic. 1e urmrete ca bolnavul s respecte regimul dietetic prescris de medic (desodat). d) 4escuamaiile (desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderm). 1e vor observa. caracterul descuamaiei (furfuracee, pitiriazic, lamelar i n lambouri)' - regiunea n care s-a manifestat' - timpul n care a aprut. e) 3rupiile cutanate * modificri ale tegumentelor. /cestea pot fi. maculoase, papuloase, veziculoase, pustuloase. 1unt determinate de. - boli infecioase (scarlatin, rujeol, varicel etc.)' - reacii alergice * urticarie, boala serului' - #ipere&citabilitatea nervilor vasomotori ai pielii' - aciunea to&ic i de sensibilizare a unor medicamente (iod, morfin etc.). f) Jemoragiile cutanate sunt determinate de. - tulburri de coagulare a s$ngelui' - fragilitate capilar e&agerat. Jemoragiile cutanate pot fi. - peteii * #emoragii mici. punctiforme, ovalare, rotunde' - ec!imo'e * pete #emoragice e&tinse' - #emoragiile cutanate pot fi nsoite de #emoragii ale mucoaselor (de e&. epista&is * #emoragie nazal' #emoragii gingivale' #ematemez * vars s$nge' melen * scaun cu s$nge digerat). 8emora$iile cutanate nu dispar la presiunea di$ital9 /pariia oricrei manifestri patologice la un bolnav va fi adus la cunotina medicului i va fi notat n condica de predare a serviciului, pentru ca bolnavul s fie urmrit n continuare.

,2

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN

LP2 :32@87/:3/ %:@;38@: 43 8/;@:/7@: 2.- EF7:@4=23:3 :ecoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. 4e cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. En unele cazuri, c#iar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. 3&ista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest). %regatirea pacientului @ buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. 3&plicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. 4e e&emplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. 4e asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. 1tiind e&act la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.4aca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveg#em pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie. =nele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si sc#imbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc). 2onsimtamantul pacientului 3ste un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege e&act ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. / e&plica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. /sistenta va relua e&plicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

0asuri de protectie.

,+

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 0asurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. 4upa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul.

2.2. %:@;383 43 1/FD3 2.2.-. %=F27E/ >3F@/1/. %unctia venoasa se realizeaza de obicei in fosa antecubitala. 1e poate recolta din venele de pe antebratul dorsal, mana dorsala sau picior , sau orice alta locatie accesibila in functie de situatie. Enc#eietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona de recoltat datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice e&istente in zona respective.2ele mai commune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena mediana, basilica si cefalica) urmate de cele de pe mana( ple&ul venos metacarpian, venele dorsale).

0ateriale necesare. garou manusi seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta #older cu acul atasat sau ac pentru #older si #older paduri cu alcool etic#ete formular de cerere analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator bandaj adeziv pentru locul punctiei

%regatire materialelor. formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele. eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de aditivii pe care ii contin fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului

:ecoltarea. se spala mainile bine si se pun manusi confirmarea identitatii pacientului ( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient) ,,

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN se comunica pacientului ce i se va face, i se va e&plica procedura pentru a-i reduce an&ietatea si a ne asigura de cooperarea sa se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventulele incidente in cazul unor recoltari anterioare ( lipotimii, ameteli) recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana sprijinita pe suportul special al scaunului sau de o masa evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare se monteaza garoul pro&imal fata de zona aleasa pentru punctie. 4aca venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inc#ida si sa desc#ida pumnul de cateva ori. (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l desc#ida dupa ce se introduce acul in vena). se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat. 2uratarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora e&istenta pe pielea din jur. nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod. dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare se imobilizeaza vena presand cu policele e&act sub locul ales pentru punctie si se intinde de piele se punctioneaza vena sub un ung#i de + grade .4aca se foloseste eprubeta, ea se va umple automat pana la nivelul la care este marcata.4aca se foloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena. #olderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru a preveni staza si #emoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate se va evita sa se tina garoul mai mult de + minute se sc#imba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din vena sau a se perfora vena dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu sangele se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu blandete acul din vena. Entotdeauna se scoate intai eprubeta din #older si apoi se scoate acul se preseaza locul punctiei pentru 2-+ minute sau pana cand se opreste sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. /ceasta previne e&travazarea sangelui in tesutul din jur si formarea #ematomului. dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce #emoliza. se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs #ematom. En cazul in care s-a produs #ematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde. se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate.

2onsideratii speciale.

,5

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul analizelor poate fi afectat. de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi arteriovenoase, zone cu #ematoame sau rani vasculare daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand folosirea garoului , prevenindu-se astfel formarea de #ematoame. daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea formarii #ematomului si se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebitei

2.2.2 J30@2=87=:/.

En mod normal fara bacterii, sangele se poate infecta prin liniile de perfuzie si transfuzie, sunturi infectate, endocardite bacteriale postprotezarilor cardiace. 4e asemenea, bacteriile pot invada sistemul vascular prin sistemul limfatic si ductul toracic, pornind de la infectii localizate in diferite tesuturi. Jemocultura se indica pentru a detecta invazia ( bacteriemie) si raspandirea sistemica( septicemia) pe cale sangvina. En aceste situatii se recolteaza sange prin punctie venoasa la patul pacientului apoi sangele este transferat in doua recipiente. unul continand mediu anaerob si unul continand mediu aerob. :ecipientele sunt tinute la incubator permitand astfel tuturor organismelor prezente in sange sa creasca in mediul lor.Jemocultura permite identificarea a apro&imativ "9A dintre agentii patogeni in primele 2, de ore si a peste ! A in 92 ore. %arerile cu privire la momentul recoltarii #emoculturii sunt impartite. =nii considera ca timpul recoltarii este discutabil si irelevant. /ltii indica recoltarea a trei probe la interval de cate o ora. %rima dintre ele trebuie recoltata la aparitia primelor simptome cu ajutorul carora se suspicioneaza bacterimie sau septicemia. 2and se suspicioneaza infectie cu bacterii datorita endocarditei se vor recolta + sau , probe cu intervale intre ele cu prinse intre 5 si + minute inainte de inceperea antibioterapiei. 0ateriale necesare. garou manusi paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod seringa de - ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil + sau , ace recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob formular cerere analize laborator recipient pentru transportat analizele comprese bandaj adeziv ,"

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN etic#ete

%regatirea ec#ipamentului. se va verifia data de e&pirare a recipientelor cu mediile de cultura.

:ecoltarea. confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). se comunica pacientului ce i se va face, i se va e&plica procedura pentru a-i reduce an&ietatea si a ne asigura de cooperarea sa. E se va e&plica pacientului ca vor fi necesare + probe de sange la intervale diferite de timp. se spala mainile bine si se pun manusi se monteaza garoul pro&imal fata de zona aleasa pentru punctie se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat. 2uratarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora e&istenta pe pielea din jur. nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod. dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare se recolteaza - ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la " ml pentru copil se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura se sc#imba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil se etic#eteaza recipientul pentru #emocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic. se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate se transporta proba imediat la laborator se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs #ematom.En cazul in care s-a produs #ematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.

2onsideratii speciale. fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul. principala complicatie a manevrei poate fi #ematomul

2.2.+ :32@87/:3/ 43 73173 1/FD>EF3 %3F7:= 0/1=:/:3/ D8E230E3E

,9

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN :apid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urec#ii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a #ipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. %roba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului. 0ateriale necesare. manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv

%regatirea ec#ipamentului. se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc)

:ecoltarea. confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient). se comunica pacientului ce i se va face, i se va e&plica procedura pentru a-i reduce an&ietatea si a ne asigura de cooperarea sa. se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urec#ii pentru adulti, calcaie pentru nounascut) se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de - minute se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si api se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de desc#ide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se QstoarcaC locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare. se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este sufficienta pentru citirea rezultatului dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. se noteaza rezultatul , data si ora.

2onsideratii speciale. se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice.4aca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa E se ofere si un g#id scris de ,8

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN folosire a glucometrului.4e asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital.

7estul de toleranta la glucoza( oral si i.v.). %e langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza oral si i.v. poate oferi informatii fidele privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismului glucidic al pacientului. 7estul oral de toleranta la glucoza masoara metablismul carbo#idratilor dupa ingestia unei cantitati substantiale de glucoza.( 95-- g glucoza pulvis dzolvate in + ml apa , concentratie 25A, care se bea in decurs de 5 minute).2orpul va absorbi rapid doza, declansand cresterea nivelului plasmatic de glucoza si un varf al acesteia la + minute - - ora de la ingestie. %ancreasul va raspunde secretand insulina care sa readuca nivelul glicemiei la normal in decurs de 2-+ ore de la ingestie..En tot acest timp este indicat sa fie monitorizat nivelul glicemiei din sange si urina pentru a depista evalua secretia de insulina si abilitatea organismului de a metabolize glucoza. 7estul de toleranta la glucoza trebuie intotdeauna precedat de o pregatire corecta a pacientului. 2u + zile inainte, acesta trebuie sa aiba un regim alimentar bogat in carbo#idrati. 7estul se realizeaza dimineata, pe nemancate ( a jeun) dupa cel putin 8 ore de repaus caloric, cand se recolteaza prima proba de sange venos. Enterpretarea rezultatelor se face in functie de valorile glicemice inregistrate dupa 2-+ ore de la ingestie. En tot timpul acesta pacientul trebuie monitorizat si observate evntualele semne si simptome de #ipoglicemie?#iperglicemie, nervozitate, slabiciune. 7estul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza per os.( pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii etc). 7estul masoara nivelul glucozei in sange dupa administrarea i.v a unei perfuzii cu glucoza 5 Ain timp de +-, minute..7estele glicemice se vor recolta la + minute, - ora, 2 ore, si la + ore de la administrarea glucozei..4upa o crestere imediata de pana la + -, mg?dl a nivelului glicemiei ( insotita de glicozurie) nivelul glicemiei va reveni la normal in timp de - ora, - ora si un sfert. 4aca de la 2-+ ore de la administrarea de glucoza, nivelul acesteia nu a revenit la normal, se confirma suspiciunea de diabet. 2.2., %=F27E/ /:73:E/8/ %3F7:= /F/8EP/ D/P38@: 1/FD>EF3 1angele arterial se obtine prin punctia percutanata a arterei bra#iale, radiale sau femurale. @ data recoltat, sangele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sangelui arterial. /naliza gazelor sangvine reprezinta eficacitatea ventilatiei masurand pJ-ul sangvin si presiunea partiala a o&igenului (%a@2) si a dio&idului de carbon arterial(%a2o2). %J-ul sangvin arata balanta acido-bazica din sange. %a@2 indica cantitatea de o&Lgen pe care plamanii o trimit in sange , iar %a2@2 indica capacitatea plamanilor de a elimina dio&idul de carbon. Dazele arteriale pot deasemenea masura concentratia si saturatia de o&igen cat si valorile bicarbonatului. 4e obicei , analiza gazelor arteriale se recomanda pacientilor cu boli obstructive pulmonare, edeme pulmonare, tulburari respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. 1e recolteaza de asemenea dupa interventiile c#irurgicale cardiace (bLpass-uri), resuscitari in caz de stop cardiac, anestezii intraoperatorii prelungite, etc. Enaintea efectuarii punctiei radiale, se efectueaza testul /llen.

,!

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 7estul /llen. este utilizat pentru evaluarea flu&ului arterial la nivelul mainii. Entai se palpeaza pulsul la arterele radiala si ulnara , prin compresiunea profunda la nivelul fetei anterioare a antebratului . pacientul este rugat sa isi stranga pumnul , apoi se comprima ferm ambele artere intre cele doua police' in continuare, pacientul va fi rugat sa desc#ida pumnul si se va observa ca palma este palida (in tot acest timp se mentine compresia pe artere)' se va decomprima artera ulnara (se mentine compresia pe artera radiala)'daca artera ulnara este patenta i se va observa colorarea normala a palmei in +-5 secunde. se va decomprima artera radiala( se mentine compresia pe artera ulnara)' daca artera radiala este patenta, flu&ul sangvin va inrosi palma in cateva secunde. %rin acest procedeu, mentinerea palorii dupa decomprimarea uneia dintre artere indica ocluzia la nivelul acesteia. 0ateriale necesare. seringa de 2ml sau 5ml fiola de #eparina manusi paduri alcoolizate comprese tifon punga g#eata ( buiota) etic#ete formular cerere analize bandaj adeziv

%regatirea materialelor. se #eparinizeaza seringa (se desc#ide fiola de #eparina si se trage pana cand se umple seringa , apoi se va goli incet toata seringa, permitand #eparinei sa QspeleC toata suprafata sa). Jeparinizarea seringii previne coagularea sangelui in seringa. 7otodata , e&cesul de #eparina in seringa poate altera valorile pJ-ului si %a@2 sangvin.

:ecoltarea confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize altui pacient) se comunica pacientului procedura si va fi informat in ce consta, pentru a-i reduce an&ietatea si a ne asigura de cooperarea sa se spala mainile si se pun manusile se aseaza un prosop rulat sub inc#eietura mainii pacientului pentru sustinerea acesteia se localizeaza artera si se palpeaza pulsul 5

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN se desinfecteaza locul punctiei se asteapta sa se usuce locul dezinfectat se palpeaza artera cu inde&ul si degetul mijlociu al unei maini in timp ce seringa este tinuta in cealalta mana deasupra locului ales pentru punctie pentru punctia arterei radiale , acul se orienteaza in ung#i de + -,5 grade daca se punctioneaza artera bra#iala se va orienta in ung#i de " grade se punctioneaza pielea si peretele arterial printr-o singura miscare seringa se va umple automat cu sange dupa recoltare se preseaza ferm cu comprese pana cand se opreste sangerarea (cel putin 5 min). 4aca pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburari de coagulare se va mentine compresia - --5 min. 1e va evita sa se ceara pacientului sa mentina compresia singur la locul punctionarii. 4aca nu reuseste sa aplice compresie ferma, se va forma un #ematom dureros. se va verifica seringa san nu aiba bule de aer ( daca are, se vor scoate cu grija) se va atasa la proba de sange cererea de analize completata corect si va fi trimisa la laborator intr-un recipient cu g#eata se va atasa un bandaj adeziv dupa oprirea sangerarii se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburari de circulatie ca. paloare, durere, toropeala, furnicaturi, #ematom, sangerare la locul punctionarii.

2onsideratii speciale. daca pacientul primeste o&igen se va astepta cel putin -5 minute de cand incepe sa-l primeasca pana la recoltare nu se va intrerupe administrarea de o&igen in timpul recoltarii decat daca se indica acest lucru in mod special. 4aca nu se opreste administrarea de o&igen, se va specifica pe formularul de analize cantitatea si tipul de o&igenoterapie pe care il primeste pacientul daca pacientul nu este sub o&igenoterapie se va specifica si acest lucru pe formularul de cerere analize daca pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va astepta 2 min pana la recoltare pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica. temperatura pacientului, cel mai recent nivel al Jb, rata respiratorie, iar daca pacientul este ventilat se vor specifica in plus. fractiunea de o&igen inspirat , frecventa ventilatorie nu se vor face mai mult de 2 incercari de punctionare in acelasi loc, deoarece se pot produce lezari ale arterei si ale nervului radial

2omplicatii. atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabila pacientului perforarea arterei traversand cu acul si celalalt perete ( se va retrage putin acul pana cand sangele apare in seringa) aparitia spasmului arterial (se va sc#imba acul cu unul mai mic si se va incerca din nou)

5-

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 2.+ :32@87/:3/ %:@;38@: 43 =:EF/

2.+.- :32@87/:3/ =:EFEE. :ecoltarea probelor de urina se poate face in mai multe feluri in functie de scopul urmarit 1e poate recolta proba de urina ca parte a unui e&amen clinic complet, proba de urina sterila printr-o te#nica neinvaziva, sau prin sondaj urinar. :ecoltarea probelor prin sondaj vezical este contraindicate pacientilor imediat dupa interventii c#irurgicale genitourinare. 0ateriale necesare. %entru proba de urina nesterila . urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient gradat etic#ete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laborator

%entru proba sterila prin metoda neinvaziva. lig#ean apa si sapun prosop manusi recipient gradat + comprese sterile solutie antiseptica recipient steril cu capac etic#ete plosca sau urinar daca este necesar formular cerere analiza pentru laborator recipient pentru transportul analizelor la laborator

%entru proba sterila prin sondaj vezical. manusi paduri antiseptice seringa de - ml ac 2-D ori 22D clema pentru pensarea tubului 52

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN recipient steril cu capac etic#ete formular cerere analiza pentru laborator recipient pentru transportul analizei la laborator

:ecoltarea. se va e&plica pacientului faptul ca trebuie sa-i recoltam o proba de urina pentru laborator si in ce consta te#nica de recoltare.

2olectarea probei de urina nesterile. asigurarea intimitatii i se va e&plica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca?urinar'celui care nu este imobilizat i se va e&plica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina se pun manusile din plosca sau urinar se pun cel putin -2 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul' daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat daca accidental se pierde urina pe peretii e&teriori ai recipientului se va spala si usca se etic#eteaza recipientul cu numele pacientului, data si ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei se vor spala plosca?urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus

2olectarea probei de urina prin metoda sterila neinvaziva. deoarece scopul este recoltarea unei probe necontaminate, se va e&plica cu multa atentie pacientului te#nica de recoltare se va spune pacientului sa merga la toaleta si sa-si dezbrace complet partea inferioara a corpului apoi sa se spele pe maini daca este barbat va sta in picioare in fata scaunului de toaleta ca pentru urinat, iar daca este femeie se va aseza cat mai in spate pe vasul de toaleta si cu picioarele cat mai desfacute pacientul?pacienta isi va spala cu apa si sapun zona genitala si meatul urinar apoi se va sterge de + ori cu comprese imbibate in solutie antiseptica se indica femeilor sa-si separe labile cu o mana iar cu cealalta sa se stearga cu compresa sterile imbibata in solutia antiseptica din fata spre spate,repetand de trei ori gestul,de fiecare data cu compresa diferita' cu cea de-a treia compresa se va sterge in jurul meatului urinar se indica barbatilor sa retracteze bine glandul pentru a dezinfecta bine meatul urinar si sa mentina glandul retractat pe parcursul urinarii si recoltarii probei se indica femeilor adoptarea pozitiei cu picioarele cat mai departate si mentinerea labiilor desfacute pe parcursul urinarii si recoltarii probei

5+

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN dupa spalare si dezinfectare pacientul?pacienta poate incepe sa urineze'apoi,fara a se opri mictionarea, se ia recipientul pentru proba, se pune in dreptul jetului urinar si se recolteaza circa + -5 ml,indepartandu-se apoi din calea jetului urinar se pun manusile se ia recipientul de la pacient si se insemneaza capacul' se va evita sa se atinga marginile interioare ale recipientului sau capacul pe interior daca accidental urina s-a prelins pe peretii e&teriori ai recipientului se va spala si usca pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini se va etic#eta recipientul cu numele pacientului, testul efectuat, tipul de proba daca se va cere urocultura, trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat pentru pacientii imobilizati la pat te#nica recoltarii este aceeasi, dar se va folosi plosca?urinarul pentru a putea urina la pat

:ecoltarea probelor de urina la pacientii cu sonda vezicala. se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu + min inainte de recoltarea probei se pun manusile' daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 2 ml care se va goli in recipientul steril daca nu e&ista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter' se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj' apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira' a se evita inteparea cateterului e&act la capatul de insertie a tubului de drenaj deoarece poate perfora balonasul de fi&are a cateterului'seringa se goleste in recipientul steril daca cateterul vezical nu este din caucic si tubul de drenaj nu are are un orificiu aspecific pentru recoltat, se va dezinfecta cateterul la capatul unde se insereaza tubul de drenaj' se va deconecta apoi si se va lasa sa curga urina in recipientul steril' se va evita sa se atinga recipientul cu cateterul in interior sau marginile acestuia pentru a evita contaminarea dupa recoltare se sterg din nou cu paduri antiseptice capetele de cone&iune ale sondei vezicale si ale tubului de drenaj si se ataseaza la loc recipientul se etic#eteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul

2onsideratii speciale. asigurati-va ca ati declampat tubul de drenaj dupa recoltarea probei de urina' in caz contrar pot sa apara complicatii ca distensia vezicii urinare sau infectii urinare

2.+.2 7@7/8=8 43 =:EF/ .

5,

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 4eoarece #ormonii , proteinele si electrolitii sunt e&cretati in cantitati mici si variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o perioada e&tinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica . %robele cerute din urina stransa pe 2, de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada. 1e pot cere probe si din urina colectata timp de 2 pana la -2 ore , in functie de informatiile pe care dorim sa le aflam. 4e asemenea , probele din urina stransa o perioada de timp pot fi colectate dupa administrarea unei cantitati de medicamente, de e&emplu insulina, pentru a detecta diverse boli renale . 0ateriale necesare . recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza recipient cu g#eata daca nu se poate tine la frigider etic#ete formular de cerere analize pentru laborator

:ecoltarea . confirmarea si verificarea identitatii pacientului se e&plica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii se pot monta etic#ete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat pacientul trebuie invatat sa ne anunte dupa fiecare mictionare , sa se fereasca sa contamineze proba se vor e&plica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar

2olectarea probelor din urina stransa timp de 2 ore . daca este posibil, pacientul va trebui sa bea 2 * , pa#are de apa inainte cu + de min de inceperea recoltarii dupa + min se cere pacientului sa mictioneze' aceasta proba se arunca si se incepe recoltarea propriu-zisa, pacientul avand astfel vezica goala' se noteaza ora inceperii recoltarii daca medical prescrie, se va administra o doza din medicamentul indicat si se va scrie ora se va oferi pacientului cel putin un pa#ar de apa pe ora pentru a stimula productia de urina dupa fiecare mictionare ( in plosca ? urinar sau un recipient obisnuit de + * , ml ) se va adauga proba in recipientul mare de colectare' se va masura dupa fiecare eliminare, daca trebuie monitorizata cantitativ diureza 55

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN daca este posibil, cu -5 min inainte de terminarea timpului indicat pentru colectarea urinii, se va cere pacientului sa mictioneze' aceasta va fi ultima proba adaugata in recipientul de colectare la sfarsitul perioadei de colectare, in functie de regulile interioare ale spitalului, se va acoperi recipientul si se va trimite etic#etat la laborator imediat impreuna cu formularul de cerere sau se va turna intr-un recipient nesteril - 2 ml din cantitatea totala de urina , va fi etic#etat si trimis la laborator specificandu*se pe cerere cantitatea totala de urina stransa si perioada de timp.

2olectarea probelor din urina stransa timp de -2 * 2, ore . se cere pacientului sa urineze' se va arunca aceasta proba, pornindu-se astfel recoltarea din momentul in care pacientul are vezica urinara goala se noteaza ora inceperii recoltarii probele se vor aduna intr-un recipient de cel putin 2 l' pe timpul dintre mictionari, recipientul cu probele de urina trebuie pastrat la rece sau la frigider ( niciodata impreuna cu mancarea sau cu medicamente ) se va recolta urina pe toata perioada de timp indicata' inainte de terminarea timpului se cere pacientului sa urineze inca o data , daca este posibil' se adauga si ultima proba in recipientul de colectare se va etic#eta recipientul si se va trimite la laborator insotit de formularul de cerere sau se va turna din cantitarea totala de urina , intr-un recipient de apro& - -2 ml, care va fi etic#etat si trimis la laborator specificandu-se pe formular care a fost cantitatea totala si perioada de timp cat a fost colectata urina.

2onsideratii speciale . pacientul va trebui sa fie bine #idratat pe tot parcursul recoltarii probelor de urina pacientul va fi invatat sa evite cafeaua , ceaiul sau alte substante pe parcursul recoltarii, cu e&ceptia recomandarilor medicului, pentru a nu fi alterate rezultatele daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata peroada recoltarii intr-un recipient cu g#eta pus sub patul bolnavului daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata integral.

2.+.+ 0/1=:/:3/ D8E2@P=:E3E 1E 237@F=:E3E Dlucoza si corpii cetonici nu trebuie sa fie prezenti in urina in mod normal. 7otusi glucoza incepe sa apara in urina ( glicozurie ) atunci cand glicemia ( glucoza din sange ) depaseste valoarea de -8 mg?dl. 2orpii cetonici, care sunt produsi in organism in absenta insulinei, apar la valori ale glicemiei mai mari de 2, mg?dl. %rezenta lor in urina ( cetonuria ) este un semnal de alarma, fara tratament putandu-se intra in cetocidoza diabetica. 2and corpii cetonici cresc in sange, pacientul capata o respiratie cu #alena specifica. 0etoda de masurare a glicozuriei si a cetonuriei este similara, cu benzi. :ezultatele se compara cu o cartela standard a culorilor de referinta. En ec#ilibrarea metabolica a diabetului za#arat si urmarirea acestuia se impune si dozarea corpilor cetonici si a glicozuriei. 5"

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN 0ateriale necesare . recipient de colectare manusi benzi pentru masurarea glicozuriei sau a cetonuriei specifice cartela de referinta cu toate culorile standard

:ecoltare . confirmarea si verificarea identitatii pacientului se e&plica procedura pacientului, cu atat mai mult cu cat este un pacient recent diagnosticat ca fiind diabetic. %acientii care se stiu cu diabet de mult timp pot fi invatati sa-si recolteze singuri acasa. se verifica medicatia pe care o ia pacientul si care ar putea modifica rezultatul testului. inaintea fiecarui test pacientul este invatat sa nu contamineze proba de urina se spala mainile si se pun manusile se cere pacientului sa mictioneze' apoi se ofera un pa#ar cu apa si, dupa + *, min se cere sa mictioneze din nou' din cea de-a doua proba se va efectua testul prin scufundarea benzilor respective in functie de testul cerut benzile vor fi tinute in proba de urina conform prospectului de utilizare, apoi vor fi citite si interpretate in raport cu cartela de referinta.

2onsideratii speciale . dozarea corpilor cetonici in urina ajuta la diagnosticul diferential intre coma diabetica si cea nondiabetica si la monitorizarea metabolismului lipidic

2.+., 0/1=:/:3/ %J-=8=E =:EF/:. %#-ul urinar ( acid sau alcalin ) reflecta abilitatea rinic#ilor de a mentine o concentratie normala de ioni de #i#rogen ( JR ) in plasma si lic#idele e&tracelulare . 2oncentratia normala de ioni de J variaza de la p#H,," la 8, , dar in cele mai multe cazuri p#-ul se situeaza in jurul valorii de ", . 2ea mai simpla procedura de a determina p#-ul urinar este tot cu ajutorul benzilor specifice care in contact cu proba de urina a pacientului isi sc#imba culoarea . =n p# urinar alcalin ( S de 9 ) este rezultatul unei diete sarace in proteine si bogata in vegetale , lactate si citrice , putand determina formarea de cristale de fosfat, carbon. 4easemenea, urina alcalina poate avea drept cauza o infectie a tractului urinar sau alcaloza metabolica sau respiratorie . =n p# urinar acid ( T de 9 ) poate avea drept cauza o dieta bogata in proteine care poate determina formarea de o&alati, urati. 4easemenea, urina acida poate avea drept cauze tuberculoza renala, diareea si alte alte forme de acidoza. 0ateriale necesare . 59

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN manusi recipient de recoltare benzi specifice pentru masurare p#-ului urinar cartela standard de citire

0asurare . confirmarea si verificarea identitatii pacientului se spala mainile si se pun manusile i se e&plica pacientului procedura i se da pacientului recipient si i se e&plica cum sa colecteze proba de urina (vezi capitolul Q :ecoltarea probelor de urina Q ) se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .

2onsideratii speciale . se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte, deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica p#-ul . se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea p#-ul urinii este mai acid decat p#ul urinar diurn .

2.+.5 6E87:/:3/ =:EFEE %3F7:= 43%E17/:3/ 2/82=8E8@: :3F/8E. 2alculii renali sau Qpietrele la rinic#iC se pot dezvolta oriunde in tractul urinar. %ot fi eliminati odata cu urina sau se pot bloca in tractul urinar provocand #ematurie, colica renala, #idronefroza. 2u marimi de la cativa cenimetrii pana la dimensiuni microscopice, caculii se formeaza in rinic#i cand sarurile minerale-in principal o&alatul de calciu sau fosfatul de calciu-se aduna in jurul nucleului unei bacterii, tromb sau alta particula. @ alta substanta care poate determina formarea de calculi este acidul uric. 2alculii renali apar datorita a numeroase cauze incluzand #ipercalcemia(care poate aparea datorita #iperparatiroidismului), dieta e&cesiv bogata in calciu, imobilizare prelungita nivel anormal al pJ-ului urinar, des#idratare, #iperuricemia asociata cu guta, anumite boli ereditare. 2ele mai intalnite cauze de formare a calculilor renali sunt staza urinara prin concentrare urinara datorita des#idratarii, adenoame benigne de prostata, boli neurologice, stricturi uretrale. 4epistarea calculilor in urina necesita o atenta monitorizare a pacientului care va urina intr-un recipient acoperit de tifon pentru ca eventualii calculi sa ramana pe acesta. /cest test se va continua pana cand pacientul elimina calculi sau pana la interventia c#irurgicala,dupa cum este cazul. 0ateriale necesare. tifon 58

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN :ecoltarea. se e&plica pacientului e&act procedura pentru a ne asigura de cooperarea sa. se posteaza etic#etele prin care reamintim pacientului sa stranga urina si sa o filtreze. se cere pacientului sa ne anunte la fiecare mictionare se pune tifonul peste gura recipientului si se poate fi&a de jur inmprejur pentru mai multa siguranta. se pun manusi. 4aca pacientul este imobolizat la pat si urineaza in urinar sau plosca, se va filtra toata urina prin tifonul atasat recipientului gradat de colectare. 4aca are sonda urinara, se va filtra continutul pungii colectoare prin tifon. se va e&amina tifonul dupa filtrarea urinii. 4aca se vor depista calculi, vor fi trimisi intr-un recipient la laborator impreuna cu formularul de cerere analize, dupa ce a fost anuntat si medicul curant. daca pe tifon nu vor ramane calculi ci niste reziduri, vor fi si aceste trimise la laborator pentru analiza. daca tifonul va ramane intact, fara reziduri sau calculi, va fi indepartat si pus altul nou pentru urmatoarea mictionare recipient gradat urinar sau plosca formular cerere analize laborator recipient pentru colectarea calculilor daca sunt eliminati etic#ete scrise prin care se reaminteste pacientului ce are de facut

2onsideratii speciale. daca pacientul este acasa trebuie invatat cum sa-si filtreze si monitorizeze urina si sa inteleaga importanta efectuarii acestor manevre corect. calculii pot aparea in diferite culori. 4aca se intampla asa, fiecare dintre ei are impoartanta diagnostica in functie de marime, culoare etc. se vor retine si trimite la laborator orice reziduuri suspecte care vor ramane pe tifon, deoarece c#iar si cei mai mici calculi pot determina #ematurie si durere.

2., :32@87/:3/ %:@;38@: 4EF 12/=F . :ecoltand esantioane din scaun se pot depista oua si paraziti, sange, bila, grasime, agenti patogeni sau alte substante. /nalizarea scaunului ca si caracteristici (culoarea, consistenta, miros) poate depista o eventuala sangerare gastro-intestinala. :ecoltarea probelor din scaun se face fie pentru o perioada specifica de timp ( cum ar fi 92 de ore) sau fara specificatie legata de un timp anume. 4eoarece probele de scaun nu se pot obtine Qla cerereC, o recoltare corecta include necesitatea invatarii pacientului pentru a ne asigura de corectitudinea manevrelor de recoltare, fara a denatura rezultatul testului de laborator. 0ateriale necesare. 5!

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN recipient colectare cu capac manusi 2 apasatoare de limba din lemn ( sau alte instrumente specifice de recotare oferte de laborator) prosop de #artie sau punga de #artie plosca etic#ete de reamintire pentru pacient formulare cerere analize pentru laborator

:ecoltarea. se va e&plica procedura pacientului corectitudinea manevrei de recoltare pentru a ne asigura de cooperarea sa si de

2.,.- %:@;3 4EF 12/=F. /) :ecoltarea unei singure probe, fara specificatii de timp pacientul (daca este internat) este rugat sa anunte aparitia senzatiei de defecatie iminenta pacientul este indrumat sa aiba scaun intr-o plosca. 8a fel si pacientul care isi recolteaza singur acasa. 4aca pacientii vor folosi toaleta si nu plosca, scaunul se va amesteca cu apa de toaleta interferand cu rezultatul testului. 4e asemena, scaunul nu trebuie amestecat cu urina deoarece pJ-ul acesteia poate in#iba cresterea bacteriilor din scaun. se pun manusi, si cu ajutorul unui apasator de limba se va recolta din scaun cea mai reprezentativa mostra. se va pune in recipient si se va inc#ide capacul. daca pacientul elimina impreuna cu scaunul sange, mucus, puroi, acestea trebuie incluse in mostra recoltata. se infasoara apasatorul de limba folosit in #artie si se arunca la deseurile contaminate impreuna cu manusile se spala mainile bine

;) :ecoltarea probelor din scaun pe o anumita operioada de timp se plaseaza etic#ete la toaleta sau patul pacientului prin care sa i se reaminteasca de test se va proceda la fel ca mai sus, cu specificatia ca dupa recoltarea fiecarei probe cel mai bine este ca acestea sa fie trimise imediat la laborator daca scaunul trebuie obtinut prin clisma se va folosi pentru aceasta doar apa obisnuita sau solutie normal salina ne asiguram ca pacientul se poate toaleta bine dupa efectuarea procedurii, in caz contrar acesta trebuie ajutat sa se toaleteze corespunzator

2onsideratii speciale. "

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN nu se vor plasa niciodata probele de scaun intr-un frigider care contine alte medicamente sau mancare se anunta medicul ori de cate ori aspectul scaunului este neobisnuit daca pacientul isi recolteaza singur acasa, va fi instruit cu privire la efectuarea procedurii de recoltare si depozitare a probei

2.,.2 43%E17/:3/ 1/FD3:/:E8@: @2=873 . 7estele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. /numite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. 4e asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 8 A din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. %e de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. %entru a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin + ori intr-o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.2u toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc. 7estele sunt folosite si ca screening (de e&emplu, in 0area ;ritanie, dupa o anumita varsta, se repeta la 2 ani, pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale). 7estele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei #artii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin scaun este mai mult de 5 ml pe zi. /ceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile oc#iului uman, dar repetandu-se , pot duce la anemii severe. 0ateriale necesare. manusi recipient colector de sticla apasator de limba sau orice alt instrument specific de recoltare pe care il are laboratorul substanta specifica sau #artie imbibata cu substanta ( din Mitul de testare)

:ecoltare. se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem Mitul de recoltare, se va respecta intocmai prospectul de utilizare "-

NURSING GENERAL LP Dr. Mihai G. MAN se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe #artia testului

2onsideratii speciale. ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, #artie igienica (aceasta contine bismut si afecteaza reultatul) apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a Mitului testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului se va verifica data e&pirarii Mitului de testare pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. 4ieta trebuie tinuta intre ,8-92 ore inaintea testului de asemenea, tot cu ,8-92 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi) daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate QcolorcareC. 3ste indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat. /stfel, pacientul va respecta dieta specifica cu ,8-92 ore inainte de testare. %acientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta. 4upa defecare, este instruit sa nu arunce #artie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul. En cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface Mitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va pluti pe suprafata apei din toaleta. %acientul va citi rezultatul dupa -5-+ de secunde. 4aca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora in albastru sau verde. %acientul va trebui sa repete testarea la trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.

"2