Sunteți pe pagina 1din 69

cLr tbmiiiiie l'. ;i K., dcsli$uratc in cursui ludi oclomblre 2005.

ne_au p:nnis oblirctea de infomralij uliic peDtru ilustrrcr proe.srrlui dc asisLcngLi sociali lrclcnulica.c cle rcsurse). clar au a\!1 rm imperct nesemnificiti\ rrsupl.a scoflrlui cljentci )i nu xu deremlnat_o sa sclurbe ceva in grila mai sus entiotati. y"l]::T:1 llld""::u t.aula a prcsupus retuarca d;sculiei despre ,rrrr'. \rn sralDrrt probrcmil sLoful intencnlici socialc, sarcirileopofiunitalea trzursplanllrlui de rca.lizal de cdtle tori h1di.;^,,,;i pa11rcipaolii laprocesul de asistenli medico_sociala fi aln negociat limit.te a"timf. . Pre$lena: reticenfa, teann clientei fati de interventia chirurgi"nta- t""^a .Ji'i",r, n u_u ,u cal pcDlru
Si ea pel.sonal.

i.le.doLri inldlniri

Scopul intetlenliei ro(:r./e: obtiierca de ilformalii care s6_j perdta clientet lrurrca unei decizii cat mai pu{in riscantA
Resurse..

- t-oy .
i

intervenf;a medicald_
pactcrua.

al1e at'ecfuni care sa conlnindioc lrdnsplantul rcnal. Exista donatorul. nixtra clientei. cate nu suferi tie aite afecliuni care sA contraindice

u ldst in\.cstigala medical 5i i.s_a rtcomandal intcrvcnlia chirrrgicali. Nu au fost dcpistale

htc1./eniia a lbst recomandati de medicji unei clinici cLr ren lme, in a circi evrdenld sc alla

Tahclul I

P/, tilirateLt
Sarcina de

dL

Ddtd tdat.ifica ji

!itnii
Petsaa

1tt.,
t)arsodn.

teati:dl

I LottnJ I
] La,ra
L

ihjplicatc

2005

stabilnea
mediculclienlei
pentnr a I cxprrca flseunrc

inL4lnirijcu lasilrc

Medic
spccHrn
i i

L"um.,a q.r"! id..ii


de

Oferirc de

Noie]nbri.
2005

fansptart p6ni
prezenr. posibil

se

I
]

social

!r

lrtorulalii ri

ca acu1n

si tie

d,

hahtn cu rtucald

"l:'*"1'.''
1005

dr

slabilirea inrAhirii cu :' cu '.aura

i Laoa,
]
asistenruJ

Medic

Oii:ric

Pr
de

nriomratii rji

ril
2005

social

Lrr

pr
l,aura. 2005
tuansplantului

.1,':.9 crnlcru)i planificdni


,

obtuerea

Otbdre de

m{

sprij rsj

:005

nilen,ontiei

t1(

ult nu

,\m stabilit ci daoi dccizia clicntci va fi de acccplarc a ijrteNcnliei chlrugicale. in 1inc1_ie de planificale. procesul de asistare sociali t,a fi conlinuat sau sistat. Clienta i rrttinut pf"nit._" pcntru tra[splantul renal in hma rurlie 2006. A- dorit sd se ].ntaheascd cu asisteL.rtll sociai la o dati ultcrioad s-a pirzentat ra esisienlul social crin:cian ilr cursul runii iuni" :o,rr.
Itllerrenrio
102

i'r

apr

nni

rtltc! Prollumi de he oii.tlta. A contqi(:ttl a$i.ttenhlui soci.tl cA ti ndtna.\(t o sttPor ldt .lbdr le hitie iLlleftenliLt htediaula Apoi clienta ;l llorit sd continuim pfocesl de asistare sociali ti a relatat ce schimbdrl au a\' 1 loc in !'ia1a ei de ld ultinD irtelnife a\!iA cu asistentul social fi parrd Ia nronrentul reluiuii relatiei do asistcnti sooia15. l-atra se desptulisc de plielenlll sdu 5i locuia di:r nou cu fbnrilia sa de origine Relaliile cu tatril siu se imbuna|ilisd15. Fanrilja ei se confrunta insi cLr grave problcrnc finanoiitle

chirurgic d

a/rL$ete deia

ktt. Latu'u nu nui

contribuie ia reechilibrafea situaliei S-au enumemt ii ierarhizat din nou problenrele cu clie a, obtinand scorudle umiloarepentr'Ll polenlialul dc schimabte al problemclor: L crizd finiurciard in care se afla farnili:r: - 3 2. Laura era tot in sihlatia de asistat social. fiind peDsjolrafd de invaliditate: - 2 l. lipsa spaliuhri pfopriu de locuit: - 5 .1. irrposibilitatea dc a accedc la trnlos dc munci: -J

!i Laua dorea

sd

lJlirl !-r: - r Pentm ci ceea ce relata clienta era de t'aft problema intregii lalnilii. an decis imprelni cn aceasta stabiliren uneia sau chiiu rnai multor htAlniri cLl toti mellbtii farriliei sale penlnt c\aluarca lirnc!iolratii aoestcia in dnsambhrl siu

),

rCLdllJ \l,Tlclla Lu

7.1,

f,valuarca functionifii lamilici T.

iulie 2005 (data cvalunrii)

7.1.1. Structura lhrniliei I'drinlii Laurei v//?i T.L. tatal.67 ani. pensionar linliid de lirsla $i T\r'. marra 5T ani'
pensiooar[ Ccle doui tlice F.. j9 ani 5i G..'11 nni $nr1 cisdtorite $i locuicsc sepalat de lanrilia de oiigine dc 19. respcctir dc 17 aru. Gfanilele exterioare ale thmiliei sunt necla1: lnembrii f.miliei T ntl au ull sislem de \'aloti dupa care si selccteze ce este de acceptat;i ce este de respiis. Nlembrii farniliei tratzactiolleaza sepilrat cu ficc,iul exlerior. N4ama esle cca care f'ace leginn a inltc f'amiiie sj mcdiul cxtcrn. plccun li cca carc nrcnlinc cchilibrul !n intelionrl limllici TalAl af li ccl care impune Sranil< |igide. aduciind ur model de acest fel dill f'anrilia sa tle origine' l-aula declari ci ea nu accept' acesl moLlel. clar nu cletine abilititile necesare penttu a-$i convinge tffil ci sunt !i alte rnodele' la orice discutie abordati pe aceasti lema degeneredi in cearta -Aia explici Lalua si renunlareir ctl prictcnul s5u. accsta neliincl niciodati accqptal de tatdl ei l 'aura nu arc irlle conlnclc socjalc

liniti

de varsti.

i-

,1.'

Lt:

mecliulcrterio'$id.iscntimentulciseconrplaccinaccastaizolarc'IaniliaseC]etincllecaatirrc inchvlnd 5i familiile fiicelor. familiile tle origine ale celor doi soli fiind exc[]se' Nlama a inherupl relatiile cu familia sa de provcnienli l'n monlent! in oare s_a cds'itoit illlpoffiva vointei acestora' origir]c Tatil ulterior pirinlii sii au deccclal. nu a nrai mcnlinut nici o alta relafic cn fimjlia sir dc a!-'cplali ,ru u u"ut trj"i el o tclalic ilplopiill5 cu propria familic de oigine Cci doi gined sunr tati tird ca acesla sd deplin cle luami ;i de citre LaulR. Solul tiicei rnijlocii esie rcspins dc catre uLi pe 'm ;i r':rt rlea 1reo explicalie a aceslei atitudini Toti rnembrii lirn1iliei se teunesc de dorti' b-ei lstc mri in nod necesar cu or.[rzia sfu-biitorilor sau a altor anivcrsfui. l,aura ili f.izileizi sulorrlu Ji jica cea maic aplrlpialai dc sola rlrijlocie Prclemla meurcicsle in cortimule lorr abofLlil t'arriliir'1. incluAncl trrenbrii t'xnrilici carc ilrc6 mai locuiesc
r'mDfeund.

10:l

o preocuparc constzrnti a mcrnbrilor lanrilici urii lalar dc ceilalti. marrifcstali dili,rill rnana \crlraliz.ea?i acesl luc]'u. lafil liind insii adeptul pftgrnatjsml Lli: ..fac situ nu ]l]c. nu lol vorbesc despre asta". Nu existi interdiclii explicite pentru canenrbrii lamiliei si-!i creeze relafii in exterioml acesteia. dar nu sunt incurajate contactele sociale !i nici nu sunt \lodzatc pozili\'. Existd astepttJi majorc dc la.,ceilalti", carc ar tebui si lie..binc jDteflionali,, pebh'Lr a li acccptrli. Valorilc rcligioase nu ocupi ur rol major" coneckrea/unitalea lanrilici ar.li gdnditA mai degrabi pe principii de interes. Nlembrii farniliei nu srull inrplicali in activitdti de
Flxistrr
g1llD.

NL

nl

do

7.1.2. Organizarea farniliei


Llei tlei membri ai faniiiei interactioneul limitat ti superficial. chiar relatiile dintue rrratrrd $i Lawa nu au uo grad de irrtimitate. Subsistcrnul parental nu cstc clar rcpr!7cnta1. mama acccp nd chiar o separalc lnonlah ill acest subsislcm. De cxcmplu. deciziilc cate pdvcsc fanilia srult ]uate

Ll..

dt

hu

lie unidirectional, fie sunt discutate de cAfte maotd inpreund cu Laura, tatil fiind pus in fata iaptulDi in'lplinit. Itolurile in interioml familiei sunt neclare $i irtersruljabile. aspect insi
ncvalodzaf ca pozitiv. Dc crcmplu. tatdi a accaptal prcluarca unot responsabilililr carc lc\eneau celor doLra [-rnci in perio:rda lor de recuperiu.c posl-hallsp]at fcnai, dar s,a sinllit ..ulniljt' Si a acceptat sA fie descilrcat de aceste rolori gi sarcini cAt maj repede. N{.xna este cea care coordoneMl lamilia. fEra si ie mAndrd de acest roi. Explicalia ei este rna de f'elul ,,nu am ce firce, cl nlr vrea''. Modelul eslc dcalttbl rcplica lalilici de orJginc a tatdlui.

r:U

I.l'

7.1.3.

Procesele farnilialc

linclioneaz;i pc biza acordului nruluai dc apart.ncnlil rrlarlla tjjnd cea carc face eloftiri mul1 nraj mad in ccca ce pd\eite rncntilerea holreostazici l:unilialc. comparativ cn ceilaili mcmb ai fi,nDiliei. Sisteolul talllilial evaluat este reticent la [ou: il1 prezent efortufile sunt orientate insprc cdutalea de solufii pentru un iDlpas financiar in care se afli. Nu au asteptili \'is-a\is la o intervenlic din cxlerior" pozitia catcgodce in accst scns este lnanileslata de tati prin sintallna ..rol o sar ne clescurcim'. Comunicarca inte mettbrii fartriliei este supcrtjciali, limitatri la schimbul de inlblmatii concrete. Nu srDtl puse il1 discutie opinii. sentin)ente. .{u putut fj
lelllarcate posturi rigide. evitarea coniactului vizual, gesturi de autolini$tire. Laura std de l.orbA cn som nlijlocie. in aceastd reiatie nu existi restriciii. b;uiere. .,Comenzile" verbale surt lird echivoc.
7.1,4 llugetul familiei (lntocmit il1 urgt|\t 2005)

F njlia

pcnsie in\.al;ditate LaLrra - 520 lei Venitud din proprietltit - nu au Venitlri iotanphtoare: ocazional Larra este aiutati de surorile ei.

VenitLtri fun.tte: pensie limitir de vArstd tatdl -,170 lei

(flON)

pensic

linriti

de virstAmama - 360 le,

250 lei lata hDaid pentrlr achitar.c irnpmmut (oontfactat in anul 200,1 dc la Banca Comerciald

I{olx,ani. credit penfu1l nevoj pe$onale) Alte cheltuieli - 1200 lei.


101

.!n

dir,

rtl

ol
NI

i'
fi
le

l1

d
ie

a
a u
a
e

Dc remarcat esto l:rptul ci familia nu obiqnuicqte si lrri o e!-;dent5 a cheltuiciilor qi de accea nu au putut oti:ri iolbrmalii detaliatc. Am conslarar imprcuna ci balamfa rcnituri,/ (:heltuieli era nult dezechilibr,Lti (un deficit de 100 iei noi). Probletnu: bugelttl li,niliei e$e insulicient lezechilibrat. {i .-yi!oyate,, fiilrd che]tuielile legate dc medicalia ma:lei 5i liicei. S(opu I inte nenlie sooale: reechilibrzrca bugetuluj tbl1riliei Resurte 5i obstacole pentu solufionarca problenrei: Cel putill un an de zile nLl se poate conta pe capacitatea de mrmci a Laurei, care cle$j dorelle, nu-fi poate relua activitatea cu normd inteagi. Se va pune p.olf deoarece inten,enlia chirurgicali fiind reuqitri. ne "r*;,J-uaril frug"t ,tu; agtepnm la'rodilicar.a graiuli ac invata;tate din I unu in II doi, ceea ce ilxeanmb pierderea indemnizatiei de ingn1ile'i; iJoare ae ::0 lei [mar. Tatal, dc$ este pensionar linritS dc varsh a1e dor.jnla de a lucra pcntru a_$i ajuta lar lia. Surorile l,aurci sunt dispuse si contribuie la reechilibrarea bLrgciului t-amit;._i'J" or_*,n.. Familia detine rm apaiament cornpus tlin patru camere. a^" ,ar" bine cotatd in ^ viinzalea de locuin[e din loca]itatea de domiciliu.

*""

Tabelul I2. Pkmi/iccn ea intene

iei
DiJi&h.ili

Iulie 2006

Stabilirea

nrdl.ririi cu

Reticuxa lanilici

Srnbilil

Iulie
2006

mernb faniliei
dircclia d. actitrne

in6hi|e,
duculij.

lxlie 2006

Obtirerca

de

A.J.O.t.M
Social

lnlotmatii despr

V;rsta haiDtati
a1aEllri

Decembrie 2006

bta Argusl
1006

Oblinerea de

AgcDtri

rilbflnalji

Consilierc

dcspre

Noiembde

t006
rcIur{raii la achrala
locum$
penr,

Iocuiffe

.eA'dr& -L.J.O.F.M a pe' r'r tldeLern,'

rit , uF.ei i oni,i v,r,tc;

sociald propriu-zisd,

Planul de actiune. inlocmit oonform tabelului dc mai sus. a lbst concrelizat in inter.crua

aflicati in

faza or;enta16 spre schintbar.e a procesuhi de asistentd sociali.

T.2.Interventiasoci ipropriu_zisi
.A. Oricntarea gcner:rli a inlen.chtici \ociale lntervenfia s-a aearizat'it:t do d etape ilistincre. inai e crupd transpranrul ren(rl ar crientei. $ .^in Lr lizat atdt inter.\,en1ia directi, ca1 si intenentia intlirecti, oferirea de idbrmatii si direcrioDarea'/trimiierca ,pr. rlc in rirurii serr icri. ,i
105

Prinul tQ de inter\,enlie.

a avut vizat oladrea dc sprijin irr veclerca

sd-$i inbunalileasoa propriile .lbilitati sociaic si interper:sorulc.

ajltarii sistemL ui clic t in cadnrl uc(sLui Lip dc intcrvenlie

sociald au fost utile ilbilitlliie $i tehnici de consiliere ca: ollrire de feed,back. ghida:e. paraflazare, cltrrificarea gi reflectaaea seDtimentelor. focalizarea. teflectarea infelesului Si confruntarea. Printre instnunentele de culcgcrc a dalclor s-au nunirat interuiul naratir, $i ghidul dc jrlterviLr - pentru celo scmismlcfurate -. clr aiutorul ciirora arr nloDiloriztl schimbirilc srn,edte.

Cel de<l doileu lip de intervenlic folosit in procesul de zrsistentd sociald a fost oferirea de hlbmalii qi directionarea sau trimiterea. p|b care an realizat o inten entie i[ refea. ,{m prefemt accsl lip de inten cntic pcnmr a implica 5i alte insfitufii carc au rcsponsabilititi in ceea ce pdvegc pfotcctia persoanelor cu nevoi spccialc. Intervenlia i directd. a fost utilizat5 cu predilectie pentru abilitarea sau imputernicifea clientej. ln concret aln vizat dobdndirea de cEtre asistatd a abilitdtilor adecvate soluliondrii problemelol lcgate de rclatia cu prjctenul siu $j larnilia accstuia. Am urmtuit. cle ascrnenea. imbunitdtir.ca tchnicilor de oomuricarc alc beneliciarei Lle irsislcnlii socinla. irr calnrl prnccqului de asistenti socrali Laula a invdtat principii $i abilitSli de comunicare asedi\,d. l{ezolvarea efectivi a prolllemelor'. Roluri, strategii, metode $i tehnici de asisterlti sociali utilizate in inteFenlie I'abelul 13. Re-,olydtea eleclirLi a pralrlencl(r'. EtapaI.

rr-

B.

tjr

,t:
J.-

lrcapacitatea de munca a clieDtei. agavarca starii sale de sturitate

de

hlb|r1ulii. jndirecti

itti rlli

Acccplirca hansplantuhi rerral d. car|c lhnriljc. .on$tientizarca

Diricli. ol'crire dc
inlbrlllatii.

idinct;

lnten'e11!a sociali s-a oprit in accst stadiu. Ciientu ;r acceplat transpiaDrul renal. operirtia a a\'ut loc cu succes atit pentr'Ll liicai cat $i penttu lramd.

::n :,lt'

in

ctapa urrnitoarc, crncj arn reiuat proccsul dc asistarc, itlter\.enlia s-a dcsfi$urat clupd
1,1.

dalclc prezenlate in tabclul

Ta|,,I'I I t. Rt-u|vt.,' , tcit'r o,t pt ohlitnel,, l


Criza flianciar, a familiei T.

ttptll
Direcli
Ccntrar. po solulii

cif-,

l;zl
dezrchilibrul lrtre \'erituri cheltuieli

Prtrl

ii
Consiller. mediaiol

urst

Renuntarea progrcsjvi Ia conditia

hdnctd. dnedar,
otbrire de

Centa.re pe

pnrbleni

inlbnritii

llfri

.aP:

Lipsa \pdliului pro|riu dc [)ctri1

1ndrccli

106

nnplcii ii

Lipsa ulei adil'irdli procbcli!c, a sociale a Laurci

ColrsilLr. Irlcdialor.

Comuricarca dificila dinlrc ftidi

Cof\ilnf. mrdiil,

d. I Drer/ii

C.ru"r. p. r"'nin*t

p"-

7,3. Eyaluar.ca

rczultatelor intencntici socidle

a fbst rer.izuit tle trei ori, problemele au ibst ledetrnite ii pe parcurs. Am ltsat clienla si constate ci solutionaraa uncla din pioblonele najorc rearadeazi toate plioritiilile. u seric tle nsp.-cte sc rL_1ol\;..de la sinc... Dc
ContEcttl cu clienla
reordonalc/reierarhizzrtc exemplu. clupi accept ea lransplarlh ui renal bencficiara arc un elan."ital bun. a dcpi$it stirilc de depdmale.

l''a!d cle scopul pe cdre crienfu r d forur ur in etapu de evlrudre u nevoirar, intertenrio soci1ld ri medicali a fi.\t rcLltitd. Lq\rd poute dLrc:e o |iuli upropialri de nofl|url, uu nlati e.rk sLrptrsd progranului de heijodializd, dec.i nu nTai elle depenrlenld de tm uparut.

Plocesul de asistare sociali a rjurar mai m t decdt am planificat $i propus injtial $i s-a desli|urel in lllai multc elafc. lnlell,cniia cbirut.gicald. privitii la ilccpui dc clicnti cu atdt de nrultii tcamA. a presupus reunirca lilniliei ln jur.ul siu. Asll.el a bcnelicial de sprijin din pettca rudelor apropiate fi llu o a\.ut nevoie de ajutol.Lll asistentului social. Nu s-a reu$it redresarea sifuatiei financiare a fhrniliei T.. clecijt pdn dccizia oe vanzare A apadamenhrlui cu patru o:1il1cre fi achizitionarca unuia cu doui canr!-re. sitrar rrrFun carrcr. rniir3i a! al orzr;ului. cu aooes la mijloace dc fanspod in comun. dar maj depafle dc centrele conlercials. ,4r,./Dl4 ,/e acestei solutii au constat in inbunitdlirea sitlra{iei financiare. nu a mai tbst nevoie ca t-.ndl si sc reincadreze tn'.tunc.,. D(..t ,ont(iele solutici: I_irura a clecis sb se ntute tc.l'lpofar Jin f'lrinilia nuclcar'ii. dc origine. itrpreund cu son ei 5i lirntilia accsleia. aoccp16.d supollul fi nanciar. si sufl elesc al memi.rrjlor laniljci ..i,tbp1ir.e...

Concluzii 9i discutii
Inslrficienta renali cronica (I{C) este tln sindroDl cronic, cu deblt lent, c1r etiologie nrultipl,r. ciiracterizat liziopatologic prin i[capaciratea rinichiror de a-si asigura functi e nonna]e. cratoritii leziurrilor org.nicc^ ire'crsibile. localizalc in ambii rinichi sau in unul singur.. a\.end o .r,olulie progresiva cabc exitus. in ani de zilc. IJemodializa este o melod5 lerapcutici prin care szingcJe uremic cste depurat. in afara or-ganiuluLui. de substanle acuml ate. Si reechilibrat hidro_

acido-bazic. l)epurarea se fealizeazd prin intemediul unei lnerrrbrn1e rcalizezi rn cenfc specializale (contbrm ILCi. nr.,100il00l pcntru aptobar.a crifcriilor gi nonrclor de cLiagnostic clinic. diagnostjc lincLional 5i cle evatuale a
semipcrmeabile artihcierlc 5i se capacitdtii de rnuncd pe baza cdrora se face incadrarea in gradele I. II si rI de i11\"liditafe) La linalul prot:esitIui de ctsiltentit sot:iLrli se constata urmitoarele: l.tart

electfolitic

si

)07

Clienta a supoilal un transplanl rcu.il- donalol liind mama accstei:r. Lau.a nu mai estc supusi plogamului de hernodializ"a. ccca cc inseanrnd cir slalea ei de sinatatc, supm\rictujt.ea chiar. nu mai depind de un aparat - de dializor. Mama clientei a fost lDonitorizati postoperatorir Si nu au rdennit eornplicalii ale starii de siratate aie acesteia. Actlnlmebte l,aura este pcnsionari de ilvaliditatc gradul II (doi). Ilca nu a oblinut acordul medicilor penlru a-qi putea relua acti\,itatezr. Beneliciara a fost acceptatA in baza de date a Pdmiriei Cluj-Napoca pentru oblinerea uoei locuinte de tip A.N.L. (Agenfla Nationald pentru Locuilfe - progla11] desli rat prir Consiliile localc). LaurB locuie$te impreund cu sora sa $i cu sotrLl acesteia int-un aparlinneff de t1ei canrcre. Comunicd telefonic cu talil ei. fArA ca acesta sd se manifeste mai afectuos fati de ea. Totu$i, inten'entia chirurgicald sufedta de fiicd;i sotie l-au adus pe culoarele Clil1icii Si este mult mai dispus sa-5i o tirc ajltorul. l-aura considerd cd poate spcra in iDbundti{irea rclatiei cu accsra. Asrstirta nu a rcnui al deloc la dorinia sa dc a presta o aclivitatc care si-i aducd s. isfactii si care sa-i pennitA iodependentd firartciar.i. Probabi] ci o pedoad:r va trrulci cu iunitate de nonn{ apor cu nonni intreagi. in imctie de rcconlanddrile gi slitul medicilor specialigi 5i expertj. Evaluarea sistemului client s-a dcsliisurat duld modelul pcrsoauur-in-mediu. din perspeclivi ecosistemicd, linand seama de conlextul lamilial (i'amilia e\tinsd. falrilia ,dc adopfirutc,'). dru $j de irteracliunea cu sistemele de asistenli medicald si sociaii. Inten enlia s-a deslhfurat dupd o conbinatie eclectici. tu\ata in principal pe metodir generali a asislcnfci sociali, urnrdrin(l insi actil.afca $i managementul rcsuNelor; au fost utilizate $i.spcctc spccilice tcrapiei redlititjj, ddr !i ocntr.a.ca pe sarcinb. procesul de asistcnti socizrli s_a fooalizat preponderelt pe indi'id sau l]nrilie, in lirnclie de [e\,.oi1e concrete. apirute in dina'rica dil'erite]or
etape ale evolufiei cilzului analizal

Refrinfe bibliografi ce utiiizate


Booancea, C., Neanrlu,G

Si

recomand:rre:

- (1999 ), Eletnente tle a,s istenld .nc idld,Iasl. Ed. poliron Dafiroiu, lon fi Vftgha, .ler.io-Laszlo- Psihotetupii rcurte , Stotegii, rctaLle, .err?tct, Iftsi, Ecl. polirclll (llasser William. (2000). Ctm fi uleg(n.lericn.aa, tsucufegi, Ed. Currea \rcchc nui Pelru. ( I997), lronldrea cdlildtiar Lt socioutJ?.rrrrr. IaSj, Ed. poliroln Nlile_\,. Krogsrud Karla, OMelia, Michael. DuBois- Brenda. (2006). prdcticd o.tisle lei sociaie. trrsj. Editura Polirorr. Milrofan, Iolancl4 (coordonatol). (2003). O/r.v/ cu obstdolr d de^)ohao.ii rr?d,?e. Iasi. Ed. polirom Neamlu, Nicoletl (2001). Cl sificarei pLLrbl$relor de ltrLr|rio|lirr( \uci1]a. i,)o1, lia necesarl asistentei socialc din Rond'|,.:t', Ret'istu Truntilwnti (le gtiini! Adtninirh?n\)e, ff. 1(6)200 t. pp.1.+8_151. Neaintu. Nicolcta (coordonator);i Fabian, Ardrea. (2001).,l1crazle ti telnici de ($istatA vcialii d llultiliei, Ghid p1'octiL, Clui-Napoca. Editura Wod Syslelll. Ncamfu. Nicoleta $i Ciornei Carmcn.. (200 t). ,Asistarea sociali a unui adult dimens;uri alc studi.rlui d. cai',inAnnalcs t lni'ersit.ttis Apulensir, gertu A.tistold Socioli!.Nt 11200t. pp.62 67, Alba{Lrlia. O'Neil L4cMabor, Maria, (1996),:t'lte Gcnernl M(lK)d olsociat ,tbrk procljce, Boston. Allyr and
BacoD.
_

R4canu Ruxaodm.,

(99i),

Psihologie medicald

ti a*t(,n!A

sacilrtd, Bucuresti, Societatca

grjjnli ti

Reid, William, (2000). llte Tatk Plotner,Ne*,York, Cohnbia Unir,ersitv press_ *x* IIotirarc a cuvcmului Ronr,idei nr. 400 .lirr lq rfritie l00l pcr,trr alrobarea crrterijlor qi normelor dc diagnostic clinic. diagnostic funcrioMl li de e\,alualc a capacitdtii de nrtulci pc baza carcra ss lace iircadr.reaingradel.it,ll9iIIIdeir\,aliditate.pubti!.rriInNtunirrL'rJOlicii,l.,1R;maniei..25t/t6rai
2001. nartea L

108

ASISTAREA MUI,TIDISC]PLINA,R,{ A ADULTILOR SEROPOZITIVI HI\', STUDITI DE CAZ


George

trfihai Cilin

r r it1.fala tlnei ,.,,;i;;;;;i";;; ;;:,::;;;i"; ::,:::::.:,,::..:: ::i.n!,i.t psihotasice si sociate c, ':::,:.):'"::::i.:.:,1:.."..:.:":'l::l:':; ,",**:::"1:ii pierdeiea__s.entinentutttr; ;";;;';;;,;-p;;;;';;;;, rui de tntinitote, ;;,;,:;;l;,;;;;;:;:;;:, ::::,1,:::.::.,::,,.::::::;:enti:'ient
:1.',::::i::t!:
y,:.,.:::::..:::::::ii,.,l1.ea:y 4ersoanu se,L,p.o,-i.ti,i Hn,int, o r",,t,ii","",,*ii!'"lin,.i{i',' "j!!,::y-!:!i:::-"1::; neenz. Jihe ,i anocuhnb.i.tizd,E tMitrafdn si a,,,a."" )iit1r,ii,,",i,i) pieuterite nuttrtte c.in rr u,u,,p*ioi;,, .qi,,;;;;:;;:,-;,;;;i";;:;8";i;;:; !::":::,,:,.'::'::.* y:,:s.i ,:-..,::!_:::,:::,::,::i.,itltL,ri,e carc
Lte

oir:

praste!nti.ii poate pune pe ertltlii seropo.itiri l:lnicd tte,sestion tt ,tin pLnct tte redere en.ltionat s;

spcc i al izdtii, psi hotucidh

fel^:ante in asistentd sol:iali managementulde yz upretidtit,. intenenlitt h \drcinii lcojo(:atu )005, Buzdjt.ea 20A6, Coutshe,:t. tggj Reitl. t92)crizi Si tentrutca pe Storut generat al intet'ren!iei d t,izut ac rLn.ea tesut.se!or t.tie t tui implicarou n,,n"t"i, Si i,,.r,ti,tio,irr.eLl prohtcttctot. sale de adapture 1a noul sktt \ seralogic,.

si o ,tn"wiu," ri,,iri,oii,"nu, p.,r"n,," *::,:t.:'::':' '':1':'":eln i .nduosistentLt) 'it ineteptine'te in r;;;;:,,,;;;;; ,y 'v" atn'rt te :li:,','i:.1.:.: !::!!:::::1!t !" ';:t de.fdct t.d cctecticii..lindaientAnau_"" 20t)l). Inktrt nlid reatizutd tlJblt ';;:;,;:'.i;;;;; p" ,,.ri ,tior"gii si tunuXi

de futd prczinfi a tnetadi clrcarr t!: ujtrn)entie inrLgrrLLi tn ce.L1 cc prnej^te asi$erctl .Stucliul unul aLtutt stltopt)zitir IIIIT Ey*hrco.ea ca:trltrt t_t rtott:,rt tntr_., nanLt,i t:L)net;hens,d awo l ttl bdz.i tt ol.itl t.asiie itd(Mite),,O,Me/.iLt,DuBais.2006).Ewturltea.ti"g*,,tir.,irr,in,iun,r*ato ctunensiune rontextueld. deoarece a inccn:'t sd.surprintld nednt clientului pe trei ni,ete de dnalizd

;i

nettiL. ul ii

Qte n,1i mtir; on n;;.,hd

;;;";;;;;;,i;;t"i;,:;;l;,';

t. Informatii descriptive

u a E o

Nume: S. L. (datele dc idenli|care alc clientullri sunt licti\,.c. pcnlrlr mentinerea conlidcntialitdlii cazulLri).
Gen: masculin

lleligia: relbrmatd Data ru$tcr.ii: l2 apdlic 1971 Dale lclelantc despre mediu: in prezent clientul cste incadrat in gradul JI de handicap, cu deficienE functionali accentuatA, lc baza diagnosticului de infecljc cLr virusul
irnuDodefi cientei umaoe.

ll. Informatii despre trimiterea la institutie

luat i! evideDtS. cliel1tul s-a prezentat ra spitar irh-o stare de agitatie psibomotore accentuara pe tondul consunLll i de alcool. DeSi i s-a transmis cd va h consiliat, clomnul. S. a pidsit clinica afinnind cal nu clorcftc si'orbeascii cu nimcni. mai mull anrcnintraircr ci se'a sinucide. In aceeagi zi s-a prezcntal la Compar1imentul Clinio lttV,rSIDA. mama clientului109

In luna februarie 2006. domnul S. s_a prezentat ia Cenhlrl Regional de Transfuzie sa''guini cluj pentru a dona sdnge, insd donarea i-a fost refuzati. rv{oti;l acestul retuz a rbst lirndamcnlal pc un tcst ELIZA pozitiv pcntu vjrusul imunodel]cicntei urfturc. Dornnul S. a lbst fimis citre Spitalul de Boli Tnfcc{ioasc. Compaflirncnrlrl Cliric HIV./SIDA pentru a h

doanrna T.E. . Diinsa era e\tlem de ingri,jorald din cauza diagnosticului liului sdu ii a i'aptului cd acesta a ameDintat-o cd se va sinucide. Doamna T. l-a contactat telefonic pe lird s5u $i !a

convins

si rerini la

clinicir pentru

disculie cu asistcntr social

9i cu

psihologul

Clompartimcntului Clinic HIV/Sl DA.

lll. Prezentarea problemelor


Domnul S. a s slinut ca diagnosticul de inlcctio HIV este o croare rnedicali 5i a solicital repelarea tcstirii. Conlbrm protocolului de testare pcntm HIV s-a rcalizat consilierca pretestare a olientului fi senmarea filei de consimtdmant. I{ezultatul pozitiv al testelor ELIZA e1'ectrate de cAtre laboratorul dil cadrul Autoritdtji Sanitare Publjce Judelene Crut a ldst confirnat pdn leste dc laborator speoil-rce (l'cstul $TESTERN BLOT), efocluate dc cAtlc un ilNtitut do rcfcrinli din Bucurestj. Clientul prezjjltd comporlamente adictive (dipsonanie), fiil1d internat in .epetate fanduri la Clinica de Neuropsihiatie pentu cure de dezintoxicare, insa nu a primil rfciodatd asislenli psibologioi privind rcnuntuea la consumul cxcesiv de alcool. Dontnul S. consided oA nu are nioi o problcmd in ceea ce plivc$tc consllnul dc alcooi, deoarece nu consumi zilnic alcool: .,cei cale beau ir liecare zi sunt alcooLici. nu eu care l.reau o d;rtd la trei luni',. declara domnul S. . Dirl pcrspecliva statusului sc.opozitiv HIV, consurnul de alcool punc problemc in ccca ce prive$Le adercrlta la terapia antireLrovir.ald, deozfece cc]c mai multc meotcirrnentc antiretrovirale sunt antagonice consumului de alcoolul. in urma cu doud luni clienful a fost diagnosticat cu diabet zaharat tip ll insulitodependent, fiind in evidenta Centrului de Diabet. Nulrilie qi Boli Metabolice din Cluj-Napoca. Asistatul considcrS cii i .,s-a intinrpjat tot ce era mai r6u pe lffne": cstc seropozirjv HIV. diabetic 5i pe lAngd toate aceste probleole este singur. nereulind si ili inteneize o lbmilie. Clientul nu are nD loc de muncd stabil. conlpletandu-ii veniturile prin prcsurca unor ,tclivitdti variale, thi contrat dc muncd. Dilr cauza f'aptului cd prczinti oomportamcnte adiclive. Icgatc dc consrmul de alcool, ofcrtclc de munci s-au rcdus simtifor, dornnul S. liind s stinut financiar de ciihe mana sa. ManD clienlului este pensionari de liDitd de virstl $i locuie$te singuri. Este foarte aleclati dc diagnosticul de inf.ctic Iltv al tiulLri siu $i dc faplul cieste dcpcndent de alcool. tcmrinclu-sc cdi accsta se va sinucjdc. ..pc L.. nu il line nimic pc lumea asta, estc bolna\'. este singur. nu are un loc de rlrunc6. tare rni-e teand cd ifi va pune capit zilelelor^'. Degi d-na T. mai are un iiu, li-a concentrat toatd grija maternd asupra lui L.. pe care il considel.i neaiutorat. simtindu-se obligad sA il spriiinc tot timpul. Relaqiilc dinbc client Ei mama sa sunt matcatc dc o dependcnlS flofui1dA, aoeasta fiind cca care il suptaveghcazi itr perioadelc dc sevraj. lucnr care a marcat-o emotional foarte mult. Relafia cu mama sa i-a indus asistafului rur sentiment de neputiDfd i]]vdtatd, mama sa 1iil1d cea cale se ocrqrd de sarcinile domestice (achitarca i:rolufilor, curdtenic, gitit, etc.). Relaliile don,nului S. cu fratelo sdu sttn1 lbade dislanle. dcoalccc acesta il aclza pe benehciar cd a..distrlls-o psjhic" pe mrma lor. Doamna T. a fost de mai ntulte ori iDtematd la Seclia de Psihiatrie pentru Ergoterapie a Spitalului Judelean Clnj. cu diagnosticul de depresie reacti\':r-

ri

ti

c:

lu

al

c2

sli

ca
se

p!
ca

Pr,

c!l

do

SEI

Ro

S..

IIiII

u a

lV. lstoria timpurie a vietii clientului


Dornnul S. s-a niscut in Uluj-Napoca. llind cei de-al doilca copii rczultat ditllr-o cdsdtoric lcgal constiluitii. Cas6toria pirinlilor sii a 1bs1 )narcati de cons nrul de alcool al tatdJui 9i de frecvente sinralii de abtz fizic $i emolional asupn copiilor si sotiei. in ururi cu 17 ani fallrilia gi-a vAnduf proprietalile pe ciue le deinea in Cluj-Napoca Si s-a mutat in Ungaria. in cei dt,i ani pelreculi acolo. relatiilc djntrc cci doi soli s-au dctcrior.al lbzrrtc'mult, asilel ci doarnna T. s-:r rcinton ir1 Romania $i a intedal divorl. 'fatAl clienlL ui a dcccdat h ur.ma cu 10 ari, cliagnosticul siu liind de carcinorn hepatic.

a a

V. lstoria educatiei Si a angajSriiin

munci

Domnul. S. a umat cusurile obligatodi de l0 clase. absolvind in 1989 cursurilc unui liceu industrial cu profil auto din Cluj-Napoca. Nu i-a pliicut niciodatd aceast6 meserie, decJardnd cd a reu$it si absolve cele l0 clase obligatorii doirr in tuma intenenlilor pirin{ilor sdi. Clientul a lucrat cu contrart de mr:noi ia incepulul anilor'90. irrs6 ditl carza l'aptului car era consumator dc alcool cra conccdiat frccvcnt. Cca mai luigi :r,rgajarc a drtiat apro)rimatjv 12 luni. Corr|dun carnell ui de muncd. \chimea acetuia in canpr mllltcii este de aprcxinutiv l.l de hmi. 1'apt carc ii r.a crea dificultili in eventlralitatea in care acesta ar solicita pensionarea de iJ1\'alidifate, deoarcce stagiul rrinim dc cotizarc compatibil cu varsla Ia care a apdrut handioapul cstc dc tni tn laple ari.

Vl. lstoria maritale 9i familiali a clientului


Dornnul S. eslc celibatar. f imp de cinoi ali s-a afla1in miune consensuali cu o palleierd oar-e ir emigral anl lrccut in ltalia. l,stc marcal de singurdlate 5i gi-ar dod s5 cunoasci o limeie selopozitivd- deoaece considerd cd doal o persoand care are aceeali problemi de sinitate l-al putea intelege $i accepta ca partener sexual.

Clicntul nu are relalii cu vccinii din cuflea in carc sc ailS locrdnla sa. dcoarecc considcra c:r acc$lia sunt foatc suspicjolj" liind con\ins cA dacS aI alla carc cstc di4gDosticul siu ar lace presiuni asupra sa sd se mute de acoloAsistatul iue un grup de prieteni. ..prietenii cu care bcau $i cale m.i cunosc doar atunci cdnd arr bani . coDfofln spusclol accstuia. Clientul consideri ci prczcnta lor esle una negirli\d. rlorind si se inclepdrtcre de ace|lia 5i rcglctard ce lc-a dezvSluit diagnosticul siu (cd cstc seropozitil' HTV).

Vll. Evaluarea-diagnostic psihosociale Reuonalul evaluidrii prohlemelor .le rtnclionarc sociali


'I

Identilic4rea problemelor de rol social

lRoluri.lAnilia[e:
a

Pfoblena de ro1: relalia de dependeDti exagemti fati de mama sa $i ambivalentd. Se sinlte foafte apropiat de mama sa. uneori considerd ci ltlama sa este prea inhuzi\'5 $j hateazl ca pe un copil. o So!erilatc: idicali

ci

r'l

lIi

o o
Rol
cle

Drn at6: mai mare de cinci ani

Abilitatea de a face fatd problemei: irDdeclati


fi'ate

a Prcblena de rol: relaliacu fratele se este distantd $i confl ictuald. Clientul igi acuzd fratele ci nu il sprijinh financiar pe el ;i pe mama lui, de;i are resursele financiare s51hcd acest lucru. Domnul S. considegr cA liatele sau il acuzi pe nedrept cA..d-a distrus m;rma". o Severitate:ddicalf, o Du&15: ixli nlarc de cinci umi o Abililrtea de a lirce la{i problemei: iradecvalii 2. Alte rcluri interpeLrondle: Rolde prieten o Pfoblema de rol:rezjstcnti scAzutA Ia prcsiunca ncgativd a grupuluidc cunoscuEi, vulncrabilitate cauzati dc dcz\dluirca diagnosticului. Clicntul are un gmp dc cunoscu{i cu carc sc intalne$te cu di1'ed1e ocazii qi alSturi de carc consund in mod cxccsiv alcool. o Se\etitale: ddical5 q Durat6: mai mici de I an a Abilitatea de a face fafi problernei: nu posedd abilitdtile respective Rol de tecin u Problemtr de ro1: clientul are relafii nrinirnale cu vecinii sdi, de mai rnulte o.i a fost implicat in diverse conilicte cu tlceftia. u Severitale: ddicati !l l)urzrti: mai mare de cinci ani -r Abilitatea de a face fali problemei: nu posedl abilitalile respecti!'e 3. Roluri ocupdlionale: Rol de persounri incudrofi h grad dc handicap. cu deficienld limclional6 accentuata u Problema cle rc| dependenqd sociali tr Seledtate: ridicat, o Durat6: mai mici de unan o Abilitatca dc a ibcc li1ti problemei: oareoum inadecva| 1. Rolut i in,\ituatii sfeci.tle de |i..t!d: Rol de pucient lpcrsoani scropoitiva IIIV) o Problema de rcl: \'ictimizarc. complim{i scazlrti la falitdrent. relirzi spilalizarea. o Sevedtale: ddicata o l)uraia: mai mici de Lr[ am o Abilitatea de a lilce llli problemei: inadcclatd
Identificarca problemolor dc mcdiu

oi

Ju

dn

L Sislefiltl economiclal nevoilor de bazd I[randhutrilie o Problema: in perioadele de consunr de alcool gi in sevraj. domnul. S. se lTdne.ste insuficient, deoarece reniturile pe care le deline sunt cheltuife pentru achizilionarea de
alcool. Deoarece a fbst diagnosticat cu diabet zaharat. clientul trebuie sd urnreze un reginr alinle]]taf strict. o Sg\critate: ridicath Lr Durald: nrai micd de cinci irni A&ipost

ac(

Pet

dia

tll

o o o a

Problenat clientul locuie;te singru i[tr- n ilrobil allat in proprietatea mamei sale_ Locuinta este mobilatd. utilatd cll aparate electro-casnjce $i inhetinutl co,esprmzetor din puncl de vcduc sadlar. Scvclitatetslabi/rcdusl
I)ufatd: mai mare de cinci ani

Problema: lipsa unui loc de munci stabil. Domnul. S. consideri cd un loc de nlunca l-er larce si sc sintd activ $i util $i l-ar ajuta sI nr se mai gdndeasci in pehnanenli la l'apllrl ci cstc

scropozitiv HIV. s Severitate: dicatA o Durata: mai mare de cinci ani Resut,ge economice ! Probloma: asislatul l1u realizcazt vebihri pioprii, estc sprijinit financiar dc mama sa !i rmeori obtine divefse srulte de bani prestiind actjvitdti tenporare in donreniul construcfiilor. o Severitate: foarte idicatl Er Dumt5: rlai fiarc dc cinci ad Trawpol'l
ProbLetna: donlmll. S. are un acces redus la mijloacele de transpoft in comun din cauza venituilor sale scizule.

Lr

r d

SeveJilale: ddicatd

I)uatd: mai m.{e dc un an 2 Sistennrl de ethralie ti pregdtire vocationald


Erlucelie ti inshuclie o Problema: domrul. S. nr poscdd o calilicafe prolisionali adect-ati care si-i poatA oLr'i acces la u[ loo dc rnunca remunerat satisficdlor. u Severitate: ridicatd o Druati: md mare de cinci ani 3. Sistenul juLlicidr $i legal

Pfoble'ra: clientui consided ci nu existi nici ur organisrljuridic care dreptur'ile adult or infectali HIV in cazul in care acestea srmt incSlcate.

sd apere

3 o o

Scverilale: moderald Durata: nlai mic,r de un an

1. Sistemltlde sLi tilLtte. seclt|ikrtc SdnLitdte

li

scrl'icii sociule

Jizicii Problemi: domnul S. cstc scropoziliv HIV" stadiul 82, inleclie simptomatica. Pe bazr aceslui diagnosiic a lbst inoi:ulral in gradul II de handicap dc catr.c Comisia de Expertizd a Persoanelor cu Flirndicap Aclulgi Cluj. care in ruma evaluirii functionale a clientului a stabilit ci acesta posedi 25olu capacitate cle munci- in ulrni cu doud hmi domnul S. a fost diagnosticat cu diabct z-aharal tip II insulinodcpcndcnl. tr Sclcritatc: foarte de ddicali o Durati: mai lnicd de un an Securitule socidld ! Problema: din cauza stagiului scSziut de cotizare. este probabjl ca domnul. S. sii tu poati solicita p.nsionaiea pe nloti\a mcdicalc.

1i3

u o o

Se\,eritate:ridicati
Duratd: Jnai mic- de

ui

an

Senicii sociale

foaie relicenl in ceea oe privc$te luarca in eviden!5 de cdhe sen iciile sociale care au programe de sprijin adresate persoanelor seropozitive HIV, deoarece teme cd s-aL putea produce deconspirarea diagDsticului. a Sevedtate: acuti
Problen1a: olienlul esle

se

Dulatd: mai mice de un an 5. Siolemul rutural de sprijin o Problema: sistemul natural de spdin al clientului se liniteazS Ia mama sa. Cu diiosa S. arc o relatig afibivalentd qi nDrcatA de conflicte. Seveitafe: aculi Durat6: mai mafe de cinci ani

o o u

6 Sistenul.lbmal

de

spriin

Problemi: domnul S. beneficiaz"a de servicii nedicale gi psihosociale din partea pcrsonalului specializat din cadrul Comparlimcntului Clinic |IIV/SID din Spiralul de lnfccfoase Cluj, insi prezinti ur grad scdzul de nrotivafic Si cohplianld. Severitater moderad Durati: tnai micd de uir an

a tr

Identilicarea problcnclor dc sinitatc mintali


Clierllul prezint6 o pefsonalitate dependentA clr tendinte compLrlsive. insA tul este in evidenta serriciilor psihiarice.

Idcntificarea problcmelor de sihitate fizici Domnul S. este conlinnat cu hfeciie HIV. stadiul 82. infeclie simptomafice. Pacientul mai prezinti candidozi orofaringianA arterioard seopozitivitatii HIV. pneumonie interstilialt $i diabet zafialat insl inodependeht.

Vlll. Rezumat al contactelor cu clientul


Dornnul S. a tbst prclual de cilre seniciul de asistenfd sociali al Spitalului CLinjc dc Boli Tnfcclioase Cluj-Napoca in luna septembde a a.nului 2006. l-rind rctirithirnis dc cdtrc mcdjcul

specialisl de boli inleclioase carc monilorjzcMi cazul din puncl de \'edere medical $i epidcmiologic . La prjma irltahrirc clientul s-a prezeltat la accst seh-icju insolit de mama sa. i il6ndu-se lbarte circumspcct $i suspicios. in urma ccestei urltcverler:i, clicntul a iirst de ircord si primeascd sprijin qi asjstarc sociali in vederea adapta.rii la noul sf,u stalus serclogic, rea[zandu-se evaluarea inr'tiali a cazului si inlocmirea planului de servicii necesare.
lX" Prezentarea planului de servicii

a o o a

Consiliere sociala individu-dApentru client/aparfiidtor Consilierc de supolt pentu clientlaparln5tof Corlsjlierc inforuafionald $i legislativi Fa.ilitarea oblneii drepturilor sale pe baza legislaliei in r igoare
I
1,:l

'Si ttr\

r u

Lr

Ancheth socialS $i lizite la domiciiiu Clonsilierc pri\ind compo anrentul adictiv Consiliere cognitiv-compofta,neltald pentru imbunitifirea abilitdlilor sociale

X. Planul de interventie personalizaf

B tr o I o o tr u o
J.

L Re^lta[Ll ul evrluairii iniliale


Compoflamentc adictive, consum cxcesir dc:rlcool (dipsomanic) Rezistenli sc5z.uti la presiunea ncgaiva a grupului Relalii oonfljctude cu inama sa Izolare gi auto-izoliue socialb

Venitlriiosulicienle Anxictatc crescL A fat6 dc diagnosticlri de infcctie cu virusnl imunodeficientei umanc Complianla terapeulici scizutS in eventualitatca inilierii tcrapiei. pe fbndul colrsumului dc
alool Victinrizare sociali !i glad scdzut de responsabilitate personalb

2. Ohiectivul itlterrcnliei pe tcrmen lLlng

Adaptarea emotionali 5i sociali a clientului Ia


|

loui

siiu status serologio

)hii title inctveariii


Cregerea

gl"dr

rd de

'Ltt,: hfornare al clientuLd cu pr.ivire la statusul de pelsoani

f,

tvrutcn

HIV pozitiv o irrputernicirea clientului in soluliotlarea pmblenrelor legate de statusrl de persoana seropozj ti\'5 HIV Er Atenuarca iJnpactuluj emolional al diagnosticuhii de ideclie IIIV asuph asistatxlui r Crefterea complianlei terapeutice a clicntului in eventualitatca ir'tilierii llatamcntu]ui anlirclro\ilal o lmbunitdtirca situaliei Unancjarc a benel-tciarului o Scidere.r gradlllui dc izolarc sociali a clienhrlui El Ptc \rcnlea recddcrilor asistatului iI privinla comumului dc alcool

lanuhri d. itLcrleDtie prezentat in acest stlrdiu dc ciz cstc lblositi in cadnrl Comparrinentullri CliDi. lnql claborari tu cadnl proiecluluj "Erriftlclca Modcluhi Secliilor de Zi". denrlat de catre lundatia Ronarian ,{ngel Appeal dn] Bucuelti Structura
p

IIN/SIDA ti r

I15

Tahelul I 5. I'rezcntarca intqa-cDtiilor realizate

Lo$rlrere errohonali in vederca scadedi aD\ietitii ctieotulu;


diagnosti.

-_

? l.xt i./i c tx

i nten e nti e

i
Ah
de

psholo$i
cli.lrlul,

lffprrcal.elt chentulul ir molrlarea acestuia si pariicipe ta prccesul de asishrc rocrila prh s.nrni:rea contretullri de t nizil.. a scnicjitor de
asisLenli sociald

$a pllruhide hgrljirc

t,

Con.il ert inl, { nidonlb orir inl irlecr;.U


Consiliero de sxpod cu rpafinltorii

H )i .udtd jfl,A
diagrosricut de inticlie

Septemhje 2006

fnlind

nt

Ii
Septembrie 1006

Consiljere
adxltului

ti

informare legjslati\.d prilind drephuitetresponsatritiritite


Llozid\

Octombrie 2006

d,

IIIV

Oblincrea acodrrhi bereficiinullri nr rdei:a obtine iiprestaLiitor ofente adultiior HIV poTjtrr

soJi[
Clicnt!1.

ortoDbrie 2006

;.

in
Noiennie

InlocDlirc! dosarel,r dc acte perlft obtinerea ccfljJlcaLulLri cie pcrsoili cu hmdicap coDfonn legii Jl8il006 !j prezentaEa 1a CoDlisia de Expetizn a PeBoanelor cu H dicap Adulti Cluj (C.r p.H.A.)

2006
L

ne

pr in

1c]

la Drccria de Munci. Solidaritdc Sociala si Fall1ilie CluJ 0).M.S.SF.) penirx obtinerca inden izatjei de b&ni
ueprurcrca dosarurur confoflrl Legi; 58.1'2f)02 lrepuneft:a dosffulur la Dfectia Cenerala de Asrsterfa Sociali si P'otectie a Cop;htui Cluj (I).G.S.A.P.C ) pelrru obtinelta inden iTatiei
luna& fi a bugetuiui peKonal cornplemenrar

Clicnlul.

Noicmbric2006

inl
Clicntul,
NoirnrbrLe 20Ub

scl

lra gr.

Vizite

la doniciliu

i,ur.r
Scplolnbrie-

aL,a

Lons lerc larx]lala lir lcderea lnplicirii Darnci cliontuhd in sp.ijjnirua


a.estuh si
se ad.tpleTe la rloua

ritlane

de

IiaF

octonbrie 2006 Ocbnibric-Iroien)bric


2006 psrholog

psr cu

caz

hle]1ruD molr\alionale cu clienrut in vederca evahirii


conpotanrentelor de rac ale clientulu (collsun dd alcool)
Ilrcluderea clienhrlui in gr upul de sLrporL penrnr pe.rsoanc s..ropozitilc

incr

col

EducaLie penlm sanftate

adj

ij

consilierc medicah prn ir,a rnelicari.r-

en

o\,lrali" infecrjile opollurisie


Si clinici

ii

stil de ria[r saioger irnectionist


I-rmar 9i trimesuial

lvlo

ioriTarca psilmsocjala

p,rjholo$i. irlcelionisl
Manager de cazdata inrocnirii

Xl. Evaluarea interventiei


Cliciltul sc aflar i[ pcrioada dc nronilorizarc, accsta prczcdandrFse perrodic la Spitalul Clinic dc Boli Infec(ioase penrrlr cvaluarc qi domnut S. participd la un giup de suport penft.t "rir;"r

_'r""l";i.l,l.;;^*
i,;;. ;"r"

accstora. tr,tonitorizar.ea sociald a clienturlui "unrpo.to."rrt"lo. "u lir" riui";Aul. uro"lot" *"U""rr fri" clecuate Ja donriciliul clie'tului dc cAtre asistenhrl social clin cadrul Conr_'-..i"f", f,,n," a,r'lrrnr, Evaluarea interventiei s_a realizat rezurt:rteror obrinure p" constal in cvidcntrierca progresclorhcgreseror rcarizrte de *"-l de pe$oanrt scropozilivd IIIV (evaluare "ar." "li.rii, - "a"prrrea la situaria

;1i,rai,J;:;;;;# j.:":::J :,T:ix,jT#J 1;111;9*i il1;:rj,Ig'iijiifi:il: rcgare de consumul compulsjv de alcool.;;i a


*

'",",,,Jii,l"*fiio,iTl"r,:ffii:':"t;",1"#lilJtliilifr":
de

Metoda tblositA in eraluar.e l^fo.r ohiecti t clor (l,{iley, O')!Ielia. DIBoi rczuualeror pe baza unci ,.rr" ", "i:,'jllfl. inrervenlici.
neindeplinerca obiectivului. la.,foafie

inroact) ,, ,,ar;"11" adaltati a .rL.uldt.ii indeplini i

Nivcl,uil;;;;;llJ"j:::il:::ffi:.::,]"j"..1'::"":,ri"rJJ,l;;":.1,
n"**,*.pi,''..
.n::H::.11'

l'69)

Atecsta

.'etodd

permite e'aluarea

pelmite analizarca mi.yurul.tili u t)hiectitelot lj inte'ventiei. Idicatorii pe baza cdrora s-a realizat e'al*uea inter\,entiei au " tbst urm5torii: seDuulea conllactului de asislentd sociald ;i a planului dc fr*,;iir", i-rl"r._, prczent,ulr la scr-iciul medical qi la ser.r,iciul de asisteDti so.iali, prercrrta-r"o tu p"nt,.,, ,iA:"*"o tratamer)tului pentru infectiile oportuniste. "tiii"J t"*p",,ti"a U ,rl*"".rir,ur,.r"or".rr.our.. -l;."ii"1""r"u,, gradul de constjentizare a noii situatii "a"."utu ui"1a 51 ."pri.",.,o f",, a" _.le diagniostioul dc inlcclic I lIV. scdderea recidivelor legatc dc consil ;;il; InJbrnlaliile folositc in rcalizatca cvaludrii au ,i,r, nf.,gi*i"-i"- uila interyiurilor
:.,. caarlui

eradul de incleplinire al Iiecirui tchlicir de evaluarc se poate aplica la, toale sislcmcle

l:^11::,1:"1., evidcnliazd rurrcrvcntrcr, calc

,.:iin':i."'#ff :'il,i,:t ili':;,,;H


o;ie;\,-;e';tcivc'tie. Accasti "fir rl" rSabrf";' r"cralc dcoarcce ajustarea to, in fun.t cle evolufia

j,,

:].::j::o.'tb::,de 9e comisia dc Expiytizi rncadrare iD grad handicap emisd


Copilului Clui).

=l

:,,,:.11';"TJl' 111.il (butctinc de:rnatizc nrcdicalc. biterc dc intcrnarc

".':,'lil,;:i:il3i":l*:*:'ilk",*
,,

.;:l;lj

a persoanelor cu hotirirea de de Direclia Generali tle Asist"nta.in;iu-ti qi lrot""ti. a

";,;..;;;;;;,; rril; ffil,,

qc p.rsoana

11'7

'

thchl

16. Prezentaten rczultafelor

in urna evtluilii intcra'entii

DCSAr'C.
c lt r,.'lA
.

Dts

H]\

r (
I

118

*l
__l
;T:

Concluzii 9i discutii

Dc cclc nraj rnultc ori diagnoslicul cle inli'c!ic cu virusul III\1 cslc o problerni slrplinlel arar- cu elcl cumlrlati\'. cu carc o lc$ooni adultil estc ncvoil5 sal se coDlnntc. Ditrgnosticul de bodi s.u inl'ecie cronich pfogresivd acutizeazi problenrele pfe-exislente siflratiei de seropozitivitate Hl\,. lnsulicienta veniturilor. lipsa un i Ioc dc rnunci. lJpsa de ahilitaii sociale. o dinzrmica lrulilialir disfuncfionald- d*,in, r^n hlrina noii situalii dc r.iati. problem!' rnaiorc carc
pol gcnefa comportamerllc maiadaplalive in incercerea adultului do

Jacc

fah

nLrului statut scrologic. Recluziunea sociali, suicidul. auto,\,ictimizar.c.

comportarnentele adictive. implicarca in rel4ii sexuale intAmpldtoare fi neproteiate. depresia. reprezinti si alii dc riso ce pot apdrea in urma diagrlostictuii cu virusului imrurodelicientei umane. in accst conlcxt. prcblematica asisraii psihosociale a i LrlLuhrj scropoTitiv cste e\trem de complexd ii necesitd integfalelr mai nrultor teorii fi Drctocle de evahale gi inten enlit- in stucliuJ Jc lirtd, e\'r[uda situaliei asistiltului s-a realizrt intro manierir holjstidi ]blosind parspcrlirl eaotitteniaai. l.lvalrnrca cazului s-a rcalizirt simultan la ni|elul nicro.tistenllrl rcprercntal de familia bcncficiarului si gr[prl stur dc prictcni. Ia nivc]ul nc:o,v,rlr:rzrlri lomrat din sistcmclc fbrmale de sprijin ale clientului seropozitil. (pelsonalul dc specialifate psihosocial 5i medical din cadrul Spi'lalului Cllinic de Boli lnftclioase) fi la nivelui aracrusrsle rTrlhl reprczeDtat de agenlii1e 5i scr\'icillc socialc dc stal irrplicatc i| susiincrca p.lsoanelor adLrlle IllV pozitir-c (Corrisia dc llv:rluarca a Pcrsozrnclor cu IL[rdjcap;\clulLi, I)ireclia (icncrali dc Asisl,cnld Socialar. Direclizr de Munc5. Solidaritate Sociald 5i Farrilie). Evaluarea nrediuLui clieifului ir list irt pernlanenli dublaLi de evaluarea ro[]ilor pe care clielltul le indepliiefte in cadrul acestor sisteme Gol de tiu. dc prictcn. rol r-le prcient. de ilsjstat social. ith.lc) Infcr\.cnlia rcaliTiti s-a bazat pc rnctoda /1?l:fiatgeuetlllltli LtprlLiLrli, deoifcce a r\.Lrl in \edefe activarca feslllsc]or li opoftrnititilor personale in solutionafea problenelor le!:ale cLe sllrtuslll de seropozitiritute HIV. Fiuele inilille ele muncii cu raz l an stat sllb sellxiul i?/e/r?rllcl ir?./-;-:1i li rlr il\'rrt ca scop ledlrccrea ifipirctului emolional al cliauosticului asupra clicnhtiili prjn ofitj;co clc suporl cmoljorral 5i iniixrutionr) susfinrt. r\sisLarea cazullri e clrpfins li .rsl'ceLe spalitice mclolai coi!fttle pL'rotciilLi- dt'o|1recc intencntia s-a realizat pe baz] lrnur contlacl de lrsisleuii sociald. a a\:Lrt o destilrrfofc sccvenlialii fi st'r'Lrcfluati in tirrp conform plamrlui persorulizal de i ervenlie. fi s-ir concenirai pe crcrrea rnui cadrLr colabofalil inlrc asislcntul socirl ;i clicntin iuplcm.ritar.a pla.ului dc intcrvcrllic. ConsiderdD cai nodelul de jrtencDtic plezentat ir cadrul acesnri studiu cle caz este ullrl cficient. deoarece inteqreaza mLrlclr a trei tiprri de specialiiiti - asistenti sociali. psihologi ;i medici liecare dinte dcesti aolionand pe palicre specilice de cotnpclente plolesionltlc. Bcric:ficiilc iccshli ijp dc abordorc a muncii cu pacicnlii scropozitiYi III\i surt clidcr1tc. $i s.
rastidng atdt asuDF pacicDtului cat li asupra echipei de specialiqtiO intenentie integrdta $i nrullidisciplir fd delelinina. pentru pacienl. ull comportament conp]iant

la tratamenl. incelinirca clolulici inliciicifuolii. o ad.pllr! optinrar lir sinlalia dc scropozitivitalc lllV. ciucrirrd implicit lr crc5terca calititjj viclii adLrlLLrlLri i aciat HIV- Munca in echipa irtr-nliscplintrri fi abordarea intlivid-,llrlizati e cazuilor. i:i0ce h creltefea elicieDfei actului lempe[tic fi de ilsislare. plir pre\,e]irea rparitiei cpulzirrii (burn out-Lrlui). a incircitrrii eniolionale negali\c Si priJr atcnLlarca !-lictclor sulcriDici licariantc a f(tisiouistului implical in .rrpnirr-' Ir., -r,'-l,- r:r.. .rr., r':r.l l\"li, r'ni.!.
119

RferiDfe bibliografice utiliznte

ii

rccomandate:

Burducea,I)oru,2005,Aspecteconte]'nporaneinesistenlusocialLi.DdituuPolirom,IaSi Cojocaru, $tcfan. 2006, lvfetade qreciuti|e i1 utistenld lociL i, dn hcta, super|itted i natlLtgetnanlu[ de caz. Fditura Polirotn,lagi Coulshd. Veronic4 1993. Socrdl ll:ork Prattice. ,4n lntraduaion, MacMillan- Basingstoke.
Flanrpshire

Miley. Krogsrud lturla, OMelia. Micbael, DuBois, Blcnd4 2006. PrccticLr dsistenlei s.)ciale. Editula Polirom, Ia$i

Milolan. Iolanda;
Bucure$ti

Ruzducea, Dom- 1999, PJi&ologid pierderii

;i

terapia ./x/e,.ti, Edilula SPEII,

Neamlu, Nicoleh- 2001, "Clasificalea problemelor dc fimclionare sociali: ino\-atja necesari asislenteisocialedinRominra',Re,ttuTrun\ilranidegtiinleAininistrdtn,,nr. 1(6)/2001, pp.148-I53. Ncallltu. Nicoleta li Ciomci. Calmcn, 2001. 'Asistatea sociali a unui adl t: dimensiuni ale strldiului de caz". il Annales tinivnitati! 1?ule^is. Sefia Asistenli ,loct.rLi vot.1/2001, Sjorpozionul $liinfific jubiliar " Un deceniLr de inviliment univelsirar la A lba Iulia. I 99 I -200 I ". Editura UniveAirnlii .,1 Decembrie l9l8" din Albahlia, Editor: Agabrian M., pp. 6l-67 Ncamtu. Nicoleta (coordonator) 9i Ciomci. Carmen.2001. Ptucticd asistenlei st)cidle, .onpektqe lperrt.re, Edilula Provit4 Ctui-Napooa. Tteid. Laura, 1972, Idr& Centerecl Casetork, Columbia UniversiS Press. New York *++ I'undatia "Ronrania[ Angel Appeal". 200.1, GhiLlul PrudiL al Secliikt dc Zi t'Ioana $,.ftI1Li, liundalia "Ronanian Angel Appeai". Bucucsti **+ Legea nr. 584/2002 piviod misurile de pleveni.e a rdspandirii maladiei STI)A de prolectie a Si persoanelof inlecratc cu ll-tv sa bohrave de SIDA. publicati in Monitorlrl Oficial. pirtea I n'_ 814 din 8 noiemblic 2002 ++* Legea nr. ,1,18/2006 privind protectia $i prnmovdea drcpturilor persoanelor cu harrdicap. publjcatd in Monitorul Olicial, Partea I. ff. 1006 dilr 18 decembrie 2006 *** Ordonan,ta de Ljrgcnf5 a cuyernrld nr. 68/2003 privind ser.viciile socialc. publicati in Monitol1

Olicial nr. 619 diD 30 august 2003.

r20

tle
'ea nd

senzatia luminii" Mihai ieqca in oras pentru dilerse problcne. chjar.so]rcitat dc ''einsolit. protesorii din 5coald. A urmat apoi posllioeali Sadtar6 Arad. $coala undc s_a specializat ca Fi lnaseur: a manttestat un viu intefes pelltru aceast,r prof.esie Si nu s_a gdnclit nici un [torre ca uu va putea sa ocupe un loc de Duncd. A acceptat sA lucreze ca,i educator la $coala pentru Delicicnli dc Vedere ClLrj. timp de 5 anJ, dupi oarc a fosl nevoil si renunlc. ir."';;;; pasr'unea pentru mcsede nu l-a pirdsit; a fosl si csre Fi in prezcnt intercsat si de inlomraticri.

6. Evaluarea diagnostic
$1

psihosociali

(noiembde 2005. data evaluirii)

6.1.
Ce

ld
te
-a

a) roluri familiale: - rol de liu


Tipul
de

Identificarea problcmelor dc rol social

prohlend: unbivalenlb; Este retiDut lati c1e t'at5l lui. il iuberte, dar in aceiasl tinp i poate ieda ci a fost atat de disfa[t/"rece ' cu er. rtelati e cu nrana sunt
aouta

nu_

nonnale. .!'c1]E7.lld1e:

/)

dL,/t mai mare de oinci ani


iIi

td
Ia st
e,

tutea de d.face.liltd proble ne i: inadecvali rol de j.ate (in raport cu sor.a lui) Tipltl .le prchlemA: iyalrtatc Seltetilale: at lA
Ab

,r,"a/,r: mai mare de ci[ci

tl
u

ani A bil itateu de u.fac c.fdtd prob lemei: inadecy at' b) r.oluri ocupa{ionale: pcrsoand cu hitndicap

ii
ri
a

Tipul le ltrohleni: dcpendent6 sociali Seycrif.ltut nocleratd ,rfdl4: peste cinci ani A bi l italeu de a.face./a!A prob le me i t inadecvatA

II

roluri inter.persoDale: - rol de pr.ielen Tipul de prohlemd: atrbivalenfe: O iubeite pe S.. dar nu are curai si-i infrunte pe pftintii ei.
,Vre/l/d/e: moderali

c)

sd_i spun6 deslufit^ nici

Dutala:t

an

Altilitatea de a fuce.fald prcblcmeit selnla.lecvatd


6.2. ldentilicarea problemelor de mediu q) Si,rteijtul economi( ne1,oi tlc buzd: Locul dc nuntd Problema: lipsaunujloc de lnuncd fi incapacitatea de a,5i gdsi unrll.

Sewritdte: dical'a Dlrata: nrai m;re de cinci ani Ahililatea de d.face litd prcblemei: inadec,tala
Retur.se econonice

Zorl?rr,,r: bugct rnsuticjent

pent

un 1.rai deccnt
113

Seretitale: t]rllcat Drr.r/4.- mai rnare de cinci ani b) Si.rtemll de sinilate, sccuritdte ti sefticii sociale I'rcblemu: diagnosticul de retinopatie pigmentarA cu dezlipire de retiDb bilateral $i nistagmus orizontal, collgenilal, bilatcra]. Sereritote: rldicatl Dtn'ata:2 ani c) Sistenul de sprijin - supotl qfectiy Problema: Sisl"etr'tul de spiiin afecliv se limitezA Ia rclalia cu marna sa. Se|eritete; .ntodelat-a Drala. mai mare de cinci zrni
6.3. Identilicarea problemelor de sinitAte mitrtali Clicnlul nu este in evidcntd cu tulburdri Dsihioe sau do comDortarncnt.
6.4. Idcntificarca problemelor dc sinitate fizici Retinopatic pigmenlare cu dezlipirc de refni bilatcral. Nistagrnus onzontai. congcnital. bilaleral. Acuitatca lizualS la ambii ochi = UN{ (Lrmbr.a mdinii. clientul pcrcepe liumai ni;carea meinii exa,ninatorului, are senzafia luninii).

7. Rezumat al contactelor cu sistemul client

in procesul de asistenti socialS

Prina intilnire cu in cadrul detncrsului in ceea ce prilcftc pdmirea pensiei dc invaliditate. Am stabilil limitelc de
conpeterrld (am dorit ca Mihai si cunoasci cxact rolul asislcntului social in institutje. acela de consultant). eliniMnd astl'el alteptdrile nerealiste sau eventualele confuzii. Au lbst explicate citeva din principiile prol'esiei de asistent social. clientul fiind interesal si inteleagd care sunt rolurile pe carc mi Ic voi putea asurna. Nlihai s-a ariht a 1i deoscbit de intetesal ir1 irlitierca Lrnei activita! de terapio socialii sau consiliere carc sdl ajute in identificaxea. ier.afhizarca qi rezolvarea problemelor cu cate se coniunta. Indloiriie au fost lixate o dati pe siptarnma. nLr rnai n]rrlt de 1] $edinte Tn p mele dooi intdlniri ne-am concenhat pe identilicarEa problelnelor. slabilirea scopurilor dar n-an pierdut din vcdcrc clarilicarea sentimentclor qi ol'eriren dc supor.l. in special cdnd am discutat problema relalici cu tatal sau, Mihai a rccunoscut ci s(rntin.lcntcle clc amrLriciurc. liustrare. revolta chiar sunt putemice: am pelmis clientului sd se exprime meninand iDsa descllsd optiunea de a ne concentra pe prezent si de a cduta solntii. Clientul a fost ajutat si-fi

7.'1. Planificarea interventiei clientul a a\-Llt ioc la iumatatea lunii noiembrie 2005

idcntilice un tipar colnportaiDental - o alilucljne del'ensivi, o idcc polrivit cireia "ccldialt hebuie sd vini spre mjnc". A formulal asf'el un scop (scop personal, scop al clientul[i) acela
de a invilta sd se reprezinte. sb ceiud. sd moduleze eventualele respingeri_

In primele 2 intahiri clientul a identificat urmdtoarele probieme. le-a car. prircr proprir de/\ollrr( pcfc,,n,rl;:

a$ezat

inrf-o ordine

1.

l.

'i.

Lipsa unui ioc dc rnLmcar In.Lrfi cierrrr resur.elor liluniiiu( Slatulul de denendenta ,nciala 121

,1. Stina

5. 6. I{elatia cu sora lui 7. Relalia cu tatil siu

de sinc sclzutd l,ipsa de clllaj in ccca ce

prilefte clzuificarer relafiei

cu S.

Pc'ltru srabilirca priorililii prorrrenclor idcntilicatc am inccrcat sii rispu[dem intrcbarii; c.re eslc potenlialul de schinbzue pcntru problena insigi, prin inrplicarca clicnlului qi a mediutui? Am negociat o g le menite sa sesizeze fi potenlialul total al schimbtuii penh! fiec.rre problemd (l- potenlial maxim, 2 - potenlial foarte inalt. 3 _ potenlial inalr. 4 _ potenlial mediu, 5 - potenfjal scizut, potcnlial lbalte sciz_ut) $i am obfinut urmltoarcle rezuhatc, care au pernris o abordare, in ordine: 1. Lipsa unui loc de tturcd 3 2. Insuficienta resurselor hnanciare 6 3. Lipsa dc curaj in ceea cc ptivc;te cJarificiu.ca relatiei cu S. _ 3 4. Stima de sire scdzuth 5 5. Ilelalia cu sora 3 6. Relalitlcu tatdl 6 7. Slatutul de dcpenclentd social5 7 Slabilirea scopurilor, identificarea problemclor, opcralionalizarca icral.hiTarea lor.l $i constituit pentru l,lihai "un dar.: o lanterne,i o busolb" qi o mofir.alie teribild pen'u a..su^.ola

luj lui

dificulritile"

Contractul Dcgociat ou olientul a pcnnis, pe lengb i.lentiticarca problemelor. slabilirea unor obieclivc clare. specificc, reerlistc. masulabiie" incirdrate int'r_o limitA de tirnp. .,Cajetul dc sarcini"a fost coDrpletat inpreuni cu crientrl. stabirind responsabil'r de sarcina respecti'd precum li tenneoul estimat a ji necesar penhu indeplinirea acesteia. Pcolru excrtplificare va fi prezcntat nrodul in care s_a lucrat la p ma problemd. considcr;rti dc Mihai ca llind cea mai importantb $i cu cel mai dicat potential dc rezolvare. Ptohlruu: I if,a 'tnui Ioc de nrun(a .\i rp: ('asirra unur loc de munca

Mihai arc o oalificare. cstc n1aseul.Si ounoerfle infblmatici aplicaLj pcntru pcrsoirne cu deficienti de \edere. Prin Agentia Judeleand de Ocupare a lorlei de Muncd se desfifoara tirguri de fo(d de
penhu Persoane cu handicap. Inspectoratul l'citorial de Stalt pentro pcNoane cu Handicap avea. clc asemenea. un progran dc plasatc de 1b4i dc rnuncd penhu pcrsoane cu handicap. Toata releaua iDlbrmall prin carc pulem obgine informa{ii despre ofertd de forl6 de munci penftu pe$oane cu nevoi speciale din partea Organizatiilor Neguvernamentale, cunoscuti. rude. inlonnr!ii al'arute in mass mcdia.
l',l1uDca

I25

'!'tt belu

lI

7. P / a ni li co.e a i nte rren

liei

Milui,

Orice

sr]l.Se de

:00i

Studiere apielei. 2005

infornatii

despre

asttel dc locuri

t
I

i
Mihai,
Studrere a pietei,

de nrtrnci

"tinti"
Mihai.
Reticerlia lui

2005 Consiliere Decerrbrie

Pregitire penF

iitelvillri

[lihai

de a

r005

E
...

m
Mi!ai
Ansajatori
Retuzuri iuStilicaie Consiliere. lanuario 2006

l"

E L
{

i:;
Mihai DificulrAti
Consiliere.
Snslinerc

Matie
t006

S-a luat in calcul $i posibilitatea de a gAsi un loc de rnunca cu caractcr tenporar pentru sporirca resLlrselor finlanciale $i pcnlru valorilicarca apliludj lor.lcgole de infonnatic:I.

in mocl similar au fost opcrationalizate iji cclelalte problcme


sarcinile care conclrrau la rezolvarea lor.
7.2.

fi

au Ibst impd4ite

l*. L-

Intenenlin sociali propriu-zisI

Orientarcn gcncrali a intcrvcntiei socirlc Am utilizat at6t intencnfia directa, cdt li inter-ventia indirecti $i ofcrirea de irlbrmatii li directi0nare. Prinul tD de ilter\:enlie, a avut dr.cpt scop olerirca dc sprijin in .r,cdcrea irjul,itii sistcrnului client sa-li imbundtd{eascA piopliile abilitifi sociale si inter?ersonale. Am lblosit abilitafi si teln'fci de consiliere ca: ascultate. oferire de 1'eed-back. ghidare. parafrazare. cla ficarea sentimenlelor, rcflcctiuea intclcsului ti conlruntarc. Prinhe ihstrlunentele dc culcgere a datelor s-au nutndratt ocohilrla" intcr.\'iul narativ qi ghidul de intel.viu - pentru cclc
semistructulate - , cu ajutorul cirora aln monitorizat schiDbirile survenitg pe parcufs. Cel de-al doilea lip de intcrrenlie fblosit in munci cu cazul a fost de oferire de informatii gi directjonare. prin care am realizat o intenerrlie in retea. Am prel'erat acest tip de jnteNenfie

le
pas

rcsl

abo

dou

lla

lina

conl cate

pctltru a implica

lji altc inslilutii

carc au responsabilititj

"r-xt

r^n oeca

cc privc$le proreotia

apr o

fcrsoanclor cu ncvoi speciale. Ijiict-\,enli.t indircal(i. a f'ost utilizati mai ales ill ceea ce prive5te echipuea clienfului c$ abilititi adecvale in solutionarea problemclor legate dc reltriitr crl S_ 5i cn paliDlii a.cstL'iJ.
126

precum ir in lczolvarea c\ienluajeloa lensiuni de la locul dc lrr nci. Arn urmirit. de ascnrcnca. ilnbundtSlirca lehnicilor de com[nicarc (clicntLll a invdlat principii de comunicare ase iva).

\tftu,t. ltttjt-J/1.

L.1tt1i,

i J, !ntLt.t.,nt;L

rtput,t, I

tr,niiiim,ta

Direcu. ofcrire dc

x]ft)malj. hdirecfi
Lip\d verituritof

Consilier. cducalor

Ildirecr;
IndireLri.

ta",!t.e *urr
llxenenle
n1

retea

Relalia neolari. nedefinila a cliertului


irr

drrclrJ

C.-,,r,J-e t ,, pr,,l,temi

rapof

ct) S.

Slilr1a de sine

sci4ti

elieDulni (lonsilier. mediator

Direcrir
hdirecla,

] Cer,rrale f.. ctjerr,.


lcrapla rcatil.lii

difectd

Ceirt?re pe

proble111a,

Relirie corrUicrual6

cu

to,N,tier. ,necfiat;

ern r( te nrobtenr;
t,. p.oil.,,,i

StaLrtul de depeldeLti

hdn eLid, ore, i,e

de

L-xfi;

8. Evaluarea rezultatelor intervenliei 9i concluzii


[n ctapa dc evaluarc a nevoilor clientul a dcf.init ca principalai problefid afrcplarca pe ca.re a ar.ut-o de-'l lmgul \ielii de a,,nu cere. a astepta si i se ofere. celilalt sir facd Primul pas": ;r identificat aceastd problemd dreirt cauza multor frush6ri, dezanigiri saLr a unor qallse plerdute. Scopul sau a lbst acela ale a invita sa se rcpr.ezinte. sd ceari. si acceptc elentualelc rcspmge.. lnler-enlia a fosl reusiti dcoarcce clicrlul imbunrta{ir simtitor maniera de ii-a abordale a oamenilor. a invitat si coltlunice asertiv. a illvebt sd a","pa"rin,". in cea de-a doua intehire. cdnd $i-a clelinit problema. j-irm csrur sa Lnarcheze unde ss rf-la pe o scalb de la I Ia.10.(unde l0 era maxirnul pozjti\, posibil); a considerat ca se alli la nive_lul ,.2,,(doi). l,a finalul inleNenliei am reluat tel ica dc scalare pentru nlisur.area rczullatrdui. iar cricnlul a consrderat cd se afld la nitelul ,.7"(fapte). Semilicativ a fost faptul ca a enunerat situatirle in care s-a comportat altlel ;i s-a declarat lnultumit. A considerat cd celelalte problerne ''extcrioiu'e" idenljlicate impreuni au putul fi abor.date Si soiulionate Locnlai pcnLru ca s_a aploprat de scopul po carc $i l_a propus. 2, Mihai a tbst ansajilt in cimpul muncii in ma; 2006. data anticipat:i a tbst ircofecti. _ Arlzrpttuezr la locrt de rrun.A a fosr dilicili 9i a presupus susfinere, suporr clin parte.r

1.

t)7

asistenlului social; Mihai o fost tcntat sd rcnuntc la locul de rnunca g6sit Pini la data la care a lost cooptat intr-o asocialie neguvcnranent4la, ca voluntar. incepind cu luna iLrlie 2006. 3. Nu s-a beneficiat de susfine.e din partea familiei lui Mibai, nu au fost induse sclinrbari semnilicative in funclionalitatea acestei familii- Este un e$ec asunat de cdtre profesionistul angaiaf al unei inslilulii ncdico-sociale, inte1"'/en1ia in lamilie depdsirld ljmitclc responsabilililii asumate dc acca$A instiluiie publicd. S-a tcsirntit incd o data lipsa relelei aficulate, in cadrul cdreja predarea cazLrlui sI se poat6 face ldrd probleme. Mihai a evaluat altfel situatia. considerAnd ca relafiile cu sora sa s-au imbunltSlit tocmai datodtd procesului derulat. A considerat un succes lbptul cd "ne ceddm carn la doui siptdmari, inainte v-am spus

ci

ne certam

zilnic".
se

La finalul procesului dc asistarc, iulie 2006. viata clientr ui Mihai

prezinta astfel:

l.
2. 3.

l,ucreazd cu nonni intreagi, oa masew.


Este cooptat de o asocialie care se ocupd de programe infolmatizate pentru deficienti

de vedere.

Evident cd a renuntat la ideea oblinerii pensiei de invaliditate gladul l unu, t-rind in conlinltare protejat in virtutea legii 519,/2002.

,1. A

decis intcruperca lemporari .r relalici cu S., pcnfru a-i da posibilitatea acesteia clarifi ce propriiJe sentimente.

si-lj

Reialiile cu sora luj s-au inlbunitatil simfitor, tialii au invalat impdrld$casci problcmele, sd se compoftc ca o familie.

5.

sA

comunicd. s;-)i

6.

I{elatia cu tat61 sdu este tot Desatislicitoare, rigidd. Acesta nu a acceptat decit o singural inheredere cu asistcntul social 5i nu a dolit si teounoasczr laplul ci "l\eiL o problcmb in rclalia lui cu Mihai qi oelblalt fiu. N'lihai alirnii cd invatd sd acccptc situalia ca
atare,

ln cursul lunii decembrie 2006 Mihai a comruricat asistentului social cliniciaD ca urmeaza sA se cdsdloreasci $i cA a reu5it sd oblini o locuinti prin progamul A.N.L. Actualmente Mihai es|e casitofit, locuie$te lmprenna cu sotia sa in sPaliul lor. locuinld de tip A.N.L-, compusd din doud camere. Procesul de evaluare a clientului s-a desfiSurat dupi modelul persoaDa-in-mediu. din pcrspcctivd ccosistcmici. fl1and seama de contexlul l'amilial. dar qi dc cel organizalional,
1brma1, dat de inleraclirurea cu sislcmcle de asistenl5 medicala $i sociald.

Interventia s-a desli$urat iD principal dupi etapele metodei generald a asistenlei social6, managemeltul resurselot; au tbst utilizale 5i aspecte specifice unnfuind insi activarea tclapici rcrlitatii. ddr $i rcnuarer pc sa'cin;.

ii

128

Figtra 3 Eco hqfia


se
ne

de dinaintea inceperii procesului de intervenlie

Priciona,
28 ani

S.

Ie
ei at
:u

Ta15l

lui Mihai

Mihai, 32 ani client

Asocialia NevdzAtorilor (ANT{)

mrulcd, probleme financiarc; dependenti, dar pafiea tatilui lald de fiul sin Mihai.

Legendd: telatje scrrnificari'i pozftiva cu SJEMRCMi relatie rcciproch. furernicn $i poziriv[ cu Asocialia Nev:retodlor; relalie do respingerc rcciproci cu sora lui Mihai; dependcnli fale dc problemcre tegare dc locul cle

fi

respnlgere din parta lui

bl

rai fald de t6tal sdui resDingerc din

F-igura 1. Eco hdrta de dupA tunnifiarca

proceniui

de

Tatil lui
l,oc de
muncd

Mihai

Grup de prjeteni

Mihai. 33 ani

Asocialia NevazAtoiilor (ANR)

Legendd: ralatie inlrerLLp1a cx SJEMRCM; rclatie rccipfocd, prrenrioS cu Asocialia NevAzirorilor; reldtic p tel1rid, pozitiva, reciproci cu sora iui; Autommie faa de probteme legate de loc de munci ti financiare:
relatie de

hdifere dlaldde tat,l

sau $i respnrgere dn1penea

tatilui tatade Mjiai.

129

Bibliogralic:
BocaDcea, a'., Ncamtu,G.. \1999), Elencnte de

sA.

L^irkrld ,rod.//r, ta5i, Ed polirom Corrlclius,H..Fairc,S.-(1996).6tii ld rc'o/1,drii canflictetot . Buclrefri, SC ,.gtihti

$i

Coulshed. Vcronica. (1993). Practica atiistenteirr.tale, Bucuresti. Ed. Altemative Florca Marin, (2002). (,l//r de Expcftizd M,Jr.dtn v Rtrupctirta L.ap,rcira1ti J! Mmcd, pent u poslioeald Sanilard. specitiitdted asislenti jtrcdico-socidli. CInj-Napoca,

Iriedman, H.. S., f2002). l1ttot)indecarea ti personalitute.r,Bvc:|'esti. Ed. Humarilas flrll.P.., oq7l. tl..rd.!^ d, oliu,ti.r \o"t"tttttunnln.la>i. Ld. polirurn )\'liley, Krogsrud K., O'Mclia- M.. DuBois. B. t21t6t. l^t,rict1 orrsrerrr ructale, Iasi, Ed. Polirom Neamtu. N.. (2001). "Clasificarea problemelor de fiulctjonare sociaiit inovatja neccsarA asNtcntei rociil(din Romnia". Riti,tLt lr,tu:th,ndd, .)liintp tdntntturath...nr. rhr200t.tf.la8 ti{ Neanrtx. N., Fabian, A., (2001). Meto.le ti tehnici de asistentli soci.IA a fdmitiei, Ed.Nord SJ sten, CluiNapooa Neamtu. N., Ciomci C., (2001).,.Asisfarca sociald a nui adult: dimensiuni ale studiuluide caz,, in,4nnole.t Univrsitdtis tpulensis, Se a Asiste]qd SoLidtd.Nr.1l20u l, pp. 62-67, Alba_tutia _ fa|a, F., Pa$a, L.. (1003). Cctdrul ju clic qi organi.dtortu al asiste lei socidle h RunAnia, tarj, lj,J Polirom Popcscn Brunfi, S.. (1005). Psihologiu stitliitdlti, B oure$i. Ed. paralela 45.

Sooala

.l

d d

ct

$l

di st

rc!

anr

cu

d.-:

\C
ftdi 130

STRATEGII EFICACE DE ljVAI,UARE $I INTER\'ENTIE SOCIAT.4., FOCALIZATE ASUPR.A. FAMILIEI MU LTIPROI]LE]\,IATICE _ STUDIU DE CAZNicoletu Neamla
Summarv:
1he rtudr presents
Lt

;i

Na.lia C pota

lngle t ather. In this fanib-cetterel socitll \,ork prorcst th( ecologicul at irtner :ystem asservlenl ancl inlenentia rere relerant:for ptctctiLe. Thc ncidl ctiou, necessary.lLu lhe selected ctje, )ar a pret\ long one. lor 2 yedrs. The tusk plLmner and strLtegics ha|e been etLctirc t ith /hi,\ ,luttipr()bten /atniry ds t,ell. The modcl described in this orticle could be usefut vith other nan! einitLr
clienFsrrte
s who ,leed specializecl help.

adel ofgaod socitjl work proctice,.foc se./ ott d

depird J.anil,

u,ith a

Introducere
Studiul actual prezinh un model de buni praclicd. focalizat pc fimilia monoparent1lii deprittatd. in aocst proces de asistcn!5 sociall- centrdt l1e./a/rll1.r. au fost relcvanle pentru practici evaluarea [evoilor $i interventia aret din perspectivd ecologicd. cat a funcliondr.ii 5i inlelne a sistemului clie||lt. Actillnea socict/.7. intreprinsA pentru cazd selectet, a lbst una destul de iungd. dcsli;ruali pc parcur.sul a doi ani. Stralegiile Si planilicirilc cenhalc pc sirlcini $i-au dovcdit, de ascrncnea. elicaoitatca in intervcntia cu accasld lamilic mlrltiproblcmaticri. l\'lodelul descris in acest articol ar putea fi util in nulte alte cazuri similare de sisteme client, care necesita ajutor specializat. Familia euralizat.l ]nai jos a lbst iLltcgntd in procesul de asistenl5 sociala in luua iunie 2003 5i a lbst asistati social. matcrial 5i l-rnanciar pdni in luna irurie 2005, printr-o stratcgje (le dulatd mcdie. cu obiective semcstriale cla.re. cu salcini ti actjvitili lunar.o. Lrrtriritc $i supeflzafe de catra asistentd social.

1.

Faza

initial;
conrpt'
tt e hl.t

Jhm lie i

La monrennll evaludrii sociale inilale fanrilia Rostaf (numele sunt ficfive, pentru rcspeolarea confidenlialitilii) era tbrmatd djn: ndl d, i|1 tdrslA de 3J de ani- care nu fuscsc nic:iodat{i .d.taik iit. b ni(a muternA iidul'ti Si lrei npii minori. Mumu cttpiiku. Simona, a absolvit fcoala profesionali Fi a invdtat neseria de confeclionef tapet. A fost anga,ati cu contract de muncii pAn:i in 1995 la o 1'abricd de tapet. in anul rcspecti! intlcprinderea a inLrat in falimenl qi ea a rdmas Iirf, loc de ntunciL. ln mrmenLul eLctuirii anchetei sociale era $omeri. i$i ingrijca copiii, nu ar,ca nici un \enit stabil Si inccrca cu disperiue sd i$i gdseasci un loc de muncd. Penlru cd nu i;i gisea ul1 post adecvat sd
deshsoare o actilitate remunetatS. Simona obi5nuia sb practice uneori prostituiia. ca o sollltie

* Accst sludiu r fost publicst in prcnlabil: Noanltu Nicolctn si CapoLd Na.tia, e.007 ), sndksr,r,^,,1,,-,h^,, v |l!]\!,|Ie$.ila'|..db.aka|F|1J|,i.ln|q|aij1.ltt1n!fh|||?.,a:'Co1ocvinlIn|cnrt1ionaldeS1iiesocia1e ACUM 2006. Bratov 23-15 l1oienrbrie 200d. pp 2li 22i. Editrra Llljtersitaiji Transilvada djlr Blasor,,
Editor r CoDran Clandiu.

131

exlrc1ni pcntru a-fi asigura 'piiinea zilDici'. acti\ilatc dc clre gii doar manra aceslcia. Din clc vedere al stabilit:rlii lsihicc $i emolionalc, slilul ei dc ViaL.i o cplriza. Sjmona cra focrle nen'oasal si nu sc putea odihni. lfatna si hutlicd lililelor totodati. dodmna l.iarica. et:a, ii |at.(A Lle 5g tle uni. "^a pensionzrd dc boalil. iar din v.nilrl silLr mio supra\,ietuia intieaga 1'arnilie. Bunica sulirca cle cardiopati,.r ischenticA, colaflrora. bron$icctazie- bazali 5i nu atca voic si 1'aca elbr.t sustinut. dai incerca s5 iii ajure fiic.r atdt cdt reugea. Copiii /Aniliei eft]l ttci Jete; cea llrai miue N[. Alexuntlru. in yijr..std de - .r71, Du erJ inscrish la gcoald la dakr irccpcrii prooesului de asistcntd socialai. De mull.e- ori r\lexandra impreuni cu bunica scolnoneau prin coDlai[erclc de gunoi alc ora5ului pentlu a gbsi rcsluri de hland pentru traiul zilnic al fbmiliei. NI. Denist /c / rr?1. erd l'oarte bolna\,4. avea nevoie de suprar.eghere contimri. sul'er.ea de acidozi mctabolici gcncticir (lipsa iernrcntilor carc prehrcrcazd acic{ul dill stomac) ;ti cncelalopalie inlantili. NL Zanoyitt. in t\irstd d. J uni. erir fbane rici de statruil ilentt1r \,arsta sa caonologicd $i flisese afectati cle nleningitar acutd. dar in nlotneDtrrl idnlite i cazului in procesul cle asistqllzi socialA se sinlca nrai bine din punctlrl de 1.dcrc'al sli!-ii sale de sinitnie. 7'ot.il hiolrrgiL: ul crlot. ttei.fcta. litstul Lnntubin al ,\imonci,lc pif:rsisc inainte cu 6 htni de pieluarea cazului in asistenti sociali. Din ciluza ljpsurilor rnlrteriltie fi penhu ci era desftll de !:reu sli isi asume responsabilitatea de intr.etinere a f'a iliei. el locuia la clata resFccli\.i cu o ahi larncic.

purct

1.2.

Explotatea

clcSiin. llomo pr.in progfalnul adresal lanlilijjol.s,lracc. cA1 !i posibilui aiutor la care plrt.au area acces. Li -s-iL dat ralgaz. fitnp o sipta1l1anil. iDicnal in care sai opteze pentru acceptarca sau rcfuzul ofeftei/ollo rinilattii L1e spi.ijin. lia1nilia locriia intr-o zon a orasului lur-da. unde ofganizatia, mentiondta anterior. nrl itj deslii$ura actiliLatca. dar. datoriti gravitatlii sitrlalici f'amilici. s-a solicitat conducerii accsleia o c\ceptic dc Ia reguld. l\'lotilul dorinlej de;r irjlrta aceastil faDrilie era acela ci prilltre problemele majore ale sale una ela stringenti $i se incadm t'n obiecli\,ele procrarnuhi organizrtiei. Sinlona depusese dcja la scniciul dc alrtoritatc lutelard. din localjlatea dc donriciliu. aclclc n.oesare pcntru a o intcnu pc Dcnisa. intr.un cenhu dc plasarllentijnstitLrlie. l\lotivafia sa cra accea oi. dator.itd bolii de care suferea feiit supra\,esheLea acestcja em dificild. il discu{ia initJaiii i \ a o/erit mnirei copiilor tpriiiliul Si atisttntL! org(1ni.a!i,:'i in toate DtL)blenlele cu car.e se confi.uDta. (:?] lintle tondiLiotlail'i. Aoeslca vjzaLl mcntincrcr Dcnisci irt rrcdiul larrrilial ,.lc urigilc. iiu Sinonii sa lic dispusi s.:r disoulc clcschis fi onest cu asislentuL socilti li si fenunfc lir proslilulic penlru binel. lbmiliei sale.
oL'ricclivcle- organizalioi clespre "J.icce

1.2.1. l\loti! ele contactiirii familiei/natura trimitedi (re{erintelor) Fanrilia RosLaq a tosl contaclatit in ul1ra allirii dcspre starca lor clc c zi socio-economicti cle ia sora doantnci Sinrona. carc a lbst penlru scurt tilnp si ditlsa asistatd in cidrul aceiuiali program social. In prirna fhzi lanrilia Rosla,s o lbsl vizilalzi ll dorriciliu $i inlbnnatii rlcspr.c scopul
,si

!t

I
l
d

si

f,

112

I 2.2.Evoiufia . lr asistentului socialsifualiei !i probreneror familiei din pcr.spcctira sistemului client . $i jn de _ . decu.s si I zile de la prima iotelnire. cioaDna Sinlona ne-a contaclat. ljjnd.lisprNd benelicieze de programul de isisrenri socialA pentru ca avea nevoie de :._::"0"-^ 5i spruln. A urrftrt apoi inlocrjrca anchctcj socialc. pc baza celor consldt.ttc lq Llom i(:iliut .latniliel. I'roblemele prczcntate dc rDembri majori ai Lamilici. acljci de Sitnona si nrara acesteia. \rio1.ica. au fbst atat de nairud Datedald. fiDi'rnciarA, cat medrcalb

li ;i social6. Accstea au fosl rcprezentate dc: 1. lipsa encrgici eJcclrice. a unlri grup sanilar. a lcruelor dc loc (materiale)i 2. datoriile bdne$ti pe cate le aveau la vecini pentru cumpdrtuea de aliruente; 3. absenta ui.lui venjl stabil care si le acopere nevojle zillice_ de bazd: 4. lipsa locuhi dc rnunci pentru Sinrona. ceea ce o dctermita uncori s,l gdseasaci solulii dispcfare, dar fc carc, dupii cum dcclara densa. 1e accepta cli:r lipsa unei alrcrnative r,iabiler 5. boala Denisei prin forolele saie de nlanifestare 5i consecinlele ac.stt,.a. .lnto'ta.areiu ar..a nevoie de supraveghere continud. Denisa mdnca tol ce avea la l.ndentiind. iar atnnci cand Du dvcall sltllcient5. ntcrgca ;i f-irra nancarc din caselc recinilor. _hrand I)ro\,ocand cii\ersc scundaiuri cLl acc$lia. 6. iipsa sprijinului material rnoral din partea tatilui 5i tiresc al cdpiilor. (l.etebr1. Problcmelc renlarcrte dc citre asistcnful social au l.ost atit ctle rclentilicate cle 1'zroilia ins55i. dar qi altcle supliffcntarc: L starca dc dispcrate 1a carc au ajuns cele doui llnlei. rnanla fiica. ilr]1)ovdralc dc !i grcutdtrle
cafoLa erau nevoltc si1 le J.acd fata:

1. 5.
a

incdlca)iea dreptutilor copiilor expuncrea ircestol_a 5i Ia sjtualii clegrarlanle 5r nociYc prin 1r'rlnitcrezr ior la cet-$i1 sall sil cauk, aljmcnle in gunoaic; 1.. lipsa ul]ui Ioc cle t11unc5 constant si acceptabi] petliru ntanla copiilof sau sA fie angaiati ca aslslent pel-sonal pentru Denisa: r:xpirarea r,.alabilititii actului dc idcrllitale al Sinrorei; ncinscrierea liuniljej h ur medic dc lamilie implicit lipsa supur cgherii nrctlicale ;i

neinclRlereir sa inlr-ul1 gfad cle haodicapt n ici Lln sjslenl educdtional. gtadinita sau scoali. adccrat varstel lor: 7. lilsa pensiei alimenlar.c pentru copii clin padea tadlui lof llresc; li. absenla rmor prestalii socialc Dcnt j.alrilie- la car-c ar 1j zrl.t]t dreptul din partca stalulul. conlomt lesii: ajutorul sociaL gi ntasa la canlina sociald: 9 ne\oiie materiale nrari. rizibile prin abseilra lucrufilor eienleutare necesale truuruii leinne pentru inc5lzire.1 locdntei. nefepa.alea locuintei. energia electricd, iIIexistenla gl1lpului sanilarl 10. datoriile financjare acunrulab la lllmizorul clc encrgie clectricd. c61 $j la l,ecnl. ID urnta efectudrii aDchetei socialc $i a identificdrii problemelor. asistentul social a decis suslinerea cazrrluj fanilici Rosiaii Si ajutare.l Ior in pltrn laci4l, trledicdt frnak(.iar. xlarerit!l juridi( ti .ilii irr4l. Din ca'za complcxilitii mlrltilr.linii problcmeior oonslaratc. $i perioilda Cc intcr\ cntic a i'ost csliitut,! la I ani.

f)enisei. c.it

0.

ii

nernlegrarea f'elel(r' it1

I]3

l. 3, C { p oc ititetr t iJte nrtl ui c li e n 1.3,1. FarDilia in spatiu: cvaluarea ecologici

,4.

Navoile

a olafului l-urda. urdc l1rajoritatea famililor sunt de era o casd mic6, cu un gard io i'ata ei, iar cuftea cu o etnie rromd si fbafte sdrace. Locuinfa 1or supral'afi de un metru pdtrat. era folositd pentm depozitarea lenmelor 5i a gmoaielor. Casa

lilndafienkle Familia triia inlr-o zond deprivalS

cuprindca o sirrgurd camerd. ulilizati atat ca bucdtdrie. cdt ii ca dormitor. Mobiliend era lbmal din dou:i paturi mari. un dulap. do.ld fotolii, o sobi 9i o masd. PAnI it1 1997, caDd a decedat tatdl Simonei, bunicul letifelor. familia I{ostat a locuit intr-un cadier lnai linifit $i civilizat al orag ui, intr-rm apartament cu doud carnere. Cend lalil Simonei s-a imbolnivil. lamilia accstuia nu a nai rcuqit sd plStcascd cheltuielile cuente de iflrelinere a iocuiDgci gi ari acunllal reslanto la taxele de bloc. In urma decesului donnului Rosta$ si datoitl acul1ultuii dabrjilor, create cu cheltuielile de innormintare. familia a {bst nevoiti sd vindd aparlamentul. Din banii rh1nafi in unDa pldtii datoriilor Si-au cumpSrat casa in carc locuiau Ia momentul preluirii cazului io asistenld. l,ocuir{a cste sitLrata in zona cca mai dela\ orizati a ora$ului. La monentul anchetei. veniflri iirmiliei era insuhcielL. Nu acoperea nici cheltuielile Iunare necesare hranei familiei- Aveau ur venit de 151 lei IRON). compus din pensia bunicii $i alocaliile de slat ale copiilor. Zona in care locuiau nu prczcnta siguranld nici sociali, nici peNonald. Esle o zona cu mui! oaDleni stuaci. unde scandalurile li violenta domesticd sunt la ordinea zilei Iiamiiia ar fi putnl avea acces 1a ingrljire medjcale preventivd. inh1lcat exista in vccinitatc cabjnct medical, dar copiii nu crau inscrisi la mcdicul dc t'amilic. Dc ascncnca, exjsla un telelon public in apropicrc. un reprezcntant al poliliei looale in proximilalea spafali ii acces la transport in comun pentru a ajunge la institulile de utilitate publicdDin punctul de vedere al legiturilor sociirle, tanilja a\.ea relagii de colabora|e cu: o lartc .ljntrc vccini. carc nu pro\ocau ccrtui. iar Sinona avca o vc ioard prinrard pc linic materna in lecinitate !i inci doua ietenc. care o rtrai ajulaLr pe brnici la supravcgherea copiilor, il1 absen[a mamei. Rudele cu care aveau re]afii pufemice !i pozitl\,e emu: sora Simonei. cealaltd fijci a bunicii. care t|iia in aceeasi localitate^ dar intr-un cartier mai bun. cat si fratele Sinronei. stabilit intr-rtlt sat in'ecinat. Fratii vizital. destul de frecvent famiiia Slmonci qi inccrcau si se ajute reciproc. intclcginclu-i diliculdlile. intrucAt 5i ci criru sarJri. Familia Rosla5 alea mult maj multe rude i;i pricleni care-i vizitau in perioada cand Du er'aLr s-raci. dal aceqtia au incetat sd-i mai contacteze; i,rtat datoriti rloii zone in care ]ocrliesc. cat Fi situatiei iD care au aiuns. Copiii au dozr ciliva prieteni din r.ecini cu cate se joacir. Mediul in care ci eresu nu esle unul propice pronrol'irij valorilor sinaloase, copiii nu au acccs la nici un nrijloc cducativ 1bnnal. beneliciird doar de educalia primitd de la rrrembri adulli ai famiiei nucleare $i extjnse 5i de la vecini. Ma.ma $i bunioa erau totusi "mindre" ci, intr-un l'el sau altul. sc dcscurcau li.i aiulorul nici unui bdlbart. ccca oe reDrezcnla o \aloarc in con1unilatea in care faiau.

1i4

B.

Rel.llia.:1t nediLt/a

tnenb lor rtrniliei


de

ia era destur , fam si lnedicale de izoraia in priviita accesurui fi beneliciefii edocationale


necesare.

se*icii soclale adeco,te.

Iiclaliile sociaic alc lirniliei cu sistencle urrune din medirrl cxtcm cmu ln ansambt! -(i de col.bo*rc, a1,and sprijinul r,ecinilor. prie.tenilor qi ut ,.,rd.torl. C* mar izolali dih 1'amilie' de interacliudre cu nrediur sociar e\ter^. era viorica. I,uricu ou t'o"..ai. .uu,un,"nuoo g, area rclatii apropiate cloar cu propdii sii copii. De "." asenreliea. i:,-ifio ,,.rri.o .iou, sporadice cu oamcnii Ja cerc mai himitcau copiii la ccr$it alinrcnte. O nou.i rclafe b"n"li"i-a" colaborarc. se d.'rrarase cu organialia oestinli,,Flccc llomo.., oare inclusesc in fr.A,rnru, .r, ,o.;"f. um$nd sd fie aiutati. poziii'e

'fiiu

C. Grdnild

fi

1i|ie-mediLl

Familia ora clcschjsi ruror noi rclalii, in.special acelora care o putcau ajuta sa depdJcascil perioada de criza prin carc oecea: legdturi cu dil,erite institutii de inr,.:Lta,rJnt. ,r.,.-J.of .. ,o.i"t.. sr relatii cu llDlei care sd le de\ina prietene. dar.carc nu er-au stabilite r.D \ecindtatea zonel ior "at de donicilju la acca dati. Cjpiii avcau legillu; imtabilc si inconstuntc ou copiiiiin . .. In gcneral l_ar lia ar.ea {ranilelc ijnpusc (le ca. plltin Llcxit,it.. n "ornor"t. erlerior soclal tmedial lepr.zenta lnai clegaba rm pericoi pentru vaiorile "A;rrt de ba-dr fu_;;,. pru ceei:r ce protrova. familia i|i alesese doar relaliile sociale "1" care o ajutau sI sup.alietuiasca gi se \i apere mcnrb la neroic. dar din \,iala acestcia /i^crl u reloliile puaernicc ,i ltoziti,e ut ctutot-itatile pubtice $i ltirtiu\ile de stat cL .e ii puteau.lucilita acce.\ul ld un tftti nui b!.!n, decefit. Per aosamlrlu. ,r??l1la nu d oilols lo un echilihl.u L.u necli,l e.ler]1. ajutotul si resursele srnt poterltial accesibile in r,ediu_ dar Lunilia arc ne\,.oie de ajubr !i abilit'li sporite penox utilizarea lor. Surselc de stres s,.l'ar.iatc ca&clcristica elcmcntclor fi procnin"rrt" ,t" ,.tui;li fi,,_iti"_rn"Ai., o cilcrrms<,riu ca o.[an ili! de]lt.irarti sd nulti)rohlerutticd.
1,3.2,

Evduarca dimensiuDilor infcrnc ale funcfionirii familiei

).

Stru(|rftL

pirintii copiilof nlr ar iosr niciodatd cisdtorti le-_sal. i,r inaillte de inceper.e. prccesul.i cle asistcnlir socieii. i,rrp..iio:r.u lutalnir. care se lupta sa creascii cei trei copii. locuia 5i bunica na|erDd. pensior_lr.d 5i holnar,..i Clopiii in \,Arstd de Fapte. patu qi doi ani locuiesc acasa impleunir c0 fia[xr $t bunici\ nu .. lreor-cnteMi nici o lirtrn,r dc invilillrant. singura socjehtc pc car.e o curosc iiind lrurilla gi vecjnAtatea. Prietenii lor sunf copii cu acelaFi statrf socja]. care locuiesc in aceeaFi z)11ll defavor izati socio-economic. llaa oal! arc cel nlai rnult dc luptal pcnl l ca lanlilia si suplavietuaisoa csle n.talna. ]\ccasla ^ incerca cu dispcror: si asigurc rcsu$c de trai zilnicc. lenlm rculiziuea accstui sci)p crau rntplicali $1 btuica li copiii (frj[ cerfit sau cdutat in Actidlatea msinoasi la care s pren uneorl $tnoaie). 11lama. nu eta cunosculi de cibe copiii siri qi iinci mr influenfa vjata accstora. ci tioar pe cea a bunicii.
este monoparentali.

/itltilei Fa''iliil ltostai

tatrl acestora i-a piifisit cu 6

luf

Llhiar clacd m.erlra r-ccrrrgca sporadic" riin dispcrare la sohrtia ploslilltlici. to1u5t ca ifi jubca . dest';l cle Drult copiii $i ;1 L,^t cr greu decizia rie a se,:lespar.ti cle Denisa. arunci cand s-a dresal auto,'dlii literare s-a buculiu cdnJ i s a ot'efit o si,.sS (re-a 1r mentine irr lirrnilie. rii ir pmi-r c.e ceea
t :15

amp[i cu copiii siii ;;i o deranjeazi ciincl i]ce$lia cc$esc saLr cauli in grmoaic. O ingrijorcazi dc iscmcnca. pclsirccli!a viitonrlui incrrt al litclor. Simarla 51ic sii5i mrrrll-este adeoYal a]_ectirmea fa{n de copii. ii tine in brrrfe. discuti cu titele Si le implicd in liata farriliei.
ce se B. ( )rganizareo

il

limiliei

Mama, dar gi l]unica iqi asumi rcsponsabiljtatca intrctincrij familici. Datoitar laptul]i c,r lenihll lof este rerlus 9i ci actul de identitaie al mamei a e\pirat. eLe nu puteau accesa toate resursele la caie ar 1l 1b$ indreplilite conlbnn legii. intre t'etc existri o anumiti livalitate. Cc.l mai mica! este cca nrai liumoasir. Denisa- mijlocia, esle cea rnai dcs ccftati sau bilfutd. fiind cca care crccaTi ccla nran multc ploblorc. Alc\andra. cca lnai mare. se sirnte deja responsabilh pentnt surorile ei gi le apird atunci cand este cazul. Totuli. t'ayodta mamei 5i a buiicii frmine l'etifa ceir mici. crue le da celorialle doud fete sentinrentul de a fi pc 1ocul al doilea ;i al trcilca in prel'erinl1c sau priorititilc 1or. Ilolrrilo mcnrbdlor lirmilici sc impart dupA currl ulme:rz,r: rnana si bunica dctin rolul dc srNiindtor financ;n $i uraterial al familiei. dar cateodati acest rr)l este preluat 5i de Alerandra (cdnd merge la ceflit). Simona indepline;te atit roiul de n1aD1i. dar il supline:te;i pe cel de 1ati. atit in cdu.alia cil li ir1 susdncrca f'amiliej. ('clclatc douA tl1c ioaci rolurllc lor cle c,rpii. alal in fanilic. cdt fi in vccinitatc. Dc obicci rolul de..tap ispalitor " ii |er'ine Denisei. clue geneleaz cele mai l rlte frobleme farniliei. atAt in nl.rlnl r':lL)l lll<\Lcrinl. lrr(l:rtlll((ll \(rll, i. Pcnfiil cd Alc\andra cstc irnplicatil irr irltrctincrca fanrilici. luorul acestl creeari o dislirnclic in tanrilie" ci Lrcliinclu-i |cspcclate drcpturilc dc copil dcuit partial. Ilolul membrilor farniliei extinse este cle a ajuta linrilia Ilostal sau Lle a ll ajrftrti. .ltlxrci ciod sr.urt il1 nevoie. dacai rudele 1or dispun de resusele necesare. ( . /)t a..\.|r,Lt ilidle fanrilia sc adapleizi-l destr.rl de grelr la schimbii. in speci:rJ la cclc cu influcnti ncgativi asupm functionifii sale. IJin cauza situatiei in ciu-e se alld mr mali alr putere si faci fatd noilor

pro\!cljri.
Pinc.ipalx aLLtofilat. in fbnrilie o dclinc nrarrra. iar in subsidiar burica. l\,lama esle cer caro :,rdninist.azd toli ba ;i dc ca|e dispunc lruriliii. diDsa calili fi solLrlii dc supfalietuilc. Comunicarea in firmilie este clari fi ciirecl l. N{ama discutii Jestlll Lle mult uu fetele fi cu bulica. incercdn.i si le lbcii si irleleagd prohler)rele clr cine se .oolirulti. Erilti !i subiecte tabru. cunl af fi ceIsitul. cilrtat l hn ej ir coDtainerele de grnoi. "ofllpatia" mtxrei. dar se disc[ti desfrc eliludinca tatdhi ti allc problcnrc. Reguliie nescrise ale lamiliei sunl unndloarele: tur se ia nici o decizie liitir acordul uutnei. tot ce se primette se impiute in mod egal int,e r1lenbri faililiej. Zenolia este fa\.odzata in ceea ce prilcste insotirea nraDei la rude. Alexandra ajulir Ja procura|ea hmnei. Ncloilc cnrolioru e ale copiilor sunt parlial salislicute de ptcocupiuezr rranl!_i pentru ace$lia. Sirnona este de muhe oi ptea ncnoasri sau doboratd dc ncajrLnsurilc riclii pentr| a inaj fi

receptivi lir [evcile allcti\'e aie copiilor stu. In sclectarea dimensiunilor de elahnte a nel,oilor l,tmiliei anr folosit cu precldefe moclelclc 5i melrxlele adeclate prczenlalc do Nc.lrrllr li Firbian {.10011. NeamlLr 5i Cionei (2001) 5i lvlilc,v. () Mrli.r ti DuRois (2006).

l]6

1.4. Stobilirea cofttractalui

sitlemul clkht

I)upi

efectuarea anchefei sociaie si a

si irl fiedilt pentrn promoyarla schjnbirii. Dc asentcnea, in evaluac s_a cstin\al gutri;aka :ii ll.gentu Ijecfucj probleme a lirniliei Apoi s-a\t stabirit lrriorifitire de ucyitne.'it Jern:urre;r irrter-,"en1rer a' ar,-ut prcblemele cu cel mai ntue potential general de schinrbare 1'r|ioritate sau satislacele a nevoilor. actiontind continuu si in vcderea problclnelor cu gta\ita1c spoliti. clar cu potcnllal sci7.u1 clc sorul'onare pe ler.men scud. Am optat pe'tru acc sll \trlttegie .le ,t(!hi/i/.e tr priorit.ililor cD scop\)l cfotigtuii incredeii fa'riliei asistare in abilitatea organizatiei asistenturui sociar de a*i.irta. Este ;i cunoscut laptlrl cd penfuu ijnplicarea mernbrjlor limiliei in relatia de ajutor sunr necesare excpeicnte de success sxu satislirccre a nc\,oiror accstora.s-ar disc, rat cLl raan.,rriaLoatc ])robretrlale Ltsupru cdturd ut.01a sd 9e inte^,ind. S_au formulat obicctivelc dc acliurc pentr_u fico:uc problcmi identiiicatl Si s-a intocnit o fi5A fanlilial i. FiSa coutirea sfiategia pe termell ]Lurg $i tcaptrl.finttl ul rntencnliei. i[ cazul r_le fatA reiDteglarea li diiei iolr_un cadnr social. educatjonar sl ecoro]ntc propJcc uDui trai deccnl. Clu acecali ocazie s-au slabilit de]a sarcini pentm urmitoarla luni. atAl pcrrlrlr asistent)l social cet $i pentni sisturnur crient. La unnitoi'ea i. r.na'rterioara. s-a incheiat cu ta1liria 'iziti. ui-i contuact scns. care stipula dreptudle Si indalorir.ile lirr.nizortlui de prestalij 5i senicii si ale clientuJui. puniindu-s! accc'lur pc indeprinirea sarojnilor'9i i.plicir a obiecti'elor. ()biecti,cre rtl fosl trabilire setresrriatl. av ddi),itairi Fr.ratrt:it1r rril'ue. ,\i?/ar7rL au r'osl scleclate dc cirkc tarniric irnprelui ca asistentul scciar !i ru fost notate de cAtre acesta in liseie de obserragii lunare. aflate in dosarul fumiliei.

sc:llinlbare d.a/ie(a'.i ptd)reme i:I lrjnctie de: nattu'u rr.)r)leti1ci. t]joril'a{ict rii car)ecitLre,t .tisrenlttrui L/ienl pcrllru schirnbirilc nccesarc 5i t1e resurtere.fLtrntare itiotnlure di,tponirlir(,

eviluirii injti&le a ne\oilor. s_ a stibilitpotrnlia/ut Lle

2.

Faza de interventie

Pe baza evaiLlarii li'lctio''dtii f'aniliei in rclatie cu siste'ele e\tenJe $i a irtemclrun or rlin intcliorul acestcia- straacgi gener.ali de intcnentie a rizat atdl raducet.e, i:oltit.ii jAniliei li teofienrurea tistetrelor extente inEJrf /dnilie. ctir Llnelc sL'hinhd in sh.u(r,.o..t li |i L.tr,1t|1it.Lu.r!t tnlLrnd cr itce\r(id l)e iLsemenea. tintind cont ca majoritatea probrenrelor fao'iiriei se incaltau in categofiile; re.\r/ru1, i,udecttrte (lipsa Jocului de nruDcr. \,enit insulicieDt fi instabil. probleme de ingrijile a sinilalii. condilii de locrlit deficitare). ll?&rar.?/e kj k/uliile soL:iL!/!. dili ltdli il indepliniea roluribr .fatnilittle. problene ole tr.t'itiei st).:ide. relu1ii clilit:ile ct.t nrtitu{iile lrhlici, epui:o.e enlolinalii teuctiril li pt ohlene da etnpot.kment.tehnica emtrirr-ii pe snrciDl.l Ja\t det futt'?h1it1lctd pejlttlt sol Iiondrcu proble Telor i(lentific.(te-

primele 6 luri dc intenenlie s-a pus accent pe ucurui.trca fi cre{tel.eat increclerii mbrilor .fatnilie i h.hrlele profii ti stubilit eu de surcini pt: nitu|d cq)a(:it(ililot. k)1. p.rjhice ,i ,:ice. pentu ca rr'..cr ul inrlepli,irii sdr.inilL)r .vi a&Kri inct c(lere \ri ulot...a!ie, aiuldnd lafilili(r ,\d alb1 fuiiuliit noi, tlin * itce nui di/icile li chiur s(i,genct.e.e pt,opriilr: sarcini nkrr tnKc tuu,e,i
t]te

in

sLt[)sluuliala (leLAt ceie rezolrutc

ctl d:ist.,nhrl |ocial. .Astl!l.3ctiunile asisle.lurui soc;ar au oonslar in \izire lic* enre ra donriciliul ianiliei. ofcr.ire de inf..rinalii iii incuraiird in cl'ect.arca satin;ioL conclete. lnricaree fiecinui succes al menrbrilor

illlretnli

fairriliei.

t37

Simonn a lbsl iDsotitii de asisie ul social la autoirattilc publjcc locale pellt obline1ea pr.statiilor socialc Ia carc cra inllrcptdliti. i s-a mcdjrlr de ascmenea. relalia cu nlcdicul (lc familjc. .u $coala- seniciul de asistenta sociali din cadrrll priiniriei. Af:it ea c:i1 $i bunica \iiorica au first invitate sa participe la un grup de supolt al lameilor ailate in diticultate. din caclrul unei bisetici
c\'anghclicc. lvlama a lbst indcrnnatd si-Fj rclaci cat mai r-cpcde actul siiu de idenLitate. fiind sustinuti dc organi4tie cn resurse financiale in acest scop. iar asistenful social a Dediat relatia cu functionarul de la elidenla populaliei penh'u ca Sinona sA nu pliteascl penalitit e intdrzierii. La r'lindul sdu. Simona a arrut salcinilc de con1ac1arc a agentului de ordine. responsabil dc scctorul iu mre locuiau. pentru a se infonna dc documcntclc nccesarc innoiii actdui de idenlitale $i lntocmirca cfbctjv5 a dosarului. urnntd de depunerea acestuia la biroul de er,identi a populatiei din cadrui politiei. De
asenenea. lnemhd lamiliei trebuiau sd-$i noteze nticile succese zilnice ale propdilol rcuLun.

Asistcnlul social a il bmafo pe Sinona;;i pc doanrna Viorica desprc preslaliile 5i senioile socialc la carc al pulca apcla. dc condili1c $j calea de acces sprc: aiutor social. cantind sociald. sistem ecllrcafional. De stabilirea lcgdturilor cu illstitutiile respective a fbst responsabji asistenhi soci:rl. iarr apoi Simona trelruia sd nreafgd la prinirje pentru aflareir detaliilor pentru a putea benelicir de 4jrlorul 5i cantina sociald !i inbcmirca aclclor ncccsarc, plecum si contactara scolii din canicr cu docunrcnlaqia nccesara pentu inscdcrea ruexandrei r'n sistcnrul da in\'d1aDlaut. ir incercarca dc solutioniue a problenelor medicale ale fat;rtliei. o.tiltentul rL)(iul a j\rcat rolurilc dc hrolccr, dyoL:dt ti n.iiator- ajutAnd lbmilia sa se inso e la medicul de lanrilie din apropierea domicilitlui lot. chiar da,ci nu arcau nici o lbnri c1e asigru:te meclicali. promitiincl ci :r .. rrrI lirnp r.rr' r., ,1< ajrrior .uti rl. "ercti. De aseilcnea. ca parle a stmtegiei de con,rilierc. asistentul social a discutat cu SiDtona despre riscurile enrotiomle 5i izice la care se expune. cil !i eGctele pe ternen hlng asu|ra sdritalii ei ii a lilrilci saic dacd \,a continur si practicc frosljllrlia. S-a incercal convingclca ci si rcnunlc la aceilsli 'nlcsciie fi si se conccrltrcze asupm ol.'rtincrii rcsursclor d!' spdjin oLdte d( ciitrc 5Lnt. In :tcest scop. sarcina SiDxnlei efe sti mr placti(e piosnruli.r n rLimitoalLcle rr Luni in acest interval rle tinp i s-au ollrif fhniliei resllrse lin.rnciare,si materiale cu scopul ptecis de a iliherli)e expunerea colliiloi ia cerfit fi a mamei la prostilulie. Evaharea inler"!e|r(ici fi a inlpactrlui s-r liicut scmeltrial. l)upi prinrele 6luni unclc Iezulfate au iost imhrcufatoare. pentl'Ll altele inc:i mai hebuilt rllrlncit. Fa:nilia s-a inscris in evidenlele unui cal'rjnct ntedical. l'etele beneliciau de lrafanente nedicale $?tlite. inclusi\, Denisa. S-a re?/fi1 int|eruperea cerSinrlui ii plostituliei de citre membdj familici inplicali in aceste Frdctici. dcfi inci in acest Llorrlcniu nrai cfau ncccsart elbrluri suplimcntarc, apclafca la r.cchilc comporatnrcnte l.mal ind cleschisii ca o va anlit lJxbcnli. in caz de Iipsd a resurselor adecvate taiului . N4ana copiilor ii-a innoil actul de i.lentitate li a parlicilat la un grup de suslinere penf,'u fcuei sirace din cadru) unei biserici eranghclice. rtt c o I e in tA nq i t1 4 t. Fiunilix l?-osla\i mr a reuiit sd obli r incd aiutorul social $i caDtit1a sociali. dir carze u1o]' arr.Dzi pe oarc nu'.ra lc a\ea dc Flatil la setriciul liruurlc - a circlrlat tiri bilct pc mijloacclc dc lransport in coinun-. arncnzi pc aarc lc-a achitat cFalonal cu ajuor,.ll olqanizaliei care a pdril.o in dsistenti sociali.
D iii c1 ltd I itb h

1i8

A rnren:ani,in vicla ir,.'riliei o noLfi.si nldjord rr1)brrnri. Sora Simo,ci a pJccat in Ilari:r. piuaisinclu-iii solul 5i cci trci copii. Tari copiitor s_a mular f, ,l,a ta;;";.';';;cu el in i.grijne mic diffe copii, iar cei doi Drai niari. " in viifsld u. ,, ,i^ur'". urnau sa iic ::l::..i: ::i:lrl centm social sau tttret-lrffr lnt_un de plasanrenl. in :rceste corrli{i. tl,nl* f,,ioricir a t.r.rt cnp;;i in
Evolutia schimbirilor in ccl dc-aj doilea semesfru (c1e i[ ufrdtorele fase luli s_a desfilulat o munca ;"n^,]-S 6 hui): ._J*_O_ir. u lt.tonhite pul,,u.e:l ajutorului social !i a c.xrlinei socialc de ciilrc larnilic, craluatea l]fa,i; a" .e'latuA :r Denisci si insctierea sa la grrdiditrd. tncurajarca lirn.itici renifuriior prin tulgajarea in nunci I h'lllonei sau ca asistent pefsoDai' inrb ndta[ifea stifii de sanatafe a bunicii $i a condiliilor. de traj

,,'";,;;i.;;ilri'r,".i,.j1;;;;,;;1;;;

nc

asemcrrca.

ir."i,,oi*,.i,lii ljjii;ty:i,::;:",;:;:t::;,?,,;:,':;:::l: *,:,::,,* ,,,""

,}':;;'.:ff:':'T*:i:i:H*i
r

surorii. extinderea ,..,..,1.i .;";,,n;;;':1"'lpri;;r so.ial. car 5; a stabilit,{ii enloljonale Si psihicc. prin concoLalea la,niljcj cu biserica. Dacd in prirrcle qasc runi initiatorul fiajoriratii acliuniJor a tbst asistcnllll soc*l, care a avLrl gi responsabiritateu increpl,nirii celor nr'lte sar-cini. in ."1 l" ,u' o"il""'."rrr., hr itnpiiL.uftL! 'rai 'ri"ili?i in proce\ur Lre (ltisrenra soci.t/(i u ,'e.scut'tn intutsixrte. pLimi*r .u'a.;o-i nroi nun,"ro"." 5i mai conule,<e. .\stj'el. Simo a a a\ul
obl,nerca alrrtor,ui depuncrea dosalxlui acesteiii la djr_ectia de protectie a copilului. .af s; gfupi'r speciali rot siruonej j.a revenit sarcina c1e cilutflc a uDui 10c

H':!:JT"il]lft

rcsponsabilizarea financjafi

i:*ht

j,,.r":.T:

x**jl,r;ffi

i::::1-:r11"

si;i',il:"..i:::li::.,i,l::lT:i"[]i:l',j:.ili::ll,'":*",,:il
i",".i"r.o
cle r1lurrca sau de anga are a sa

"

la gradinital in

ca asistcnl pcrsonal al Dcnisci. clach esle cizul. Il'nica a a\ut ca sarcirli: ali_"iuur"" u,r,t.lu, pcriodice la nredic, urnraLca cu scriozjli a ll-'lamcrllului presclis dc accsta' insc|icrca cclol rloi nepoti la :ooala iri depu,1..,,o u"r.Jn, n","" la conrisia de frr)tcclie o copilul.i pentru obtinerea nrasurrl de pla$rnent familiut p.nn,, o."ritu.n

Dupi cct dc-al doilea semestru cle 6 iuni. rie li cvaluarca precedenli a rczultatelor infenentici (la 11 tuni de la hruca cazutui in asisrcrlit). t.on"tin , ,.r;i1-;;;;;easca rer mcsr zilnicc dc la clurtila socierli a orasulLri. care.asigura hanir zihjcii p;";;;;n1,. .\u oblinul $i rjutorul sociai din p:r1ea
de cel inifial.
a conriJnrirr

irlucderji ibrnrJici. discutarca pr.oslitliriei 5i obi;gurcr .onl,aiiLrJ, ;;;J;J .1l',, ,,t"rir.,rt in lcgitura cu aces! colnportament si cu "pur" cefsihll. clc cae ar fr tiebuit si s. debar.rseze. s-ir strbiiit clc ;Nel'1enea. un partenedat inre pra,ciioian !i clie,'t pa11rru irDbrufitaitirca ..1e trai al" tirniliei priD reinstalarea energiei elechice. Asrstentul "ondit,,l,,, social a obdnui.jutor mateDal si linanciar peDtLr plala ctalonaii a rcstanlci. ci,1 qi rcinstalarea cncrgici clecu.icc. iar lamijia asisLalij a pa'1rcrpa1 cLr o parle din \ erjr la plata dalorirol.. a in\,atal sd-$i acrDrili.rr"r *rrrr.r;t uerrI;; 5; ,i -ii tacii llali eFlonirtc $i sii folLrseascir cu resporrsabilitate
energia

, ,. ,R:h'ti inpoltanr. a rc\,cnil pi"cricianurui in casfiga*r dcsciiisar si onesr, a ploblcrlrci

clecfiici.

,\,ind in toti ur

statului. cafe era dr- Z+O tei. asttll lenitut lor_i


.i,enit
cle .l9i) lei

"r"r"r,

i.rn

O"

""rr',rra

I3trnica 5i-a r-clicut analizeJc

t in spilal. iaf uilcior lrara'crlLrt n,",Ji"un,"nru, ;, ,iill.:],:''-]:l:lTt omrc]lru. slatea de sainilxtc'apltuniri intbu!-iiilaiirldu_i_sc sif)ltilo!..

rrcdi

lltf

139

Ncpolii Alin pl llirrcr au lbsl inscrj$j la 5ooali, iar bunica Vioric,a a lio t denersulilc ncccsare penlllr irlstituirqi nl:rsLrrii dc plasaunenl tamilial pcntrr ace!1ia, in grjia sa Dc asemenea. Alex continui sd frec\'enieze irceea5i Scoali. Denisei i s-au licut analizele medicale. a fost prognmatd penfru intenare i11 spit.d, lrnnand sa se stabileasc,r daci la fi sau nu incadratd inlr-un gad dc handicap. Fanilia Rostas a reLrlit s5-s; platea.scd datoria la cnc'rgia electricd 5i a$tcpta se le fie leinslalagr. ial Si]nona n inceput sa liecventeze regulat biserica elangheiici !i ;i-a ficu citeva pdelene Una diotre aceslea i-a tbcilitat obtinerea rmui loc de munc5. Spdla sdptimAnal douri sciri de bloc ai prirnea 1 00 de lei pc luna penllll aceasti actlvltaleNu se stabilise inci diagnosticul $i starca do sanAlate a Denisei. dcci nu se Stia daci marna
lbti,tei se
O

l?

putea angaja ca

fi

asisteot personal al acesteia.

Sora Simonej, care era llecatd in Italia, nu i-a contactat deloc.

prohlemii nepreilzt d. ,:dre agru\'cl sihuliu l,tuihei. 4 .Tatru! intrc lil11p.I11unnd cu pa1ru luni Simona a a\ut o relalie de scufi durati cu Ln barbat. ei s-a nutal in altd localitale, iar apoi a allat c:i acesta a\,ea acolo laInilie, pe care a pirdsit_o doar tempomr. ln u1na acestei relalir Sinonct u rdt.ias ins:ircirutki, f:apt stabilit abia cdnd sarcina avea 20 de siptdnlAni. Actiunile intreprinse in cl de-al tteilea semestru (umabarele 6 luni) dc intcnentie sociali
au
\,1t1-11:

Sinonci in perioadade gra\idiate; ajuto nlaleriaL li inanciar - cu lornne. hainc si alimenle-; prog amarea Denisci la comisia de evaluarc complexi pcntru stabilirea gradului dc handicap 5i in urma constirlddlcr eveDtuala angaiiue a Simonei ca asistent pelsonrli obtinerea de cife bunica Vioica a hota$d1or de plasallleni fanilal 5i a alocatiilor de plasa lenl pcnbll cei cloi nepoli, ai fiicei plecatc in Italia: dctennjnarca liicei din ltalia si-si ajute finarciaf coPiii liisati in Rorrrinia; obtir1erea pensiei alimentarc de la t il bioiogic cornun al celoi trei fete ale Simonei:
suslilerea errotionala

ii psilicd

lL

tepatarca casei; constmirea unui gnqr sanibl din lenn pe locul alocat dc prilrl=tie; irscierca Zcnovici la g,rdinild.

l-.

CL

Rczultatele Drintiptlc ale intencntiei dupi cel dc'al lreilca semcstru (de {r luni): Familia Rostaq a dcpls actele Decesare pentN oblinerea deciziei ;i alocaliei de plasaDlent fanilial pentru cei doi ncpoti. umand asllel fi cresterca \cniludlof 1or. Dcnisa a lisl irrcadrati numai in grrdul ll dc handicap. astfcl ci Simona nu \.4 puleil fi angajati ca 5i asislent pcNonal ai fetitei. Sarcina Srnronei a evoluat nonnal, in lura octonbrie a anului respectil a ndscuf doud
gemeDe. Nadia $i Ralila.

Si

jnstanla Dosaml penlru pcnsia alimentafa a Ale\andrei. Dcnisei 5i Zenovici a 1'osl depus in si tatal letelor a lbst iudccat. Pe baza s!-nlintei instanlci de judecald accsta le dalora 1000 lci. dar intmcit nu lucra. em'in imDosibilitate de Dlati. intre tinrp lamilia llosta$ sia construit Lln Eup sanitar', a rcpaiat ula bucntariei 5i
casci.

lnl nli
po cal

md |aminea

clc rcpatat acoped$ul

locuinlei.

iin'

N{irma 6i bunica liecr entau l'riserica. gi-au tiicut prieleni au inceplrl sa le irirrtc Si crcdincio$ii bisericii au clecis si supo e ei cheltuielile pertiu laplele de lactl nccesar hriruirii gemerreLor sugate

orl

140

in ultinele 6 luni ale procesului dc asistenti sociali elbrturilc sustincrca rnatelii t a limilicj. nccesari nolFnasaulilor:

s-au

indrephl cirlre:

'

spriiinif.a materi.rlai in contimur-e a inbegii lartlii cu lclnne 5i alimenie: consilierea mamei in domeniul admiDistdrii banilori oblinerca prcstatiilor socialc la catc cra indleplilil, lrmilia penfu fctitclc nou-niscutc; obtirrarca sumelor de bari datorale de loslul concubin al Sirnonei. ca pensie alimenlafi a celor trei fete: reparalia acoperiiului caseil implicarca bisericii in a rjuta familia-cljenl in conlinuarc; pcgdtirea asislalilor pcntru sislarea caz,ului cu oel pulin 3 luni iiilinle de incelarea rclatici de ajutor cu orgaDizalia 'Ecce Ho1no"i eYalunrea linaLd nrultidimensionali a prooesului de asistentd sociald irnpre nit ctt fiu11ilia
asislatd.

3. Evaluarea finale a rezultatelor intervenliei 9i concluzii


I

Daci analizinr toold pcrioada asislarii accstci 1'amilii. pulcnl sP\nc cd inte^)entiI a losL er.arc si bc'nelicd. Mcilul nriol il alribuim lamiliei asjsiatc. rnoti\'alici si capacitilii salc dc schimbare in scopuL rczolvalii problerrelor 9i satistircerii nevoilor. Chiar daca obiecti\'ele semesffiale au fost md mult sociale $i econonice, toiu$i in evaluarea llnali vonl $lrPlinde $i partea
functionalS sj enrolinali a t'amiliei. I-zr inceput mama qi bunica crau clislcmle. parljcalc. toli cci din jurr,rl lor c'r'aLL salaci 5i sc luptau cr proble1ne silmilare. nimeni nu le insufla speranti si nu Ie acorda \'aeo Sansf, de ieiire .lin situaiia in care se aflau. Simona era in Dlaiodtatea timpului neN'oasi. stresatd, itstrata 5i avea

irsomnii din cauza problqrclor sale de ridd !j alc lirmiliei. ,lceurtti.lunilie o aiu! itl pn ul rdntl nevoie de cintta tare "^d i t'ic tldtLtri o unutllitti petioadd dc lii p sd o iwLu'Ltie:e ti ia-i Llenonsue.e Ldsc poat(, to-l'i inlbunAi4cLtscil rillu ptin propriilt/brfe. ajrfttind<r si-qi planilice ti4a il1 general li .rofirnile condeiel.a finaltrl procesulni c{e asistenlai nediul lor social s-a schimbal, s-au intcsat intFo biscrici. crcd.incio$ii itccslcia o ajutii. Sinrona si:r licut noi prielenj. circ nu sunt clir ir(tca$i Toni cu ea- Dr-ieteni care o \ iziteazi gii oferd sprijin. In Ptivinla li.olLlionat il lnlcr ne. membrii i.lniliei au doLrindit roi drilr),ili. btuica umleazi hataorentul 1nedical fi are griid de sanitatea er. r.r maorurSilnoru\ este linistitd si increzatoare in viitor. Ordinea emotionali a malnei a avut ca efect fi inlburril5lirea c$rd,tcnici casei. ia copiii sunt nlLlt n]ai ctrat imblicali ivlamei ii estc ILI$ine de perioada {-And a pftcticat plostitulia iji la inchcicrca lcJaliei dc ajutor i$i administta banii cu mulii
rcsponsabilitate. Am observat mai multe schinlllau

de coDtpofiament

1i untla iDteNenliei: letele nu mai sunt

trimise

cet6it. sunt inlegfate in invilSmiint. ial Denisa unrcaza lralanlent ,ncdical ;i oopiii au lredic dc thmilie. Ne-a srupritrs placut grija rnanti fald dc cc]c doui -p.cmcne. ClAnd i s-a olerit posibilitatea de a le intenu la nastere, timp de 6 luni io scclia de distoficj. pentfl a petlece icrnr in calduli- nu a fost de aco . sustiniind cai l'etele ei au oevoie de ddosa pentnt a se pulea dez\"oitil amernios. .\ccasti alirmalic lcnea de h o nrarnar carc a intcniionci sal i$i inlenezc un copil in
ler

olftlinal.

141

de ditLxline q

.le
din

ConsicL'dun c,r multc alinte rezultcrtele ctaestei intenantii se datorcd-i ,rinordial iclii ihan:: t1tt1t]1e i ./d lii tie lune Si tia1d. A <levenir crcdincioasd Si ,r i-.1 schimhdt vtlot ile de be.,': funilei. Acesle rcz.,altate zl erau posibile intr-o inleNentie de rcurl.i dlrzti.

Liopiii surorii Simonei eu rc\'enit in ulti:rul senieshu al intenentiei acasd la tatdl loL. caLe ef:
singur. in pLm econonic s-au schirnbat multci merDbrii l]rniliej Si-aLl oblinut drcpttdle de asistcnta sociali - ajutor social. cantina sociald-. au ajuns la un lenit de 615 lei (125 lei alocatiile copiilor. 9f, lei alocatia de sustinere pentru frudlia monofarentalii. 140 lei pensia brmicii. 280 lei ajutorul social) plus masa de la oantina sociali, pc care o prinesc zilnic.
nor.r

in pdynta .;chinhiirilor fu mediul .fizic .le ili.ttd ot.familiei, alL reufit si i$i rcpare casa" nrai ptltin acoperiful acesteia, sd ifi reinstaleze energia elechicd 5i sa i;i contrirlscd o toaletd din lemr_ pe locul reparhzat de primirie il acest scop. Prohlenele anupra ciit orcr \-d l ctat atu lbst recurlt),tcute cd tuare de sistemul client Si au fo\l lralate in .onl?xtLl in curc uu opdnt, incerciindu.se motli;ficat eu oceslui context i:t1 scopul pronni'ii reuparilic i at:elorasi pt'ohleme. In opinia noastri. l;rr?l1ld dsiltuti u itlvilot cd L&tlLLnile \dle pot schinlbd sitL&lio trcptut li cat de,rleu chiar conleazi. Ne alatularr afinnaliei lui William Rcid (1992, p.59) conlbnn cdrcia '\ur ingedienl cheic in stabilirea motivaliej de a irdeplini o sarcind sau de a pcrsista in realizarea acesteia, este rcprezeniat de credinla persoanei/clientului c'5 succesul este posibil'. De asemenea. pentru inrplicarea familiei in procesul de asistentd sociald ;i imbrmiritirea functionidi sale a fosr rnportada a/il i]?terren! t cLt re.ltLr.\e economice {i .tocidle din nediul oilern, cAl ,\i schimhaffi s ]ltltane li su,tli?lle ifi conunic.rred li stt ucrlfti itlternii u litniliei.!i a taloriktr sule. Limiliiile din intet|cnliu tocalizlrtd pe aceastd inDilie s-au datofai in priniul rind resuselor insuliciente formale ;i idbrrnale existente in comunitatea loca.h, in mediul de r.iat6 al lamiliei. dar irtr-o oareczfc misurd $i politicilor qi pr.acticilor olg;uizaliei $i capacil;lii sishnruluj clignt. De rsemcnca, stlalelda ti mctodcle de inlcNenlie au tbst seleclate ulttliz.Anal tutnpelenLele qsistenhllti

Nearrrtll Nioolcla (coordonntor) Si Fobian. Andrca, (2001). Mltolc si telntici .te a\ilter i socialA a iliei, Ghil pftldn. Cktj-Napoca. l-ijirura Word Svslenr. .lLtqi Neanrtu. Nicolck (ooordonalor) ti Ciorrei, C.tnlen.(2001]l, Ptu.licu dsittuleisacialc, coitpetale .\p..li.'e, Cluj Nlapoca. Editura Pro Vjta. Reid. Willianr (1992), Tirtk Shdegics. An b]ipiriccl A t]'oach to Clinical Sncrdl ll'r,r( New-York,

uhordttr! pafl icip(t h,d. Ia;i. Editum Polironr.

Colu biaUdlersilJ Press. Nliley. Karla, K.. O'Mclia, Nfichacl Si DuBois, Brenda, (2006), Pttldicu usistenld soLidlq

t42

IMPACTLTL BO',II PSIHICI! ASUPR{ FUNCTIONARII SOCIALE A FAMILIEI

Milnelu Bilaj
Rcznnrat
Apdt itia holii psihic! un derechilibtu

l nitt:t1i ittfte tui sjste l.lumilidl temhii tdtniliei. Rehliite .l.nniti(i cE intl.eg. tn.c.u 1|-i redctiite ./iecdrtri membrt in purLc is-crti.s de ktttu psihici. rcl|llerrh:, bobuttt psihit sunt di|et..r. ine.ercAndu,te nodalifili de uLldtlt'te nni nLlt 'n1lt tii,ri ptqin i n4it)ntie Su :i ite dafilerirc sLtnt r.lillritiuitt. .ldr erinii riscul sttp]dsolititdtii ,nuit sa lai mttar nenbri, retalidltned din il e].iL)ru! lilniliei.rte 4ecktd f.cln ti \.himhul de . eryie dL sktem i lunilial cu si\teneLe lin ne.li $Letn. .ltiotitd
LdtI ii ajicteo.A pe

h un!] Llinj.t pL ten .ii taitatiFo&!c!

bti

in ace.st ttudru Lb cd: roi pt.tzenta a Jilnilie in ca.e rlt1tl dintte lrlenerii nerikli $te .tiaglasticat L1! tllburdrc deptesiraL r :urentd. epkod dqresir m?di it]f unl Llinhe capii t1 Jitl
didgnasIicat cu .tchizolreni.

para oidi

Dinprqediru
psihici, cu,1
ctt

sistemicLi ttnt ru pt ins aspetre legute de

relatianarca dintrc nenhri. .li.tb.ihui-ea aLtir;titilor .Ll.vice. dc.. pr..Luj] tti rtrp.LrL: ..tjt. sutlt lqdte Lle po:iliotlL .eu tdniliei in lpLttiu tii i.elt4iontn.ct cu neditl c en prcbtenalc illcntiliL:dte itl .lt1!l etdl dtii ct:olorire d Jist ipt.a&;:ate iti lluiqie de potentidhn tte xltifttba.c ut dt\totLr. tLtoljnd ner)tl goct dld a d:i.\tenlei so.itld. inttedgd itlr.ttt!4ir tia\t qhidatu d! tt:etrffat ttj.t(ttti

fi

lalrlnnffcLt int.nd

o tinn jtiei

boh.t|i

1.
Ia:iilia
F.este

Descrierea sistemului client

alcinitd d;n ruDilodi membd: cll. LC.. 54 ani. in prczent lncreazd fil.i carte cle mul1ci ca paznic la o firmd (capul 1'amiliei)t d-r*r F.L. .19 mi, in peisie dc itrralidilalc. gradul II. cu diagnosticul: t hwdrc de?rctird t.eLurentii epi.tod,lcprcsb lrliu (solie); !-.C.. 2.6 ani, ftri 1oc dc nllulci, diagnoslicati cu schizollcnic par.icridi (iica). i.D.. l9 ari. clcv in chsa a XII-a (liLr): F.F.. l 7 arri. cl$'d in clasa a X-a (Iiica); F.S., l 5 ani. clcl in clasa a Vll-a (fi[); F.A.. l5 llri. elevh in clasa a VIT-a (1iicr,r); F.B.. 13 ani, elev r^n clasa a \,'-a
(1iLr).

Fanrilia estc dc ctnic rorrdni gi cle religie penticoshld. tramilia l-. are ill lotal l0 copii. dar doi dirltrc acc$lil sunt plccati irl Spania la rnuncb iIr.E. 25 de ani fi F.S. 21 de ani). c liicd este in halir (F.N4. 22 de ani). iar o altA tiice este studenli la Oradea (l'.1. 23 de ari). Aceasta vine destul de rar acas5. toate chelr.rielile cu studiilc liild suportate dc o tamilie dir Auslria. asa nLrdtd ..sponsor''. I)oarrlna l.'.L. esle ill eYideDta Serviciulri JudeLean dc l-]xpcttizi N4cdicali ii RecLtpefire a Capacititii de Muncd Chrj (S.l.E.N{.It.Cl.M.) din anul 2(J02- dupa rDai mrtte iDsistente. deoarece adesea i se spuoea ca nu poate benelicia de dceasti prestalie sociali. In f,rezenl sq afli io .1en1ia Declicuhri psihiatfic Si sc prczinta pcdoclic la rcc,"ahdrile celule dc citr-c Comisie. Pini anul trccul in luna octombrie a lisl inc:IlraLi in gradul Ill de invdiditate, iar dupir o reevaluare a lbst reiDcafuat5 in graldLrl ll els inrclidrtute. ln F,ezent urmeazi un tratenent nledicilmentos. Boala s-a declansal la na,(lerea ullimulti copil. acunr lj ani. Accst copil s-a niscul prin cezilr'idre la lLl llnri. iir d-na F. spunc ca.,i-au lbst prolocale dureri cumplite". Din accl moment nu a ilai fost incadratar l'n munc5. da1 el'ectua toate satcinile care lin de gospod5rie. Ijoala s-a aqralat in amrl 2002, cADd sollll d-nei F. a lost disponihilizat, accsla muilcjild firra in acel rnomcnt la ".\r'nlahlra'. De la aceasli diltii crizele au devenil mrr des!-. a toit

l,:ll

obilizati o pe oada Ia pat. a fbst intemata in spital. Se poerte observil ci arc oarecum o atitudine negativd fafi de baiiatul cel mic. invinovilindu-l rnereu de tot ce se i'ItanrDld riu in casar (aceasli atiludine poatc fi gelleritli de iaplr!] cd dc Ia na$tcrca accslui biiat au inceplrt
problerncle). Capacitalea de alrloser\rirc cstc dimirruafi necesi6nd ajLrlor par'li: . I.C. are 26 de ani Si a fost internati de cateva ori la Clinica de Psihiahie la Sectia Inchigi. alAnd diagnosticdl schi:oli'enie puranoidi. Prezinti un compoltarnent agresi\, vo.beste vulgar, lovindu-i pc toli membij fanilici. Rcfuzd sd mcargi la medic ai ru urme'irzi
Lrn

batarncnt medioamentos.

2.

Familia in spaliu

evaluare ecologic;

Familia F. locuielle intr-un apartanront cu 4 cane.e lbarte modest mobilat. Dc curind ciner,a le-a donal o ccntrali dc apaiumenl fi un congclator. Vc itu lo familiei su loalle mici. liind colnpuse din pensia d-nei F. salariul dJui Ir. alocalia celor 5 copii care s nt elevi fi alocafia supljmentara, aptoximativ 670 lei/RON lunar. NIai primesc ajutor din cind in cdnd de la Bisclica Pcnticoshli $i au o grAdini Ia 20 de kilomenti de C1uj, unde cultivd lcgumc. Veniturile sunl gesiionatc dc d1 F'.. pe un loc prioritar tiind chcltuiclilc dc bloc, eventualele datorii, apoi alimeDtele tj nrcdicanrentele. NrL au restante la cheltuielile de bloc. Di11 cind in cind rnai sunt aiutati de copiii din stiindtate. iJ|ana de hazit a l;tmlliej Ir. cstc compusa din prepamte pe b|za cle cartofi, camca fiind un aliment de lux. Legurnclc cultivale in gradini ii l'ac sa ccononriscasci ceva banj. lblosilldu-j penh[ a]te necesititi. Locuintd este in cadierul Mdnistur. fiind arnplasata inlr-o zond sigud (lipsita de gdsii de car'lier', cu odner care paslreaza liniftca $i curateni:t. aLr acces la lnijloacclc dc transpod in r:omun 5i dispur dc tclcfon, carc poale li lblosit de ficcarc mcrnbm al lamiliei, inclusiv dc
ci-na

('u ercep{ia d-r'ei LC. toli membr;i familiei sunt inscd$i la meciicul de t'amilie. Copiii 9i dl f. mcrg Ia consultalii medicale- iar pcntru rctctelc d-nei l'- merge LLnul din copii sau solul. ea cleplasi1ldu-se Jiitrle grcu; nu a nrai ie5il din casar dc ] arl cu c)iccplia laplullri cd a tbst la Comisie. dar cu tifiiul 5i dupd ce solul s5u a feufit cu gfeu s6 o capaciteze. D-na l. spute ci nu poale sd iasi afard. degi iqi dore;te foarte mult. deoarece sinte cir..i se inmoaie picioalele.

ini:l'. .i

Reluliile ot.fLuti[ia e:;tit1,rd dln paltea d-nei li. sunt bunc. dar ii vizitezzi lbarte rar', iar' relaiiile cu l'al]lilia extillsd din lartea solului sunl destul de slabe. datoritd unor contlicte din tinerele. Nu au prieteni $i lltr prelr merg in r.iziii. Prieteni au avut pufiiti, dar de cAnd s-a imbolndvil doamna F., relaliile s-au rdcit. dJ !-. spunind cd .,cxista o limiti". Nu au avut niciodald rclatii lbarle apropiate cu vccinii. iar in prezeti accstc rclaiji slr.n{ destul de tensionate. datoriti faptului cd hica f.C. (26 de ani. diagnosticatii cu schizofrenie paranoidd) in rLrma mai mlrllor crize Den;oase a ie$it pe scdri Si a injulat toti \'ecinii. Fiica a lbst inlemali la Spilalul de Psibjatric. la seclia..inchilii". r^n urrna unci crize;i dupd cc vccinii au anunfat poljtia. Pdnd in prezenl a refuzal sA urmczc ul! lratitrnenl medicamcntos, devenind foafte agresivd ti l,orbind lbaae vuigar. iignitld toli membrii t'alniliei. lvlembrii farniliei suslin c:l problemele cu F.t. au inceput sd se agl a\,eze in momentlll in care aceasta nu a Leu$it sa. mclrlitlil un loc de muncd nai nrult de 3 lLni !i datofita lallluiui cd ntl li-a gisjl rin iraftcnet.

r[qmrrr'< +i

.iIll( (i ( .irfo(;

l4:l

Piirctic problemelc au inceput acnft promovate de biscrica penticostali.

cAnd a ilceput

si

1ie revoitatii

fati

de l?io.iie

3.

Evaluarea dimensiunilor inteme ale functionirii familiei

Sotii F. s-au cEsitol.il in u nI cu 27 cle ani. duit6 o perioadd (le prjctcnic dc 3 hn . L.r un an cie la c,sitorie a apirul prinul copil. car.c a avut problcmc de sintuate. O perioacli cl_na F. a Inuncil la donicjliu pcn1ru cd vcnilul adus clc sot era insulicicnf pentru intrctjDcr.ca intfegii f'arnilii.

Reluliire din interiorur.faniriei sunt deshrr de tensionate. in prezent datoriti problctnelor de sAl tate alc liicci boln Lrn compolramenr ug,",;,, q; urnr",,f,u"o.i";",::J"i:t*:jiJ",il:1;":'j$T"";H -pe iresponsabild de faptele sale. tJeschide gazul geam honele celollalti ii cpa. aNncd menbrii. ctc. Aceste felatii tensionare e\istau inaiDte de fi frnili "g_"i.* larniliei,;;.., ;, J;;; i.t'cti.r,le de ncimplicarca in safciiilc llospocldre$ti a lLrtui.or mcrnbriilor (in spccial a copiijor). Dupi irrbolnivirca cloamnei li.I_. toatc sa.r.cinilc tlil) gospo.Jdrie au rosl prcLuatc de sotul doanrnei. aceasta ajulandu-r doal cu indicatii. sorul s-- simte supr.asolicitat si inceiuci s.L inrplice 5i ccDiii in sarciniLe din gospodarie, crar.ace5tia de cere nrai nrurte ori refllzar_ Solltl Lnc a.tteljtAri de rol Jali de cciialli membrii ai f.amjlici. daf aceslia relilz,r sii sar risplncli acestof astept.il.i. Datoriti complcxilalij lnJii psihicc. sofia nu_$i poate indeplini rrlul prin ingrijirea psihica a sotitiui ;i a copiilor si prin nrentinerea u1lei gospocldrii confortabile qiatractii.e. aceste activitiri fiind pr.eluate doarie sot. Suh inflrienp srr.esului qi a bolii' rrtLt(lura rcrL,iror .;ftnniricrre se caracte zcazd prin irlcongrllcnli. toale responsabri.ilire 1lind prelurte dc d1. F.

:r".:l:

in ctrclml acestei 1'arnilii existlr rul srsie/, dc re,qrli ilrpuse. t.eferitoare le adet.area la o d21r s nt respeclnle jnsuficient. Regulile sunt prea laxe. ilecafe membrlr ccltsLr'uirldu-fj prog,riul sistem de .cguli. accsL mccanism funclion6nd mai ates in crch-ul sisfcmLrlui copiihr car.c li'.mezi unelc coalitji Sthtittcntul litnilial se caractefizeazi prin lipsar legilrfilor soljcle car_csar pe|rnitil litlnrrraie (clu! ar fi solidal.;tate. spr.ijin 5i supor.t recipr.oc). prin inabilitatea cuplului cle a a_gj lhcc iirrp ;i spaiiu pert'{r el insu6i. ,srirrirrrca,, rr p,rr,nr,t! s! \jirraclcrirci/a prin lipsi de coinirlemcDiat itatc in ceca ce privcljlc (,dltcarea crcstetca copiilor. Deorrecc coplll sllnt Fi i'rplica1i in tensiurea c1e ia ni'er.r sislernur.i lirmiriar. in lbrniria i. s-a aj'ns ra rorrnarea unor triangdla!ii irrhe aDumifi l]iembdiirdr+tate spre alli rnembrii. R(.gullla care igtrt,entet:d (.ofiLlnicdt.e.t in cadr'l lamilici F. s'nl aiale cle e\tstenia Lrllor subiccle L:ibrLLr. cum ar. fi de cxcmplu boala psihici. Mcmbrii firnilici refuzi sA discutc acest subiect- iar o parte din ei relirzi rec.noa$terea probremei. conr.nicarca a.e ioc ra niver.l subsistemuh mariial $i la nir,clul slbsistenrului copiilor., cele cloui sutrsistcne comlrntcend foar'le putin intre elc. Sentimentalc ntetrbrilor.iirrniliei surlt li)ar.te pr!1in c\prima1e. I)-nit F. ar.e nevoic dc inlc,legcre. liriijtc. ribdar.e. colaboiarc intre rnenbr.ji lamiljei. dar dc cele tnai rn[lte (rri se ]o\'elte de o lil,.sil a aceslor necesitali. triincl tol titnpul stresatA ca

anufijii rcligie.

Ij.[.

F. atc nctoie dc iniclcger.c. spriijn

-(i nu conlitai a]te acie ir.esponsatrile (de exempJu accasta lasi gaz,.rl sau apa dc.schisc) Dl. ataljv rii mor.a1 clin partca oelorlalii. 1,,.,u.",.. nu -..

t.+i

intirnplii. D-llir F. ar dori si aiba relalii bune cu toli copiii. rlar se sinte neinteleasi si nt ilre raljdi e. llin obscrvarca sociogramci sc poatc rcdca cA in cadlul lalnilici c'liislai maj mullc coa.lifii. ceie mai pulcnice lliid cele mcntinlrte de sislcmLrl marillrl (rnanla Si tata) ;i cele de sisternrl copiilor. I)e asenenea se m;ri pot observa ooalilii inlre manra fi fiuJ dc 15 ini. Sunt relatji dorite intre tata fi copii, iDtre unii copii ;i mama. daf !!i inhe unii copii Si sora lor
bolnar,5.

Solii I- slrtrl penlicostali, dar copiii nu sult bolezali. Dl F. a spus ci nu wca s6-i oblige si sc boteze. ldsinclu-i sir alcagi ci cc vol facc. DI L mcrge siptimAnal la inLrunirilc dc la biserici rnde se roaga pentru cei bolnavi. Aceasti l'alnilie este convins:r cii problenrele din lirrlilia lor vor'fi rezolvate doar de Divinitate. exchzind posihilitatea ca ajutoirrl sA vind din exteriorul 1'arrrilici. ln aceasli {brnilie lirnciioncaza p ncipiul conlbmr cArui.] \jcc.r cc se inrinplii in inledor sii rfunini acolo. mcmblii latniliei si nu vorbeascd cu nimcni dcsprc problemele lor (.1u1'ele riuldare se spali in farnilie'). De l1]enliol1at cd familia ascundea f'aptul ci unul di0trc mcmbri a fost iltelnai la psihiatfie. accasti iDfbrmaiie l]ind oarecr-un ..scipati' de d-na F. dar au czilat si vorb!-ascd dcspre accastA problcnra. Cu cxceplia cl-rei F-C. toli rnembrii lamiliei rclalioneizi ca un inlrcg doxf cr itn singur sistenl din medi . adici cu nredicul de 1'umilie. In rest toli nrerlbrii familiei feactioneazi sepafat cu aite perso;rne din nediu (icoali. prieteni, colegi, loc de munci etc.). tjxrilia f ef mitAnd nlcrnbrilor contactc cu cxtcriolul. Nlcmbrii lsrrilici sunt co|$ticnli de prublcmcle cu carc sc confrunta. sunt con!1ielli de borla d-rei F. dar nu incearcd si creeze o atmosferi lipsitd de codlicte ;i tensiulli. toite 4cestea arind Lu inlpact negativ asupra slirii ei de sinartate. i)entru d-ra F. sotul acesteia este tlr adovairlrt spriji11. in prezenl rei:rlizr liinci tcDsional l ditl cauza l-ticei bo]nels. Datorili \.a1oriz.ilii Bisericji Pcnticostalc. inlcr\.cr)tia irr rccasti l'anilie a lbsl destrrl de Cifici15. sotii |. consieleltircl ci-r cloar divinit^tca iipoirtc aiuta. SLal riit lllt11ili?i F. sutrt: aclaptarea la sitlutia de boal:1 a Inemllfilot tlaoliliei. irrplicarea .idcrlati a mcmbrilor llmilici in acli\ ititile casnicc 5i rcduccrca compo rmeltrlLri \ joleni 5i agresir al r1-rci F.C. Ul afuare dingnostic

/ortilit nrtltipt oblatlldticti,

t:u g] L|1ite

]-clutir inchi.\'r

4.

Rzumat al contactelor cu sistemul ciient

Primul contact cu t'a]nilia L a a\.ut loc in noienrbrie 2t)05, avind ca scop o evaluare Fsihosociali ncccsafi S.J.F-.M.R.C.l\1. Clrri in ca.lrul accstui runlocl am obscN'at cd sotii l,'. surl relaliv dc cooperanfi. ccea ce tl1-a dclenninal sA re\in la accasli lirmilie in lebruarie 2006. cD scopul de a completa chestiornre necesare realizirii unei cercetiri. Scorlrl obfimrt la chestjonarul privind 'll1dicele felaliei fbLniliale' a lbst de 10. ceea ce ne denoti (conform in{.cftr,fc1,rji stnnclard) cri cxista o problcrrd in ccca cc fri\e$te |clatiilc din inlcliorul familici. Salislacli?, rczultald din calcularca scorrilri la chesliorraruJ prilind 'Imp]ica:ea iir aclililaliilc rasnice" esle soazutd. obliniindu-se ui1 scor- de ,+ pullcrc. Scoruri]e obliDute la aceste chestionare iru nditat cai i'amilia se contixntd cll Dei Drrlte probleme $i mi-arn exprimat Liorinta dc a hrcra cu ca irr r,cdcrcx soluliLrnafii accstor-pr-oblcnre. L:r incepul metnbrii lamillei au lirsl inai rcticenfj. iLpoi aLr i!,.:.cplal idacal Lic a l-i spijini!i ir tezolr'arcu priit)ierDrjlot $i aLr colabolal
1.16

Inten'entia s-a deslifufat in pcrioalu 16 Jehruarie 20A6 20 apritie )006. Dup:a completarea chestionarelor standaldizate, urmAtoarea intdlnire a lbst dedicati clarif_rcirii problcmclor. Cu accasli lamilie am a\ut l2 intAlnil.i ca.re sau desli$urat la domiciliul lamiliei gi s-aLr slahilit de corrun acord cu mctnblii acestcia. Scopul qi rczultatul primelor doua intdlnid a fost ide.tificafea. clarilicarea si ierathizarea nroblelnelor Pentu a prezenta o evaluare cdt mai complexd a unei probleme. dupd ce aceasta a fost identilcatd" cstc ibafie impoflait sa lincn cont de potenfialul de schinbar.c pentru pr.oblcna insiiJi. p n implicalca sistcmului ciient ;i a mediului. Dupi cc am hnt in calcul acesl potcntial, urmitorul pas spte cladficarca si rezolvarea problcmei. a fost accla de a idcntifica problenra cu cel tnai ridicat potenlial de schimbare. Acest lucru mi-a oferit un adevzfat aiutor in alcituirea planului de inteNenlie $i in stabilirea ierirhiei probleDrelor, a scopur.ilor qi a lermenelor ljnite de tinaliTarc a scopurilor propuse. Pcntrll a li nlai c\plici1i. voi pr.czcDta in cortjnuare un tabele in care elle precizatd ficcarc problentd Si care este potcnlialui siu de schimbare, ludnd in considerare tripletul problerni - sistemul clicDt - mediu- Pe baza unei grille de valori. folosind o scald de la 0 la 10. arr, nuntetotat cu 0 : nici un potenqial: cu I : potenlial aproapc mcdiu; clr 4 : rncdiu, inspre scizut: cu 5 ..Dlediu; cu 6 = mediu iDspre inalt: cu 7 : aproape inalt; cu 8 = inalt: cu g : lbarte inalt $i cu l0 : notentialnaxim de sclimbitle. cu 2 = polenlial scazul: 3
Tubehtl nr. l9: StahilireLt
potenLial tbaft c sc.izut:

piaritdlilar li a potenlidlului le scl nhare

ale

problenelor

I{eljrtijtcnsio[atc

21

ir inledorul
Ianiliei
Lipsa rinri |nedic de farnilie pertru
I.t_-. Tendin1J de izoiare
6 9
t)

21

S!pfasolicitarea d-lui F.

26
7
1

lnsulicierla
finaDciare

l1

Itetunl fiicei

cle a

i5

l){a

F. soferi de

8 9

ls
22

fobie sociali Conrpoda'rentul agresiv a' fi'cei

1J7

lr.

ir

Pe baza anirlizei acestr tablcl. am i.rarhizat problemele cll caie se conliunta t'amilia funclie de prioritili acestea fiind:

Lipsa UnUi medic cle thrilie pcntru cl-ra F.C.; l--.C. rranilista un comportamenl agfesiv lafi de ceilalli menrbr ii ai familicil Tn.utliicnla lesursclul Jl n.-rn c ic t c: E\isterta unei tcndinlc dc izolare fati dc sistcmcle din mcdiul: D-rra F. sufiri dc l'obic sociali; F.C. refuzi sii urmeze un fuatament DedicanleDtos. in ilncgie de aceasti p,ezentare ierarhici s-au prezental scopurile ;i sarcinile atrit ale asistcrltului social, ca1$i alc sislonrullLi olrcnl.

. . . . o . . .

S ffirsolicitalea d-lui Ll Eristenla unor ielatii tensionate in interiorrrl f'auriliei;

5. lnterventia
in asistafca accstci farnilii am lblosit mai mulle ljpui de inlcr\enlic- de la inlcrvenlia dircctd la intcNcniia indirecli;i olerirea de in1bfllalii;i trirliile.Inler\enliaaincepuldela prohlemele care au prezental potenliah cel mai ridicat de sciimbare.
cadrrll intenentei h aceasta faurilie arr folosit ntetoda generdd L! Ltri.\!Ltn!(t ,\octuLe (pefspecti\,a sistemica $i centrafea pe s.tciDd)- plecun fi alte melLrde iD lunc!ie de specificul problcmclor idcntificalc (ccntfafea pe probleuri. lerapie de lirmilie. terapie cognili\ar $i allele). 1\Ietorla generali a asistnfei socialc iii propunc in partc.t de c!aluare si JprrcieL(71 tripletul problernd-- sistem client mediu ial apoi esle plaoificati intenenlu in crtul acestel inte ,enfii asistentul sociBl poate irrdeplini mai nulie roluri. curD ar fi: l'rroiier. avocat, eclucalor. consilicr'. mcdiator'. inelcplinind accsld roluri asislentul social sc gasc$te la intcrlircnla dintrc sistcmul clicnl 5i mediu gi incearci si colaboreze cu cele doul sisleme in cadrui intefl,enliei- pentru a miri inler'.rciinea clintle acestea. lnireagir inter\enlie este ghidatil de aceasti nletodi. Metoda celtririi pe sarcinii .r ]ts1 cca- mai utiliTati fi1{rtodd in cadnll inlcr'\,cntlci in accsl crz. liind i.rplicalS pcntru rnrnitoarcle probleme: suprasc.licitarea JlLri I. Iipsa unui medic dc thmilie pentr! Ii.(j., corrportanrentul agresi! al liicei. instficierllir resuNelor tilanciale. t.ncliDta de izolare a familiei ;i lobia sociali a d-nei f. Accasiai lnetodai de inteNenlic asjguri scrricii pc baza urlui contract. eN ind linilc dc timp si scopuri clarc si crplicitc. Poatc li lllosila c calegolii \,ariale de clicnli. Dc ascmcnca. ofcrii asistcrl!jlor sociali. care luctcazi cu pe$oane cri probleme de sindtate, un rnoLlel logic de inteNentie atit cu indir izii bolnavi, cit qi cu lallriliiJe acestora. Este necesar ca in munca cu astt'ei cle clienli sd se tbloseasci shategii practicc carc clcsc controlul asupra deciziilor luatc. Roala 9i inrposibilitatca dc a lua anuLnile decizii constitLrie o criz, pentru cljcrt Si pcntlLr tarnilia ilccsluin, dar aceasti crizar lun zeaze o oportunitale penhu schilrlbare in rnodelele familiale prir,ind modalititiie de rezoh,are a ploblemelor. ,.Angaidnd clientii gi mernblii i'amiliei in dehnilea 9i desti;unrea sarcinjlor, in scopul r'czolvdrii ploblemelor. ii pLllem inlila noi abilitdti 5i abordiu i dc rczolvarc cale pol ll apiicale 9i in viit-or" (W.J.Rcid. I992. p.l.ll). Asllil, aplicrlnd aceasli meloda pulcm impli!a toli menbrii tiLniii.i ir'r rczoivar.a ilrohlelnelor.
i11

r48

ha

la la

ul
L

tl
r. l.r

:-i

'I
:_

a ir

Mctoda ccntririi pc problcml este o Dtetodi utili in nltlnca cu lirmiliile in oare un panener este dilgnosrjcdl cu o boali psillicd. Irrnilia este considerali o unitate sociali qi in carlrul rnlervcnliei sc line conl de unralloarclc aspeclc: pcrsonalitalea Lu.tica a Jiecarur ,,cDtbLu: dindnica adapltii r.lurilor famirialc; valor e gi nomclc lra''iriarei .o1lportanentur lermiriei ca fiitare socjald (NI. Zapodeanu, 2005)_ l\.lulie dintre elenrentele acestei i1borcliri pot fi nplicate in m*nca cu familiire in care existi'n hornav psihic, ar.iind in vedgfe ca ,o nonrent.l aparilici bolii sc producc o risLrrarc a co'prementarilii!ii ror'rilor. F'amilia ca intfeg liecarc $i luat illdi'idual lrcbuic ajlltat s,l se aclaptezc la noua siluatie. Accasti metodd s_a ','cmb'in cezul de lali pcnt|tLl aplicat rcTolvarcal lrLnitLnJ|sli,r problcrnc: suprusoiictlar-ea d_lui F.. relalii tensionate in interiorul t'anriliei 5i comporlamentul agtesiv al fiicei. Terapia de fimilic este utili in nrunca dire*i cu lintiliile in care existi boha\,i psihici. S'nt aplicale mai ales aspccle di'tcrapia tanzacLionala. dcoar-ecc unicilatca liccrirei lamilii estc dali dc tralzactiile care const ricsc modclcrc de funcrionarc a rbnriliei rcspecli'c. str-uatrlra liii.iliei afe de flexibiLitatc. pentru ca ea tfebuie si reziste la schinbar.. cr si se 'e'oie zrdapteze atunci cand circumstaDtele o cer pentru a-Ji lnenline f.unctionalitatea. Aici inter\in subsisteDlelc f'e'rilialc care sunt reprczcntale fc de irrdi'izi singrrl.ri. fie dc cliede. Accste sLrbsistcne sllnt: sLrtrsistcnlul adultilor. subsistcmllJ paierlal 6i subsistemul liarilor,/surorilor.. Piecare subsisterl are nevoie de graDite clare. dar.in acelasi tilDp flexibile. pentru a proie'a re'oile eelorlalte subsisteme (1. N.Iitmfrn,2i:r01). i'f'amiliie cu bo}ne'i psiltici. aparitiir Dembrullli bolla\ eslc o sitrulic stl.esantd in sinc. care poatc dLlca 1a schimbarea graoilelor di. inlc or'l familici. prccum 5i a regulilor de lintctionarc ale acesteia. p.in t.rapia lh ltcrut-'l{i se iDcaarca redefinirea acestor cranife care si asigllre llexibilitatca si o adaDtafe eficieutd l'. noua situalie. rolosinc accastar melodi s-au ehofditt urrnatoarele proirremer reratii lcnsion.re iD inleriorul fa'iliei. comportanletlrul agrcsiv al liicej $i lendinlir de izolare a iamilici. 'lcrapia coglili\'i se baze:rzi pe ideea potri\it cileia tnajoritatca gincluriior noastre negaLi\'e sunt gererate sau amplificare da o atir..line ncrealista. de o perceptie distorsionalir a inl fiariilor F.. ca'c le receptionii'r. o"ccntuindlr-ic caloctcr-uJ ncgrti\. lii cafc sunt irtrotirnrte dc Lrn monoloq intcrior. nepotivil. Aplicatii a1e accstoi lerapii sunl f'olosile c' sLtcces '.1 inter\.entia din ftl.iliile cu un bolnev psih;c. i' cuul de lirtf, aceasti netodi a ibst utili pentnr dinrinuarea contportalnenfttlui agresjl al fiicei si pentru icdllccfea jibiei socjirle a ai_nei F. .\ciesle mctode rlu avul elicieDla riu\iDti lblosimJu sc contbinat in rezolva:.ea rnor problemc alc iomilici l'. l]nelc probicme nlr s-il'.t rezohat in ir,lrcgime. deoirccc ir)h.au il compclcnla
altor prol'esioLri5ti. iar

rimpr destinat interventiei

a 1'ost redus.

lt

! i
a
n

i l

149

_ii:
g.:;

i? U:
5

Etn
; Ia

ii

3*
L

E*
t 6 -i
? 't.

:
,.J

.ry
da.
1j .=
F

I t
9 ,g
,3
ti:

.!

.e

i
*
;{
a
,c

E x

* i

q
2

.i .. t'.
4a

_e

:4 t6

tt l; .l
tu.

q
d p

':!

-; ::: =-'

i{

'i
b,
P

g E

'a
:5

,!

:t
F

s
-

,ir ;in "3i

x;. i:

6. Obstacole in catea schimbdrii


intanrpin in colaborare.r cu aceasti faDliiie. l]n obsttrcol najor a tbst laptul cI rnembrii f'amiliei sunt crl posibilititi inielectuale niodeste. fiinc1 coNin$i c6 problenrele lor pot i rezolt-ate doar de Divinifilte. ercluzincl posibilitatea unui ajLrtor din exterror. Aceast6 conceftie a lacut ca initial nremb'ii f'amiliei si conrunice nai greu
inciL rle la incep tul aceste infer\.entii arn fost conltient5 de clificultdijle pe ca(e o sa le

schimbare. Alte obstacole int:ilnite au tbsr:

qi s6 manil'este rezistente

1a

sociail

relirrui membrilor 1:rnriliei dc a se implica in aclivitaliic casrrice; - datorild car:lctcristic or borii psihicc. F.c. a relizat ra inccpLrt un conlact dircct cu asistcnllrr

iir inccput, la car.c d-rra F. a felizal si participc: - reticenta \'ecinilor pcnlru rcluorea relatiilor cu lamjlia F.

- au cxistat citc\,a

intilniri,

Am irrcepllt prin intervcnlit dir.ectd qi prin ote.tjrca dc irfbrmatii pcntru a nrolira mcmbrii farmilici spre schinbare, dar practic accst lucru s-a irtilDpl.t doar in momc,'tui in carc aLr pcrcepul Lu aj.ror concrel (de ercmplu au allat ci F.c. p.ale bcnefici. clc
indcmnjzalia pentru persoane cu haldicap).

7. Analiza scopului/evaluaaea rezultafelor interventiel


Analiza scopullri s-a rcalizat Linaltd cont de grir\ itatca problcmei la incepulul procesului de irltcr\cntje $i dc situalia rinali la slar$itul inlcrvcnriei. Accst lucru s-a r.earrzal pe
r^n carc penlru a obscrva claci scopul a lbst realizat, ai! utilizat ulr punclal dc la -1 la I (-l .= scoD ratat: 0 : plrDct dc p)ecarct I : scop indcplinit). iar_pe|ml a cYalua gra\ilal.a problcnei de la inccpuLul 5i sfiri;ifir1 proccsului anr loJosit Lrn pnncta1 _2

baza unui 1abel.

adicS:

-l :

problcmi'r ldartc gravi:

0 .. problemil u9or

gra!i.

= protrlemi gravi: suirortabila: 1 : problemi scnigr.ar.:t;

-l

clc la

la 2.

I : prohicr'i

ln inlocnlirca cdt mai

lir.a compLicatij.

cxactat a t,tbalulllj am liDul cont $i ilc

ilrtrcbirilc pe care mi lc_am

adrcsat pc par.cursul proccsrlui. pcnlrll a ccrccta ctac,l:

- scopul a lost r.cali/at/in.leplinit p n intcrventiile planificale slilbiljte,h contract? $i - eslc ne.cs,tld o pcrioadS mai ]uogi de lirnp pe tr.u indcplinirea sarcirilor.,i - safcinile alr losl corccr scrcctate. clar dcscrisc or'gairiTatc inlr-o succesiune fi corccrapcnlru sc ati1lgc scopul'] - iDdcplinirca scopului o rczoh at problcma.

I)in labclul nr. 3 pri-.ind evaluarca scopuiui/ rczultatclor intervctliei sc poatc obscrl,ir ci a losl ratil doar un sinqLlr scop. cel reliritor la rcspectirea unui tralamcnl medicaDrcntos clc cilre fiicir lnrtrjliei F. LIn numir nta;.e dc scopuri sunt in cur-s dc r.ealizafe. dar surr scopurr
car-c au

ldsl realizale in tolalitatc.

iJt

151

Eco-harla esle un ins{rument util lblosit pentru a observa schimbdile sulvemrc la dvelul sistemului familial. Ea ne arati relafiile 1'amiliei ca intreg cu sitemele din mediul extem, relalii care po1 fi puternice. slabe, tensionate sau inherupte. Sociograma este un instrument folosit penh! reprezentalea graficd a relaliilor existette intre membrii far] iliei, precum qi a modului in care sunt distribuite sarcinile donrestice in cadrul familiei. Penfu a obseNa mai bine reztrltatele procesului de intervenfie, am realizat cate o eco-hafa $i cate o sociogramd, atat la inceputul procesului de ilterventie cat $i la sfir$itul
acesleia. cobfruntandu-le.

152

::s
-F:

I;.6 rJ:> ;*,


< 3.!
* 3o :Rc

:'sF :_-:

;:*,

*ii: ! it
\)
!

i:i i
r

'o

,'e
F;

*3

'i.2

,;
EAi
n

1
.a

*::
,3

!I i
I
$

It
3

,3

r?

't
-r",i
g

rg

$ $

I
{t

$
.E

i 2= d : : tt

tr=; :
=

:ai-;=

a:;n

a i;
4

* ?; *. 221!i E g !,5 !

a=.jaE : ! != i

Z E'P= z

72'4r-2 e:=

::!
!s

!:s
!q

!::

ig ;.JT

*ii 'ts*
i
i!::

::;:
tJ

i:;i

i:.:

!
Y

!*

_4.

5 *
a

c'

t
i
B

!
a7j:
.9
.E

4
e

I
] :
8.

r:;a!! 2t=-E;1
4 ri:

t
d.

ilia=:
! o:l zn4?'
'4.'!9!!!
a

r !

'.
i :
ii =
a

* ;
.z
t,

.;i;

tl I i: " i: il i,; ^'!= 1a a1 a- :'-x:;.1


1= =? ==7= i2

= = aZ i--I - ti rE 1.. : t -i:E.-:"

! !; ttr?Ii cZ

!.:

c
!,/. = t

:--] .t1

.i 'u, ,!r *s
.!82.2
a
; 1'*: .= !) a? -ql

i r i.ii

'::

! !vl i l;t{.l ." lr++ a I ;_1--tl

;i

F.C. (talal) cu locul de munce).


I

Din ecoharta lamiliei F. realizatd la inceputul procesului de inteNentie se pot obsena relaliilc t'aniliei cu sistemele din mediul extem. Sunt relatii atdt ale familiei ca intreg, cet;i ale unor rncntbri lLrali individuai. r\stlel. se po1 obscrva ielatiiJc dclectuoase alc familiei ca intrcg, care sunt cu \.ecinii (relalii tcnsionale). c familia extinsa din partea solului (rclalii slabe). iar cu activitStiile de recreeLe Fi cu prietcnii de fanilie exista relalii intrerupte. De asemenea sunt relatii del'ectuoase initiate doar de unii membrii: relalii iftrelupte (F.C. (fiica) cu sislemul de sil]lartatc $i l.'.F'. (mana) cu nijloacele de transport in comun 6i relalii slabct

FigLffd nr. 6: Sociograna .fioniliei F. la inccpuh.tl procesuhi de ihtet.l,enlie


3 februatc 2006

Le geruld.

Ilelafie existentd
Relatie doriti Sociogr:rma realizatd la inceputul proccsului de intervenlic nc permite sA virualiztun relaljile existcntc itrlre mehbrji familiei. daf Si rc]aliile pe care accstia Ic dore'sc. De asemenea, se pot observ0 coaliliile din intelioml farniljei. preculi fi existeDta uno. nembrii izolati.

r56

.s

FY li

c
{ \
.E

.!

v n

s
'!! ':

s
rr'

e;i!
ittg
t1"

=g 3r

.g

ecoJrarta care ne arati lranzactiile lbmiliei cu mediul extem dupd efectuarea interventiei. se poate observa imbundtatirea relaliilor r'n ceea ce privejste Ieg5ltuile familiei cu

Din

vecinii. prielenii dc familie, activilatile do tccrccre fi lnnrilia dc origine a sofului, dal fi leg5lua fiicci (F.C.) cLr sistcmul de sinf,tate. Au rimas ncschimbale relaljilc d-lui F. cu locul de rnunci gi accesul d-nei Ir.la rnijloacele de transport in comun.
Figura nr. 8. Sociograma JAmiliei
1".

l4 sfdrlitul lrocesului de intervenlie

Lcgendi:
Relatie existenti Relatic dorifi

La slarsihrl procesului de inlen'enlje se poate observa prin studierea sociograrnei ci s-au imbunatalit relaqiile din interiorul familiei, singurele relalii dorite au ramas cele dintte mami si liiczr mai marc sj didle bdiatul cel mic $i tjica oea male. Sociograma fi ecohafia sunl instmmente care nc aiuli sd virualiztun rclafiile din interjorul familiei. tespectiv cele dintre familje ca intreg si sistemele din mediu' d6ndu-ne
posibilitatea obsen'arii schimbdtilor cale au locin arsamblu. la sfarqitul procesului cle inleNcnlie se poatc observa atAt o lnlb|ul5tdlire a rcla{iilor din intcriorul l:rmiliei. cit 9i o rrai bunh relalionare a lamiliei ca intreg cu sistemele

din medi!l extem.

158

8. Concluzii privind interventia in familia F.

fiecare. reducAnd astf'el suprasolicitarea dlui F.: - d-ra JlC. irecventervd s5ptiminal frogramele desliqurate in cadrul Funcjatiei hstLrar, ceea ce r Juq lr rcdu((rcc cumportJntcnluJlti r.-rJ{i\.

,\ intervcni in aceastd l'amiiic a fosl un lllcru lbarle dilicil, datoriti coDccp!iilor membdilor famiiiei (ei credeau cA doar divinitatea ii poate ajuta sri-;i rezolve probiernele) 5i datoriti unei motivarii sc;zute pentru schifrbare. Totufi, in limira posibliGlilDr am relr$it si produc schinbiri la ni\ ehtl sislemului familial. Schirnbirile evidenliaic la sfAr$itul celor l f intilnir:i au I.ost: - membrii lanliliei au Jcusit si-$j inrparti sarcinilc intr_un mo,J cchitabil, impliciindu-se

tcama Si sUlbciue.

- datoriti implioilii in accste programc. slresul la car.e era supusa d_na F. s_a retius. la 1-c1 ;i i[teriorul familiei. F.C. ljind pAnd atunci ,.mirul discordiei.,t - d-ra ll-C. a reufit sai-si intocmeirsci dosanrl pentrn pr-infrea indenrnizatiei pentl u pcrsoare cu handicap gi l-a dcpus ia LJ.P. , Cluj: - d-rt f'.C. s-a ?lscris la un mcdic de f'amilic clir cadrul unei orgahizalii fondat:i dc biserrca penticostaii, deoarcce era singua Drodalitate Lle a prtea benelicia de asistenti lnedicald excluzand contribulia la asigurdrjle de sanitate: - d-na F a relr$it sai iasi de doui ori in iata blocurui ri'i si sc mai conriunle cu sentimentc dc
tenslunea din

se poate obsen,a cd la nivelul sisteiluiui cliellt s-a produs o corlportLotlt lt.I (L\odul tt care jndivizii iqi impa sarcinJle gospod:ue$ti $i modul in cale sc rapor.tcazb unii la allij) si schimbiri i11 ceca ce pr.ile$tc di.Voztltq .iectij,al (saListitcLia in ceea ce prive;rc dishibuir.ea activiLillilor gospo.idrc$ti a cr.cscut, ;-na [ . estc mai multumitar clc Dlodul in care se conportd ceilalfi membrii fara .le ea uLii jila de altii). !i Llir aspect asrrpra ciruia nu s-a produs nici o schimhare a fost fapiu] ca dl F_ nu 5i,a gasrt un loc dc rnuncai stairil 5i mai birrc rinlunL,.1L. Aliist rlrurLl s-r LratL'r.L lap1ur*i ci 9i lclualul loc cle nru.nci. dabriti progr.amnlui llexibil ii pcrn lc dlui F. sI lucreze si acasd 5i .ii-'i ii.trctini irrdrn.r d. zrrzrr, l tl< Jr ttr:,. in gener.ai. s-a produs o schinrbare la nivellrl il]tregului sistem t-amiljal, schinbare datofa|a tic rezol!irii amrmitor problcn]e. fic prin inpactul soluliilor gisile la Ln anLnnit nivci oarc .Lr influenlat pozitjv altc ploblcmc. ducAnrl la ilnbunilatirca siLualicj. S.l.rimbarca s a viizut alat direct ptill obsel\rarca col]tpoLtanlentuhti membrilor faD.iliei. c6t pr!1 el,aluafea $i indeplitirii szucinii 1a inceputul fiecrrei intilniri. Lrn alt ,',od de e\.aluare a i,rterve,rtiei a fost lccd-back-Lrl primit de ra nrenbrii lrmirici carc s-a, declarat murturniri dc schimbar c ploduse. do 1r.l si coDtinue proccsul dc schinbare_ Cazul de fari \.a 1-t monitodzat pe o pe.ioad,r de 6 luni. pentftr a ajuta sisteuru] iairijial si-5i menlini crJnportxneDtul dezirabil oblinut prin interventie. in aceastd perioacli membrii fanriliei ri s'slinuli in rczohaLca problcmelo'. iar cracd estc cazui sc r,a mr-c1ia legdtlrir 'oi dinfc aceasti limilie ;i insLihrtiilc competeDtc sar intorvini iD rezolvarea unor problemL, specifice.

_. il .,rma intenentiei schimbare lir rlrel

159

Concluzii 9i disculii
jrltcrler{ie am ulilizal o scrie de trctodc catc au a\'ut dr!'pt scop iorbunilali1ir trnctionfuii sociale a laniliei studiatc. lnlencntia rc. izah ill cadtu.l aceslei lilmilii poate li e!?luala la r'e i ni|cle : l. [;dt.le intcncnliei a! fost concrctizate in t'd:a iniliclci, in ca&!l cdreia s-a stabilit contitclul cu sislenul client, conttacful Si s-.r planilical intervcntia.-ltta ./e mlloa a lost ntarcah de haraspunerea in pmcticd a actiuniloiintervcnlicj planilicate prin indeplinirea s:ncinilor 5i la:a ter 1i11tllti in catl l cireia s-au revizuit problcmele iniiir e prin el;cluatea e\,aluarii finalc $i s-au identiicat shategiile care au d\''Llt succes in timpul intenenliei. lvletod:r cea mai mr t folositd in cadrul inter\.enfiei a fost ceDtrarea pe sarcinh, inlrucdt s-a dorcilit a li cea mai eficicr11i in solutionarea problemclor jdcntjficatc. Arn infampinat diiicullili ir1 caclrLrl ln:zei inifialc, datorid motivalici pcntru schinhare relaliv sciule a sistcmului cJicnt, dar 9i in timpul procesului de intefl,enlie pfopriu-zis6. De asemenea. li-a dovedit utilitatea io inten'entia in acest caz modelui rezoh,irii de problene. Au e\istat metode in aplicarea cfuofa am l'nfempinirt dificultiii. cum ar li lcr^pia cognitjvi $i in special a tcrapici dc lanrilic. care presupune un anuDit nivel de cxpertiza. mctodc a calor elicacitatc it fosl rnai rcdnsiin inler-ver4ir desfilrnati. ). Litili:at.a loriei a lbsl de o nranierd eclectici. pe parcrrsLrl intiegulni proccs de inten'cntie. aceasto liind ghidatd de maloLla genenitr u aii.rtcnlci socidle. Folosind aceasti mclod6. an) reusil sri jcffhizcz problcnele ill lunclic dc potcnlialul de sclrimbare al liccireia 5i si cvaluez indeplinirca scopruilor st:rbilitc initial. litjlitaLea:plicirii acestei melodc d fost dati dc irodalihtea de abodftre a sistemului client. acesta fiind evaluat di11 perspecti!'a liulcliondfii sale i'rteme gi externe. ecosistemic. Iiolosirca aceslei abordiri a lbst ccruta .le contplexitalea problcmclor cu care se coniunld accasta lamilie. 3. Pc lot parcrn sul procesuini clc asistarc am ircordat o atelrlie deoscbila /dcllall dtlli-Jiscfi iii. otii. tfatdud sistemul clienl cu respect li r^ncredere 111 lb ele proprli. Dcii aceestE categode ale bcneticiafi arc anumite aspecte specilice fi ar fl de prcferat ca m1lrtca de asistare si se rlalizez-c in cchipi nultidisciplinatd. am inoelcal o abotdarc dc tip asistcnti socii i carc a dal rczultatc dczirabile. lle 1ot palcursr itlletlcnlici aln acor-dai o alcJllic deosebitii auloJelcflnjnAlii
Pc parcrrsul procesuhLi cic

sistenrului client. precunr ;i respectirii ileirrnitirlii eceshlia. Toate accste aspecle alr Licut ca inten'entia sor-iali in cadrul lirnilie F. sa se realizeze inlr-0n mod pfofcsionisl. adecvat 5i spccil'rc mLrncii dc asistcnti soc'a]6.

Cottrdl]\ i.. 200i. IprdliiLe cag]iitir( - c m fi orlianan dsupr.t pt'optiilt, ginnri. llditura Polirom. Bucufc!tii llafiDan A., Laifd J..1iltltill''( tred So1:idl Wo7* lrd.J;.t' Free Press, New York: IUitmlhn 1., 1001. ?i,/-d1)ll /"lrnil;.,, Editnra Sper. Colectia Alnr Matcr. Bucurcstir Nearnlu. N., Fdbian A., 2001. l\fercde ti trhnni ttu Ltti\tenld \aciolal a fdnilidi. EditLlra Worcl Svsle111. Clui-Napocai l{.idlrlescu S.M.. 2002. l'r. iolog ia ldnaitilii {i tl brlii, Fditufa Nemifzl Bncurc$tii Reid. W.J.. 1992. Td\k So'ategies un E eit ictl 'lppndth lo Chlitul SotiLtl rlbrk. Colunrbia Uni\'ersitl' Press. NeN Yofkl ZapodcafLr. N4., 2005. 7'tfttpii /utitililLe ti usistdlla sa!iuLn (1 lttt]1i.iei. ts ditua Lumcrl la)i.

Refe nte billliograficc:

160

ASUI{ARE.{ RESPONSABILIT'iTII DE P,{RINTO: S'IT]DIU DE CAZ FOCAI,IZAT


AST]PRA FAI\I

ILIEI
C.ittilina SpA eakrt

Rezumal

ln lun dprili? d otltlui )005. d/. J.p. a contactat o orgLolizatie cure clenrleazu progratr* dcstirdte s]-iiitii .ltonitiilat h lifiLultatc, .\oric an,:r dirtot linonciff tleodrct:e, .urstinea iirlnsu!, nu rcutea sA.lirci lald sittlatiei in ure lc alla. Una dintre ltnhtenelt,pe (.Lo.e h rcLl.ona cst( legtt(i de lip,\Lt tpcttiului ,\i L! t:otldiliilor nacesdre ultui tr,ti d?ujnt. precto Si inpo.\ihilitateo (te d astg1fi? cetot citci cjpii di sdi Lninul necesft. I uktuul pocesului de eyloraft, asi\tcutut sodLtl ti i:u]jilio uu lu..fttt ld p.r!tcuktrt:urel!,i deliilired nLti claii a rrobleLnelor, olungd,&r-k l, co|1.luzia cii dcesteL! s! nanifesli la nhehr nai nulbr dtii dittiue; rlediul lzic si totlditiile de t'ia!d, lediur socidt, reralid ptirint!-co|ii, funclitnuea fanilieiper Mst]fi|jblu.ld ni.t!1yL)tdj. ,\i t& )1i|atul st.itii d sin.jtdte. Ardndu-se ii ,ederc cdldtitdte siste t ui client inlrtrentjd o lbst o ?ntufi spre intbLL]1dtdlirld litnctiondrii.lrttli/iei $i spft ilthunittitiren on(litiilar. de locuit. ('.t ri ynripii de uilatreittit s au uvut ILt buzd reoritr tisrenti.:Li, ntelod(r e rrtitii pe \tftitlA .ti cla a rc:ott,rlrii ie ptublrnrc. Metodelc le intcrrenli( L co,stut i]t co,.\iti(e ?ducutbnalA, inlbntiL\iL)nuld. Dt&liercd rctu!iti dintt'e li nilie ,i sistertcle ?\teiaure. yecuot Si.fdt.i/ittxut dc.esului lu tcsurse. Inten.enlia a lo.t Lt.:rltktt.i pe o pcrnxdn de |)ult-u lmi, kt ,\Ji)t.titul ot*steid p ndtF*, obse.':l)d il bunAtllit,i s(m]tificriir ld nielul (lrnlitiilot.de locuit, d,.eldtiitt)r di, ca(trut ltniliei qi tu ryetnt n t,t,tlittar

A.

Descrierea sistemului client

Fanrilia J. este forrnati din J.P-. tatdl. in vA$ti de 38 de ani. absoh.eit a 8 clase, in prezent Dfil oruparlie. C-oncubina accstuia Sj mama cclor cinci copii - E.A.. arc j5 dc an,. nn a urmal nicj o scoalS Si este casricii. Neliind cdsitoliti, o parte dintr.c copij sunt lrccuu po nlrDrerc tatallur. o parte Ic nllnele mmnei. Astf'el. E.P., fiul cel rnai nare. are l2 ani fi este elev in clasa ii IIIa laScoala Speciali. E.C..are11ani ii este elev in clasaalll:rla o 5codli normaii. J.C., 8 ani. cstc clc'\ in clasa I la aceeasi qcoali speciald ca;;i lialclc siu. J.r\.. dcrii a:.e 5 ani. nlr a fbst dalii la gridinil:r. nanra slNliniind ci poatc sir o lina acrsi 9i sri aibii griii de ea. Mezincle 1'amiliei. doui gemene, J-C. 5i J.C., au 7 luni Si slrnt in grija phrintilor.

B. Explorare
in faza de cxplorarc s-au pu{at cliscutii atttit cLl tatil" cill si cu mama Si o pa(c ctntrc copii. De asemenca. a! lbsl lAcule viTite reglllalc acas5 la ace$lia. s-a disoLltat cu \ccinii !i xrL

lbsl obseiwate mediul 1i conditiile de tr-ai ale familiei.

l.

Probleme idenfilicat!

r) Din perspecfiyn familici: lamilia idenlilic,r numcrorse problcmc pc cal-e alirmij ca a incefcal si lc rczoh,e. ins.l nu a tc jiL. lrr prilnsl r;n,j. condrhilc Jc locLlit nu sunl adecvate numiilLrlui d. copii $i nici cerintelor. ;i vdrstei aceslofa (malra doame intr-un pat crl cei doi nou-nascuti. iar tat.il. in alt pat cu ceilalti patru copii). L)e asenlenea. lipsa rpcr cmsnr. (trebuie sar aducA itF0 cu g,lcata din cl[iilc \ccinilor) $i a encr.gici cloclrice ie ir1:l1cun.a7.i ir
161

nlai rnult situatia. I landicapul copiiLor ;i nevoilc cducalionalc alc accstola rcprczingr pentrLr pSfinli o alt:.r problemi. alimrind ca biictii nu ii ascul1i, cI nu sunt clnninli ;i od mai mult ii incucd decit ii ajuti.
b) Din punctul de vedere al asistcntului social

Prohleme legdte de n|!diu: lipsa condi{ilor de tmi {11u au acces la ap5 curenti, gaz, caralizare. energie electrica); sprlfiul locuibil este de aproxinativ 25mp.

c Probleme legale

ifi.,ft farnilia J. qi fratele sophd. care locuie$te in aceea$i curte, oxisti djscnsiuni foade mari, lcgatc in spccial dc accesul la reslrrse. Familia cstc oareolrm izolati. ncavand contacle liec!ente $i surse dc suslincrc stabilc.
de mcdiul social:

I'roblene legate de rclatia piirinte-copiL da.d par'rb la nafterea oelor douil gqmcDe! cci pa|lu copii erau neglijali, dcscori murdad $i lira o alimenlatie satis]jiciitoare, dupa nasterea celof doi copii. starea s-a accentuat, mama nemaiputind si se ocupe de intreaqa lamilie il1 ,nod corespullzitor. Stilul de educirfie este la e\teme. lie lbarte rigid suh unele aspecte. fie laisscz-1'airc, astfel incdt copiii nu au o scrie de reguli !i standarde clale la care si sc raportczc. Mcloda principali dc nrotivalc cstc tic pcdcapsa lizicd, l;e ceiuta. blame[ea 5i
desconsidcrarea.

Problene \coldte ole copiilal atdt c.1 din gcoala spcciali cit gi baiatul care liec\enleazi o lcoald normali, a pfohlene legate de rezultetele scolare $i mai ales de motivatia implicirii ;ii lieolenlSrii qcolii.

o Prohlene
izt

doi

de i.irrld/er trci dintre copii au handicap. rctai d psihic.

urll

dintre ei avind Sindromul Doun,

Prohlemele legate t]e /irnclionured /inlilici suni cele mai pregnanie. fiind in spe.ial cletelnrinalc dc dist butia mlulilor in lamiiic ti dc modlll dc organizarc a accslcia. Gradul de dependenQ al copiilor 14i dc paritrli esle rrr:rlc, in condiliile in care h;urdicapul acestora le per-mite totu;i un rnod de viald nolnal. independent. Srtpraincdrcarea cu sarcini a nromei fi lipsa capacitilii acesteia de adaptare la sihlatie duce la escalirdarea ploblenelor lii lil
PC'?CtUarca aCeslora.

C. Capacitatea sistemului client


Capacitatea sistenului clieff a fost e\'ahlatd in cadrul unor ioten'iuri succesire cu pdrinlii Si cu copiii nlai rnari. De asernenea. au fost folosite analiza docunentelor (dolezi ale vcnjturilor. docnmente care se alesle sitlrdlia fcolari a copiilol etc) fi obser!a1ja :in spcciai in ceea cc pljvcgc rcgulilc ;j cornpoflancntclc mcnlbrilor in cadruL lbmilici.

a)

Ciclut vicfii faDilici.I. Familia J. nu este constiluiti legal. cei doi hiind ill concubiDaj. copiii lijnd ticculi atAt pe Dunrclc un[ia. cdt $i pc a1 celuilat. Ambii sotj sunt dc ctnie -.ronri. Alunci cdnd s-au cunoscut..l.P. locuia ilDpreuni cu i3tal qarr in Incrilnt-r u.tnulj. Tn Ie|io.rda r'n cale acesla :r hiit r exislat nlulte confiicte intte clinsul :i concubifla ljului. legate in special de acti\'ilitile casrice fi de alitudinea aceslria laiii rlc lanilic. 'rjncori. 1r1il rnerger si stcd lx

t62

Iratele lui J.P.. in accea$i cude cu acesta, insd acolo conllictcle cralr fiec\rrle. pe misu'i ce ;i incqr sir sc nascd copiii. accsta pctreoc tot mai lnult tirnp la celilalt copri al siu. .l.p $i concubina sa neantipLrtind siJ piimeascd din cauza lipsei tot mai mari cle spatiu. J.P. 5i _8.A. nu au luclat niciodatd. Anrbii obiqnuiau sa cAstige bani din munci ocazionale sau reufeau si sc inhetjna cu veniturjle i:lc la stal.

b) Contertul cultural E.A. provine dintr-o trunilie dezorganizatl. o nlare pafte din viatd petreca0ciu_$i_o pe strada. A locuit mult titp la sal. in cadrul unci laurjlii cxljnsc cu aproximativ lj membri. Mama lui J.P. a murit atunci cind accsta avea 1l) ani. rdtrrindnd in grlja latdld" imprcrmi cu cei doi liati ai sdi. Anbii pr.ovin din familii in care educatia nu era co$ideratir ru lucru impoftant. penhu J.P., educalia a illseml1al nrai lnxlt o prcnisi pcDlru a se pltlea insccr.je ultenor. la o Scoalii profesionalS $i pctrtru a u na o lnesc e. Fl.A. a cdfigat bani muncind lg :rJtc lamilii sau pe cintp. Venirea le om$ o g:ise e nepregdtitd qi hrd nici ,- fe1 de abilitdti de a se rnregra lr camnui nrtncil. Ca Ei vulori ;i norme, ambii sunt rupti de lirmilic qi dc mediul cultuLrat al accsteia. l.cgtrtlxilc intrc Ludc nu au fost cullivalc $i sc manillestl in pcl.l]lanenld o lcndinld dc iDviilo\.6tire a societdtii !i a sistemelor inconjuratoare de probleinele cu care ei se confhmld.

c) Roluri
in cadrul lirmiliei. roluile nu sunt clar dcliolitate. in primul dnd datoritar l.aptlLllri cd Du are un venit stabil. Astfel. pentru copii. distribulia rolurilor este un elenenr ambiguu. sdrcinile flind indepiirlire crind de unul elintl.e perinli. cand de celdlalt.

tatil nu lrrcreazi fi

asistAnd la cefluri irltre aceqilia cu prir irc la situatia 5i funclionzuea f-aDrilici. Mana esle cciL carc de r:ele rnai mulle ori st5 cu copiii" face dc nlincare gi s1)ali. i.atil. ahncj cird nu are grijd de gemenele nai Dici. pletcd de acasd fire sd spun6 unde. acest lucru generend numeLoase teisiuni in cadrl clrph ui.

aliil nu eslc peroeput de cdtre copii ca avdnd roluli spacilic nrasculine. clcoarecc accqlia i) r'iid lb.itc 1ar r.par:ind ccva. r'cnind dc ra rucru c. bani ciistigali" clc. RoriLr siLl sc manil'esli mai pregnant in ceea ce privcste edLlcatia copiilor. insA nu sub ilspect al pregdlirii li sprijinului accstora la lcoald. ci mai .lellrabi sub aspet al perlepselor gi al aplicirii nonDelor de d1scipliftl.
I

Copiii nu au airibuilc roluti speoilice pi cle nultc or.i. penl.u a nu incrrca in casb. clin cauza spaliului prea mic. pieaca al-:ri qi se rlai intorc atlnci cind se intunech. iqi Drai ajutd mltma in sarcjni ca aLlusul apei de Ia vecini crnrpdfituri. 5i

dcz:rpreciate. Consecintele pe cate unele compottamente 1e pot avee nu sunt discutate antefiot iar sisremul d!- recoinpensc ;J pcdcpsc n, sc srabilcste in prcalabil. in accst sisrc,,lnu nune] ci nu sLrnt implicari copiii. insi dc ccle nrai multc ori. nioi p,,,intii intrc er nu disculi asenlalte:r sutltecte

d) Reguli ale lhmiliei in fatrilic nu c\isld reglrli slrictc sau bine stabilitc cle 1a incepur. l)c obicoi, accstea sc lotneizd ca reculi i11 tnomentul in crre :DrLrmite cornlortaDtentc sunt peclepsjte sau

l6l

t)
preourn

rcgrli explicite lin in spccial dc ora la czuc copiii trebuie sar \iLrl in eJsi. 5i ric rncdiul in cafe ceslia au voic si i5j pclreroii tjlnpul. No arL \.oic sx m(argi rn
sei-ie de

aniunite illtluaie. considerate de citrc pdrillli ca lii)ld iocive peDtru .1celtia. in Iegirluli .u fcoala reglrlile sunt mai mult inrplicite. deii in acesl ciz Dlesidele b-ausnlisc sunt c onlr'adiclolii r aparent. parintli afirmi cd $coala esle lbarle il1rportant, pentl-ti copii $i dr incclrrcd sa ii molivcze pc ilccstia sai mcafgi !i si ollncze cufsurilc. i sii, atitudinca lof 1i!5 de acest lucnr esle dil'erita. concretizatd prin neglijenli sau chint incitarea copiilor si stea acasi. rapo arca la divelse Dlotive pe11tru a nu-i triDite la icoald. Ca 5i regLrli implicitd in lamilie sc pune acccntul pe supravieluirea de la o zi la alta sj pe salislacerea ncvoiof de molllent. Dacd manra ate uer,oie ca cinc!'l] sd stca cu cupiii lrlici. i se pare nomal ca fratii mai mari si lipseasci de Ia Scoali din ltcest notiv. deli tatdl ar putea
sa

preia aceste sarcinj.

Granitele lhmilie GraDi.tele fuDliliei sunt inchise. ln Dr! te dintfe si1[atii acest lucru este -iustificat prin probleni,r sptrliului 5i x numirului cle copii. precum 5i ir rnei diversitati scizute de rnedii cu ctue sa irtre in contact. RclatiiLe sporadioe cu rldalc. lipsa uuot- lcgdluri strense cLr anLrnile pcrsoanc semnificative. lipria unui serviciu sau a unui rllediu de lucru fcstring posibilitilile de interactiutc dle litmiliei.

e)

Structlrn

de puicre

Sh-uctufa dc-

p tere nu este bil1e siabilitd. Atunci cli]ld

este acasi. tatdl

pfeii o prule di1

autoritate. iDsi in lipsa lui. 1nama ia cea mai niare patte dintre decizii. Falnilia se camcterizeazd printr-nn sislcm cle aLrtolilaic arlbjvalcnt. copiii rapondndu-sc in ltrnclie de sinlatc, alcator. la LrD piirinte sau allLLl. in mod {'rccvenr. irtrc pdr-lrrli. apar oonllialc pcnTru putcte. ceea ce lc dilninueazi alrtodtatea in fata copiilof.

g)

Neroile emofionalc Ncr'oilc cmotionale sunl lbarlc pulin salisllcule. O nai rnarc irr, plica]e in accst scns o arc iatil. cnr-c sc ioaci mL l mai liccvcnl cr.r copiii 5i r'i tittc iIr blale- in conlparatic cll nl.ur.r. \'{an i f'estdrile rerbale c1e i:d'ecliune surt li)afie fatc. considerindu-se cd astlel copiii irr' l.Lltrir J..! eni -.r.trt:rt | . I :rr- n,.'t , .c llr d< fiftr'tr Piirinlii consicLeld cd esle n1ai bire sd le arate copiiior ce gre$esc 5i sar lii certc. pentfr cir i,.tl(l \ur rr\.rtr.'um .: lJJi J rl.j'ii.u:,(. Pc dc alta farle. spa!.iul tbar'lc tlic iu cate locuicsc duce la trn antn;t grad de aDiietate. care. clul'rlat de rlecesitaiiile !i stilul de viali pe cale iL iinpMe prezenla llnor copii nou-11iscufi. oie$te rliveli de agiti4ic 9i de tensiune iu farnilie\,Ialilcslailc atbcti\e laf de ccilalli cr"rpii au so,zut $i mai mu]|. alil ca ii inlcnsilate c;it $i ca ii .alitatc. odati clr nn$lerea gcmcnelor care ocupi o lbarte mare pafic din timprrl piirinlilor'

Scopurilefarnilialc Nu existd scopu firmiliale explicitc. l)c ascmenca. lirnlilia nu ate scopuri coinurc. pe carc sa lc imp:lrlalfcascri qi la carc sI se rcporlelc. Pirinlii incearoal si asigurc minilnlll naccsarvjerii clc ln o zi la aha. Se l'roate \orhi ;ii despre o tcndinfir de blazirre 5i dc o ieilncele drastica a ni!elLriri rie xspiraiii.
l6-t

h)

nivcl.

Scopur.ilc liunilialc sLrnl tbadc slab definite $i (lalorita laplLrlui ci familia nu mtcnctioncaTS cu altc iDedij. iar $anitcle accstcia sunt inchisc. in accst 1il, scopulilc sc pol contufa 1r1ai grcu. idr seDtimenflrl identititii lamiliale este rlificil de tir.mat. Scopuri comune nu existi nici la nivel de cuphl dato ti comunicidi .lelicitare la acest

i)

\'alorile lhmiliei
Se poate obsena

lamilir le consideri g.cu

acestca locul dc rrulti bani $i o locrinld adec\ata ar rezolva toate pfoblenele cu care se oonfiunth. Se prme un accent foafie mare pe abilitatea de a cagiga b.!,,ri ii de a,.fi descur.ciiret.., pe cuno$1inlele $i relatiilc cirle pot rczolva o mulfinc cle p'oble'c. se pot obscn^ asrlbl lendinlc spre rationalizarc, ir cletrirrentul anarizei sitLufiei a identific?idi lutuor implicaliiror ;;i cauzclor 5i pfoblentelor.
Aceastd tendint,i dc valorizare a aspectelor cme lor.. ca teaDilie qi nentalitate. le lipsesc. 5i estc dublald 5i de o pcrr*nenld devalorizare a prcpdilor pe$oar. !i rjilpdcitatj. llendinta este Erre o ncputmli inr:ilatal $i i']1re1inuti.

in aceasti sifuatie o tendinta de a \,?loriza bctnai lucrurile pe care de obtinul dar indispcnsatrile pcnlru imbuniitdtirea sitlaliei Ior-_ Cu 1oa1c control (iocus orconlror) rdlnane crlem" acelria fiild co'*ilgi de lzpfur ca'rai

j)

Situafia socio-econonrici Venituilc slabilc a1e lanlilici sunt asjguratc prin aiulorLrl sociil. iD valoare dc 1.300.000 lei. alocaliile copiilor 5i" indireor..rasa dc carc aoegria beni:ficiazi in cacrlur scolii Ajutiloare. Rest'l sunr ocazionale. in ilirclie de ceea ce poate ce$ig. tatil atunci cinll luc(eazii.

'eniturilor

Pl.ocurarea pcntru sil'afia copiilor csre minirni. rata dc 5 ani nlL a rost clusir niciodat5 ril grrdiniti. ji'll.ar ca fan]ilia s.l poatdjustifica in \i cu] lel accasli alcgcre. Penh-ri absentele copiilor de la scoala Si peiltm firptul ci nu au inscris_o pc iiica lor la grrdinli. moti\arl invocat de cirfe acegia este ci nu aD posibiliratea si ii intrctinai. si ir inbr.:rce cu lraine curatc {i sat ii prcgallc'ascA coresplrnTilor.

D. Stabilirea contractului
Ploblena principali a tirniliei rezidd in prinul rund in dificultatea cle a-5i clarilica ei i''qi$i situalia- dc a-$i idendfica in clar problcrrelc. carizele Ei irrrplicatiilc rcest'.a. vizi,nea ''od asupra situatici estc lin tali $i nu sunt luare irr caicul mullc dintrc alremati'clc !i lactorii delen)1ir1anti. Peryetuafea acestei stali este facilitirtd in m.ue fa e 9i de modelele fiuniliale, in cadrul circra nu au inv,ltat lnodalitdti alternatile de rezolr.ale de prcbleme qi de raportar-e la 1umilc silualii. Clnrtraclul cu accasti lunilic a viTat h pdncipal oondilionarci ajulor.ului malcrial gi furniziuea acelol bunuri pe ccre lc considc'au de strictar necesitate- de realizuea anumitor demersuri in vecierea cfe$terii firnctionalititii Si organizinii la nivel .ie fanlilie. l'drilitij nu alt iosl dispus; si palticipo la ou$rri sau scnrninarii in gr.up pe temc lcgatc de clinanricile i;i lirnctiorafea ih'1lilici. astf'sl l'ncat accsle rernc au lilst ab,.rrdate in rrocl indivirlual. Cultractui ir lbsi stabilit in moi:l re$al, insistiitdu-se pe ideea d. pa eneriat si dc itrrplicarc fecipioci ill solLllinnatea probletrrclor.
165

Dc asanrcDcit. au 1()sl dispu$i si discute sitllalia cu asistentui social Sj sa galseascd altcrniilive de inleLcgcrc $i dc raporlare la aoeasta-

E. Interveniia
atat io

InteNentia s-a dclulat pc o pedoadi dc patru 1ui. aceasti liln;td de limp liind stabilila cle specificul organizatiei ;i de obiectir.ele stabilite inlpreund cu clienhrl. cdf si i11 htr. tie de.li1'nrribilrtrter ii inreresul rcesnrir.

iulctie

Principii, teorii 6i rnelode de intenenfie a. Tcorict sijlemicat: a iost folositi deoarece orice disirnctie care afecteM5 iamilia. afecteMi totodari toate $bsisterllele acesteia si functioDarea ei in general. S-a umirit in special o inter\enlie la nivcl de: reguli clisfirncliomle, distribulja puterii in larrilic (perceplia pirintilol clrn c.i ei au drept dcpljn asupra copiilor): al'cc1e fi sentimcntc (dc oele mai Dulte oli e\p[irnarea acestora esle inlerzisi sau sallclionati collsiderendu-se cd dauneazd Luei bune educatii a copilului): mitud pe baza cdrora fllnctioneazi familia {"Nirric mr csle modjficatri] in lilrlilia noastd. oricc am lace mr pulenr schiurba situalja'); disldbu[a rclurilor {supraincircarca clc toluri a mamei gi ncglijaru copiilor): comuricare (neconglucntc lj
hariere in oonrLrnicere).

copiii. s-a avut in vedere laptul cii in cadul l'amiiiei se manil'estir cel maj trlull irl\'dtalca prill imilare. lUodclLrl otrit cle cirtre piuinli arc uncori un impact niai mare asuprr copilului dcodt oricarc alle metode iblositc in disr,iplinarea liri. b. (enhured pe sdrcit?rt a lbst lblosild deo.u-ece. angrenati in problernele li dificr titile cu care se conthnta, aceasti firrilie alea dilicdtdti in l-iii identifica scopuri $i obiecti\e conllmc. in majoitatca sihlalijlor. cliar rcnr tindsimai caute posibililiti 9i ailcnuti\e i:le iefirc dirl cl.iza $i linitirndu-sc la solutjj clr impacl de soudi durat6. Dc ascnrcn!-a. pdncipiilc accstci melode au fost dc'osebil de utile in ceea ce pti\'eS1e lbnDarea abilitatilor de a analiza o situ.ntie. de a r{efini o nevoie fi rln scop fi de a identilica pa;ii necesar-i si resursele pentm indeplinir.ea acesnro c. llodclul kzohdrii ic Vrcblene: d lbst necesar tla{(nitir diiicu]titilof lamilici dc a-sj delini colecl pt-oblcmclc 5i. il consccinld. cle a identifica sdulii r,irbile. Prin dcprinderca accslcia si abord!'ze situDtiile irroblenatice in|T-un mod structu-at $i n]i'ti ales si ulntilreasca un anumit nrodcl in soiulidlarea lor. familia a puhrt i echipatir cu un set de irbilitirti. astlel incif ps \,iitor. sal lie capabilir si iqi rezolr'e singrle problernele. <1. Centrareu pe r'1lerl: principiilc accstei nctodc au l'osl l'olosilc in spccial iu 5edinlclc dc corNiliere. pcntrLr a stal'rili relaLia de inoreclele cu clicntii qi pc tru d oLri ac!-stora incrcdere in propriile capacitdii $i resulse. Un alt avantaj al acestei metode a coNtat in faphrl cd a pemis asocierea iotfe sixcini fi capacitdtile proprii tiecirui piriite in pin1e. ceea c. a dus l-le la fbrnarea de abilititi sirccjtjce, lie la con$tientizarea Si rccunoa$tcrca unui potcntial existent dar
ncdczvollal.

ir

ceea ce prive;te

a. ('ontililte educalionoldt a.casti


invdlareir ]rdrintilor cum
conifaproddciive.

Strategii dc intencntic
mctodar

a lbsl utilizall datoriti proble|Delor lcgirle

de

clinzrmici. dc rclatia pdrinti-oopiJ cu care se crnrfl-llnta

sii iii

larnilil. l\{eloda a lost cl.oscbit de utila $i in educe copiii. eliirriMlldu-se astfel conportalnenteic

166

b. Conn^iliere infufi1dliot\elii. a fost tblositai in spccial in lucrul dircct cu latil in sprlinirea ;i ircestuia sA indeplincasci sarcinile legale de ciularea acti\? a unui loc de tnunci. c. llcdierea re[aliilor dintre li:inilie g sistcme exterioare: probleme ale familiei erau ^nrrmite gonerate de factori exlerni li, datorita unor tu)dele neproductive de rclationare. a lipsei ale resurse 9i a lipsei abilititilor 5i cunostintclor lariiia nu reugea sr se raporteze in mod eficienr la acesti.. tl. Fcrcilitarca accesului la resl.o'e.lipsa resurselor a lbst ide'tilicatr de familie drcpt una clintre cele nai mari probleme cu cate se confrunta. interventia derulata in acest seDs vizencl identificarea unor reswse pe care 1inlilia s6 le acceseze punctual. iird j^nsA a se crea depeL-rdeltA cle accstea. Problcma in c;zul fa'riliei J nu consli neapir.at intr-o lipsi dc rcsurse ci mai clegrabi inlr-o abordare a problcmelor de tipul genererlizdrilor ..nioiodal5 nu vorn 1i capabjli si rczolvim o astfel de situalie" $i a miturilor .,dacb nu ai bad. nu te poti descurca in viati... l!{odele de inter\''entie folosite se axeazi in primul rAnd pe gdsirea de trlternatir,e !i pe analiza acestora, a-dfel incet talnilia si lsi dca seama ci cxisli numcroase lucrud care le-ar pulea inbunitdtj situalia si cate sd nu implice ncapirat dspeote matc ale. Obicetivc ale inten-crrfiei:
Familia sb conftientizezc aspectele carc poflurba furlclionalitatea acestcia $t sa depdFasl nivelul in care acestea sunt atibuite t'n exclusivitate doar factorilor e}iteni

SA stabilscs&'r

l'r

sct clar de reguli in ccea ce privcste atAt

actititiitilc casnice.

cdt

fi no.hrl de raportale la copii

. Sb sc bazcze. ln cducarca copiilor. pe disciplinarea pozitir.i . Siifi in, bunirlirlea-scd nrodalitatile dc conunicare la nivelul tamiliei . Sir ameliolczc condiliile lizicc de via{d alc iamiliei prin optimizarea distribuirii

spaliului (rcarcnajare) $i instalarca curenlului electric r Responsabjlizarezr pdrintlor Fi cre$terca inct.edeii in capaoitltilc propdi

Etape ale inlerventiei


Faza de contract in rceastd fazi directiile de actiune au vizat Identiicarea problenrelor. principale asupra carrola se doLeste inten'entia, cie1nersurile intrepdme in acest se11s constitd h disculii cu paidnii pri\'inil dil'icultilile cu carc sc conil.unli. posibilc cauze. modalilllile dc solulionare antcr.ioale !i inrpaclul acesloa asupra silllaliei. Clientii au idel1tificalca $i probleme: conditiile de loc[it inadec\.ate: djficult,lli in relatiile clr oofii (autoritate. inplicarea copiilor in sarcinile z nice. sprijin $colar); lipsa unui venit stabil. Au realizat ci o r re partc dintlc problemelc pc care le au sc daloreazi in special modulul in carc au abordat problcma 5i a lipsei unor dcmersud cla.rc de solutionar.c a silualici. Faza dc formulare a unui phD dc acliunc ln aceastd fazi directiile de actiune au vizat stabilirea scopruilor. a allernati\elor si a sarcinilor nembtilor familiei. d:t 9i a Iirritclor de implicarc a asistentului social. in ccca cc prirc'5le condiliile Lte b(:uit inadecrate s-a stabiljt ca, in tcnrerr de ma-\im doud luni. nrembrj talniliei sd participe inptermar la arnenajarca curtii. la cu.itarea acesteja. sd se irrplice in construire4 din restuti de lemn. a rnui depozit in cate si poati fi fuso lucntri c.rrc nu eslc rbsolut necesar sA stca in casi: consLr[irca dc tx.llll.i suspendate pentru cconomlsifea

167

acest nivcl i|lpliclt?u asi.\tennlLti.rocidl lptrr't intemediul organizatici in carc lLrcreazai). \'il consl.a in lurnizarea unor obiectc de mobilicr (li]h!i s'.qrlairusc). in ceea ce prirqte li1t,'o electrititcllii s-a stabilit ca. in termen de o sirptimini. si se r'nceapi clenrersurile necesa,e pent_u montalea unui contor de electricitata. Inplicdt'e.l asistenrului sociul va consta ln iclenlilicarca dc sponsori care si linanleze lucraraa. irr ccca cc plivegle rclrliot1drcl cu copiii s-al.|ol,ra1 organizar-ca dc inlAlniri bilunare it re asisteDtul social si pdrinli in cadn ciirora si se discute despre: modalitdti aliernatile de educare a copiilor. posibiliti! de motivare a lor 5i de implicare in sarcillile comrule; principii ale oomunic,rii el'jcicntc; rrooia de leed-back pozitiv 5i de disciplinale pozitivd. h problcrna lipsei renittllti stahil s-au stabilil doud irrtahrii indiviciuale cu J.P., in cea de-a treia lune de intenenlie. in sadrul cdrora si se discute despre orienlarea prolesionali a

spatiulr.l.a

acestuia $i modnlitdtile de cdutare activi a rmui loc de munca.

l'aza de implenentare a planului de dcf-iunc in mlur rnonitorizirii i11te1.!enliei. au lbst obsen ate urmltoarele: - Te1il. impreuni cu copiii au inceput si lucreze la curatlenia in curte ;i la rcorganiz:tea spalirtlLtj irr casi. Atl li)sl lmsatc sarcini $i strbilite scopuLi colnullc. - Ta|i t trrx-s sd sc iDleresezc cllllj sunl clcnrcrsrtdle neccsate pcrrh'u inslalauea curenfului electric in acea zonir (inIi)nnatiile au fosl \'eillcate r teriur de cdtre asistenflrl social). S-au inceput clenrersurile pentru ciiutarea finanlatorilor. - irl ccca ce prire$te rclatia cu copiii. s-a liicuf un proPraD in cadrlrl ciluia acc$tia si iiii t'acd lcnrele: s-a0 stabiljt rcsponsabililiti in pririnla s:ucinjlor zilnicc (curilenie. dus gunoiul): s-au organizat intilnri connute in cadrul cir-ora s-au discutat scopurile ii sarcinile pe cale le au cle indeplinit fiecare: tatil lj-a asumai sarcina de a tine legdflrra cu Noaia ;i de a airta copiii la tcnr. r$ir/erlr// .t.).i// a plrs la dispozilia lirnrjlici posibililalea (le d ttinlitc unul dintre copii ir cadftrl ccnl|ului de zi 5i clc a bcnct]cia de spdjin pc lirric $colala pcntru oricale dinlrc ceilalli copii.

Programul intilnirilol. bilunare de consiliere educrtionalii


educrrla copiilor a cuprins:
'fen1(i
,.

a pirintilor

privind

o/r? fi de . ' , ctl scopr de con$ientizare a relatiei dintre modelele parentalc' dc educatie !i ntodelul adoplirl lata de copii. identiflcarea asteptdfilor liti de copil. precl n fi ctulo;r$iefea modalilirtilor prill ciue iiNatd copilul. cu accent pe imilared p:iri lilor'. $edinlu nr.2 Iemd Dece filcL copilul ntett ceett ce.fdcel' . cuscopuldca obiSnri pnfinlii sd gdndeascd situatii altemative !i si tru aclioneze sub inrpfesitl ptitnului impuls. eliminiindu-se asilil perspective unilatelald de interpretale a unei situatii. ;.tlinla nt.3 Tam(i Cin(l si cuu trn di.rLulul ultina d.ltd cu crtTtilt.l tnett? . cn scopul dc a idcntifica qi elimina modaiitiililc inelicie[le de conruricare. prejudecilile !i barierele. ,letlinlu nr..l 'l'cmti L)e ce nu nd atcubii t:o1ti|ul? ", crl scoplrl de a i(lenlilica in nodul lor cle a cliscula cu copiii - aspcctelc aarc lac corDnnioarea nclilnctionaLi 5i inYitarL-it dc nodalitati altcrnativc de conrttnicorc (ascullil[ea rcli\,i, D]csajc la pcrsoana J)$e(.[infu ].5 I'enat ('uut il loli\-c. pr Lolil it mat ut(ult?.) , cu scoPul de

$ttlinluw.l

Edllklia

168

a in\.ila pdrinlii si analjzczc situatia $j dfu perpspccti\zr copildui sa gdseasci iji Dodalilatca
de comunicate si sistemrrl dc recompensc 5i pedcpse aclecval. Sedinlct w. 6 .-1'entA C6nd cttpihtl s_rr obiSnuit dL,ja s.i .tclit,nezc

astl.r,l

silualiile fi c\perienlelc a\,ute de parinlc pe parcusul accsror irlilniri. a gradulur ih carc pir.irlii au pus in practicd cele r'n\.atale. precrun $i a proiectiilor in viitor in rapoft ; aceasta teDrd. Totodati. s-a pus un accent deosebit pe distribu{ia sarcinilor in lanilie pe rolurile pe cale le indepline5le tiecarc. Cu aceastii ocazie. al lbst implicati toti nrcmb ;i i lilniljci |ji au avul posibililatca si i$i expunS punctul de'cdere in legilua cu incdrcitu,o de sarcini $i cu \aloarea pe care o atribuie acestora. Ileactiile l'aniliei au fbst la inceput.le suLpdn.lere. namtetsAnd o oarecarc rctinere fatd de discutarea unor astf'er de s'hiecte tipurile de aborcrare a probLemelor. 5i inccp6nd oU aproxinl;rliv a lreia in6lni1e. scnlimcnllll cle incrcdere s_a lomat $i almoslira a dercnit lnaj pfoductivd. - in colaborale cu un centrx de orientare in caierd. au lost t!_state abilititile fl aptitudilile tataif i fi s-au iclentiticat posrbrle nrochiirlti de rflutJr(- il unor. locurr de nruncb. Asistentl ,ncial Lr indrunrat laliil spre surse dc inJimatji pr.ivincl locurile dc munca $r t_a oj.cril sprljn in lr'eg:itirca pcntru iJrtcn iu Si redaclarca CV-ului. Evaluarea inler-r'cn f iei: Rezultatele obtinulc in unna inter\jc4iei dcrulale relel'd o indepJinirc a nrajodtitii obiccti\.cior stabililc. Colcctarea iDl_orrnalrc1 s_a lacut pnn DtcrmediUl obsenaliei fi a inteNiuriJor. In ceea ce prive$te c.rnditiile tle locuit: spatiul a l.ost reamenajat. reducAndu_se numdrll de copii carc clornr in accla;i pat lti obliniindrFse n]ai nrult spalilr liber.: curtca a tbsl cur;tala Fi toalela rcamenajafl aspechll zonci liind senrnticati\. inbun:it6ti1. l)c ascntenca. au losl caslle nl[teroase ]ucrud cat au p[tul ]i rccondilionate sall retaloailicete (1ier. nacrilanui. horucnll. in rca in stal6.ii [Dei ni ie .re c l n e nt e/ecrrrc. s-a obtinut pfomisilurea unei ii Dantrri. 'eile lnsa se a$tcapli rczLrltatele p'oicclului de fczabilitale pcnrru inslalarea conrorului dc eleotricilale la ircca locatir:. lmcdiai cc se ol.rlinc aceasli aprobiuc. se vor dcnura lucr.irile. itr leyd cle rDonrlonzar-e post-inten/enlre se \or transl;ra baDii ir conful firmei prestatoale de serricii, ps fiisura ce proiectrl evcllleazi. In problema rcluri(i ct! (iollli. s-a p.tut obsen.n o imbunbtitife ser,uxiicatir.al a conluniciuii cu acc$tia. Pirinlii au in\,Atat sA delege siucini sd lejuslilicc. ci_esc6nd scmnificativ $i Jiccventa recon'ipensclor l'cr.bale. in prezent. copiji sinlt ci stint ilnplicali $j cal au Ln rol important i,' funclionafea familiei. Unul ciintre copii apeleazd ih r'ocl frecvent la seniciile cen!-ului de zi penbu a beneficia de sprijin in realiz'rea te'elor. itu f-etita de c,nci ani a fost inscrisijntr-nn prograD pcnlrLr copii prcscolad clin cadrul unei funclatii aIalc in apr.oprcr.c. rn oeea ce prrvesre krelral en rri J.p. in canpuln?',(.i1. acesta a r'ost sd se interescze cre loc de nruncd la Diieclia pentru Dialog. Familie ii Solidffitate Socialar Si a identilicat nlai nrulte anunFrd in ziarele localc. prezentandu-sc la 3 intet.viuri de angajare. firar insd a fi angajat. Situalia \a i nonilorizate ilr conlinuart, iar arlilnca esislentului social sc va concerrla pc incunlerea si sllstinetca lui J.P. in accste dcrrrersuri.

annmit.li[ '.c\tscol]rldeai,Atapirintiinretodaertinctiei $i sA o aplice in situatrr ]ustiticate. .\cJint,r n litna r .-,t t,,,r.,.!.!.1/! , c r../ /r'' (U \t'opr,l d(.t c\drt,.l

intr_tu:

169

Concluzii 9i disculii
Nlajorititea pfobiemelor de firnctiotuue la Dil'elul lbmiliei au fost deaenninate in principal de atitudinea fatd de situatie. .{st1'e1. modul de raportare iD interiorul familici. intre membrii acesfeia. modclclc ci: con[nica]c $i relafionarr '' it 'lllcntcaTa puernic anrlosfcra de lnmilie ;i nlai alcs modui in cac accasla se implica in rezolr.area problemelor ,si in relaliile cu cdiul cxleln Sulirasoiicitarea unui n'tenthm al fiuniliiei. mai aies in condiliile in ciue ceilallj mernbri nu se inrplica in sarcini cruente. duce la demoralizale !i la escalaclarea pfoblemelor' llilicultitile intanlpinale de tati irl gisirca unui loc de nl|n]ce, sc datoreaz.i atdt llpsci dc pregatirc int-un anumil donrcnju. a unei e\pefienle relelanlc. ca1 ti a abilitarlilo. dc a li1cc lalii unui interviu. de a intm in contact cu angajalorii- Pe de ahi pade insd. obi$rinla cu nrodul de Yiatd bazal pe resunele de la slat fi pe venittllile ocazionale pol duce uneori Ia sciderea motilalici in ciiutarcd urnli loc de nrurrcb Fi ilr considcraraa acestui lrc L Jnai putin atmcliv,\vim.l in !0dcrc dinin cjlc jntcrne alc accstci larnilii sc poatc concluzioDa cd nu doaf nun1a lcopiiloroste celcare deferttlini gladul de funclidBlilatc al acesteiaci. il1tt-o foaltc nlare nlisufa :i capacitatea iimiliej (ca fi sistem ii ca li nenlbri individ ali) de a se adapia coDditiilor de mcdiu. Astlil" o lamjlic cu acela$i numaf dc copii" tfiiind in conditii similare. poale sI sc consitlcrc implinilii fi liri problenrc scDrnificetl\c. in limp cc ccalalu sar lic coplcsila de diiicultilti ii r'n nrore parte nelincliolialai Aspectele deliritolii in ceea ce privesfe ece-{l lip .Le lilrilie coistml in prillml rlird i1l rlatiile clinhc piuinli si copii. .\cestca sunl inllucnlatc in prjmul rfurd de l'ilctoml 1imP. copiii sunt tic ptr$i in poslura dc a J...hrpta' pcnlrlr at$1ia Si afccti\'ilalca pirirtilor (cv in carc pot dcz\ olla cornportalnente negative). fie limiliindu-se le cee:r cc le esle ol'elit. Abil;ta1ea ptuiDfilor de d ideffitica si raispunde rcestor ltevoi ale copiilor ese esentiala. de acest lucru depinzind apoj nomcroasc alle aspcctc alc luncqiondr-ii iamilici 1un mediu in care expritrarca scnlinrelrlelor nu cste permjs,. in cale copiii rrtt i5i siml pbrinlii apropac din puncl clc \'.dcru alediv duce la irptr-itia a ilirer'se necanislre de feftlhre. defulue. proicctie ;i leorientare care pol pereclita la un Droment dat corrunicirrea. rclaliile gi cliar dezvoltaic-a optimal a copiluiui) Disfib0lia rolni]ol eslc iafeili un asp.cl inpottant in laLniiiilc cu rmai nrulli copij !-lsle ncvoic da o matc capacilitlc dc orgunizalc ciitr pallca p6riDlilot pc t.u a Plllca claa un climal hun Lle dezloltafe pcntN copii in condiliile diversirn$i de \ irsti. de nevoi ;i c1c personalitate. dar'5i de rilelul s'ru de 1,'entnr a orgrmiza actilitdiile zilnice. inrplicindu-i pe fiecare itl ftrnctie
dez\'4ltare.

in ceea cc prircgte inlcn'cnlia. clcsi accentul sc pune in principal pc co[siiierca ii lomr:trea cljcntilor astlil incdt acc$lia sar aiungi cirpabiJi si idenliticc 91 sd accesczc sirlguri resursclc, in uncle cazuri. componenta matefjald raiDAnc tolufi rul aspect esenlial pe tru caliLrtea vietij familiei. Ul1 aspecl de bMa a] intefl'enliei ir1 astfel de situalii i1 tepfezintar totodatd fi imburirtilirca rclirliilor dintre p rinli 9i copii. tiind !izate il rnod speciai principiile eclrrcativc Ei conrrnicarca - pr-inlrc ccle n13i ilnpo(ante ca$i illrpacl irsupra meJiu]ui lanrilial Cu loatc accsrca. deschi(lefea spre o astiil de inien'entie este lbailc mici. rlecinisnlele de irpilare ale indivizilor fi mai ales mentalitatea tiind puienicc. in cor,cluzlc. numir1tl copiiiot poata li considcral Ln laator ilnpoflari insi LlLl clecislv pcntIu lun.tjonalilalea iarnilici. inpor'1anG liiucl r'csponsabilitatca pe cafc Si-o asumir pirirllii in taporl

170

171

Bibliogralie: noti". ,q.r ta';u e., (2004\, DisciPlin.lrea pozittvd, Editura ASCII" Cluj-Napoca Buncscu, Gh, -A.lecu, G., Badea, D, (199'7 ). Educalia pA'inlilor.Strdtegii ti Progame. Didacici 9i pedagogica, Bucure$ti Stanton, 4., T., (200a), Whctt Kind of?arcnrs Do Childrcn Need?-http://$$\t family org Gorell-Barnes. G., (199 4), filorking v'ith litmilier, Thc Macmillan Press, flampsire Neamtu" N. (coordotrator). Fabian, A., (2001), Metode de d'ristenld socidlii a familiei' Edifura word System, Cluj-Napoca spectice' NeamqLr, N., (coorclonator), Ciornei C., (2001)' PracticLt dsistenlei socidle - competenle Cluj-Napoca, Editum Pro Vita.

t'72