Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURE{TI - 2002
1
Foto coperta: Valeriu Popa [i Raluca Dumitrache Design coperta: Tipar: Tipografia Everest 2001 Culegere text: Spectrum Media & Advertising
Toate drepturile rezervate Aceast` carte nu poate fi reprodus` sub nici o form`, par]ial sau total f`r` acceptul scris prealabil al d-lui Cezar Dumitrache - produc`tor exclusiv ISBN: 973-0-02851-6
2
MOTTO
}ine]i minte! Tot ceea ce facem, de la gnd, privire, gest, vorb`, fapt`, se \nregistreaz` undeva, \n finitul care ne \nconjoar`, [i cnd plec`m din via]` ne \ntlnim cu noi, fiind direct r`spunz`tori pentru tot ce am f`cut. VALERIU POPA
Cuvnt omagial
Acest volum omagial este \nchinat celei ce a fost \n aceast` via]` lumina sufletului meu, so]ia mea, Raluca Dumitrache (Veveri]a - Veve), fiin]` de o puritate moral`, o distinc]ie, o delicate]e [i o fine]e de excep]ie, cum numai un spirit de \nalt` evolu]ie poate fi. Prin Voin]a Divin` \n ianuarie 2003, se \mpline[te un an de cnd Veve a devenit o veveri]` de lumin` printre cei iubi]i de Dumnezeu. Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine, A[a un dor cuvintele nu-l pot cuprinde ..... Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia forma bucuriei [i armoniei , a bucuriei de a te [tii eliberat`. {i mntuit` de suferin]` s` te \nal]i ct mai sus \n |mp`r`]ia Cerului. Vreau s` fi fericit` acolo sus, Vreau s` fi \nconjurat` de muzica celest` care-]i place, Vreau s` fi iubit` [i ocrotit`, Vreau s` fi pre]uit` pentru ceea ce e[ti. Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`, iar amintirea ta plin` de dragoste o voi purta cu mine \n ve[nicie. Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ne d`ruiasc` bucuria rentlnirii. CEZAR DUMITRACHE
Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii, Al c`rui suflu dai, [i care reiei totul ce ai creat, Puternic` |n]elepciune, Coboar` mila Ta asupra lui Veveri]a-Veve, {i ajut-o prin subalternii T`i, |n numele Sfintei Treimi, S` evolueze \nv`luit` de Lumina Ta Divin`, |n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale, C`ci numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.
10
Universului - autor Scarlat Demetrescu, \n care erau relatate foarte multe r`spunsuri pe care oamenii de [tiin]` le-au c`utat din totdeauna. Explica]iile date [tiin]ific unor fenomene necunoscute \nc`, i-au dat posibilitatea ca att pe linie profesional` ct [i psihic s` se dezvolte putnd \n]elege cu mai mult` u[urin]` multe fenomene a[a - zis paranormale. A ajuns s` intre \n corpul uman printr-o gndire inginereasc` plecnd de la faptul c` la baza fiec`rui efect exist` [i o cauz`, concluzionnd astfel c` nimic nu este \ntmpl`tor, c` totul este programat de cineva sau ceva pe care-l vom explica prin cunoa[tere \n anii ce vor urma. A crezut \ntotdeauna c` menirea lui \n via]` era de a ajuta oamenii \n suferin]` [i o f`cea gratuit cu demnitate [i modestie. Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu e[ti propriul t`u vindec`tor, eu doar te sf`tuiesc. Dac` te faci c` faci, nu sari groapa, dac` faci mai mult dect \]i spun eu o s` c[tigi. A[a c` : mingea e la tine..., le spunea mereu bolnavilor. Avea o precizie uimitoare \n a diagnostica orice maladie, chiar [i pe cele nedetectate \nc`. Era un fel de senzor viu ce decodifica informa]iile din corpul pacientului. Ne-a oferit un nou mod de via]`, o alimenta]ie \n armonie cu natura. Valeriu Popa a fost [i este \n noi [i pentru noi pentru a ne ghida. Nu avea nevoie de adulare pentru c` era adev`rul, autenticitatea [i sinceritatea. Via]a sa a fost mesajul s`u. Prezen]a sa printre noi a fost o binecuvntare. |n afar` de s`n`tate am mai \nv`]at de la dnsul s` pre]uim [i lucrurile misterioase pentru c` avea o curiozitate accentuat` pentru cercetarea [tiin]elor oculte. A f`cut parte din grupul intelectualilor care practicau medita]ia transcedental`. |nainte de aceea perioad` \ncepuse s` vindece boli pe care medicina le socotea incurabile chiar dac` a fost persecutat de regimul comunist, dat afar` de unde lucra [i r`mas pe drumuri. Adrian P`unescu a fost singurul care a avut curajul s`-l ajute [i s`-i fac` publicitate \n revista al c`rui redactor-[ef era \n vremea respectiv`. |n ultima parte a vie]ii s-a ocupat de foarte multe [tiin]e adiacente vindec`rii naturiste [i spirituale, ca de exemplu: \nv`]`tura despre rencarnare, [tiin]e esoterice din Tibet, telepatia, medicina holistic`, stabilirea diagnosticului pe baza modific`rilor din aura uman`. |ncrederea extraordinar` \n sine a fost \ntotdeauna o calitate a marilor personalit`]i.
12
Aceasta l-a propulsat pe marele vindec`tor pe cele mai \nalte culmi. Era \nzestrat cu o voin]` uria[` [i neobosit` [i \ntotdeauna \[i ducea lucrarea pn` la cap`t.Cerul l-a h`r`zit cu o energie colosal` care se putea observa att \n influen]a pe care o exercita asupra interlocutorilor sau auditorilor, ct [i asupra pacien]ilor [i mai presus dect att, chiar [i asupra publicului care niciodat` nu-l v`zuse sau auzise, ci doar aflase de la al]ii despre miraculoasele sale calit`]i de vindec`tor. Oferea ajutoare necondi]ionate att prietenilor ct [i pacien]ilor pe care-i trata, mai bine spus \i sf`tuia [i consulta gratis. Va r`mne ca un uria[ \n domeniu, chiar pe plan mondial, \n vindecarea spiritual`. Stabilea diagnosticul pacien]ilor chiar [i de la distan]`, putnd s` spun` cnd a \nceput boala [i dac` are continuitate din rencarn`rile precedente. |i mul]umim marelui OM c` ne-a \nv`]at s` tr`im \ntr-un echilibru firesc, c` ne-a \nv`]at nutri]ia curat` [i c` ne-a \nv`]at ce are omul mai de pre] - s`n`tatea - care se afl` \n minile fiec`ruia pentru c` dezechilibrele vin din propriul s`u interior. A plecat dintre noi la 21 mai 1997 f`r` s`-[i vad` ]elul atins, acela de l`sa \n urm` o [coal` plin` de toate \nv`]`turile sale. Consider`m c` este de datoria noastr` moral`, a celor care l-am cunoscut [i am reu[it s` \nv`]`m din [tiin]a sa, de a face public tot ceea ce cunoa[tem pentru cei ce vor s` primeasc`, pentru cei ce sunt c`ut`tori pe acest drum. Regret`m cu to]ii c` a murit \ntr-o perioad` \n care putea s` mai aduc` mari contribu]ii la [tiin]ele vindec`rii naturiste, la [tiin]ele esoterice care au luat un adev`rat avnt dup` anul 1989. Dac` am respecta toate \nv`]`turile dnsului, via]a noastr` ar fi mai bun`, mai u[oar`, mai frumoas` [i mai plin` de iubire. SANDA {TEFAN
13
Cteva cuvinte ale lui Valeriu Popa (extrase din \nregistr`ri video)
- Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, dar fizicul nu poate s` s`l`[luiasc` singur [i s` se dezvolte f`r` cea de a doua parte psihic`. Deci, acest corp uman este format din dou` elemente: fizic - pip`ibil [i bioenergetic - demonstrabil mine dup` ce [tiin]a \l va accepta. Corpul fizic e format din mai multe elemente, unul din ele fiind corpul vital. Conform Legii Divine, partea aceasta vital`, \n timpul somnului iese din corp pentru a se \nc`rca \n vederea activit`]ii zilei de mine. Ne \nc`rc`m energetic din alimentele consumate, \ns` elementele de importan]` deosebit` nu le putem lua dect din zona (corespunz`toare evolu]iei) \n care am fost \nainte de a veni la via]`. - Un copil cnd vine la via]` preia energia din spa]iu, o integreaz` \n materia care cre[te \n pntecul mamei, ia energia din alimentele pe care mama la ingereaz`, ia energie [i de la tat` \n timpul zilei, iar de la mam` \n timpul nop]ii [i a[a, \ncet \ncet, \mpreun` cu \ngerul \ntrup`tor construiesc corpul \n care va s`l`[lui via]a pe care o \ncepe pe aceast` planet`. - Nu e suficient s` fii religios, trebuie s` fii profund \n a te conecta cu Energia Universal`, trebuie s` ai tr`irea de conectare cu Energia Divin`, nu numai prin vorbe. - O rug`ciune f`cut` pentru acele st`ri de boal` care sunt dobndite prin liberul arbitru f`r` s` respec]i Legea Divin`, acelea pot fi ajutate; cele care ]i le-ai luat ca boal` [i ca s` \nve]i din gre[elile anterioare, acelea nu ]i le poate ierta nimeni. Noi trebuie s` \nv`]`m s` ne rug`m Divinit`]ii s` ne ajute s` nu gre[im, nu s` ne rug`m Divinit`]ii dup` ce am gre[it. - |n fa]a mea vin dou` categorii de bolnavi: autoprogama]i [i autoaccidenta]i prin liberul arbitru. Autoaccidentat este un individ care datorit` nerespect`rii unor reguli, a ajuns \n stare de dezechilibru; face cei spun [i chiar mai mult dect \i spun, [i se reface. Cel autoprogramat, care [i-a luat \n programul lui boala respectiv` se apuc` de regim, se face c` face [i nu reu[e[te. - S`n`tatea este cea mai perfect` meserie a acestei planete. Corpul uman este cea mai perfect` ma[in` a acestei planete . Meseria de
14
s`n`tate n-o po]i \nv`]a dect de la natur`, de la nimeni altcineva. - Medicul de mine trebuie s` \nve]e atta religie \nt s` [tie mai mult dect preotul, preotul trebuie s` \nve]e atta medicin` \nct s` [tie mai mult dect medicul; el trebuie s` vorbeasc` \n cadrul bisericii [i despre factorul s`n`tate. - Din via]` nu r`mi dect cu cuno[tin]ele [tiin]ifice acumulate din toate domeniile [i faptele de iubire moral`. ~sta e bagajul cu care pleci sus, asta e toat` averea ta. - Prin credin]` [i [tiin]` trebuie s` ajungem la convingerea c` nu suntem independen]i ci dependen]i, modul de dependen]` fa]` de ceva sau de cineva, va fi demonstrat mine. - Spritismul [tiin]ific va lumina lumea. - De la gest, gnd, privire, vorb`, fapt` totul se \nregistreaz`, se computerizeaz` [i dup` ce plec`m din via]` ne \ntlnim cu noi. - Nimic nu este \ntmpl`tor, totul este programat. - Boala \ncepe \n energetic cu mul]i ani \nainte [i se manifest` \n fizic; de exemplu, un cancer \ncepe cu 8 ani \nainte ca el s` apar` ca boal` fizic`.
15
Cuvnt de mul]umire
Mul]umesc Creatorului pentru c` exist pe lng` at]ia oameni minuna]i. Mul]umesc Bunului Dumnezeu pentru cei 9 ani tr`]i al`turi de Veve, un suflet att de ginga[ [i pur, lng` care am \nva]at multe despre via]`. Mul]umesc att \n numele meu ct [i al Raluc`i, tuturor celor care cu mult` dragoste [i d`ruire ne-au fost al`turi [i au luptat \mpreun` cu noi att ct a permis Programul Divin, ajutnd-o pe veveri]a mea, s` tr`iasc` o via]` demn`, echilibrat` fizic [i psihic, ocolind suferin]a cumplit` proprie unei asemenea boli necru]`toare. M` refer aici att la colectivul medical de la Sec]ia Hematologie a Spitalului Fundeni, ct [i la oamenii de suflet -terapeu]ii autentici - att din capital` ct [i din \ntreaga ]ar`. Mul]umesc bunului meu prieten Ovidiu Harb`d`, pentru noua orientare a destinului meu. Mul]umesc tuturor celor de sus, entit`]i benefice [i luminoase (Valeriu Popa, Veveri]a - Veve [i al]ii) care ne-au inspirat [i ghidat cu voia Sfintei Treimi \n scrierea acestui volum. Mul]umesc prietenilor de pe P`mnt, care au pus um`rul la editarea [i produc]ia acestei c`r]i, [i doresc s`-i men]ionez aici: - Sanda {tefan - autor - Dan Abraham - patronul Tipografiei Everest 2001 - colectivul Tipografiei Everest 2001 care a participat la produc]ia acestui volum - Spectrum Media & Advertising - culegere text CEZAR DUMITRACHE Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvnteze pe to]i ace[tia. Amin.
16
cu tot felul de dona]ii ([i nu este vorba aici doar de oamenii politici): A]i fi la fel de genero[i f`r` publicitate?. Eu v` propun s` l`s`m la o parte orgoliile [i vanitatea [i pa[ii nostri s` urmeze calea credin]ei. S` ne \ndrept`m spre calea credin]ei este un al] ]el pe care sper`m s`-l ating` editarea acestui volum. Prin credin]` la [tiin]` [i prin [tiin]` la credin]` afirma marele Om Valeriu Popa. * Lecturnd paginile din cuprins, v` ve]i \ntlni cu un limbaj popular, deoarece am dorit ca ceea ce am scris s` fie pe \n]elesul tuturor, s` ajute [i oamenii simpli. Nu ne intereseaz` s` culegem eventuale laude vis-a-vis de un limbaj literar elevat pe care probabil nici nu-l posed`m, noi fiind de forma]ie tehnic`. * Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spiritual`, pentru care multe texte din aceast` carte pot p`rea puerile. Pentru dn[ii exist` pe pia]` multe volume de specialitate valoroase. |i avem \n vedere aici pe cei care \ncep s`-[i pun` semne de \ntrebare despre via]` [i sunt poate, dezorienta]i. Sper`m, ca m`car \n parte, aceast` lectur` s`-i l`mureasc`. Nu avem preten]ia c` de]inem noi ADEV~RUL, dar vreau s` [ti]i c` tot ce s-a scris aici, s-a scris cu sufletul curat, prin prisma experien]elor personale prin care am trecut. R`mne ca dumneavoastr` s` ne acorda]i credit sau nu, dup` cum v` dicteaz` probabil propriul instinct. * Ne-am gndit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nu au g`sit rezolvarea (par]ial` sau total`) \n medicina alopat`. |n cazul \n care terapiile [i re]etele naturiste publicate aici, nu v` sunt foarte clare, sau dori]i l`muriri suplimentare pute]i lua leg`tura cu doamna Sanda {tefan la telefon: 0745 153 875. Dnsa v` poate ajuta cu
18
sfaturi \n mod gratuit, avnd o bogat` experien]` acumulat` al`turi de cel ce a fost marele Om Valeriu Popa, [i care este acum un mare Spirit de Lumin`. |n ceea ce prive[te terapiile [i regimurile naturiste, mare parte din ele apar]in lui Valeriu Popa, altele au fost publicate \n diverse c`r]i \ntr-o form` sau alta (noi nu ne asum`m paternitatea lor), celelalte fiind culese din popor. Meritul nostru este acela de a v` pune la dispozi]ie aceste informa]ii \n mod gratuit. Faptul c` discut`m aici numai de tratamente, terapii [i re]ete naturiste, nu \nseamn` c` neg`m medicina alopat`, care are rolul ei bine definit \n societate, iar noi avem toat` stima pentru acei medici care \[i practic` meseria cu abnega]ie [i d`ruire. Oricum indiferent ce crede]i acum despre cele scrise aici, noi v` rug`m s` l`sa]i o fereastr` deschis` spre viitor, poate experien]ele ulterioare prin care ve]i trece v` vor determina s` ne lua]i \n considerare. * De ce titlul D`ruim Lumin` [i Iubire? Pentru c` Luminile Cerului ne transmit continuu aceast` lumin` [i iubire cu voia Sfintei Treimi, ca s` ne \nc`lzeasc` sufletele, s` ne ajute s` dep`[im momentele grele din aceast` existen]` [i pentru a ne sprijini \n evolu]ia noastr` spiritual`. Gndi]i-v` c]i dintre dumneavoastr` nu a]i recep]ionat aceast` dragoste sub diverse forme, le-a]i sim]it prezen]a benefic`, mngierea lor, mesajele de \ndrumare [i avertizare \n vise etc, fiecare avnd propriul sistem decodificator. |n special cei dragi nou`, cu care am avut aici pe p`mnt leg`turi suflete[ti foarte apropiate, \ncearc` cu permisiunea Divinit`]ii s` ne trimit` de sus aceast` Iubire [i Lumin` Divin`, adic` esen]a Crea]iei. Noi, la rndul nostru trebuie s` trimitem tuturor [i celor dragi de sus [i semenilor no[tri de pe p`mnt continuu aceea[i Lumin` [i Iubire. Dac` vom proceda astfel, via]a pe p`mnt va fi mult mai bun`, noi vom evolua mult pe plan spiritual [i ne vom vindeca suflete[te [i trupe[te. Aceast` carte se vrea ea \ns`[i un mesaj de lumin` [i iubire. CEZAR DUMITRACHE
19
20
CUVINTE DE LUMIN~
21
22
IISUS HRISTOS
Iisus Hristos a cobort \n lume acum 2000 de ani pentru a ajuta omul s`-[i transforme natura sa uman` \n natur` divin`, pentru ca el s`[i realizeze natura divin` \n el \nsu[i [i s`-[i g`seasc` locul s`u exact \n Regatul lui Dumnezeu. CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI 1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t`u, s` nu ai al]i dumnezei afar` de Mine. 2. S` nu-]i faci chip cioplit, nici alt` asem`nare, nici s` te \nchini lor. 3. S` nu iei numele Domnului Dumnezeului t`u \n de[ert. 4. Adu-]i aminte de ziua Domnului [i o cinste[te. 5. Cinste[te pe tat`l t`u [i pe mama ta ca bine s`-]i fie [i mul]i ani s` tr`ie[ti pe p`mnt. 6. S` nu ucizi. 7. S` nu fii desfrnat. 8. S` nu furi. 9. S` nu ridici m`rturie mincinoas` \mpotriva aproapelui t`u. 10.S` nu pofte[ti nimic din ce este al aproapelui t`u. TAT~L NOSTRU Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri, Sfin]easc`-se nemele T`u, Vie \mp`r`]ia Ta, Fac`-se voia Ta, Precum \n cer a[a [i pe p`mnt. Pinea noastr` cea de toate zilele, D`-ne-o nou` ast`zi, {i ne iart` nou` gre[alele noastre, Precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri Ci ne izb`v`[te de cel r`u. C` a Ta este \mp`r`]ia [i puterea [i slava, A Tat`lui [i a Fiului [i a Sfntului Duh, Acum [i puterea [i \n vecii vecilor Amin.
23
Omul nu poate tr`i numai cu pine, el are nevoie de fiecare cuvnt pe care \l roste[te Dumnezeu. Ferici]i cei ce plng, c`ci Dumnezeu \i va alina. Ferici]i cei umili, c`ci vor primi ce le-a promis Dumnezeu. Cel mai mare |mp`r`]ia Cerului este cel ce se umile[te [i devine ca acest copil. Ferici]i sunte]i cnd lumea v` insult` [i persecut`, [i spune tot felul de minciuni r`u-voitoare despre voi, fiindc` atunci voi m` urma]i pe Mine. Fi]i ferici]i, c`ci r`splata v` a[teapt` \n Ceruri. Profe]ii care au tr`it \naintea voastr` a[a au fost persecuta]i. Ferici]i cei persecuta]i, fiindc` fac ce le cere Dumnezeu. Al lor va fi Regatul Cerurilor. V-am f`cut cunoscut tot ce am \nv`]at de la Tat`l meu. Fiul omului este Domn chiar [i al Sabatului. Fiul omului a venit s` caute [i s` mntuiasc` ce era pierdut. Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe Dumnezeu, dar dac` ne iubim unii pe al]ii, Dumnezeu r`mne \n noi. Cine nu iube[te, nu l-a cunoscut pe Domnul, c`ci Domnul este iubire. Dumnezeu este dragoste. Cine r`mne \n dragoste, r`mne \n Dumnezeu. Vei iubi pe aproapele t`u ca pe tine \nsu]i. Fi]i perfec]i precum Tat`l vostru Ceresc este.
24
disciplina spiritual` cea mai \nalt`. S` nu a[tepta]i nimic \n schimb de la cei pe care-i iubi]i. |nv`]a]i Iubirea Univesal`, astfel Divinitatea din voi se va putea exprima \n toat` plenitudinea sa. Religia [i disciplina spiritual` sunt esen]iale pentru perfec]iunea uman` [i realizarea de c`tre fiin]a omeneasc` a celui mai \nalt ideal al s`u. Religia este una \n UNITATE. Controlul sim]urilor este devo]iunea adev`rat`. Nu poate exista fericirea adev`rat` f`r` credin]` [i devo]iune. Adev`rat` fericire \nseamn` s` te \ncredin]ezi voin]ei supreme. Ochii fizici trebuie s` v` arate slava lui Dumnezeu, iar ochiul interior s` v` arate Divinitatea din voi [i din Crea]ie. |n]elepciunea poate salva \ntreaga omenire [i fiecare fapt` a noastr` trebuie s` izvorasc` din \n]elepciune. Fericirea acestei lumi va fi garantat` atunci cnd armonia [i \n]elegerea vor cobor\ \ntre oameni. Dumnezeu de]ine exclusivitatea \n guvernarea cosmosului. El n-are dorin]e. Datoria omului este s`-I ofere iubirea [i s`-L sl`veasc` manifestnd aceast` iubire cum poate mai bine. Aminte[te-]i c` te apropii de Dumnezeu cu fiecare pas f`cut, [i c` Dumnezeu, atunci cnd faci un pas c`tre El, face zece pa[i c`tre tine. Nu exist` oprire \n acest pelerinaj; este o c`l`torie continu`, zi [i noapte, prin v`i [i de[erturi, printre lacrimi [i zmbete, prin moarte [i na[tere, prin morminte [i pntece. Drumul c`tre fericire nu se afl` \n a face ce \]i place, ci \n a-]i place ceea ce trebuie s` faci. Eu predic numai o singur` religie, a iubirii pentru to]i, care singur` este capabile s` reuneasc` rasa uman` \ntr-o fraternitate a omului aflat` sub paternitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu va fi mi[cat de comentariile filozofice stricte. El este mul]umit numai de practica efectiv`; de str`dania autentic`; de efortul sincer, onest; de lupta neobosit` de a-]i cur`]a mintea. Lupta trebuie s` fie alert` [i activ` pn` ce ]elul este atins. AUM-ul lui OM reprezint` principiul OM TAT SAT adic` Acesta este Adev`rul, Eu sunt Adev`rul [i Adev`rul este Unul. Sunetul OM este mereu prezenta voce interioar`, Eco-ul chem`rii Divine din cavitatea inimii. Asculta]i-l, sim]i]i fiorii s`i. Sunetul unei mantre este la fel de valoros ca [i \n]elesul s`u.
26
Cnd o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, deasupra tuturor dorin]elor [i intereselor personale, ea va suferi mari transform`ri interioare, devenind o lume organizat`. Cnd a[ezi Divinitatea pe culmea fiin]ei tale, \nseamn` c` g`se[ti un punct de echilibru stabil. Cnd un obiect este foarte bine fixat, \l pute]i face s` se mi[te \n toate sensurile, pentru c` el va reveni mereu la pozi]ia de echilibru. La fel se \ntmpl` [i cu fiin]a uman`. Att timp ct nu [i-a stabilit un punct de sprijin \n Dumnezeu, cea mai mic` tulburare ce va interveni \n via]a ei, o va putea dezechilibra. Dar, dup` ce a \nv`]at, s` \[i pun` toate speran]ele, credin]a, \ncrederea, iubirea sa \n Creator, orice sar \ntmpla, ea va r`mne solid` [i rezistent`. Acela care \ncearc` s` scape de eforturi [i de greut`]i va \ntlni obligatoriu dificult`]i mult mai mari. |n loc s` \ncerce s` scape de probleme, el trebuie s` \ncerce s` le rezolve, altfel cea de a doua situa]ie va fi mult mai rea dect prima. Primele cuvinte pe care trebuie s` le ave]i pe buze diminea]a la
27
trezire trebuie s` fie: - |]i mul]umesc }ie Doamne, pentru c` mi-ai d`ruit via]a [i s`n`tatea. Umple-mi inima de iubire [i d`-mi for]a s` \ndeplinesc voin]a Ta, astfel ca toate faptele mele s` fie \ntru slava Ta [i \n numele T`u. Iubirea de Dumnezeu rezolv` toate problemele. Somnul se transform` \ntr-un act sacru atunci cnd te culci cu inten]ia s` studiezi \n cealalt` lume, fiindc` acolo prime[te adev`rata Ini]iere. Dac` arunca]i priviri rele, proiecta]i o for]` care \ncepe s` lucreze f`r` [tirea voastr` [i care se va \ntoarce \ntr-o zi \mpotriva voastr`. Cuvintele sunt puternice, dar noi nu [tim cum s` le folosim, nici cum s` le pronun]`m corect. Cnd v` sim]i]i \n \ntuneric, ca [i cum a]i fi c`zut \ntr-o pr`pastie, pronun]a]i cuvintele: |n]elepciune, Lumin`, pn` cnd ele vor vibra [i vor c`uta s` p`trund` \n toate celulele corpului vostru. |n acel moment, totul se va lumina... Ura creeaz` leg`turi la fel de strnse ca [i iubirea. Pentru a v` ap`ra de du[manii vo[tri, iubi]i-i. Dac` \i detesta]i, \i dispre]ui]i sau \i ur]i, aura voastr` se destram` [i prin aceste por]iuni destr`mate se stabile[te o comunicare cu tot ceea ce este negativ, distrug`tor \n ei, [i astfel ve]i primi toate r`ut`]ile lor, ura lor, care o dat` declan[at` \n voi, va \ncepe s` v` distrug`. Lumina .... acest cuvnt rezum`, condenseaz` tot ceea ce este mai pur, mai puternic, mai frumos, mai sublim : pe Dumnezeu |nsu[i. Ceea ce numim \mp`r`]ie, este \n realitate un contact cu o for]`, cu o inteligen]`, cu o entitate care apar]ine unei lumi superioare. Cnd omul lucreaz` pentru slava lui Dumnezeu, \ncerc`rile apar pentru a-l \mpinge spre perfec]iune. Atunci cnd lucreaz` f`r` lumin`, toate \ncerc`rile pe care trebuie s` le suporte sunt corec]ii, pedepse.
28
VALERIU POPA
Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mne marele vindec`tor al Romniei, un deschiz`tor de [coal` [i drum \n domeniul naturismului [i bioenergeticii \n ]ara noastr`. Primind sfaturile lui, mii de oameni - bolnavi f`r` alte [anse pe calea medical` alopat` - s-au autovindecat. Om de \nalt` moralitate [i spiritualitate, oferea ajutorul necondi]ionat [i gratuit. |nv`]a oamenii s`-[i poarte singuri de grij` \ntrun mod simplu [i corect, s`-[i reconstruiasc` s`n`tatea prin propriile for]e. A fost promotorul c`l`uzirii pa[ilor no[tri prin labirintul unei practici naturiste pu]in cunoscute la noi [i mai pu]in acceptat` de lumea medical`. Dotat cu capacit`]i enorme de vindecare, to]i cei care l-au cunoscut au crezut [i cred \n miracolul terapiei naturiste. Datorit` generosului, neobositului [i marelui iubitor de oameni, Valeriu Popa, tr`iesc ast`zi mii de fo[ti pacien]i [i se bucur` de via]`. SANDA {TEFAN CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA
Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire. Esen]a fiin]ei noastre este dragostea universal` necondi]ionat`. Via]a este cea mai dur` [coal` a acestei planete, prin ea trec toate formele emanate de la natur` pentru a c`p`ta evolu]ie. Dac` medicina de mine vrea s` fie medicina viitorului, trebuie s` \nve]e omenirea instictoterapia. Fugind de natur`, fugim de noi. Binele de azi este binele de mine, r`ul pe care-l faci azi \l prime[ti mine. }ine minte omule: ce emi]i, aia atragi. Gndul e for]`, dac` ai emis un gnd [i nu ai dreptate se \ntoarce contra ta cu dubl` intestitate. Ori de cte ori oamenii tulbur` echilibrul natural, atrag asupra lor
29
consecin]e de la nefaste pn` la dezastruoase. Eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea. Boala este o \nc`lcare a legilor Naturii, iar \n termeni religio[i este un p`cat. Orice boal` sau moarte prematur` \nainte de 111 ani constituie accidente datorate infrac]iunii de nerespectare a regulilor naturale ale vie]ii. Drag` romne, dac` exi[ti cu adev`rat, ]ine minte c` oricine vine din afar` s` te ajute, nu o face f`r` interes.
*** Analiznd fiecare fraz` din rug`ciunea de capati Tat`l Nostru, vorbind despre p`cat [i gre[eal`, Valeriu Popa a sesizat c` p`catul este f`cut cu bun` [tiin]`. El se isp`[e[te, nu se iart`. De aceea sim]ea nevoia s` sublinieze c` se iart` gre[elile, cele f`cute f`r` de voie, c`ci cele f`cute cu voie, adic` cu bun` [tiin]`, erau de fapt p`cate. O problem` care l-a fr`mntat mult` vreme a fost \n leg`tur` cu fraza: ...{i nu ne duce pe noi \n ispit`. Dnsul se \ntreba [i \i \ntreba pe cei care ascultau:Cine ne duce \n ispit`, binele sau r`ul? Binen]eles c` oamenii r`spundeau, cum e [i firesc, c` r`ul ne duce \n ispit`. La acest r`spuns Valeriu Popa punea o \ntrebare care \]i t`ia r`suflarea:{i atunci, cum pot eu s` acuz \n rug`ciune Divinitatea c` m` duce \n ispit`. ? Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare, pre] de c]iva ani a studiat traducerile rug`ciunii Tat`l nostru [i din alte limbi, cernd \n acela[i timp [i sfatul preo]ilor. De fapt rug`ciunea a fost spus` de Isus \n limba aramaic`. Apoi Luca, Marcu [i Ioan au scris evangheliile \n limba greac`, iar Matei a scris evanghelia \n limba aramaic`. Noi, romnii, am f`cut traducerea din greac`,dar [i alte ]`ri europene au traduceri ale rug`ciunii (\n francez` de ex.) unde nu apare enun]ul c` Divinitatea duce \n ispit`. Astfel, sensul acestei fraze este:{i ne ajut` s` nu c`dem \n ispit` sau {i nu ne l`sa s` c`dem \n ispit`. Aceste formul`ri, Valeriu Popa le considera mai adecvate, rostindu-le [i \n cadrul unor conferin]e, dar nu ca pe un adev`r absolut, ci ca pe
30
o ipotez` desprins` din preocup`rile sale. Cnd cei \nseta]i de cunoa[tere \l \ntrebau : Cum \i ajut` Dumnezeu pe oameni? Valeriu Popa le explica: Creatorul ne ajut` prin intermediul subalternilor s`i, care sunt entit`]i benefice de lumin` (\n limbaj popular oamenii \i numesc \ngeri) [i au misiunea de la Sfnta Treime s` ne aib` \n grij` [i paz` [i s` ne sus]in` \n realizarea programului divin cu care am venit \n aceast` via]`. Pentru c` sublinia deseori Valeriu Popa, omul cnd vine la via]` este \nzestrat de Dumnezeu cu un program divin care \i este dat (dac` este spirit mai evoluat [i-l alege singur cu acceptul Sfintei Treimi acesta fiind autoprogram) [i cu liber arbitru. Prin liberul arbitru de care dispune \nc`lcnd legile divine omul se poate abate de la programul dat (sau autoprogramul luat ) c`znd \n gre[eal`. |n aceste idei, dnsul a formulat rug`ciunea Tat`l nostru astfel: Tat`l nostru, Care e[ti \n ceruri, sfin]easc`-se numele T`u, vie \mp`r`]ia Ta, fac`-se voia Ta, precum \n cer a[a [i pe p`mnt. Pinea noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi, [i ne iart` nou` gre[elile noastre cele f`cute f`r` de voie, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri. {i ne ajut` prin subalternii T`i s` nu c`dem \n ispit` prin liberul arbitru fa]` de programul dat sau autoprogramul luat cnd am revenit la o nou` via]`. {i ne izb`ve[te de cel r`u. C` numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.
OVIDIU HARB~D~ CEZAR DUMITRACHE
31
32
Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gndi]i pozitiv. Este \ntradev`r foarte dificil s`-]i controlezi permanent gndirea, dar progresiv muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce \n ce mai multe gnduri pozitive. Ce semnific` aceasta? |nseamn` s` fim ferici]i c` tr`im, c` exist`m, s` ne bucur`m de tot ceea ce ne \nconjoar`, s` mul]umim Divinit`]ii pentru ce ne-a dat, ne d` [i ne va da , s` fim optimi[ti, s` iubim Crea]ia [i implicit pe cei din jurul nostru, chiar [i pe cei ce ne-au gre[it, s` atingem o lini[te [i o pace interioar` pe care vicisitudinile vie]ii s` nu o poat` clinti. Cum? Prin conectare permanent` la Cel de Sus. *** Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilul pe care-l adora]i, nici so]ia iubit`, nici p`rin]ii minuna]i , nici pasiunea dumneavoastr`, nici casa, ma[ina, etc. A pune pe primul plan altceva \naintea Domnului, semnific` o eroare fundamental` existen]ial`, o mare lips` de recuno[tin]` fa]` de Cel ce ne-a creat, pentru c` f`r` El nu ne-am fi n`scut.S` [ti]i c` legile Divine func]ioneaz` perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanc]ionat`. Poate c` a]i auzit de situa]ii de genul \n care o familie avea un copil foarte reu[it, toat` dragostea lor era \nchinat` acestui copil [i \ntrun moment nea[teptat copilul cel divinizat s-a \mboln`vit grav sau a suferit un accident \n care a plecat dintre noi pentru totdeauna. {i mul]i sau \ntrebat de ce? Pentru c` lipsa de recuno[tin]` fa]` de Cel de Sus se pl`te[te foarte scump. Constat cu durere c` recuno[tin]a este pas`re rar` \n ziua de azi. Profit`m de semenii no[tri dup` care uit`m de ajutorul primit \n diferite momente ale vie]ii. De fapt recuno[tin]a scade direct propor]ional cu l`comia noastr` atunci cnd suntem subjuga]i interesului material, a dorin]ei de \navu]ire cu orice pre]. Ne apar cteodat` fel de fel de ghinioane [i credem noi c` vin din senin. Nici vorb`, ni le atragem [i prin lipsa de gratitudine, pentru c` sup`rarea celui nedrept`]it dac` este corect motivat` ia diverse forme energetice, care \ntr-o zi \i vor lovi pe cei vinova]i.
34
Pentru c` totul se pl`te[te. *** Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnului cu recuno[tin]`, cu mult` dragoste, pentru c` ne conect`m \n acel moment la cea mai pur` [i mai \nalt` form` de energie care ne va lumina calea.Vom acumula \n acela[i timp o energie extrem de puternic` [i pre]ioas`, care ne va ajuta \n desf`[urarea activit`]ilor cotidiene. Dac` vre]i s` v` convinge]i, citi]i \n mod repetat capitolul CUVINTE DE LUMIN~. Dar citi]i-l cu inima deschis`, \n lini[te, c`utnd s` v` concentra]i ct mai bine astfel \nct acele cuvinte s` v` p`trund` toat` fiin]a. Efectul acestei lecturi de lumin` v` las s`-l constata]i dumneavoastr`. *** Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea de mul]umire. Prea mul]i oameni [i prea des folosesc rug`ciunea ca s` cear`: D`-mi Doamne s`n`tate, d`-mi Doamne noroc \n dragoste, d`-mi Doamne cas`, ma[in` etc. ajungnd pn` la cereri hilare (d`-mi Doamne noroc s` c[tig la Loto) etc. Dar de mul]umit pentru ce am primit [i ce primim, cnd mul]umim oameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noi nu avem nici m`car obliga]ia moral` [i bunul sim] s` mul]umim? Recuno[tin]a noastr` unde e? Oricum degeaba cerem noi cte \n lun` [i \n stele, c` Bunul Dumnezeu tot ce va considera c` avem nevoie ne va da, func]ie de destinul pe care-l avem de parcurs \n aceast` via]`, aici pe P`mnt. Aceste rug`ciuni de cerere nu fac, prin multitudinea lor, dect s` intoxice v`zduhul [i s`-i indispun` pe Cei de Sus. |n schimb, rug`ciunile sincere de mul]umire sunt cel mai bine primite de Cer. C` tot am vorbit \n acest paragraf de ceea ce primim de Sus, sunt semeni de-ai no[tri care au impresia c` (aici lucreaz` invidia, probabil) dac` unii au primit mai mult prin bun`voin]a Celui de Sus, au obliga]ia s` \mpart` totul cu cei care au posibilit`]i mai reduse \n a[a fel \nct s` dispar` diferen]ele.
35
Nimic mai fals. Fiec`ruia i se d` dup` ceea ce merit` [i nu avem noi dreptul s` judec`m [i s` analiz`m. Nu putem [ti noi ce merite a avut fiecare \nainte de a cobor\ pe P`mnt sau ct a muncit fiecare aici, \n aceast` via]` (\n cazul \n care a acumulat o avere din munc` cinstit` f`r` s` \n[ele sau s` calce pe cadavrele altora, ceea ce este dificil, dar posibil). Sunt unii care din comoditate accept` un servici u[or 4 - 6 - 8 ore/zi pl`tit, \n consecin]` tot u[or [i vor s` aib` posibilit`]ile celor ce trudesc de diminea]` pn` sear`, \nva]` permanent ca s` acumuleze noi cuno[tin]e [i preiau responsabilit`]i ce presupun un consum nervos ridicat. Nu se poate a[a ceva [i n-ar fi drept. Fiecare trebuie s` ne mul]umim cu ceea ce avem, s`-i mul]umim Domnului pentru ce ne-a dat [i dac` dorim mai mult nu avem dect s` muncim mai mult. Obliga]ia noastr` moral` este s`-i sprijinim numai pe cei ce nu dispun de venituri suficiente [i n-au nici posibilitatea de a munci (copii, b`trni, bolnavi). *** Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac` aceast` atitudine vis-a-vis de via]` se perpetueaz`, poate conduce la boal`. Sunt situa]ii \n care din nemul]umire se nasc gnduri de sinucidere. Doar c` ne gndim la sinucidere [i comitem un mare p`cat. Ct despre sinucidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), ]ine]i minte: Sinuciderea este cel mai mare p`cat posibil pe care pute]i s`-l face]i pe acest P`mnt. Suferin]a spiritului celui care \[i abandoneaz` \n mod voit corpul fizic pe P`mnt \nainte de a-[i \ndeplini destinul trasat de Sfnta Treime este maxim`. Pentru c` pedepsele dictate de Cer pentru acest gest sunt cele mai aspre. Excep]ie fac bolnavii mintali, f`r` discern`mnt, care se sinucid \n mod incon[tient. *** Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul cel mai de pre] pe care-l au oamenii pe p`mnt. Din p`cate mul]i dintre noi, pn` cnd nu ne \mboln`vim nu apreciem s`n`tatea la justa ei valoare.Alerg`m dup` bani, vrem s` acumul`m ct mai
36
multe bunuri materiale, s` facem avere, suprasolicitndu-ne propriul organism, lucrnd \n condi]ii de stres, cu o alimenta]ie haotic`, f`r` s` ne odihnim suficient. Uit`m c` organismul nostru nu este f`cut din fier beton, el are ni[te limite pe care noi le dep`[im cu non[alan]`, creznd (grav` eroare) c` nimic nu ni se poate \ntmpla, ci numai al]ii se pot \mboln`vi, pot face infarct etc. Dar, vine o zi cnd inevitabilul se produce [i ne pr`bu[im. {i atunci, cei \n cauz` realizeaz` c` f`r` s`n`tate nu-]i folose[te la nimic averea, c` pe lumea cealalt` nu avem cum s` lu`m cu noi nici un bun material, c` dac` ajungi neputincios \i afectezi [i pe cei din familie (care poate te-au avertizat \n repetate rnduri s` te potole[ti). Abia acum abordezi o gndire corect`, dar de multe ori este prea trziu. Sunt [i cazuri \n care nu neap`rat motiva]ia material` st` la baza distrugerii s`n`t`]ii. Dorin]a exagerat` de afirmare generat` poate de un nivel de orgoliu ridicat, conduce la acela[i rezultat. Practic, din egoism, ei pun activitatea preferat` pe primul plan \naintea Creatorului [i nu-i intereseaz` nimic altceva. Indiferent de motiva]ia excesului de activiate, foarte pu]ini sunt cei care ]in cont de avertismentele date de propriul organism (atunci cnd acestea apar). Aici trebuie precizat c` exist` organisme umane primitive (pu]in evoluate) [i organisme umane inteligente (evoluate). Aceast` clasificare nu are nici o leg`tur` cu preg`tirea intelectual` a individului. Po]i fi doctor docent \n mai multe domenii [i s` ai un organism primitiv. {i atunci ai impresia c` e[ti foarte puternic [i rezistent iar dup` ani de zile de supraefort cazi din picioare cum se spune, adic` po]i s` faci como]ie cerebral`, infarct, parez` sau ajungi direct la o boal` grav`. A[a c` ar trebui s` ne bucure mult atunci cnd organismul nostru inteligent ne aten]ioneaz` din timp asupra unui mod de via]` gre[it. Semnalele pot fi sub forma unor banale dureri de cap care se tot repet`, ame]eli, insomnii, aciditate crescut` \n organism ce duce la colite, \nceput de ulcer, la contact`ri de r`celi [i gripe ce se succed nepermis de frecvent, oboseal` accentuat` att la efort fizic ct [i intelectual, scaun dereglat, dureri de inim`, de bil`, de spate, etc. De regul`, trecem mult prea u[or peste aceste semnale, nu ne gndim care este cauza lor adev`rat` (ea se afl` \n modul nostru de gndire care comand` modul de via]`), consider`m aceste avertismente ni[te \ntmpl`ri bizare [i ne limit`m doar la a lua ni[te medicamente. Acestea, din nefericire, \n unele cazuri nu fac dect s` elimine efectul ce se manifest` fizic (de regul`
37
durerea), dar cauza simptomelor r`mne nerezolvat`, [i gre[eala este numai a noastr`. Ast`zi, [i datorit` publicit`]ii agresive, mul]i dintre noi s-au obi[nuit ca pentru orice afec]iune, orict de minor`, s` recurg` imediat la medicamente. Este o metod` superficial` prin care c`ut`m rezolvarea problemelor printr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afl` \n noi [i este profund`. Din p`cate, \n multe cazuri medicamentele reu[esc doar s` amor]easc` o perioad` de timp cauza primar`, care se dezvolt` apoi, conducnd de multe ori la boli grave. De asemenea, datorit` compu[ilor chimici, medicamentele de sintez` produc uneori \n plus [i efecte secundare nedorite ce pot afecta unele organe. Trebuie s` \n]elegem c` adev`rata vindecare o \nf`ptuim prin schimbarea modului nostru de gndire [i de ac]iune, printr-o voin]` de fier. Medicii [i vindec`torii ar trebui s`-[i concentreze eforturile \n primul rnd pentru a ne \nv`]a cum s` tr`im ca s` nu ne \mboln`vim, punnd mare accent pe latura preventiv`. Dar noi suntem \ncuraja]i ca atunci cnd avem dureri de cap s` lu`m calmante. Faptul c` durerea ne trece cu pilule, nu trebuie s` ne mul]umeasc`, pentru c` n-am rezolvat fondul problemei. Orice traum`, orice stare de disconfort, are o cauz` ce o declan[eaz` [i aici trebuie intervenit, nu s` trat`m durerea \n sine. Sigur c` este mult mai dificil s` tratezi originea afec]iunii dect s` iei o pilul`, dar [i rezultatele sunt pe m`sura implic`rii noastre. Altfel, ne am`gim [i ne min]im singuri. Care este situa]ia \n care merit` s` lu`m un medicament ? S` zicem c` ne doare capul [i trebuie s` particip`m la un simpozion la care ]inem o prelegere. Lu`m pilula ca s` ne putem desf`[ura \n bune condi]ii activitatea impus`, dar apoi, cnd ajungem acas`, ne lini[tim [i analiz`m care este cauza care a putut genera anomalia. Dac` nu ne d`m seama, apel`m la un medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o trat`m cu toat` seriozitatea conform protocului indicat de specialist. Procednd a[a, multe boli grave [i multe necazuri mari ne-ar ocoli. Foarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt la ora actual` foarte puternice), pe care le lu`m uneori pentru o simpl` r`ceal` ca s-o anihil`m rapid. |ns`, prin r`ceal`, organismul nostru vrea s`-[i fac` cur`]enie \n propria ograd`, eliminnd o parte a r`ului din el (guturaiul, expectorarea mucozit`]ilor prin tuse, etc.). Oprind brutal aceast` ac]iune de
38
expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocat` \n organism se dezvolt`, se \nt`re[te, \nva]` \n timp s` lupte [i cu medica]ia puternic` administrat`, [i dup` cteva r`celi tratate \ntr-un mod asem`n`tor ne putem trezi cu un cancer. |n acest sens, utilizarea antibioticelor trebuie limitat` numai la situa]iile excep]ionale (temperatur` mare care nu cedeaz` la frec]ia cu alcool sau alte proceduri naturale, probleme grave de respira]ie etc.). Sunt semeni de ai no[tri care prefer` tratamentele [i terapiile naturiste, deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismul uman. Dar s` ave]i mare grij` la ce terapeut apela]i, pentru c` tratamentul prescris, chiar dac` este natural, trebuie foarte bine acordat cu afec]iunea de care suferi]i. Pot spune cu regret c` terapeu]ii autentici sunt pu]ini la num`r. Exist` vindec`tori care au anumite calit`]i, dar pun c[tigul pe primul plan [i cnd interesul material primeaz`, puterea de vindecare scade. Sunt impostori care vnd tot felul de leacuri cu sume mari de bani care chipurile vindec` toate bolile. Omul trebuie s` ia numai pastila miraculoas` de sute de mii sau milioane de lei (care este compus` de fapt din plante presate \n valoare de cteva mii de lei), [i scap` de orice boal`. |ns` \n majoritatea cazurilor, pacien]ii se aleg doar cu pierderea financiar`. Oamenii buni, \nc` nu exist` un leac miraculos, un panaceu universal. Cine afirm` a[a ceva v` minte [i v` stoarce inutil de bani. Exist` \ntradev`r puteri miraculoase \n |mp`r`]ia Cerului, dar entit`]ile benefice [i luminoase de acolo nu cer bani [i nici alte avantaje materiale pentru vindecare. Trebuie s` recunoa[tem c` este posibil ca urmare a leacului minune bolnavul s` se vindece. Dar oamenii trebuie s` [tie c` \n realitate au fost vindeca]i prin puterea subcon[tientului lor, pentru c` au crezut cu t`rie c` la a[a un pre] piperat, produsul respectiv are un efect sigur. De fapt s-au f`cut bine prin credin]a lor \n aceast` licoare. Pentru c` prin puterea credin]ei [i apa [i aerul te pot \ns`n`to[i, binen]eles numai dac` ai dreptul de Sus s` te vindeci. Dar c]i dintre noi avem aceast` credin]`? Altfel ne putem vindeca numai muncind mult cu noi.
***
39
Cum putem s` ne rec[tig`m sau s` ne men]inem starea de s`n`tate ce ne-a fost dat`? Simplu ! Fiind lini[ti]i [i \mp`ca]i cu noi [i cu cei din jurul nostru, iubindu-ne [i ajutndu-ne semenii, implicndu-ne \ntr-o activitate benefic` din care s` aib` [i al]ii de c[tigat, dozndu-ne corect efortul pe carel facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentndu-ne f`r` l`comie dar s`n`tos (ct mai pu]ine pr`jeli, multe legume, fructe, cereale, de preferin]` carne de pe[te [i pas`re - dac` se poate de curte, evitnd alimentele [i b`uturi cu multe E-uri, bnd multe lichide - ap`, ceai din plante), f`cnd mult` mi[care \n aer liber [i punnd pe primul plan credin]a \n Creator manifestat` prin fapte. *** Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem \mboln`vi. Sunt [i alte metode prin care se poate pierde cu u[urin]` s`n`tatea. Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de mi[care duc \n aceea[i direc]ie. Pentru c` organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca un vehicul pe care noi s`-l folosim \n mod activ, pentru acumularea de noi experien]e, pentru a \ndrepta gre[elile din trecut etc. Pe de alt` parte, omul vine pe P`mnt [i ca s` creeze, s` lase ceva \n urma lui. De aceea, lene[ii sunt amenda]i prin tot felul de necazuri, ghinioane, boli care au rolul s`-i mobilizeze s`-[i foloseasc` corpul fizic [i mentalul la parametri normali. *** Nemp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cine nu se accept` a[a cum este, nu se va putea \n]elege prea bine nici cu cei din jurul s`u. {i prin aceast` atitudine vis-a-vis de via]` ne fabric`m energia negativ` care produce boal`. Acela[i tip de energie este generat` [i de toate tr`s`turile de caracter negative. Oamenii mndri, orgolio[i (orgoliul este foarte periculos pentru om), invidio[i, r`ut`cio[i, brfitori, lacomi, mincino[i, pref`cu]i, pemanent nervo[i se auto\mboln`vesc. Mul]i, atunci cnd dau de sume mari de bani sau sunt numi]i \ntr-o func]ie important`, \[i schimb` caracterul, devin mndri, foarte orgolio[i, \n
40
loc s` \ncerce s`-[i ajute semenii, s` se aplece cu dragoste asupra celor \n suferin]`. Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracter reprobabile ct mai ave]i timp, c`ci altfel pute]i fi lovi]i \n ceea ce ave]i mai drag pe lume. *** Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[esc de cteva ori pe an, au rezolvat toate problemele, pot face orice pentru c` \i iart` Dumnezeu. Spovedania este o mare binefacere pentru cel care vrea s`-[i recunoasc` gre[elile, deoarece se u[ureaz` de povara acestora, [i \[i purific` sufletul dac` nu mai repet` r`ul f`cut. |ns` cine crede c` gre[elile se [terg a[a din senin [i apoi suntem imacula]i, se \n[eal`. Doar prin rug`ciune, prin apropierea de Divinitate, prin fapte de iubire fa]` de semeni putem s` compens`m cumva r`ul f`cut. Dac` merge]i la biseric` ca s` face]i act de prezen]`, iar \n timpul slujbei sunte]i cu mintea \n alt` parte, perturbndu-i (cel pu]in energetic) pe cei care caut` conectarea, pentru ca apoi toat` s`pt`mna s` v` purta]i ca [i cnd nu a]i avea nici un Dumnezeu, v` pierde]i timpul degeaba. Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult, spun unii lumina]i: Credin]a f`r` fapte de credin]` nu e credin]`. Sunt mul]i care au impresia c` sunt foarte credincio[i, se declar` ei foarte credincio[i, dar prin atitudinea lor nu prea respect` multe din cele 10 porunci dumnezeie[ti. Le consider` ca fiind facultative. A[a c` \[i permit s`-[i judece semenii cu patos, \i ur`sc [i \i invidieaz` pe al]ii pentru bog`]ia dobndit` sau pentru alte calit`]i, sunt ve[nic nemul]umi]i [i li se pare soarta lor nedreapt`. |n mod cert, nu aceasta este credin]a care ne poate apropia de Dumnezeu. Mult mai credincios dect fariseii este cel care nu merge la biseric`, nu poste[te, nu se roag`, dar \n via]a de zi cu zi, respect` multe din cele 10 porunci. El nu con[tientizeaz`, dar este credincios prin faptele sale. A[adar, c`uta]i s` intra]i \n Casa Domnului cu umilin]` [i smerenie [i atunci energia purificatoare a Sfntului Duh, pogort` \n timpul slu41
jbei v` va p`trunde fiin]a. Gusta]i astfel sentimente de \n`l]are, de beatitudine [i v` ve]i \ntoarce acas` mai buni ca \nainte. *** Cei care merg la biseric` ca s` dea acatiste de r`zbunare (s`-l pedepseasc` Dumnezeu pe .....), comit un mare p`cat. Indiferent dac` ar avea dreptate sau nu, asemenea oameni se joac` cu focul [i \[i vor atrage multe nenorociri (majoritatea cad de multe ori asupra copiilor lor), pentru c` \n Casa Domnului trebuie s` intr`m cu gnduri de iubire nu cu dorin]` de r`zbunare. S` l`s`m judecata \n voia Domnului. De aceea una din cele mai puternice rug`ciuni este : Fac`-se Doamne voia Ta Aceasta este \ntradev`r, una dintre rug`ciunile de mare for]` [i ne poate ajuta mult \n m`sura \n care pleac` din inim`, pentru c` am reu[it s` ne convingem toat` fiin]a noastr` de acest adev`r. Fac`-se Doamne voia Ta, \nseamn` s` ne supunem f`r` crcnire voin]ei Divine, s` privim dificult`]ile vie]ii ca pe ni[te datorii ale noastre sau ca pe \ncerc`ri ale Celui de Sus, pe care dac` le accept`m [i le rezolv`m \n spiritul credin]ei, cre[tem din punct de vedere spiritual. Sunt unii \ns`, care nu vor \n ruptul capului s`-[i accepte soarta, iar aceast` nemp`care cu sine ia cteodat` forme foarte periculoase. {i a[a ajung unii s` blesteme. Blestemul este unul dintre cele mai grele p`cate pe care le poate comite cineva, indiferent de motiva]ia invocat`. El poate s` loveasc` sau nu, \n func]ie de protec]ia Divin` de care se bucur` cel vizat, dar \n mod sigur, blestemul va lovi mai devreme sau mai trziu \n cel care l-a formulat [i \n familia acestuia.Practic, v` autodistruge]i blestemnd [i \i distruge]i [i pe cei dragi din jurul dumneavoastr`. Dac` ave]i cumva \n familie sau printre cunoscu]i indivizi care recurg la asemenea practici, [i considera]i c` pute]i fi ]inta lor, singur` protec]ie posibil` [i eficient` este conectarea la Divinitate prin rug`ciune, post, spune]i cte o rug`ciune [i pentru sufletul lui r`t`cit (s`-l lumineze Dumnezeu s` nu mai cad` \n gre[eal`). Sub nici o form` \ns`, nu r`spunde]i cu ur` la ur` c`ci ve]i pierde. L`sa]i aceast` lupt` \n sarcina Domnului. Iar dumneavoastr` cu ct ve]i face mai multe fapte de credin]` care s` \ndulceasc` via]a celor \n suferin]`, cu att ve]i deveni mai puternici, ve]i deveni o for]` pe care nimic r`u nu o va
42
p`trunde, pentru c` r`ul nu va g`si nici o fisur` \n scutul dumneavoastr` protector. Poate sunte]i sceptic, dar chiar a[a se \ntmpl`. Mai mult dect att, o r`utate \ndreptat` \mpotriva unui om pur, se \ntoarce \mpotriva celui care a emis-o, cu o for]` dubl`. Clarv`z`torii autentici simt [i v`d aceste fenomene energetice. Poate \ntr-o apari]ie viitoare vom aborda [tiin]ific aceste aspecte ale cunoa[terii spirituale. *** A[a cum exist` Bunul Dumenzeu, exist` [i cel`lalt. |l voi numi d.... pentru c` nu vreau [i nici nu pot s`-i scriu numele (sincer \mi vine foarte greu s` scriu aceste rnduri, am vrut chiar s` renun], dar cred c` trebuie tras neap`rat acest semnal de alarm`). Din nefericire, mul]i dintre noi folosesc \n vorbirea curent` \n mod periculos de frecvent cuvntul d...., care \i ajut` la alc`tuirea unor \njur`turi sau pur [i simplu pentru c` a[a s-au obi[nuit, [i li se pare c` \n acest mod au un limbaj mai interesant. Nu este deloc interesant s` te conectezi att de des la energia celui \ntunecat, pentru c` pute]i primi numai necazuri, ghinioane, boal`. Apelndu-l foarte des pe d...., nu face]i dect s` v` \ndep`rta]i de ceea ce \nseamn` Bine. }ine]i minte ! Acest cuvnt (d...) trebuie s` dispar` definitiv din vocabularul dumneavoastr`. *** Viciile: tutunul (orict de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici nu mai are sens s` vorbim) [ubrezesc semnificativ s`n`tatea. Alcoolul produce \n timp leziuni ireversibile pe creier, afecteaz` grav ficatul [i sistemul digestiv etc., te poate conduce la starea de epav` uman`. Tutunul afecteaz` grav c`ile respiratorii, pl`mnii, periclitnd buna func]ionare a unor organe vitale (inim`, ficat, rinichi, [i altele). |n acela[i timp se num`r` printre factorii principali care determin` cre[terea acidit`]ii \n organism, lund fiin]` astfel multe boli care \n aparen]` n-au leg`tur` cu fumatul. De asemenea, \i \mboln`vi]i cu nep`sare [i pe cei de lng` dumneavoastr`, care nefum`tori fiind, sunt obliga]i s` v` suporte fumul. Chiar nu v` gndi]i deloc la cei dragi (copii, nepo]i) c`rora le scurta]i
43
via]a, doar ca s` consuma]i dumneavoastr` aceast` otrav` ? Implica]iile acestui viciu sunt mult mai ample dect s`n`tatea fizic`; el ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i cnd ne retragem la momentul fixat de Dumnezeu din aceast` via]` lu`m cu noi aceast` \nc`rcare energetic` nociv`. O cuno[tin]` de a mea \ntreba ceva de genul : care este diferen]a dintre un mort s`n`tos [i un mort care a fumat?. R`spunsul este: Diferen]a este enorm` ! Mortul s`n`tos fizic [i mental se ridic` la lumin` mult` \n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale (putem s`-l numim generic RAI), iar mortul intoxicat cu tutun, alcool, gnduri [i fapte urte ajunge acolo unde merit`, toxicitatea din corpul sufletesc, care nu moare o dat` cu trupul fizic nepermi]ndu-i o \n`l]are \n straturile spirituale superioare. {i abia atunci, cel ce a gre[it pe P`mnt va con[tientiza prostiile f`cute, [i din p`cate, suferin]a corpului sufletesc are un impact mult mai puternic asupra noastr` dect suferin]a \n corp fizic. Poate, pentru mul]i dintre dumneavoastr` este un r`spuns [ocant, care m`rturisesc c` dep`[e[te limita pe care mi-am impus-o la editarea acestui volum [i este un subiect care poate, va fi tratat \ntr-o apari]ie viitoare. Indiferent ce crede]i, debarasa]i-v` de vicii, m`car pentru impactul negativ pe care-l au asupra corpului fizic. Parc`-i aud acum pe cei care spun: Dar bunicul a tr`it 95 de ani, a fumat mult [i a murit de moarte natural`! Da, dar bunicul dumneavoastr` a tr`it probabil la ]ar` (m`car tinere]ea), \n aer curat, cu alimenta]ie f`r` E-uri, cu mult` mi[care fizic`, f`r` stres [i a avut [ansa s` aib` un organism mai rezistent. Ave]i garan]ia c` organismul dumneavoastr` este la fel de puternic ? {i dac` da, oricum tr`i]i \n cu totul alte condi]ii dect a tr`it bunicul dumneavoastr`, [i oricum, fumatul v` afecteaz` grav corpul sufletesc care nu moare o dat` cu corpul fizic. Le-a[ spune tinerilor din ziua de azi care se apuc` de fumat, unii de la o vrst` fraged`, c` m`car, pentru motivul de a fi \n pas cu moda, ar trebui s` se debaraseze de acest obicei nociv, pentru c` \n ]`rile dezvoltate la care ei viseaz`, cum ar fi SUA, acest obicei a devenit o ru[ine. Numai ultimii oameni ,(paria societ`]ii) mai fumeaz` acolo. Doi prieteni ai mei, so] [i so]ie, fum`tori amndoi, care s-au \ntors de curnd din America au \ntmpinat mari probleme. |n casa gazdei, (un prieten american), nu puteau fuma pentru c` fumul degajat risca s` declan[eze sistemul de stingere al incendiului cu care era prev`zut` locuin]a .Pe strad` era de-a dreptul jenant [i nu vedeai pe nimeni tr`gnd din ]igar` \n zonele civilizate.
44
*** Un alt factor puternic nociv pentru organism este stresul. Cei care [i-l asum` \n mod con[tient (lucreaz` \n condi]ii de stres) trebuie s` se gndeasc` foarte bine la ceea ce fac, pentru c` este demonstrat [tiin]ific medical c` stresul se acumuleaz` \n timp, [i cnd atinge un anume nivel critic, omul se \mboln`ve[te. Pu]in cunosc c` perioadele de odihn` (care au multe efecte benefice asupra organismului ) nu anuleaz` [i cumulul de stres. Practic trebuie s` avem grij` ca acest stres adunat \ntr-o via]`, s` nu ating` un prag care s` ne pun` \n pericol s`n`tatea. *** St`rile nervoase sunt iar`[i, periculoase. De multe ori ne enerv`m din motive puerile [i ne afect`m starea de s`n`tate \n mod gratuit, pentru lucruri care nu ne ating deloc: s-a dat o lege nedreapt` care \ns` dezavantajeaz` pe altcineva , un politician a declarat ceva nepl`cut, o cuno[tin]` de-a noastr` a luat o decizie contrar` sfatului nostru, etc. Sunt [i situa]ii care ne afecteaz`, [i aparent avem motiv s` ne enerv`m, dar am fi tare de[tep]i dac` nu le-am pune la suflet, m`car pe acelea care nu le putem schimba. Se \ntmpl` ca atunci cnd conduci un autoturism, un altul s`-]i taie fa]a. Reac]ia obi[nuit` [i imediat` (cel pu]in la noi \n ]ar`) este de a complimenta pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, un adev`rat schimb de amabilit`]i. Constat`m c`, dup` un asemenea meci, suntem \ntr-un hal de nervi \ngrozitor, tensiunea cre[te, buna dispozi]ie piere [i astfel, ne-am \nc`rcat negativ [i am mai acumulat un pic de stres care putea s` lipseasc`. Cu alte cuvinte, ne \mboln`vim inutil, pentru c` nu o s` reu[im s` mai facem educa]ie cuiva care nu are cei 7 ani de acas`. Pe de alt` parte, putem \ntlni o situa]ie \n care cineva s` gre[easc` f`r` inten]ie, trecnd printr-un moment greu \n via]`, [i trebuie s`-l \n]elegem. *** Spiritul critic exacerbat este boal` curat`. To]i sunt \n fel [i chip, to]i gre[esc numai noi suntem foarte grozavi. Este amuzant cum \[i critic` unii semenii pentru ni[te fleacuri, dar nu observ` cum cheltuiesc ei din pu]inul
45
pe care-l au, \n fiecare zi, pe ]ig`ri, alcool ca s`-[i ruineze s`n`tatea (vorba aceea nu-[i v`d brna din propriul ochi). Le recomand celor care nu mai pot de grija altora s`-l lase pe Bunul Dumnezeu s` ne judece. Noi nu c[tig`m nimic dac` ne critic`m sau ne brfim semenii, doar pierdem o energie pe care o putem folosi \n scopuri benefice [i, orice pierdere de energie, creaz` un dezechilibru \n organism. *** Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutndu-i pe m`sura posibilit`]ilor noastre \n mod dezinteresat, \nseamn` c` facem fapte de credin]` pe placul Bunului Dumnezeu. S` nu fim orbi [i lacomi [i \n egoismul nostru s` nu ne pese dect s` ne fie nou` bine, \n timp ce, aproape de noi exist` atta suferin]`. Sunt oameni care trebuie [i merit` s` fie ajuta]i cu hran`, \mbr`c`minte , o vorb` bun`, un sfat prietenesc etc. Ajutorul pe care-l d`m unui prieten, ca [i el la rndul lui s` ne faciliteze ceva, sau pentru c` cineva din familia lui are o func]e important` [i la o adic` putem profita, acela nu este ajutor, este interes. Cnd ajut`m sau d`ruim, trebuie s` facem aceste gesturi cu dragoste din toat` inima, f`r` s` a[tept`m vreodat` ceva \n schimb. Aceasta este atitudinea corect` [i bine primit`. Vede]i \n jurul dumneavoastr` mul]i oameni s`rmani. Nu a[tepta]i s` v` cear` ei, ci d`rui]i-le dumneavoastr` cele trebuincioase, pentru ca ei s` poat` supravie]ui [i \nf`ptui destinul dat. Sunt c`mine de copii orfani sau abandona]i, c`mine de batrni, mul]i pensionari care, dup` o via]` de munc`, nu-[i pot pl`ti nici \ntre]inerea. Dac` dumneavoastr` nu-i ajuta]i, atunci cine? Pentru c` majoritatea celor \n drept s` o fac`, nu-[i v`d dect propriile lor interese. Face]i \n a[a fel ca, [i \n sufletul celor am`r]i, s` se aprind` flac`ra bucuriei, c`ci Bunul Dumnezeu v va rsplti \nzecit. A[a c` cine d`, \[i d` lui, cine ia de la al]ii, ia de la el. Atunci cnd face]i o poman` pentru sufletul cuiva drag plecat dintre noi, pune]i \n pachetele alc`tuite cu dragoste, alimente de calitate, care s`-i bucure pe cei ce le primesc. Dac` ave]i o situa]ie material` delicat`, da]i un simplu covrig de poman`, dar da]i-l din inim` [i va fi la fel de bine primit. S` nu v` zgrci]i dac` ave]i posibilit`]i, pentru c` satisfac]ia [i bucuria celor ce primesc pomana, ajung \n mod real, prin puterea gndului, la sufletul \n numele c`ruia s-a dat hrana [i acesta simte \ntradev`r o senza]ie de fericire. Nici nu putem descrie \n cuvinte vibra]iile \nalte de lumin` care-i \nv`luie pentru faptul c` \n numele lor, sunt ajuta]i oameni aici pe p`mnt, iar
46
noi cei apropia]i lor nu i-am uitat [i le cinstim memoria prin fapte de credin]` [i nu cu plnsete care n-ajut` pe nimeni. Din contr`, bocetele produc mult` suferin]` celor pleca]i dintre noi, pentru c` durerea noastr` exteriorizat` f`r` m`sur` devine o energie negativ` pe care o transmitem corpului lor sufletesc. Sau mai simplu spus, ei recepteaz` ce emitem noi. Le transmitem dragoste, vor fi \nv`lui]i de dragostea noastr`; le transmitem lacrimi de suferin]`, sufletul lor va fi ars de lacrimile noastre. *** Atunci cnd suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei un cadou. S` [ti]i c` este foarte important ca acel cadou s`-l d`rui]i din suflet [i \n acela[i timp s`-l bucure pe s`rb`torit. Bucuria lui vi se va transmite energetic dumneavoastr` [i ve]i avea mult de c[tigat prin recep]ionare unei astfel de energii benefice, chiar dac` aten]ia respectiv` v-a costat ceva mai mult. Tat`l meu, Dumnezeu s`-l lumineze acolo unde este el acum, avea pe vremuri (anii 60) un prieten foarte bun, [tiu c` se numea Ni]u. Acesta a fost trimis \n interes de serviciu \n Japonia [i cnd s-a \ntors, pe lng` alte aten]ii, tat`l meu a primit de la el un desf`c`tor de conserve [i o unghier`, amndou` fabricate cu sim] de r`spundere dintr-un o]el excep]ional [i \n mod cert n-au fost cump`rate de la solduri, cum fac unii ca s` scape de obliga]ii. {i \n ziua de azi, dup` aproape 40 de ani, eu folosesc acea unghier` [i acel desf`c`tor de conserve pentru c` sunt mai bune dect altele noi, de firm`. {i de fiecare dat` cnd le utilizez, m` gndesc cu drag la domnul Ni]u, [i \i mul]umesc. S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, dac` mai este printre noi, sau Dumnezeu s`-l lumineze dac` a p`r`sit P`mntul, pentru c` nu mai [tiu nimic de dnsul de zeci de ani. A[a c` domnule Ni]u, dac` mai e[ti printre noi [i sim]i cteodat` o stare de bine care parc` vine de undeva, din exterior, s` [tii c` s-ar putea s` desfac eu o conserv`. Vede]i cum, un cadou simbolic, poate bucura pe cineva practic toat` via]a !
***
47
La polul opus generozit`]ii stau egoismul, l`comia, \n[el`toria care genereaz` mult` durere [i sup`rare celor nedrept`]i]i, [i cnd se va face dreptate, tot ceea ce a]i emis negativ [i toate necazurile pricinuite semenilor se vor \ntoarce \mpotriva dumneavoastr` cu o for]` devastatoare. Pentru c`, cei ce \ncalc` legile divine universale, pl`tesc scump. Singura necunoscut` aici este momentul \n care ei primesc nota de plat` pentru r`ul creat, dar este irelevant dac` raport`m la scara evolu]iei spirituale ve[nice. Faptul c` sc`p`m nepedepsi]i 10-20 de ani aici pe p`mnt, nici nu se simte la nivel universal [i, cu ct pl`tim mai trziu, exist` riscul s` acumul`m mai multe gre[eli. |n multe tranzac]ii, afaceri, vnz`ri de case, autoturisme, cnd este vorba de sume importante de bani, mul]i nu [tiu cum s` te p`c`leasc` ascunzndu-]i diferite defecte. E o chestiune de timp pn` cnd cel`lalt realizeaz` c` a fost \n[elat. {i, toat` sup`rarea \ndrept`]it` a celui \n[elat, se transmite energetic celui care a p`c`lit, pricinuindu-i \n timp diverse necazuri sau probleme de s`n`tate. A[a c`, \ntr-o afacere c[tig` cel care a ob]inut un pre] corect, dar \n acela[i timp, [i-a mul]umit [i partenerul, iar amndoi se pot privi \n ochi f`r` resentimente, atunci cnd se vor mai \ntlni. Sau altfel spus, \nvinge \ntradev`r \ntr-o afacere cel ce c[tig` energetic (pot fi ambii parteneri deopotriv`). *** |n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, de colegialitate, trebuie s` avem t`ria s` recunoa[tem atunci cnd am gre[it (cu gndul, cu vorba , cu fapta). O gre[eal` recunoscut` este pe jum`tate iertat`, spune un vechi proverb romnesc. Sunt foarte penibile situa]iile cnd cineva \[i men]ine cu t`rie p`rerea \ntr-un domeniu \n care nu este preg`tit, doar pentru c` el crede c` le [tie pe toate sau c` o opinie contrar` chiar demonstrat` [tiin]ific nu este pe placul lui. Oamenii de acest gen nu reu[esc s` ne demonstreze dect c` sunt orgolio[i [i pro[ti. Pentru c` cineva \ntradev`r inteligent, chiar dac` nu are cunoa[tere \ntr-un anumit domeniu, are deschiderea necesar` de a se informa sau m`car se ab]ine de la comentarii, eventual pune \ntreb`ri. Mul]i nu de]in nici m`car 5% din informa]ii despre o tem`, o persoan` sau o anumit` situa]ie, dar se apuc` s` comenteze sau s` critice chiar virulent.
48
Dac` nu sunte]i \n mijlocul evenimentelor, ab]ine]i-v` s` v` expune]i punctul de vedere la modul absolut, c`ci deveni]i ridicoli, agresnd energetic ni[te oameni nevinova]i [i veninul emis se va \ntoarce la surs`. Pentru c`, noi primim ceea ce emitem. Una dintre situa]iile cele mai stupide pe care le-am \ntlnit, au fost cele \n care cineva a \ncercat s` m` conving` de contrariul a ceea ce am tr`it eu prin propriile mele experien]e. V` da]i seama, este ca [i cum dumneavoastr` ave]i o Dacia ro[ie [i eu \ncerc s` v` conving contrazicndu-v` pe un ton superior c` de fapt sunte]i posesorul unui Trabant verde. Nu devin eu caraghios ? Procednd a[a, ve]i constata c` lumea \ncepe s` v` evite pentru c` deveni]i obositor. Aceea[i senza]ie o genereaz` cei care, \n timpul unor discu]ii, \ncep s` se vaite la nesfr[it, cu alte cuvinte \[i de[art` tot sacul cu necazuri \n bra]ele voastre. Prin aceast` atitudine, f`r` voia lor, se transform` \n vampiri energetici, [i dup` o astfel de \ntlnire pleci cum se spune golit de energie. S` [ti]i c`, nim`nui nu-i face pl`cere s` v` asculte povestind \n continuu despre toate suferin]ele voastre [i cu timpul, lumea v` va ocoli. Unul dintre motivele importante pentru care unii oameni nu sunt dori]i \n societate [i nu prea au prieteni, este [i faptul c` \ncearc` s` tr`iasc` involuntar pe energia altora. Oricum, cei care cupleaz` la astfel de discu]ii ar fi bine s` [tie c` este o mare gre[eal` s` se \ncarce cu problemele altora; ei trebuie s`-[i consacre energia pentru a-[i dep`[i propriile greut`]i. |n caz contrar, nu face]i dect s` v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune. Ce-i de f`cut \n astfel de cazuri? Ruga]i-l pe interlocutorul dumneavoastr` s` comute discu]ia pe subiecte mai pl`cute sau mai interesante, de la care eventual pute]i \nv`]a ceva, \n caz contrar scurta]i \ntrevederea la minimul posibil [i, pe viitor, r`ri]i ct se poate de mult contactele cu el. Un caz aparte, sunt oamenii care se vait` de mama focului c` nu le ajung banii pentru mncare, achitarea \ntre]inerii etc. dar stau \n apartamente sau case de peste 30.000 de dolari. Ei nu admit \n ruptul capului s` se mute \n spa]ii mai modeste pentru a ie[i din impas. S` [ti]i c` \l mnia]i pe Dumezeu. |nzestra]i cu o asemenea avere nu ave]i dreptul s` v` plnge]i. Gndind corect, f`r` s` v` lega]i \n mod boln`vicios de pere]ii \n care locui]i, pute]i s` v` asigura]i din resurse proprii un trai decent pn` la sfr[itul vie]ii. Tot epuizan]i sunt cei care au ni[te fixa]ii pe anumite subiecte [i episoade din via]a lor, ]i le povestesc ori de cte ori te \ntlnesc, chiar dac` tu le [tii pe dinafar`, dar pn` nu-[i fac num`rul nu scapi (mai ales vrstnicii
49
au acest talent). Sunt oameni c`rora le place foarte mult s` se aud` vorbind [i nici nu-i prea intereseaz` dac` \i ascult` cineva sau nu. |n situa]ia \n care vrei s` le spui [i tu cteva cuvinte, nu-]i permit, pentru c` vor s` se aud` numai pe ei. |nv`]a]i oameni buni s`-i asculta]i [i pe cei din fa]a dumneavoastr`, dac` nu din respect, m`car c`, de multe ori ave]i ceva de \nv`]at. Am observat c` aceast` tipologie uman` are [i mania de a arunca vina \n exterior. Al]ii sunt de vin` pentru ceea ce li se \ntmpl` lor, ei n-au gre[it niciodat` cu nimic. Vinova]i sunt, prietenii, rudele, guvernul, etc. pentru situa]ia \n care au ajuns. Dar lipsa de prevedere de care au dat dovad` \n via]`, indolen]a, lenea, dezorientarea, neseriozitatea i-a condus aici. Nici nu-[i dau seama mul]i ([i nici nu afl` \n multe cazuri) ct de mult pierd prin neseriozitate \n via]`. Pot rata multe oportunit`]i f`r` s` afle, c`ci nimeni nu le spune ]i-a[ \ncredin]a un post bine pl`tit, o afacere foarte avantajoas` sau a[ garanta pentru tine dac` nu m-ai fi dezam`git \n situa]ia X sau Y. {i uite a[a, suport`m consecin]ele prostiilor f`cute anterior [i se verific` \nc` o dat` c` tot ceea ce gre[im pe acest p`mnt, pl`tim. Suntem sanc]iona]i direct dar percepem indirect prin sc`derea calit`]ii vie]ii. *** Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, de la [eful ierarhic, oricum de la o persoan` pe care nu o prea avem la inim` din indiferent ce motive. Ne adres`m cu zmbetul pe buze foarte politicos dar,\n interiorul nostru fierbem, iar aceast` stare l`untric` se transpune printr-o agresiune energetic` \ndreptat` c`tre interlocutorul nostru. {i constat`m cu surprindere c`, r`spunsul primit nu concord` cu modul mieros cu care ne-am adresat. Noi neam fi a[teptat s` ni se r`spund` cu aceea[i amabilitate [i s` ni se satisfac` dolean]a. Ce se \ntmpl` de fapt: energia negativ` care pleac` din noi simultan cu vorbele alese, este corect perceput` de cmpul energetic al celui c`ruia ne adres`m. |l irit` pe acesta [i \n mod incon[tient el ne r`spunde precum merit`m. De multe ori, \ns`, lucrurile nu se opresc aici. Pentru c` r`spunsul nu ne satisface, ne enerveaz`, iar interlocutorul nostru ne devine [i mai antipatic,
50
conflictul energetic se amplific` [i, cteodat` se ajunge la ruperea rela]iilor. Vinova]i pentru ceea ce se \ntmpl`, suntem \ns` numai noi, cei care gener`m aceste conflicte energetice, pentru c` gndim anapoda [i n-am \nv`]at c` nu avem voie s` urm pe nimeni, nici s` fim sup`ra]i (nici m`car pe cei ce ne-au gre[it), nici s` desconsider`m pe nimeni. Cnd cineva ne-a nemul]umit, este normal s` fim sup`ra]i pe respectivul cinci secunde, un minut, cinci minute. Suntem oameni, [i pentru cei mai mul]i dintre noi, pn` vom atinge gradul de evolu]ie la care, din reflex s` nu ne mai irite nimic din ceea ce ni se \ntmpl`, nici m`car o secund`, mai este o cale lung`. Pericolul nu-l reprezint` minutul de sup`rare, ci neputin]a noastr` de a ierta, ceea ce duce la crearea unei st`ri permanente de iritare, care genereaz` energie negativ`, \nboln`vindu-ne treptat. Dac` reu[im printr-un efort de voin]` s` ne \mp`c`m \n adncul inimii cu to]i, o s` constat`m cu surprindere, c` acelea[i rug`min]i adresate la fel de civilizat, vor avea un r`spuns mult mai avantajos pentru noi. {i dup` cteva experien]e de acest gen, vom ajunge la concluzia c` ne cost` prea mult s` urm pe cineva. {i vom \nregistra un mare progres \n modul nostru de gndire. ***
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mnt \n mod inutil prin fel de fel de dispute pe teme religioase sau datorit` unor p`reri diferite \n ceea ce prive[te spiritualitatea. Din punctul meu de vedere nu conteaz` (sau conteaz` mult prea pu]in) dac` credem sau nu \n rencarnare, de exemplu . Au \ns` o importan]` imens` pentru noi [i semenii no[tri faptele de iubire moral` pe care le facem aici pe p`mnt [i cuno[tin]ele [tiin]ifice din toate domeniile pe care le acumul`m [i ne ajut` s` fim mai buni (de la Valeriu Popa citire). Adic` s` facem ct mai mult bine \n jurul nostru [i s` ne preg`tim pentru ce urmeaz` mine. Altfel, ne pierdem \n discu]ii sterile risipind o energie pre]ioas`, [i nu construim nimic valoros pentru sufletul nostru.
***
51
Dac` nu exist` un singur mod de alimenta]ie benefic general valabil, datorit` cerin]elor specifice fiec`rui organism \n parte (mai ales \n situa]ii de boal` ), modul de gndire corect este acela[i pentru to]i oamenii, respectiv gndirea pozitiv` cu care ne putem integra \n marele ocean de lumin` al spiritului universal. Trebuie s` gndim benefic f`r` excep]ie [i cei boga]i [i cei s`raci [i cei inteligen]i [i cei mai pu]ini dota]i cerebral [i cei cu trei doctorate [i cei cu patru clase primare, dac` vrem s` evolu`m spiritual. *** Este absolut obligatoriu s` gndim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceea ce am gndit ieri , iar mine vom deveni ceea ce gndim acum.
CEZAR DUMITRACHE P.S. Dac` considera]i c` pute]i deveni mai buni \nsu[indu-v` din ideile comentate anterior, \nseamn` c` am c[tigat \mpreun`. R`mne s` medita]i, s` judeca]i [i, propria dumneavoastr` intui]ie va decide.
52
53
AVERTISMENT
Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac` nu sunt aplicate la sfatul [i sub \ndrumarea strict` a unui medic alopat specialist \n astfel de tratamente, sau a unui terapeut autentic cu experien]` \n astfel de proceduri. |n func]ie de terapia aleas`, pacientul trebuie s` dispun` de o condi]ie fizic` [i un suport energetic minime obligatorii, \n caz contrar putnd surveni afec]iuni grave, mergnd ( Doamne fere[te !) pn` la deces. Credin]a puternic` \n Dumnezeu este vital` pentru ob]inerea vindec`rii. *** Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, am urm`rit s` relat`m ct mai obiectiv cu putin]` efectele lor benefice, dovedindu-se extrem de eficiente atunci cnd s-a lucrat corect cu ele. Re]etele sunt culese din medicina tradi]ional` [i au caracter informativ. O parte din ele au fost experimentate chiar de Valeriu Popa, iar regimurile \i apar]in \n totalitate ( concep]ie, prezentare [i terapeutic`). Rela]ii suplimentare (informare, documentare) pute]i ob]ine \n mod gratuit de la doamna Sanda {tefan, tefelon: 0745 153 875.
54
POSTUL
Postul, care este o ac]iune de renun]are complet` sau par]ial` de la hran`, reprezint` principalul mijloc de vindecare [i transformare a fiin]ei umane prin eliminarea otr`vurilor toxice din corp. Cel mai des \ntlnit, cu o larg` r`spndire \n rndul popula]iilor de diferite na]ionalit`]i este postul religios, pentru romni postul cre[tinesc. Practicat de mii de ani, transmis din genera]ie \n genera]ie el a devenit parte integrant` din via]a cre[tinului practicant. Motivat sentimental [i religios de exemplul lui Iisus Hristos, precum [i de evenimentele legendare din via]a bisericii cre[tine, postul se ]ine \n diferite perioade ale anului, avnd durate [i grade de severitate diferite, \n func]ie de evenimentul la care se face referin]`. Se subn]elege c` postul are efect global de dezintoxicare [i purificare a structurii fizice [tiindu-se c` produsele de origine animal` se altereaz` rapid l`snd multe reziduuri \n organism. Astfel, \n tradi]ia cre[tin`, postul Pa[telui are rolul de a cur`]a fiin]a uman` dup` excesele alimentare din timpul iernii permi]ndu-i rena[terea la o condi]ie mai pur` [i vital` \n acord cu noile for]e regeneratoare ale prim`verii; la fel postul Cr`ciunului preg`te[te omul pentru perioada iernii. Aceasta este forma cea mai u[oar` de post \n care nu se consum` alimente de origine animal` (carne, ou`, icre, lactate). O alt` abordare a postului este cea [tiin]ific` care studieaz` corpul uman utiliznd tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii, chimiei, [.a.m.d. |n mod inexplicabil pentru medicina clasic`, naturi[tii reu[esc s` p`c`leasc` o serie de boli considerate incurabile printr-un mijloc foarte simplu [i extrem de eficient, \ns` foarte puternic care este postul negru. El este practicat \n clinici specializate, renumite fiind cele din Austria, Elve]ia, fosta U.R.S.S., Statele Unite, etc. Pacien]ii sunt asista]i de medici cu experien]` \n domeniu, programul este riguros, postul fiind asociat [i cu alte terapii naturiste menite s` dezintoxice organismul, s` \i refac` echilibrul pierdut ca urmare a unui mod de via]` dezordonat care \ncalc` legile naturii. Acest tip de post este indicat drept cur` de dezintoxicare fiind terapia cea mai puternic` [i cu efectele cele mai rapide att pentru vindecarea trupului, ct [i a sufletului. Este forma de post recomandat` persoanelor cu o voin]` foarte
55
puternic`, precum [i celor afla]i \n situa]ii limit` [i care au o motiva]ie pentru a recurge la acest tip de tratament. Valeiu Popa, fiind el \nsu[i un practicant al postului negru, cel mai lung pe care l-a ]inut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca form` de tratament, avnd rezultate spectaculoase. Pentru oamenii ajun[i \n pragul disper`rii, bolnavi irecuperabili pe cale medical`, f`r` speran]` de via]`, aceast` terapie reprezenta ultima solu]ie. |n cazurile de cancer [i toate bolile grave este considerat principala terapie-[oc a medicinii naturiste, prin aceasta stopndu-se evolu]ia lor [i chiar vindecndu-se. Postul negru nu este recomandat \n primul rnd persoanelor subponderale, cu o vitalitate sc`zut`, hipotensive, cu caren]e grave de minerale [i vitamine. |n aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri de legume [i fructe. De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7,14 sau 21 zile de post cu ap` distilat`. Foarte rar sugera posturi de 21 de zile sau mai mult. Celor afla]i \n situa]ii limit` le spunea franc: Omule, fizic e[ti mort, energetic mai ai \ns` [anse. Lupt`, f` ce ]i-am recomandat [i po]i sc`pa. Dnsul nu garanta via]a sau vindecarea nim`nui: Eu nu sunt Dumnezeu, nu eu \]i dau via]`, nu eu te pot salva; pot \ns` s`-]i spun ce au f`cut al]i semeni [i contemporani cu tine afla]i \n situa]ii similare cu a ta, care acum tr`iesc, care au ie[it din pr`pastia mor]ii. |n timpul postului se consum` 2 litri de ap` distilat` (pentru uz alimentar) pe zi [i se fac dou` clisme: una diminea]a cu 2 litri ceai de mu[e]el [i alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasc`. Cei doi litri de lichid pentru clism` se introduc \n dou` sau mai multe reprize pentru a nu for]a colonul. Este bine ca postul s` fie \nso]it de rug`ciune pentru c` el are darul de a ac]iona asupra fiec`rui aspect din fiin]a uman`, fiind prilej de cur`]ire a min]ii [i sufletului [i de \n`l]are spiritual`. Pe durata postului este bine s` ave]i activitate fizic` [i intelectual` moderat` (att ct este posibil), s` se evite statul \n pat peste limita fireasc`, necesar` somnului. Feri]i-v` de situa]ii conflictuale, dicu]ii contradictorii. |mp`ca]i-v` [i ierta]i pe to]i cei care considera]i c` v-au nec`jit [i cere]i-v` iertare celor c`rora le-a]i gre[it; astfel postul c[tig` mult \n eficien]`. Nu posti]i \n scopuri revendicative, protestare c`ci vibra]iile negative cu care v` \nconjura]i \n asemenea situa]ii v` afecteaz` s`n`tatea.
56
Tot pe parcursul postului, limba se racleaz` cu o spatul` de lemn (coad` de lingur` de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare dat` cnd limba devine \nc`rcat`. La fel de important` ca postul \n sine, dar prezentnd riscuri mari pentru s`n`tate dac` e f`cut` incorect - este revenirea din post. De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioad` \n care se consum` \n continuare 1 pn` la 1,5 litri de ap` distilat` zilnic, la care se adaug` : - \n prima zi : zeama de la o lingur` de orez fiert \n 0,5 litri ap` distilat` timp de 10 minute - \n a doua zi : zeama de la 2 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` distilat` timp de 10 minute - \n a treia zi : zeama de la 3 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` distilat` timp de 10 minute - \n a patra zi : Se fierb 3 linguri de orez [i una de arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` 2-3 linguri de fiertur` treptat pe parcursul zilei. - \n a cincea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 2 linguri de arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se consum` zeama [i jum`tate din fiertur` pe parcursul zilei. - \n a [asea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 3 linguri de arpaca[ \ntrun litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` fiertura pe parcursul zilei. - \n a [aptea zi : Se fierb 5 linguri de orez [i 3 linguride arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` fiertura. |n cazul posturilor de 3-4 s`pt`mni [i mai mult, perioada de revenire de 7 zile trebuie prelungit` \n func]ie de organism. Dup` aceasta, fiecare intr` pe un regim echilibrat, specific fiec`ruia [i bolii respective. Efectele secundare ale postului negru \[i fac apar]i]ia \nc` din primele zile. Apar diverse tulbur`ri, oboseal`, transpira]ii, tremur`turi, palpita]ii, gre]uri, v`rs`turi, tulbur`ri vizuale, cefalee, nervozitate, iritabilitate - care sunt provocate de eliminarea toxinelor sub diverse forme [i de un consum energetic mai mare din partea organismului pentru a le expulza. |n fa]a unor astfel de manifest`ri nu trebuie s` v` speria]i [i s` \ntrerup`]i postul, prin aceste elimin`ri se regenereaz` [i regleaz` anumite func]ii [i procese ale corpului.
57
Tot pe parcursul postului se elimin` gradat [i diverse impurit`]i din aura energetic` [i Lumina interioar` se va manifesta din ce \n ce mai pregnant \n voi. Deveni]i astfel mult mai u[ori [i mai ferici]i. Aten]ie! Dac` se urm`re[te un post negru mai mare de 5-7 zile, este bine s` fie f`cut sub supraveghere medical` de specialitate. Consulta]i un medic naturist \nainte s` v` hazarda]i la astfel de auto-tratamente [i asigura]i-v` c` ave]i asisten]a lui. SANDA {TEFAN
58
liz`) - tulbur`ri de menopauz` - acnee - psoriazis - boli autoimune : colegenoz`, lupus - diabet - pancreatite - ulcer varicos, varice, arterit`, tromboflobit` - gut` - boli de nervi - prostat` - impoten]`, frigiditate - miopie, retinopatie, cataract` - dureri de cap Este bine de [tiut ca atuci cnd v` t`ia]i sub limb` s` mnca]i ceva \nainte [i s` be]i un ceai \ndulcit sau un suc dulce pentru a evita o criz` de hipoglicemie. Nu se \ntmpl` nimic, \ns` pute]i avea o senza]ie de ame]eal`, o paloare brusc` [i transpira]ie. Deci, nu v` duce]i ca la analize: nemnca]i [i neb`u]i. Pentru efect maxim [i pentru cur`]area ct mai complet` a ficatului, se impune t`ierea sub limb` de 3 ori \n 3 luni, adic` o dat` pe lun` sau de 3 ori \n maxim 6 luni. T`iatul sub limb` ar trebui \nso]it de cura de dezintoxicare de o zi cu laxativ [i ulei de m`sline pentru a elimina depunerile din vezica biliar` [i a elibera ficatul de colesterol. Este bine ca \nainte de a \ncepe o diet` naturist` s` face]i t`ierea sub limb` [i cura de dezintoxicare. Asta \nseamn` peste 50% vindecare [i echivaleaz` cu multe zile de post negru. Dup` ce v-a]i t`iat sub limb` de 3 ori, este bine s` o mai face]i o dat` pe an, prim`vara, pentru \nter]inere. Cura de dezintoxicare de o zi se poate repeta la \nceput o dat` pe lun`, apoi o dat` sau de dou` ori pe an. Cura de dezintoxicare de o zi o d`m pe pagina urm`toare. Aten]ie la condi]iile igienico-sanitare \n care v` t`ia]i sub limb`! Castronul \n care devars]i sngele trebuie s` fie de unic` folosin]` (el se arunc` , NU se spal` [i NU se folose[te la alt pacient); lama cu care sunte]i t`iat trebuie s` fie steril` [i unic` (se arunc` dup` folosire), iar cel
60
care v` taie trebuie s` poarte m`nu[i sterile. Asigura]i-v` c` sunt \ndeplinite toate condi]iile [i nu va exista pericolul s` v` infecta]i sau s` contacta]i alt` boal`. SANDA {TEFAN
61
Cura de dezintoxicare de o zi
Ave]i nevoie de: - 2 plicule]e de sare amar` (sulfat de magneziu) din farmacie de 30 gr plicule]ul pe care le dizolva]i \n 750 ml ap`. Ob]ine]i o solu]ie laxativ` pe care o \mp`r]i]i \n 3 c`ni de cte 250 ml fiecare. - 200 ml ulei de m`sline presat la rece + zeama de la 3 l`mi |n ziua respectiv` lua]i masa de diminea]` la ora 10.00 [i pn` la ora 14.00 nu mai mnca]i nimic. Ora 14.00 - Lua]i prima can` (250 ml) de laxativ Ora 16.00 - Lua]i a doua can` (250 ml) de laxativ Ora 18.00 - Se \nghite uleiul de m`sline (250 ml) cu zeama de la 3 l`mi [i apoi, obligatoriu se st` pe partea dreapt` 1/2 or`. Ora 22.00 - Lua]i ultima can` (250 ml) de laxativ Ora 23.00 - Se m`nnc` o can` de gri[ fiert \n lapte. Pe parcursul curei se poate bea ap` \n afar` de o or` \nainte [i o or` dup` ce lua]i uleiul. Ve]i avea multe scaune; e bine s` v` controla]i fecalele pentru a vedea ceea ce elimina]i. Excesul de bilirubin` precipit` sub form` de bilu]e verzi gelatinoase (sunt \mbibate cu ulei), colesterolul sub form` de bilu]e albe; iar nisipul [i mlul ies ca atare. Dup` cura de dezintoxicare pute]i \ncepe regimul naturist propriuzis. Aten]ie! - Cei cu diabet, pe parcursul curei pot mnca normal \ns` \n cantit`]i foarte mici. O or` \nainte [i dup` ce lua]i uleiul de m`sline nu mnca]i nimic. - Cei cu gastrit` hiperacid` [i ulcer nu folosesc solu]ia laxativ`, ci numai solu]ia uleioas` de la ora 18.00. |n schimb, timp de dou` zile, \ncepnd cu ziua \n care se face cura, vor face dou` clisme pe zi: una diminea]a [i una seara. SANDA {TEFAN
62
torul acestei terapii. Bolile sunt numeroase, la fel ca [i numele lor, \ns` remediul este unul singur [i anume propria noastr` urin` care vindec` boala prin \ndep`rtarea toxinelor [i de[eurilor din organism prin stimularea mecanismului de ap`rare al corpului. Este de preferat s` nu se foloseasc` alte medicamente \n timpul acestei terapii. |n toate cazurile trebuie consultat un specialist. Ca tonic general pentru men]inerea unei st`ri corespunz`toare de s`n`tate [i energie [i de asemenea, preventiv contra tuturor bolilor infec]ioase, 200 ml (un pahar) o dat` pe zi sau chiar de dou` ori poate fi luat \n siguran]` (primul [i ultimul jet se arunc`). Cu ct cantitatea este mai mare este mai benefic` [i nu este d`un`toare. Pentru orice \mboln`viri minore 1-2 pahare/zi reprezint` o cantitate suficient`. Se poate ]ine post de 1 - 3 - 7 - 14 - 21 de zile numai cu urin` [i ap` (plus 2 clisme /zi) vindecndu-se astfel orice boal` cronic`. O perioad` lung` de post se face sub controlul unui expert pentru c` au loc tot felul de elimin`ri de toxine, \n special erup]ii cutanate [i vom`. Ct timp se face terapia cu urin`, dieta trebuie s` fie u[oar`: desodat`, f`r` carne, gr`simi animale, alcool, cafea, tutun, zah`r, o]et. Urina veche de 4 zile este foarte bun` pentru bolile de piele, pentru frec]ie [i masaj, nu pentru b`ut. Poate fi folosit` [i pentru \ntre]inerea p`rului, drept crem` de ras, lo]iune antiseptic` pentru r`ni [i t`ieturi, pentru co[uri [i acnee, pentru arsuri, mu[c`turi de insecte, \mpiedic` formarea ridurilor. Aceast` terapie vindec` boala prin eliminarea toxinelor \n afara corpului pe cale bucal`, nazal`, anal` sau prin piele. De aceea, pacientul poate avea vom`, tuse, r`ceal`, diaree sau erup]ie pe piele. Nu trebuie s` se \ngrijoreze de aceste reac]ii care \l ajut` \n vindecarea bolii. Ele dispar automat \n 2-3 zile. |n toate cazurile este necesar` supravegherea de c`tre un specialist. Ar fi bine ca oamenii s` \ncerce aceast` terapie cel pu]in pentru acele suferin]e pentru care nu exist` \nc` o vindecare [i s` afle singuri rezultatele minune. Acest remediu exist` de cnd e lumea [i este consemnat chiar [i \n Biblie - Vechiul Testament: Bea ap` din fntna ta [i din izvoarele pu]ului t`u. Valeriu Popa \l recomanda al`turi de terapiile naturiste, spunea c`
64
o can` cu urin` \n fiecare diminea]` ne men]ine s`n`to[i. Cele ce le-am scris sunt cu titlu informativ, am dorit s` reamintesc terapia despre care Valeriu Popa sus]inea c` este un sistem de vindecare complet, necostisitor [i nemedicamentos. Pentru documentare \n acest domeniu, v` recomand`m trei c`r]i ap`rute \n Romnia: - Urina, tratament pentru via]` - Daniel Menrath - Shivambu Kalpa - No]iuni introductive despre autoterapia cu urin` - Medic Camelia Ro[u - Tratamente naturale cu argil`, urin` [i hran` vie Elena Ni]` Ibrian
SANDA {TEFAN
65
TERAPIA CU ARGIL~
Argila este cunoscut` ast`zi ca panaceu universal [i f`r` contraindica]ii, fiind folosit` \nc` din antichitate cu rezultate excep]ionale. Practicat` [i \n ]ara noastra ca remediu tradi]ional, aceast` terapie plaseaz` argila la rangul de medicament al viitorului. Este foarte bogat` \n minerale naturale: calciu, fier, magneziu, aluminiu, siliciu, sodiu, potasiu, etc. Propriet`]ile de baz` ale argilei sunt: dezinfectant, bactericid, regenerator, antiseptic, remineralizant, vitalizant, tonifiant, cicatrizant, antitoxic, absorbant, degresant [i nu \n ultimul rnd: putere antioxidant`. Se folose[te att \n cure interne ct [i externe sub form` de ap` de argil`, lapte de argil`, cataplasme [i b`i restabilind echilibrul acido-bazic al organismului [i remineralizndu-l [i stimulnd activitatea glandelor endocrine. Ca remediu intern este indicat` \n urm`toarele afec]iuni: ulcer, gastrite, colite, enterocolite, parazitoze, hemoroizi, fisuri anale, hepatite, ciroze, insuficien]` hepatic` [i biliar`, nefrite, cistite, litiaze renale, prostat`, anexite, astm, tuberculoz`, bron[it` traheic`, otite, sinuzite, boli de nervi, paradontoze, micoze bucale, abcese dentare, pancreatit`, insuficien]` tiroidian`, afec]iuni reumatice, intoxica]ii, obezitate, diabet, boli ale inimii, tumori benigne [i unele forme de cancer cum ar fi: cel al stomacului, colonului, rinichiului, vezicii urinare. Ca remediu extern se utilizeaz` \n: tratarea ulcerelor varicoase, a pl`gilor, exemelor, deger`turilor, infec]iilor dermatologice, entorse, contuzii, furunculoze, panari]iu, Zona Zoster, acnee, conjunctivit`, arsuri, flebite, celulite [i altele. Sunt foarte pu]ine contraindica]ii \n tratamentul cu argil`, [i anume: \n cazuri de hernie, constipa]ie sever`, tratament cu raze X [i de c`tre femei \n perioada ciclului menstrual. Cura intern` se face \n prima faz` pe durata a trei s`pt`mni, \n fiecare zi bndu-se cte un pahar de ap` argiloas` de 3 ori/zi, pe stomacul gol diminea]a [i \naintea meselor de prnz [i seara cu 1/2 or`. Paharul cu ap` de argil` se prepar` de seara pentru a doua zi, se pune o linguri]` de argil` \ntr-un pahar cu ap`. Primele trei zile se bea doar apa f`r` a agita argila din pahar, Dup` aceea, se consum` \mpreun` cu argila amestecnd cu o linguri]` \nainte de a consuma amestecul din pahar. Cura
66
se continu` timp de 6 luni cte 10 zile/lun`. |n timpul acestei cure nu se consum` gr`simi animale [i alcool. |n primele zile de tratament urina [i scaunul pot prezenta modific`ri: miros urt, u[oar` constipa]ie sau diaree, urin` tulbure [i \nchis` la culoare. Nu trebuie s` se \ntrerup` tratamentul, \ncep s` se elimine toxinele purificndu-se astfel organismul. Pentru uzul extern se prepar` pasta de argil`. Punem argila \ntr-un vas, turn`m progresiv ap` amestecnd continuu cu o lingur` de lemn pn` ob]inem o past` dens`. Din ea se prepar` cataplasmele care se aplic` de 2-3 ori/zi timp de 2-3 ore. Pentru acnee se \ntinde pasta pe fa]` l`snd-o 10-15 minute, apoi se spal` fa]a cu ap` c`ldu]`. Se pot face [i sp`l`turi vaginale [i clisme \n doze de 3-4 linguri la 1 litru de ap`, la temperatura corpului. Folosind regulat cura cu argil` ve]i sc`pa de riduri [i obrazul se va catifela. Eficien]a mare pe care o are \n majoritatea afec]iunilor face din terapia cu argil` un tratament naturist de excep]ie.
SANDA {TEFAN
67
- 30 gr p`tlagin` Acest amestec se pune \n 3 litri de alcool de 38-40; se amestec` de dou` ori/ zi [i se las` la macerat 14 zile, dup` care se strecoar` prin tifon [i se toarn` \n sticle mici de culoare \nchis`. Pot fi p`strate ani. Cu ct st` mai mult, cu att are efect mai bun. Profilactic, se iau 2 linguri]e/zi, una diminea]a [i una seara. Linguri]a de bitter suedez se dilueaz` \n 125 ml ceai de plante sau ap` [i se ia cu 1/2 or` \nainte de mas`. |n bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dup` cum urmeaz`: cte o lingur` diluat` \n 125 ml ap` sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 or` \nainte de masa de diminea]` iar celelalte cu 1/2 or` dup` mas`. Enumer`m o parte din efectele curative: - Dac` este mirosit sau inspirat des [i dac` se umeze[te cu bitter baza craniului, dispar durerea de cap [i ame]eala [i se \nt`resc creierul [i memoria. - Ajut` vederea \nl`turndu-le ochilor ro[ea]a, durerea [i injectarea. Vindec` cataracta dac` se umeze[te coada ochilor sau se pune o bucat` de pnz` umezit` cu bitter pe ochii \nchi[i. - Vindec` exemele de orice fel [i bubele din nas dac` acestea se umezesc bine [i des. - Calmeaz` durerile de din]i ]inndu-se \n gur` un amestec din pu]in` ap` [i o lingur` de bitter, sau se pune o compres` \nmuiat` pe dintele dureros. Durerea dispare [i infec]ia se retrage. - Aftele, b`[icile de pe limb` sau alte afec]iuni care apar pe limb` dispar dac` sunt umezite sistematic cu acest bitter. - Pentru dureri de gt - cnd el este ro[u [i inflamat, se \nghit \ncet 3 linguri]e/zi - diluate \n ceai. - Pentru dureri de stomac se ia la o criz` o lingur`. - Pentru colici se iau 3 linguri, \ncet, una dup` alta. - Elimin` nepl`cerile gazelor intestinale. - Este de mare ajutor ficatului \n toate bolile sale. - Dureri ale vezicii biliare se ia cte o lingur` diminea]a [i una seara, [i se pun noaptea comprese, durerea dip`rnd repede. - Ajut` \n constipa]ie. - Pentru hidropizie se ia cte o lingur` \n pu]in vin alb diminea]a [i seara timp de 6 s`pt`mni. - Pentru dureri de urechi [i vjit \n urechi se umeze[te o bucat` de
69
vat` [i se bag` \n ureche. Red` chiar [i auzul pierdut. - Elimin` viermii intestinali, chiar [i tenia. - Vindec` icterul dac` se ia cte o lingur` de 3 ori/zi [i se aplic` comprese pe ficatul inflamat. - Hemoroizii se umezesc des [i se face [i cura intern`. - |n caz de tuberculoz` se iau 3 linguri]e/zi timp de 6 s`pt`mni. - Ajut` la vindecarea secre]iilor vaginale. - Regleaz` ciclul menstrual. - Ajut` \n vindecarea epilepsiei fortificnd nervii [i \ntreg organismul. - Duce la dispari]ia indispozi]iilor. - Vindec` paralizia. - Foarte eficient \n caz de febr`. - Trateaz` foarte bine cancerul. - E foarte bun pentru negi, cicatrice, t`ieturi, r`ni, umfl`turi, vn`t`i. - Cur`]` sngele, stimuleaz` circula]ia [i ajut` \n anemie [i reumatism. Aten]ie: - Toate cantit`]ile indicate trebuie diluate cu ceai de plante sau ap`. - Nu se consum` lapte \nainte [i dup` administrare.
SANDA {TEFAN
70
practica [i de persoane compatibile cu el.(Se \ncearc` mai multe persoane [i se va alege cea \n urma c`reia bolnavul se simte cel mai bine). Acestea sunt doar cteva din sfaturile pe care ni le reamintea zilnic Valeriu Popa. Regimurile recomandate de Valeriu Popa, pe care le voi descrie mai jos, se fac \n cure de 45 de zile.
REUMATISM
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, porumb, mei, ov`z, orz, lapte, legume verzi fierte cu condimente, sup` de fasole, ceai cu ghimbir, cafea [i alte b`uturi fierbin]i. ALIMENTE INTERZISE: mnc`ruri grase, unt, iaurt, smntn`, brnz`, fructe, carne, b`uturi alcoolice, dovleac, nap, cartofi, ciuperci, o]et, alimente fripte [i pr`jite, ulei, nuci,. arahide, nuc` de cocos, mnc`ruri grele. INDICA}II PENTRU REGIM |ntre 18.00 [i a doua zi ora 11.00, nu se m`nnc` nimic; deci ultima mas` este la 18.00 [i pn` a doua zi se pot consuma doar lichide. Diminea]a la trezire se face terapia cu ulei de floarea soarelui, apoi la ora 10.00 se spal` 4 linguri de orez integral [i se pun la \nmuiat timp de o or`. La ora 11.00 este prima mas` cnd se \nghit cele 4 linguri de orez \nmuiat. La ora 13.00 se poate lua a doua mas` alc`tuit` numai din alimentele recomandate. Exemplu de mas` de prnz [i sear`; variante: - sup` de legume sau sup` de fasole boabe(f`r` ro[ii, f`r` bulion; doar cu pu]in` sare de mare). - 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie. - legume (morcovi, ]elin` p`trunjel, p`strnac, varz`, praz, broccoli, conopid`) fierte cu ghimbir, la care se adaug` p`trunjel verde tocat, andive, pu]in` zeam` de l`mie, sare marin`, o lingur` de ulei de m`sline presat la rece. - terci de gru \ncol]it cu o linguri]` de miere [i o banan`. - se pot bea sucuri de morcovi, p`trunjel, sfecl` ro[ie, varz`.
72
- boabe de porumb fierte cu pu]in` sare de mare. - dou` g`lbenu[uri de ou/s`pt`mn`(crude sau fierte tari). - orez fiert cu legume. - arpaca[ fiert cu legume. Se pot bea ceaiuri depurative recomandndu-se \n mod special: coada calului, urzic`, salvie, p`p`die [i g`lbenele.
apoi cop]i 1/2 or` \n cuptor, legume verzi fierte cu condimente carminative (coriandru, fenicul, anason, p`trunjel, tarhon, busuioc), unt, sup` de carne ( pas`re de curte, fazan, porumbel, iepure de cmp), produse lactate, struguri, stafide, curmale, pepene verde, cantalup, rodie, cire[e, banane [i alte fructe dulci.Ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: iaurt, citrice, l`mie, ro[ii, mei, b`uturi alcoolice, soia, ulei de susan, o]et, ceai negru, cafea, b`uturi fierbin]i, ardei iute \n exces, fructe prea coapte, sare \n exces, alimente fermentate, alimente fripte sau pr`jite. Este esen]ial s` se ia masa la ore regulate.
HEMOROIZI
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, lapte de capr`, zer, brnz`, toate fructele, sup` de ridichi, ceap`, ro[ii, coriandru verde, legume bine fierte cu condimente carminative, sup` de linte, ap` sau b`uturi reci \ntre mese(ceai de salvie). ALIMENTE INTERZISE: b`uturi alcoolice, condimente iu]i, ardei iute, carne, o]et, soia, ceai negru, cafea, b`uturi fierbin]i, alimente grase, mnc`ruri grele, ulei, sare. Respectarea orelor fixe de mas` este esen]ial`.
BOLI DE INIM~
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, orz, lapte cu ap`, unt sau untur`, legume fierte, toate fructele, dar mai ales cele dulci [i acri[oare, portocal`, rodie, m`r, l`mie, ananas, grapefruit, mango, sucuri de fructe, sup` de fasole. ALIMENTE INTERZISE: b`uturi fierbin]i, alcool, cafea, toate intoxicantele, carne, pe[te, alimente fripte sau pr`jite, o]et, mnc`ruri grase, melas`, ulei de susan, condimente iu]i, soia, tuberculi, alimente fermentate organic.
struguri, ap` cald` de b`ut, lapte cald, ceai, cafea. ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, alimente grase, mnc`ruri grele, orez, carne, pe[te, iaurt, \nghe]at`, brnz`, alimente fripte sau pr`jite, o]et, sosuri, ardei iute, salat` crud`, alcool, b`uturi reci.
INSOMNIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, toate produsele lactate, \n special laptele de bivoli]`, sup` de fasole, legume verzi, fructe, b`uturi reci, suc de fructe. ALIMENTE INTERZISE: pe[te, carne, condimente iu]i, ceai negru, cafea, b`uturi fierbin]i, mei, porumb, ov`z, usturoi, o]et.
VIERMI
ALIMENTE RECOMANDATE: gru, porumb, orez, orz, fasole, legume fierte cu condimente [i ghimbir, usturoi, b`uturi alcoolice, ceai negru, cafea, ap` fierbinte, brnz`, ardei iute, piper negru, ghimbir, papaia, banan`, castravete, m`r. ALIMENTE INTERZISE: fructe acre sau dulci, carne, pe[te, produse lactate(excep]ie brnz`), zah`r, melas`, cartofi, alimente grase, nuci, biscui]i. Observa]ie: Cu o or` \nainte de culcare, se bea o can` de ceai de cimbri[or [i se consum` 50 semin]e crude de dovleac pentru adul]i; copii 1-4 ani 10-12 semin]e, copii 5-10 ani - 30 de semin]e.
76
PARALIZIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, sup` de fasole cu gr`sime (sl`nin`), lapte cu caimac, legume verzi fierte, fructe dulci, portocale, mandarine, l`mi, struguri, b`uturi reci, suc de fructe. Se bea zilnic timp de o lun` un litru suc combinat din morcovi [i r`d`cin` de p`trunjel. ALIMENTE INTERZISE: ceai fierbinte, cafea, alcool, condimente iu]i, carne, soia, sare, ulei, ceap`, usturoi, praz, iaurt, o]et, alimente fripte sau pr`jite, mnc`ruri grase sau grele.
OBEZITATE
ALIMENTE RECOMANDATE: orz, ov`z, porumb, mei, legume verzi, fasole, cartofi, toate fructele(cele acre NU), ceai sau cafea. Se bea ap` cu miere diminea]a [i seara. ALIMENTE INTERZISE: orez, carne, pe[te, alimente grase, produse lactate, fructe acre, zah`r, melas`, fructe uscate, alcool.
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, produse lactate, carne, alimente grase, fructe dulci, nuci, migdale, stafide, b`uturi fierbin]i, cafea, condimente, alimente cu mare valoare nutritiv`. ALIMENTE INTERZISE: salat` verde crud`, fructe zemoase, dovleac, papaia, cartofi, varz`, conopid`, ciuperci, morcovi, carne de oaie, \nghe]at`, b`uturi alcoolice.
MALARIE
ALIMENTE RECOMADATE: gru, orez, carne (\n special vit`), alimente grase, fructe acre, toate legumele. ALIMENTE INTERZISE: iaurt, fasole, mei, porumb, sare \n exces, alcool, o]et, alimente fermentate organic.
77
HEMORAGIE, MENORAGIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, mei, fasole boabe mari, linte, portocale, n`ut, lapte(\n special cel de capr`), leguminoase fierte (\n special flori de lotus), sup` de porumbel, de iepure, fructe zemoase dulci, pepene, struguri, ou` crude, sucuri de fructe reci, ap` rece cu zah`r. ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, alcool, ceai negru, cafea, alte b`uturi fierbin]i, fructe acre, o]et, sare, carne, pe[te,legume verzi, mnc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite.
TUMORI ABDOMINALE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, sup` de fasole, unt sau smntn`, legume verzi fierte cu ulei, sup` de ridiche, condimente (ghimbir, piper negru, frunze de dafin, usturoi moderat), suc de portocale, lami, struguri, ro[ii, fructe dulci, produse lactate, iaurt, zer, ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: alimente fripte sau pr`jite, carne, porumb, mei, bob, ov`z, condimente iu]i, pine uscat`, biscui]i, ceai negru, cafea, b`uturi fierbin]i, fructe prea coapte, tuberculi.
ALCOOLISM
ALIMENTE RECOMANDATE: gru, orez, oaie, pe[te, preparate din alimente dulci-acri[oare, legume cu piper, legume verzi cu unt, fructe acre, portocale, ananas, struguri, produse lactate, sucuri de fructe. ALIMENTE INTERZISE: carne(excep]ie oaie), pe[te gras, fasole, mango, lami, ou`, nuc[oar`, cafea, fructe coapte, \nghe]at`, ciuperci,
78
ceap`, iaurt, brnz`, smntn`, acizi organici, alimente fermentate, o]et, ap` rece.
APENDICIT~
ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid cu orz, r`d`cin` de scaiete, linte cu zah`r, pine f`r` coaj`, sup` de legume fierte cu spanac, l`ptuc`, castravete amar, sparanghel, vn`t`, papaia, pepene verde, cantalup, l`mie dulce, struguri, lapte, ap` cald` de b`ut. ALIMENTE INTERZISE: fructe, citrice, mnc`ruri grase, unt, iaurt, brnz`, carne, orez copt sau pr`jit, alimente grele sau pr`jite, jeleu, gem, sosuri, o]et, b`uturi alcoolice, ceai negru, cafea fierbinte, ardei iute, ciuperci.
ARTRIT~, ARTROZ~
ALIMENTE RECOMANDATE: gru, orez, produse lactate, carne, alimente grase, toate fructele acre, ceai negru, ceai verde, cafea [i alte b`uturi fierbin]i, b`uturi alcoolice dup` mas`, preparate culinare cu condimente(ghimbir, piper, nuc[oar`, dafin), fructe uscate. ALIMENTE INTERZISE: verde]uri, \n special salate crude, fructe zemoase, pepene verde [i cantalup, dovleac, iguana, napi, sfecl`, cartofi, ciuperci, muguri de bambus, ml`di]e de ferig`, conopid`, varz`, \nghe]at`, fasole, nuci, porumb, berbec.
ASTM, BRON{IT~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de peste un an, gru, orz, sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` de pui cu condimente iu]i, cartofi, spanac, l`ptuc`, p`trunjel, schinduf, alge marine, sparanghel, castravete amar, ciocolat`, brnz`, ceai verde, cafea [i alte b`uturi fierbin]i, b`uturi alcoolice, struguri, stafide, curmale, smochine, portocale, miere, ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: lapte, unt, iaurt, pe[te, porc, vit`, berbec, o]et, fructe acre, iguana, arahide, nuc` de cocos, nuc` de mahon, ciuperci, dovleac, conopid`, varz`, mugur de bambus, mnc`ruri grase.
79
CANCER
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, orz, porumb, fasole boabe mari, linte, maz`re dulce, n`ut, l`ptuc`, spanac, alge marine, morcov, dovleac, sparanghel, castravete, schinduf, sfecl`, conopid`, varz`, toate produsele lactate cu excep]ia iaurtului, iepure, fazan, porumbel, papaia, cantalup, l`mie dulce, struguri, cire[e, curmale, rodii, nuc` de mahon, migdale, fistic, stafide, fructe dulci, miere. ALIMENTE INTERZISE: vit`, porc, berbec, bivol, verde]uri, p`st`i, fasole boabe mici, soia, ulei, semin]e de susan, tuberculi, cartofi, ciuperci, o]et, fructe acre, b`uturi alcoolice, ceai negru, cafea, sare, fructe prea coapte, alimente fermentate.
TUSE SEAC~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, sup` de carne cu condimente carminative, ro[ii, sfecl`, cartofi, legume bine fierte cu ulei, fructe(numai pn` la ora 17.00), ceai, cafea, alte b`uturi fierbin]i, fructe uscate, curmale, stafide, nuci, smochine, lapte, ap` fierbinte de b`ut sau ap` cald` cu sare. ALIMENTE INTERZISE: salate crude, conopid`, ridiche crud`, arahide, nuc` de cocos, b`uturi alcoolice, ardei iute, nap, dovleac, piper, iaurt, brnz`, fructe seara sau diminea]a devreme, b`uturi reci.
80
TUSE CU EXPECTORA}IE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, porumb, mei, fasole, legume verzi fierte cu condimente iu]i, cartofi, sup` de pui f`r` gr`sime, b`uturi alcoolice, ceai de ghimbir, cafea [i alte b`uturi fierbin]i, miere, brnz`. ALIMENTE INTERZISE: produse lactate cu excep]ia brnzei, porc, vit`, berbec, pe[te, bivol, ceap`, nap, conopid`, varz`, sfecl`, morcovi, fructe acre, nuc` de cocos, arahide, alimente grase sau preparate cu gr`sime, ciuperci, salate crude, b`uturi reci, \nghe]at`.
DIABET
ALIMENTE RECOMANDATE: gru, orz, porumb, mei, sup` de fasole, legume fierte cu condimente carminative, maz`re dulce, n`ut, sup` de pui, ou`, lapte, toate fructele, fructe uscate, ceai, cafea f`r` zah`r. ALIMENTE INTERZISE:zah`r, cartofi, sfecl`, tuberculi, porc, pe[te, bivol, orez, ov`z, gr`simi animale, iaurt, \nghe]at`, melas`, dulciuri, alimente grase sau preparate cu gr`sime, ceap`, ciuperci. Observa]ii: - 4 mese/zi \n cantit`]i mici - se bea ceai din amestec: teci de fasole, frunze dafin, salvie, coada calului, g`lbenele, pufuli]` cu flori mici, cimbri[or. Se fierbe o linguri]` de amestec la o can` cu ap` timp de 3 minute. Se strecoar`, se consum` zilnic 3 c`ni, cte una \naintea fiec`rei mese principale cu 1/2 or`(ceai cald).
DIZENTERIE
ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, r`d`cin` de scaiete, orz, fasole boabe mari, linte, portocale, mncare cu sare sau zah`r, lapte de capr`, pu]in` pine sau biscui]i, iaurt, flori de legume, spanac, alge marine, anason, sparanghel, p`trunjel cu condimente carminative, rodie, smochine, curmale, buc`]i mici de banan`, se bea numai ap` fiart`. ALIMENTE INTERZISE:alimente grele, carne, ou`, alimente grase, produse lactate cu excep]ia iaurtului, fructe acre, fructe prea
81
coapte, legume verzi, salat` crud`, b`uturi alcoolice, \nghe]at`, ceai [i cafea fierbinte.
DIAREE
ALIMENTE RECOMANDATE:regim de lichide, fasole cu m`sur`, praz, mncaruri cu sare sau zah`r, linte, flori vegetale, ro[ii, usturoi, ceap`, ghimbir, anason, p`trunjel, iaurt, brnz`, rodie, lamie, portocal`, m`r, mandarine, curmale, ceai, cafea f`r` lapte, b`uturi alcoolice cu m`sur`. ALIMENTE INTERZISE: alimente grele, mnc`ruri grase, carne, legume verzi, salat` crud`, fructe zemoase, produse lactate cu excep]ia brnzei [i iaurtului, \nghe]ata, b`uturi reci, tuberculi, cartofi, fructe prea coapte.
EDEM
ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, gru, linte, fasole, soia, sup` de pui cu condimente, caimac, unt, praz, sup` de ridiche uscat`, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ghimbir, cartofi, castravete, ceai negru, cafea [i alte b`uturi. ALIMENTE INTERZISE:toate fructele, porc, berbec, vit`, pe[te, bivol, legume verzi, salat` crud`, sare, iaurt, susan, orez nou, zah`r, o]et, alimente crude, mnc`ruri grele, tuberculi, sfecl`, morcovi, cartofi, dovleac, b`uturi reci alcoolice.
EPILEPSIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, orz, legume cu ulei sau untur`, produse lactate, toate fructele, ou`, sparanghel, spanac, l`ptuc`, sucuri dulci de fructe, zah`r. ALIMENTE INTERZISE:carne, pe[te, b`uturi alcoolice, toate intoxicantele, fasole, b`uturi fierbin]i, ceai negru [i verde, cafea, o]et, usturoi, ceap`, praz, alimente uscate ca: porumb, mei, ov`z, condimente iu]i.
82
BOLI DE OCHI
Acela[i regim ca la Epilepsie, dar cu foarte pu]in` sare.
GONOREE
ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, orz, orez, sup` de fasole, legume fierte, lapte, papaia, pepene, lamie dulce, morcov, castravete, cantalup, ap` mult` de b`ut, suc dulce de fructe, \nghe]at`, pu]in` sare. ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, inclusiv ardei iute, fructe acre, carne, pe[te, ceai negru [i verde, cafea [i alte b`uturi fierbin]i, o]et, b`uturi alcoolice, usturoi, ceap`, sosuri.
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
GUT~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, gru, porumb, mei, sup` de fasole, p`trunjel, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ap` de b`ut fierbinte, lapte, legume fierte, ou`(1 ou/zi), banane, papaia, cantalup, pepene verde. ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, ananas, m`r, portocale, mandarine, carne, pe[te, verde]uri (excep]ie p`trunjel), alcool, alimente fripte sau pr`jite, fasole \n exces, soia, o]et, sosuri, alimente fermentate, ceai negru [i verde, cafea, cacao, ciuperci.
83
HEPATITA
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, orz, gru, porumb, mei, sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` legume, ou` fierte (3/s`pt`mn`), papaia, dovleac, pepene verde, cantalup, castravete, banan`, struguri, smochine, cire[e, l`mie dulce [i alte fructe dulci, ap` cu zah`r sau suc dulce de fructe. ALIMENTE INTERZISE: alimente grase inclusiv lapte, unt, ulei, iaurt, brnz`, carne, fructe acide ca: lamie, ananas, m`r, piersic`, alcool, ceai fierbinte, cafea, b`uturi fierbin]i, ardei iute, \nghe]at`, ulei de nuc`, ulei de arahide.
CONSTIPA}IE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, sup` de fasole, maz`re verde dulce, legume verzi, toate felurile de fructe cu excep]ia bananei, produse lactate (exceptnd iaurt, brnz`, unt), b`uturi reci inclusiv apa [i sucuri de fructe. ALIMENTE INTERZISE: preparate fripte sau pr`jite, carne, b`uturi alcoolice, o]et, ceai negru, cafea, b`uturi fierbin]i, condimente iu]i, iaurt, brnz`, unt, ou`, mei, porumb, gru, ceap`, usturoi, praz, fasole \n exces.
84
AUTOTRATAMENTUL RECOMANDAT DE VALERIU POPA PENTRU BOLI FOARTE GRAVE {I CANCERE BG1(45 de zile)
ORAR TERAPEUTIC: Ora 7.30. Terapia cu ulei. Dup` trezire, primul gest s` fie scuiparea din gur` a salivei adunate; dup` aceasta se ia o lingur` ulei de floarea-soarelui [i se mestec` potrivit de ritmic timp de 20 de minute stnd \n fotoliu cu capul ]inut drept, apoi se scuip` uleiul [i se racleaz` limba cu o coad` de lingur` de lemn \ndep`rtndu-se astfel stratul albicios-g`lbui depus. Se cl`te[te gura cu ap` s`rat` ( o lingur` de sare la o can` de ap`) [i se repet` raclajul limbii de circa 30 de ori. Apoi se perie limba de cteva ori cu o periu]` de din]i destinat` special pentru acest lucru. - se pune pe foc ap` \n dou` vase de cte 2-3 litri [i se prepar` infuziile pentru clism` [i sp`l`tur` vaginal`; - se preg`te[te ap` cald` pentru igienizarea de dup` clism`. Ora 8.00. Terapia cu m`lai. Se ia \n gur` o lingur` de m`lai [i se mestec` stnd \n fotoliu 10-15 minute pn` cnd \ncepe s` curg` saliva. Apoi, gura se cl`te[te cu ap` s`rat`. Ora 8.30. Clisma. Se strecoar` infuzia cald` de rostopasc` \n irigator (temperatura se controleaz` cu cotul cu dorin]a de a fi ct mai cald`), [i \n pozi]ia genupectoral` se introduce canula (dup` ce s-a uns anusul cu ulei de m`sline). Se face un masaj pe burt` \n jurul ombilicului. Dup` defecare se face igienizarea stnd cu fundul \ntr-un lighean. |n cazul ie[irii mu[chilor se reintroduc printr-o ap`sare u[oar` cu degetul.
Ora 9.00. Sp`l`tura vaginal`. Se strecoar` infuzia c`ldu]` de nalb` mare \n irigator
85
[i stnd cu fundul \n ligheanul gol (sau pe un prosop) se introduce canula \n vagin [i se a[teapt` pn` se scurg cei 2 litri. Ora 9.30. S`rituri pe vrfuri. Se deschide geamul [i \n fa]a lui se fac 100 s`rituri pe vrfuri mi[cnd bra]ele ritmic [i respirnd \n acela[i timp (ritmic). Ora 10.00. Preg`tirea orezului. 4 linguri de orez nedecorticat se spal` \ntr-o can` [i se las` la \nmuiat pn` la ora 11.00. Se execut` automasajul \n talp`, \n puctele indicate (pentru organele afectate). Ora 11.00. Masa 1. Orezul preg`tit cu o or` \nainte se \nghite \ntreg sau se mestec`. Apoi se consum` 1/2 litru ap` distilat`. Toat` opera]iunea trebuie s` dureze o or`. Ora 12.30. Preg`tirea mesei 2. Se rad [i se amestec` cu o lingur` de lemn urm`toarele: 5 linguri gru \ncol]it, 2 linguri ]elin` mic`, 2 linguri r`d`cin` p`trunjel (gros), 1 lingur` gulie (gulioar` verde), 2 linguri sfecl` ro[ie, 1 lingur` miere pur`, 2 linguri mere. Ca desert: o linguri]` (de lemn) cu polen conservat \n miere. Ora 13.00. Masa 2. Cele de mai sus se amestec` bine [i se servesc cu o lingur` de lemn. Obligatoriu: masa trebuie s` dureze o or`. Ora 14.00. Se pune \n func]ie distilatorul [i se fac 2-3 litri de ap`. Ora 16.00. Masa 3. Se bea o can` de ceai de salvie nendulcit (250 ml ap` distilat` \n care se fierbe o linguri]` de plant` 1-2 minute).
86
Ora 18.00. Masa 4. - se consum` 100 gr. semin]e de bostan crude; - se bea o can` de infuzie de cimbri[or (250 ml ap` distilat` clocotit` + 1 linguri]` de plant`, infuzat 10 minute). Ora 19.00. Se preg`tesc infuziile pentru clism` [i sp`l`tura vaginal`. Ora 20.00. Somniferul. Se preg`te[te [i se ia somniferul astfel: se cur`]` 4 mere ionatan, iar coaja se infuzeaz` 15 minute \n 250 ml ap` distilat`. Se adaug` o lingur` ras` de miere. Apoi se consum` cojile de mere, iar zeama se soarbe \ncet din lingur`. Toat` opera]iunea trebuie s` dureze 45 de minute. Ora 21.00. Se fac clisma [i sp`l`tura vaginal`. Ora 21.30. Culcarea \n pat cu geamul deschis 10 minute. Apoi somnul cu geamul \nchis.
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Prepararea infuziilor. - infuzia pentru clisma 1 (de diminea]`) 2 linguri rostopasc` \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute; - infuzia pentru clisma 2 (de sear`) 2 linguri mu[e]el \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute; - infuzia pentru sp`l`tura vaginal` 2 linguri nalb` mare \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute.
87
88
89
90
CANCER
Adjuvant \n metastaze
Este o re]et` din fosta U.R.S.S. confirmat` de Institutul Oncologic din Moscova. 1,5 kg r`d`cin` de t`t`neasc` tocat` prin ma[ina de tocat carne, se amestec` cu 2,2 kg miere de salcm [i 3,5 litri de vin ro[u de ]ar`. Preparatul se pune \ntr-un borcan de sticl`, se \nchide ermetic [i se macereaz` 5 zile ferit de orice surs` de lumin`. Se strecoar` [i se p`streaz` la rece. Se ia cte o linguri]`, de 3 ori pe zi, \naintea meselor principale cu 2 ore mai devreme timp de 5 zile, apoi se ia cte o linguri]` \naintea meselor principale dar numai cu o or` timp de 3 s`pt`mni, putndu-se continua pn` la 2 luni. Acela[i amestec, \n acelea[i doze se recomand` [i \n tratarea altor boli: grip`, angin` pectoral`, amigdalit`, eczeme, astenie, trombofletit`, scleroze, reumatism [i altele.
Cancer, anemie, afec]iuni oculare, ulcer, colit`, ciroz`, infarct miocardic, astm
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Se face cura cu suc de orz verde. Tulpinile de orz verde se recolteaz` cnd ajung la \n`l]imea de 2530 cm, prin t`iere de la suprafa]a p`mntului. Se spal` bine, se taie m`runt, se \mbib` cu pu]in` ap` [i se macin` pn` devin past`, pentru a putea fi introduse \n storc`tor. Se ob]ine sucul prin stoarcere. Se administreaz` 3-4 pahare/zi \n cure de 3-4 s`pt`mni, de dou` ori/an (prim`vara [i toamna), pentru fortificarea organismului. Comparativ cu alte plante, orzul con]ine de 250 de ori mai mult` vitamina A dect salata, de 25 de ori mai mult potasiu dect banana, de 11 ori mai mult calciu dect laptele proasp`t, de 11 mai mult fier dect ]elina, de 7 ori mai mult` vitamina C dect portocala, de 10 mai mult` vitamina B1 dect spanacul [i de 23 de ori mai mult` biotin` dect laptele. |n scurt timp organismul se revitalizeaz`, [i multe din simptomele
91
bolii dispar.
Cancer la gt neoperat
Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat, 500 g r`d`cin` ras` de t`t`neas` proasp`t`, 50 g snziene galbene m`run]ite, 50 g propolis solid
92
m`run]it \ntr-un litru de alcool de 75. Se las` la macerat 10 zile. Se strecoar` [i se ia cte o linguri]` de tinctur` plus o linguri]` de miere de 3 ori/zi. Se va \nghi]i foarte \ncet, pentru a sp`la ct mai bine gtul.
Cancer bucal
Se culeg ml`di]e de soc de 2-3 cm diametru de pe care se desprinde coaja. Cojile de soc se pun \ntr-o oal` cu 4 litri de ap` astfel \nct s` fie pu]in acoperite [i se fierb la foc potrivit pn` r`mne un litru de lichid. Se las` la r`cit cu coji cu tot, dup` care se strecoar`. Lichidul se pune din nou la fiert cu 250 ml ulei rafinat de floarea - soarelui, 3 linguri de miere [i cear` curat` ct un ou. Se fierbe totul pn` scade la jum`tate, apoi se r`ce[te, se strecoar` prin tifon [i crema astfel ob]inut` se p`streaz` \n cutii de plastic la frigider. Se unge zona afectat` de 2-3 ori/zi.
Cancer, boli de inim`, diabet, artrit`, scleroz` multipl`, boli de piele, alergii, st`ri inflamatorii
Ulei de semin]e de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile [i doza de \ntre]inere:1-2 linguri/zi.
Cancer esofagian
- se fierbe timp de o or` un litru de o]et de mere cu 300 gr coaj` de dud, m`run]it` bine. Dup` r`cire, se strecoar` lichidul [i se \ndulce[te cu 200 gr miere. Se beau zilnic cte 50 ml, o dat` sau \n cteva reprize. - se fierb 60 gr frunze de garoafe \ntr-un litru de ap` timp de 15 minute, se adaug` 1/2 linguri]` de rostopasc` [i se ia vasul de pe foc, apoi se infuzeaz` 10 minute. Se beau dou` c`ni pe zi.
93
Cancer gastric
Suc proasp`t de cartofi, jum`tate de pahar de 4 ori/zi, timp de o lun`
94
r`ce[te. Trebuie s` aib` consisten]a unei creme de fa]`. Dac` iese prea tare se mai pune pe foc [i se mai adaug` ulei de m`sline. Se pune un strat gros din acest amestec (aproximativ 5 mm) pe locul afectat, se acoper` cu un tifon prins pe margine cu un leucoplast. Nu se umbl` la acest pansament 24-48 de ore. Se \ndep`rteaz`, se arunc`, se face pauz` 2 zile. Se repet` pn` cnd tumora (nodulul, furunculul) dispare.
Metastaza la pl`mni
Se amestec` urm`toarele: 500 gr unt de cas`, 500 gr untur` proasp`t` de cas` (nes`rat`), 500 gr l`mi cu coaj` cu tot tocate m`runt, 500 gr miere poliflor`, 400 gr cafea m`cinat`. Din acest amestec se ia cte o lingur` cu 30 minute \naintea meselor principale. Preparatul se p`streaz` la rece.
Cancer bronho-pulmonar
- se bea suc de usturoi de 2-3 ori/zi, cte 10-30 ml \nainte de mas` - se beau 3 c`ni de ceai/zi de lemn dulce (infuzie din 9 gr de r`d`cin` de lemn dulce la 200 ml ap`)
Cancer tiroidian
Se va unge zona nodulilor tiroidieni cu tinctur` de nuci verzi pn` la dispari]ie.
Tumori cerebrale
Tratament cu spnz: Se fierb 2 litri de ap` timp de 1/2 or`. Din apa fiart` se m`soar` 1/4 litri \n care se pun 7 linguri]e cu vrf cu spnz pisat [i se mai fierb 5 minute. Se las` la r`cit, apoi se strecoar` prin tifon. Sticla se ]ine la frigider. |n prima zi se ia cte o linguri]` diminea]a, la prnz [i seara, dup` mese. A doua zi se iau cte 2 linguri]e diminea]a, la prnz [i seara, dup` mese; a treia zi se iau cte 3 linguri]e, etc. Doza zilnic` se m`re[te cu o linguri]` pe zi, pn` ce se ajunge la 20 linguri]e diminea]a , 20 la prnz [i 20 seara. Se face o pauz` de 10 zile, dup` care se repet` trata96
Tumor` hepatic`
|ntr-o sticl` de 1,5 litri de culoare \nchis` se pun la macerat: 350 gr r`d`cin` de leu[tean dat` prin r`z`toare mare, 350 gr miere de albine curat`, 350 ml vin de ]ar` curat- timp de o s`pt`mn`. Sticla va sta la \ntuneric, agitndu-se de cteva ori pe zi. Se ia cte o lingur` de 3 ori/zi, cu 1/2 or` \naintea meselor principale cu tot cu leu[tean. |ntre timp se preg`te[te o alt` por]ie din amestecul de mai sus. Cura se \ntrerupe dup` vindecare. Concomitent, se urm`re[te ecografic evolu]ia bolii. Tratamentul trebuie completat cu ceai de t`t`neasc` 1 litru/zi, iar pe regiunea ficatului se vor aplica comprese c`ldu]e cu terciul r`mas de la fiertura plantei care se aplic` seara la culcare timp de 3 ore.
97
APARATUL CIRCULATOR - Vase de snge, snge, inima, boli de circula]ie Arterit` obliterant`
Se prepar` tinctura de spnz. Se introduce \ntr-o sticl` de culoare albastr`, r`d`cin` de spnz ras` peste care se toarn` alcool de 60 [i se las` la macerat 30 zile. La o parte de spnz se adaug` 6 p`r]i alcool. Se folose[te extern \n comprese sau \n masaje u[oare. Dup` folosire sp`la]i-v` bine minile, tinctura este foarte toxic`.
Fragilitate vascular`
Se consum` cte o farfurioar`/zi de boabe de secar` pisate [i fierte timp de 10 zile la rnd.
Insuficien]` cardiac`
- Suc de dovleac din 1/2 fg. Se bea \n 2 reprize, diminea]a [i seara. - Decoct din r`d`cin` de osul iepurelui, 4 linguri la un litru de plant`, fiert 30 de minute la foc mic. Se beau 3-4 c`ni/zi. - Se beau sucuri de fructe, u[or \ndulcite; berea este interzis`. - Se consum` banane, prune [i caise uscate, smochine, curmale.
98
Tulbur`ri de circula]ie
Se amestec` 400 g miere cu 3 litri vin alb [i se las` s` fiarb` la foc mic 5 minute. Se adaug` 150 ml suc de pelin [i se mai las` s` dea cteva clocote. Dup` ce s-a r`cit se \mbutelieaz` \n sticle sterilizate. Se bea 150 ml de preparat diminea]a pe stomacul gol. Dispare oboseala, cre[te puterea de concentrare, dispare palpita]iile, ame]eala [i senza]ia de vid \n cap.
Hipertensiune
- Se fac 4 tincturi din: talpa g[tei 20 g, rozmarin 20 g, rani]` 20 g, vsc 40 g, p`ducel 40 g. Fiecare din aceste plante se pune \n sticlu]e de 250 ml, dup` ce au fost m`run]ite; se toarn` peste ele 200 ml alcool de 87. Sticlele se \nchid ermetic. Se agit` zilnic. Dup` 14 zile se strecoar` prin tifon, se pune fiecare tinctur` \n cte o sticl` care se \nchide ermetic. Se consum`, cu 30 minute \nainte de fiecare mas` (de 3 ori/zi) principal` cte 5 pic`turi din fiecare diluat \ntr-un pahar cu ap`. Tratamentul dureaz` cel pu]in 3-4 luni. - Se amestec` o lingur` de r`d`cin` ras` de hrean cu o lingur` de miere pn` cnd se ob]ine o past` omogen`. Acest amestec se \nghite \n \ntregime diminea]a \nainte de micul dejun. Cura se ]ine 30 de zile [i se repet` la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplic` de 4 ori/ani, timp de 3 ani. |n paralel se bea o infuzie de leu[tean ob]inut` din 2 linguri de frunze la o can` cu ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15 minute, se strecoar`, se beau 2 c`ni/zi. Mult mai puternic` este tinctura din 20 gr frunze + 20 gr r`d`cini de leu[tean macerat 10 zile \n 100 ml alcool de 70. Se iau de 3 ori/zi cte 25 de pic`turi diluat \n jum`tate de pahar cu ap`.
Cardiopatie ischemic`
- timp de 30 de zile \n fiecare diminea]` se ia o lingur` de hrean ras cu o linguri]` de miere, \nainte de micul dejun. Se poate repeta o dat` la fiecare 2 luni; - se bea infuzia de p`ducel, o linguri]` la can` (200 ml ap` clo99
coar`, se pune \n sticla \nchis` la culoare [i se p`streaz` la frigider. Se consum` cte 50 ml de dou` ori/zi cu 1/2 or` \nainte de micul dejun [i cin`.
Hipertensiune
- se prepar` un macerat la rece din: 3 linguri]e de vsc uscat, 1 linguri]` de rozmarin la o can` (250 ml ap`) Se las` de seara pn` diminea]a la temperatura camerei. Se beau 2 c`ni/zi diminea]a [i seara timp de 1 lun`. - tinctur` de talpa-g[tei- se prepar` din 20 gr plant` la 100 ml de alcool de 70. Se las` la macerat 8 zile, dup` care se consum` cte 20-40 pic`turi o dat`, de 3 ori/zi.
Arterit` obliterant`
Se pun la macerat timp de 14 zile \n 750 ml alcool de secar` (sau alcool de 38-40) urm`toarele: 10 gr aloe frunze zdrobite, 5 gr r`[in` de brad, 2 gr [ofran, 10 gr flori de salcm, 10 gr foi de dafin, 10 gr troscat, 10 gr gen]ian`, 10 gr frunze de frasin, 5 gr fenicul, 5 gr r`d`cin` de scaiete, 10 gr angelic`, 10 gr boabe de ienup`r pisate. Sticla se pune aproape de o surs` de c`ldur` [i se agit` zilnic. Dup` 14 zile se strecoar` [i se pune \n sticlu]e mici de culoare \nchis`. Se ia cte o linguri]` de 3 ori/zi \naintea meselor principale cu 1520 minute. Se ]ine regim f`r` carne de porc, gr`simi, alcool, cafea, tutun, o]et, zah`r, pine alb`.
Ateroscleroz`
Se ia zilnic 1 lingur` ulei de nuc` (se procur` de la plafar).
Cur`]area sngelui
- Se consum` leurd` \n fiecare zi \n salat` timp de 2-3 s`pt`mni. - Se iau cte 30 pic`turi de tinctur` de nuci verzi de 2 ori/zi \n cte un pahar cu ap` sau ceai, diminea]a [i seara \nainte de mas`. - Se beau ceaiuri de p`p`die. - Una din mesele de peste zi s` fie numai o salat` de crudit`]i, cel pu]in 3 s`pt`mni. - Se face cura anual` cu urzici.
102
Circula]ia sngelui
Se prepar` vinul de salvie: 80 gr salvie + 1 litru vin alb sec (curat) se las` la macerat 8 zile. Se filtreaz`. Se bea 100 ml \naintea meselor principale de 3 ori/zi. |n acest pahar (de 100 ml) se va amesteca zeama de la o l`mie. Se beau 3 ceaiuri/zi din amestecul de plante: coada-[oricelului, vsc, c`tin` alb`, \n p`r]i egale. Ceaiul se prepar` dintr-o linguri]` la 200 ml ap` clocotit` (infuzie 10 minute).
103
Artroz`, spondiloz`
- Se face o crem` pentru masat locurile dureroase. Se pun la macerat frunze m`cinate de dafin \n ap` rece 24 de ore. Se strecoar` [i se adaug` o cantitate dubl` de osnz` de porc. Se pun la fiert bain-marie 4 ore. Se strecoar` prin tifon [i se p`streaz` la rece. - se pun comprese cu bitter suedez. - se consum` zilnic 1 [i 1/2 litru de ceai de coada calului + urzic`, \n fiecare can` de ceai se pune cte o lingur` de bitter suedez. - Se face cur` cu tinctur` de urzic` timp de 5-6 luni, cte 10 pic`turi \ntr-o can` de ceai, de 3 ori/zi. - Se pun comprese cu frunze de varz` zdrobite, \n 2-3 straturi, de seara pn` diminea]a.
104
Lumbago
- Fric]ie local` cu unguent preparat din 100 gr m`ghiran uscat + 500 gr untur` topit` + 1/4 litru ulei de m`sline. Amestecul se \nc`lze[te \n bain-marie timp de 3 ore. - Se aplic` local sticle cu ap` cald`, pern` electric` sau ventuze. - Se fac b`i calde pentru jum`tatea inferioar` a corpului cu : infuzie de coac`ze (2 pumni), ace de pin (2 pumni) la 5 litri de ap` timp de 10 minute.
Lombosciatica
- Se consum` zilnic, timp de 6 luni cte 5 linguri de gru \ncol]it sub form` de terci + o linguri]` de miere + o jum`tate de linguri]` de drojdie de bere. - Se face frec]ii cu o jum`tate de ceap` pe locurile dureroase. - Se beau 2-3 c`ni/zi de infuzie de soc (2 linguri]e la o can` de ap` clocotit`). - Se pun cataplasme cu hrean ras amestecat cu pu]in` ap` [i f`in` integral`. - Se fac frec]ii cu ulei de ienup`r.
3 felii de m`r necur`]at de coaj` se fierb \ntr-un litru de ap` timp de 15 minute. Se strecoar` [i se bea cantitatea pe parcursul unei zile. Tratamentul se face 3 s`pt`mni. Se poate relua de 3 ori \n cursul anului.
Reumatism
- Se fierb 10 minute: o ceap` mare t`iat` fin, 4 linguri de ulei de m`sline, 150 ml ap` [i 40 gr untur` nes`rat`. Se bea foarte cald` mai multe seri la rnd. Dup` 2 ore, la culcare, se bea un decoct de cru[in (o linguri]` la can`, fiert 3 minute). Tratamentul se face o dat` pe an timp de 7 zile. - Se pun 8 linguri de piper negru m`cinat \ntr-un litru de rachiu tare [i se las` la macerat 5-7 zile.
105
Ciocuri pe coloan`
- Alifia de snziene: 20 g plant` uscat`, bine m`run]it` se pun la macerat timp de 12 ore \n 30 ml spirt sanitar, \ntr-un borcan \nchis ermetic. Se adaug` 200 ml ulei de m`sline [i se ]ine \n bain marie timp de 3 ore, agitnd vasul din cnd \n cnd. Se las` \n repaus 3 zile, dup` care se filtreaz`. Dup` filtrare, se pune \ntr-un vas pe foc [i se adaug` 50 g cear` de albine, amestecndu-se \ncontinuu pn` se tope[te. Dup` r`cire, se p`streaz` la rece. Se fac fric]ion`ri de-alungul coloanei vertebrale \n fiecare sear`. - Tinctur` din: 70 g m`rul lupului, 10 g jojoba, 10 g t`t`neas`, 10 g cimbru. Peste aceste plante, \ntr-un borcan, se adaug` 500 ml spirt sanitar. Borcanul se \nchide ermetic [i se las` la macerat 15 zile, agitndu-se din cnd \n cnd. Se filtreaz` [i se p`streaz` \n sticle de culoare \nchis`. Cu aceast` tinctur` se pun comprese pe zona afectat`, ]inndu-se de seara pn` diminea]a.
Osteoporoz`, reumatism
Se prepar` o solu]ie din: 1/2 litri alcool medicinal + 50 aspirine pisate + 2 linguri de sare de l`mie. Se las` la macerat 2-3 zile, agitnd de cteva ori pe zi pn` se dizolv` complet. Cu acest preparat v` unge]i seara locurile dureroase.
Osteoporoz`
- Se amestec` 3 vrfuri de cu]it de piper negru, \ntr-un pahar de sare grunjoas`, 1/2 litru de coniac. Se las` la macerat 5 zile. Se pun apoi comprese cu aceast` solu]ie pe locurile dureroase. - Se ia cte o linguri]` de tinctur` de m`rar diluat` \ntr-o jum`tate de pahar cu ap` de 3-4 ori/zi minim 6 luni. Tinctura se prepar` din 20 de linguri de semin]e de m`rar care se amestec` cu 1/2 litru alcool alimentar de 70 [i se las` la macerat 8 zile, dup` care se filtreaz`. Se p`streaz` \n sticlu]e mici, \nchise la culoare.
106
Monturi
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
- Se tamponeaz` \n fiecare sear` cu tinctur` de iod; - Se fac b`i calde la picioare cu un pumn de sare de Bazna la un lighean de ap`. Volumul monturilor se reduce [i deseori cedeaz` [i pintenii. - ntr-un borc`nel se pun 10 lame de ras peste care se toarn` un pahar de o]et din vin. Se las` o lun` pn` cnd o]etul \[i schimb` culoarea. Seara, se pune vat` \mbibat` \n acest o]et pe monturi, apoi se prinde cu un leucoplast [i se pune o [oset`. Se las` peste noapte s`-[i fac` efectul. Diminea]a, vata se arunc`. Sp`latul pe picioare este interzis pn` la terminarea tratamentului. Procedeul se poate repeta.
107
Dureri de c`lcie
Hrean ras foarte fin cu 2-3 pic`turi de gaz (de lamp`) se fixeaz` pe locul dureros cu un bandaj obi[nuit, apoi se aplic` o [oset`. Se aplic` de seara pn` diminea]a. Se repet` pn` cnd durerea dispare. Dac` apare o alergie pe piele, se face pauz` cteva zile, timp \n care se unge locul cu alifie de g`lbenele.
Crcei
Se umple un s`cule] de pnz` cu pedicu]` uscat` de la plafar. Se pune pe picioare sau unde apare crcelul. Se doarme cu el. Pedicu]a din s`cule] se \nlocuie[te cu alta dup` un an.
108
Blefarit`
Se cl`te[te zilnic ochii cu suc proasp`t de morcovi.
- |n fiecare diminea]` se pun \n ochi cte 3 pic`turi de urin` proasp`t`, colectat` din jetul de mijloc. - |n fiecare sear` se pune \n ochi o pic`tur` miere diluat` sau fiziologic (1:1). - Se consum` alimente bogate \n vitamina A [i C. - Solu]ie 5-10% de propolis \n ap` cald` - se pun 3-5 pic`turi \n fiecare ochi . (Se piseaz` propolisul uscat, apoi se dizolv` \n ap` cald` [i se filtreaz`).
Oftalmie
Se fierb 100 gr frunze de vi]`-de-vie \n 300 ml ap`, timp de 15 minute. Dup` r`cire, se strecoar`. Se fac sp`l`turi, de 3 ori/zi \nmuind un tampon de vat` \n acest
109
Boli de ochi
Este o re]et` practicat` de vechii fenicieni descoperit` pe t`bli]ele din manuscrisul de la Cairo. Se iau 200 gr ficat de vac` [i se fierb \n ap` cteva minute, apoi se pune un prosop peste cap [i se face baie de ochi cu aburii ficatului timp de 10 minute, dup` care se st` cu prosopul pe ochi pn` se r`ce[te. Se repet` procedeul 10-14 zile. Rezultatul este garantat \n: cataract`, miopie, prezbitism.
Cataract`
- Se pune cte o pic`tur` de suc de pin \n ochiul bolnav timp de 10-15 zile. - |n fiecare zi, timp de o lun` se m`nnc` 3 morcovi cruzi diminea]a pe stomacul gol. - Se bea zilnic 1 litru de suc proasp`t din morcovi, p`trunjel [i ]elin` diminea]a pe stomacul gol, de preferat \ntre orele 7.00-11.00. Se poate mnca dup` ora 12.00 - Se face un amestec din: 20 gr silur, 20 gr valerian`, 20 gr mu[e]el, 10 gr verbin` [i 30 gr flori de soc. Se op`resc 5 linguri din acest amestec \n 1/2 litru de vin alb. Aburul este l`sat s` ac]ioneze asupra ochilor \nchi[i.
Conjunctivit`
Timp de 2 s`pt`mni se pun comprese calde cu ceai de alb`strele [i concomitent se aplic`, seara [i diminea]a, pe gene o pelicul` sub]ire de ulei de ricin.
Glaucom ocular
- o lingur` de fenicul [i o lingur` de p`trunjel se fierb \n 100 ml ap` pn` scade la jum`tate. Cu acest lichid se pun 3 comprese \ntr-o zi. - o lingur` de rostopasc` se fierbe \n 100 ml ap` pn` ce r`mne cam o lingur` de lichid.
110
Mai \nti se pune pe ochi compresa \nmuiat` \n decoctul de fenicul [i p`trunjel [i se las` 5 minute, apoi se pun cte 2 pic`turi din ceaiul de rostopasc` \n fiecare ochi. De obicei, dup` 12 zile vindecarea este complet`.
Otit`
- local se pun s`cule]e calde cu sare sau m`lai - propolis \n solu]ia alcoolic` de 30; se \mbib` o me[` de tifon [i se pune seara \n ureche - bitter suedez combinat cu ulei cald de cimbru Se picur` 1-2 pic`turi de ulei cald de cimbru \n ureche, apoi dup` un minut bitter-ul suedez tot 1-2 pic`turi.
Hipoacuzia
Se introduce \n ureche un tampon de vat` sub]ire [i lung \mbibat \n ulei de ricin (tamponul trebuie s` ajung` ct mai aproape de timpan). Se ]ine de seara pn` diminea]a. Rezultatul se va sim]i dup` primele 4-5 zile.
Afte
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Se badijoneaz` gura de mai multe ori pe zi cu un decoct concentrat de afine: 10 gr la 1/2 litru ap`, fiert 10 minute.
Sinuzit`
- inhala]ii cu mu[e]el - masaj zilnic a frun]ii, tmplelor, nasului cu ulei de mu[tar - se consum` hrean ras cu suc de l`mie cte o linguri]` de 2 ori/zi diminea]a [i seara, dup` care timp de 30 de minute nu se m`nnc` [i nu se bea nimic. Tratamentul se poate face pn` la 1 an. Laptele [i produsele lactate se exclud din alimenta]ia bolnavilor de sinuzit`. Se prepar` un ceai din: cimbru, ienup`r, muguri de pin, coada [oricelului, t`t`neasc`, mu[e]el, salvie \n p`r]i egale. Se face infuzie dintr-o lingur` de amestec la 250 ml ap`. Se las`3 minute. Se beau 3
111
c`ni/zi - ceaiul va fi c`ldu] [i \ndulcit cu miere. Se mestec` zilnic o lingur` de c`p`ceal` de miere de albine. Extern se pun cataplasme din cartofi cruzi da]i pe r`z`toarea mare.
Eliminarea polipilor
Se prepar` un macerat de anason. 15 gr de anason se m`run]esc \ntr-o piuli]` de lemn, se pun \ntr-o sticl` [i se toarn` deasupra 100 ml spirt medicinal. Totul se macereaz` 10 zile \ntr-un loc \ntunecos, agitnd periodic con]inutul. Cnd este gata, se strecoar` maceratul care apoi se dilueaz` cu ap` distilat` \n propor]ie de 1:3 (o parte macerat cu trei p`r]i ap`). Se pun 10 - 15 pic`turi, de 3 ori/zi pn` la dispari]ia polipilor.
Psoriazis
- Se prepar` un unguent din untur` de porc netopit` (ap`sat` cu o lingur` pn` cnd devine ca o past`) [i tot atta pucioas` (sulf). Pasta astfel preparat` se ]ine la \ntuneric. Se face apoi un ceai : 2 linguri de m`rul-lupului la o can` cu ap` se fierb 10 minute, apoi se strecoar`. |n fiecare sear` se spal` locul bolnav cu acest ceai c`ldu], apoi dup` ce pielea se zvnt` pu]in, se unge cu unguentul cu sulf. Tratamentul se face pn` la vindecarea total`. |n timpul tratamentului nu sp`la]i cu s`pun partea afectat` de psoriazis. - Se unge cu ulei de semin]e de in zona afectat. - Alifie preparat` din: suc de rostopasc` 5 gr sau suc proasp`t de nalb` 5 gr, amestecat cu 50 gr osnz` de porc. Cu aceasta se vor unge de 2-3 ori/zi zonele afectate. - Se ung zonele afectate de 2-3 ori/zi cu urin` proasp`t` a persoanei bolnave timp de 10-15 zile. Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua procedura. - Se scoate din alimenta]ie obligatoriu cartoful. - Se consum` infuzie de t`t`neas` o can`/zi. - Se consum` infuzie de rotopasc` o linguri]` la 250 ml ap` clocotit`. Se ia cte o lingur` din 3 \n 3 ore. - Se fac b`i de cimbru, pelin, soc, busuioc, p`tlagin`, g`lbenele,
112
urzic`, cicoare, mesteac`n, coada racului. - Se face cura intern` cu ulei de semin]e de in timp de 21 de zile cte 7 linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere: 2 linguri/zi. - Baie general` cu sare grunjoas` \n fiecare sear`. - Pl`gile se spal` de 2-3 ori/zi cu infuzie de g`lbenele [i se ung cu o alifie preparat` din: c]iva c`]ei de usturoi proaspe]i, cur`]a]i de coaj` [i zdrobi]i, amesteca]i cu pu]in ulei de susan pn` se ob]ine o past` omogen`. Acest tratament stopeaz` evolu]ia bolii [i pl`gile \ncep s` se restrng`.
Acnee juvenil`
Se consum` 1 litru ceai de urzic`/zi. Diminea]a [i seara se aplic` pe fa]a umezit` o]et de hrean [i se las` s`-[i fac` efectul 10 minute. Se cl`te[te apoi fa]a cu ap` c`ldu]`. Prepararea o]etului de hrean: se introduce hrean ras \ntr-o sticl` [i se toarn` peste el o]et de fructe. Se las` 10 zile la temperatura camerei. Se strecoar` [i se p`streaz` la rece.
Eczeme
- Comprese locale cu ap` de mare (ap` \n care s-a dizolvat sare de mare) sau cataplasme reci cu suc de cartofi. Se beau 3 c`ni de infuzie de trei fra]i-p`ta]i (o linguri]` de plant` la o can` de ap` clocotit` infuzat 10 minute). - Se face o past` din frunze proaspete de busuioc [i pu]in ulei de m`sline presat la rece. Se aplic` pe zona afectat`. - Se face o past` din scor]i[oar` [i suc de l`mie [i se spal` zilnic pe locul afectat.
114
Vitiligo
Suc de ]elin`, se beau cte 100 gr la prnz [i cte 100 gr seara, cu 1/2 or` \nainte de mas`. Cu tinctura de ]elin` se ung zonele depigmentate. Ea se prepar` prin macerare timp de 10 zile a frunzelor [i r`d`cinii rase de ]elin` \n palinc`.
Acnee
Se spal` tenul cu un decoct 10 minute, din 2 linguri]e la 300 ml ap` din amestecul de plante: intaur`, coada-calului, ieder`, pelin, ment`, g`lbenele la care se adaug` 6 linguri de o]et de mere dup` r`cire. Dup` zvntare se tamponeaz` u[or pielea cu tinctur` de propolis 15 %. Seara, se maseaz` pielea obrazului cu o crem` pe baz` de propolis.
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Co[uri [i acnee
Se pune past` de ment` (ob]inut` din frunze proaspete) pe zonele afectate [i se las` peste noapte.
115
Bube dulci
Morcov copt [i sf`rmat se aplic` pe bube.
Zona Zoster
Se topesc \ntr-un vas 100 gr cear` curat` de albine, 50 ml ulei de m`sline, 25 gr r`[in` de brad [i 250 gr unt, uleiul se adaug` la final. Compozi]ia se strecoar`, apoi se amestec` cu o spatul` de lemn pn` la r`cire. Crema se p`streaz` la rece \n recipiente de sticl`. Se folose[te de 3 ori/zi punndu-se un strat sub]ire pe locurile afectate de boal`. Intern se iau 20 pic`turi de tinctur` de propolis diluat` de 3 ori/zi \nainte de mas`.
Pistrui
- Se tamponeaz` pistruii cu suc de p`trunjel - |n 2-3 linguri de ulei de m`sline se fierb cteva frunze de spanac, bine m`run]ite, pn` se \nmoaie. Se aplic` sub form` de masc` pe fa]` timp de 30 de minute.
Pecingine
Se unge zona afectat` cu suc proasp`t de nuc` verde.
116
R`ni cu puroi
Se spal` locul afectat cu decoct concentrat de pelin.
|ntre]inerea tenului
- Se ia cte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi cte 2 s`pt`mni, pauz` 10 zile, apoi alte 2 s`pt`mni [.a.m.d. - Se rade o sfecl` ro[ie [i se amestec` cu iaurt. Se pune o masc` pe fa]` [i se las` s` se usuce. Se \ndep`rteaz` cu ap` cald`. - Se cur`]` c]iva cartofi [i se rad pe r`z`toare unic`. Pasta se \ntinde pe obraz [i frunte, iar cojile se a[eaz` pe nas. Se las` s` ac]ioneze o or`, apoi se spal` fa]a. Pielea se catifeleaz` [i ridurile dispar. - Tenul iritat se spal` cu ap` de ploaie \n care a stat un pumn de t`r]e de gru cteva ore. - Pentru irita]ii ale tenului \nso]ite de mnc`rimi. Se fierbe o leg`tur` de m`rar verde \ntr-un litru de ap`. Dup` r`cire, se spal` cu lichid locurile afectate.
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Prevenirea ridurilor
Se amestec` foarte bine : 90 gr f`in` de orz, 35 gr miere [i un albu[ b`tut spum`. Se aplic` pe fa]` [i se las` 10-15 minute. Se spal` cu ap` c`ldu]`.
117
R`ni
Se prepar` o crem` astfel: se amestec` r`[in` de pin [i untur` \n p`r]i egale [i se fierb \n bain marie. Se ung zonele afectate.
Urticarie
- Se aplic` pe pielea de 2-3 ori/zi Propolis-spray 10%, dup` care se unge cu crem` de propolis. - Se bea infuzie din r`d`cin` de brusture. Se prepar` din 15 gr pulbere de r`d`cin` la 300 ml ap` clocotit` timp de 30 minute. Se bea o can` /zi. - Infuzie de coac`z-negru, 5 gr la 200 ml ap` clocotit`, 10 minute. Se beau 2-3 c`ni/zi. - Se pun local cataplasme cu infuzie din mu[e]el, tre-fra]i-p`ta]i [i p`p`die.
Celulit`
Se pun la macerat \ntr-un vas: 30 gr boabe de ienup`r, 20 gr trefra]i-p`ta]i, 20 gr cre]u[c`, 10 gr frunze de salvie, 10 gr flori de soc \n 750 ml spirt sanitar. Se acoper` vasul [i se las` timp de 2 s`pt`mni \ntr-un loc \ntunecos [i rece. Se agit` maceratul zilnic cu o lingur` de lemn. Se filtreaz` printr-un tifon curat [i se pune preparatul \n sticlu]e \nchise la culoare. |n fiecare sear`, dup` du[, se agit` recipientul. Se umezesc palmele [i se fric]ioneaz` abdomenul, coapsele [i picioarele timp de 10-15 minute cu aceast` solu]ie. Se repet` zilnic 4-5 s`pt`mni, sau ct este necesar.
118
B`t`turi
- O ceap` t`iat` \n dou se coace pe o tabl` la flac`ra de aragaz, apoi se strope[te cu o]et (preferabil de mere). Se aplic` pe b`t`tur`, se fixeaz` cu un pansament [i se ]in e timp de 12 ore. - Se unge b`t`tura cu ulei de ricin, dup` care se aplic` un pansament cu propolis topit la foc. - Se pune seara pe b`t`tur` un pansament cu coaj` de l`mie pe care a r`mas [i pu]in miez.
Micoz` la unghii
- Se face o cafea tare [i se \nmoaie degetele bolnave \n mod repetat de 5-10 ori/zi cte 10 minute. - Se bag` degetele \ntr-un vas cu o]et diluat 1:1 cu ap`, diminea]a, prnz [i seara cte 1/2 or`. - Seara la culcare se pune o vat` cu o]et pe unghiile bolnave \nf`[urndule \n plastic. Diminea]a se rcie partea moart` a unghiei. Se repet` pn` la vindecare. |ntr-o lun` cresc unghii s`n`toase.
|ngrijirea minilor
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Se amestec` bine: 3 linguri glicerin`, 1 linguri]` miere, o jum`tate de pahar de ap`, o linguri]` amoniac, un vrf de cu]it de borax. Se agit` \nainte de \ntrebuin]are.
Panari]iu
- Se pune frunz` de aloe t`iat` [i se leag` degetul. - Se pune zah`r pudr` pe locul cu puroi. Zah`rul absoarbe secre]iile [i distruge mediul prielnic \nmul]irii microbilor. - Se \mbib` \n tinctur` de propolis o compres` [i se pune pe locul bolnav, apoi se \nvele[te cu o folie de plastic.
119
Ciuperc` pe t`lpi
Timp de 10 zile se pune pe suprafa]` afectat` pu]in` vat` \nmuiat` \n albu[ de ou. Este de preferat s` se stea cu ea toat` noaptea. Ciuperca se va sufoca [i pilea se va vindeca frumos.
Negi plantari
- Se ung cu ulei de ricin. - Se maseaz` cu sare de buc`t`rie. - Se maseaz` cu coaj` verde de nuc`. - Se tamponeaz` cu tinctur` de rostopasc`.
Arsuri [i deger`turi
Se ung zonele afectate cu ulei de c`tin` (se procur` de la Plafar).
\n 100 ml alcool 40 timp de o s`pt`mn`). Se fac frec]ii cu ea de 2-3 ori/s`pt`mn` masnd r`d`cina p`rului. - Se amestec` o ceap` ras` pe r`z`toarea mic` cu o lingur` de ulei de ricin [i 10 ml vitamina A. Zilnic se pun comprese timp de 5 ore. Se spal` apoi p`rul cu ap` cald`. - Se face un amestec din 100 gr urzic`, 2 linguri o]et \n 500 ml ap` care se fierb 30 de minute. Se maseaz` pielea capului zilnic timp de o s`pt`mn`.
Dureri de din]i
- Se fric]ioneaz` gingia cu o buc`]ic` de sl`nin` de porc timp de 15-20 minute. - Se face un amestec de ceaiuri din: t`t`neas`, mu[e]el, coada[oricelului [i pelin \n p`r]i egale. Se folosesc 2 linguri]e de amestec la 200 ml ap` [i se fierb 30 de minute la foc mic. Dup` r`cire se face gargar` [i se ]ine \n gur` ct se poate de mult, dup` care se arunc`.
Paradontoz`
- Se face un amestec de plante \n p`r]i egale din: mu[e]el, salvie, coada-calului, turi]` mare. Se infuzeaz` 10 minute o linguri]` din amestecul de plante la 200 ml ap`. Se strecoar` [i se pune o lingur` de tinctur` de nuci verzi. Se cl`te[te gura prelung [i se arunc`. - Se vor lua de 3 ori/zi cte 40 de pic`turi (o linguri]`) de tinctur` de propolis. Se ]i \n gur` 5-10 minute, apoi se \nghit. - Se sug 4-6 tablete/zi de PROPOSEPT (preparat apicol). - Se vor amesteca zilnic 4-5 gr de propolis, care se vor \nghi]i ulterior pn` la vindecare. - Se mestec` zilnic r`d`cin` de hrean.
121
Durere de m`sea
Se piseaz` o cui[oar` [i se pune la m`sea. Efectul anesteziant este aproape instantaneu.
Aluni]e, semne din na[tere, deregl`ri de pigment, keratoz` senil` (pete de b`trne]e), negi [i hemangioame
Frunze de cedru sau chiparos, se spal`, se taie m`runt [i se umplu cu ele o sticl` pn` la gt. Se completeaz` cu rachiu de secar` de 38-40 [i se las` la macerat 10 zile lasoare sau lng` calorifer. Cu aceast` tinctur` se tamponeaz` locul afectat (semnul) de mai multe ori/zi.
122
Anemie
Se prepar` un lapte tonifiant: |ntr-un vas de sticl` se pun urm`toare alimente: 1/2 litru lapte dulce, 4 linguri drojdie de bere, o cea[c` de lapte praf degresat, o lingur` de miere de albine. Se amestec` pn` se dizolv` mierea complet. Se mai adaug` 1/2 litru lapte prosp`t. Se bea o can` \ntre mese [i una sera la culcare. Cantitatea ajunge pentru 2 zile. Drojdia folosit` trebuie s` fie proasp`t`. Tratamentul se face cte 10 zile cu 10 zile pauz`.
Tonic general
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Se umple o sticl` de 0,5 litri cu usturoi pisat peste care se adaug` alcool. Se p`streaz` preparatul dou s`pt`mni la c`ldur`, dup` care se strecoar`. Doza: o doz` /zi, \nainte de mas` \ncepnd cu 2 pic`turi [i ad`ugnd \n fiecare zi cte o pic`tur` pn` se ajunge la 25 de pic`turi. Apoi se mic[oreaz` doza descrescnd \n fiecare zi cu o pic`tur` pn` se ajunge la 0 pic`turi. Tratamentul se face de 2 ori/an.
2. Se prepar` un macerat din usturoi astfel: se cur`]` 2 c`]ei mari de usturoi, se piseaz` bine [i se pun \n 250 ml vin alb. Se las` la macerat o s`pt`mn`. Se ia \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mn` cte o linguri]` de macerat pe stomacul gol.
Sc`derea colesterolului
De 3 ori/zi se \nghite cte o linguri]` de boabe de mu[tar cu 30 minute \nainte de mas`. Dup` 3 s`pt`mni, colesterolul ajunge la limita normal`, iar dup` 3 luni se normalizeaz` lipidele. Acest tratament cu semin]e de mu[tar, este foarte bun [i \n tratarea ulcerului gastric.
Diabet
- Infuzie din urm`torul amestec: 4 linguri coac`ze negre, 3 linguri frunze de mesteac`n, 3 linguri fum`ri]` [i 3 linguri de eucalipt. O linguri]` de amestec se op`re[te \n 200 ml ap` [i se infuzeaz` 3 minute. Se bea diminea]a pe stomacul gol. - Decoct 5 minute la 200 ml ap` din: 3 linguri sclipe]i, 2 linguri teci de fasole. Se bea cantitatea pe parcursul unei zile. - Se bea zilnic, pe stomacul gol, timp de 10 zile sucul de la 3 cartofi cruzi. Se face o pauz` de 20 de zile, apoi tratamentul se reia. |n zilele de pauz`, se consum` sucurile urm`toare alternativ, o zi unul, o zi altul: - 750 ml suc de morcov + m`r - 750 ml suc de morcov + varz`
Pancreatit`
Se pune o linguri]` de r`d`cin` de obligean` sf`rmat` \n 1/4 litru de ap` rece [i se las` de seara pn` diminea]a. Con]inutul se \nc`lze[te diminea]a \n bain-marie, se strecoar` [i se bea cte o \nghi]itur` \nainte [i dup` mese. O cur` dureaz` 3 s`pt`mni, dup` care se face pauz` 10 zile [i se poate relua. Principalul element chimic al pancreasului este potasiul, deci, se recomand` consumul de legume bogate \n potasiu: ]elin`, p`trunjel, dovleac, fasole verde-sub form` de supe sau piureuri.
125
Obezitate
Se amestec` \ntr-un vas de por]elan 440 gr miere lichid` cu 500 ml o]et de mere [i 9 c`]ei de usturoi cur`]a]i [i pisa]i. Se las` totul la macerat 5 zile. Preparatul se agit` zilnic [i vasul se ]ine acoperit. Se ia cte o lingur` de preparat diminea]a [i una seara \nainte de mas`. Acest tratament dureaz` minimum 6 luni, timp \n care nu se consum` pine.
Gu[`
- Se pun frunze de varz` zdrobite pe gt [i se ]in toat` noaptea. - Se beau 2 c`ni (500 ml) suc de varz` diminea]a, pe stomacul gol, \n decurs de 2 ore. - Se pun cataplasme groase de argil` pe gt [i se ]in toat` noaptea. - Se bea un litru de ceai de snziene/zi.
Hipocalcemie
- Se consum` zilnic 1 litru de suc din: 750 ml, suc de glucoz` + 250 ml suc de morcov, diminea]a pe stomacul gol, \ntr-un interval de 2 ore. Dup` terminarea de ingerat a sucului, pentru ca el s` se asimileze bine, timp de o or` nu se consum` nimic. - Se face cur` cu argil` timp de 3 luni. - Se beau ceaiuri simple sau combinate \n p`r]i egale din: c`tin`, m`ce[e, zmerur`, coada-calului. - Se face o cur` cu gru \ncol]it 4-5 linguri/zi, cel pu]in 3 luni. - Se consum` zilnic o salat` de crudit`]i din: r`d`cin` de ]elin`, morcov, pu]in m`r, pu]in` zeam` de l`mie, o leg`tur` de p`trunjel la care se adaug` dou` linguri de orez fiert. Salata nu se consum` cu pine.
126
APARATUL RESPIRATOR
T.B.C. - cu cavern`
12 ou` cu coaj` cu tot se ]in timp de 12 ore \n suc natural de l`mie (trebuie s` le acopere), apoi se bat bine, se amestec` cu 1 kg de hrean cur`]at de coaj` [i dat pe r`z`toare, 1 litru de ]uic` natural` tare (palinc` de prune), 1 kg miere. Amestecul se ]ine la macerat timp de 9 zile, dup` care se ia zilnic cte un p`h`rel (100 ml), dup` mesele principale.
Bron[it` astmatic`
Se prepar` re]eta din: 1 kg morcovi (ra[i pe r`z`toarea mare), 1 kg zah`r, drojdie ct o nuc` [i 3 litri ap`. Se pun toate \ntr-un borcan, se amestec` pn` se tope[te zah`rul [i se a[eaz` aproape de o surs` de c`ldur`. Se las` 3 s`pt`mni acoperit cu o hrtie la gur`, ca s` nu intre praful. Compozi]ia nu se mai amestec`. |n timpul macer`rii morcovii se mi[c` prin borcan \n sus [i \n jos, iar cnd medicamentul este gata, se a[eaz` pe fundul borcanului. Lichidul se limpeze[te. Se strecoar` [i se trage \n sticle. Se ia de 3 ori/zi \nainte de mesele principale cte un p`h`rel de 100 ml. Dup` ce lichidul se termin` tratamentul se poate repeta la un interval de 3 s`pt`mni.
Silicoz`
Se preapar` infuzie de podbal 2 linguri]e la 250 ml ap`.Se beau 3 c`ni/zi. |n timpul tratamentului se recomand` ingerarea de 3 ori/s`pt`mn` a cte 2 linguri]e de hrean ras m`runt amestecat cu 4 linguri]e de miere. Acest tratament dureaz` maxim 4 luni.
Bron[it`
Se preapar` un sirop contra bron[itei astmatice [i anginei pectorale. Se pun \ntr-un vas la macerat timp de 7 zile urm`toarele ingrediente: 1 kg miere, sucul de la 10 l`mi [i 10 c`p`]ni de usturoi date prin ma[ina de tocat. Se iau cte 4 linguri]e/zi.
Bron[it`, grip`
Se pun \ntr-un litru de ap` coaja de la o portocal` [i 4 frunze de dafin. Se las` la macerat 4 ore, se filtreaz` [i se bea pe stomacul gol \n mai multe reprize.Acest preparat scade febra, elimin` durerile de cap [i ajut` la o refacere rapid`.
128
Tusea
Se fierb pn` ce apa scade la jum`tate \n 300 ml ap` urm`toarele: o lingur` de chimen, o lingur` floare de tei, 2 cepe mici, 6 nuci [i 2 linguri de zah`r. Se strecoar`. Seara se iau cte 5 linguri, una la interval de 10 minute de cealalt`. Se repet`, dac` e cazul a doua [i a treia zi.
Tuse convulsiv`
Se prepar` siropul de ridiche neagr`: se a[eaz` \ntr-un borcan straturi alternative de rondele de ridiche neagr` [i zah`r. Se formeaz` pn` a doua zi un sirop abundent. Se iau 4-6 linguri din acest sirop zilnic. Siropul este \n acela[i timp [i un foarte bun fortifiant \mpotriva oboselii.
Se prepar` apa de sfecl`: se iau 2 borcane de 10 litri fiecare, 2 kg de sfecl` ro[ie cur`]at`, se dau pe r`z`toarea mare dup` care se pun \ntr-un borcan peste care se toarn` ap` clocotit` pn` se umple borcanul. |ncepnd cu a doua zi se consum` numai acel lichid \n loc de ap` (1 1/2 - 2 litri/zi). Cnd lichidul este pe sfr[ite, preg`tim cel de al doilea borcan. Tratamentul nu trebuie \ntrerupt 3 luni.
Astm
Se fierb 3 c`]ei de usturoi pisa]i \ntr-o can` de lapte 5 minute [i se bea amestecul \nainte de culcare timp de 21 de zile.
Astm bron[ic
- 400 gr usturoi pisat se amestec` cu sucul de la 24 de l`mi \ntrun borcan, se acoper` ermetic borcanele [i se las` 24 de zile; se agit`
129
\nainte de folosire. O linguri]` de amestec se pune \n 100 ml de ap` [i se bea seara \nainte de culcare. Dup` 10-14 zile boala scade \n intensitate foarte mult. - Se fierbe lapte de capr` cu flori [i frunze de p`strnac, timp de 10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc [i dup` 30 de secunde se beau cte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi. - 125 gr de semin]e de in puse \ntr-un tifon se fierb \n 400 ml ap` la foc mic pn` se ob]ine un lichid gros. Lichidul ob]inut se amestec` cu sucul de la 4-6 l`mi (func]ie de m`rimea lor), se pune \ntr-un borcan \nchis la culoare [i se p`streaz` la rece. Dup` 3 zile se ia cte o linguri]` de preparat de 6-8 ori/zi.
Laringit`
500 gr suc de varz` ro[ie, 3 gr [ofran, 500 gr miere se fierb pn` la ob]inerea unui sirop. Se ia cte o lingur` de 3-4 ori /zi.
Dureri de gt
Se prepar` un sirop astfel: 6 linguri de zah`r caramelizat (ars \n crticioar`), se sting cu o can` de ap`. Se fierbe timp de 10 minute \mpreun` cu o ceap` mic` (necur`]at` de coaj`), o nuc` \n coaj` (sp`lat` [i spart`), o linguri]` de semin]e de chimen [i 3 frunze de dafin. Dup` cele 10 minute se ia de pe foc, se ]ine vasul acoperit pn` la r`cirea lichidului, care se strecoar`, se pune \ntr-o sticl` [i se ]ine la rece. Se iau o dat` pe zi 5 linguri]e, \ntre mese, pn` cnd siropul se termin`.
Tuse rebel`
Se prepar` un ceai din [tiule]i de porumb. Se spal` un [tiulete cu boabe cu tot (de preferin]` cu cocean ro[u), indiferent de soi, indiferent de anotimp.Se pune la fiert \ntr-un litru de ap`. Cnd lichidul \ncepe s` se coloreze, se strecoar` [i se bea. Ceaiul se bea c`ldu] timp de 2-3 zile \n loc de ap`.
130
Bron[it`
O ceap` t`iat` m`runt se fierbe cu 250 ml alcool rafinat, pe foc foarte mic, pn` cnd spirtul se evapor` complet, iar cepa se \ng`lbene[te pu]in. Se adaug`: 250 gr zah`r, 250 gr miere de albine, 250 gr unt, 250 gr ulei de floarea soarelui. Se fierb pn` se ob]ine un sirop u[or legat ( aproximativ 800 gr). Se strecoar` [i ceapa se arunc`. Se adaug` 30-40 de pic`turi de tinctur` de propolis cnd produsul s-a r`cit. Se iau 3 linguri]e/zi pentru copii [i 3 linguri/zi pentru adul]i.
131
APARATUL URINAR
Infec]ie urinar`
Se amestec` \n p`r]i egale: splinu]`, dr`gaic`, urzic`. Se face infuzie din 4 linguri]e de amestec la 1 litru de ap`. Se beau cele 4 c`ni \nghi]itur` cu \nghi]itur` \ntr-o zi. |n fiecare din ele se adaug` o linguri]` de bitter suedez. Tratamentul dureaz` 21 de zile.
Cistit`
- Ceai de muguri de plop, 3 c`ni/zi dintr-o infuzie de 2 linguri]e la can`. Se consum` zilnic 2 linguri]e de o]et de mere diluate \n ceai. - Ceai din crengu]e de vi[in. Se cur`]` numai coaja de pe crengu]e [i se prepar` un ceai fiert 3 minute. Se bea o can` pe zi. - Ceai de busuioc, 2-3 c`ni pe zi. Se consum` c`ldu]. - Ulei de coriandru: 3 pic`turi \n ceai de 2 ori/zi timp de 4 zile. Pentru crizele de colibacili se m`re[te doza de ulei de coriandru la 3 reprize/zi timp de 10 zile.
Prostatit` cronic`
Se iau zilnic, 3 linguri]e cu vrf de polen, cte una \naintea fiec`rei mese, ]inndu-se \n gur` pn` la dizolvarea granulelor. Se consum` 2 linguri de semin]e de dovleac/zi.Se fac b`i de [ezut \n fiecare sear` cu t`r]e de gru timp de 20 de minute.Tratamentul dureaz` \ntre 21 - 42 de zile.
132
Prostat`
- |ntr-un pahar cu ap` cald` se pune o linguri]` de suc de usturoi [i o linguri]` de ulei de m`sline. Se beau 3 asemenea pahare/zi \nainte de mese. Tratamentul dureaz` cel pu]in 21 de zile. - 2 linguri de mu[e]el + 2 linguri de pufuli]` cu flori mici se fierb 10 minute \n 2 litri de vin alb. Dup` r`cire, se strecoar` [i se adaug` 100 rg miere. Se p`streaz` la rece.Se consum` cte 100 ml lichid diminea]a pe stomacul gol [i 100 ml seara cu 1/2 or` \nainte de cin`. Tratamentul dureaz` un an. - Suc din frunze de urzic` proaspete, se ia cte o lingur` de 3 ori/zi. - Suc proasp`t din frunze [i r`d`cin` de p`trunjel: se consum` cte 150 ml/zi, diminea]a pe stomacul gol. - Se face cura cu drojdie de bere, timp de 10 zile.|n 1/2 litru suc de morcovi se pun 4 linguri praf de drojdie uscat`. Se amestec` bine [i se ]ine \n frigider. Se agit` \nainte de a se consuma. Se bea \ntreaga cantitate \ntr-o zi \n 3 reprize.
Nefrit`
Se prepar` seara din 2 linguri frunze de mesteac`n infuzate \n 250 ml ap`. Dup` ce se r`ce[te se adug` un vrf de cu]it de bicarbonat de sodiu alimentar; se acoper` [i se las` pn` diminea]a cnd se strecoar` [i se bea jum`tate din cantitate. Cealalt` jum`tate se bea dup` 4 ore. Se repet` 7 zile.
Cistit`
Se usuc` \n cuptor coaja de la 4 mere, se piseaz` [i se pune o lingur` din aceast` pulbere \n 400 ml ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15 minute. Se beau 3 c`ni/zi.
133
Adenomul de prostat`
- Infuzie o linguri]` la can` din amestec: ghimpe 50 gr, cimbri[or 100 gr, coada [oricelului 100 gr, mu[e]el 100 gr, fenicul 50 gr. Se bea diminea]a pe stomacul gol o can`. - Se amestec` : ulei de ienup`r 4 ml, ulei de chimen 5 ml, ulei de fenicul 5 ml. se iau 3-5 pic`turi de 2-3 ori/zi \ntr-o linguri]` de miere. - Se fierb \n 500 ml ap` 3 minute: 3 linguri]e de r`d`cin` t`t`neas` [i o linguri]` ghimpe. Se las` la infuzat 20 de minute, se strecoar` [i se bea \n cursul zilei. - Pufuli]` cu flori mici - o linguri]` de plant` la o can` de ap` clocotit`, infuzat 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi, una diminea]a pe stomacul gol, cealalt` seara \nainte de culcare.
134
Insuficien]` renal`
Se r[nesc 30 gr r`d`cin` de anghinare, iar pulberea se pune la macerat \n 1/2 litru de vin alb natural, timp de 7 zile. Se strecoar` [i se beau cte 50 ml de 3 ori/zi \naintea meselor principale.
Dezintoxicarea rinichilor
Se bea un suc \nainte de masa de prnz cu 30 minute timp de 7 zile din : o sfecl` mic` ro[ie, 2 mere, jum`tate varz` alb`.
Cur`]area de s`ruri
Se acoper` cu ap` 2 linguri de orez nedecorticat sau integral [i se las` a[a 24 de ore. Diminea]a se fierbe orezul timp de 5 minute dup` ce a dat \n clocot [i se consum` pe stomacul gol. Dup` aceasta, 4-6 ore nu se m`nnc` nimic. Tratamentul se face cte 2 s`pt`mni de 2 ori pe an.
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Cur`]area rinichilor
Dureaz` o s`pt`mn`, vara, [i se poate repeta dup` 2-3 s`pt`mni. Se vor consum` numai pepeni [i pine neagr`. E bine s` se fac` o baie fierbinte \ntre 2 [i 3 noaptea (\n faza de bioritm a rinichilor) [i \n acel moment s` se consume pepeni cu pine.
135
APARATUL GENITAL
Deregl`ri menstruale
-Tinctura de m`rar |n 100 ml alcool de 45-50 se pun 7 linguri]e de plant` uscat` r[nit`. Se las` la macerat 7 zile dup` care se strecoar` [i se pune \n sticlu]e mici \nchise la culoare. Se ia o linguri]` de tinctur` diluat` \n jum`tate de pahar de ap` de 3 ori/zi pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` minim 21 de zile. - Pulberea de semin]e de m`rar Semin]ele se macin` fin cu r[ni]a de cafea. Se administreaz` o linguri]` ras` de 3 ori/zi. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute, apoi se \nghite cu pu]in` ap`. O cur` dureaz` minimum 21 de zile. Ambele tratamente cu m`rar (tinctur` sau pulbere) au drept efect reglarea ciclului menstrual, remedierea amenoreei , cre[terea snilor, \ncetinirea ritmului de cre[tere a pilozit`]ii la femei, cre[terea secre]iei de lapte la femeile care al`pteaz`.
Amenoree
- Se r[nesc fin 50 gr semin]e de m`rar, 50 gr r`d`cin` de lemn dulce, 50 gr semin]e de chimen. Se amestec` cele 3 pulberi de plante [i se ]in \ntr-un borcan \nchis ermetic. Se administreaz` 1-2 linguri]e, de 3 ori/zi, pn` la terminarea borcanului. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute, apoi se \nghite cu pu]in` ap`. Aceast` re]et` favorizeaz` declan[area ciclului menstrual putnd prelungi tinere]ea biologic` a femeilor ajunse \n prag de menopauz`. Se recomand` pruden]` \n administrare \n caz de fibrom uterin, chist oranian, mastoz`, cancer. - Se fierb \n 2 litri: 5 gr foi de dafin [i 50 gr r`d`cin` de p`trunjel t`iat` m`runt pn` ce cantitatea de lichid scade la jum`tate. Se strecoar` [i se va consuma treptat pe parcursul zilei. Se repet` 7 zile.
136
Dismenoree
-Se r[nesc fin: semin]e de m`rar, cre]i[oar` [i traista ciobanului. Se pun \ntr-un borcan de sticl` 5 linguri]e pulbere de m`rar, 10 linguri]e de cre]i[oar` [i 5 linguri]e de traista ciobanului. Se toarn` peste ele alcool de 45-50 ct s` le acopere [i se las` la macerat 10 zile, dup` care se strecoar` [i se pune tinctura \n sticlu]e mici, \nchise la culoare. Se ia o lingur` din aceast` tinctur` diluat` \ntr-o can` cu ap`, de 3ori/zi pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` minim 2 luni. -Se r[nesc fin, \n cantit`]i egale: semin]e de angelic`, muguri de zmeur [i cre]i[oar`. Se combin` plantele [i se administreaz` o linguri]` ras` de pulbere de 4 ori/zi ]inndu-se sub limb` 15 minute, apoi \nghi]indu-se cu pu]in` ap`. Tratamentul dureaz` minim 3 luni.
Insuficien]` ovarian`
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Se face un amestec din: r`d`cin` de lemn dulce 100 gr, sun`toare 100 gr, [ofran 50 gr. Se toarn` peste 2 linguri]e de amestec 250 ml ap` clocotit` [i se infuzeaz` 10 minute \ntr-un vas acoperit. Se strecoar`, se beau 2 ceaiuri pe zi timp de 6 s`pt`mni. Dup` o lun` de pauz` se poate relua.
Fibrom uterin
Se beau 50 ml tinctur` de t`t`neas`, de 2 ori/zi \nainte de mas` timp de 3-4 luni. Tinctura se prepar` \n cas`: Se taie m`runt r`d`cinile de t`t`neas` [i se pun \ntr-o sticl` de 1 litru pn` la jum`tate. Cealalt` jum`tate se umple cu alcool (]uic` curat`). Se las` la macerat 3 s`pt`mni . Se strecoar`.
Mastoz` fibro-chistic`
|n 600 ml ap`, se fierb la foc mic, 2 linguri de r`d`cini de t`t`neas` timp de 25 minute. Apoi se adaug`: o linguri]` frunz` de nuc, o linguri]` coada [oricelului, o linguri]` mu[e]el [i 1/2 linguri]` rostopasc`. Totul se infuzeaz` 15 minute, apoi se strecoar`. Lichidul se \mparte \n dou` : o cea[c` se bea seara [i una diminea]a cu o or` \nainte de mas`. Cu plantele r`mase de la prepararea ceaiului se pun comprese pe sn. Tratamentul dureaz` 42 de zile. Mastoz` Se amestec`: 100 gr terci din r`d`cini prospete de brusture, 100 gr miere, 100 gr ulei de ricin, sucul de la 2 l`mi. Aceste ingrediente se pun \ntr-un tifon [i se aplic` pe piept peste noapte. Acest tratament se face 2 s`pt`mni cu pauz` de 10 zile, apoi se poate repeta.
Fibrom uterin
Se pun la macerat \ntr-un recipient de sticl` timp de 3 zile urm`toarele: 1/4 litru ]uic` de tescovin`, 1/4 kg zah`r candel pisat, 1/4 litru suc de l`mie strecurat, 1/4 litru ulei de m`sline presat la rece. Se agit` de cteva ori pe zi. Se ia de trei ori pe zi cte un p`h`ru] (de ]uic`) pe stomacul gol.
Amenoree
Se amestec` \n p`r]i egale: talpa g[tii, salvie, lemn dulce, coada [oricelului, urzic`, [ofran. Se infuzeaz` o lingur` la can`. Se beau zilnic
138
Trichomonas vaginalis
Un tampon de vat` \mbibat cu iaurt natural (care s` nu fie pasteurizat), se introduce \n vagin seara la culcare. Tratamentul dureaz` 7 zile.
Mastoz` chistic`
Se amestec` cear` de albine ras` pe r`z`toarea mare, o mn` cu pelin uscat sau verde, peste care se toarn` ]uic` de tescovin` (]uica s` fie numai din struguri de vin). Acest amestec se pune \ntr-un tifon [i apoi \n sutien peste snul bolnav. Se va uda acest amestec cu ]uica, atunci cnd se usuc`, dup` 4-5 ore. Se poate folosi de 6-8 ori, apoi se prepar` altul. |nc` din primele ore \ncepe s` cedeze durerea. |nainte s` se aplice compozi]ia, snul se unge cu alifie de g`lbenele.
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
Impoten]a
Se prepar` vin de ]elin`: se pun la macerat timp de 3 zile 2 ]eline mari proaspete \ntr-un litru de vin alb natural. Se bea un p`h`rel (150 ml) la fiecare mas`. Se consum` 1 litru de ceai de ]elin`/zi: infuzie din frunze [i ramuri.
139
cortico-suprarenale
Timp de 2 luni se consum` 7 linguri de sirop de pin pe zi pe stomacul gol. Siropul de pin se prepar` numai din ace care se culeg proaspete [i se zdobesc pe o plan[et` de lemn cu un toc`tor de lemn. Se umple trei sferturi un borcan cu acele de pin zdrobite peste care se toarn` miere. Se \nchide borcanul [i se las` la macerat 3 s`pt`mni. Siropul se filtreaz`. Se poate face [i din muguri, prim`vara, dar cel din ace culese \n luna ianuarie este cel mai bogat \n uleiuri volatile [i ca atare, are efectele cele mai bune. Pentru tuse, bron[it`, astm, pneumonii, se iau cte 4 linguri zilnic.
Anexit`
Se face un aluat din 200 gr f`in`, 100 ml o]et [i 100 ml ulei. Coca ob]inut` se a[eaz` pe partea de jos a abdomenului, se acoper` cu un plastic [i se las` toat` noaptea. Tratamentul dureaz` 14 zile.
140
Afec]iuni hepato-biliare, afec]iuni gastro-intestinale, afec]iuni cardiace, probleme respiratorii, transpira]ia picioarelor, afec]iuni renale, psoriazis, scleroz` multipl`, paralizie, gut`
Se face cura cu boabe de ienup`r. Aceast` cur` dureaz` 23 de zile. |n prima zi se iau 4 boabe, \n a 2-a zi - 5 boabe, apoi se cre[te progresiv pn` \n ziua a 12-a, cnd se vor lua 15 boabe. |ncepnd cu ziua a 13-a, \ncepem s` sc`dem cte o boab` zilnic, pn` la sfr[itul curei, cnd se va ajunge din nou la 4 boabe. Pentru un tratament complet sunt necesare 213 boabe de ienup`r. |nainte de a fi \nghi]ite, boabele de ienup`r se vor mesteca foarte bine. Cura cu boabe de ienup`r mai este indicat` [i \n tratamentul altor afec]iuni ca: hemofilie, stomatit`, neuroastenie, hipertensiune arterial`, reumatism, ascit`, anexit` [i metroanexit`, cefalee, sciatic`, obezitate, impoten]`, mastoz` chistic`.
zi, se strescoar`, presndu-se bine florile \n mini pentru a ie[i tot sucul. |n lichidul ob]inut se pune 1 kg de zah`r [i o jum`tate de l`mie, f`r` coaj`, t`iat` felii. Se pune vasul pe foc foarte mic, f`r` capac. Lichidul se \ngroa[` f`r` a firbe. Se las` compozi]ia s` se r`ceasc`. Trebuie s` se formeze un sirop de consisten]a mierii lichide. Dac` este prea sub]ire, se mai pune o dat` pe foc. Se iau 3 linguri/zi, fiecare lingur` diluat` \ntr-o can` cu ceai.
Ciroz` umed`
Aceast` re]et` ajut` la eliminarea lichidului \n ciroza umed`. Se ia pelin uscat, se freac` \n palme pentru a se arunca be]ele, apoi se r[ne[te pentru a se ob]ine pulberea de pelin. Din acest praf se ia cte o linguri]` cu o or` \nainte de mas`, diminea]a, la prnz [i seara - \n prima s`pt`mn`, dup` care se bea cte o can` de ceai \ndulcit cu miere. A doua s`pt`mn`, se iau dou` linguri]e de pelin, tot diminea]a, la prnz [i seara, iar a treia s`pt`mn` cte trei linguri]e diminea]a, la prnz [i seara, tot \nainte de mas`. |n urma acestui tratament se elimin` pe nesim]ite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dup` o pauz` de trei s`pt`mni.
Hepatit` epidermic`
|ntr-un litru de ap` op`rit` se pun 5 grame de rostopasc` uscat` [i se las` la infuzat 12 ore. Dup` aceea, se strecoar` [i se se amestec` cu 200 grame miere. Totul se pune \n sticl` [i se p`streaz` la frigider. Se ia cte o lingur` din or` \n or` de 12 ori/zi. Cura pentru un copil dureaz` 5 zile, iar pentru un adult 10 zile.
Ciroz`
- 2 pahare suc de varz`/zi; se consum` varz` \n`bu[it` - Se r[nesc \n cantit`]i egale: rostopasc`, armurariu [i pedicu]`. Se ia o jum`tate de linguri]` din acest amestec (pulbere) [i se ]ine sub limb` 15 minute, dup` care se \nghite cu ap`, de 3 ori/zi \naintea meselor principale cu 1/2 or`.
142
Ciroz` lichid`
- Un pumn se a[chii de r`d`cin` de dud alb (agud), se pun seara \n doi litri ap`. A doua zi se fierb pn` scade lichidul la 1,250 litri. Se strecoar` [i se bea timp de o zi. Ceaiul se bea pn` cnd scade burta. Se face o pauz` de 3 s`pt`mni [i apoi se mai repet` \nc` 14 zile. Se va urina foarte des, iar la \nceputul tratamentului urina va avea culoare ro[iatic`. |n fiecare an, aceast` re]et` se poate repeta timp de 3 s`pt`mni. - 1 kg ceap` ro[ie se cur`]` [i se toac` m`runt. Se pune \ntr-un borcan [i se toarn` peste ea 5 litri ]iuc` curat`. Se las` la macerat 10 zile. Din acest amestec se iau diminea]a pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se st` culcat pe partea dreapt` 30 de minute, dup` care se serve[te masa de diminea]`. |n cel mai scurt timp ficatul \ncepe s` se regenereze.
Icter
- 30 gr rostopasc` se pun la macerat 3 ore \n 1/2 litru de vin alb curat, de ]ar`. Se strecoar` [i se beau 150 ml \nainte de mese. |nl`tur` rapid icterul. - 20 gr g`lbenele, 20 gr [ofran se fierb 5 minute \ntr-un litru de vin alb. Se beau cte 50 gr de 3 ori/zi \naintea meselor principale. - Se bea 3 zile la rnd cte 1 litru de lapte dulce \n care a fiert r`d`cin` de [tevie.
Dezintoxicarea ficatului
Se bea un amestec de sucuri timp de 7 zile, seara cu o jum`tate de or` \nainte de culcare din: 2 morcovi, 1 r`d`cin` de p`trunjel, o ridiche neagr`, 3 mere.
Hepatite
- Ceai de anghinare: infuzie 10 minute din 2 linguri]e de plant` \n 750 ml ap` clocotit`. Se bea cantitatea \ntreag` \n cursul unei zile \n mai multe reprize. - Ceai din fructe de armurariu (protejeaz` celula hepatic`), infuzie 10 minute din: 2 linguri]e de fructe zdrobite \n 300 ml ap` clocotit`. Se
143
bea o cea[c` diminea]a pe stomacul gol (150 ml); 75 ml dup` masa de prnz [i 75 ml seara. - Ceai de rostopasc` ( decongestioneaz` ficatul); infuzie 10 minute din: 1 linguri]` la 200 ml ap` clocotit`. Se \mparte cantitatea \n 3 [i se bea pe parcursul zilei timp de 10 zile. - Ceai de pedicu]`: infuzie 10 minute din o linguri]` de plant` la 250 ml ap` clocotit`. Se bea diminea]a pe stomacul gol cu 1/2 or` \naintea micului dejun. - 50 gr muguri de mesteac`n se pun \n 500 ml vodc` timp de 10 zile. Se bea cte o linguri]` din preparat cu pu]in` ap` de 3 ori/zi cu 1520 minute \naintea meselor. - Din 2 c`]ei de usturoi pisa]i amesteca]i cu sare se fac dou` bile care se ]in sub buza superioar`, atta timp ct suport` bolnavul. Se repet` tratamentul 3 zile consecutiv, dup` care se reia o dat` la dou` zile. Dup` 10 zile, vindecarea este garantat`. Acest usturoi, se pare c` distruge tocmai virusul. - |n fiecare sear`, \nainte de culcare se \nghite o lingur` de ulei de semin]e de dovleac presat la rece [i se st` pe partea dreapt` 1/2 or` (Este foarte eficient [i \n adenomul de prostat`).
ap`. Bor[ul care rezult` a doua oar` este mai slab. Din prima strecurare se beau cte dou` pahare/zi, iar din a doua , cte 4 pahare/zi. Bor[ul se poate bea \n tot cursul anului. Este bun [i \n bolile de pl`mni [i ca depurativ general al organismului.
Cur`]area ficatului
Se fierb 40 gr g`lbenele timp de 10 minute \ntr-un litru de ap`. Aceast` cantitate se bea \n cursul zilei de trei ori/zi , cu 20 minute \nainte de mas`. Tratamentul dureaz` 2-3 s`pt`mni.
- Prima zi : se ia masa de prnz, cina nu. |nainte de culcare se ia un amestec de 100 gr ulei m`sline cu 100 gr suc proasp`t de l`mie [i se st` pe partea dreapt` 20-30 minute. - A doua zi: diminea]a se face clism`. |n timpul zilei se bea numai ap` fiart` pu]in \ndulcit` cu miere [i cu un adaus de suc de l`mie. Seara se face din nou clism`. - A treia zi: diminea]a se face clism`. Ziua se consum` legume fierte [i fructe. Dup` una din clisme vor ap`rea pietrele. Dac` dup` ultima clism` nu vor ap`rea pietre, atunci procedura se repet` peste cinci zile. Procedura se mai repet` o dat` peste dou` s`pt`mni.
Litiaz` biliar`
Se face un amestec de plante \n p`r]i egale: p`trunjel de cmp, ieder`, hamei, turi]`-mare, ment`, pelin. Se pun 3 linguri de plante \ntr-un litru de vin de mere sau cidru, se \nc`lze[te pn` apoape de punctul de fierbere, se infuzeaz` 3 minute [i se strecoar`.Se ia cte o lingur` din or` \n or`, de 9 ori/zi.
Hemoroizi
Se unge anusul [i hemoroizii cu unguent de propolis 20% de2 ori/zi. Durerile, mnc`rimile [i snger`rile dispar dup` 2 s`pt`mni. Intern: - diminea]a se bea un ceai de pelin (infuzie 1/2 linguri]` la can` 10 minute). - \n cursul zilei se bea un ceai dintr-un amestec \n p`r]i egale din : g`lbenele, mu[e]el, afin, coada-[oricelului, ]intaur` (infuzie o linguri]` de amestec la o can`); se consum` 1 i 1/2 litru pe zi.
Constipa]ie
- T`ia]i \n buc`]i mici 1/2 kg de dovleac [i pune]i-le la fiert \ntr-un vas emailat cu mult` ap`. Se fierbe pn` se \nmoaie dovleacul. Se scoate dovleacul [i se freac` cu o lingur` de lemn pn` se omogenizeaz`, apoi se toarn` apa \n care a fiert. Se amestec` bine, iar din b`utura rezultat` se iau 2 pahare/zi, unul diminea]a [i altul seara, pn` la dispari]ia constipa]iei. - Se folose[te un decoct de aloe. Se pune o linguri]` de aloe uscat` \n 250 ml ap` [i se adaug` 2 linguri de miere. Se fierbe 3 minute [i se strecoar`. Se iau cte 3 linguri/zi, \naintea meselor principale.
147
Ulcer
La un litru cu ap` se pune o lingur` de r`d`cin` de ghimbir m`cinat`. Se fierbe 30 minute, se strecoar`, se r`ce[te. Se poate ad`uga pu]in` miere. Se beau 3-4 pahare/zi, \n timpul mesei sau dup` mas`.
Arsuri la stomac
- Ron]`i]i zilnic 15 boabe de mu[tar [i o linguri]` de semin]e de anason; - Mesteca]i \ncet felii de cartof crud; - Be]i 1/4litru suc de morcov prosp`t imediat dup` apari]ia simptomelor; - 2-3 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de troscot, 2 linguri]e la 200 ml ap` clocotit`; - 2 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de mu[e]el, o linguri]` la can`; - 2 c`ni pe zi din infuzie 15 minute de flori uscate de salcm, 1 linguri]` la 250 ml ap` clocotit`.
148
Colit`
- Se beau 3 c`ni de infuzie de leu[tean/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`. Se infuzeaz` 3 fire de leu[tean proasp`t sau uscat \n 3 c`ni de ap` clocotit` 5-6 minute, apoi se strecoar` [i se bea nendulcit. - |nfuzie din 2 linguri]e mu[e]el \n 250 ml ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi, dup` mese. - Se face un amestec din : 20 gr mu[e]el, 30 gr coada [oricelului, 20 gr frunze de ment`, 10 gr salvie, 10 gr fructe de coriandru. Se infuzeaz` o lingur` de amestec \n 250 ml ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi. - Se r[ne[te o lingur` de semin]e de in [i se \nghite imediat pulberea fin`, dup` ce \n prealabil a fost amestecat` cu ap` clocotit`. Tratamentul se face de 2 ori/zi, \nainte de mas`, timp de 14 zile.
Colita de fermenta]ie
Se fierb 2 linguri cu vrf de semin]e de in \n 250 ml ap` timp 1012 minute (se adaug` mereu ap` ca s` r`mn` aceea[i cantitate ca la \nceput). Mucilagiul ob]inut se bea diminea]a pe stomacul gol. Micul dejun se serve[te dup` o or`.
Dischinezie biliar`
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
1 kg de pelin se fierbe \n 2 litri de ap` pn` r`mn 750 ml. Se strecoar` [i se amestec` cu 250 gr miere de albine [i 250 ml vin natural. Se iau cte 100 ml \nainte de mese de 3 ori/zi, iar dup` mas` o can` de infuzie de sun`toare (1 linguri]` de plant` la 250 ml ap` clocotit`, infuzat 10 minute).
Gaze \n stomac
- O linguri]` de semin]e de anason [i o linguri]` de miere se fierb \n 200 ml ap`, timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. Se iau 2 linguri/zi. - O linguri]` de pelin [i o linguri]` de miere se fierb \n 200 ml ap` timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. e iau 2 linguri/zi. - Se pun seara \n ap` semin]e de p`tlagin`. Peste noapte se formeaz` o mas` gelatinoas`. Se ia diminea]a o lingur` \nainte de micul dejun.
149
- O linguri]` de semin]e de m`rar fierte 15 minute cu o can` de ap`. Se strecoar` [i se bea lichidul fierbinte.
Gastrit`, aciditate
2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 g`lbenu[uri [i cu 2 linguri de miere de albine pn` se ob]ine o crem`. Se ia de 3 ori/zi, cu o jum`tate de or` \naintea de mesele prinncipale.
Enterocolite cronice
Se preapar` apa de t`r]e de gru.O mn` de t`r]e de gru la 1 litru de ap` rece se amestec` [i se las` 8-10 ore, apoi se strecoar` apa prin tifon. Se bea pe parcursul zilei cu \ngi]ituri mici.
150
CUR~}AREA LIMFEI
Cur`]area limfei
Procedura dureaz` 3 zile. Se fac clisme diminea]a [i seara cu ceai de coada-calului (2 litri). Nu se m`nnc` nimic, \n fiecare zi se bea un amestec din : 2 litri ap` + 1 litru suc grapefruit + 1/4 suc l`mie + 3/4 suc portocal` (\n total 4 litri lichid). Pe parcursul celor 3 zile se elimin` din organism 12 litri de limf` acid` bolnav`.
151
PARAZI}I INTESTINALI
Parazi]i intestinali
Se macereaz` timp de 6 zile o ceap` mare t`iat` felii \ntr-un litru de vin alb. Se beau 100 ml \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mn`, cnd luna este \n descre[tere. Se reia timp de 2 sau 3 luni.
Teniaza
Se fierb 2 cepe mari t`iate m`runt \n 300 ml lapte pn` scade la jum`tate. Se strecoar`, se r`ce[te [i se adaug` o linguri]` de miere. Solu]ia se poate ]ine \n frigider timp de o s`pt`mn`. Se administreaz`: - copii \ntre 6-9 ani : 2 linguri]e de preparat seara - copii pn` la 12 ani : 3 linguri]e - adul]i: 3-4 pahare de ceap` cu lapte/s`pt`mn`. Tratamentul dureaz` 2 s`pt`mni.
Limbrici, panglica
- Diminea]a pe stomacul gol se \nghit 50 de semin]e de dovleac, crude, pisate, amestecate \ntr-un pahar de lapte. - Se face o past` din 15-30 gr semin]e de dovleac cur`]ate de coaj`, crude, pisate, amestecate cu tot atta zah`r [i pu]in suc de l`mie (o linguri]`). Se consum` diminea]a pe stomacul gol. Re]etele se pot face alternativ o zi una, o zi cealalt`.
152
SISTEMUL NERVOS
Scleroza \n pl`ci
Este o boal` neurologic` de etiologie necunoscut`, se pare viral`. - Diet` cu multe cereale, mere dulci, gru \ncol]it, polen, c`tin`, ginseng. - Ceaiuri amare, hepatoprotectoare - B`i aromatice , la 37C, timp de 20 de minute cu: coada calului, muguri de pin, lev`n]ic`, busuioc, tei, amestecate \n p`r]i egale. - Masajul p`r]ilor afectate cu tinctur` de t`t`neas` [i ulei de sun`toare. Coloana vertebral` va fi masat` cu ulei de mu[e]el.
Scleroz` multipl`
Cura cu ulei de semin]e de in, timp de 21 de zile. Se iau 7 linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere 2 linguri/zi.
Epilepsie
Cte 19 semin]e de mu[tar de 3 ori/zi, timp de 3 s`pt`mni.
Meningit`
- Se pun comprese pe zona occipital` cu bitter suedez. - Tinctur` de propolis - se iau cte 25-35 pic`turi de 3-4 ori/zi, cu 30 de minute \naintea meselor, timp de 3 s`pt`mni. - Se face un decoct, 10 minute, dintr-o lingur` la can` din urm`torul amestec \n p`r]i egale: salcie, soc, ]intaur`, troscot, p`ducel, afin sau meri[or, c`tin` sau m`ce[e. Dup` fierbere, se infuzeaz` 30 de minute. Se strecoar`. Se beau 3 c`ni/zi cu 30 de minute \naintea meselor. Ceaiul nu se \ndulce[te. Tratamentul dureaz` o lun`.
153
- Se consum` cte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi, dup` mas`, dizolvat` \n lapte sau \n ceaiul \ndulcit. Tratamentul dureaz` 2 s`pt`mni. - Se consum` 4-5 linguri/zi de gru \ncol]it. - Se ia cte o linguri]` de polen de 3 ori/zi dup` mas`, timp de o lun`.
|nt`rirea memoriei
- Se iau cte 3-5 pic`turi de 3 ori/zi dup` mese, de ulei de coriandru. Pic`turile se pun \n 100 ml ceai sau ap`. - Se consum` morcov [i ananas. - Se ia polen: 30 gr/zi. - Se consum` usturoi zilnic. - Ceaiuri recomandate: salvie, pelin, rozmarin, urzic`. |n ceai se pun 2 linguri]e de bitter suedez, zilnic.
155
156
CUPRINS
Cuvnt omagial .................................................................7 Cuvnt despre finan]are.....................................................9 Cuvnt despre Valeriu Popa.............................................11 Cuvinte ale lui Valeriu Popa (din \nregistr`ri video)......14 Cuvt de mul]umire.........................................................16 Cuvnt \nainte (relansarea unui concept)........................17 Cuvinte de lumin`............................................................21 Pledoarie pentru gndirea pozitiv`..................................33 Terapii adiacente tratamentului naturist...........................53 Regimuri concepute de Valeriu Popa...............................71 Re]ete de IERI pentru tratamentul de AZI [i MINE ....................................................89 Cteva c`r]i recomandate..............................................155
157
158
Pentru a primi un exemplar din acest volum omagial, care se ofer` gratuit, v` rug`m s` ne suna]i la telefon:0745 153 875 (D-na Sanda {tefan) sau telefon: 653 51 58 (D-nul Cezar Dumitrache).
Aceast` carte este un dar de Lumin` [i Iubire din partea celei ce a fost \n aceast` via]` lumina sufletului meu, so]ia mea Raluca Dumitrache.
159
160