Sunteți pe pagina 1din 58

Zilele Universitii Apollonia Iai IAI, 4-6 martie 2010

TERAPIA ANTIAGING

TERAPIA ANTIAGING

Conf. Dr. Xenia PATRA

Preocuparea omului dintotdeauna a fost: S scape de suferin S ndeprteze perspectiva morii.

Tineree fr btrnee i via fr de moarte

GERONTOLOGIA : (grec.gerontos = om btrn, logos = tiin) studiaz procesele de mbtrnire aplic tiinele fundamentale la studiul tuturor aspectelor mbtrnirii

GERIATRIA : ( grec.gerontos = om btrn i iatros = medic sau iatreia = tratament) ramura medicinei care se ocup de tratamentul omului vrstnic

Conceptul ANTI AGING reprezint de fapt o extindere a medicinii preventive si se preocup de detectarea timpurie, prevenirea si tratarea bolilor asociate cu mbtrnirea

Procesul de mbtrnire a unei persoane este rezultatul unor modificri complexe ncep imediat dup concepie i continu toat viaa nu exist o limit distinct ntre oprirea proceselor de dezvoltare i nceputul proceselor degenerative viteza mbtrnirii este diferit i este proporional cu activitatea metabolic

principala diferen dintre organismul tnr i cel vrstnic este pierderea sau scderea capacitii de adaptare la variaiile condiiilor de via intensitatea scderii capacitii de adaptare i formele de apariie a acesteia sunt influenate mai puin de vrsta cronologic i mai mult de cea biologic

Controlul aniversrilor jalon (CAJ)


Efectuarea

unor examene de bilan complet la nivelul unor vrste nodale

CAJ la 15 ani (la pubertate)

CAJ la 30 de ani (vrsta de referin)

CAJ la 45 de ani (moment crucial: mijlocul vieii)

CAJ la 60 de ani (vrsta restrngerii activitii)

CAJ la 75 de ani (momentul adevrului despre mbtrnire)

Particulariti ale patologiei vrstnicilor:

dominat de boli cronice (polipatologie) procesele morbide sunt adesea cu manifestri clinice atipice oligo sau asimptomatice vulnerabilitate crescut; pe fondul biologic deficitar, rigid, disadaptativ, hiporeactiv pot apare forme clinice acute foarte grave adesea letale batrnul este un suferind cvasipermanent starea de boal nu este totdeauna consecina unor tulburri morfologice ci a posibilitilor reduse ale organismului de a compensa efectele factorilor nocivi de fiecare dat cnd un btrn se adreseaz unui medic trebuie fcut un bilan, un examen clinic general pentru ca pot suferi si alte organe diagnosticul diferenial necesit criterii adaptate n polipatologie tratamentul trebuie efectuat selectiv i progresiv

POLIMORFISME GENETICE CARE DETERMIN REACII ADVERSE MEDICAMENTOASE LA VRSTNICI

FARMACOGENETICA

Fiecare individ este diferit n ceea ce privete rspunsul la tratamentul medicamentos Medicina nceputului mileniului III va dezvolta terapia individualizat, care se va mula pe constelaia genetic unic a fiecrui individ.

FARMACOGENETICA

studiaz variaiile interindividuale ale enzimelor implicate n metabolizarea medicamentelor, ale receptorilor i transportorilor.

Farmacogenetica

Diferenele nregistrate printre subiecii umani normali, n ceea ce privete eficacitatea unor ageni terapeutici i riscul pentru manifestarea unei stri de toxicitate sunt cauzate de existena mai multor alele care codific enzime deosebite prin activitatea lor metabolic. Aceste constituii

Efectul polimorfismelor enzimelor, transportatorilor i receptorilor asupra rspunsului la droguri

Variaia individual a rspunsului la medicamente este o problem clinic deosebit de important Variaiile individuale pot merge de la absena rspunsului la un agent farmacologic pn la apariia de reacii adverse Un studiu din Marea Britanie sugereaz c una din cinsprezece spitalizri sunt datorate reaciilor adverse medicamentoase

Polimorfisme implicate n rspunsul diferit la medicamente la vrstnici


Genotipul contribuie la rspunsul difereniat la medicamente, dup cum se observ din urmtoarele exemple: Rspunsul la tratamentul cu tacrine la pacienii cu maladia Alzheimer: pacienii cu alele ApoE 2/3 au un rspuns de 4 ori mai puternic la tacrine fa de pacienii cu alele ApoE 4. Rspunsul la pravastatin la pacienii aterosclerotici: pacienii aterosclerotici cu genotip B1/B1 pentru gena CETP (proteina de transfer a esterilor colesterolului) au un prognostic mai rezervat. Pravastatinul amelioreaz prognosticul doar la pacienii cu genotipul B1/B1.

Medicamente utilizate n tratamentul bolilor neuropsihiatrice: Amitriptylina, clomipromina, cozapina, desipramina, desmetilcitalopram, fluvoxamina, fluoxetina, haloperidolul, imipramina, levopromazina, maprotiline, mianserin, nortriptilina, olanzapina, paroxetine, perfenazine, risperidone, thioridazina, tranilcipromina, venalfaxine, zuclopenthixol. Medicamente utilizate n tratamentul bolilor cardiovasculare: Alprenolol, amiodarona, flecainide, indoramina, mexiletina, amlodipina, oxprenolol, propranolol, timolol.

Medicamente care sunt metabolizate de citocromul P450 CYP2D6 :

Tendine i promisiuni ale farmacogeneticii i farmacogenomicii

Fiind discipline de grani, relativ nou aprute, farmacogenetica i farmacogenomica pun probleme care nu sunt nc suficient cunoscute de medicul practician; Cunoaterea variaiilor interindividuale ale enzimelor, receptorilor i transportorilor au o importan deosebit, att pentru eficacitatea tratamentului, ct mai ales, pentru prevenirea apariiei de reacii adverse La vrstnici este foarte dificil s se prevad apariia de reacii adverse, de aceea este indicat s se nceap terapia cu doze sczute, care vor fi cresute treptat, sub monitorizare atent.

EFECTE ANTIOXIDANTE I HIPOLIPEMIANTE ALE PRIMELOR PRODUSE UTILIZATE N TERAPIA ANTIAGING Un studiu cu produsele originale romneti pe baz de procaina Gerovital H3 (GH3) i Aslavital a investigat proprietile antioxidante i rolul preventiv al antioxidanilor n aterogenez, corelat cu eventualele modificri n capacitatea antioxidant total a serului (TAOC) i susceptibilitatea eritrocitului la peroxidare (ESP). Studiul controlat deschis s-a efectuat pe patru loturi de pacieni vrstnici (88 de femei, 67+10 ani, cu cardiopatie ischemic, hipertensiune arterial, hipercolesterolemii sau hiperlipidemii mixte): lotul de control (diet), lotul Aslavital (diet+Aslavital), lotul GH3 formul nou (n.f.) (diet+GH3) i lotul GH3 formula veche (o.f.) (diet+GH3). Lipidele i lipoproteinele serice (colesterolul total - CT, LDL-C, HDL-C i trigliceridele - TG), TAOC i ESP au fost evaluate nainte i dup 7 luni de tratament.

Pentru toate cele trei loturi tratate, s-au evideniat o cretere semnificativ a TAOC i o scdere semnificativ a ESP. Pentru lotul tratat cu Aslavital, s-a semnalat o descre tere semnificativ (-36+16%, p<0,02) a TG pentru 73% dintre pacieni. S-au evideniat scderi semnificative ale CT (-16+9%, p<0,05 pt. GH3n.f. i -12+6%, p<0,05 pt. GH3 o.f.) i LDL-C (-20+10%, p<0,02 pt. GH3 n.f. i -18+9%, p<0,02 pt. GH3 o.f.) la 45% dintre pacienii tratai. Numai la lotul tratat cu GH3 o.f. valorile HDL-C tind s creasc nesemnificativ, la pacienii cu TG>200 mg/dL. CONCLUZIE: Produsele originale pe baz de procain pot avea efect asupra procesului de aterogenez prin diminuarea nivelului lipidelor i lipoproteinelor plasmatice, prin aciunea procainei la nivelul membranei eritrocitare sau prin mecanisme antioxidante, diminund stresul oxidativ exercitat att asupra structurilor de membran, ct i asupra LDL.

HGH Activator

Hormonul Uman de Crestere (HGH, STH) este un hormon produs de glanda pituitara anterioara (hipofiza) din creier supranumit si hormonul tineretii". HGH induce producerea si eliberarea de Factori de Crestere (Growth Factors) cum ar fi: IGF-1, IGF-2, IGF-Beta, Eritopoeitrina, Neurotrofina, Proteina Morfogenica, factorul de Crestere Epidermic, Hormonii Luteinizanti si Factorul de Crestere Fibroblast-8. Industria farmaceutic este preocupat de a 3-a generatie de Activatori HGH bazati si pe stimularea eliberarii de HGH de catre glanda pituitara proprie precum si pe stimularea ficatului pentru a produce factorul de crestere IGF-1 (Somatomedina C)

Pe masura ce imbatranim, nivelul de HGH si implicit de Factori de Crestere se reduce doar la o fractiune din nivelul aferent tineretii. incepind cu virsta de 20 ani nivelul de HGH incepe sa scada continuu. Studiile arata ca productia de HGH scade cu 15% in decursul fiecarei decade (10 ani). Unii practicanti ai medicinei moderne considera ca suplimentarea cu HGH este un mod eficace de a evita imbolnavirile si alte conditii asociate cu inbatranirea. Alii consider c suplimentarea cu HGH conduce de asemenea la imbunatatirea vitalitatii si la intinerirea aspectului fizic. Suplimentarea duce la regenerarea si intarirea functiei sexuale atat la barbati cat si la femei in special in perioada "varstei a doua". Graficul de mai jos arata evolutia productiei de hormon de crestere in functie de varsta:

Studii efectuate in Japonia si Australia asupra extractului din corn ne-osificat de ren (sau antilopa) au demonstrat ca acesta este foarte bogat in ingredientul Alpha-GPC. S-a demonstrat c acesta mareste eficienta hormonului de eliberare a hormonului de crestere (GHRH) care stimuleaza glanda pituitara sa secrete si sa elibereze hormon uman Factoriul de crestere de tip insulinic (IGF-1) este o polipetida produsa din HGH. Majoritatea efectelor anti-inbatranire rezultate eliberarea de HGH sunt atribuite direct conversiei acestuia de catre ficat si alte tesuturi in Factorul de Crestere de tip Insulinic (IGF-1). Testele au demonstrat ca IGF-1 mareste rata de transport a aminoacizilor in celule in felul regenerand tesuturile. Conform studiilor efectuate in Europa, IGF-1 initiaza transportul nucleotidelor in nucleul celular. In acest fel, se aduce materia prima necesara pentru repararea ADN-ului si initierea diviziunii celulare necesare atat cresterii cat si reimprospatarii (si intineririi) intregului organism.

Deci IGF-1: Incetineste, stopeaza si in parte reverseaza procesele de inbatranire la nivel celular Intareste sistemul imunitar in general Imbunatateste performanta atletica si de forta Ajuta la recuperarea musculaturii dupa effort sustinut Contribuie la sanatatea generala a femeilor Aduce vitalitate si are efecte anti-inbatranire Reprezinta o alternativa mai eficienta pentru Body Building Intareste functia sexuala atat la barbati cat si la femei Actioneaza contra artritei Alte numeroase beneficii pentru sistemul circulator si pentru organele vitale

PREPARATE GEMODERIVATE FOLOSITE N SCOPUL PREVENIRII MBTRNIRII

Gemoterapia este o metod terapeutic care utilizeaz extracte glicerinohidroalcoolice din materii prime vegetale proaspete (muguri, vlstari, ramuri tinere, boboci, rdcini tinere, ameni, scoara ramurilor tinere sau alte esuturi embrionare) utilizare mai ales n scop dermo-protector i de reglare a secreiei glandelor sebacee.

MEZOTERAPIA ESTETIC I ANTI-AGING

Mezoterapia este o tehnic alopatic ce const n injectarea strict intradermic, rar (sptmnal), n minidoze, a unor amestecuri de substane active, descoperit n anul 1958, de medicul francez Pistor. Efectul obinut este complex, la el contribuind efectul medicamentelor, augmentat de fenomenul de rezervor al pielii, ct i de aciunea, uneori de tip acupunctur, a nepturii, dublat de traumatizarea repetitiv a dermului ca i reflexe cutaneozonale.

Efectele spectaculoase ale mezoterapiei se utilizeaz n: terapia durerii, reumatologic sau traumatic (la sportivi), terapia vasculocutanat, mezoterapia general energizant. Mezoterapia estetic aduce beneficii deosebite n tratamentul depozitelor aberante de grsimi i n terapia celulitei. Asocierea unor cure dietetice speciale cu mezoterapia poate genera scderi spectaculoase n greutate. Remodelarea ovalului feei, tergerea parial a ridurulor, energizarea feei i obinerea unui look particular, strlucitor i sntos, greu definibil n cuvinte, dar foarte dorit i apreciat, sunt doar cteva din faptele cu care mezoterapia se poate mndri. Rezultatele obinute n terapia alopeciilor, xantoamelor, lipoamelor, guei duble, cefei de bizon i mai ales n terapia relaxrilor cutanate = a flaciditii cutanate = de vrst sau dobndite n urma curelor de slbire se pot aduga la realizrile mezoterapiei practicate corect, tiinific.

TOXINA BOTULINIC
Este o neurotoxin puternic, produs de clostridium botulinum. Se cunosc 7 toxine botulinice, din care doar dou sunt utilizate de terapeutic: tipul A (BOTOXCosmetic) i tipul B (Myobloc).

n 1999, Clark face un studiu pentru durerea orofacial Terapia cu toxina botulinica injectabil (terapia BOTOX) este utilizat n tratamentul distoniei musculaturii oro-faciale BOTOX blocheaz transmiterea neuromuscular prin legerea de situsurile acceptoare ale terminaiilor neuronilor motori, prin ptrunderea n terminaiilor nervoase i inhibarea eliberrii de acetilcolin. Inhibarea eliberrii acetilcolinei din veziculele butonilor terminali se datoreaz clivrii de ctre neurotoxin a unei proteine integrale numite SNAP-25

Injecia intramusclar a unei doze terapeutice de BOTOX produce denervarea chimic parial a muchiului, ceea ce reduce activitatea muscular. n plus, muchiul se poate atrofia, poate apare nmugurire axonal i se pot dezvolta receptori colinergici extrajoncionali. Exist date care dovedesc reinervarea muscualr i deci reversia n timp a efectului de denervare.

BOTOX
Scopul acestei terapii este de a reduce spasmul muscular i durerea (ntr-un studiu n care toxina botulinic (50 u) a fost comparat cu lidocaina 1%, pacienii s-au simit mai bine dup Botox A la 2 i 4 sptmni, dar nu i la 8 sptmni) Precauii trebuie luate n cazul tratamentului cu BOTOX la pacieni care prezint: inflamaii tegumentare la locul de injectare asimetrie facial pronunat cicatrici cheloide ptoz palpebral piele ngroat seboreic riduri foarte adnci.

STIMULAREA COLAGENULUI CU LASERUL DYE N TRATAMENTUL RIDURILOR I AL CICATRICELOR

Laserul DYE este primul laser nonablativ folosit pentru a trata acnee, cicatrice, linii fine, riduri i probleme vasculare. Dintre acestea, laserul N-Lite n modul de operare riduri produce stimularea subpurpuric a colagenului cu reducerea ridurilor i a cicatricelor. inta pentru lumina laser o reprezint capilarele superficiale ale microvascularizaiei dermice, care las s se elibereze mediatori ai inflamaiei. Aceti mediatori stimuleaz fibroblatii care produc molecule de colagen, colagenul de dedesubt mpinge gradat ridul n

Numrul de tratamente este de 2 la interval de 2 sptmni cu reexaminarea pacientului dup 3 luni. Tratamentul este nedureros (dei pacientul poate simi o senzaie de nclzire). Post-terapeutic, persist zone purpurice pentru 6-10 zile, dar se poate aplica make-up imediat. Tratamentul ridurilor i a cicatricelor cu laserul DYE este diferit de laser resurfacing, care este costisitor, dureros i necesit ngrijiri dup procedur. Viitoare tratamente pentru meninerea reducerii ridurilor sunt necesare doar la nevoie cu rezultatecare dureaz 12 luni.

SPIRULINA

Spirulina este un complex de vitamine, minerale aminoacizi (eseniali i neeseniali - forma L, compatibil cu biochimia organismului uman), AGE, ficobiliproteine (ficocianine i aloficocianine), necesare unei alimentaii echilibrate. Aceast compoziie bogat face din spirulin un excelent supliment nutritiv care servete obiectivelor medicinei anti-aging: prevenirea, ncetinirea i regresia procesului de mbtrnire.

Spirulina ntrzie mbtrnirea prin aminoacidul L-arginin care intervine n eliberarea hormonului de cretere hipofizar (STH) - important n meninerea strii de anabolism. Are capacitatea mare de neutralizare a radicalilor liberi prin coninutul de ficocianin i superoxiddismutaz. ntrete sistemul imunitar prin amplificarea activitatea macrofagelor, celulelor NK i secreia de interferon, accelereaz producerea de anticorpi. Spirulina mbuntete vederea prin bogia n criptoxantin (intervine n acomodarea la distan) i zeaxantin (ajut n prevenirea degenerescenei maculare i cataractei). Crete capacitatea de concentrare i dezvolt inteligena mai ales prin Lglutamin i L-lizin. Reduce nivelul lipidelor totale din snge (prin acidul linoleic) i scade potenialul aterogen, ajut la detoxifierea organismului, menine echilibrul florei intestinale, mbuntete funcia excretorie. Rol antianemic prin coninutul de Fe sub form chelat, cu biodisponibilitate crescut, uor asimilabil -.

APA ECHILIBRAT (SRCIT) N DEUTERIU - PRINCIPIU ANTI-AGING CUTANAT I SISTEMIC

Apa Echilibrat n Deuteriu AED (Deuterium Depleted Water - DDW) este o ap special, obinut n Romnia printr-o tehnologie de separare-purificare izotopic imaginat de cercettori romni de renume i premiat cu Medalii de Aur i Diplome de Aur la cele mai vestite saloane de inventic de la Londra, Bruxelles, Geneva etc.

Apa Srcit (Echilibrat) n Deuteriu (ASD, AED) are multiple efecte biologice: metabolice (scade nevoia de insulin la diabeticii insulinodependeni, scade glicemia la diabeticii insulinoindependeni, reduce colesterolul i lipidele sangvine, mbuntete metabolismele i starea general, somnul, digestia i exercit efecte imunomodulatoare), neuropsihice (mbuntirea capacitii de munc, performarea memoriei, reduce anxietatea, reduce depresia), efecte antitumorale i de control al proliferrilor benigne i maligne, activiti antipsoriazice efecte de ameliorare a statusului cosmetic cutanat. Aceste efecte au fost aplicate, cu rezultate deosebite, n practic, efectele biologice benefice manifestndu-se att la administrarea sistemic, ct i la administrarea local (loiuni, comprese, creme, geluri,ampoane).

BOALA PARODONTAL TRIGGER N ATEROSCLEROZ


Inflamaie cronica - disfuncia endotelial ateroscleroz. Boala parodontal sever - creterea proteinei C reactive - implicat n mecanismul etiopatogenic al bolilor cardiovasculare. Producia hepatic de CRP este mediat de citokine. Mecanismele de producere includ: infecia local stimuleaza: mediatorilor inflamatori (IL-1, IL-6), Producia inflamatorie local de citokine (IL-1, TNF alfa) alterarea metabolismului lipidic: creterea LDL i trigliceridelor determin creterea lipooxigenazei hepatice, lipoliza pentru esutul adipos.

Toxinele bacteriene induc: schimbarea concentraiei de colesterol (reduc HDL i cresc LDL) schimbri n metabolismul glucozei i apariia rezistenei la insulin. Activarea celulelor endoteliale de citokinele inflamatorii, promotori ai fenotipului proaterogenetic, crete expresia factorilor proinflamatori i proprietile vasodilatatoare ale endoteliului, inclusiv descreterea activitii biologice a oxidului nitric. Boala parodontal contribuie n acest mod la dezvoltarea aterosclerozei.

CONCLUZIE: Boala parodontal trebuie diagnosticat prcoce i tratat.

Celulele-stem i terapia anti-aging


Ce sunt celulele stem? Celulele stem sunt celule nespecialzate, pluripotente, ceea ce inseamna ca pot deveni orice celula, tesut sau organ din viitorul organism. Cand se divid pot da nastere oricarui tip de celule din cele 220 celule diferite existente in corpul uman. Celulele stem au capacitatea de a se reinnoi -se pot auto-reproduce de mai multe ori.

In functie de capacitatea lor replicativa si de potentialul de diferentiere, celulele stem au fost clasificate in: 1. Celule stem totipotente. Sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid. Tot celule totipotente sunt si cele aparute dupa primele diviziuni ale ovocitului fecundat. Acestea se pot diferentia in orice tip de celula, sunt capabile sa formeze o placenta si un embrion intreg; 2. Celule stem pluripotente. Sunt descendente ale celulelor totipotente. Se pot diferentia in toate tipurile celulare, cu exceptia celulelor totipotente. Sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate cele trei foite embrionare (endoderm, mezoderm si ectoderm); 3. Celule stem multipotente. Sunt celule care produc celulele dintr-o singura familie, progenitori ai celulelor din diferite te suturi (ex:celulele stem hematopoietice se vor diferentia in celulele sanguine: hematii, celule albe, trombocite etc). Au un potential regenerativ imens si isi reinnoiesc continuu populatiile celulare; 4. Celule stem unipotente. Aceste celule pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem.

Sursele de celule stem pot fi : organismul adult, celulele embrionare, celulele canceroase de la nivelul cordonului ombilical.

Celulele stem embrionare sunt celule obtinute dintr-un embrion uman in faza timpurie a diferentierii (numit si blastocist, embrion ce este format din 50-150 de celule). Aceste celule sunt pluripotente. De unde obtin cercetatorii embrioni umani? Embrionii pot fi obtinuti prin: reproductie - prin fecundarea ovului de catre un spermatozoid prin clonare terapeutica (ambele metode controversate)

Celulele stem canceroase apar prin transformarea maligna a celulelor stem adulte si par a fi sursa unor tumori, fiind responsabile si de metastazele si recaderile bolii. Rolul celulelor stem in etiologia diferitelor tumori se afla sub investigatii intense.

Celulele stem din cordonul ombilical sunt derivate din sangele din placenta si vasele ombilicale si pot fi prelevate dupa nastere. Inca din anul 1988 aceste celule au fost folosite pentru a trata boala Gunther, sindromul Hunter, sindromul Hurler, leucemia limfoblastica acuta si alte afectiuni in special ale copiilor. In ziua de azi, in SUA exista banci care accepta donatiile parintilor de cordoane ombilicale. Aceste celule sunt colectate dupa nastere prin sustragerea sangelui ramas la nivelul venei ombilicale. Acest sange este imediat analizat pentru a detecta diferiti agenti infectiosi si pentru a determina tipul tesutului. Este depozitat in nitrogen lichid pana in momentul folosirii. Atunci cand celulele provin de la un donor diferit de cel ce va beneficia de aceasta terapie poarta numele de tratament allogenic, cand provin de la acelasi pacient este denumit autolog si cand este colectat de la indivizi identici (ex: gemeni monozigoti), singenic.

Boli in care se incearca aplicarea terapiei cu celule stem: 1. afectiuni hematologice: leucemii, mielom multiplu, anemie cu celule falciforme 2. afectiuni autoimune: lupus eritematos sistemic, boala Crohn 3. afectiuni cu deficiente imune: deficitul sever imun combinat, Wiscott- Aldrich 4. afectiuni cardiovasculare: ischemia miocardica 5. boli hepatice: insuficienta hepatica 6.afectiuni metabolice: diabet, osteoporoza, boala Gaucher 7.afectiuni musculoscheletale: distrofia musculara Duchenne 8.afectiuni neurologice: boala Parkinson

Un exemplu de terapie cu celule stem folosita in practica medicala in ziua de azi este transplantul de maduva hematogena care foloseste celule stem hematopoietice. Un studiu publicat in iunie anul acesta de cercetatorii de la UCLA AIDS Institute si Institute for Stem Cell Biology and Medicine sustine ca este posibila convertirea celulelor embrionare umane in celule stem formatoare de celule sanguine care se pot diferentia in limfocite T helper. In studiul lor, cercetatorii au cultivat celule stem umane, care au fost incubate pe un suport de celule din maduva osoasa de soarece. Acestea au dus la convertirea celulelor embrionare in celulele formatoare de celule sanguine Aceste celule au fost apoi injectate intr-un timus uman care in schimb a dus la transformarea celulelor formatoare de celule sanguine in limfocite T.Aceste cercetari sustin ca acest mod de terapie poate fi folosit si pentru alte boli care implica celulele T sau sistemul imun, cum ar fi deficitul imun sever combinat sau boala "bubble boy"

Cercetatorii de la Stanford University School of Medicine au facut un prim pas in cresterea vaselor de sange din celule stem, care eventual ar putea fi transplantate in organisme vii. In ziua de azi bolile cardiovasculare ocupa un loc fruntas printre cauzele de mortalitate in randul oamenilor, astfel, inlocuirea vaselor de sange ar putea salva multe vieti. Pentru eliminarea pro blemei impuse de rejectia imuna, s-a propus ca aceste vase sa se dezvolte din celulele stem ale primitorului. Ingineria tesuturilor si cresterea de organe si tesuturi in afara corpului a dus la transplantarea cu succes a unei varietati de tesuturi umane, incluzand piele si cornee. Foarte recent, cercetatorii de la Wake Forest University din Winston-Salem, N.C., au reusit cu succes transplantarea de vezica urinara crescuta in laborator la sapte copii.

Intr-o lucrare publicata in ianuarie 2006 in Journal of Molecular and Cellular Cardiology, o echipa condusa de cercetatorul Timothy J. Kamp de la UW-Madison afirma ca pe viitor terapia cu celule stem ar putea fi folosita pentru a "repara" inimile bolnave. Echipa sa a indus infarct miocardic cobailor, dupa care a transplantat celule stem la nivelul leziunilor. Dupa o perioada, acestea s-au transformat in trei tipuri critice de celule: cardiomiocite, muschi neted vascular si celule endoteliale. Un rezultat intrigant al studiului este acela ca celulele implantate nu au dus la formarea de tumori, una din cele mai mari ingrijorari ale terapiei cu celulele stem. Ca si celulele canceroase, celulele stem embrionare au capacitatea de a se reproduce nedefinit si cercetatorii trebuie sa perfectioneze metodele de transplant pentru a nu prezenta efecte adverse importante inainte de a fi aplicate pacientilor umani.

Descoperirea metodelor de izolare a celulelor stem a adus o noua speranta si in tratamentul diabetului de tip 1 si poate chiar si a celui de tip 2. Teoretic, celulele stem pot fi cultivate si coaxate spre producerea de insule pancreatice producatoare de insulina. Aceste culturi ar trebui manipulate astfel incat sa evite sistemul imun al organismului primitor pentru a nu fi respinse. Celule stem pot fi folosite si la tratarea maladiei Parkinson. La pacientii ce sufera de Parkinson celule ce pruc substana chimica numita dopamina sunt in deficienta. Fara dopamina, miscarile lor sunt bruste si necoordanate, si insotie de un tremur incontrolabil. In studii , cercetatorii au implantat in creierul unor soareci , celule embrionare. Celulele stem transpolantate, au inceput sa produca dopamina imbunatatind conditia soarecilor suferinzi

In Romania, o echipa coordonata de catre profesor dr. Irinel Popescu, a realizat, in 16 noiembrie 2005, la Institutul Clinic Fundeni, primul transplant de celule stem pentru o afectiune hepatica. Celulele introduse in artera hepatica a pacientei au fost preparate la Universitatea Cambridge din Marea Britanie din sangele bolnavei. Aceasta operatie este a 6-a dintr-o serie de 25, in cadrul unui studiu realizat de Spitalul Hammersmith din Londra, impreuna cu Universitatea Cambridge.

Cercetrile se afl n stadiul dup cum declar prof. H. Lodish "Vrem sa aflam o multime de lucruri, cum ar fi tipul genelor active din aceste celule stem sau cum decide celula sa se dezvolte intr-un anumit tip

Atunci cand cercetatorii vor putea controla modul de diferentiere al celulelor, le vor putea folosi in tratarea unor variate tipuri de boli.

i au trit fericii pn la adnci btrnee!

S-ar putea să vă placă și