Cuprins

INTRODUCERE

1. Originea i evoluia liberalismului. 2. Conceptele fundamentale ale liberalismului. . Concepte fundamentale i principii ale liberalismului politic. Studiu de caz: !iberalismul modern i contemporan.
CONC!U"IE #I#!IO$R%&IE %NE'E

INTRODUCERE Actualitatea i importana problemei abordate (coala liberalismului clasic este una dintre cele mai vec)i *n teoria rela+iilor interna+ionale. Cercet,torii aceste -coli *-i fundamentea., concep+iile teoretice pe ba.a lucr,rilor lui /.!oc0e1 Im. 2ant1/. 3ill1 %. 4mit)1 D.Ricardo1 Ric)ard Cobden. Te.ele principale ale liberalismului clasic se reduce la urm,toarele5 16 Omul1 dup, natura sa1 nu este agresiv1 fiind predispus spre colaborare7 26 respinge ideea1 conform c,reia la ba.a rela+iilor dintre state st, conflictul7 6 statul nu mai are rol esen+ial *n relaiile internaionale1 anar)ia interna+ional, poate fi eliminat,1 prin stabilirea Organi.a+iilor interna+ionale7 86 instaurarea domniei legii7 96 pacea poate fi asigurat, prin e:tinderea institu+iilor democratice *n lume7 ;6 r,.boaiele sunt provocate de guverne iresponsabile nu de popoare7 <6 democra+ia este cel mai pa-nic dintre sisteme7 =6 dac, sistemul internaional va fi compus din state democratice1 va disp,rea conflictul -i r,.boiul7 >6 securitatea este conceput, ca o r,spundere colectiv,1 comun,? principiul ONU -i al !igii Na+iunilor. @rin urmare1 studierea acestei teme joac un rol destul de important, n special pentru viitorii specialiti ai relaiilor internaionale. Aceasta presupuna o nelegere mai aprofundat n ceea ce privete originile liberalismului, evoluia i tezele care stau la baza acestui fundament. Scopul i obiecti!ele tezei Scopul referatului re.id, *n efectuarea unei cercet,ri ample -i detaliate a specificului comunic,rii *n procesul negocierilor interna+ionale. An reali.area scopului mi?am propus urm,toarele obiective: Identificarea originii i evoluiei liberalismului. %nali.a conceptelor fundametale ale liberalismului. Identificarea conceptului de liberalism politic.

Cu!intele c"eie: liberalism politic1 liberalism economic1 liberalism clasic1 relaii internaionale1 arena internaional,1 actori internaionali1 liberalism social1 dreptul natural.

1. Originea i evoluia liberalismului.

!iberalismul Bdin france.,5 libCralisme6 este un curent ideologic i social?politic care promovea., libertatea i egalitatea *n drepturi. !iberalii *mbr,iea., o gam, larg, de opinii1 *n funcie de modul de *nelegere a acestor principii1 maDoritatea liberalilor susin urm,toarele idei fundamentale5 constituionalismul1 democraia liberal,1 alegeri libere i corecte1 drepturile omului1 comerul liber1 precum i libertatea religioas,. !iberalismul cuprinde mai multe tendine intelectuale i tradiii1 dar curentele dominante sunt liberalismul clasic1 care a devenit popular *n secolul al 'EIII?lea1 i liberalismul social1 care a devenit popular *n secolul al ''?lea. Antr?un sens strict1 liberalismul fiind numit FclasicF1 este un curent filosofic n,scut *n Europa secolelor al 'EII?lea i al 'EIII?lea1 care pleac, de la ideea c, fiecare fiin, uman, are1 prin natere1 drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta i anume5 dreptul la via,1 la libertate i la proprietate. Ca urmare1 liberalii vor s, limite.e prerogativele statului i ale altor forme de putere1 oricare ar fi forma i modul lor de manifestare. An sens larg1 liberalismul prosl,vete construirea unei societ,i caracteri.ate prin5 libertatea de gGndire a indivi.ilor1 domnia dreptului natural1 liberul sc)imb de idei1 economia de pia, pe ba.a iniiativei private i un sistem transparent de guvernare1 *n care drepturile minorit,ilor sunt garantate. E:ist, mai multe curente de gGndire liberal, care se diferenia., *ntr?un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice1 prin limitele asignate statului i prin domeniul asupra c,ruia ele aplic, principiul libert,ii.Bane:a 16 !iberalism politic este doctrina care vi.ea., reducerea puterilor 4tatului la protecia drepturilor i libert,ilor individuale1 opunGndu?se ideii de F4tat providenialF. Indivi.ii sunt liberi s, *i urm,reasc, propriile interese atGt timp cGt nu afectea., drepturile i libert,ile celorlali. !iberalism economic este doctrina care proclam, libera concuren, pe pia,1 neintervenia 4tatului *n economie i are ca principiu fundamental proprietatea individual,.1 !iberalismul are o dubl, origine1 *n func+ie de dou, mari paliere suprapuse H cel al gGndirii politico?filosofice1 respectiv cel al gGndirii economice5 1. Revolu+iile politice engle., -i france., din secolele 'EII?'EIII ce duc c,treapari+ia liberalismului politic1 *n conte:tul afirm,rii statului na+iune. 2. Revolu+ia industrial, ce are loc mai *ntGi *n %nglia1 trecGnd mai apoi pecontinentul european1 ce duce c,tre apari+ia liberalismului economic. %mbele direc+ii5

Articol Liberalismul n relaiile internaionale, http://optdolari.blogspot.com/2 11/ 3/scoala!liberalismului! clasic!in.html "#i$itat 2%.1 2 13&. '

? se *ntrep,trund -i se poten+ea., reciproc1 pornind din direc+ii diferite dar finalmente aDungGnd s, argumente.e *n favoarea unui set specific de valori -iprincipii1 ce fac referire *n principiu la reali.area celui mai bun aranDament politico?institu+ional capabil a proteDa -i totodat, *ncuraDa ac+iunile libere ale individului. ? presupun o vi.iune aparte asupra naturii umane1 element ce repre.int, piatra de temelie *n Durul c,reia se structurea., conceptele doctrinei. %stfel1 individual uman este v,.ut ca fiind *n mod fundamental ra+ional1 motivat e:clusiv de interesele proprii1 considerate *n termenii ma:imi.,rii cG-tigurilor. Din acest punct de vedere1 discu+ia principal, *n liberalism se a:ea., pe gestionarea rela+iei individ?stat1 *n ideea construirii unei rela+ii optime *ntre acestea.2

2. Conceptele fundamentale ale liberalismului.

Ealorile liberale fundamentale sunt libertatea individual,1 creativitatea individual,1 responsabilitatea i independena personal,1 respectul drepturilor indivi.ilor1 egalitatea *n faa legii. !iberalismul este definit prin 8 concepte de ba.,5 1. libertatea individual, ? este definit, ca fiind dreptul de a aciona f,r, nici o constrGngere impus, din e:terior1 cu condiia s, nu afecte.e drepturile i libert,ile legitime ale celorlali indivi.i. 2. proprietatea privat, ? este dreptul individului de a dispune de re.ultatele activit,ilor sale1 de bunurile care?i aparin. @roprietatea include dreptul la via, i cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate i re.isten, la opresiune deriv, din acestea. . responsabilitatea individual, ? proclam, individul ca singur r,spun.,tor pentru aciunile sale proprii. 8. egalitatea *n faa legii ? deriv, din principiul responsabilit,ii individuale5 fiecare individ r,spunde pentru propriile fapte1 indiferent de avere1 se:1 naionalitate1 profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale. !iberalismul proclam, libertatea individului ca fiind problema central, a societ,ii umane i sublinia., rolul statului *n a susine i consolida proprietatea privat, v,.ut, ca o condiie f,r, de care nu se poate de.volta neGngr,dit spiritual uman. !iberalismul *i are r,d,cinile *n secolul 'I'. O form, a liberalismului classic a fost cunoscut sub numele de idealism. @aradigma liberal, susine c, pacea repre.int, un obiectiv maDor pentru meninerea prosperit,ii economice i de
2

Kathleen G. Donohue. Freedom from Want: American Liberalism and the Idea of the Consumer (Ne Intellectual and Cultural "istor#$%. &ohns "o'(ins )ni*ersit# +ress.% (*i,itat -../0.-0/1$.

!tudies in American

aceea creterea rolului instituiilor democratice este fundamental. E:tinderea regimurilor democratice pe scar, planetar, va permite meninerii p,cii. An anii I=J ai secolului trecut liberalismul va trece la o nou, fa., intitulat, neoliberalism. %ceast, coal, de gGndire recunoate caracterul anar)ic al sistemului internaional ca urmare a lipsei unei mondiale susceptibile s, ordone.e i s, conduc, sistemul1 dar nu e:clude e:istena unor grade diferite de interdependen,1 *n cadrul c,rora cooperarea este posibil,.

3. Concepte fundamentale i principii ale liberalismului politic.

Etapizarea liberalismului politic. 1. !iberalismul clasic1 BsfGr-itul secolului al 'EIII?lea -i prima Dum,tate asecolului al 'I' lea6 ? perioada *n care se definitivea., -i se coagulea., ceea cenumim gGndirea liberal,. %cum se pun ba.ele liniilor de for+, ce definescliberalismul -i se constituie doctrina liberal,. 2. !iberalismul la putere. BDup, a doua Dum,tate a secolului 'I'6 Hliberalismul sufer, mai multe muta+ii1 *n special legate de asumarea puterii -ide aplicarea principiilor liberale *n spa+iul public. O dimensiune pregnant, pecare o adopt, liberalismul este aceea legat, de ideea de na+iune1 *n special pecontinent. a. Construc+ia politic, impus, de liberalism este aceea a uneidemocra+ii institu+ionale puternice1 care se focali.ea., *n special peconstruc+ia statului na+ional. De altfel1 du-manul liberalismului *n aceast,perioad, *ncetea., s, mai fie *n special conservatorismul1 noii c)allengeri fiindsocialismul -i anar)ismul. b. An perioada de dup, primul r,.boi mondial liberalismul *ncearc, s, *-i revi.uiasc, rela+ia cu ideea social, adoptGnd modelul economic0eKnesian care se va repercuta -i *n politicile sociale -i *n cele ce +in de *ns,-iesen+a liberalismului B*n special individualismul6. Construc+ia teoretic, ce seimpune acum este una vi.Gnd drepturile -i libert,+ile persoanei *n raport cuansamblul social -i cu statul. c. Dup, al doilea r,.boi mondial asist,m la o re*ntoarcere a liberalismului la modelul clasic1 de-i aceast, etap, este mai degrab, pus, sub spectrul conservatorismului. Totu-i ideea liberal, cu modific,rile ap,rute *nperioada interbelic, continu, s, repre.inte -i ea o tendin+, a liberalismului contemporan.

Articol )Liberalismul, http://ro.*i+ipedia.org/*i+i/Liberalism "#i$itat 2%.1 .2 13&. ,

Concepte fundamentale i principii. Teoria ce fundamentea., gGndirea politic, liberal, este cea a contractului social. Conform dreptului natural1 to+i oamenii sunt egali1 fapt ce conduceimplicit c,tre ideea cf c,reia nimeni nu se poate bucura de dreptul moral dea?i guverna pe egalii s,i f,r, a beneficia de e:presia consim+,mGntuluilorLM afirm, c, puterea politic, legitim, vine de la popor1 impunGnd astfel principiul suveranit,+ii populare. %stfel Contractul 4ocial este actul prin care poporul *-i e:ercit, suveranitatea -i astfel crea., un guvern,mGnt pe care *l aprob,. Teoriile contractualiste BNobbes1 !oc0e1 Rousseau61 pre.int, cGteva elemente comune5 1. @resupun e:isten+a unei st,ri natural H condi+ie *n care nu e:ist,guvern,mGnt1 iar acesta este conceput de c,tre indivi.i *n mod ra+ional -i deliberat. 2. E:isten+a legii natural H v,.ut, ca set de adev,ruri absolute1 universale-i eterne1 repre.entGnd m,sura prin care trebuie anali.at comportamentuluman7 dat fiind caracterul etern -i absolut al !N1 aceasta trebuie s, se aplicefiec*rei persoane *n mod egal LM to-i oamenii sunt lega+i *n mod egal de uncod de conduit, moral,1 fiecare datorGnd celorlal+i o anumit, considera+ie1definit, ca drepturi natural. . %cordul ce e:ist, *n privin+a ideii c, to+i oamenii sunt ra+ionali L indivi.ii sunt *n general capabili a *n+elege problemele proprii -i de a le re.olva prin intermediul apelului la propria lor ra+iune. Conceptele fundamentale ale gndirii politice liberale5 libertate1 egalitate1 individualitate -i ra+ionalitate H construite plecGnd de la dreptul natural1 adic, de la premisa c, oamenii se nasc cu anumite drepturi inalienabile1 care decurg din calitatea lor intrinsec, H -i anume aceea c, sunt *n.estra+i cu ra+iune. !ibertatea este un dat *nn,scut al fiec,rui om1 pentru c, acesta de la natur, se bucur, de liber?arbitru1 adic, poateface diferen+a *ntre bine -i r,u1 -i deci poate alege *ntre acestea dou, o anumit,conduit,. Conceptul de libertate st, astfel la ba.a e-afodaDului pe care se construie-te *ntregul edificiu al ideologiei liberale. Individualismul ? concep+ia despre natura uman, ? *n liberalismeste de obicei optimist,. Individul este singura realitate1 consider, liberalii1 toatecelelalte concepte reducGndu?se la acesta. Conform dreptului natural1 individul *-i este st,pGnul propriului corp -i propriei voin+e1 fiind prin aceasta proprietar LM De aici decurge ideea c, proprietatea este natural LM orice individ avGnd o proprietate1pe aceea a propriului corp1 iar individul nu este prin nimic dator societ,+ii1bunurile pe
-

care o persoan, le produce fiind e:tensii ale corpului -i deci propriet,+i ale acesteia. &iecare persoan, este condus, de propriile interese -i pasiuni1 -i este prin defini+ie cel mai bun Dudec,tor al propriului interes1 deci institu+iile trebuie s, evite s, Dudece pentru indivi.i1 care -tiu cel mai bine ce fac.Din aceast, cau.,1 liberalismul nu poate accepta nici o responsabilitate colectiv, sau institu+ional,1 c,ci binele sau r,ul sunt doar concepte ale individualit,+ii. Drepturi i democra ie. Trebuie spus c, liberalismul nu a fost de la bun *nceput adeptul democra+iei universale1 fiind mai degrab, adeptul unei democra+ii meritocratice. Dar acest principiu nu se putea *mp,ca cuideea drepturilor civile e:tinse datorit, credin+ei lor *n dreptul natural. Dreptul natural a repre.entat pentru maDoritatea liberalilor Bfrance.i1 liberali radicali britanici sau coloni-ti americani6 mai degrab, o arm, revolu+ionar, *mpotriva guvern,mintelor deDa stabilite1 folosit, mai mult pentru a re.olva problem privind libera e:presie1 asocierea religioas, sau politic,1 re.olvarea unor probleme economice ale s,racilor decGt *n scopul stabilirii unui guvern,mGnt democratic. De aceea liberalismul a ales folosirea conceptului de drepturi *n conte:tul democra+iei1 utili.Gnd sintagma ? drepturi democratice. @rin urmare1 pot fi enumerate cGteva dimensiuni ale liberalismului1 i anume5 1. Dimensiunea moral, 5 a. !ibertatea personal, H const, *n toate acele drepturi caregarantea., protec+ia individului *n fa+a guvern,mGntului. %ceste drepturi trebuie s, fie garantate printr?o lege cu proceduri cunoscute -i trebuie s, corespund, libert,+ilor individuale H libertatea de a gGndi1 de a comunica -ide a te asocia. b.!ibertatea civil, H const, *n de.voltarea acelor canale libere -i po.itive precum -i a acelor arii care indic, activitatea -i participarea cet,+enilor la via+a statului. %ceast, implic, libertatea de e:primare *nraport cu legea -i e:cluderea cen.urii1 diseminarea liber, a ideilor politice -iformarea de asocia+ii politice apte s, impun, noi politici de de.voltare cet,+eneasc,. !ibertatea civil, trebuie s, fie ap,rat, printr?o legefundamental, H Constitu+ia H care s, se raporte.e egal la to+i cet,+enii.8 c.!ibertatea social, H se refer, la ceea ce numim ast,.i egalitate de-anse -i mobilitate social,. Este dreptul tuturor cet,+enilor Bast,.i indiferentde ras,1 se: sau religie6 de a ocupa o po.i+ie *n cadrul societ,+ii conform, custatutul lor *n func+ie de merite1 preg,tire -i capacit,+i H c,ci altfel
'

Articol )Liberalismul din .e#ista 22, /ditat:12. 1.2 33-(.html "#i$itat 2%.1 .2 13&.

-, http://***.re#ista22.ro/autoritarism!si!liberalism! 0

libert,+ile individuale devin doar o prescrip+ie formal, -i goal, de con+inut. De aceea sintagma cea mai comun, liberalismului este5O !ibertate pentru toat, lumeaO. 9 2.Dimensiunea politic,5 a.Consensul particular H orice individ care este parte la contractul politic Bstatul6 trebuie s, fie de acord cu acest contract Badic, s, consimt, la formarea contractului politic1 s, ia parte la deci.ie -i s, se supun, deci.iei pe care ansamblul o ia6. @entru /o)n !oc0e sursa autorit,+ii politice -i a puterilor statului asupra cet,+enilor const, *n consensul poporului. De aceea1 statul ar trebui s, aib, ca scop ultim pre.ervarea drepturilor naturale5 la via+,1 libertate -i proprietate. b.Repre.entarea H ideea lui /o)n !oc0e despre sistemul repre.entativ era ba.at, pe conceptul de consens particular H autoritateapolitic, derivGnd direct de la popor. Din acest motiv1 el d,dea legislativului dreptul de a lua deci.ii f,r, nici o limit,1 c,ci teoria sa se aplica doar unuinum,r mic de cet,+eni H cei care posedau proprietate. 3ai tGr.iu s?a aDuns laconclu.ia c, dreptul de deci.ie nu este nelimitat H el nu trebuie s, intre *nconflict cu c)iar drepturile naturale1 adic, acele drepturi care stau la ba.a capacit,+ii cet,+enilor de fi repre.enta+i liber -i egal. c.Constitu+ionalismul H se refer, la restrGngerea puterii oric,reia dintre puteri1 principiul separa+iei puterilor *n stat H fiecare putere s, o restrGng, pe cealalt,. De aceea este nevoie de o Constitu+ie scris,1care s, delimite.e func+iile fiec,rei puteri *n parte1 -i s, asigure libert,+ile fundamentale ale cet,+enilor1 dar -i restric+iile care se impun acestora. $uvern,mGntul trebuie s, fie atGt limitat cGt -i responsabil1 iar pentru aceasta trebuie s, fie impuse alegeri periodice. CGinele de pa., trebuie s,fie sistemul Dudiciar1 care s, prevad, -i o curte constitu+ional, considera /eremK #ent)am1 care a -i *ncercat s, dea 3arii #ritanii o Constitu+ie uria-, de apro:imativ =JJ de pagini. d.4uveranitatea popular, H /./. Rousseau g,se-te sursa autorit,+ii1 la fel ca -i /o)n !oc0e1 *n popor. Dar pentru aceasta poporul trebuie s, fie suveran1 iar suveranitatea sa este Pinalienabil,1 infailibil, -i indestructibil,Q. Ampotriva celor care se pronun+au pentru guvern,mGnt repre.entativ el se pronun+, pentru directa guvernare a poporului H c,ci nu e:ist, restrGngeri ale voin+ei populare H prin voin+a general,. %cest principiu conduce automat la o mai mare putere a legislativului *n raport cucelelalte institu+ii care trebuie s, i se supun,. Dar1 pe de alt, parte1 acela-i principiu nu prevede e:plicit e:isten+a mai multor opinii1 c,ci poporul este v,.ut ca -i un *ntreg. %cest ultim punct este cel care *ntemeia., leg,tura dintre socialism -i liberalism.
(

Articol )Liberalismul politic 1n anali$a rela2iilor internationale, http://ru.scribd.com/doc/1,2',10-0/1! Liberalismul!Liberalismul!in!.elatiile!3nternationale "#i$itat 2%.1 .2 13&. %

Immanuel 2ant H 1<28?1=J8 H *n 4pre pacea etern, B1<>96 H enumer, cGteva condi+ii necesare pentru a pune cap,t r,.boaielor -i pentru a crea o stare permanent, de pace1 care conduceau c,tre emergen+a unei lumi alc,tuite din republici constitu+ionale1 asociind nivelul de agresivitate al actorilor pe scena interna+ional, cu tipul de regim adoptat. Ei.iunea sa repre.int, prima versiune a teoriei p,cii democratice H considera c, maDoritatea oamenilor nu ar vota pentru intrarea *ntr?un r,.boi de agresiune1 ci doar *ntr?unul defensiv. %stfel1 dac, toate na+iunile s?ar organi.a *n republici democratice1 r,.boaiele ar iesi de pe scena istoriei1 statele agresoare disp,rGnd.

!tudiu de caz" #iberalismul modern i contemporan.

Critica liberalismului clasic. Dup, cum am v,.ut1 pentru liberalismul clasic modelul pie+ei libere trebuia s, fie un panaceu universal pentru de.voltarea -i bun,starea unei societ,+i civili.ate. Realitatea celei de a doua Dum,t,+i a secolului al 'I'?lea a infirmat aceast, vi.iune1 *n special datorit, emergen+ei unei noi clase sociale1 proletariatul1 care nu participa efectiv la pia+a liber, ci doar o alimenta cu produse f,r, *ns, a beneficia de capitalul ob+inut din sc)imbul efectuat direct pe pia+,. Cre-terea disparit,+ii sociale1 accentuarea clivaDelor centru periferie -i celor *ntre clasele sociale a f,cut ca1 *n final1 liberalismul s, fie perceput ca un r,u absolut. @e de alt, parte1 liberalismul economic a devenit principalul factor ideologic de sus+inere a colonialismului *n+eles ca un miDloc rapid de formare -i de.voltare a pie+ei libere.Colonialismul1 de-i *-i are mai degrab, sorgintea *n ideologiile europocentriste -i rasiste1 a adus beneficii perspectivei liberale asupra capitalismului1 ceea ce a impus o anumit, leg,tur,1 dac, nu c)iar o suprapunere a ideii de capitalism pe liberalism. %cu.at, din toate p,r+ile de a fi devenit o ideologie de stat *mpotriva societ,+ii -i de a?-i fi tr,dat idealurile revolu+ionare1 liberalismul a tins s, *-i g,seasc, noi dimensiuni ideologice. %ceast, *ncercare nu a mai fost una u-oar,1 pentru c, o parte din sus+in,torii liberalismului s? au transformat *n conservatori1 ap,rGnd o ordine social, deDa impus,. 4pre deosebire de perioada de *nceput a liberalismului1 cGnd acesta era singur pe pia+a ideologiilor Bsub ve-mGntul s,u g,sindu?-i ad,post -i teorii destul de ciudate dar care *ncercau s, se auto?defineasc, ca liberale61 *n a doua Dum,tate a secolului 'I' apar competitori ideologici e:trem de puternici cu care liberalismul trebuie s, lupte. Iar postura de a se afla la putere nu este una tocmai comod, pentru un liberal care *nainte se declara anti?etatic.
1

@e de alt, parte1 c)iar -i *nconDurat de critici1 liberalismul continua s, posede o arm, redutabil, pe care o impusese *n anii anteriori aproape *n *ntreaga Europ, ? democra+ia liberal,. @lecGnd de la acest construct politic1 liberalismul -i?a modelat strategiile de adaptare la confruntarea ideologic,. Antre anii 1==<?1> J putem vorbi de dou, curente principale ce se propag, *n sGnul liberalismului5 liberalismul social si cel neo?clasic. %cest clivaD se va men+ine -i *n perspectiva liberalismului contemporan.
1. !iberalismul social5 Cum spuneam de la bun *nceput1 scopul liberalismului clasic era s,

limite.e la ma:imum rolul statului *n societate1 reducGndu?l la FDandarmul de noapte al societ,+iiF cum *l definea #enDamin Constant. Desigur1 o limitare total, a statului *n sensul dorit de liberali nu s?a produs niciodat,1 dar rolul statului *n raporturile cu societatea -i *n special cu pia+a s?au diminuat considerabil. %ceast, diminuare a produs -i unele disfunc+ionalit,+i tot mai vi.ibile *n timp1 cum ar fi monopolul particular sau clivaDele tot mai vi.ibile *ntre cei boga+i -i cei s,raci. %ceste principii care au fost deDa1 *n mare m,sur,1 adoptate -i de partide care nu sunt neap,rat liberale1 dar accept, ca fundamental Docul democratic sunt1 *ncastrate *n liberalism1 dar1 la suprafa+,1 lupta ideologic, se d,1 deDa1 pe alte criterii. An primul rGnd1 criteriile privind libertatea adoptate de liberalismul contemporan sunt cele legatede diferen+a *ntre asumarea politicilor sociale -i a accept,rii Rell?fare state?ului sau a reDect,rii lui. Desigur1 temporal acest diferend care a divi.at liberalismul datea., de mai bine de un secol1 dar1 dup, o perioad, de sc)imbare a paradigmei B*n special datorit, r,.boiului rece61 problema revine tot mai acut, *n condi+iile globali.,rii. An acest Doc1 liberalismul romGnesc a fost dintotdeauna e:centric1 *n special datorit, diferen+elor de climat politic. @reocuparea permanent, liberalismului romGnesc de la sfGr-itul secolului al 'I'?lea -i pGn, la sfGr-itul celui de al doilea r,.boi mondial a fost moderni.area rapid, a RomGniei -i conectarea ei la dimensiunea economic, european, a acelor timpuri. %ceast, *ncercare e:trem de l,udabil, a presupus un continuu e:erci+iu al puterii1 fie reale fie virtuale -i mai pu+in o structurare ideologic, a ideii liberale romGne-ti. 3ai mult1 datorit, unor condi+ii istorice specifice1 liberalismul romGnesc nu -i?a construit ideologia luptGnd *mpotriva unui etatism e:cesiv Bpentru c, *n bun, m,sur, liberalii au fost cei care au condus statul6 -i nici1 mai tGr.iu1 *mpotriva socialismului colectivist1 ca *n ca.ul +,rilor occidentale. Construc+ia ideologic, liberal,1 atGta cGt, a e:istat1 a avut mai mult o dimensiune na+ional,1 punGnd *n centru construc+ia unei na+iuni -i a unui stat prosper -i liber. Dar1 atGt statul cGt -i na+iunea sunt concepte abstracte1 iar liberalismul romGnesc s?a compl,cut *n a emite abstrac+iuni. Desigur1 c, *n acea perioad, s?au impus politici privind situa+ia familiei -i s?a *ncercat *mbun,t,+irea
11

situa+iei acesteia1 dar efectele nu au fost e:traordinare. 4itua+ia femeii nu s?a *mbun,t,+it considerabil1 modelul c)iar cel mai liberal p,strGndu?se de tip patriar)al.

An perioada comunist, dimensiunea politic, liberal, antebelic, a fost ideali.at, de pu+inii supravie+uitori ai respectivei perioade1 astfel *ncGt dup, revolu+ie ei au reiterat modelul interbelic1 neacceptGnd c, situa+ia politic, -i economic, era cu totul alta. De altfel -i modelul ideologic liberal occidental s?a sc)imbat e:trem de mult1 ast,.i fiind foarte greu s, mai decele.e *ntre diverse orient,ri ce se declar, liberale. @rincipala divergen+,1 cum spuneam1 este cea *ntre statul bun,st,rii generale -i liberalismul de tip clasic1 a statului minimal. Dac, liberalismul statului minimal1 sau neoclasic1 este de fapt perpetuarea sub alte dimensiuni a liberalismului clasic1 -i *ncercarea acestuia de a poten+a capitalismul *n forma sa benefic,1 liberalismul bun,st,rii este o redimensionare a liberalismului de la individualism spre societate. !iberalismul bun,st,rii nu are o istorie recent,1 a-a cum s?ar putea crede. Anc, de la sfGr-itul secolului al 'I'?lea1 cGnd liberalismul intrase *ntr?o cri., teoretic, profund,1 fiind eliminat aproape peste tot de socialism Bmai pu+in *n +,rile est europene1 unde liberalismul a fost *ntotdeauna un liberalism de stat61 unii ideologi liberali au consim+it la compromisul cu ideea de egalitate social, -i au *ncercat s, tempere.e vi.iunea capitalist, e:istent, *n doctrina lor. @rimul care a introdus acest curent a fost T..N.$reen B1= 2?1==;61 -i prin el liberalismul a atins o nou, dimensiune ? cea social,. $reen -i?a construit teoria pe distinc+ia *ntre dou, feluri de a privi libertatea5 libertatea negativ, -i libertatea po.itiv,. !ibertatea negativ, era cea propus,1 anterior1 de clasicii liberalismului1 adic, acea libertate care e:ist, doar *n absen+a constrGngerii. Dar1 consider, el1 aceasta nu e singura perspectiv, asupra libert,+ii1 ea poate *nsemna -i ceva po.itiv1 adic, capacitatea po.itiv, de a face ceva. Dar aceast, capacitate po.itiv, nu e:ist, decGt *n m,sura *n care e:ist, libertate de -anse1 c,ci cineva care nu are oportunitatea de a face un lucru pe care l?ar putea face nu este liber1 adic, este constrGns obiectiv s, nu *l fac,. Iar lipsa oportunit,+ii este dat,1 consider, $reen1 de s,r,cia cronic, a unei societ,+i1 care conduce la inegalitatea -anselor1 iar dac, admitem acest lucru1 oricine aprecia., libertatea individual, va dori s, fac, ceva pentru a dep,-i circumstan+ele care constituie obstacole atGt de mari *n calea libert,+ii. De aceea el propunea1 al,turi de al+i liberali adep+i ai societ,+ii bun,st,rii1 c, societatea ac+ionGnd prin guvern,mGnt ar trebuie s, se implice activ *n educa+ie1 sistemul sanitar -i s, reglemente.e condi+iile de
12

munc, ale proletarilor1 care astfel s?ar apropia de libertate. STU termeni care au alte conota+ii decGt cei propu-i1 mai tGr.iu de Isaia) #erlin1 dar care probabil l?au influen+at. Te.ele lui $reen s?au materiali.at mult mai tGr.iu1 abia *n a doua Dum,tate a secolului ''1 filtrate prin teoria lui economic, propus, de lordul /o)n 3aKnard 2eKnes. %cesta sus+ine c, statul ar trebui s, se implice *n economie1 nu atGt direct1 *n sensul socialismului1 cGt mai ales indirect prin intermediul ta:elor -i impo.itelor1 care au rolul s,Facorde.eF economia cu momentul economic. CGnd pre+urile cresc1 guvernul ar trebui s, creasc, impo.itele pentru a reduce c)eltuielile consumatorilor -i a reduce astfel infla+ia. CGnd pre+urile se stabili.ea., ar trebui s, scad, impo.itele -i ta:ele sau s, creasc, programele sociale pentru a stimula economia -i a p,stra -omaDul sc,.ut1 printr?o ocupare a for+ei de munc, cGt mai adecvat,. %nii V;J au adus F*mplinireaF ideologic, a liberalismului bun,st,rii1 *n sensul c,1 al,turi de perspectiva economic, a egali.,rii -anselor1 s?a introdus -i perspectiva civico?etic, privind egali.area posibilit,+ilor de afirmare a diferen+elor dintre cet,+enii aceluia-i stat. An ace-ti ani1 *n special datorit, presiunilor venite din partea unor minorit,+i etnice -i apoi se:uale1 liberalii au adoptat o linie e:trem de permisiv, a capacit,+ii de e:primare a diferen+elor dintre minoritari1 etnici1 se:uali1 religio-i etc. -i maDoritari. !iberalii bun,st,rii au militat nu numai pentru eliminarea oric,rei discrimin,ri dar -i pentru oferirea de avantaDe sociale -i economice tuturor celor care sunt considera+i discrimina+i.%ceast, op+iune a adus linia liberalismului bun,st,rii *n tab,ra a ceea ce *n anii V<J?=J s?a numit Noua 4tGng,.

2. !iberalismul neo?clasic. Antregului e-afodaD al liberalismului bun,st,rii i s?a opus1 permanent -i constant1 liberalismul neoclasic1 sau liberalismul de orientare profund concuren+ial,1 cel care se ba.ea., e:clusiv pe libertate *mpotriva egalit,+ii -i egali.,rii1 de orice fel. %cest tip de liberalism nu difer, prea mult de modelul secolului al 'I'?lea1 avGnd ca obiectiv de.voltarea -i bun,starea prin *nt,rirea concuren+ei libere dintre cet,+eni. El este adeptul unui capitalism total1 *n care statul se implic, doar ca un regulator al pie+ei BavGnd *n sarcin, numai sistemul normativ ? Dusti+ia ? -i cel punitiv6 -i nici *ntr?un ca. *n reglarea societ,+ii. Reglarea societ,+ii este v,.ut, ca un abu. de putere -i deci o limitare a libert,+ii individuale1 considerat, bunul suprem al ordinii capitaliste. De-i a beneficiat de doctrinari -i teoreticieni de prim, mGn, Bcum ar fi NaKe01 &riedman -i al+ii6 acest tip de liberalism a fost perceput mult, vreme ca un e:erci+iu intelectual1 iar de
13

ideologii sociali-ti ca premisa fundamental, pentru fascism. An anii V;J?<J el nu avea aproape nici un adept1 fiind considerat mult prea de dreapta -i c)iar dep,-it. Din acest motiv1 titulatura sa a fost deseori aceea de neoconservatorism sau c)iar de conservatorism contemporan. Ans,1 *n anii V=J acest tip de ideologie1 -i *n special *n partea sa economic?monetarist,1 a reu-it prin doi politicieni de marc, B3argaret T)atcer -i Ronald Reagan1 urma+i apoi de Nelmut) 2o)l6 s, se impun, ca o ideologie de succes. 3ai mult ea a devenit apoi -i ideologia oficial, a globali.,rii pGn, prin anii V><?>= Banii *nceputului recesiunii globale6.

@utem deduce clar din pre.entarea de mai sus c, mai degrab, liberalismul bun,st,rii este cel care se preocup, mai *ndeaproape de problema familiei -i a femeilor1 creGnd politici *n contact direct cu mi-c,rile feministe Bcare1 multe dintre ele1 *mp,rt,-esc punctul de vedere privind egalitatea sau promovarea de -anse pentru femei -i alte minorit,+i6. %ceste disensiuni dintre ideile liberale a f,cut ca liberalismul s, sub.iste mai mult prin ideologie1 decGt prin partide cu titulaturi ca atare. An Europa num,rul partidelor declarat liberale este nesemnificativ1 liberalismul ascun.Gndu?se1 cum spuneam1 *n programele altor partide1 *n special conservatoare. Dar aceasta nu *nseamn, c, ideea liberal, nu are suficiente resurse s, renasc, oricGnd este nevoie de ea.;

CONC#U$IE
An conclu.ie pot afirma c,1 liberalismul este un curent ideologic i social?politic care promovea., libertatea i egalitatea *n dreptul internaional. !iberalii1 ca repre.entani ai acestui curent1 *mbr,iea., o gam, larg, de opinii *n funcie de modul de *nelegere a acestor opinii1
,

Articol )Liberalismul modern, http://***.uni#ersulromanesc.com/ginta/threads/12,3!Liberalismul! 4octrine!politice!contemporane!"2& "#i$itat 2%.1 .2 13&. 1'

*ns, maDoritatea dintre acetia susin unele idei fundamentale cum ar fi constituionalismul sau democraia liberal,. De asemenea1 acetia promovea., idei ca alegeri libere i concrete1 o caracteristic, foarte important,1 specific, unui stat democrat al perioadei contemporane. %cetia susin idei ca drepturile omului i comerul liber1 fiind fundamentale unei societ,i contemporane1 *n viaa fiec,rui stat. De asemenea1 liberalismul ca curent cuprinde mai multe tendine intelectuale i tradiii1 *ns, curentul dominant este liberalismul social1 care a devenit popular *ncepGnd cu secolul ''. Conform opiniei liberalilor1 sistemul internaional repre.int, modalitatea *n care sunt organi.ate relaiile dintre stat i societate1 influenea., *n mod simitor comportamentul statului la nivel naional. $%E&$ 1 #iberalismul economic.

%I%#IO&RA'IE
1. 2at)leen $. Dono)ue. W&reedom from Xant5 %merican !iberalism and t)e Idea of t)e

Consumer BNeR 4tudies in %merican Intellectual and Cultural NistorK6Q. /o)ns Nop0ins UniversitK @ress .
1(

2. WT)e Economist1 Eolume 811 Issues <>>9?<>><Q. T)e Economist. 3. 4e)ldon 4. Xolin. W@olitics and Eision5 ContinuitK and Innovation in Xestern @olitical

T)oug)tQ. @rinceton UniversitK @ress. EdRin #roRn &irmage1 #ernard $. Xeiss1 /o)n Xoodland Xelc). WReligion and !aR5 #iblical?/udaic and Islamic @erspectivesQ. Eisenbrauns.
'. /o)n /osep) !alor. WCKclopYdia of @olitical 4cience1 @olitical EconomK1 and of t)e

@olitical NistorK of t)e United 4tatesQ. Nabu @ress.

(. http://***.contributors.ro/anali$e/liberalismul!ca!atitudine!intelectuala!este!el!oare! posibil!in!conte5t!romanesc/ "#i$itat 2%.1 .2 13&.

1,