Punctele fierbini ale Pacificului (Hot Spots)

Antonescu Raluca Bratu Victor Ceauu Roxana Grupa 301

ntrebri pentru grup

Ce cunoatei despre Oceanul Pacific?
Ce credei c reprezint un Hot spot? n ce zone ale Inelului de foc credei c se gsesc aceste puncte fierbini? Care credei c este diferena dintre un vulcan obinuit i un hot spot?

Cuprins
1. Oceanul Pacific 1.1 date generale 1.2 tectonica oceanului 2. Inelul de foc al Pacificului 2.1 date generale 3. Hot Spots 3.1 definiie 3.2 formarea si evoluia lor 3.3 distributia lor in Oceanul Pacific 3.4 consecine 4. Concluzii

1. Oceanul Pacific

1.1 Date generale

Suprafaa- 179.710.000 km2 Adncimea medie- 4.028 m Adncimea maxim- 11.516 m (Groapa Cook din
fosa Filipinelor) Volumul apelor- 723.710.000 km3 Limite Spre vest armurile Asiei i Australiei sud Antarctica est cele dou Americi nord coastele NE ale Asiei si cele NW ale Americii de Nord, printre care comunica (Str. Bering) cu Oceanul Arctic.

Oceanul Pacific acoper aproape jumtate (49,5%) din ntreaga suprafa a nveliului de ap al Globului, avnd o form aproape circular, ceea ce a facut pe unii oameni de stiin s presupun c din aceasta parte a Terrei s-ar fi desprins Luna, ipotez care a fost nsa infirmat. Acest imens ocean are cea mai lunga echidistan intre continente, Arh. Touamotou fiind situat la aproximativ 5.200 km departare de orice punct de pe armurile americane, asiatice si australiene.

Distribuia vieuitoarelor n apele Oceanului Pacific este unitar, pe suprafee destul de ntinse. Se pot separa de la N ctre S trei regiuni: un cordon tropical lat de ap cald, cu o faun corespunztoare, i de o parte i de alta a lui, ctre poli dou regiuni cu ap rece, ce conin cu totul alte forme de via dect cele din regiunea tropical.

2. Inelul de foc al Pacificului

Din toate cutremurele care au loc anual pe
Pamant, peste 80% din ele i au focarul n Cercul de Foc al Pacificului, fapt ce denota ca n aria Pacificului scoara Pamntului s fie foarte subire. Marele Cerc de Foc al Pacificului este format din peste 160 de vulcani n activitate, care-i nala varfurile de la cateva sute de metri pana la cateva mii de metri deasupra niveluilui apelor.

3. Hot spot-urile
n geologie, un punct fierbinte sau cald
este o poriune din suprafaa Pmntului care poate fi departe de limitele platourilor tectonice i care prezint vulcanism din cauza unei coloane de magm care se ridic din manta sau din alte cauze.

Formare i evoluie
J. Tuzo Wilson a postulat n 1963 c lanurile vulcanice,
precum Insulele Hawaii, rezult din micarea lent a unei plci tectonice peste un hot spot fix, situat adnc sub suprafaa planetei. Hotspot-urile sunt considerate a fi cauzate de un flux ngust de magm fierbinte care urc la suprafa de la limita inferioar a mantalei Pmntului, numit coloan magmatic, dei unii geologi prefer convecia din mantaua superioar drept cauz a formrii acestor puncte fierbini. Aceast idee, la rndul su, a ridicat din nou ipoteza impactului perechilor diametral opuse, conform creia perechile de hotspot-uri opuse pot rezulta din impactul unui meteorit de mari dimensiuni.

 Majoritatea vulcanilor de tip hotspot sunt de natur

bazaltic, deoarece erup prin litosfera oceanic (de exemplu, Hawaii, Tahiti). Drept rezultat, ei sunt mai puin explozivi dect vulcanii din zonele de subducie, n care apa este blocat sub placa care se ridic. Pe msur ce plcile continentale i oceanice se deplaseaz deasupra fluxului de magm care se ridic din manta, vulcanii de tip hotspot, n general, las dovezi de necontestat a trecerii lor prin crusta continental sau oceanic. n cazul hotspot-ului Hawaian, insulele nsele sunt dovada clar a deplasrii plcii oceanice deasupra pungii magmatice din mantaua Pmntului. Geologii folosesc hotspot-urile pentru a-i ajuta s urmreasc micarea plcilor tectonice ale Pmntului. Astfel de hotspot-uri sunt att de active nct nregistreaz adesea schimbrile direciei polilor magnetici ai Pmntului.

Distribuie
Geologii au identificat circa 40-50 astfel de
hotspot-uri pe Glob, insulele Hawaii i Galapagos din Pacific fiind printre cele mai active (la care se mai adaug Islanda, Yellowstone, etc).

A, Marquesas; B, Society; C, Samoa; D, Eastern Caroline; E, Pitcairn;

F, Guadalupe G, Galapagos H, Easter I, Juan Fernandez

Hawaii
n ultimii 70 milioane de ani, procesele combinate de formare a magmei, a erupiilor vulcanice ,creterea lor i micarea continua a placii Pacificului peste hot spotul hawaiian a lasat o lunga linie de vulcani pe nteaga platform a Pacificului. Creasta hawaiiana se extinde pornind de la Marea Insula Hawaii pn la Insulele Aleutile (6000 km).

 Insulele Hawaii sunt o mica parte a

acestui lan muntos i sunt cele mai tinere insule din acest imens lan n mare parte scufundat sub apele oceanului, compus din 80 de vulcani. Lungimea acestei mici pari, pornind de la Insula Mare spre NW pn la Insula Midway, este aproximativ distana dintre Washington D.C si Denver, Colorado (2 600 km). Cantitatea de lava ce a erupt din lanul Hawaiian a fost calculat la 750.000 km3 aproximativ cat ar fi nevoie sa se acopere statul California cu o patur de lav de 1,5 km grosime.

 Prezena concavitii indica ca micarea

Placii Pacificului i-a schimbat brusc ,acum 43 de milioane de ani renunand la direcia spre nord i adoptnd o micare spre west. Motivul acestei schimbri nu este cunoscut dar se presupune c este in stransa legatur cu coliziunea dintre subcontinentul Indian de continentul Asiatic, care a avut loc cam n aceai perioad.

 Cum placa oceanic are acum o direcie W-NW,

insula Hawaii va fi mutat dincolo de hot spot prin micarea placii oceanice, pregtind locul pentru formarea unei noi insule vulcanice. Acest proces este in plina desfasurare. Loihi, un vulcan submarin activ, se formeaza la aproximativ 35 km de coasta sudic a Hawaii-ului. Loihi deja s-a ridicat cu circa 3 km deasupra nivelului platformei oceanice si 1 km sub liniei de apa a oceanului. Conform teoriei punctelor fierbini, presupunnd ca Loihi va continua sa se nalte, va devenii urmatoarea insula in lanul Hawaiian. In viitorul geologic Loihi poate fuziona cu Insula Hawaii care este n sine compus din 5 vulcani alipii-Kohala, Manua Kea, Hualalai, Mauna Loa si Kilauea.

Mauna Loa -cel mai mare vulcan al Pmntului Ridicndu-se treptat la mai mult de 4 km deasupra nivelului mrii, Mauna
Loa este cel mai mare vulcan de pe planeta noastr. Flancurile sale lungi, submarine coboar pe fundul oceanului cu nc 5 km n plus, iar fundul oceanului, n schimb, este presat de marea mas a vulcanului Mauna Loa nc 8 km. Acest lucru face ca vulcanul s se ridice cu aproximativ 17 km deasupra bazei sale. Enormul vulcan acoper jumtate din insula Hawaii i de unul singur atinge aproximativ 85% din toate celelalte insule hawaiene combinate. Mauna Loa se numr printre cei mai activi vulcani ai Pmntului i a erupt de 33 ori de la prima sa erupie istoric bine documentat (n 1843). Vulcanul este bine i atent monitorizat pentru viitoarele posibile erupii. Vulcanul Mauna Loa msoar aproape 3000 m deasupra mult mai micului vulcan Kilauea (caldera din centru stnga n poz). Vulcanul Hualalai se vede n colul din dreapta sus din poz. n ultimii ani, Mauna Loa nu a erupt cu frecvena lui Kilauea, dar cele 33 de erupii istorice au generat, n medie, volume mult mai mari de lav. Fluxurile de lav de pe Mauna Loa tind s parcurg distane mult mai mari, ntr-o perioad scurt de timp, dect cele de pe Kilauea. Astfel, avertismentele i notificrile n primele cteva ore ale unei erupii sunt critice pentru sigurana public.

 Semnificaia hawaian: Numele hawaian Mauna

Loa nseamn munte lung. Acest nume este apt pentru partea subacvatic a lui Mauna Loa , care se extinde pe aproximativ 120 km de la captul sudic al insulei la caldera suspendat i apoi spre E-NE pn n zona de coast lng Hilo. Caldera vulcanului Mauna Loa se numete Moku`aweoweo. "Moku" se refer la o seciune de coast sau ostrov. "`aweoweo" este un tip de pete hawaian rou. Traducerea literal este "seciunea de pete" (roul de la pete sugereaz lava). Cele mai vechi roci dateaz ntre 100.000-200.000 ani, cele mai timpurii erupii subacvatice au avut loc acum 400.000 ani, prima erupie este estimat n jurul vrstei de 1.000.000-700.000 ani, iar vulcanul se afl n prezent ntr-o etap de erodare (devine scut).

 Elevaia

4,170 m Suprafaa 5,271 km2 (50.5% din Hawaii) Volumul 80,000 km3 19,000 mi3

Kilauea- probabil cel mai activ Vulcan din lume

Kilauea este cel mai tnr si cel mai SE vulcan din

insula Mare Hawaii. Topografic Kilauea apare ca o ridictur mic pe versantul SE al vulcanului Mauna Loa, i pentru muli ani s-a considerat c Kilauea era doar un satelit al marelui vecin, si nu un vulcan separat. Totui cercetatorii au aratat ca este evident faptul c Kilauea are propriul sistem de propulsare a magmei, scond la suprafa de la o adancime mai mare de 60 km in Pamnt. Defapt vrful Kialuea face parte dintr-un lan de vulcani care include Manua Kea i Kohala dar exclude Manua Loa. Cu alte cuvinte Kilauea este pentru Manua Kea cea ce este Loihi pentru Mauna Loa.

 Kilauea este casa zeitii focului

Pele. Cntece i invocaii hawaiiene spun sub multe forme despre numeroasele erupii formate de mnia zeitei nainte de venirea primului misionar european Pr William Ellis care a vazut vrful n anul 1823. Caldera a fost locul unei activitai continue n secolul 19 i nceputul secolului 20. Din 1953 au fost 34 de erupii si din 1983 activitatea a fost continua dea lungul riftului estic. Aceste lucruri au determinat faptul ca vulcanul Kilauea sa fie denumit cel mai activ vulcan de pe suprafaa pmntului. Caldera nu are un nume hawaiian dar gzduiete cel mai interesant crater: Halema`uma`u Hale nseamna casa, ma`uma`u este un tip de feriga. Kamapua`a este un pretendent al lui Pele care a facut o casa din ferigi pentru a o ine acolo i a nu mai provoca explozii. Planul a dat gre.

Locaie : 19.425 N 155.292 W Altitudine peste nivelul marii 1277 m/4190 ft Suprafaa 1.430 km2 511mi2 (13,7% din hawaii) Volum 25000-35000km3 6000-8500mi3 Kilauea inseamna mult intins cea este n legatura cu scurgerile de lava care erup din ele. Cea mai recenta erupie : continua din 3 ianuarie 1983 Numarul erupiilor: 61 far a lua in considerare activitatea continua din lacul de lava din craterul Halema`uma`u Dimensiuni 6 pe 6 km extinie maxima, 3 pe 5 km depresiunea principal Adncime 165 m Vrsta probabil n urma unor prabuiri de acum 500-210 de ani Cele mai vechi roci 23000 de ani Vrsta aproximativ a primei subaeriene erupii: 50000-100000 de ani Vrsta aproximativ a primei erupii acum 300000-600000 ani

Pitcairn
Este un hot spot vulcanic localizat in
partea sudica a centrului Oceanului Pacific. Este responsabil pentru crearea Insulelor Pitcarin si a doi munti subacvatici Adams si Bounty.

Samoa
Este unu vulcanic localizat in sudul oceanului Pacific. Teoretic
hot spotul este plasat pe placa tectonica Pacific si calatoreste peste un hot spot fix localizat sub insulele Samoa. Hot spotul Samoa cuprinde Insulele Samoa ( Samoa Americana si Samoa) si se extinde pana la insulele Uvea sau Insula Wallis ( wallis and futuna) si Niuakita (Tuvalu). Cum placa Pacificului se mica incet peste hot spot, activitatea termica se concentraz si este elierat formandu-se insulele pe o linie dreapta de la est catre vest in acelai directie cu deplasarea placii tectonice. Asa cum stim din exemplul Hawaiian cea mai de vest insula este cea mai veche si cea mai de est este cea mai nou. ns in cazul Samoa lucrurile stau altfel. Cea mai estica insula Tau si cea mai vestica insula Savai au erupt amandoua in secolul 20. cea mai recenta a fost a lui Savai pe muntele Matavanu (19051911) si pe Tau in 1866.

Marquize
Este un hot spot vulcanic din zona centrala
a Pacificului si este responsabil pt crearea insuleleor Marquize un grup de 12 insule vulcanice si unu din cele 5 arhipelaguri ce formeaza Polinezia Franceza.

Macdonald
Hot spotul Macdonald este un vulcan n
partea de S a Pacificului. Acest hot spot este responsabil pentru formarea Munilor submarini Macdonalad si posibil lanul Insulele Australe-Cook . A fost denumit dupa Gordon Macdonald.

Galapagos
Este un hot spot vulcanic in estul Pacificului responsabil
pentru crearea Insulei Galapagos dar i pentru cele trei sisteme muntoase, Carnegie, Cocos si Malpeso care sunt pe dou platforme tectonice. Acest hot spot este situat n apropierea Ecuatorului pe placa tectonic Nazca. Amplasarea acestui hot spot se complic datorit triplei joniuni dintre platformele Nazca, Cocos i cea a Pacificului. Se crede ca acest hot spot este vechi de 20 milioane de ani si ca in acel timp exista o interaciune intre hot spot si cele doua placi si placa divergenta, in zona Galapagos. Lava din hot spot nu prezinta omogenitatea majoritatilor de hot spoturi, in schimb exista dovezi c este alimentat de 4 rezervoare

Consecine
Avnd n vedere c erupiile vulcanice nu sunt
dintre cele explozibile numerori turiti sunt atrai de acest fenomen. De obicei locurile favorite sunt Hawaii i Galapagos. Un alt factor benefic este faptul c Kilauea prin deversarile de lava care ajung pana in apele oceanului determina marirea insulei in fiecare an. Energia telurica este deseori utilizata in statiuni balneare geotermale. Se pot crea si mici forme de micro reliefdatorit valurilor cu o putere mare lava este ridicat i se ntarete sub forma unor coli.

Bibliografie
Stncescu,Ioan (1983) Oceanele i Marile Terrei,
editura Cristal, Bucureti Lecca,Aurel (1966) Pacificul, editura tiinific, Bucureti http://pubs.usgs.gov/gip/dynamic/Hawaiian.html http://hvo.wr.usgs.gov/volcanoes/ http://en.wikipedia.org/wiki/Hotspot_(geology) http://www.mnh.si.edu/earth/text/4_2_5_1.html http://pubs.usgs.gov/gip/dynamic/hotspots.html http://www.marinebio.net/marinescience/02oce an/hweco.htm