CASTELE DE APA REPREZENTATIVE

Belgia
Foisorul de Foc din orasul belgian Stenokerzel, construit in 1938, si-a pierdut functia de altadata, si ca urmare a fost transformat in locuinta, din initiativa studioului de design "B amo"! "n apartament este de#a atribuit unei familii de doua persoane, care gospodareste locatia, iar restul de cateva camere sunt destinate sa fie inc iriate turistilor amatori! $ocuinta este amena#ata modern si dotata cu tot confortul, considerandu-se un unicat, intrucat nu se cunoaste un alt caz cand ar fi atribuita asemenea destinatie unui foisor de foc!

 Drobeta Turnu Severin

%astelul de apa, monument emblematic pentru severineni, care da si astazi identitate orasului prin asezarea sa giratorie in a&ul principal al asezarii, s-a ridicat dupa proiectul inginerului 'lie (adu) constructia s-a realizat in conformitate cu proiectul aprobat de %onsiliul comunal, la 1* iunie 191*, pentru alimentarea cu apa a orasului, alimentarea fac+ndu-se direct din ,unare! %astelul de apa a fost terminat in 1913, dar inaugurarea s-a facut abia in 191-, c+nd s-a pus in functiune intregul sistem al alimentarii cu apa a orasului! %onstructia, devenita monument, a fost data severinenilor de catre intaiul rege al romanilor, %arol .! %astelul de apa din Drobeta Turnu Severin a fost reabilitat cu fonduri europene, putand fi considerat atractia turistica a locului!

 Chisinau
/onument de ar itectura si arta de insemnatate nationala, introdus in (egistrul /onumentelor de .storie si %ultura a municipiului % isinau, alcatuit de 0cademia de Stiinte! 0 fost construit in 1891 dupa proiectul ar itectului 0!.! Bernardazzi! 'ste un valoros monument de ar itectura industriala, realizat in stil eclectic! .n timpul seismelor a fost deteriorat, fiind reconstruit dupa imaginile de epoca in anii 198*21983, dar cu e&ceptia

foisorului de foc din partea superioara, construit initial din lemn, formele caruia au fost repetate in piatra! 3lanul turnului este e&agonal alungit, construit la coltul cartierului marginit de strazile /ateevici si /itropolit 4avriil Banulescu Bodoni, cu intrarea solutionata dinspre aceasta din urma! 3eretii sunt din piatra de calcar taiata, cu includerea unor r+nduri de caramida! 4rosimea zidurilor variaza de la 1 m la parter p+na la *,5 m la foisor, inaltimea p+na la cornisa este de 11 m! %ladirea este divizata in sase registre6 soclul, trei niveluri despartite prin cornise, platforma cu cornisele proeminente, si volumul foisorului! 3artea inferioara a turnului este vizual intarita prin acordarea unui profil inclinat soclului, asemanator glasisului turnurilor medievale! 3rimul registru al turnului este construit, in traditie bizantina, din piatra de calcar si caramida arsa, prin alternarea asizelor, obtin+ndu-se un efect artistic, specific manierei ar itectului! (estul registrelor sunt construite din piatra, in asize, altern+ndu-se doua in nuante ale pietrelor, in spiritul ar itecturii otomane! (egistrele, sub forma unor eta#e, sunt iluminate din goluri de ferestre cu partea superioara in arc din boltari de piatra, si nise cu aceleasi caracteristici, la ultimul nivel, boltarii fiind asezati alternativ dupa doua nuante, in spiritul aceleiasi ar itecturi orientale! 3latforma de observatie, pe care se afla foisorul de foc, este sustinut de console masive, marginita de un parapet din piatra! Foisorul de foc are peretii penetrati de goluri mari cu geamuri, despartite de piloni de piatra, pe care se spri#ina acoperisul ci stresini largi, care acopera intreaga platforma! .n interiorul castelului s-a pastrat scara metalica, fabricata la uzina din % isinau a lui Serbov-Sirbu! 0stazi este sediul muzeului orasului!

 Braila
%astelul de 0pa a fost ridicat intre 1911 si 1913, ca o constructie moderna, inlocuind vec iul rezervor de apa din 3iata %arantinei, prabusit in anul 1891! ,upa prabusirea vec iului rezervor, edilii din acea vreme au dorit ridicarea altuia, care sa fie integrat in ar itectura orasului si a vremurilor, astfel a fost elaborat un proiect initial, de catre inginerul 'lie (adu, pentru 3iata Spiridon, intr-un stil ar itectonic renascentist, dar care nu a mai fost pus in practica! %onstructia finalizata in anul 1913, nu mai respecta nimic din proiectul initial, fiind formata din centuri si contraforti, ce imbraca la e&terior rezervorul cilindric cu o capacitate totala de 1*** mc! .n 1981, cand constructia isi pierduse destinatia anterioara, a devenit spatiu pentru alimentatie publica, ocazie cu care s-a demontat cupola originala, stalpii interiori de sustinere si planseul peste rezervorul superior, care s-au refacut din nou! %ele doua rezervoare au fost recompartimentate pe vertical, prin turnarea a doua plansee din beton, s-au taiat goluri pentru usi si geamuri!S-au ridicat doua turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scara e&terioara si ascensor in interior! 7ot cu aceasta ocazie s-au facut finisarile din e&terior si interior! .n partea superioara a constructiei, s-a amena#at un bar, care se putea deplasa in #urul

a&ului sau, cu a#utorul unui motor electric, intr-o rotatie completa, oferind privitorului panorama intregului oras! 3rimaria a elaborat un proiect de reabilitare al acestuia care prevede pe langa consolidarea castelului in sine si a faimosului restaurant rotativ si o noutate pentru braileni! $a ultimul nivel al %astelului de 0pa brailenii se vor putea bucura de un observator astronomic! 8oua ac izitie va fi dotata cu patru telescoape! 3e langa observatorul astronomic, %astelul va gazdui diverse e&pozitii la eta#ele inferioare! %astelul de 0pa va deveni astfel un centru cultural si stiintific! %astelul de 0pa este situat pe faleza inalta a ,unarii,in punctul cel mai inalt al orasului, la data construirii lui, fiind cea mai mare constructie de acest gen din (omania!

Iasi
3roiectul 97urnul 8ostru: a ince ut in noie!brie "#$$% ,upa lucrarile de consolidare si vopsirea completa a turnului, suprafata lui a fost acoperita cu o pictura murala sustinuta de mesa#ul 9.ubim! .ndraznim! %onstruim:! ;biectivul dispune de iluminat ar itectural care, pe l+nga vizibilitatea ce o confera turnului pe timp de noapte, va fi si o sursa de lumina pentru pietonii pasarelei, sporind astfel gradul de siguranta a zonei! %astelul de apa

isi va pastra functionalitatea, servind ca sursa de alimentare pentru stingerea eventualelor incendii din incinta depoului %ailor Ferate (om+ne <%F(= .asi!

Cugir
7urnul de 0pa, cu o inaltime de 1> de metri, marturie vie a activitatilor industriale din %ugir, a fost supus unor ample lucrari care sa-l transforme intr-un punct de atractie turistica! 0utoritatile locale vor sa-l inscrie pe lista monumentelor istorice ca turn simbol al orasului! %omple&ul format de %astelul de 0pa, cunoscut ca 7urnul de 0pa de pe Scaunel, 7aul lui 8ila si conductele cunoscute sub numele de ?asserleiner, a fost ridicat la %ugir intre anii 19*3-1911! 'ra perioada in care orasul era locuit si de ce i, austrieci, mag iari si italieni! %el mai probabil, comple&ul a fost ridicat pentru a asigura necesarul de energie electrica pentru Fabrica de Fier! S-au facut reparatii la acoperis, s-au refacut finisa#ele e&terioare! %onform datelor prezentate de administratia locala mai trebuie finalizate doar lucrarile la instalatia electrica! 0utoritatile locale din %ugir sustin ca 7urnul de 0pa poate deveni o emblema a localitatii si un punct de atractie turistica, nu doar datorita vec imii sale de peste un secol, ci mai ales pentru ca este o marturie vie a activitatilor industriale e&istente in acest oras! %ostul total al lucrarilor a fost estimat la apro&imativ 9>!*** lei, bani de la bugetul local! 3otrivit documentelor, 7urnul regulariza apa adusa prin canalul ?asserleiner, cunoscut drept drumul de apa, de la bara#ul ridicat in fata apelor (+ului /ic, stiut de localnici ca (aul lui 8ila! 3ractic "furniza" apa care punea in miscare paletele turbinei ce producea curentul electric necesar at+t Fabricii de Fier, precum si locuitorilor din %ugir!

 Bucuresti
In arcul Carol din Bucuresti e&ista un castel, mai putin cunoscut publicului! %astelul are un farmec aparte si atrage privirile trecatorilor prin aspectul medieval, datorita zidurilor de caramida rosie, si prin turnul care domina impre#urimile! /ulti cred ca edificiul a fost locul unor orori umane de nedescris si ca acum este bantuit de fantomele surg iunitilor! .nsa aceste povesti sunt departe de adevar! %astelul @lad 7epes a fost construit in 19*5, cu ocazia a -* de ani de domnie a regelui %arol ., cand, pe %ampia $ibertatii, a fost organizata '&pozitia 4enerala (omana! ,estinatia initiala a constructiei a fost crearea unui turn de apa care sa alimenteze aceasta e&pozitie! 0r itectura constructiei nu corespundea insa cerintelor estetice ale regelui %arol! Sa gasit imediat o solutie ingenioasa de a masca rezervorul de apa! 0r itectii Stefan Burcus si @! Step anescu au otarat ca edificiul sa reproduca la o scara mai mica castelul lui vlad tepes de la 3oienari din #udetul 0rges! 0stfel, rezervorul de apa a fost montat direct in interiorul turnului cetatii! Bazinul de apa nu a functionat insa niciodata! $a vremea respectiva, castelul a fost destinat e&punerii de obiecte de arta! Familia regala a revenit la castel in nenumarate randuri pentru a admira tablourile cu motive religioase! %astelul @lad 7epes a avut mai multe functii! .n 19-* a devenit corp de garda pentru o unitate militara! .n 19->, camerele castelului au fost transformate in dormitoare

pentru femeile care lucrau la amena#area parcului %arol! ,upa anii 199*, edificiul a fost utilizat drept corp de garda pentru o subunitate de #andarmi, care indeplinea asigura paza la cateva banci din %apitala! ,in septembrie 1**- a devenit sediul ;ficiului 8ational pentru %ultul 'roilor!

Panteli!on

"7urnurile de apa sunt obiecte ciudate in peisa#ul urban!% iar daca functiunea lor ca si rezervoare de presiune este binecunoscuta, e&ista un sarm misterios care le invaluie prezenta! 7urnul de apa din 3antelimon nu face e&ceptie! Bucurestenii au putut alege in perioada A-1> octombrie ce pictura va fi realizata pe turnul de apa din 3antelimon din 11 lucrari afisate pe site-ul makeapoint!ro! 3ictarea turnului face parte dintr-un proiect de transformare a cladirii intr-un centru cultural de cartier unde vor avea loc e&pozitii, spectacole, proiectii de film! .nitiatorul, 0sociatia /ake a 3oint, mai doreste sa monteze in #urul turnului o scara astfel incat vizitatorii sa poata admira orasul de la 3* de metri inaltime!

7urnul de apa este situat c iar in incinta 3ostavariei (omane pe Sos! /orarilor nr! 1, sector 1, Bucuresti, si este deocamdata singurul turnBcastel de apa construit in perioada comunista care isi gaseste si o aplicabilitate turistica! "nele dintre vec ile castele de apa din (omania, adevarate bi#uterii ar itectonice, au fost degradate sau demolate in ultimii 1* de ani! .n Bucuresti, aceasta ar fi a patra cladire industriala care este reamena#ata si primeste alta destinatie!

Dr Taberei

 &rhideea

Targu 'iu
0cum 1** de ani, sub primariatul avocatului 0l! 3o#ogeanu Sac e, se ridica, in 4radina publica, primul %astel de apa al orasului! 3e placuta fondatoare a castelului-muzeu, restaurat recent de 3rimaria 7+rgu-Ciu, inca se poate citi6 %onstruita in /%/.D! ,e-a lungul timpului, alimentarea cu apa a orasului a fost mereu o c estiune stringenta! %ele trei cismele publice <din care a ramas doar %ismeaua S+mboteanu, construita la 18*1= si c+teva f+nt+ni proprii!

8evoia de apa fiind din ce in ce mai mare, datorita dezvoltarii orasului, vreme de peste trei decenii, vec iul castel de apa ram+ne piesa de muzeu, odata cu ridicarea si punerea in functiune in 19-> a noului %astel de apa construit de inginerul 'mil 3rager <1888198>=, fost discipol al marelui ar itect 0ng el SalignE, nume de rezonanta in istoria ar itecturala a 4or#ului, dupa ,oppelreiter!

S( gheorghe

Arad

 Piatra Nea!t

Dobrogea

 Petrosani