Iapa lui Voda - povestire

de Mihail Sadoveanu Mihail Sadoveanu, scriitor reprezentativ al secolului XX, este autorul a numeroase romane si povestiri. Un loc aparte il ocupa Hanul Ancutei din care face parte si povestirea Iapa lui Voda. In te tul epic apar doi naratori! unul, care se identifica cu autorul si infatiseaza am"ianta si oamenii de la Hanul Ancutei, atitudinea lor fata de istorisirile celorlalti, si al doilea narator, comisul Ionita, care, amintindu#si, relateaza o intamplare de demult, al carei prota$onist a fost. %omisul Ionita, unul dintre cei noua povestitori care se intalnesc in Hanul Ancutei, lea$a aceasta intamplare de un fapt anecdotic, de iapa lui Voda. Intamplarea se petrece in vremea domnitorului Mihai Voda Sturza, intr#o toamna aurie, la Hanul Ancutei, unde se spun si se asculta povesti relatate de oaspetii care poposesc peste noapte la han. Intamplarea s#a petrecut intr#o indepartata vreme, demult, pe cand oamenii au vazut un "alaur ne$ru in nouri. &aratorul o"iectiv poposise la Hanul Ancutei, care nu era han, # era cetate, cu ziduri $roase, unde veneau sa se adaposteasca peste noapte oameni, vite si carute, in drumul lor catre ori dinspre orasul 'oman. Mos (eonte, un alt oaspete al hanului, este uimit ca Ionita comisul venise calare pe un cal vrednic de mirare, numai piele si ciolane, dar demn de respect, pentru ca se tra$e dintr#o vita aleasa, din iapa lui Voda. )e vremea cand era tanar si cand han$ita era Ancuta cealalta, mama acesteia, poposise la han si, tocmai cand era $ata de plecare, comisul Ionita inchina oala cu vin si ureaza sanatate unui "oier care a"ia sosise. %urios sa afle de unde este si incotro se duce, "oierul afla ca Ionita comisul este razes din *ra$anesti, de lan$a Suceava si are de $and sa mear$a la voda, ca sa#i rezolve un necaz mostenit de $eneratii. )rocesul pe care#l avea de multi ani cu un cor" mare "oieresc era pricinuit de faptul ca acest vra+mas lacom ii luase o "ucata din pamantul mostenit din mosi#stramosi, iar acum mer$ea la Voda sa#i faca dreptate, ducand cu el toate documentele doveditoare. *aca nici Voda nu#i va face dreptate, atunci Ionita o sa#l pofteasca pe maria sa sa#i pupe iapa nu departe de coada,-. Ancuta cea tanara s#a rusinat de vor"ele comisului si s#a prefacut ca se uita cu atentie in lun$ul drumului, $estul ei fiind aidoma cu al celeilalte Ancute. .oierul, care ascultase pricina a inceput sa rada, apoi s#a suit in trasura si a plecat la tre"urile lui. A+uns la %urtea *omneasca, Ionita constata ca "oierul cu care vor"ise la hanul Ancutei era insusi Voda. Acesta cerceteaza actele comisului, ii face dreptate si#l intrea"a ce s#ar fi intamplat daca nu i#ar fi rezolvat necazul. Atunci, comisul Ionita ii raspunde razand! /u vor"a nu mi#o iau inapoi. Iapa#i peste drum,. *e aceea, sustine Ionita, toti tre"uie sa se uite ca la un lucru rar la calul meu cel roi", pinteno$ de trei picioare, pentru ca el se tra$e din iapa lui Voda. 0erminand de spus intamplarea, comisul Ionita mai cere vin in ulcele si le promite oaspetilor, care ascultasera cu atentie, o alta poveste mai interesanta decat aceasta.
1

Caracterizarea personajelor Comisul Ionita

)ersona+ul principal din povestirea Iapa lui Voda, comisul Ionita era un om inalt, carunt, cu fata uscata si adanc "razdata. 0rasaturile fizice aspre si fi$ura sa trista dezvaluie $reutatile prin care a trecut. 0aran istet, cu o "o$ata e perienta de viata, simte nevoia sa se destainuie si, mandru de calul sau, le dezvaluie interlocutorilor descendenta acestuia. Are harul vor"irii si o adevarata arta a conversatiei, stiind sa#si atra$a interlocutorii, asa cum face cu "oierul sosit la han, caruia ii destainuie toate necazurile si hotararea de a i se plan$e lui Voda. /ste lovit de nedreptatile dusmanilor lacomi de averi si incearca sa#si faca dreptate mer$and la curtea domneasca. /ste demn si corect, aducand numeroase dovezi referitoare la drepturile ce i se cuvin. 0otodata, este hatru, are simtul umorului si, facand haz de necaz, incearca sa se consoleze in eventualitatea unei nereusite in do"andirea drepturilor, printr#o vor"a de duh, afirmand ca#i va spune lui Voda sa#i pupe iapa nu departe de coada. %hiar daca stie ca are dreptate, contactul cu domnitorul ii produce emotii, iar cand constata ca domnitorul si "oierul de la han sunt una si aceeasi persoana, emotiile se transforma in teama. Insa teama dispare si devine mai indraznet cand isi da seama ca ochii "oierului se increteau a ras ca si la han. Mai mult chiar, la intre"area lui Voda, comisul repeta $luma referitoare la cal, deoarece domnitorul l#a "atut pe umar si i s#a adresat cu ochii su"tiati a zam"et.

Voda Mihalache Sturza

)ersona+ real, domnitor al Moldovei, este luat de catre cei de la han drept un mare "oier, care era marunt la stat, cu "ar"a rosa, rotun+ita si purta la $at un lantu$ su"tire de aur. Voda este apropiat cu supusii sai cu care discuta si inchina o oala cu vin, ceea ce#i "ucura pe oameni, stiind la randul sau sa se "ucure de veselia lor. 0otodata, le asculta cu atentie pro"lemele si ramane uimit de nedreptatile facute comisului Ionita. Avand simtul umorului, rade cu pofta cand afla ce#i va face comisul Ionita lui Voda daca nu va cantari cu dreptate. In ipostaza de domnitor, starneste emotii in sufletul comisului, dar se dovedeste corect in +udecarea pricinii acestuia, in ciuda temerilor lui cand a recunoscut pe Voda in "oierul de la han. Si in caesta postura ramane acelasi om cu simtul umorului, caci, desi o"serva teama comisului,il priveste cu simpatie si face mult haz de raspunsul acestuia cand ii repeta intre"area referitoare la hotararea sa in cazul unei nedreptati domnesti. Voda este o fire sincera si vesela si stie sa aprecieze istetimea, sinceritatea si vor"a de duh ale comisului.
2