MINISTERUL EDUCATIEI SI STIINTEI AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

Catedra: Tehnologia Constructiilor

LUCRARE DE AN
La disciplina: Anatomia lemnului
Tema:

FRASINUL

A elaborat:

st.gr.TPL-1014 Zaica I

A verificat:

conf.univ.doct. Toporet V.

CHISINAU 2011

1.Introducere.
,, Cand cioplesc, nu adaug nimic lemnului ci indepartez ce
este neesential astfel incat simpla bucata de lemn sa capate
in final forma si utilitate. Dumnezeu a creat, eu doar
prelucrez "
Mobila mrete de 6 ori valoarea lemnului deci orce tip de lemn isi are rolul
sau in viata omului, indifferent de specie. Dar orce specie isi are valoarea
sa fiind determinatade aspect estetice cit si de cele mecanice.
Frasinul este un lemn care posedaatit calitati mecanice cit si estetica facindul
extreme de utilizat n industria lemnului.

2. Caracteristicele generalea specie de frasin.

FRASINUL (FRAXINUS EXCELSIOR)
Frasinul are un lemn deschis, cu tent glbuie i cu un
desen caracteristic clar pronunat n seciune. Straturile
anuale se disting uor, razele de mduv sunt discrete.
Sub aspectul proprietilor sale, lemnul de frasin se
aseamn cu cel de stejar, ns l depete sub raportul
triei. Frasinul se supune cu uurin prelucrrii
mecanice.
Caracteristici: Lemn rezistent si tare , se usuca usor si
este foarte stabil, rezistent la inpact si vibratii, cunoscut
pentru rigitatea sa. Textura e de culoare crem cu putin
trandafiriu, cenusiu sau maroniu, si cu inele de crestere
vizibile. E usor de prelucrat si de taiat.
Tarie : Medie
Locurile de cretere: Este rspndit n Europa Central,
regiunile centrale i de sud ale Europei de Est, n
America de Nord (Canada, SUA).
Densitatea: n mediu, circa 700 kg/m3.
.. Duritatea: 4,0-4,1.
Frasinul (Fraxinus excelsior) este un arbore indigen specific zonelor
mpdurite, care se ntlnete i ca plant lemnoas cultivat n scopuri
decorative, n orae.

Date generale
Frasinul (Fraxinus) creste pana pe la 40 de metrii zic ei, ce-i drept am vazut
cateva exemplare impresionante. Normal ca si frasinii is de mai multe feluri
(specii).
Unii, cand sunt tineri au coaja neteda, dar pe masura cresc si se ingroasa, se
inaspresc.
Frasinul il gasesti in zonele de campie si deluroase. Pare sa se simta bine in
platourile calcaroase.Face fata atat exceselor de apa cat si zonelor secetoase.
Lemnul de frasin este unul lucios, tare i greu.
In ce privete duritatea el se ncadreaz n aceeai categorie cu fagul i
stejarul.
Lemnul de frasin este important pentru culoarea, durabilitatea si elasticitatea
sa, calitati datorita carora are multiple intrebuintari.
Culoarea dechisa il face apt pentru fabricarea mobilei, lambriurilor,
dusumelei, scarilor interioare.
Se mai foloseste la confectionarea uneltelor agricole si a cozilor de scule.

Lemnul nu are nici gust nici miros.

Lemnul de frasin este ideal pentru fabricarea obiectelor de echipament
sportiv, in special a acelora care necesita rezistenta, flexibilitate si elasticitate.
In trecut era folosit la skiuri si rachete de tenis, iar in prezent, la vasle, bate de
baseball, crose de hockey, tacuri de biliard, arcuri si sageti, sanii pentru curse
cu caini si multe alte asemenea intrebuintari, in care lemnul de frasin este
sinonim cu calitatea, indemanarea si traditia.
ca lemn de foc, e bun, fiind de esenta tare arde bine.
Scoara de frasin se taie cu briceagul n fluier de pe crengile de 2 ani,
primvara devreme la pornirea arborelui in peioada de vegetatie. Aceast
materie prim, se usc ntr-un singur strat n locuri aerisite mai calde.

Sistematic
Speciile aparintoare genului Fraxinus aparin familiei Oleaceae.

Descriere

Frasinul comun (Fraxinus excelsior) este un arbore zvelt, drept, cu coroana

sferic i rar, nalt de 25-40 m, care prezint o nrdcinare puternic.
Scoara speciei este cenuie sau cenuiu verzuie, formnd de timpuriu un
ritidom mrunt crpat. Lujerii sunt turtii, cenuiu-verzui, glabrii, cu muguri
opui, negrii-mat, cel terminal fiind mare, tetragonal.
La frasin, frunzele sunt opuse, mari (30 -45 cm), imparipenat compuse
alctuite din 7-15 foliole (de obicei 11) ovat-lanceolate, sesile, mrunt serate pe
margini, verde nchis i glabre pe fa, mai deschise la culoare i slab
pubescente pe nervura median pe dos. Florile, care apar naintea frunzelor,
sunt mici, nude (fr tepale, petale sau sepale), grupate n inflorescene
paniculiforme purpurii. Din flori, n urma fecundrii, se formeaz fructe
aripate lungi i nguste, trunchiate la vrf, denumite samare.
Samarele se maturizeaz toamna, cnd se brunific, dar persist pe arbore,
pn n primvar, spnzurnd n jos. Ele n btaia vntului scot un sunet
metalic. Primvara, aceste fructe se desprind rnd pe rnd, avnd loc
diseminaia speciei. Frasinul este o plant care prezint polimorfism
reproductiv, ceea ce nseamn c n cadrul unei populaii, exist arbori
masculi, exemplare femele i indivizi hermafrodii.

nflorire
Frasinul nflorete naintea
nfrunzirii, ceea ce calendaristic se
ncadreaz n perioada martieaprilie.

Ecologie
Specia Fraxinus excelsior prefer
solurile jilave sau umede, suportnd
bine inundaia. Frasinul nu ridic
pretenii cu privire la temperatur,
dezvoltndu-se att n zonele mai
calde ct i n cele mai reci, cu
condiia existenei unei umiditi
suficiente a solului. Nu suport
solurile srace, pe cele uscate, sau pe
acelea care sunt prea acide

Frasinul crete cel mai bine pe soluri gleice i gleizate bogate n substane
nutritive, acolo unde cldura atmosferic este ridicat.
Frasinul comun se ntlnete prin pduri, zvoaie, lunci, plcuri de arbori,
de la cmpie, inclusiv n Delta Dunrii, pn n zona montan joas. De
asemenea se cultiv ca specie ornamental prin parcuri.
Aceast plant lemnoas, posed o foarte pronunat capacitate de
regenerare, n faa unor distrugeri ale organelor vegetative cauzate de
condiiile meteorologice nefavorabile, boli sau duntori. Dintre insectele care
atac frasinul, mai cunoscute sunt gndacul de frasin (Lytta vesicatoria),
coleopter cunoscut i sub denumirea de cantarid i afidele (Aphis sp.), care
sunt mici insecte ce neap organele moi i suculente ale plantei, extrgndule seva. De pe urma afidelor, omul, prin intermediul albinelor, poate profita,
cci din strupurile aflate pe lng frasini, se poate colecta aa numita miere de
man.

Frsinetele
Arboretele pure formate din frasini, se numesc frsinete (Fraxineta).
Frsinetele de la noi apar rar i azonal. De obicei, n zona forestier, specia
crete n amestec cu alte plante lemnoase (stejar pedunculat, ulm, plop, anin,
arar, pducel, lemn cinesc, etc.), n areale caracterizate printr-un exces
permanent de umiditate.

Specii nrudite
n flora spontan a rii noastre, alturi de frasinul comun (Fraxinus
excelsior), apar i alte specii nrudite, dintre care, cu cea mai mare rspndire
este mojdreanul (Fraxinus ornus).
Alturi de cele dou specii, mai puin rspndite, apar i alte rude spontane
ale genului Fraxinus, ca: frasinul de cmp (Fraxinus angustifolia) i frasinul
pufos (Fraxinus pallisae). Rspndirea n Romnia a frasinului comun, a
frasinului de cmp i a mojdreanului, se poate vedea n aceast imagine.
Ca specii de import, n culturi forestiere sau ca arbori decorativi, la noi, au
ajuns dou specii de origine american; frasinul american (Fraxinus
americana) i frasinul de Pennsylvania (Fraxinus pennsylvanica).

Frasinul de cmp (Fraxinus angustifolia)

Frunze adesea cu 5-9 foliole, cu rahisul glabru sau slab pros, foliole sesile,
ovat-lanceolate, de 3-10 cm, subcoriacei, lung acuminate, cuneate, acut serate,
pe dos proase n lungul nervurilor.
Flori nude, cu antere brun-rocate.
Fructele sunt samare ngust lanceolate, de 3-4 cm, ascuite, rar obtuze.

Frasinul de camp este un arbore indigen, de mrimea a II-a, cu lujeri glabri

i muguri brun-nchis, nu negri. Atinge inaltimea de 20-30 m, asemntor cu
frasinul comun, de care se deosebete prin foliolele frunzelor, care sunt mai
lungi i mai nguste, aducnd ca aspect cu cele ale salciei. Frunza frasinului de
cmp este relativ mare (15-25 cm), imparipenat compus, alctuit din 5-13
foliole sesile, care sunt serate pe margini avnd o coloraie mai palid pe dos.
Ca i la frasinul comun, florile nude apar naintea frunzelor, acestea fiind
adunate n inflorescene simple (raceme).
Specia apare n sudul, estul i centrul Europei, trece n nordul Africii i Asia
Mic. La noi crete n staiunile umede din luncile rurilor din regiunea de
cmpie i colinar; n Delta Dunrii apare pe grindul Letea n Romnia,
aceast specie, apare n zona de es sau n cea colinar joas, pe arii restrnse,
n Criana, Banat, Muntenia i Moldova nsoind, de obicei, cursul inferior al
unor ape curgtoare.

Frasinul pufos (Fraxinus pallisae)

Frasinul pufos este un arbore indigen, puin rspndit la noi, care se poate
ntlnii mai des n Delta Dunrii, precum i n zvoaiele din zona de cmpia a
Munteniei i din sudul Moldovei. Se deosebete de frasinul comun prin talia
mai mic i prin faptul c lujerii, foliolele pe ambele fee precum i rahisul
sunt pubescente (proase).
Aceast specie este iubitoare de cldur i de ap, vegetnd bine n zonele
foarte umede, cu temperaturi ridicate, mai ales pe terenurile cu ap
stagnant. Din acest motiv, frasinul pufos prezint importan ecologic
mare, pretndu-se la mpdurirea terenurilor cu exces de ap.

Frasinul american (Fraxinus americana)

Frasinul american, dup cum i spune i denumirea, i are obria n
America de Nord, de unde a ajuns, adus de om, n Europa, inclusiv n
Romnia. Arborele are talia de 20-35 m, avnd nfiarea asemntoare
frasinului comun. Frunzele speciei sunt mari (20-30 cm), imparipenat
compuse, alctuite din 7-9 foliole (rar 5 sau 11) serate pe margini. Foliolele
acestei specii, fa de al celorlalte specii ale genului Fraxinus de la noi, sunt
mai mari i distinct peiolate (pedunculii sunt mai lungi de 1 cm). Acestea sunt
de culoare verde-nchis pe fa i glauce (verzui-albstruie) pe dos.
Ca i Fraxinus excelsior, Fraxinus americana nflorete primvara, naintea
nfrunzirii.
Datorit coroanei uniforme, sferice, relativ dese, frasinul american prezint
un port elegant, cultivndu-se ca specie decorativ (vezi imagine).

 Frasinul de Pennsylvania (Fraxinus pennsylvanica)

Frasinul de Pennsylvania, numit i frasin pensilvanic, este un arbore originar
din regiunile central-nordice ale Americii de Nord. La noi n ar, ajunge
pentru prima dat n 1930, fiind introdus n culturi forestiere (Transilvania,
Banat, zona inundabil a Dunrii) i ca plant decorativ. n Romnia, acest
frasin s-a aclimatizat bine, specia fiind pretabil mpduririlor (I. Iancu).
Frasinul pensilvanic se caracterizeaz printr-o talie mai modest dect a
frasinului comun (15-25 m). Scoara arborelui, fa de specia autohton, este
mai adnc crpat. Frunzele sunt mari (15-30 cm), imparipenat compuse,
formate din 7-9 foliole (rar 5 sau 11) eliptice, scurt peiolate, cu marginea
dreapt sau foarte fin serat, colorate n verde intens pe fa i n verzuicenuiu pe dos. Lujerii, rahisul i dosul foliolelor sunt proase (vezi imagine).
Preteniile acestui frasin fa de condiiile pedo-climatice sunt reduse, planta
rezistnd la ger, cldur, uscciune, exces de umiditate. Frasinul de
Pennsylvania este tolerant i n ceea ce privete fertilitatea solului.
Specia Fraxinus pennsylvanica, este pretabil culturilor forestiere, n zonele
mai calde i uscate, cu soluri srace, n zona de cmpie i de silvostep. De
asemenea se cultiv cu succes n zona verde urban.

Compoziie
n frunzele frasinilor, s-au identificat o serie de compui, ca: acizi organici
(acid malic, acid ursolic, acid tanic), flavonoide (cvercitina, cvercetrolul),
glucide i derivai ai acestora (glucoz, manitol, mucopoliglucide), gume,
chinone, derivai cumarinici (fraxina), uleiuri volatile care conin terpene,
sruri minerale, vitamine (vitamina C, vitamine P, provitamina A).
Scoara acestor arbori, conine cumarine i derivai ai acestora (fraxina,
fraxinolul, fraxidina, fraxidinina) precum i tanin.
Datorit acestei compoziii, foliolele - numite FOLIA FRAXINI, scoara CORTEX FRAXINI, dar i mugurii ori seminele, imprim frasinului
proprieti medicinale.

2.1 PROPRIETILE LEMNULUI

Lemnul utilizat ca materie prim

pentru fabricarea parchetului are un
ir de proprieti i caracteristici.
Trebuie s le cunoatem i s inem
cont de ele, dac dorim s facem
alegerea optim a tipului de
pardoseal. La selectarea parchetului
se ia n consideraie att aspectul
exterior al lemnului (din punct de
vedere estetic), ct i proprietile lui
fizice i mecanice (din punct de
vedere practic).
Aspectul exterior al lemnului este
determinat de culoarea, strlucirea i textura acestuia.
Culoarea este conferit lemnului de substanele rinoase i colorante ce se
conin n cavitile celulelor. Lemnul speciilor ce cresc n diverse condiii
climaterice are i culori variate: de la alb (plop, brad, tei) pn la negru
(arborele negru). Lemnul speciilor ce cresc n regiuni clduroase de sud are o
culoare mai ncins n comparaie cu cel al speciilor din regiuni temperate. n
limitele aceluiai bru climateric, exist diferene considerabile de culoare i
ntre diverse specii de lemn.
Astfel, de exemplu, lemnul de carpen este de culoare cenuie-deschis, cel de
stejar i de frasin brun-cenuie, iar cel de nuc cafenie. Sub influena
luminii i a aerului, lemnul multor specii capt o nuan cenuiu-deschis.
Strlucirea este capacitatea de a reflecta n mod direcionat razele de lumin.
Strlucirea lemnului depinde de densitatea acestuia, de numrul, dimensiunea
i amplasarea razelor de mduv. O strlucire deosebit are lemnul de fag,
salcm-alb, stejar. Lemnul de plop i tei, care are raze foarte nguste i perei
celulari relativ subiri, are o suprafa mat.
Textura reprezint desenul ce apare n seciunea lemnului la tierea fibrelor,
straturilor anuale i razelor sale. Ea depinde de particularitile structurii
anatomice a speciilor de lemn, precum i de direcia tieturii, fiind
determinat de limea straturilor anuale, diferenele de culoare ntre
straturile mai vechi i mai tinere, prezena razelor de mduv i a vaselor
mari, amplasarea fibrelor. Textura determin valoarea decorativ a lemnului,
ceea ce este deosebit de important la fabricarea parchetului artistic.

Aplicnd diferite modaliti de tiere a lemnului se pot obine mai multe

tipuri de texturi. O descriere mai ampl aflai la compartimentul Selectarea
parchetului. Astfel, de exemplu, tipul radial se obine la trecerea planului
tieturii prin raza trunchiului. n acest caz, fibrele lemnului arat ca nite linii
paralele. Tipul tangenial se obine la tierea lemnului pe tangenta inelelor
anuale. Astfel, pe lamele parchetului se vede desenul inelelor anuale sub
form de arcuri. Tipul natur reprezint parchetul nedivizat, n care sunt
prezente att lame radiale, ct i lame tangeniale. Pentru acest tip de parchet
nu sunt admisibile alburnul (prile tinere externe ale trunchiului), nervurile,
deteriorrile mecanice. i tipul rustic conine att lame radiale, ct i
tangeniale, dar n acest caz sunt permise nodurile sntoase, alburnul i
oblicitatea fibrelor.

Proprietile fizico-mecanice ale lemnului

Umiditatea lemnului reprezint raportul dintre masa umezelii dintr-un volum
dat de lemn i masa lemnului absolut uscat, exprimat n procente. Umiditatea
relativ a lemnului este raportul dintre masa umezelii ce se conine n lemn i
masa lemnului umed, exprimat n procente.
Se disting urmtoarele grade de umiditate a lemnului: umed (lemnul ce s-a
aflat mult timp cufundat n ap, umiditatea depind 100%), proaspt tiat
(umiditatea de 50-100%), uscat la aer (care a fost pstrat timp ndelungat la
aer liber, umiditatea fiind de 15-20%, n dependen de condiiile climaterice
i anotimp), uscat n ncpere (umiditatea de 8-10%), absolut uscat
(umiditatea 0%). n conformitate cu standardele naionale, umiditatea
parchetului trebuie s fie de 9 3%.
Hidrofilia lemnului este capacitatea de a absorbi vapori de ap din aer. Ea
depinde, n primul rnd, de structura capilarelor, determinat de natur. De
exemplu, la sporirea nivelului de umiditate, o lam din stejar va aduga 2%
de umezeal timp de 12 zile, iar o lam din fag de dimensiuni egale timp de
40 de zile. Hidrofilia depinde i de gradul de uscare a lemnului. Parchetul
insuficient uscat va degaja umezeal i se va usca neuniform, iar cel uscat
excesiv o va absorbi, umflndu-se i modificndu-i forma.
Sczmntul reprezint micorarea dimensiunilor i a volumului lemnului la
ndeprtarea din el a umezelii. n diferite direcii el nu este acelai. n mediu,
sczmntul linear total n direcia tangenial constituie 6 10%, n cea
radial 3 5% i de-a lungul fibrelor 0,1 0,3%.
Tensiunea intern a lemnului este un fenomen ce apare n timpul uscrii, ca
rezultat al distribuiei neuniforme a umezelii. Ea poate cauza modificarea
dimensiunilor i a formei pieselor la prelucrare mecanic. Pentru diminuarea
tensiunii interne se utilizeaz usctorii automatice de nalt tehnologie.

Densitatea lemnului este raportul dintre masa lemnului i volumul acestuia.

Densitatea se exprim n kg/m3. ntre densitate i rezisten exist o legtur
strns. Lemnul mai greu este, de regul, mai rezistent.
Rezistena este capacitatea lemnului de a-i menine durabilitatea la
deteriorare sub aciunea factorilor mecanici. Ea depinde de direcia aciunii
mecanice, specia de lemn, densitatea, umiditatea acestuia, prezena defectelor
i se caracterizeaz prin limita de rezisten aciunea sub influena creia se
distruge mostra.
Tria este capacitatea lemnului de a se opune introducerii n el a unor corpuri
mai tari. Conform nivelului de trie, toate speciile de lemn se divizeaz n:
moi (pin, brad, tei), tari (mesteacn, fag, frasin) i foarte tari (salcm-alb,
carpen). Tria lemnului are o mare importan la prelucrarea acestuia cu
instrumente de tiere: frezare, tierea cu ferstrul etc., precum i atunci
cnd lemnul este supus roaderii la amenajarea podelelor, scrilor, rampelor.
Viciile lemnului sunt neuniformitile naturale ale structurii (noduri,
mduva), deteriorarea esuturilor din diverse motive (crpturi, carii),
colorri de origine biologic sau chimic (albstrime), deteriorri mecanice i
defectele de prelucrare care diminueaz calitatea lemnului i limiteaz
utilizarea acestuia. n unele cazuri, structura neuniform a lemnului,
considerat n mod normal un viciu, se apreciaz ca fiind o calitate valoroas
a lemnului.

Lemn tratat termic - proprietati fizice

Pana acum cativa ani, atunci cand se vorbea de lemn pentru utilizari
exterioare, era vorba despre lemn crescut in regiuni tropicale, venit la noi pe
un traseu foarte lung sau impregnat cu substante chimice cu efect nociv
asupra mediului inconjurator.
Procesul de tratare termica a lemnului reuseste, fara a folosi substante
chimice, sa impiedice efectele nedorite datorate intemperiilor asupra speciilor
europene.
Prin tratarea termica se imbunatateste in special:

durabilitatea (=rezistenta la actiunea organismelor care distrug lemnul)

lemnului si astfel durata de viata a acestuia la utilizarea exterioara
rezistenta la deformare (=comportarea la umflare si contragere
datorata modificarilor de umiditate) si astfel se imbunatateste
stabilitatea formei

In functie de specia lemnoasa se imbunatateste considerabil rezistenta la

umflare si contragere a lemnului de terasa tratat termic ceea ce inseamna ca
suprafata terasei dumneavoastra ramane in forma initiala si dupa ani de zile.
Lemnul de frasin natur, tertatat, face parte din categoria lemnelor cu clasa de
durabilitate 5 ( fara rezistenta) care nu poate fi folosit la exterior deoarece
este descompus de ciuperci si insecte intr-un timp destul de scurt.
Frasinul tratat termic are, dimpotriva, clasa de durabilitate 1-2 ( foarte
rezistent-rezistent) si poate fi comparat cu speciile exotice de Teak si
Bangkirai.
Montati-va singur terasa din lemn tratat termic
Lemnul tratat termic este recomandat si pentru structura teraselor.

2.2

Dfectele lemnului

n perioada de cretere i dezvoltare a arborilor, ct i n timpul tierii i apoi

ulterior, dup tiere, pot interveni diveri factori n msur s afecteze
structura, aspectul i compoziia chimic a materialului lemnos. Aceste
defecte prezente uneori la lemn influeneaz n sens negativ calitatea i
posibilitile de utilizare ale acestuia. Unele defecte micsoreaza rezistenta
lemnului, altele influenteaza negativ aspectul lui. Din aceste motive, defectele
lemnului trebuie cunoscute. Ele nu pot fi evitate in totalitate, la intrebuintarea
lemnului fiind admise o parte din ele (limitndu-se, insa, numarul lor).
Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauz:diferitele anomalii
proprii de cretere ale arborelui (n structur, aspect i compoziie chimic);
anomalii datorate aciunii factorilor naturali exteriori, care conduc la apariia
defectelor de form ale trunchiului i la apariia unor crpturi; aciunea
agenilor de biodegradare a lemnului, de natur vegetal sau animal.
Principalele defecte ale lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a
trunchiului; defecte de structura; noduri; crapaturi; gauri si galerii de
insecte; coloratii anormale si alteratii.

Defectele de forma.
Curbura

ntr-un singur plan, simpl, o singur deviere curb a axei

longitudinale a lemnului rotund (fig. a). Curbur ntr-un singur plan,

multipl. Devierea curb multipl a axei longitudinale a lemnului ntr-un
singur plan (fig. c). Curbur n planuri diferite este devierea curb a axei
longitudinale a lemnului n planuri diferite (fig. d). Curbur este devierea
curba a axei trunchiului de pe linia dreapta si poate fi de mai multe tipuri.
Prezenta curburii duce la scaderea rezistentei lemnului rotund folosit la
constructii, mai ales cnd el este solicitat la compresiune. Datorita faptului ca
fibrele lemnului nu sunt paralele cu axa pieselor debitate din busteni cu acest
defect, piesele respective se crapa si se deformeaza mai usor in timpul uscarii.
Marimea curburii se exprima prin raportul dintre sageata maxima s si
lungimea portiunii curbate, in cm, m sau procente.
Insabierea este o curbur ntr-un singur plan, simpl, localizat la captul
gros al lemnului rotund, provenit de la cioat (fig. b) insabierea trunchiului
apare la arborii care cresc pe pante mari. Ea ia nastere in partea inferioara a
trunchiului, insabierea apare foarte des la pin.

Conicitatea este escreterea semnificativ a diametrului trunchiului de la

baz spre vrf. Se manifest mai frecvent la foioase (fig. e). Se calculeaza cu
formula
C=D-d/L
in care: D este diametrul bazei busteanului, in mm;
d - diametrul vanului, in cm;
L - lungimea busteanului, in m.
Conicitatea se considera defect numai daca C > 1 cm/m. Ea micsoreaza
calitatea sortimentelor obtinute din bustenii afectati (apare defectul de fibra
inclinata).
Ovalitatea este variaia diametrului trunchiului n seciune transversal (fig.
f). Ovalitatea se considera defect doar cnd este pronuntata. Inelele anuale au
latimi diferite si, deci. comportarea lemnului este diferita in cazul utilizarilor
practice. Ovalitatea se masoara prin diferenta dintre lungimile axelor

sectiunii transversale (D - d), impartita la marimea axei mari D, rezultatul

exprimndu-se in procente.

Canelura sint valuri existente pe circumferina trunchiului care dau un

contur sinuos seciunii transversal (fig. g) trunchiului si apare mai ales la
carpen. Piesele debitate din bustenii cu caneluri prezinta fibra inclinata.
Infurcirea
trunchiului
apare atunci
cnd trunchiul
se ramifica in
doua sau mai
multe
parti.
Ea se exprima
prin
distantele, in
metri, de la
capatul gros al
trunchiului
pna la locul
infurcirii.
Lemnu!
din
aceasta zona
are structura
neregulata,
inimi
concrescute si
coaja
infundata.
Scobitura este o
adncitur
longitudinal care
apare de obicei sub
locul de ptrundere
n trunchi a unei
.a.
ramuri mari.

e.

.
f.c.

g.

Defectele de structura.
Excentricitatea este eplasarea lateral a mduvei fa de centrul seciunii
transversale a trunchiului ca urmare a expunerii inegale la soare (fig. a).
Acest defect este insotit de ovalitatea si neregularitatea latimii inelelor anuale.
Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuta, se deformeaza si crapa mai
usor.
Fibra inclinata este devierea ntr-un singur plan a fibrelor lemnului n raport
cu axa longitudinal a trunchiului (fig. b). Acest defect se masoara prin
raportul dintre devierea fibrelor de la o linie paralela cu axa piesei, si
lungimea de referinta considerata, fiind exprimat in mm. Fibra inclinata
apare in cazul bustenilor cu curbura, fnsabiere, labartare, conicitate sau in
cazul taierii pieselor din lemn fara defecte, dar dupa un plan inclinat fata de
directia fibrerlor. Acest defect micsoreaza rezistentele mecanice ale lemnului
si ingreuneaza prelucrarea lui. suprafetele fiind mai aspre si mai greu de
finisat.
Fibra incilcita

este deviere neregulat a fibrelor lemnului (fig. c). Fibra

inclcita apare in general la foioase (anin, mesteacan, cires, nuc etc.).Fibra

inclcita este prezenta mai ales in portiuni cu umflaturi pe trunchi. Zonele de
lemn cu acest defect se prelucreaza greu, rezultnd suprafete aspre chiar si
dupa rindeluire, si se finiseaza greu.
Fibra ondulata consta in devierea relativ regulat a fibrelor lemnului dup
linii ondulate. n cazul n care devierea fibrelor lemnului este accentuat,
fibra ondulat este denumit fibr crea (fig. d).
Fibra rasucita este deviere elicoidal a fibrelor n jurul axei lemnului rotund,
fibrele meninndu-i distana dintre ele. Devierea poate fi de la dreapta spre
stnga sau de la stnga spre dreapta i apare pe piesele debitate ca fibr
nclinat (fig. e). se recunoaste usor dupa crapaturile care insotesc acest

defect. Lemnul cu fibra rasucita este de calitate inferioara, se despica si se

prelucreaza greu, iar piesele se deformeaza puternic.
Excrescenta sunt umflturi de diverse forme ale lemnului rotund. Se
caracterizeaz printr-o structur neregulat, care uneori cuprinde n interior
sau la suprafa noduri mici izolate sau n cuiburi provenind de la muguri
dorminzi. (fig. f)
Bucla este devierea fibrelor i inelelor anuale n jurul nodurilor sau a rnilor
cicatrizate.
Lunura consta inelele anuale n cuprinsul duramenului avnd culoarea i
proprietile alburnului (fig. g).
Inimi concrescute apare in cazul cresterii impreuna a doua sau mai multe
tulpini (trunchiul are o forma ovala neregulata). La arborii dezvoltati normal,
inima concrescuta apare in zona de infurcire a tulpinii si e insotita foarte des
de coaja infundata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaza
puternic si se prelucreaza greu.
Neregularitatea inelelor anuale const n limea diferit a unui inel anual, a
uneia sau mai multor grupe de inele anuale, comparate cu limea medie a
inelelor de pe seciunea transversal a unei piese. (fig. i).
Coaja infundata sint fragmente din coaja arborelui nglobate total sau parial
n masa lemnului.
Ondularea normala a contururilor inelelor anuale apar ca ondulaii
echidistante ale contururilor inelelor anuale, ce nu afecteaz n general
rezistena mecanic a lemnului.
Nod partea din ramur, nglobat n masa lemnului, ele sunt cele mai
raspndite defecte si apar pe trunchiul oricaruii arbore, fiind resturi de craci
inglobate in masa lemnului. Nodurile sunt considerate defecte deoarece

lemnul lor are proprietati diferite si duritate de trei ori mai mare dect a
lemnului din jur, iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. Din acest motiv,
nodurile creeaza dificultati la prelucrare iar rezistentele lor mecanice sunt
scazute. Rasinoasele au mai multe noduri dect foioasele, dar mai mici.
Arborii din padure au noduri mai putine si mai mici dect cei crescuti izolat.
Nod concrescut este nodul ale crui inele anuale ader la lemnul nconjurtor
pe cel puin 3/4 din perimetrul su (fig. a)
Nod parial concrescut este nodul ale crui inele anuale ader la lemnul
nconjurtor pe o lungime cuprins ntre 1/4 i din perimetrul su (fig. b)
Nod cztor este nodul ale crui inele anuale nu ader la lemnul nconjurtor
dect pe cel mult 1/4 din perimetrul su (fig. c)
Nod sntos este nodul care nu prezint semne de alterare sau putrezire.
Nod normal colorat este nod sntos avnd culoarea apropiat de cea a
lemnului nconjurtor (fig. d)
Nod de culoare nchis este nod sntos, de culoare mai nchis dect lemnul
nconjurtor (fig. e)
Nod vicios, nod putrezit pe cel mult 1/3 din suprafaa seciunii (fig. f)
Nod putred este nod putrezit pe mai mult de 1/3 din suprafaa seciunii (fig. g)
Crpturi sint discontinuiti n masa lemnului rezultate prin separarea
elementelor anatomice ale lemnului.
Crpturi de inim este crptur radial a duramenului pornind din inim,
avnd o ntindere mare (fig. a)
Crptur de ger (gelivur)este o crptur datorit gerului avnd direcia
radial i n lungul trunchiului. Poate fi deschis sau nchis i prezint n
general pe marginile exterioare umflturi de forma unei creste, precum i

ovalizarea zonal a seciunii trunchiului datorit inelelor anuale de acoperire

a crpturii (fig. b)
Crptur inelar (rulur) crptur orientat dup inelul anual (fig. c)

a.

c.

b.

d.

e.

f.

g.

a.

b.

c.

Coloratii anormale si alteratii provocate de ciuperci.

Duraamen

fals

sint coloraii anormale ale zonei centrale a trunchiului,

deosebite de culoarea normal a lemnului, ce apare la speciile care n mod

normal nu formeaz duramen. Nu modific n mod sensibil rezistena
lemnului.
Inima rosie fagul este o coloraie de la rou deschis la rou-brun, uneori cu
nuane violacee sau cenuie-negricioas, cu contur neregulat, fr a urmri
inelul anual. Zona colorat este format din poriuni uniform sau neuniform
colorate, variate, ca nuan, delimitate prin linii colorate mai nchis.
Inima rosiatica a stejarului are o coloraie roiatic-brun a duramenului.
Lemnul i pstreaz consistena sa dur, prezentnd uneori un anumit stadiu
de alterare.
Oxidarea foioaselor coloraie roiatic-fumurie fr a diminua rezistena
lemnului i fr putrezirea lui.
Roseata rasinoaselor este o coloraie n diverse nuane de roz, roz-glbui,
roiatic, rou pn la rou-brun, care apare sub form de pete sau fii, fr a
diminua rezistena lemnului i fr putrezirea lui.
Albastreala este o coloraie albstruie cu nuane cenuii sau verzui. Este
frecvent la rinoase i mai rar la foioase.
Mucegai, miceliu i spori de ciuperci pe suprafaa cherestelei , de diferite
culori, dup specia lemnului i a sporilor de ciuperci. Mucegaiul apare la
suprafata lemnului umed si neaerisit, sub forma de praf fin, verde-cenusiu.
Putregai este Schimbare profund a culorii, structurii, consistenei i
proprietilor fizice i mecanice ale lemnului, provocat de atacul ciupercilor
xilofage. n stadiul avansat al putregaiului, lemnul devine sfrmicios, apare

tot datorita ciupercilor xilofage, exista putregai brun (ciupercile distrug

celuloza din lemn) si putregai alb (ciupercile distrug lignina din lemn);

Defecte cauzate de insect.

Gauri si galrii excavaii n lemn datorate aciunii diverselor insecte i a altor
vtmtori animali. Din punct de vedere al diametrului pe care l prezint,
gurile i galeriile se mpart n: mici, cu diametrul pn la 1 mm (fig. a)
mijlocii, cu diametrul de 1-3 mm mari, cu diametrul de peste 3 mm (fig. b)
Gaurile si galeriile de insecte. Datorita faptului ca lemnul este un material
organic, el constituie hrana sau adapost pentru insecte (gndaci, viespi,
furnici, larve de fluturi) numite insecte xilofage. Acestea produc galerii de
diferite forme si dimensiuni, micsornd rezistenta lemnului. Galeriile pot
aparea la arborii in picioare, la lemnul umed dobort si la lemnul uscat din
constructii sau mobilier.

3.Domeniul si importanta utilizarii lemnului de Frasin

Mobila este destinata sa mobilizeze locuinte, spatii social
administrative, comerciale, hoteliere de invatament etc. Mobila trebuie
sa fie conceputa in coordonanta cu destinatia, functia si spatiul
pentru care a fost create. Mobila este clasificata: pentru pastrare
(dulap, biblioteca, noptiera), pentru sedere si odihna (taburetul,
scaunul, fotoliu) pentru servit si lucru ( mesele pentru birou, pentru
televizor). Dimensiunile mobilei sint strins corelate cu dimensiunile
corpului omenesc, dupa acest principiu mobila e dimensionata pentru
3 parti:

 Pozitia ortostatica

Pozitia sezand

Pozitia culcat

Avantajele utilizarii lemnului de frasin

Lemnul de frasin are o densitate medie de 0,69 g/cm2 , greu si tare in acelasi
timp. El are proprietati foarte bune de rezistenta si o elasticitate ridicata.
Denumire botanica: Fraxinus excelsior
Alte avantaje ar fi ca acesta se micsoreaza dar nu este foarte rezistent daca e
expus la vreme calda sau aspra. Se poate usca natural fara nici o problema
dar trebuie evitata expunerea la temperaturi ridicate. Cu lemnul de frasin se
poate lucra in general destul de usor. Lemnul poate fi batut de cuie cu
usurinta si lipit. Lemnul de frasin poate fi lustruit cu usurinta. Este rezistent
la baze slabe si acizi.
In cazul in care se cere elasticitate, lemnul de frasin e cel mai potrivit. Este
folosit pentru a face manere pentru scule. Fata de lemnul de fag, lemnul de
frasin este cel mai important pentru productia de forme indoite. Culoarea
lemnului este alb-galbuie si se inchide pana la maro.
Densitate bruta: 0,69 g/ cm2.
Diferente de contractie (in % in functie de continutul de umiditate):
- Radiala: 0,170,21
- Tangentiala: 0,270,38.
Duritate Brinell 38 N/mm2.
De asemenea, lemnul de frasin a fost folosit ca decoratiune in vagoanele de
tren, tramvaie si autoturisme.

Importan, utilizri
Frasinul prezint importan ecologic, prin faptul c poate s se dezvolte,
ca specie lemnoas mare, n zonele mai umede i pe terenurile inundabile,
dezpdurite sau mpdurite (pduri aluviale), unde ndeplinete rolul de
plant amelioratoare de sol.
n culturi forestiere, arborele a fost introdus n Delta Dunrii, n luncile din
unele zone de silvostep (lunca Buzului) precum i n regiunile de deal
(dealurile Moldovei).
n scopuri ornamentale, frasinul comun, alturi de speciile americane, se
cultiv prin parcuri.
De asemenea, frasinul prezint valoare economic, lemnul su, de culoare
brun-deschis, fiind greu, durabil, rezistent, elastic, cu numeroase
ntrebuinri (industria mobilei, artizanat, materiale sportive i didactice,
matrice i modele de turntorie, etc.).
Nu n ultimul rnd, datorit principiilor active sintetizate de ctre aceast
plant, frasinul prezint proprieti farmaceutice.

Scaun di lemn de Frasin

Este un scaun masiv executat din lemn de

frasin, in stil tamplaresc.

Bucatarie din lemn de frasin

Bucataria trebuie sa fie mai ecologica dect alte camere a apartamentului.

Este ne dorit ca fatadele de bucatarie sa fie facute din materiale sintetice si sa
emita substante chimice daunatoare. Deoarece in bucatarie ne petrecem multe
ore pe zi. Prepararea - nu este rapida. Alimentarea la fel, mai ales atunci cnd
considera sa mannce n fata televizorului si sa nu sa se ridica de la masa
din bucatarie pna nu se va sfirsi "Margosha" sau "Dr. House". n plus,
oamenii nostri prefera sa aranjeze sedinte cu prietenii doar n bucatarie. Deci,

pe microclimatul spatiilor ar trebui sa acordam o atentie deosebita. Si sa

ncepeti trebuie cu achizitionarea de mobilier dintr-o fatada naturala.
Apropo, garnitura de bucatarie, cu o fatada din lemn natural - aceasta nu este
neaparat simpla si voluminoasa in stil de "vila unui pensionar de la
Moscova". Dimpotriva, de obicei, astfel de garnituri sunt stilate, spatioase,
elegante, dar dotate cu multe idei moderne.
De exemplu, uitati-va la bucatarie designer cu fatade din masiv din frasin de
la compania AVANTA. Cu ochiul liber, se poate estima frumusetea si
eleganta. Sub alt unghi se poate observa ca, pe lnga, faptul ca bucataria este
utilata cu utilaje moderne - este acolo si iluminare, sertare silentioase, si
spalatorie de modificare noua cu robinet de evacuare de la compania
Franklin.
Bucatarie design in Moldova este boferita de catre compania AVANTA.

Terasa din lemn de frasin tratat termic

Podea din lemn de frasin tratat termic

Frasinul tratat termic se numara printre cele mai rezistente materiale
autohtone pentru amenajarea teraselor.
Avand o clasa de durabilitate de 1-2 ( foarte rezistent, rezistent), frasinul
tratat termic se numara printre cele mai rezistente produse din lemn, fiind
ideal in constructia unei terase. Acest lemn deosebit se gaseste in intreaga
Europa.

Culoarea lemnului de frasin tratat termic

Initial frasinul prezinta un duramen deschis la culoare care, ulterior, prin

procesul de tratare termica devine maro inchis. Aceasta se decoloreaza sub
influenta luminii. Ca cele mai multe speci lemnoase si frasinul tratat termic,
neingrijit, devine gri in timp. In cazul in care este tratat cu ulei special pentru
lemn, terasa isi pastreaza culoarea maro inchis o perioada indelungata. In
aceasta situatie tratamentul se recomanda periodic, cam odata pe an.
Specialistii nostri in lemn de terase va consiliaza neconditionat si fara costuri
despre modul in care sa va configurati si sa va construiti singuri noua
dumneavoastra terasa. Aveti intrebari? Ajunge sa trimiteti un scurt e-mail si
informatiile dorite vor ajunge la dumneavoastra in cel mai scurt timp.

Frasinul in medicina
Arbore cu frunze opuse, imparipenat compuse, lungi pana la 40 cm, avand un
petiol lung pe care sunt asezate 7-15 foliole. Florile sunt grupate in
inflorescente care apar inaintea frunzelor. Fructele numite samare sunt de
forma liniar-lanceolata, inconjurate de o aripioara. Infloreste in luna mai.
Frasinul creste prin paduri, lunci, din regiunea de campie si dealuri.
Recoltarea:
De la frasin se recolteaza frunzele prin lunile mai-iunie. Se inlatura petiolul
principal.
Mod de uscare:
Frunzele se intind in straturi subtiri in locuri bine aerisite. Pe cale artificiala
se usuca la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se
obtine 1 kg produs finit.
Intrebuintari:
Sub forma de ceai au efect usor laxativ, de asemenea se foloseste ca adjuvant
in tratamentul gutei si reumatismului. Intern: sudorific, colagog, coleretic,
cicatrizant, antiinflamator intestinal, laxativ. Extern: cicatrizant,
antiinflamator hemoroidal.

Acest cabinet personalizat construit este de peste 3 metri

lungime si case Hi Fi i produse electrice sub usa de ridicare
i de diapozitive. Confectionat din lemn de frasin.
4. Concluzii personale asupra valorii lemnului de frasin
pentru Industrie.
Din cele descries mai sus
observam

ca

frasinus

poseda

calitati

avantajoase in industria
mobilei. Fiind in lemn
care este elastic, dur,
usor de prelucat cu un
liciu si un desen frumos
din

punct

de

esthetic.

Prin

termica

ii

perioada

de

vedere
tratarea
marim
viata

obiectului confectionat.In
constructii

folosit

asemenea

in

de
toate

domeniilecit la acoperis
cit si la terasa. Lemnul de
frasin este ideal pentru
fabricarea obiectelor de
echipament sportiv, in
special a acelora care
necesita

rezistenta,

flexibilitate si elasticitate. In

trecut era folosit la skiuri si rachete de tenis, iar in prezent, la vasle, bate de
baseball, crose de hockey, tacuri de biliard, arcuri si sageti, sanii pentru curse
cu caini si multe alte asemenea intrebuintari, in care lemnul de frasin este
sinonim cu calitatea, indemanarea si traditia.

5. Bibliografie.
Prelucrarea lemnului o pasiune pentru acasa
Chimia Lemnului
http://selene.ro/articole/frasinul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Frasin
http://www.avanta.md/
www.google.md/foto/frasin

Cuprins:
1.Introducere.
2. Caracteristicele generalea specie de frasin
Date generale
Descriere
Sistematic
nflorire
Ecologie
Frsinetele
Specii nrudite

2.1 PROPRIETILE LEMNULUI

Proprietile fizico-mecanice ale lemnului

Lemn tratat termic - proprietati fizice

Culoarea lemnului de frasin tratat termic

2.3 Dfectele lemnului

Defectele de forma.
Defectele de structura.
Defecte cauzate de insect.
3.Domeniul si importanta utilizarii lemnului de Frasin.

Avantajele utilizarii lemnului de frasin

Importan, utilizri

Bucatarie din lemn de frasin

Terasa din lemn de frasin tratat termic

Podea din lemn de frasin tratat termic

Frasinul in medicina

4. Concluzii personale asupra valorii lemnului de frasin

pentru Industrie.
5. Bibliografie.