Zonarea seismica a Romaniei

Dr. ing. Emil-Sever Georgescu Sef Laborator Evaluarea Riscului Seismic si Actiuni in Constructii - INCERC
Pentru sco uri generale !e a reciere a seismicitatiii teritoriului , exista o zonare seismica conform SR 11100 1:1993 (Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig. 1.1. Pe aceasta harta de intensitati, cifrele intre 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK, in!icele !e la ba"a lor e# rima o erioa!a me!ie !e revenire (de ex. indice 1 pentru minimum 50 de ani, respectiv indice pentru ! peri!ada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatil!r respective", in sensul statistic#pr!$a$ilistic al acestei n!tiuni. Deci indicii 1 si nu re!rezinta "alori du!a o i!otetica "ir#ula$$$ Pe $artile !e "onare seismica in u" la noi nu se trec% !e regula% magnitu!ini& 'arta !in SR ((())) - (*+, se p!ate utili%a pentru aprecieri generale pe $a%a unui singur parametru # intensitatea. Se reaminteste ca ana in (++( hartile de macr!%!nare seismica exprimate direct in intensitati (apr!$ate ca S&'S# uri", erau utili%ate si in n!rmativele r!manesti de pr!iectare antiseismica, cu %!ne definite cu cifre ara$e intre 6 si 9, car!ra le c!respundeau c!eficientii -s de intensitate seismica din acea peri!ada, diferentiati de ex. in n!rmativul P100#(1 la 1 grad de intensitate. )artile, ca si n!rmativele, au suferit m!dificari succesive intre 195 si 1991, an dupa care s#a pr!dus ! separare a a$!rdaril!r si ! ultima m!dificare # actuali%area %!narii vestului tarii, pentru a reflecta datele n!i culese dupa cutremurele din *anat din 1991. In ianuarie .))/ a intrat in vigoare Co!ul P.())-(0.))1 cu alt ti !e $arti !e "onare seismica in care ha%ardul seismic pentru pr!iectare este descris de val!area de varf a acceleratiei !ri%!ntale a terenului ag determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (+M," de 100 de ani, c!respun%at!r starii limita ultime, val!are numita in c!d -acceleratia terenului pentru pr!iectare.. /ig. 1. . Peri!ada de c!ntr!l (c!lt" Tc a spectrului de raspuns repre%inta granita dintre %!na (palierul" de val!ri maxime in spectrul de acceleratii a$s!lute si %!na (palierul" de val!ri maxime in spectrul de vite%e relative. %c se exprima in secunde. +n c!nditiile seismice si de teren din ,!mania, pentru cutremure avand &MR 0 100 ani, c!dul reda %!narea pentru pr!iectare a terit!riului ,!m1234niei in termeni de peri!ada de c!ntr!l (c!lt", %c, a spectrului de raspuns !$tinuta pe $a%a datel!r instrumentale existente pentru c!mp!nentele !ri%!ntale ale miscarii seismice. /ig. 1.5. +n precedentele harti de u% ingineresc din n!rmativul P100#199 , erioa!ele !e revenire ale intensitatil!r cutremurel!r c!respun%at!are %!nel!r seismice de calcul erau de apr!ximativ 50 de ani pentru %!nele in care pred!mina influenta f!carului 6rancea si de !rdinul a 100 de ani, sau mai mult, pentru %!nele in care pred!mina influenta alt!r f!care. 2arirea !e la 3) la ()) !e ani a intervalului me!iu !e recurenta !e referinta 4 erioa!a me!ie !e revenire5% asociata cu mo!ificarea valorilor erioa!ei !e colt si cu noile s ectre normali"ate !e ras uns elastic% regionali"ate% oate con!uce la marirea sau la re!ucerea valorii actiunii seismice in calculele ingineresti !e roiectare a constructiilor entru unele "one% in corelatie si cu valorile s ectrale !in co!. Pentru viit!r se are in vedere trecerea la un intervalul mediu de recurenta de referinta de 785 ani, p!trivit a$!rdaril!r din 9ur!c!dul (, ceea ce va implica niste cerinte sp!rite fata de editia 006.

/ig. 1.1. :!narea seismica a terit!riului ,!maniei # scara MSK c!nf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei

/igura 1. . :!narea terit!riului ,!maniei in termeni de val!ri de varf ale acceleratiei terenului pentru pr!iectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta +M, 0 100 ani . ;!d P100#1< 006 (9la$!rat!r =&;*"

/ig. 1.5. :!narea terit!riului ,!maniei in termeni de peri!ada de c!ntr!l (c!lt", &c a spectrului de raspuns. ;!d P100#1< 006 (9la$!rat!r =&;*"
Seismicitatea Romaniei >e#a lungul timpului, ,!mania a f!st %guduita de numer!ase cutremure, de mai mica sau mai mare magnitudine, cu efecte mai limitate sau mai extinse ca intindere. ;r!nicile si insemnarile vechi menti!nea%a marturii ale acest!r fen!mene, c!nsemnate in t!ate pr!vinciile ist!rice r!manesti. &!tusi, de#a lungul sec!lel!r, !riginea seismel!r care au %guduit diferite regiuni din tara a ramas invaluita in mister, fen!menul capatand c!n!tatii mitice, specifice mentalului c!lectiv din acele peri!ade. >!ar pr!gresele stiintei si ale tehn!l!giei din ultimii circa 100#150 de ani au permis sta$ilirea mai clara a cau%el!r cutremurel!r din ,!mania, evidentierea %!nel!r seism!gene mai imp!rtante si a trasaturil!r acest!ra, precum si determinarea gradului de risc seismic pentru diferite regiuni ale tarii. Pe de alta parte, in peri!ada medievala !rasele nu erau f!arte de%v!ltate, nu existau multe cladiri inalte (cu exceptia turnuril!r cetatil!r de aparare, precum si a turlel!r si cl!p!tnitel!r de la $iserici si manastiri"? de aceea, in multe ca%uri, efectele seismel!r nu erau f!arte grave, mai imp!rtanta fiind spaima pr!v!cata !amenil!r de catre miscarile $ruste, mai mult sau mai putin vi!lente, ale sc!artei terestre. Situatia s#a schim$at, insa, in ultimii 100 de ani, de%v!ltarea ur$ana si reali%area de c!nstructii mai inalte au ridicat nivelul riscului seismic pentru l!calitatile din diferitele regiuni expuse la cutremure. @$servatiile mai vechi, c!nsemnate in cr!nici si insemnari $isericesti, dar si studiile stiintifice recente, au aratat ca nu t!ate %!nele tarii pre%inta acelasi nivel de risc seismic, acelasi grad de expunere la cutremur. >in cele mai vechi timpuri, a f!st remarcat faptul ca in special M!ld!va si Muntenia au f!st, in multe ca%uri, %guduite cu ! vi!lenta mai mare de cutremure, in timp ce in &ransilvania, de exemplu, efectele miscaril!r seismice au f!st, in general, mai reduse. Studiile recente de ha%ard seismic si de %!nare seismica a terit!riului ,!maniei au c!nfirmat, practic, esenta acest!r !$servatii n!tate in cele mai vechi cr!nici si insemnari. Aivelul riscului seismic este c!nsidera$il mai ridicat in sudul si estul tarii, in timp ce in &ransilvania si in extremitatea de vest a ,!maniei riscul seismic este ceva mai sca%ut. Pe de alta parte, s#a mai remarcat faptul ca unele dintre cutremurele pr!duse in ,!mania au f!st puternic resimtite pe intreg terit!riul tarii, precum si in tarile vecine, si chiar pe arii imp!rtante din centrul si sud#estul 9ur!pei, in timp ce

alte cutremure au avut numai efecte l!cale, fiind resimtite pe arii c!nsidera$il mai restranse. Au in ultimul rand, in regiuni extreme ale ,!maniei au f!st, une!ri, resimtite si seisme pr!duse in tarile vecine. 'nali%and t!ate aceste inf!rmatii, precum si inregistrarile instrumentale efectuate pe terit!riul tarii in ultimii 100 de ani, specialistii au aBuns, in primul rand, la c!nclu%ia ca marea maB!ritate a cutremurel!r din ,!mania sunt de !rigine tect!nica, fiind generate prin eli$erarea energiei p!tentiale acumulate in anumite structuri ge!l!gice din sc!arta terestra, precum si din partea superi!ara a mantalei (al d!ilea invelis al &errei". /!arte putine seisme au avut alte cau%e (alunecari de teren, pra$usiri ale tavanel!r pesteril!r in %!ne carstice, expl!%ii si pra$usiri in galerii miniere s.a.m.d.", dar aceste tipuri de miscari seismice s#au manifestat pe arii f!arte reduse, d!ar la distante f!arte mici de sursele care le#au generat. +n al d!ilea rand, aceleasi studii au c!ndus la delimitarea mai clara a mai mult!r %!ne epicentrale, %!ne in care sunt grupate epicentre ale cutremurel!r tect!nice care afectea%a diferite regiuni din ,!mania. >esi pe terit!riul ,!maniei au f!st identificate multe %!ne epicentrale (practic, pe intregul terit!riu al tarii s#au semnalat seisme de mai mica sau mai mare intensitate", t!tusi, din punct de vedere al frecventei si al intensitatii seismel!r generate, cateva dintre aceste regiuni seismice ies, cu claritate, in evidenta. 'ceste %!ne epicentrale, care determina gradul de seismicitate al tarii, suntC regiunea 6rancea, %!na 7agaras-Cam ulung, %!na 8anat, Dobrogea si latforma continentala a 2arii Negre, Crisana, 2aramures, Po!isul 9ransilvaniei si Cam ia Romana. 'rii epicentrale de imp!rtanta l!cala mai exista in %!ne din @ltenia, in *uc!vina, in diferite regiuni su$carpatice. Au in ultimul rand, in ,!mania se mai fac, une!ri, simtite, si seisme pr!duse in afara terit!riului actual al tarii, in =craina, in Peninsula *alcanica (Ser$ia, *ulgaria, Drecia, Maced!nia", chiar si unele seisme mai vi!lente din &urcia. >e departe, cea mai imp!rtanta dintre regiunile seism!gene ale ,!maniei este 6rancea? in %!na situata la ;ur$ura ;arpatil!r @rientali se pr!duc cele mai frecvente seisme din ,!mania, care sunt cutremure cu f!car adanc, avand cele mai mari magnitudini si cu efecte distrugat!are manifestate pe arii f!arte intinse. Practic, %!na 6rancea este resp!nsa$ila de peste 90E din t!talul cutremurel!r pr!duse in ,!mania, eli$erand peste 95E din energia seismica. 6rancea este ! %!na seismica cu activitate apr!ape permanenta, generand numer!ase cutremure mai mult sau mai putin puternice, in fiecare sec!l. 'ceasta activitate seismica este determinata deF faptul ca 6rancea se afla la c!ntactul mai mult!r placi<su$#placi tect!nice, $l!curi lit!sferice a car!r dinamica este extrem de c!mplexa. +n celelalte %!ne seismice alte tarii se pr!duc apr!ape exclusiv seisme de mica adancime, la intervale mai indelungate si de magnitudini mai mici decat ale cutremurel!r adanci din 6rancea. ;utremurele din aceste %!ne sunt legate de fracturi ale sc!artei terestre, falii care delimitea%a $l!curi crustale mai mult sau mai putin m!$ile. &!tusi, aceste seisme p!t pr!duce pagu$e insemnate in l!calitatile din apr!pierea respectivel!r %!ne epicentrale, de!arece ele p!t fi resimtite destul de puternic pe arii reduse, din cau%a adancimil!r mici la care se pr!duc. Prin urmare, pentru evaluarea nivelului de risc seismic al diferitel!r regiuni ale tarii, tre$uie tinut c!nt nu d!ar de influenta seismel!r vrancene, ci si de activitatea seismica a sursel!r hip!centrale l!cale, care p!t ridica gradul de peric!l la care sunt expuse l!calitatile situate in respectivele regiuni. +n c!nclu%ie, desi c!mparativ cu alte tari (Gap!nia, S.=.', Drecia, &urcia, tarile din %!na 'n%il!r ;!rdilieri din 'merica de Sud, ;hina etc.", gradul de seismicitate al ,!maniei este mai degra$a unul m!derat, caracteristicile cutremurel!r din ,!mania (si mai ales ale seismel!r adanci din 6rancea" arata, t!tusi, ca ,!mania are ! seismicitate naturala del!c negliBa$ila, ca numer!ase l!calitati din cea mai mare parte a tarii sunt expuse unui risc seismic semnificativ? nu in ultimul rand, *ucurestiul ramane una dintre capitalele eur!pene cu cel mai ridicat grad de risc seismic

httpC<<HHH.scri$d.c!m<IiHitrix<d<758796(7#:!narea#Seismica#a#,!maniei