Sunteți pe pagina 1din 17

Nichelul

Istorie n anii 1700, minerii de cupru din regiunea saxon a Germaniei au descoperit o substan ciudat. Spre deosebire de Cu, aceast form misterioas avea culoarea gri desc is dup purificare, fa de ro!u maroniu "culoarea cuprului#. $ alt deosebire era duritatea destul de mare a substanei. %entru c nu s&a putut gsi nici o 'ntrebuinare pentru aceast material necooperant dec(t pentru a da sticlei o nuan ver)uie, minerii de cupru credeau c diavolul a plantat substana pentru a&i induce 'n eroare 'n cutarea lor de cupru. Ca re)ultat, acesta a fost denumit *+upfernic,el- sau *cuprul diavolului-. Substana a fost identificat 'n final, 'n 17.1. /ineralogul 0aron 1xel 2redri, Cronstedt a investigat un mineral numit nicolit, gsit 'n minele din Suedia. Cronstedt se a!tepta s extrag cupru din acest minereu interesant, dar experimentele lui au re)ultat 'ntr&un metal dur, strlucitor !i albicios. 3eali)(nd c 'ncercarea de a extrage cupru din +upfernic,el va fi 'n )adar, Cronstedt a numit acest metal nic el "nic,el# de la vec iul cuv(nt suede) * $ld 4i,- sau diavol. 5a 'nceput, c imi!tii acelor vremuri nu vroiau sa afirme descoperirea unui nou element. 6rau siguri ca nic elul era un amestec de alte elemente de7a cunoscute ca 2e, Co, 1s !i cupru. %(n 'n 177. c(nd, c imistul suede) 8orber 0regman a extras din nicolit o prob de nic el at(t de pur 'nc(t a dovedit, fr urm de 'ndoial c a fost descoperit un nou element c imic pur !i nu o combinaie a altor elemente. 4ic elul este un metal dur, argintiu albicios, extrem de strlucitor !i maleabil. 6ste for7abil !i poate fi tras 'n fire. %oate re)ista la temperaturi foarte 'nalte sau foarte sc)ute, nu rugine!te !i este unul dintre cele trei elemente cu proprieti magnetice naturale. 6ste al dou)eci !i patrulea element ca abunden pe %m(nt, poate fi gsit 'n toate solurile !i 'n platoul oceanic, c iar !i 'n ap. 4ic elul mai este emanate 'n timpul erupiilor vulcanice. Cea mai mare re)erv de nic el de pe planet este de neatens, pentru c este 'ngropat ad(nc 'n mantaua %m(ntului. $amenii de !tiin cred c 'ntre 7 !i 109 din nucleu, este nic el. Generaliti 4ic elul are numrul atomic :; !i masa atomic .;,<=>? ceea ce 'l po)iionea) 'n blocul d din 8abelul %eriodic al 6lementelor 'n grupa 10 a perioadei ?. 1re dou stri de oxidare, : !i >. Configuraia electronic a nic elului este@ 1s:, :s: :p<, >s: >p< >d;, ?s:. 1pare 'n natur compus din . i)otopi stabili@ .;4i, <04i, <14i, <:4i i <?4i. Aintre acetia .;4i este cel mai abundent i)otop "<;,077 9#. Cel mai stabil i)otop natural este <:4i. 6xist i 1; radioi)otopi, cel mai stabil fiind .=4i, cu timpul de 'n7umtire de 7<0 ani, apoi <>4i cu timpul de 'n7umtire de 100 ani
1

i .<4i cu timp de 'n7umtire de < )ile, ceilali i)otopi radioactivi av(nd timpi de 'n7umtire cuprini 'ntre <0 de ore i >0 de secunde. %e %m(nt, nic elul apare cel mai des 'n combinaie cu sulful !i fierul 'n pentlandit, cu sulful 'n milerit, cu arsenul 'n nic elin sau cu arsenul !i sulful 'n galen.
Numr atomic Masa atomic Punct de topire Punct de fierbere Densitate Starea de agregare la temperatua ambiant Clasificare Abundena pe scoara terestr Abundena oceanic Izotopi stabili nergia de ionizare Stare de o!idare :; .;.<=>? 17:; + "1?..BC # >1;< + ":=1>BC# ;.=1: gCcm> Solid /etal ;.?D10 mgC,g ..<D10&? mgC5 . 7.<?0 eE F>, F:

Metaloenzime nichel"dependente 6n)imele ce conin 4i 7oac un rol important 'n bacterii, alge, fungi, arc aea !i plante. C(teva en)ime nic el&dependente necesit proteine auxiliare care particip la distribuirea nic elului, asamblarea metalocentric sau sinte)a organometalic de cofactori. 1. Gliocala)a G Aoi intermediari din calea glicolitic, gliceralde ida&>&fosfat !i fosfat di idroxiacetona pot suferi reacii spontane pentru a forma metilglioxal toxic. 1cest compus reactiv modific proteomul, unde re)iduurile de arginin sunt inta principal, poate de asemenea derivati)a aci)ii nucleic !i alte molecule. %rin urmare, celulele au nevoie de un mec anism de detoxifiere a metilglioxalului pentru a preveni deteriorarea componenilor celulari. Hn sistem en)imatic foarte distribuit metaboli)ea) metilglioxalul 'n produ!i non&toxici. "#igura $%A%#

#igura $%A%

ntr&un pas preliminar non&en)imatic, metilglioxalul reacionea) cu glutationul redus "GSI# pentru a forma emitioacetal. %rima en)im 'n calea detoxifierii, glicola)a G "GlxG# converte!te aceste specii la S&A&lactoilglutation. n final, glicola)a GG "GlxGG# idroli)ea) acest intermediar 'n lactate 'n timp ce regenera) glutationul redus. GlxG conine un ion metalic esenial. 6n)imele )inc&dependente din oameni, Sacc aromJces cerevisiae !i %seudomonas putidaare, cu structura GlxG uman relev : situri active mononucleare Kn:F la interfaa dimerului. n contrast, GlxG omolog din 6sc eric ia coliis este inactiv legat de Kn:F !i maxim activ 'n pre)ena 4i:F. Semnificativ, structurile legate de Kn din en)imele umane !i en)ima legat de 4i din 6. coli expune o coordinare octaedric a metalelor cu patru legturi laterale cu aminoaci)i !i dou situri ocupate de molecule de ap, 'n timp ce GlxG inactiv substituit cu Kn, din 6. coli are metalul coordinat trigonal bipiramidal cu o singur molecul de ap legat. 1stfel, coordinarea octaedric a metalului pare s fie necesar pentru activitatea GlxG. 3eacia GlxG sugerea) folosirea unui intermediar enediolat. " #igura $% A%& 8otu!i, structurile GlxG umane !i din 6. coli nu arat necesitatea unei ba)e general active pentru a genera aceste specii.

#igura $%'%

Aou propuneri re)onabile ale mecanismelor sunt consistente 'n constatrile structurare ale formelor native !i metal&substituite ale en)imelor din oameni !i bacteria. ntr& un scenariu substratul deplasea) una sau ambele legturi metalice cu ligandul repre)entat de ap plus un ligand Glu "acid glutamic#. Glu deplasat acionea) apoi ca o ba) general pentru extragerea de protoni din emitioacetal !i ca un acid general pentru reprotonarea carbonului 'nvecinat pentru a produce S&A&lactolilglutation. 1cest mec anism este susinut de studii computaionale !i spectroscopice ale formelor legturii cu in ibitor din oameni !i en)ime 6. coli. Hn al doilea mecanism plau)ibil derivat din spectroscopia de absorbie cu ra)e L a
3

en)imelor 6. coli cu produs legat postulea) c substratul nu leag direct metalul, astfel, cele dou molecule de ap rm(n legate de metal !i sunt disponibile pentru a facilita reaciile cu transfer de protoni. Studii adiionale sunt necesare pentru a decifra rolul ionului metalic 'n catali)a acestei en)ime . :. Aioxigena)a n adiie la funcia de metil&donor, S&adeno)il&metionina este decarboxilat !i folosit ca un donor de aminopropil pentru biosinte)a poliaminelor !i plantele o folosesc pentru a face ciclopropan&carboxilat&amino, un precursor pentru ormonul etilen. 1ceste reacii generea) .M&metil&tioadeno)in, primul compus din calea omnipre)ent de recuperare a metioninei. n timpul recuperrii metioninei, .M&metil&tioadeno)ina este convertit prin mai muli pa!i pentru a forma 1,:&di idroxi&>&,eto&metiltiopentan, un substrat al metaloen)imei dioxigena)a "13A#. /ult din ceea ce se !tie despre mecanismul 13A a fost deteminat utili)(nd en)ime i)olate din bacteria +lebsiella oxitoca. n reacia u)ual, 13A converte!te 1,:&di idroxi&>& ,eto&metiltiopentanul !i dioxigenul pentru a forma :&,eto&?&metil&tiobutanoat "partea st(ng din #igura (%A%#, care poate fi transaminat pentru a regenera metionina. %e l(ng asta, en)ima catali)ea) o derivaie 'n afara cii !i produce acid formic, C$ !i >&metil&tiopropionat "partea dreapt din #igura (%A#. %rodu!ii formai depind de care metal este legat de en)im, 2e :F sau 4i:F.

#igura (%A%

Cele dou forme ale 13A folosesc un lan polipeptidic indentic, studii precedente au artat c formele 4i !i 2e ale proteinei pot fi separate prin cromatografie, indic(nd c au o oarecare structur diferit. /g:F, Co:F !i /n:F pot fi substituii 'n 13A conduc'nd la grade variate de activitate. 1bilitatea ionilor metalici alternativi de a fi active 'n 13A, cu o diversitate de poteniale redox, cuplat cu faptul c reacia de formare a :&,eto&?&metil&
4

tiobutanatului non&en)imatic decurge la o rat semnificativ, implic faptul c metalul nu este un activator al $:, dar serve!te la orientarea substatului pentru reacia direct cu $:. Aiferenele precise 'ntre cele dou forme de 13A au fost de)vluite de modelele 3/4 ale en)imei cu 4i "#igura (%', st(nga# !i studii spectroscopice pe proteine. 4u exist structur cristalografic pentru 13A, doar o structur omolog pentru !oarece, identitatea metalului fiind necunoscut. /etalele sunt legate de un motiv >& is&1&carboxilat "#igura (%'. dreapta#.

#igura (%'%

Semnificativ, legarea 2e:F duce la un C&terminal "carboxil terminal# de)ordonat !i cre!te relativ ordinea 4&terminal "amino terminal# fa de cea gsit 'n 4i :F legat de 13A. 1ceste sc imbri sunt propagate prin proteina pentru a produce diferene subtile 'n situsul activ. n mecanismul propus, metalocentrul cu 2e sau 4i din 13A leag forma dianionic a substratului, dar sub form de tautpmeri diferii. Hn singur electron transferat de la substrat la $: duce la un intermediar superoxide ce formea) aduci peroxidici cilcici distinci. Ain acest punct, reaciile de rearan7are metalospecifice conduc produ!ii apropiai. Studii adiionale ale unui model de compus susin acest mecanism. $ alternativ propus pentru acest model c elat diferenial implic stri diferite de idratare pentru speciile de 4i !i 2e. Eor fi necesare cristalografii ale formelor de 13A cu coninurt de 4i !i 2e care au substraturi legate pentru a confirma sau modifica mecanismele propuse. >. Hrea)a 6ste o en)im gsit 'n bacterii, arc aea, plante, alge !i fungi. 1ceasta catali)ea) idroli)a aparent simpl a ureei 'n ammoniac !i acid carbamic, acid care se descompune spontan 'n alt molecul de ammoniac !i acid carbonic " #igura )%A%#. Cre!terea concentraiei de ammoniac !i cre!terea subsecvent a pI&ului re)ultate din catali)a urea)ei are implicaii 'n medicin !i agricultur. n multe bacterii patogene urea)a acionea) ca factor virulent asociat cu piatra la ve)ica urinar, pielonefrit, encefalopatie !i com epatic.

#igura )% A%

%e l(ng asta, Ielicobacter pJlori profit de cre!terea pI&ului din idroli)a ureei pentru a coloni)a mediul acid al stomacului. n agricultur, urea)a este implicat 'n ciclul unei varieti de compu!i cu a)ot, cei mai importani sunt fertili)atorii pe ba) de uree. Noac de asemenea un rol 'n germinaia seminelor prin degradarea ureei formate prin activitatea argina)ei. Hrea)a arat o structur de ba) trimeric cu trei situri catali)atoare binucleare !i falduri eseniale identice, 'n ciuda variaiilor din structural or cuaternar. /ulte urea)e bacteriene, cum ar fi e)ima bine studiat din +lebsiella aerogenes sau Sporosarcina pasteurii, conin trei subuniti Hre1, Hre0 !i HreC care formea) un trimer ce conine un centru catalJtic locali)at 'n HreC. 8rei dintre ace!ti trimeri vin 'mpreun pentru a forma trimerul caracteristic "#igura )%'% st(nga#. n speciile Ielicobacter, fugi !i plante, dou din trei subuniti sunt sudate !i ar itectura global este dodecameric sau exameric. Situsul activ al urea)ei conine doi atomi de 4i :F legai 'n punte de re)iduul de li)in carbamilat !i o molecul de ap. 2iecare 4i:F este coordinat terminal de ap !i dou re)iduuri de Iis. n final, un 4i:F este de asemenea coordinat de 1sp "acid aspartic#. 1samblarea acestul situs activ este un proces complex ce implic patru protein accesorii 'n ma7oritatea sistemelor bacteriene. 6xist probe c urea)a din plante !i fungi necesit proteine accesorii pentru activare.

#igura )% '% Stuctura ureazei *i situsul acti+% Arhitecturile difer pentru ureaze diferite, dar toate includ o configuraie trimeric a $, ( sau ) subuniti% -reaza din imagine posed trei subuniti .n culori uniforme% #iecare situs acti+e conine doi atomi de Ni /sfere +ezi& care sunt legate de un carbamat 0is *i ap, cu fiecare atom de Ni care

leag o moelcul de ap, terminal *i dou 1is, plus un Asp ce se coordineaz la ionul metalic /sol+entul sub forma sferelor ro*ii&%

1u fost propuse patru mecanisme generale pentu urea) "#igura )%C%#. /ult 'nainte ca structura cristalin a urea)ei s fie disponibil, a fost propus un mecanism ce implic doi atomi de 4i:F cu funcii distincte.

#igura )% C%

1ici, oxigenii carbonilici ai ureei deplasea) o ap terminal !i se leag la 4i&1. /olecula terminal de ap leagat la 4i&: atac carbonul carbonilic al ureei form(nd un intemediar tertraedric care se descompune cu a7utorul unui acid. Structura cristalin s&a acomodat acestui mecanism cu un re)iduu apropiat Iis ce serve!te drept acid. Hn al doilea mecanism "ii# a fost propus pe ba)a structurii cristaline a urea)ei in ibate din fenilfosfodiamidat din S. pasteurii. 1cest mecanism sugerea) c urea deplasea) ligan)ii solventului din ambii atomi de 4i pentru a se lega 'ntr&o form bidentat. Iidroxidul din punte atac carbonul carbonilic duc(nd la un intermediar tetraedric !i cedea) protonul amoniacului care pleac. Hn al treilea mecanism "iii# le fu)ionea) pe primele dou propun(nd c urea se leag de 4i&: !i idroxidul din punte atac carbonul carbonilic cu un Iis din apropiere ce se comport ca un acid general. Hn al patrulea mecanism "iv# este ba)at pe metode computaionale !i biomimetice. $ ba) general "aleas ca idroxid terminal, dar sunt posibile !i alte opiuni# extrage protonul de la un atom de a)ot din uree, re)ult(nd eliberarea amoniacului !i formarea unui intermediar cianatO cianatul este apoi idrat pentru a forma carbamat. 3emarcabil, cianatul nu a fost niciodat detectat ca produs, nici nu este un substrat al urea)ei. Pin(nd cont de mecanism, se poate a!tepta ca ali ioni metalici s poat substitui nic elul pentru a facilita idroli)a ureei. 0a c iar, +. aerogenesen)ima substituit cu /n sau Co posed activitate substanial !i aparent natural, o urea) cu 2e a fost purificat din Ielicobacter mustelae. ?. Superoxid dismuta)a 3espiraia celular cu oxigen duce la formarea anionului radicalic superoxid. 1cest biprodus este reactiv cu clusterii cu 2e&S !i ceilali componeni celulari !i este implicat 'ntr&o varietate de afeciuni legate de v(rst. Celulele pot detoxifia superoxidul prin convertirea $ : !i I:$: cu a7utorul en)imei superoxide dismuta)a "S$A#. 8oate S$A posed ioni metalici 'n siturile lor active !i cele mai comune forme utili)ea) 4&donori sau $&donori pentru a lega mononuclear 2e sau /n !i dinuclear, Cu sau Kn. 3eacia are loc printr&un ciclu redox al unui electron metalic a!a cum este regsit 'n figura ?. 1.
7

#igura 2% A%

$ a patra clas de S$A ce conine 4i mononuclear a fost i)olat din c(teva bacterii StreptomJces studiate 'n cianobacteria %roc lorococcus marinus !i s&a gsit 'n altele. n timp ce aceast en)im 'mparte un rol funcional comun cu celelalte S$A, anumite linii 'i evidenia) caracterul unic. Secvena de aminoaci)i a 4i&S$A nu are un omolog semnificativ 'n alte S$A sau pentru alte proteine. 1u fost determinate structuri cristaline cu re)oluie mare "#igura 2%'%# pentru 4i&S$A din dou surse de StreptomJces !i au fost efectuate studii spectroscopice adiionale pentru a definii geometria de coordinare a 4i.

#igura 2% '% Structura homohe!americ a Ni"S3D cu fiecare subunitate .n culori diferite

Structura global cuaternar a 4i&S$A este diferit de cea a S$A, ea exist ca omo examer cu fiecare situs cu 4i, care acionea) independent, locali)at 'n c(rligul 4& terminal. %rocesul posttranlaional pentru 'ndeprtarea re)idurilor 1?4&teminale este necesar pentru ca legarea nic elului s aib loc. Coordinarea activ a situsului pentru nic el difer de la ali ioni metalici&S$A !i explic felul 'n care nic elul este capabil s susin catali)a. %roteina ca !i i)olat conine un amestec de 4i:F !i 4i>F, fiecare cu geometrii de coordinare diferite. n starea GG, 4i este legat 'ntr&o configuraie plan ptrat de amida din Cis:, o amin primar din 4&terminal !i doi ligan)i tiolai din Cis: !i Cis<. n starea GGG, nic elul este legat 'ntr&un aan7ament
8

pentacoordinat de piramid ptrat cu legtura adiional asigurat de IisG prin atomul 4 Q "#igura 2%C%#. 1stfel, doar trei re)iduuri de aminoaci)i contribuie la legarea 4i. Studii spectroscopice !i computaionale ale 4i&S$A !i compu!i model, arat c ligan)ii tiolai !i imida)olici sunt critici 'n crearea unui mediu care scade potenialul de reducere pentu 4i cu peste 1E !i 'l face capabil pentu catali)area dismutaiei unui electron !i a doi protoni.

.. R4i2eS idogena)a Iidrogena)ele catali)ea) interconversia idrogenului ga)os cu protoni !i electroni, a!a cum este descris 'n #igura 4% A% 1ceste en)ime se gsesc 'n ac ea, bacterii !i eucariotele selectate, unde este folosit reacia reversibil ori pentru consumarea excesului, reduc(nd ec ivalenii pentru asigurarea electronilor necesari pentu cile generatoare de energie.

#igura 4% A%

Iidrogena)ele sunt categori)ate 'n general 'n trei grupe, depin)(nd de tipul metalului din situsul activ. Iidrogena)ele R4i2eS conin situsuri 2e activ dinuclear 'mpreun cu clusteri 2e& S. 1l treilea grup, !tiut ca 2e& idogena)e, conin un singur atom de 2e pe subunitate cu lips de clustere 2e&S. 1ceste en)ime cuplea) asimilarea idrogenului cu reducerea metilentetra idrometanoperinei 'n 1rc aea metalogenic. R4i2eS& idrogena)ele sunt compuse din minim dou subuniti@ o subunitate catalitic mare ce conine situsul activ 4i&2e !i o subunitate mic ce transfer electroni cu unul sau mai multe clustere 2e&S. 6xist numeroase structuri cristaline pentru R4i2eS& idrogena)e cum a fost exemplificat pentru en)ima din Aesulfovibrio fuctosovorans descris 'n 2igura ..0.

#igura 4% '%

Situsul activ este ad(nc cuprins 'n subunitatea mare cu atomul de 4i coordinat de patru re)iduuri de cistein. Aou din acelea!i cisteine se coordinea) la 2e, care are doi ligan)i biatomici adiionali "dou cianuri !i un monoxid de carbon, ace!ti ligan)i pot s difere 'n en)ime cu surs diferit# !i un ligand 'n puntea dintre metale este pre)ent 'n unele stri redox. %e l(ng asta, un subset de idrogena)e&R4i2eS posed un ligand Se unde selenocisteina 'nlocuie!te un ligand cistein la atomul metalic central din protein. n proteina A fuctosovorans subunitatea mic va conine trei clustei 2eS "clustei proximali !i distali R?2e& ?SS separai printr&un cluster R>2e&?SS# dar exist aran7amente alternative de clusteri 2e&S 'n en)ime din alte organisme. 0iosinte)a !i maturarea situsului activ al R4i2eS& idrogena)ei este un proces complex pe mai muli pa!i care implic protein accesorii. Cele mai bune ca)uri studiate, ale asamblrii situsurilor active, sunt pentru idrogena)a GGG 6. coli. Ae importan particular sunt proteinele IJp, care funcionea) pentru generarea !i adiia de C4 la fier, conducerea 2e&C4 "IJpACIJpC# !i inseia energodependent a nic elului "IJp1, IJp0#. Sursa de C$ este necunoscut. Hn pas final de prelucrare protolitic estenecesar pentru rearan7area structurii proteinei !i pentru acoperirea situsului activ asamblat. %urificarea aerob a idrogena)elor&R4i2eS conduce adesea la en)ime inactive care pot fi activate 'ncet 'n condiii reductoare. 1ceast descoperire iniial a dus la investigarea mai departe a unor stari intermediare inactive !i active, inclu)nd anali)e cristalografice pentru en)imele A. fructosovorans !i studii spectroscopice ale en)imelor din A. sulfovibrio vulgaris. $ sc em simplificat repre)ent(nd unele din strile cunoscute, este artat 'n #igura 4% C%

#igura 4% C%

3eacia global a R4i2eS& idrogena)ei este complicat de nevoia substratelorCprodu!ilor "I:, protoni, electroni# de a accesa situsul activ acoperit. n ca)ul A. 2uctosovorans, I : tranversea) un canal idrofobic care este evident la re)oluia mare a structurii cristaline. I: este separat eterolitic pentru a conduce un proton !i o idrur, cu 'ndeprtarea subsecvent de electron din idrur pentru a produce un al doilea proton. 8ransferul electonic utili)ea) cei trei clusteri 2e&S, dintre care unul este expus suprafeei proteinei, unde poate interaciona cu un partener redox. Cile protonilor sunt mai puin clare, dar pot implica ligandul Cis. %resupun(nd, catenele lateale protonabile !i moleculele de ap pot apoi muta protonii 'n afara proteinei.
10

<. 1cetil coen)ima 1 sinteta)aCcarboxila)a 1cetil&S&Co1 sinteta)aCcarboxila)a "1CS# este un complex proteic care condensea) reversibil C$ "derivat din C$:# cu Co1&SI !i un gup metil "derivat dintr&o protein coinoidC2e&S, abreviat Co"GGG#2eS%# pentru a genera acetilS&Co1, descris 'n #igura 5% A% /ulte tipuri de microorganisme anaerobe utili)ea) 1CS drept en)im c eie pentru calea acetil&Sco1 folosit pentru fixarea C$:, 'n timp ce arc aea metanogen acetat degradativ folose!te aceast en)im pentru a converti substratul cu doi carboni la C$ : !i metan. 1CS conine dou situsuri active cu coninut de 4i, unul responsabil pentru activitatea C$AI "monoxid de carbon de idrogena)a# !i unul care catali)ea) reversibil legturile carbon& carbon&sulf din acetilS&Co1O aceste situsuri active sunt conectate de un canal intern sau tunel.

#igura 5% A%

Structurile cristaline pentru 1CS sunt disponibile pentru complexul cu coninut de C$AI din /. 8ermoacetica !i cum C$AI accesea) subunitile din C. Iidrogenoformans. C(nd structura C$AI a fost pentru prima oar reportat, 'n :001, tipologia centrului activ din clusterul&C a a fost o surpri), asamblarea unic aT 4i2e ?S.Unu a avut precedent c imie sau biologie. %entru o sinte) raional a unui asemenea ansamblu, exist cel puin dou cerine@ s existe un exo atom de fier legat prin sulf la fragmentul T4i2e >S?U !i ca atomul de nic el"GG# s aibe geometrie plan ptrat.

#igura 5% '% Structurile /a& *i /b& propuse pentru C"clusterul, .nainte de ca structura proteinei s fi fost determinat *i /c&, miezul 6Ni7#e/NS)&/C3&"S,S89:(

11

#igura 5% C% Structurile cristaline ale 67Ni09(#e2S2I(: *i 67Ni09(#e2S2/Stip&(:

Complexul proteic din /. 8ermoacetica const 'n mie)ul de C$AI dimer cu subuniti adiionale legate de fiecare parte. Subunitile adiionale conin, fiecare, un cluste 1 ce include un cluster R?2e&?SS legat printr&un re)iduu cis de un situs proximal metallic care se leag de un situs metallic distal prin dou alte re)iduuri de cis. /etalul distal este 4i, coordinat prin dou amide de legtur 'n adiie pe l(ng cele dou re)iduuri cis, 'ntuc(t situsul metalic proximal poate fi ocupat de 4i, Cu sau Kn. Situsul binuclear pare a fi relevant fi)iologic.

#igura 5% D% Structura ACS *i situsurile acti+e% ACS conine un homodimer C3D1 /galben *i nisipiu& cu doi clusteri 6Ni"2#e"2S: /lanuri laterale sub form de bee, ;os st<nga& *i trei clusteri 62#e"2S:, unul in puntea subunitilor, cu dou subuniti /albastu *i gri& fiecare conin<nd un cluster 6Ni"M"2#e"2S: /lanuri laterale reprezentate prin bee, dreapta ;os&% Stuctura este pentru o protein inacti+, unde M este Cu /sfer +iolet&, dar enzima acti+ posed Ni .n acest situs%

12

/ecanismul catalitic al 1CS nu este complet stabilit, dar evidena sugerea) c atomul proximal de 4i '!i sc imb starea de oxidare, 'n timp ce 4i distal rm(ne 'n stare de oxidare GG de&a lungul reaciei "#igura 5%D.#. C$ se leag de metalul proximal 4i"G# ce formea) specii care au fost i)olate !i caractei)ate spectroscopic, cu acela!i 4i are loc metilarea prin CI >& Co"GGG#&2eS%. Gupul metilic !i grupul C$ reacionea) pentru a forma un grup acetil, care sufer un atac nucleofilic prin Co1&SI pentru a forma acetil&S&Co1. 1u fost sugerate mecanisme alternante, cu stri de oxidare distincte ale 4i proximal, pentru intermediari.

#igura 5%

7. 5actat racema)a 6n)ima 4i&dependent, cel mai recent identificat este lactat racema)a sau 5ar1. 1ceast en)im catalli)ea) racemi)area dintre 5&acid lactic !i A&acid lactic "#igura =#, o reacie care poate implica transferul tran)itoriu de idrur la 4i. Structura apoproteinei a fost determinat !i anali)ats pectroscopic, aceasta sugerea) c aloproteina conine un nic el pentacoordinat cu cel puin doi ligan)i Iis. Sunt necesare trei proteine accesorii pentru asamblarea centrului metalic "5ar0, 5arC, and 5ar6#.

0"acid lactic
13

D"acid lactic

#igura =% >eacie catalizat de lactat racemaza

#igura ?% >eacia catalizat de metil"coenzima M reductaza /MC>&

#igura @% Structura MC> *i situsul acti+

14

#igura $A% Structura situsului acti+ din MC>

#igura $$% Dou mecanisme postulate ale MC>% Bn calea de sus, Ni C$ atac grupul metilic din metil"S"CoM pentru a forma intermediul metil"Ni )C% Bn calea de ;os se formeaz un intermediar CoM"S"Ni% Ambele ci .ncorporeaz un radical anionic disulfuric%

Do!icitate 4ic elul metalic !i compu!ii cu acesta, sunt folosii 'ntr&o varietate de aplicaii, inox sau alte alia7e cu nic el, galvani)are, turntorie, catali), baterii, electronice, ceramic, pigmeni !i 'n sistemul monetar. %rocesele industriale !i arderea combustibililor fosili au ca re)ultat emisia antropogenic de nic el 'n mediul 'ncon7urtor, mai ales 'n aer !i ap. %articulele de care se leag nic elul 'n aer se depo)itea) pe apele de suprafa !i sol, prin acestea nic elul poate fi acumulat 'n plante !i animale. n general populaia preia nic elul din ran, 'ntre 0.1&0.> mg pe )i. n contrast, preluarea nic elului prin in alare este sub 0.000; mg pe )i &1pentru )onele cu nefumtori. Consumul de tutun duce la un aport )ilnic de 0.0:> mg pe )i "?0 igri pe )i#. 1lt cale de expunere este contactul pielii cu oel, bi7uterii !i monede. 1bsorbia nic elului prin contactul cu pielea 4ic elul metalic !i srurile cu nic el pot fi solubili)ate de transpiraie 'n timpul unui contact 'ndelungat cu pielea, acest lucru duce la formarea ionilor de nic el urmat de absorbia lor prin piele. 1cest proces este determinat 'n principal rata de difu)ia nic elului prin stratul cornos al epidermei care este intensificat de muli factori inclu)'nd transpiraia, solvenii !i detergenii. Gonii de nic el pot penetra mai repede pielea prin foliculi !i prin canalele sudoripare, dar suprafaa lor este mic. 6xperimentele cu sulfat de nic el radioactiv au artat o absorbie de ..&779 'n :? de ore. 1bsorbia a fost similar pentru indivi)ii normali !i sensibili la nic el. 3ata de absorbie depinde aparent de contra ionul. Gonul 4i :F dintr&o soluie de clorur de nic el a penetrat pielea de .0 de ri mai rapid dec(t nic elul dintr&o soluie de sulfat de nic el.
15

n indivi)ii cu sensibilitate, absorbia de nic el prin piele a dus la dermatit de contact cu )one inflamate ale pielii. 3eaciile de sensibili)are pot duce la 'nro!irea pielii, erupii !i la ca)uri mai extreme cu pustuli !i ulcere. Aermatita de contact prin nic el cre!te 'n r(ndul populaiei, 'n special la femei, probabil din cau)a bi7uteriilor acoperite cu nic el. 6xist dove)i despre piercingurile 'n urec i cresc considerabil riscurile pentru sensibili)area pentru nic el. 3ecent, telefoanele mobile au fost identificate ca o nou surs pentru dermatita de contact pentru nic el, aceasta se desf!oar asupra pielii feei la copii !i adolesceni. Gonii de nic el individuali nu sunt considerai ca antigenici, dar complec!ii lor cu proteine, cum ar fi proteinele din celulele 5anger ans. 1ceste celule sunt locali)ate 'n stratul ba)al al epidermei !i sunt implicate activ 'n reglarea imun cutanat, controlul !i procesarea antigenelor . ncercarea organismului de a scpa de complec!ii proteici cu nic el poate induce o reacie alergic la indivi)ii sensibili)ai re)ult(nd o inflamare a esutului.

16

'ibliografie
Air, Sc aumlVffel, 4ic,el species@ 1nalJsis and toxic effects, Nournal of trace elements in /edicine and 0iologJ :<, :01:, 1&<O Aavid N. 6vans, C emistrJ relating to t e nic,el en)Jmes C$AI and 1CS, Coordination C emistrJ 3evieWs :?=, :00., 1.;:X1.=.O Gonela Cara)eanu, C imie 1norganic X 4emetale !i /etale, $vidius Hniversit) %ress, Constana 1===O Nodi 5. 0oer, Scott 0. /ulrooneJ, 3obert %. Iausinger, 3evieW&4ic,el&dependent /etalloen)Jmes, 1rc ives of 0ioc emistrJ and 0iop Jsics, :01>.

17