Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie si Universitatea Asistenta Sociala Specializarea: antropologie, anul III

Piata de transport ocazional

Profesor: Calin Goina Curs: Designul cercetarii de teren

Piata de transport ocazional


Prin transport ocazional se intelege un model de transport rutier realizat pe diferite rute, bine stabilite, de mici inteprinzatori, cu microbuse. Acestia au in proprietate unul, doua sau chiar mai multe microbuse. Denumirea detransport ocazional, e numele nou luat o data cu legalizarea intregii forme de desfasurare. Aceste servicii se practica de aproximativ zece ani. Zona in care am ales sa fac cercetarea legata de transportul ocazional si unde fenomenul se manifesta este zona Pietii Garii, Cluj-Napoca. Spatiul de desfasurare este parcarea din fata Centrului zonal Priori Post, aceasta aflandu-se in administratia Cailor Ferate Romane, fiind una libera, adica nu se percepe taxa de stationare. Problema este destul de delicata deoarece in imediata apropiere se afla statia de taximetriuri, spatiul fiind mai totdeauna supraglomerat motiv pentru care au loc uneori altercatii intre cei stationati intamplator, ocazional sau soferii de taxi. Extinderea transportului ocazional pe rute lungi si practicat de mai multi soferi a fost posibil datorita limitarii variantelor de deplasare. Cursele pe care acesti soferi de transport ocazional le fac sunt pe ruta Cluj-Napoca-Zalau si viceversa. Potentialii clienti, care merg sau vin de la Cluj sunt in marea lor majoritate studenti. Sunt insa si persoane din categoria a doua, chiar si a treia de varsta care stau in Gara pentru ocazie dar care nu prea se includ in categoria clientilor soferilor de transport ocazional, deoarece acestia sunt din imprejurimile Clujului si se deplaseaza in satele respective. Soferilor de microbuse le este interzis sa ia persoane care calatoresc pe alta distanta inafara de ClujNapoca- Zalau sau invers. 2

Transportul feroviar nu este favorabil si este aproape inexistent practicat pe aceata ruta, desi pentru foarte multi studenti din alte zone ale tarii care calatoresc pe alte rute,transportul feroviar inseamna salvarea, datorita pretului redus comparativ cu alte mijloace de transport si a reducerii de 50% din costul integral al biletului de transport. Posbilitatea unei calatorii pe ruta Zalau-Cluj ar fi un tren personal cu schimbare la Jibou care ar dura aroximativ 4 ore. Cel mai eficient mod de transport pe ruta mentionata, este cel rutier, datorita si soselei de tip drum European (E81) care corespunde unor standarde europene. Pe piata de transport se practica si curse regulate care asigura transport aproape in orice zona, inclusiv pe ruta Cluj-Napoca-Zalau, mai in toate momentele zilei. Firmele care fac transport regulat au o traditie de zeci de ani, dar si altele mai nou intrate pe piata sunt competitive. Intrebarea fireasca care se pune dupa ce am prezentat oferta firmelor transportatoare este: cum de a aparut atunci pe piata transportul ocazional? Firmele transportatoare, pe ruta Cluj-Napoca-Zalau, cu considerabila vechime acumulata de cand practica aceste servicii nu au fost puse aproape niciodata in concurenta cu alte firme de transport rutier dar nici CFR(Caile Ferate Romane) unde Statul detine monopolul. Neavand concurenta pe masura, calitatea serviciilor oferite de acestea au fost de cea mai proasta calitate. Iarna e foarte frig in autobuse, semn ca lipsea incalzirea iar vara era foarte cald si mult praf iar durata unei calatorii de la Cluj la Zalau este de aproximativ de doua ore si treizeci de minute. Daca acest lucru era tolerat pana nu mai demult, in lipsa altor alternative acum clientii au nevoie de un minim de confort in pretul unui bilet . Viteza de deplasare a unui autobus in medie e de 70km\h. Cursele regulate ale autobuselor opresc in toate localitatile dintre cele doua orase. Persoanele, care se deplaseaza de la Cluj cu microbusele nu gasesc interes in opririle autobuselor, de vreme ce destinatia majoritatiii clientilor este Zalau.

Cu aceste opriri prin localitati autobusele mai pierd o buna parte din timp. Oprirea sau stationarea microbuselor de transport ocazional in localitatile dintre Zalau si Cluj este interzisa deoarece liceenta pe care microbusele de transport ocazional o platesc, nu include si satele dintre localitatile Cluj-Napoca-Zalau. Pentru ca soferii de microbuse, sa poate ori in aceste sate trebuie sa plateasca o liceenta mai scumpa, care nu este in avoarea lor datorita programului relativ, al circularii microbuselor. Conditiile cerute azi de autoritatile competente pentru practicarea transportului sunt foarte diferite de cele dinainte de anul 2000. De fapt inainte, pana-n anul 2000, nu era nevoie de nici un document sau norma pentru aceasta. Daca un sofer (proprietar) avea un microbus sau o masina si dorea sa-si faca ceva bani suplimentari, trebuia doar sa-si gaseasca clientii si aceasta insemna totul. Acum insa sunt impuse conditii, care trebuiesc indeplinite, pentru realizarea transportului cu microbuse. Aceste conditii sunt impuse de Politia Economica. Consecinta principlala a acestor conditii consta in reducerea castigului realizat din transportul de persoane. La fiecare deplasare soferul trebuie sa intocmeasca in caietul de sarcini o lista cu numele, prenumele si seria de buletin a tuturor persoanelor pe care le transporta. Microbusele sunt dotate cu tohagrafe, in care pe diagrama sunt inregistrate toate deplasarile, opririle etc.La un potential control al politiei rutiere, in conditiile unei opriri sau stationari intre orase, organele competente ar putea constata acest lucru, iar soferul in cauza s-ar alege cu o amenda insemnata. Domnul Tica, varsta 56 ani, somer Sa-ti spun ce-a patit un coleg de-al meu! Si cum a ajuns sa ia o amenda! Statea intr-o zi si astepta clienti! La un moment dat apare un barbat, imbracat normal si spune colegului ca vrea sa mearga spre Zalau. Acel domn venise chiar atunci cand in microbus mai era nevoie doar de

doi, trei clienti. Statusera la panda...Si, sa va spun! Colegul meu si noi toti, dealtfel cand avem masina aproape plina ne grabim sa mergem. Si completam dupa ce e plina masina, in caietul de sarcini numele cu seria si numarul de buletin al tuturor persoanelor, care calatoresc cu noi. Sau se mai intampla sa nu-i inregistram pe toti...eu nu ma risc. Dar fiecare face ce vrea, e pe riscul lui. La fel o facut si acest coleg. Apornit din Gara, dar nu i-o inregistrat pe toti pasagerii. Asa s-a intamplat de nu l-a inregistrat nici pe barbatul depre care ti-am vorbit. Dupa ce au tecut de podul de la Gara, aproape de Autogara o masina de la Garda Financiara apare dintr-o data in fata microbusului si face semn soferului sa opreasca. Domnii de la gara cer toate actele, in care se includea si caietul de sarcini. Au numarat cate persoane erau in microbus si cate erau inregistrate in caiet. .Numarul lor nu coincidea...Apoi domnul, care se urcase pe final in microbus se coboara, legitimandu-se. Era si acela inspector de la Garda, care a declarat ca intentionat soferul nu i-o inregistrat pe toti in caiet. Fapta soferului a fost considerata infractiune si o primit o amenda de 1000 RON. Dar colegu meu n-o vrut sa plateasca amenda si i-o dat in judecata pe domnii, care i-au facut proces verbal. Nu a fost corect.In mod normal poti sa completezi caietul de sarcini si pe parcurs, pana la coborarea clientilor.

Cauza pentru care nu sunt inregistrati toti clientii se datoreaza faptului ca impozitul de 19% se calculeaza in functie de venitul declarat. E in interesul lor sa declare un castig cat mai mic: sa presupunem un castig de 3000 RON, la aceasta suma impozitul este de 570RON iar la un castig de 500 RON, pe luna impozitul este de 95 RON.

Legea cere ca soferii de microbuse transport ocazional, sa fie posesorii unui atestat profesional de transport persoana, care trebuie reinoit la fiecare doi ani. Pentru siguranta bagajelor calatorilor, mici intreprinzatori trebuie sa incheie asigurari de bunuri. Daca cursele regulate, dupa cum sugereaza si numele au ore bine determinate cand se deplaseaza, cursele ocazionale nu au program fix. Clientii fac programul, iar acest lucru le convine multora dintre ei:

Fost sofer de la Ijtl, 60 ani, pensionar de boala Studentilor le convine foarte mult. Vin cand vor la gara si pe noi ne gasesc aici. Noi lucram pentru ei si suntem la dispozitia lor. Te gandesti , ca poate pana la amiaza sunt la scoala, merg acasa isi fac bajele, mananca si apoi vin la microbuse si totul e bine pentru ei. Dar la autobuse (cursele regulate) nimeni nu asteapta dupa ei si apoi fac totul in graba sau nu merg la cursuri in ziua respectiva.

Pretul unui bilet cu un mijloc de transport regulat pe ruta Zalau-Cluj este de 12 RON. Daca facem un simplu calcul, tinand cont de numarul de locuri disponibile ale unui autobus standard (aproximativ 30 locuri) si pretul biletului vom obtine o suma de 360 RON. Un autobus de o asemenea capacitate are un consum estimat de 25l\100km. Eliminand costul motorinei care este 3.40 RON\ litru, pentru 85 kilometri , costul acesteia va fi aproximativ de 80 RON. Prin urmare suma cu care firma transportatoare ramane in profit este de 260 RON, la 6

care din aceasta suma se mai scad costuri de uzura, si alte costuri aferente.Dar un autobus al firmei detinatoare face 3-4 curse pe zi iar profiturile se tripleaza. Impozitul perceput este de 19% indiferent de castigul declarat.

Castigul din aceasta afacere e mare, e una profitabila. Firmele de transport regulat sunt in concurenta cu cele de transport ocazional si doresc eliminarea lor de pe piata concrentiala prin orice mijloace posibile. Cea mai mare firma ofertanta pentru transportul regulat pe traseul Zalau-Cluj apartine, se pare unui anume domn Popescu, care e implicat in mai toate afacerile de pe raza judetului Salaj. Autobusele, pe care acesta le detine sunt inferioare din punct de vedere al calitatii si comfortului raportandu-se la cele de transport ocazional. Domnul mentionat pare a fi cumparat Autogarile din Zalau, Simleul-Silvaniei, Jibou, monopolizand aproape toate traseele interjudetene. In toate localitatile din judetul Salaj sunt prezente autobusele domnului Popescu. Mai sunt si cativa mici proprietari care au castigat licitatii pe scurte traseuri (ZalauCizer,Zalau-Sarmasag.) Majoritatea microbuselor, care fac transportul ocazional sunt inregistrate in judetul Salaj, cu exceptia a doi puternici ofertanti din judetul Cluj (Sebali TRANS SRL si Fanny Prestari Servicii) care intra pe piata concurentiala creand probleme micilor ofertanti (ma refer la proprietarii care au cate un singur microbus.) Firma Sebali are sediul central la ClujNapoca pe strada Dambovitei, nr. 79, bl.D15, ap. 30. Codul fiscal al firmei este 14179632 si are un numar mediu de 10 angajati. Data primei liceente atestata este 12 mai 2002. Fanny Prestari Servicii este inregistrata tot la la Cluj-Napoca, avand in total un numar de 8 mijloace de transport(3 autobuse si 5 microbuse.) Aceasta firma este infiintata in anul 1999 si are ca si cod fiscal numarul 220235. Prima liccenta de transport a firmei Fanny coincide aproximativ 7

cu cea a firmei Sebali, fiind 16 mai 2002. Au in dotare microbuse Mercedes Sprinter, fabricate in anul 2004, clasificate cu doua stelute si autocare MAN. Aceste firme sunt conduse de doi puternici proprietari, care datorita influentei, pe care o exercita intra intr-un conflict de interese. Proprietarii firmelor Fanny Prestari Servicii si Sebali Trans se pare a fi, doi politisti de la Politia judetului Cluj. La fel se intampla si cu alte firme de transport: spre exemplu firma de transport national si international CentoTrans din Zalau, judetul Salaj pare a avea ca proprietar un parlamentar dar care in asemenea situatii se ascunde in spatele unor persoane, care la prima impresie par a fi detinatorii acestei afaceri. Informatia relatata am primit-o intr-o discutie comuna avuta cu mai multi soferi de microbuse. Acesti politisti isi exercita influenta asupra unor institutiilor cum ar fi: Politia Primariei, Politia Judiciara, Garda Financiara, care la randul lor isi rasfrang actiunile asupra proprietarilor microbuselor de Transport Ocazional. Acestia urmaresc sa ofere servicii superioare fata de cei de la transportul regulat. In timp ce pretul unui bilet cu autobusul apartinand firmelor din Autogara este de 12 RON, la soferii de transport ocazional biletul costa 10 RON. Datorita abundentei de microbuse prezente pe piata de transport ocazional numarul de curse pe care un sofer le face pe zi este de una (dus-intors.) Zilele in care au cei mai multi clienti sunt lunea, joia, vinerea si duminica. Joia si vinerea merg cei mai multi studenti acasa, la Zalau, de cele mai multe ori pentru un weekend. Iar duminica si lunea studentii se intorc dinou la Cluj-Napoca. Microbusele cu care se face transportul au marcile: Volskwagen Vento,Ford Transit sau Mercedes Vito, Fiat. Toatea aceste microbuse sunt intr-o stare tehnica acceptabila. Numarul de locuri de care dispun sunt 9+1, dar cele mai multe dintre ele au 14+1 locuri. Motivul pentru care cele mai multe microbuse dispun de 14+1 locuri este de a transporta cat mai multi

calatori pe cursa, desi consumul de combustibil este putin mai ridicat, dar si pentru faptul ca cele mai multe microbuse venite in afacere sunt de la MaxiTaxi din Zalau. Pana nu demult, 2005, pe piata de transport local din Zalau exista autobusele de la Transurbis si microbusele de MaxiTaxi. Aceste microbuse circulau separat de autobuse si aveau trasee putin diferite fata de autobuse. Traseele microbuselor de Maxi Taxi a fost stabilit de primaria municipiului. Ei nu aveau acces sa circule pe bulevardul orasului (Mihai Viteazu.) Din acest motiv MaxiTaxi-urile aveau alte trasee. La inceput puteau sa circule din Gara pana in Bradet, dintr-un capat in celalt al orasului dar pe ruta ocolitoare.Mai apoi maxitaxiurile nu au mai putut sa circule pana la gara. Faceau traseul Bradet si o zona dintr-un cartier, Dumbrava Nord. Dar cum se intampla cu transportul ocazional asa s-a intamplat si cu maxitaxiurile. Acestea erau mai rapide, aveau tarife mai reduse decat autobusele locale si erau preferate de multi cetateni. Firma cu care intra in concurenta directa (Transurbis,) a incercat putin cate putin sa-i scoata dupa piata. La inceput pierdeau din zonele de tranzitare ca mai apoi, printr-o manevra politica sa fie eliminati dupa piata. Pretul unui bilet cu MaxiTaxi era de 1 leu in timp ce pentru autobus trebuia sa cumperi un bilet valabil doua calatorii care valora 2,5 lei. Din spusele unui sofer de microbus, care lucrase inainte la MaxiTaxi in Zalau afacerea maxitaximetristilor ajunse sa fie una foate profitabila, de unde unii proprietari si-au luat credite bancare sau masini prin sistem leasing pentru a-si spori afacerea. Dar cand nu se asteptau, surpriza le-a fost pe masura. Primaria nu a mai fost de acord ca ei sa liciteze pe traseele frecventate si au fost scoase definitiv din concurenta. Autobusele Transurbis apartin de IJTL Salaj, care din cele aflate de mine (relatari ale soferilor dar si informatie aflata in ziarele locale din Zalau) s-ar afla in mari datorii catre stat. Se pare ca un anumit domn instarit

si cu multe afaceri dezvoltate in Zalau, datorita pozitiei sale de presedinte al unui partid politic, va cumpara IJTL la un pret sub valoarea reala. Va plati cheltuielile intreprinderii iar sansa va fi de partea sa. Dintre proprietarii microbuselor de MaxiTaxi unii s-au reorientat spre piata de transport ocazional pe ruta Zalau-Cluj. Un motiv in plus e si faptul ca nu au reusit toti sa-si plateasca integral masinile luate prin leasing. De aici denota explicatia cum unii proprietari au mai multe microbuse, cu soferi angajati. Un mocrobus 9+1 locuri consuma in medie 7-8 l/ 100 km iar altul de 14+1 consuma in medie 10-11l/100km. Sunt si situatii de exceptie, in care la nevoie se poate negocia. Daca soferul are masina cu mai bine de jumatate de locuri ocupate dorinta lui este sa porneasca cat mai repede si atunci negociaza cu vreun potential client, ajungand pana la 6 sau 7 RON.

La o cursa dus-intors castigul este 180 ron respectiv de 280 ron iar costul combustibilului pe o distanta de 180km, dus-intors Zalau- Cluj la un castig de 180 ron (microbus 9+1 locuri) motorina costa 40 ron iar pentru un castig de 280 ron (microbus 14+1 locuri,) combustibilul valoreaza suma de 57 ron.

Suma cu care raman dupa eliminarea platii combustibilului este de 140 ron si 223 ron. Facand un venit estimativ la un microbus de 9+1 locuri,pe o perioada de 1 luna(30 zile lucratoare) este de 4200 RON respectiv 6690 RON, pentru microbus de 14+1 locuri. Proprietarii microbuselor de transport ocazional sunt in majoritatea lor soferi de meserie dar sunt sunt si indivizi care au fost maistrii sau ingineri in diferite intreprinderi.Unii din ei au iesit in pensie de boala sau anticipata, dar sunt si soferi mai tineri (40 ani ) care au fost restructurati prin ordonanta, de unde au lucrat. Ordonanta a insemnat primirea unei sume de

10

bani, echivalent cu un numar de salarii. Neavand varsta si anii suficienti pentru a iesi la pensie, acestia s-au reorientat si cu banii obtinuti din ordonanta si-au cumparat microbuse, cu care acum fac transportul. Inainte de a fi restructurati soferii au lucrat majoritatea dintre ei la IJTL Salaj, soferi pe basculante, autobuse de transport public local dar si ca soferi pe masinile diferitilor sefi de la CET (centru de furnizare a incalzirii termice,) Electrica etc. Originea sociala a soferilor este din clasa de mijloc. Soferii de microbuse, care n-au in proprietate microbuse (lucreaza pentru altcineva) sunt platiti in medie cu un salar de 700-800 RON pe luna. Organizarea cozii are o logica foarte simpla. Soferii de microbuse, toti fiind din Zalau se trezesc dis de dimineata iar in jurul orei 7 a.m. sunt prezenti in zona Bradet, la iesire din Zalau. La aceasta ora vin cam 2-3 microbuse. Stiu ca nu e util sa vina toti deodata, asa ca-si organizeaza sosirile. Dupa ce primele doua microbuse au clientii necesari pentru a se putea deplasa spre Cluj, al treilea sofer de microbus ii suna pe urmatorii colegi care sunt la rand, dar nu neaparat pentru ca fac si prin rotatie cursele.Daca azi un sofer este primul la rand maine va fi al doilea si tot asa. Situatia la destinatie este cam tot aceiasi. Primul microbus ajuns la Cluj, se va intoarce tot primul iar urmatoarele vor mentine acelasi ritm.

Transportul ocazional nu reprezinta pentru toti soferii singura sursa de venit. Sunt care lucreaza si-n alte locuri. Un domn mi-a relatat ca vine cu microbusul la transport doar cand e liber:

Fost sofer IJTL, 60 ani, pensionar de boala

11

Eu sunt angajat pentru o formatie de cantareti.Am facut cu ei contract de mai bine de trei ani.Cantaretii sunt foarte des chemati pe la nunti, petreceri si diferite evenimente iar eu sunt cu ei. Ma platesc bine si mai castig si un ban pe langa, depinde cat de bine castiga intr-o seara. Ba mai primesc si de la familiile pe la care mergem, diferite bunuri: o sticla de palinca, carne, un sac de cartofi. Mie toate astea imi convin.

Intre soferii de microbuse exista si o oarecare solidaritate. In zona Garii, Cluj-Napoca respectiv zona Bradet, Zalau sunt de obicei doi, trei rechini, care intreaba persoanele aflate la ocazie daca doresc sa calatoreasca cu ei. Dar e de inteles ca in acelasi timp nu pot sa mearga toate microbusele asa ca, clientii sunt pasati de la unul la altul.Daca unul are mai putini clienti, ii da celuilalt coleg al sau pentru a umple cat mai repede locurile disponibile. Plecat fiind colegul sau, soferul care avuse mai putini clienti are acum sansa ca toti clientii care vor venii de atunci incolo sa-i transporte el. La fel se va intampla si cu urmatorii soferi care vor veni in Bradet. E ca intr-un lant trofic, depinzand unul de celalalt.

Relatiile profesionale dintre soferii de transport ocazional sunt de obicei amiabile dar nu ezita cu nici o ocazie sa ajunga la dispute verbale, cand vreun sofer nu respecta regulile jocului, care au fost stabilite de comun acord. Invidia este evidenta pe cei, care detin mai mult de o masina sau un microbus cu mai multe locuri raportat la persoana invidioasa. Pe la oara 912

10 a.m. cand au ajuns de la Zalau 4-5 microbuse, soferii acestora se aduna in fata masinilor si savureaza o cafea, tigara cu barfele de rigoare. Vorbesc despre informatiile pe care le au pentru ziua respectiva, depre zonele unde vor fi amplasate aparatele radar, care va fi starea vremii sau numarul de ture pe care le vor face in acea zi. Instrumentele de cercetare pe care le-am folosit in realizarea lucrarii au fost observatia participativa si interviul semistructurat. Strict subiectiv, luand parerea soferilor si a mea in urma studierii fenomenului, transportul ocazional, este o afacere optimista, prospera, iar durata ei de desfasurare greu de pregonizat deoarece atat timp cat va exista invatamantul superior la Cluj, vor fi si studenti iar consecinta acestui fapt e nevoia existentei mijloacelor de transport, a modernizarii si dezvoltarii continue a industriei transportului. Viitorul intregii afaceri de transport ocazional nu depinde de proprietarii de microbuse. Firmele mari de transport sunt intotdeauna ca vulturii pe micii intreprinzatori, iar influenta lor asupra organelor locale nu va inceta decat la eliminarea transportului ocazional de pe piata. Se va intampla precum, transportul de maxitaxi din Zalau. Ceea ce ar fi in puterea proprietarilor, este unirea intr-un sindicat reprezentat prin lideri. Aceasta strategie este greu de pus in aplicare deoarece nu exista colaborare perpetua intre soferii de microbuse. Nu toti sunt dependenti de aceasta sursa de castig. Unii il fac in timpul liber, altii isi suplimenteaza veniturile dar sunt si indivizi care sunt dependenti de castigul din aceasta afacere.

13

14