Sunteți pe pagina 1din 20

AUTOCUNOASTEREA

Cunoasterea de sine si imaginea de sine

Cunoasterea de sine se dezvolta odata cu varsta si cu experientele prin care trecem (proces). Imaginea de sine totalitatea perceptiilor privind abilitatile, atitudinile si comportamentele personale (rezultatul procesului). Imagine de sine vs. realitate

Imaginea de sine

Imaginea de sine:

eul actual - se refer la ceea ce individul consider c este ntr-un anumit moment al dezvoltrii sale; eul ideal - reflect ceea ce individul ar dori s fie; eul viitor - exprim ceea ce individul poate deveni n viitor.

Imaginea de sine

Eul actual este modul n care persoana i percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoionale, sociale i spirituale la un moment dat.

eul fizic (ce cred despre corpul meu);


Imagine corporala Identitate sexuala

eul cognitiv (ce cred despre modul n care


gndesc, memorez, etc.);

Stil atributional Memorie autobiografica

Imaginea de sine

eul emoional (ce cred despre emoiile i


sentimentele mele);

Identificarea si exprimarea emotiilor Tip cactus vs. tip mimoza vs. tip trandafir japonez

eul social (cum cred c m percep ceilali);

eul spiritual (ce cred c este important i


reprezint o valoare pentru mine).
valori sociale (patriotismul); valori religioase; valori estetice, etc.

valori morale de baz (dreptate); valori morale legate de caracter (onestitatea, tolerana); valori morale care nu au legtur cu caracterul (hrnicia, perseverena);

Imaginea de sine

Eul ideal este modul n care o persoan i reprezint mental ceea ce ar dori s fie, dar este n acelai timp contient c nu are n prezent resursele reale s devin. Nivelul de aspiraie - nivelul la care i-ar dori s ajung persoana n viitorul mai mult sau mai puin ndeprtat Eu actual vs. Eu ideal

Imaginea de sine

Eul viitor este modul n care o persoan i reprezint mental ceea ce poate deveni n viitor, folosind resursele de care dispune n prezent. Nivelul de expectan - nivelul la care este foarte probabil s ajung persoana, ntr-un timp dat, folosind resursele pe care le are. Eul dorit vs. Eul temut (+ emotii pozitive/negative)

Metode de autocunoastere Analiza SWOT

SWOT:

S (strengths) = puncte tari, W (weaknesses) = puncte slabe, O (opportunities) = oportuniti, T (threats) = ameninri.

Metode de autocunoastere Analiza SWOT

S ct mai multe puncte tari n personalitatea, convingerile, atitudinile i comportamentele sale (ex: sunt vesel i optimist, am muli prieteni, iubesc animalele, am umor, dorm bine, m simt iubit de prini, etc.). Este important ca cineva s nu considere "puncte tari" doar caliti deosebite sau succese mari (de exemplu: sunt primul n clas, am ctigat concursul judeean de atletism); W a dou sau trei puncte slabe pe care ar dori s le diminueze sau chiar s le elimine (ex: m enervez uor, sunt dezordonat). Este important ca indivizii s se focalizeze la un anumit moment doar pe dou, maxim trei neajunsuri personale, n scopul de a ncerca s le depeasc i nu a se simi copleit de ele. Este important s evitm etichetarea lor ca defecte; cuvntul neajuns sau punct slab permite persoanei s perceap posibilitatea de remediere;

Metode de autocunoastere Analiza SWOT

O a oportunitilor pe care se poate baza n dezvoltarea personal (ex: am un frate mai mare care m ajut, am prieteni suportivi, am prini care m iubesc, am camera mea, nv la o coal bun, am resurse financiare, am acces la multe informaii). Este important ca acestea s fie identificate i ca persoana in cauza s contientizeze modul n care pot i trebuie s fie folosite; T a ameninrilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitive (ex: conflicte n familie, situaie financiar precar, boal cronic); poate fi discutat modul n care aceste ameninri pot s influeneze stima de sine i msura n care sunt ameninri reale sau imaginare. De asemenea persoana poate identifica i cile prin care pot fi ele depite.

Aplicatie SWOT pe Eul actual


Eul Eul Eul Eul Eul

fizic cognitiv emotional social spiritual

Autocunoastere si intercunoastere

- proportia dintre informatiile pe care le stim noi despre

noi insine, capacitatea noastra de autodezvaluire si modul in care ne percep altii.

Autocunoastere si intercunoastere
Stiluri de autodezvaluire: Stilul 1: nu este receptiv la feedbackul celorlalti si nu

vrea sa faca dezvaluiri personale; necomunicativ si distant. Stilul 2: deschis la feedbackul celorlalti dar nu face autodezvaluiri voluntare; deschis fata de altii, fara a exprima foarte multe. Stilul 3: liber la autodezvaluiri, dar nu accepta feedback; nu are incredere in opinia altora. Stilul 4: deschis la autodezvaluiri si accepta feedback; incredere in opinia celorlalti si cea personala; bun comunicator.

Autocunoastere si intercunoastere
!Autodezvaluirea este un tip de comunicare specifica mai ales relatiilor apropiate. Caracteristicile autodezvaluirii:

Apare in grupuri restranse Relatii interpersonale pozitive Apare in timp, dupa ce relatiile se maturizeaza si creeaza un sentiment de siguranta si acceptare.

Stima de sine
Definitie: reprezinta dimensiunea evaluativa a imaginii de sine si se refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti (ex: mai buni sau mai putin buni).

Stima de sine
Evaluarea imaginii de sine evaluarea comportamentelor. Valoarea unei fiinte umane nu decurge din performantele realizate de aceasta intr-un anumit domeniu, ci din ansamblul tuturor comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente sau viitoare, pe toate palierele vietii.

Stima de sine

Surse de evaluare: parinti, colegi, prieteni, profesori.

Stima de sine pozitiva: sentiment de autoapreciere si incredere in fortele proprii. Stima de sine negativa: sentiment al lipsei de valori, trairi emotionale negative frecvente; cerinte exagerate sau lipsa oricaror cerinte sau constrangeri. Suficient de ridicate pentru a motiva copilul Sa nu fie prea ridicate, pentru a nu genera stres si emotii negative inutile.

Nivel optim al cerintelor impuse unui copil:


Stima de sine
Persoanele cu stim de sine ridicat:

Persoanele cu stim de sine sczut:

interpreteaz situaiile noi ca fiind provocatoare, nu amenintoare; prefer independena; i asum responsabiliti; se implic n rezolvarea unor sarcini noi; i exprim adecvat emoiile pozitive i pe cele negative; i asum consecinele aciunilor lor; sunt mndre de realizrile lor.

sunt nemulumite de persoana lor n general; evit responsabilitile sau sarcinile noi; se simt lipsite de valoare; refuz s i asume consecinele faptelor lor; manifest toleran sczut la frustrare; manifest rezisten sczut la presiunile negative ale grupului; i exprim ntr-o manier inadecvat emoiile sau i le neag; consider manifestarea emoiilor o dovad de slbiciune.

Stima de sine

Dezvoltarea unei stimei de sine ridicate este favorizat de: crearea n familie i la coal a unor oportuniti prin care elevul s obin succes, s i identifice ariile n care este competent i prin care s i exprime calitile fa de grupul de colegi i prieteni; crearea unor situaii n care copilul sau adolescentul s aib oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte persoane (de exemplu, activiti de voluntariat); identificarea surselor de suport social (grupuri de persoane care pot oferi o susinere constant);

dezvoltarea abilitilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme i a celor de a face fa situaiilor de criz; dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate (i eu sunt bun la
ceva);

stabilirea unor ateptri rezonabile, n funcie de vrst i abiliti; identificarea unor modaliti adecvate de exprimare a emoiilor negative; acceptarea necondiionat a propriei persoane i a celorlali.

Stima de sine

Experiente din copilarie care formeaza o stima de sine scazuta: Critica frecventa (Daca cineva ma critica, inseamna ca sunt prost) Adresarea pe un ton ridicat Ignorarea sau ridiculizarea Asteptari nerealiste din partea celorlalti (perfectionism) Esecuri in activitati scolare sau extrascolare Comparatii frecvente intre frati