Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu snatatea uman, calitatea vieii sau funcia natural

a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.

Sunt 2 categorii de materiale poluante . Poluanti biodegradabili, care se descompun rapid si natural. Devin o problema cand sunt introdusi in mediu dupa ce s-au descompus. Poluanti nondegradabili sunt materiale care nu se descompun s-au se descompun incet in mediul natural. Cand contaminatia apare, este greu sau imposibil sa se mai inlature aceste materiale.

Compusii nondegradabili ca DDT-uri (un tip de otrava), dioxizi sau materiale radioactive pot ajunge la nivele periculoase de acumulare daca sunt introduse in piramida trofica . De exemplu, daca moleculele unei substante toxice ajung in apa, ele vor afecta plantele. Un peste mic care va manca aceste plante va acumula o si acele molecule intr-o concentratie mai mare. Daca un alt peste mai mare mananca pestele mic, va acumula moleculele intr-o concentratie si mai mare, care poate ameninta viata. Procesul de acumulare a acestor molecule se numeste bioacumulare.

Poluarea
Poluarea poate fi de mai multe feluri: -Poluarea apei -Poluarea solului -Poluarea aerului -Poluarea fonica

Poluarea aerului

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut

timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

Poluarea aerului
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut

timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

Poluarea aerului
Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Poluarea aerului

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Poluarea Apei
Cererea de ap potabil este n cretere continu ct timp populaia globului crete. Din anul 1942 pn n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rezervoare i alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru irigaie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosit pentru alte utiliti; industria i mineritul au folosit 7% i restul a fost folosit pentru animalele domestice i n scopuri comerciale.

Poluarea Apei
Poluarea apelor afecteaza calitatatea vietii la scara

planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite.

Ingrasamintele Chimice
ngrmintele chimice cum ar fi fosfaii i nitraii folosii n agricultur sunt vrsate n lacuri i ruri. Acestea se combin cu fosfaii i nitraii din apa menajer i mresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajung "sufocant" din cauza algelor care sunt n descompunere i care epuizeaz oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea petilor i a altor forme de via acvatice. La sfritul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware i Golful Mexic au murit mii de peti din cauza dezvoltrii unei forme toxice de alge numit Pfisteria

Pescadoarele marine
Pescriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o surs esenial de proteine, mai ales pentru oamenii din rile n curs de dezvoltare. Totui, poluarea din golfuri i estuare amenin rezervele de pete care i asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. n 1989, 260.000 barili de petrol s-au vrsat din petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea "Prince William" din Alaska, un vechi i bogat loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele i n jurul apelor Statelor Unite, vrsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Eroziunea Contribuie la poluarea apei

Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor. Pmntul i nmolul duse de ap de pe dealurile defriate, pmnturile arate sau de pe terenurile de construcie pot s blocheze cursul apelor i s omoare vegetaia acvatic. Chiar i cantiti mici de nmol pot s elimine unele specii de peti. De exemplu, cnd defririle ndeprteaz nveliul de plante al versanilor dealurilor, ploaia poate s duc pmnt i nmol n ruri, acoperind pietriul din albia unui ru unde pstrvii sau somonii i depun icrele.

Cauzele poluarii apei

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele

zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

n ara noastr protecia mediului nconjurtor constituie o problem de interes naional n scopul pstrrii echilibrului ecologic, meninerii si imbunatatirii calitaii factorilor naturali, asigurrii unor condiii de viaa i de munc tot mai bune generaiilor actuale i viitoare.

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si a animalelor. Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii: - elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza; - elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente.

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane. Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa. Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freat

2.Forme speciale. Poluare radioactiva: Poluarea cu radiatii este o forma speciala de poluare datorita emisiei, propagarii in spatiu a unor radiatii capabile sa produca efecte fizice, chimice, biologice asupra organismelor vii. Sursele naturale de iradiere sunt constituite din diferite particule elementare si provenite din spatiul cosmic sau prin interactiune cu atmosfera inalta. -din punctul de vedere al periculozitatii: radiatiile ? (gamma) si X; Radiatiile ?,?,? apar in urma procese de dezintegrare nucleara si de fisiune nucleara si in timpul producerii unor izotopi artificiali. Efectele radiatiilor: -directe; -indirecte. Directe: se manifesta ca urmare a interactiunii cu suportul biologic modificandu-se compozitia si structura materiei insotita uneori de mutatii genetice. Indirecte: cand este afectat doar biotopul si nu biocenoza. Se manifesta pe termen scurt dupa o iradiere puternica si de scurta durata. Efectele pe termen lung pe seama acumularii unor iradieri slabe ( creste riscul la cancer). Efectele genetice -; se manifesta la urmasii parintilor iradiati. Poluarea radioactiva: se manifesta -prin iradiere- un individ sau obiect este supus actiunii radiatiilor emise de o sursa radioactiva; -prin contaminare -; un individ sau obiect intra in contact cu un corp radioactiv. Poluarea sonora (fonica): este o componenta intrinseca a civilizatiei contemporane; este o agresiune datorata zgomotelor si constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul: este o suprapunere dezordonata de sunete; sunetul este o vibratie a aerului, care se propaga sub forma de unde cu viteza de 340m/s. Taria sunetului se masoara cu fonometre. Ex: soapta -; 20 decibeli, trafic urban -; 80-90 decibeli, formatie rock -; 110 decibeli. Principalele surse de poluare: industria si transportul (urban). Efectele poluarii sonore: -efecte psihice nedorite: suprasolicitare nervoasa de durata conduce la afectiuni psihice sau organice cum ar fi nevroze; -leziunile organice; -inteligibilitatea vorbirii;

1.Solul -; resursa naturala limitata, usor degradabila ; y6s8si 1.1..Degradarea solului; 1.2.Poluarea solurilor. Efecte; 2.Forme speciale de poluare: radioactiva si sonora; 3.Poluarea si denaturarea de ansamblu a ecosistemului urban (studiu individual) megalopolis; 4.Nivelul poluarii mediului inconjurator in Romania . 1.Solul este un corp natural, tridimensional situat la suprafata uscatului cu proprietati si functii specifice (capabil sa intretina viata plantelor terestre), produs in timpuri geologice prin actiunea factorilor climatici si biotici (plante superioare) asupra rocilor de la suprafata uscatului conditionati de relief si uneori de apa freatica la care se adauga tot mai mult si intensiv, actiunea omului. In orice ecosistem care cuprinde si solul (abiotic), solul are 2 functii esentiale: depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa; si recipient si transformator de reziduri si deseuri; deci avand rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului inconjurator. Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui formandu-se totusi un corp cu functii analogice. Prin utilizarea lui rationala el nu se epuizeaza ci este protejat si isi sporeste fertilitatea. Solul si vegetatia acopera scoarta terestra formand o unitate inseparabila-sistemul pedoecologic mondial. Solul are mai multe functii: -principal mijloc de productie vegetala; -sursa de elemente nutritive; -resursa energetica reinnoibila. 1.1Degradarea solurilor, cai: -ca urmare a cauzelor naturale; -ca urmare a actiunii umane; Procesele naturale ce duc la degradarea

solului sunt procese de modelare a reliefului ce se desfasoara cu mai multa putere decat pot avansa procesele pedogenetice. Avestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea (curgerea stratului de sol inghetat peste cel dezghetat), creep-ul, aluvionarea si coluvionarea. Cauzele antropice: agricultura si dezvoltarea ei a dus la degradare prin eroziune datorita araturilor efectuate necorespunzator. -extragerea materiei organice prin recoltarea plantelor cultivate si strangerea resturilor de plante; -masuri ameliorative aplicate gresit; -utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice, pesticide; -defrisarea padurilor. 1.2.Poluarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata (pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, manifestata prin degradare fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitia unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Degradarea trebuie analizata pe urmatoarea succesiune solmicroorganisme-plante superioareanimale-om-societate umana. Orice forma de degradare a solului trebuie sa se incadreze in cele 3 grupe de poluare si intr-o grupa suplimentara distincta care ar fi poluarea radioactiva.

 Degradarea mediului are

drept cauze att unele fenomene naturale ct i cele datorate activitii umane.Dac factorii naturali cum ar fi uraganele, cutremurele de pmnt, eruptiile vulcanice, ele acionnd intermitent, la intervale de timp variabile i pe durate scurte, factorii antropicii ( datorai aciunii omului ) se manifest continuu i drept urmare efectele negative ale acestor sunt mult mai grave, amenintnd chiar cu producerea unor dezastre la nivel planetar.

 Problema proteciei mediului prin adoptarea

msurilor de prevenire i respectiv de combatere a polurii mediului a constituit una din preocuprile comunitii tiintifice de pe malurile Atlanticului, concretizat prin conferintele internaionale in cadrul crora s-au stabilit proceduri coerente de identificare i limitare a impactului surselor de poluare.

 Legtura dintre dezvoltarea economica

durabil i protecia mediului evidentiat nc de la nceputul anilor 90, este unanim acceptat la ora actual prin implementarea sistemului de management al calittii produselor in corelaie cu sistemul managementului de mediu de ctre marile companii comerciale. Cele mai renumite firme internaionale au promovat proceduri noi, moderne n domeniul atestarii i verificrii gradului de protecie a mediului prin apelarea la cele mai avansate cunotinte tehnicotiintifice.

 Una dintre componentele

deosebit de importante ale biosferei este solul, corp natural tridimensional situat la suprafaa uscatului cu proprietati si funcii specifice, capabil sa intretina viata plantelor teresre, produs in timpuri geologice prin aciunea factorilor climatici si biotici asupra rocilor de la suprafaa uscatului, conditionati de relief si uneori de apa freatica, la care se adaug, tot mai mult si mai intensiv, aciunea omului.

Poluarea fonica Zgomotul ester un complex de sunete fr un caracter

periodic cu insurgen dezagreabil aleatoare, care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur

Poluarea fonica
Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea

traumatic i perturbri ale sistemului nervos, cu evoluie lent sau agresiv. Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi de timp determin surditatea. Ea este ntlnit mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poart cti fonice de protecie.

Poluarea fonica
Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei

regiunilor pe care le survoleaz, datorit undelor de oc, fenomenului de reflexie i de difracie produs de denivelrile terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie. Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de duntoare pentru cldiri i pentru persoanele din zona mturat de bang ce atinge lrgimi de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale organismului uman sunt cele menionate anterior.

Poluarea fonica
Omul percepe sunete cu o intensitate ntre 0 si 120 db.

Urechea uman percepe n mod diferit frecvenele din banda audio. n general un sunet de 20 Hz se aude ncepnd de la 70 dB, iar un sunet de 16 kHz se aude de la 13 dB. Urechea percepe ambele valori cu aceeai intensitate i ele sunt situate pe curbele de percepie a sunetului ce definesc liniile de egal senzaie. Sunetele jpase sunt percepute mai slab dect cele nalte. Vorbirea se realizeaz ntre limitele de 100 Hz i 5 kHz.

Poluarea fonica
Astzi se caut soluii pentru a evita producerea i

transmiterea zgomotelor. Mainile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit s produc un zgomot minim.