Modele Atomice

Prof.
Elena Rducanu, Colegiul Naional Bnean,Timioara

Interferen pe suprafaa apei
Prof. Elena Rducanu, Colegiul Naional Bnean,Timioara
Modelul atomic a lui Dalton
cel mai simplu model atomic este cel al sferei
rigide
atomii au form sferic, sunt omogeni i identici
pentru o substan, nu sunt ncrcai electric
modelul este suficient pentru a explica structura i unele proprieti
simple ale substanei, fenomene simple: difuzia, schimbarea strii de
agregare
1803
Modelul atomic a lui Thomson
1904
n 1897 fizicianul englez J.J.Thomson a
pus n eviden, prin experiene de
descrcare electric n gaze rarefiate,
existena electronului, ca particul cu
sarcin electric negativ
n urma experienelor efectuate
Thomson a imaginat un model al atomului
atomii sunt sfere uniform ncrcate cu sarcin
pozitiv, iar electronii sunt ncorporai n interiorul
sferei ( ca stafidele ntr-o plcint )
http://www.youtube.com/watch?v=
s4BSzbskyjU&feature=related
Experimentul lui Rutherford
Dispozitivul experimental
o surs radioactiv emite
particule ( nuclee de He cu
sarcina pozitiv 2e i masa 4u )
particulele trec printr-o foi
de aur
dup ce strbat foia de aur particulele cicnesc o plac acoperit cu
sulfur de zinc pe care se poate observa mici scntei luminoase
se determin astfel unghiurile sub care au
fost deviate particulele
dac sarcina pozitiv este uniform distribuit n
atom (modelul lui Thomson) particulele sunt
deviate cu cteva grade la trecerea prin metal
datorit forelor electrostatice
n experienele de mprtiere apar i particule deviate sub unghiuri
mari , aceste deviaii nu pot fi explicate dect dac se admite c sarcina
pozitiv este concentrat n centrul atomului
http://phet.colorado.edu/en/simulation/rutherford-scattering
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/274-modelul-atomic-al-lui-rutherford.html
http://www.youtube.com/watch?v=5pZj0u_XMbc
Modelul atomic Rutherford (planetar)
Rutherford presupune atomul ca avnd o structur
asemntoare sistemului solar
ntrega mas i sarcina pozitiv a atomului sunt
concentrate ntr-un nucleu cu dimensiuni mult mai
mici (~10
-14
m) dect cele ale atomului (~10
-10
m)
electronii se rotesc n jurul nucleului pe orbite
circulare
1911
Modelul planetar al atomului de hidrogen
atomul de hidrogen este format dintr-un nucleu cu mas mare i cu
sarcin pozitiv +e i un electron cu sarcina negativ e.
+e
nucleul exercit asupra electronului o for
electrostatic de atracie:
2
0
2
4 r
e
F
e
tc
=
energia potenial a sistemului electron-nucleu
este:
r
e
E
p
0
2
4tc
=
energia cinetic a sistemului este:
2
2
0
v m
E
c
=
+e
r
e
-

F
e

Energia total a atomului
dac E
c
< | E
p
|, electronul se deplaseaz pe o orbit nchis, iar
sistemul electron-nucleu este n stare legat
energia total sistemului este:
2 4
2
0
0
2
v m
r
e
E E E
c p
+ = + =
tc
orbita circular este stabil dac se ndeplinete condiia de echilibru:
fora centripet este fora electrostatic
2
0
2 2
0
4 r
e
r
v m
tc
=
Energia total:
r
e
E
0
2
8tc
=
http://www.youtube.com/watch?v=dsq9OiM76OY&feature=related
conform modelului planetar rotaia electronului n jurul nucleului ar
trebui s fie nsoit de o emisie de radiaii electromagnetice care ar
duce la pierderea continu a energiei electronului
electronul ar descrie o micare n spiral, terminat cu cderea lui pe
nucleu
datele experimentale nu au confirmat acest model
Postulatele lui Bohr
1. Strile legate ale atomului sunt stri n care atomul nu absoarbe i nu
emite energie. Aceste stri ale atomului se numesc stri staionare.
ntr-o stare staionar, energia sistemului este constant n timp.
Valorile energiilor strilor staionare formeaz un ir discontinuu:
E
1
,E
2
,E
n

2. Atomii absorb sau emit radiaie
electromagnetic numai la trecerea
dintr-o stare staionar n alt stare
staionar
Energia emis sau absorbit sub
forma unei cuante este egal cu
diferena dintre energia final i
iniial a sistemului:
n k kn
E E h = v
Foton absorbit
Foton emis
k
n
Modelul cuantificat al atomului
1913
primul model de natur cuantic al atomului
modelul preia modelul planetar a lui Rutherford i
i aplic teoria cuantelor
modelul atomic cuantificat a lui Bohr explic bine
efectele de emisie i absorbie ale atomului de
hidrogen i ale atomilor hidrogenoizi ( atomi formai
dintr-un nucleu cu sarcina Ze i un electron
Exemple : atomii ionizai He
+
(Z=2), Li
2+
(Z=3),
Be
3+
(Z=4)
Condiii de cuantificare
Cuantificarea momentului cinetic
Momentul cinetic: L = r x p
mrimea: L = r p sin( r, p )
unda asociat electronului aflat n micare pe orbit este o und
staionar
p
h
n n r = = t 2
t 2
h
n rp L = =
n = 1,2,3,numr cuantic principal
+e
r
p = mv
e
-

L
Cuantificarea razelor orbitelor electronilor
F
e

+e
r
e
-

Condiia de echilibru a orbitei:
2
0
2 2
0
4 r
e
r
v m
tc
=
sau
( )
0
2
0
2
4tc
e m
r rp =
2
0
2
0
2
e m
h
n r
n
t
c
=
Raza primei orbite Bohr: r
1
= 0,5310
-10
m
r
n
= n
2
r
1

Cuantificarea energiei strilor staionare
Energia total a electronului n modelul planeter:
r
e
E
0
2
8tc
=
Condiia de cuantificare a razelor orbitelor Bohr:
2
0
2
0
2
e m
h
n r
t
c
=
2
0
2
4
0
2
8
1
c h
e m
n
E
n
=
Energia primei orbite:
E
1
= - 13,6 eV
2
1
n
E
E
n
=
Diagrama nivelelor energetice
E
1
=-13,6eV
n = 1
n = 2
n = 3
n = 4
n
E
2
=-3,4eV
E
3
=-1,51eV
E
4
=-0,85eV
E
= 0
E (eV)
n = 1, stare fundamental, de energie E
1

n = 2,3,4,, stri excitate, de energii E
2
, E
3
, E
4
,
Spectru continuu
Absorbia i emisia de radiaie electromagnetic
hv
31

n =1 E
1

n =2 E
2

n =3 E
3

hv
31

hv
32

hv
21

trecerea electronului din starea fundamental ntr-o stare excitat
(excitare) se face prin absorbia unui foton
trecerea electronului dintr-o starea excitat n starea fundamental
(dezexcitare) se face prin emisia unui foton
dezexcitarea se poate face: - direct pe starea fundamental
- n trepte, prin stri intermediare
http://highered.mcgraw-
hill.com/olcweb/cgi/pluginpop.cgi?it=swf::800::600::/sites/dl/free/0072482621/5
9229/Bohr_Nav.swf::The%20Bohr%20Atom
Liniile spectrului de emisie al hidrogenului
atomul de hidrogen aflat n stare excitat revine pe nivelul fundamental
sau pe nivele intermediare
fiecare tranziie, ntre nivele k i n, are loc cu emisia unui foton
|
.
|
\
|
= = =
2 2
2
2
0
4
0
1 1
8
k n
h
e m
E E
hc
h
n k
kn
kn
c
v
1 7
3
2
0
4
0
10 097 , 1
8

= = m
c h
e m
R
c
Constanta lui Rydberg:
|
.
|
\
|
=
2 2
1 1 1
k n
R
kn
Lungimea de und a liniilor spectrale emise

Seriile spectrale ale hidrogenului
pentru n = 1, se obine seria Lyman, cu liniile n ultraviolet, descoperit
n anul 1906,
|
.
|
\
|
=
2 2
1
1
1
1 1
k
R
k
k = 2,3,4,,
pentru n = 2, se obine seria Balmer, cu liniile n vizibil, descoperit n
anul 1885,
|
.
|
\
|
=
2 2
2
1
2
1 1
k
R
k
H

(rou), pentru k = 3
H

(verde-albastru), pentru k = 4
H

(violet), pentru k = 5
H

(indigo), pentru k = 6
k = 3,4,5,,
n=2
n=3
n=4
n=5
n=6
pentru n = 3, se obine seria Paschen, cu liniile n infrarou apropiat,
descoperit n anul 1908,
|
.
|
\
|
=
2 2
3
1
3
1 1
k
R
k
k = 4,5,6,,
pentru n = 4, se obine seria Brackett, cu liniile n infrarou ndeprtat,
|
.
|
\
|
=
2 2
4
1
4
1 1
k
R
k
k = 5,6,7,,
pentru n = 5, se obine seria Pfund, cu liniile n infrarou ndeprtat,
|
.
|
\
|
=
2 2
5
1
5
1 1
k
R
k
k = 6,7,8,,
pentru n = 6, se obine seria Humphry, cu liniile n infrarou ndeprtat,
|
.
|
\
|
=
2 2
6
1
6
1 1
k
R
k
k = 7,8,9,
Evoluia modelelor atomice
Modelul lui Dalton
1803
Modelul lui Thomson
1904
Modelul planetar
1911
Modelul cuantificat 1913
Modelul nori de
electroni 1926
http://en.bestpicturesof.com/pictures%20of%20niels%20bohr%20atomic%20
model
http://regentsprep.org/Regents/physics/phys05/catomodel/bohr.htm
Bibliografie
http://highered.mcgraw-
hill.com/olcweb/cgi/pluginpop.cgi?it=swf::800::600::/sites/dl/free/0072482621/5
9229/Bohr_Nav.swf::The%20Bohr%20Atom
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/274-modelul-atomic-al-lui-rutherford.html
http://www.youtube.com/watch?v=s4BSzbskyjU&feature=related
Rodica Ionescu-Andrei, Cristina Onea, Ion Toma Manual de fizic , clasa
a XII-a, Editura ART
D. Ciobotaru, T. Angelescu s.a Manual de fizic , clasa a XII-a, Editura
Didactic i pedagogic
Dicionar de fizic
Gabriela Cone Manual de fizic , clasa a XII-a, Editura E+
w.w.w.google ro/ images

Modele Atomice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele Atomice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.

Elena Rducanu, Colegiul Naional Bnean,Timioara

Lungimea de und a liniilor spectrale emise

S-ar putea să vă placă și