PROIECT DE LECTIE UNITATEA DE INVATAMANT :Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu PROPUNATOR:Damian Diana Elena DATA: CLASA:a I !

a E O"IECTUL DE INVATAMANT:Logica #i argumen$are TEMA LECTIEI:De%ini$ia O&iec$i'e (e re%erin$a: 1 utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa real 2 aplicarea cunotinelor specifice logicii n rezolvarea unor situaii problem, precum i analizarea posibilitilor personale de dezvoltare O&iec$i'e o)era$ionale: Oo*:#a (e%inea#ca (e%ini$ia+ Oo,:#a (e%inea#ca $i)urile (e (e%ini$ie Oo-.#a cunoa#ca regulie #i erorile in (e%ini$ie Ti)ul lec/iei: lecie de predare-nvare transmitere i nsuire de noi cunotine! S$ra$egia (i(ac$ica: Me$o(e:"nformativ participative conversaia euristic, exerciiul, explicaia didactic, expunerea, problematizarea! Mi0loace : fie de lucru 1orme (e organi2are:activitate frontala si individuala,in grupuri E'aluare:formativa pe tot parcursul lectiei,orala prin intrebari si raspunsuri,scrisa prin fisa de lucru "i&liogra%ie:#lena $upsa,%ictor &ratu,'aria (orina )toica-*$ogica si argumentare*-manual pentru clasa a "+ a,#d,-orvin,(eva,2../

Sec'en/ele lec/iei

O&. o).

Do2are

Con/inu$ul 3$iin/i%ic al lec/iei

S$ra$egia (i(ac$ic4 Me$o(e Mi0loace 1orme (e organi2ar e C 5 I 1

O&#er'a/i i

*.Momen$ organi2a$oric ,. Anun$area #u&iec$ului #i a o&iec$i'elor

, -

%erificarea prezentei ,asigurarea unui climat propice Con'er#a$ia desfasurarii lectiei #levii sunt rugati sa dea cateva definitii

-.Reac$uali2area 7 i(eilor ancora$e 6.Pre2en$area noilor elemen$e (e con$inu$ 7.Diri0area in'a$arii

Oo* ,8

!#$ra$egie (i#cur#i'a (e )e lucreaza pe baza de exemple pentru a reactualiza $i) Manualul cunostintele dobandite anterior, argumen$a$i' (e Logica 1 !)er#ua#i'+ #i argumen$a - se va anuna subiectul leciei i se vor comunica re9 obiectivele ntr-un mod accesibil, clar0 - se vor analiza urm1toarele aspecte relevante pentru tema n cauz1, (efinitia ,-aracterizare si structura logica (efinirea -este operatia logica prin care se reda intensiunea unui termen,2biectul operatiei de definire este o notiune sau un termen, )au De%ini$ia este operatia logica prin intermediul careia se precizeaza insusirile caracteristice unui obiect in scopul de a-l diferentia de restul celorlalte obiecte,

Sec'en/ele lec/iei

O&. o).

Do2are

Con/inu$ul 3$iin/i%ic al lec/iei

S$ra$egia (i(ac$ic4 Me$o(e Mi0loace 1orme (e organi2ar e C 5 I

O&#er'a/i i

S$ruc$ura (e%ini$iei: a,(efinitul sau 3definiendum* este acea parte a definitiei Oo* despre care se vorbeste sau care este definita, b,(efinitorul sau 3definiens* este acea parte a definitie care vorbeste sau defineste definitul, c,4elatia de definire notata 35df* - exprimata prin sintagma 3este, inseamna, desemneaza* se defineste prin notatia 65df &, unde 6- definitul, df- relatia de definire, &- definitor, 7ipuri de definitie Oo, Du)a na$ura (e%ini$ului: a,(efinitii reale adica obiectul notiunii in cauza este c8iar o notiune facandu-se referire la insusirile acestea sau la relatia ei!, b,(efinitii nominale al caror obiect il reprezinta un nume al unui termen adica o expresie lingvistica!, (efinitiile nominale se subipart in: 1,$exicale sau explicative prin care se precizeaza toate intelesurile pe care le poate avea un termen intr-o limba, 2,)tipulative care confera un inteles nou unui termen, de9a utilizat intr-o limba sau introduc cuvinte noi pentru a desemna noi situatii,

Sec'en/ele lec/iei

O&. o).

Do2are

Con/inu$ul 3$iin/i%ic al lec/iei

S$ra$egia (i(ac$ic4 Me$o(e Mi0loace 1orme (e organi2ar e C 5 I

O&#er'a/i i

:,definitia de precizare-stabileste intelesul unui termen vag pentru a se putea inlatura indecizia in privinta utilizarii sale intr-un anumit context,#xemple, (upa natura de definire: Oo, (efinitia extensionala;intensionala-"n defintiile extensionale,intensiunea definitului este sugerata prin mentionarea in definitor a unor obiecte din extensiunea definitului ,iar in definitiile intensionale,definitul reda,direct sau indirect,determinariile care alcatuiesc intensiunea definitului,#xemple, (efinitia ostentativa-indica efectiv obiecte din extensiunea definitului,#xemple, (efinitia enumerativa-se prezinta in definitor,complet sau partial,obiectele sau clasele de obiecte care fac parte din extensiunea definitului,#xemple, (efinitia prin sinonime-definitul este un cuvant ,iar definitoriul este un alt cuvant sau grup de cuvinte,avand acelasi iteles cu definitul,#xemple,

Sec'en/ele lec/iei

O&. o).

Do2are

Con/inu$ul 3$iin/i%ic al lec/iei

S$ra$egia (i(ac$ic4 Me$o(e Mi0loace 1orme (e organi2ar e C 5 I

O&#er'a/i i

(efinitia operationala-definitoriul indica Oo, operatii,experimente sau probe care,in principiu,permit identificarea oricarui obiect din extensiunea definitului,#xemple, (efinitie genetica-definitorul indica modul in care obiectul definit poate fi produs generat!,#xemple, (efinitie prin gen si diferenta specifica-definitul este o specie,iar definitorul este un termen care reda un gen fata de definit si determinarile care alcatuiesc diferenta specifica a definitului fata de genul respectiv,#xemple, Oo- Reguli #i erori in (e%ini$ie Corec$i$u(inea in (e%inire -orectitudinea definitiei depinde de resprectarea urmatoarelor reguli: 1,4egula adaptarii definitorului la definit adica definitorul trebuie sa corespunda definitului si numai lui sa exprime numai insusirile sale esentiale!, In ca2ul nere#)ec$arii ace#$ei reguli a)ar urma$oarele erori: a,(efinitia este prea larga adica definitorul exprima mult mai multe insusiri decat cele caracteristice definitului, E:)unerea9 e:)lica$ia 1

Sec'en/ele lec/iei

O&. o).

Do2are

Con/inu$ul 3$iin/i%ic al lec/iei

S$ra$egia (i(ac$ic4 Me$o(e Mi0loace 1orme (e organi2ar e C 5 I

O&#er'a/i i

Oo- b,(efinitia este prea ingusta definitorul exprima prea putine insusiri caracteristice astfel ca definitul nu poate fi considerat distinct, 2,4egula necircularitatii adica definitorul nu are voie sa se spri9ine neconditionat pe definit adica sa-l contina pe acesta!, :,4egula afirmarii adica definitorul trebuie sa spuna ce este acesta nu are voie sa contina negatii!, /,4egula claritatii si a preciziei adica definitorul nu trebuie sa contina un limba9 prolix, metaforic sau obscur, <,4egula consistentei care afirma ca informatiile oferite de definitor nu trebuie sa intre in raport de contradictie cu alte definitii care vizeaza acelasi domeniu,

E:)unerea9 e:)lica$ia

;.O&$inerea )er%orman$elor

=rofesorul imparte elevilor fise,'onitorizeaza activitatea,'ediaza discutiile si indruma elevii spre alegerile bune,subliniind concluziile,>rmareste ca toti elevii sa-si insuseasca cunostintele,

1i#e lucru

(e

Sec'en/ele lec/iei

O&. o).

Do2are

Con/inu$ul 3$iin/i%ic al lec/iei

S$ra$egia (i(ac$ic4 Me$o(e Mi0loace 1orme (e organi2ar e C 5 I

O&#er'a/i i

8.A#igurarea cone:iunii in'er#e <.E'aluarea )er%orman$elor

=rin intrebari , profesorul insista asupra aspectelor importante care trebuie urmarite,

=. In$en#i%icarea a$en$iei #i $ran#%erului *>. Incheierea ac$i'i$a$ii

,

>rmeaza un scurt dialog in care elevii sunt apreciati si incura9ati,

"nc8ei facand scurte aprecieri in legatura cu ora care tocmai s-a inc8eiat

6nexa1 (#?"@"7"6 De%ini$ia este operatia logica prin intermediul careia se precizeaza insusirile caracteristice unui obiect in scopul de a-l diferentia de restul celorlalte obiecte, S$ruc$ura (e%ini$iei: a,(efinitul sau 3definiendum* este acea parte a definitiei despre care se vorbeste sau care este definita, b,(efinitorul sau 3definiens* este acea parte a definitie care vorbeste sau defineste definitul, c,4elatia de definire notata 35df* - exprimata prin sintagma 3este, inseamna, desemneaza* se defineste prin notatia 65df &, unde 6- definitul, dfrelatia de definire, &- definitor, 7rasati liniile corespunzator: A=atratul este dreptung8iul cu toate laturile egale* definitul Aeste*

definitoriul

Adreptung8i cu toate laturile egale*

relatia de definitie

Apatratul*

6nexa2

Ti)uri (e (e%ini$ie

A.Du)a na$ura (e%ini$ului: a,(efinitii reale adica obiectul notiunii in cauza este c8iar o notiune facandu-se referire la insusirile acestea sau la relatia ei!, b,(efinitii nominale al caror obiect il reprezinta un nume al unui termen adica o expresie lingvistica!,)e impart in: 1,$exicale sau explicative prin care se precizeaza toate intelesurile pe care le poate avea un termen intr-o limba, #xemplu: 2,)tipulative care confera un inteles nou unui termen, de9a utilizat intr-o limba sau introduc cuvinte noi pentru a desemna noi situatii, #xemplu: :,(e precizie-stabileste intelesul unui termen vag pentru a se putea inlatura indecizia in privinta utilizarii sale intr-un anume context, #xemplu: ".Du)a )roce(ura (e (e%inire: a,(efinitia extensionala-"n defintiile extensionale,intensiunea definitului este sugerata prin mentionarea in definitor a unor obiecte din extensiunea definitului : 1,(efinitia ostentativa-indica efectiv obiecte din extensiunea definitului, #xemplu:

2,(efinitia enumerativa-se prezinta in definitor,complet sau partial,obiectele sau clasele de obiecte care fac parte din extensiunea definitului, #xemplu: -complete: -partiale: b,(efinitia intensionala-definitul reda,direct sau indirect,determinariile care alcatuiesc intensiunea definitului, 1,(efinitia prin sinonime-definitul este un cuvant ,iar definitoriul este un alt cuvant sau grup de cuvinte,avand acelasi inteles cu definitul, #xemplu: 2,(efinitia operationala-definitoriul indica operatii,experimente sau probe care,in principiu,permit identificarea oricarui obiect din extensiunea definitului, #xemplu: :,(efinitie genetica-definitorul indica modul in care obiectul definit poate fi produs generat!, #xemple: /,(efinitie prin gen si diferenta specifica-definitul este o specie,iar definitorul este un termen care reda un gen fata de definit si determinarile care alcatuiesc diferenta specifica a definitului fata de genul respectiv, #xemple:

6nexa:

Reguli #i erori in (e%ini$ie

1,4egula adecvarii-definitoriul trebuie sa convina intregului definit si numai acestuia sau,altfel spus,definitul si definitoriul trebuie sa aiba aceeasi extensiune, #xemplu: 2,4egula necircularitatii-definitia nu trebuie sa fie circulara,ceea ce inseamna ca definitoriul trebuie sa fie independent fata de definit, #xemplu: :,4egula afirmarii-deinitia poate fi negativa,numai daca din faptul ca stim ce nu este definitul,rezulta ce este acesta0altfel definitia trebuie sa fie afirmativa, #xemplu: /,4egula claritatii si preciziei-definitorul trebuie sa fie formulat in termeni clari si precisi0cu alte cuvinte ,definitoriul nu trebuie sa contina metafore sau alte figuri de stil,termeni vagi,expresii excesiv de te8nice sau ambiguitati, #xemplu: