CUPRINS 1. INTRODUCERE N FLORICULTUR............................ 1.1. Definiia, obiectul de studiu........................................ 1.2. Importana floriculturii............................... 1.3. Istoricul floriculturii................................................... 1.4.

Caracteristicile produciei floricole.................................... 1.5. biecti!e "n cultura florilor................................................ 1.$. rient%ri &i tendine pe plan mondial................................. 1.7. 'ituaia actual% a culturii florilor........................................ 2. CLASIFICAREA PLANTELOR FLORICOLE 2.1. Clasificarea botanic% &i denumirea plantelor.............. 2.2. Clasificarea dup% durata ciclului biolo(ic...................... 2.3. Clasificarea dup% locul de ori(ine...................... 2.4. Clasificarea dup% locul de cultur%.. 2.5. Clasificarea dup% "nsu&irile decorati!e &i modul de folosire 3. PARTICULARITI MORFOLOGICE I BIOLOGICE ALE SPECIILOR FLORICOLE................. 3.1. r(anele !e(etati!e.................................................... 3.1.1. )%d%cina................................................... 3.1.2. *ulpina..................... 3.1.3. ,run-a.. 3.2. r(ane de reproducere.................................................... 3.2.1. ,loarea.. 3.2.2. ,ructul &i s%m.na 4. RELAIILE PLANTELOR FLORICOLE CU FACTORII ECOLOGICI................. 4.1. /umina............................................................................ 4.2. *emperatura.... 4.3. 0pa.................................................. 4.4. 0erul....................................................... 4.5. 'ubstratul de cultur%....................................... 4.5.1. Componente utili-ate "n pre(%tirea substraturilor 4.5.2. )eacia substratului........................................ 4.5.3. Coninutul solului "n elemente nutriti!e.......... 4.5.4. 1n(r%&%minte folosite "n floricultur%.......... 4.5.5. ,ertili-area "n floricultur%.......... 4.5.5.1. ,ertili-area culturilor floricole "n c.mp 4.5.5.2. ,ertili-area culturilor floricole "n spaii prote2ate 5. SPAII PENTRU CULTURA PROTEJAT A PLANTELOR FLORICOLE................................. 5.1. 'erele........................................................................ 5.2. )%sadniele................................................................ 5.3. 'olariile......................................................................... 6. NMULIREA SPECIILOR FLORICOLE.................... $.1. 1nmulirea se3uat% 4prin semine5................................. 4 4 5 7 9 1# 12 12 15 15 17 21 23 24 2$ 2$ 2$ 2+ 32 34 34 3$ 3+ 39 41 43 45 4$ 4$ 49 5# 5# 51 51 52 55 55 5+ $# $2 $2

$.1.1. Caracteristicile te6nice &i biolo(ice ale seminelor.. $.1.2. 7erminaia seminelor de flori........................... $.1.3. 8re(%tirea seminelor de flori "n !ederea sem%natului $.1.4. Influena factorilor de mediu asupra (erminaiei seminelor de flori.. $.1.5. 'em%natul "n floricultur%... $.2. 1nmulirea ase3uat% 4!e(etati!%5....... $.2.1. 1nmulirea prin buta&i.. $.2.2. 1nmulirea prin di!i-area tufei. $.2.3. 1nmulirea prin stoloni. $.2.4. 1nmulirea prin dra2oni. $.2.5. 1nmulirea prin ri-omi.. $.2.$. 1nmulirea prin marcota2.. $.2.7. 1nmulirea prin r%d%cini tuberi-ate.. $.2.+. 1nmulirea prin bulbi $.2.9. 1nmulirea prin tuberculi.. $.2.1#. 1nmulirea prin tuberobulbi.. $.2.11. 1nmulirea prin mu(uri ad!enti!i. $.2.12. 1nmulirea prin altoire.. $.2.13. 1nmulirea in vitro 7. NFIINAREA CULTURILOR FLORICOLE I LUCRRILE GENERALE I SPECIALE DE NTREINERE.. 7.1. /ucr%ri de "nfiinare &i "ntreinere a culturilor floricole "n c.mp 7.2. /ucr%ri de "nfiinare &i "ntreinere a culturilor floricole "n spaii prote2ate... 7.2.1. 1nfiinarea &i "ntreinerea culturilor floricole la sol... 7.2.2. 1nfiinarea &i "ntreinerea speciilor floricole culti!ate "n !ase de !e(etaie. . RECOLTAREA! CONDIIONAREA! PSTRAREA I "ALORIFICAREA FLORILOR I PLANTELOR DECORATI"E........ +.1. )ecoltarea......................................................................... +.2. 'ortarea..... +.3. Calibrarea............................................. +.4. 8%strarea florilor t%iate.......................................... +.5. 0mbalarea &i !alorificarea florilor t%iate.............. +.$. 9alorificarea plantelor floricole culti!ate la (6i!ece....... B I B L I O G R A F I E..........................................................

$2 $3 $4 $5 $$ $9 7# 73 74 74 75 75 77 77 77 7+ 7+ 7+ +# +3 +3 +$ +$ +9 93 93 94 95 9$ 9+ 99 1#5

CAPITOLUL

INTRODUCERE N FLORICULTUR 1.1. D#$%&%'%(! )*%#+,-. /# 0,-/%F.)1%+-.,-1( este una din ramurile de ba-% a 6orticulturii, a!.nd ca obiect de studiu particularit%ile morfolo(ice &i biolo(ice, cerinele fa% de factorii de mediu, metodele de "nmulire, te6nolo(iile de culti!are &i modul de utili-are a speciilor floricole. Ca &tiin% F.)1%+-.,-1(, studia-% plantele ornamentale, aparin.nd urm%toarelor cate(orii: specii erbacee decorati!e prin flori, frun-e, fructe sau port, culti!ate afar% sau "n spaii prote2ate 4Salvia, Zinnia, Coleus, Lathyrus, Cyclamen, Gerbera etc.5; specii lemnoase arbusti!e cu frun-i&ul persistent culti!ate "n sere 4Azaleea, Camelia, Dracena, Ficus, 8almieri etc.5; specii de arbu&ti ornamentali care se pretea-% la cultura forat% 4 Syringa, Forsythia, Rosa etc.5. F.)1%+-.,-1( ca disciplin% de studiu pre-int% dou% p%ri distincte: Floricultura general care studia-% morfolo(ia &i ecolo(ia plantelor floricole, clasificarea lor, metodele de "nmulire &i particularit%ile producerii materialului s%ditor, te6nolo(iile de culti!are &i modalit%ile de recoltare, p%strare &i !alorificare a florilor. Floricultura special care studia-% particularit%ile morfolo(ice &i biolo(ice ale fiec%rei specii, cu referire la metodele specifice de cultur% a acestora. /a ba-a culti!%rii speciilor floricole stau o serie de cuno&tine de la alte discipline fundamentale. 0stfel, pentru descrierea &i recunoa&terea plantelor floricole se face apel la noiunile dob.ndite la <otanic%. 1nele(erea corect% a comport%rii plantelor floricole sub influena factorilor de mediu se ba-ea-% pe cuno&tinele de la ,i-iolo(ia !e(etal%. 0le(erea solurilor potri!ite culturii plantelor decorati!e, lucr%rile de "ntreinere a lor, diri2area nutriiei &i combaterea bolilor &i d%un%torilor se face pe ba-a "nsu&irii temeinice a disciplinelor de 8edolo(ie, 0(rote6nic%, 1mbun%t%iri funciare, 0(roc6imie, 8rotecia plantelor, Culturi iri(ate.

8entru di!ersificarea sortimentului floricole, producerea de semine &i material s%ditor selecionat sunt necesare cuno&tine de <iolo(ie, 7enetic%, 0meliorarea plantelor 6orticole, <iote6nolo(ii, =icropropa(are. /a r.ndul ei, F.)1%+-.,-1( furni-ea-% elemente &i noiuni utili-ate "n arta amena2%rii spaiilor !er-i, de care se ocup% 0r6itectura peisa(er%. 0st%-i, ,loricultura se ba-ea-% aproape "n totalitate pe te6nici &i metode foarte moderne, de aceea, putem afirma c% ,loricultura este o &tiin% de sine de sine st%t%toare, independent%, cu un specific aparte "n ceea ce pri!e&te metodele de studiu. 1.2. I23)1,(&'( $.)1%+-.,-1%% ,loarea &i omul &i>au "mpletit e3istena de>a lun(ul mileniilor. mul a

"ndr%(it>o pentru frumuseea ei, pentru parfumul pe care>l eman% dar &i pentru leacurile ce i le oferea. Dac% ne (.ndim bine, "ns%&i e3istena omului a fost &i este le(at% de floare. ,lorile sunt nelipsite la ma2oritatea e!enimentelor din !iaa noastr%, de!enind pe drept cu!.nt bunuri de lar( consum. 'ub acest aspect, F.)1%+-.,-1( r%m.ne &tiina &i arta reali-%rii frumosului cu a2utorul lumii !e(etale, "n cele mai !ariate &i impresionante iposta-e. Din punct de !edere estetic, florile contribuie la: > satisfacerea ne!oii de frumos; > "nsoesc omul de la na&tere p.n% la moarte; > "ncununau "n!in(%torii fie c% erau re(i, sporti!i sau oameni de cultur%; > repre-int% simbolul unor naiuni: cri-antema > ?aponia, laleaua @ landa, crinul a repre-entat re(alitatea "n ,rana, or6ideele se "nt.lnesc pe stemele multor %ri din 0merica latin%; stema =oldo!ei a!ea, pe l.n(% capul de bour, un crin &i un trandafir, iar din 19+$ trandafirul a de!enit simbolul 'A0. > se "nt.lnesc "n balade, le(ende &i c.ntece populare; > sunt repre-entate pe ii, &ter(are, co!oare; ,lorile au constituit izvoare de ins iraie entru arti!tii tuturor timpurilor. > fac obiectul unor picturi celebre: BAnemoneleC a lui /uc6ian; C"aharul cu zambile roz# a lui 0ndreescu, *onit-a, Duculescu, 9an 7o(6 4BFloarea soarelui$, %&ri!i$5, 8oussin 4%Regatul zeiei Flora$5 etc; > sunt subiectul unor poe-ii 4Eminescu, =inulescu, *op.rceanu, 0lecsandri &i alii5, romane: #Laleaua neagr'#, #Dama cu camelii#( Datorit% calit%ii lor estetice, florile influenea-% starea sihic' a omului. 0cion.nd asupra
4

psi6icului florile pot stimula emoii stenice 4bucurie, !oiciune5 care tonific% &i fortific% acti!itatea or(anismului sau pot reduce sau "ndep%rta st%rile astenice 4tristee, sup%rare, "n(ri2orare etc.5. 'unt utili-ate "n cromo &i aromoterapie al%turi de mu-ic% &i sur.s. 0st%-i, acti!itatea fi-ic% pe care omul o face "n prea2ma florilor, a de!enit un mi2loc frec!ent pentru rela3area sa spiritual%. ,lorile sunt deosebit de importante &i pentru faptul c% al%turi de alte plante ornamentale contribuie la combaterea olu'rii aerului. Ele rein praful din atmosfer%, menin o umiditate atmosferic% ridicat%, contribuind astfel la "mbun%t%irea mediului in centrele populate. 8e plan internaional au fost

iniiate pro(rame ample de cercetare pentru a studia plantele decorati!e ca mi2loace de purificare a aerului locuinelor, constat.ndu>se efectul po-iti! "n absorbia unor (a-e to3ice 4mono3idul de carbon, ben-en, formalde6id%, o3i-i a-otici etc.5.
F staiuni F au &i alte )ntrebuin'ri: > plante medicinale: > frun-e: Digitalis, Convallaria > flori: *ellis, Calendula > ri-omi: &ris+ > uleiuri &i esene pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, ,atthiola, "olyanthes > alimentaia omului: > condimente: > dafin > &ofran 4sti(mate de Crocus5 > !anilia 4p%st%i de -rhidee5 > flori, petale trandafiri > fructe: - untia, curmale, Cocos > colorani 4Calendula, Rudbec.ia5 > l%stari folosii "n salate: cri-anteme > prepararea unor b%uturi: Agave > onsum, ri-omi: Colocasia 4taro5 > efect insecticid: flori de pGretrum 4cri-anteme5. Importana economic: ,loricultura este foarte important% &i din punct de !edere economic, constituind o surs% considerabil% de !enituri datorit%
5

contribuie la decorarea spaiilor interioare &i e3terioare din ora&e, sate,

caracterului intensi! al culturii, produciilor mari obinute, posibilit%ii obinerii unor culturi succesi!e &i !alorificarea florilor la preuri a!anta2oase. E3portul &i importul se reali-ea-% "n &i din %rile de-!oltate, %rile "n curs de de-!oltare &i alte %ri ale lumii. 1n comerul internaional floricol se urm%re&te (%sirea unor piee de lun(% durat%, adoptarea planific%rii produciei la cererile e3terne, e&alonarea produciei "n funcie de disponibilit%ile de transport "n %rile importatoare &i di!ersificarea sortimentului floricole e3portat. 1.3. I0,)1%+-. $.)1%+-.,-1%% 1nceputul culti!%rii florilor este (reu de preci-at "n timp. Este cunoscut faptul c% popoarele antice culti!au nu numai plante alimentare ci &i di!erse specii floricole. 1ncerc%rile de a stabili "n timp &i spaiu, c.nd &i unde omul a culti!at pentru prima oar% florile, conduce f%r% ec6i!oc la o imposibilitate. Cert este c% omul le>a culti!at de milenii pe l.n(% cas%, precum (r.ul &i !ia de !ie, "nfrumuse.nd !iaa popoarelor de>a lun(ul timpului. De&i s%raci "n documente

scrise, despre ori(inea floriculturii "n ara noastr% !orbe&te ori(inea latin% &i (reac% a multor flori de la noi. De asemenea, flora spontan% auto6ton% "mbo(%e&te sortimentul floricol constituind totodat% do!ada e3istenei lor pe teritoriul %rii. 0&a sunt: cimbrul, alb%streaua, roinia, calonfirul etc. "aeonica romanica &i "( tenui/olia ne aparin din totdeauna. 0arcisus oeticus este considerat% monument al naturii de o inestimabil% !aloare decorati!%. Cea mai veche atestare documentar a cunoa&terii &i culturii florilor "n spaiul carpato@danubiano@pontic aparine medicului &i botanistului (rec 8edonios Dioscoride 4secolul I, dup% Hristos5 care, "n lucrarea sa B Des re mi1loacele de vindecareI, afirma c% B)n Dacia erau bine cunoscute cultura s eciilor /loricole !i lemnoase deosebit de decorative ca2 busuioc, cimbru, ment', crin, bu1or, calom/ir, tranda/ir, liliac$ 4,. *oma, 2##+5.
8oate cea mai !ec6e do!ad% este o medalie descoperit% "ntr>un morm.nt din 0ltai, datat% de circa 7### ani, &i care pe una din fee a!ea un trandafiri "n relief. 1nc% din antic6itate documentele !orbesc de o floricultur% de-!oltat% "n C6ina, ?aponia, India, 8ersia, <abilon, 8alestina, E(ipt, 7recia, fiind cunoscute
$

plantele floricole ca: alb%streaua, macul, trandafirul, crinul, lalelele, cri-antemele etc. 1n C6ina &i ?aponia din cele mai !ec6i timpuri se culti!au a-aleea, cri-antemele, bu2orul, camelia. Confucius, cu 5## ani ".e.n. nume&te cri-antema Cfloarea de aurC. 1n ?aponia s>a creat arta cre&terii arborilor pitici C<onsaiC &i arta aran2%rii florilor CIJebanaC "ncep.nd cu secolul 9I. 1n India erau culti!ai trandafirul, lotusul, oma(ul, iar o le(e din 12+# ".e.n. pre!edea pedeapsa pentru cei care furau flori. 1n Europa s>au culti!at flori din cele mai !ec6i timpuri. 7r%dinile din 7recia antic% erau bo(ate "n flori de: bu2or, oma(, primule, trandafir, crin. 1n 7recia antic% florile se bucurau de o atenie deosebit%, constituind r%splata oferit% celor mai buni "n sport, "n lupte, "n "n!%%tur% etc. Keit%ile &i alte persona2e ale 7reciei 0ntice se re(%sesc "n numele multor flori cum ar fi: Iris, Larcissus, 0donis, Lemessis etc. )omanii, "n a&a numitele C!iridariiC culti!au crini, -ambile, narcise, trandafiri, (aroafe. Cultura florilor a luat o astfel de de-!oltare "nc.t Horaiu ar%ta c% Cplantele de ornament, trandafirii &i micsandrele au luat locul altor plante mai folositoare 4!ia de !ie, m%slinul5. /a romani, (r%din%ritul "n (6i!ece compensa pe cel din spaiul limitat al (r%dinilor din ora&e. Cea mai mare contribuie a romanilor a fost de-!oltarea mi2loacelor artificiale de culti!are a plantelor "n afara se-onului normal. dintr>o re(iune "n alta. E3pansiunea roman% "n Iberia, Dacia, a contribuit la r%sp.ndirea multor specii printre care &i flori 4busuiocul, ro-marinul, m%(6iranul etc5. Cucerirea Constantinopolului de c%tre turci &i apoi e3pansiunea acestora "n Europa au dus &i la r%sp.ndirea unor specii &i soiuri de trandafir, lalele, -ambile pro!enite din 0sia =ic%, Cauca-, 8ersia. =ai t.r-iu, > descoperirile (eo(rafice din sec.M9, flora din 0merica, dup% 1+$# flora 0ustraliei, dup% 19## flora din Loua Keeland%, au determinat apariia "n Europa a numeroase specii floricole. 1n 0merica "&i au ori(inea cercelu&ii, c.rcium%resele, petuniile, !erbenele etc. Atili-area "n anul 12$9 a ad%posturilor &i serelor &i "n 1599 la /eGda au permis culti!area unor specii din -onele tropicale &i subtropicale.
7

dat% cu

mi(raia popoarelor &i a cruciadelor se reali-ea-% transferul de plante floricole

An rol deosebit "n de-!oltarea floriculturii l>au a!ut (r%dinile particulare sau cele aparin.nd m%n%stirilor, iar mai t.r-iu 4sec. M9>M9I5 "n (r%dinile botanice care se or(ani-ea-% pe l.n(% uni!ersit%ile din Italia 48isa > 15475, 0n(lia 4 3ford > 1$325, ,rana 49ersailles > 1$575; 'uedia 4Appsala @ 1$435.

Dup 1990 de&i cererea de flori a crescut, suprafeele culti!ate cu flori au sc%-ut, "n special suprafeele cu flori culti!ate "n ser%. 0ceast% sc%dere are dou% cau-e ma2ore: prima se refer% la preurile ener(etice foarte mari care se re(%sesc "n costuri de producie ridicate iar cea de a doua la in!a-ia pieei interne cu flori din landa, Israel, Italia, *urcia, NenGa, *6ailanda, flori importate la un pre mult mai sc%-ut dec.t preul produselor auto6tone. Cu pri!ire la specificul produciei floricole este foarte important s% se &tie c% practicarea floriculturii ofer% eficien% apreciabil% "n condiiile unei acti!it%i de tip familial &i c% suprafaa de p%m.nt necesar% nu trebuie s% fie prea mare. De e3emplu, pentru un "ntreprin-%tor profilat pe producerea de flori t%iate, poate fi suficient% o suprafa% de 3.###>4.### m2. /ipsa unei le(islaii adec!ate de protecie a produciei auto6tone "n faa in!a-iei ofertei de flori din import a determinat, cu mici e3cepii, o diminuare continu% a suprafeelor &i a produciei floricole interne iar e3portul de flori este aproape ine3istent a-i
'ortimentul floricol cunoa&te o continu% di!ersificare ca re-ultat al acti!it%ii de selecie &i ameliorare a formelor e3istente sau introduse din flora spontan%, dar mai ales prin crearea de !ariet%i &i soiuri noi. )e-ultat al acestor aciuni desf%&urate de>a lun(ul !eacurilor, ast%-i sortimentul floricol cunoa&te sute de mii de soiuri de flori care prin forma lor !ariat%, culoare &i parfum reu&esc s% satisfac% cele mai e3i(ente (usturi ale iubitorilor de frumos. 1n ultimele decenii Israelul, NenGa, Columbia, au de!enit mari e3portatoare de flori t%iate 4dup% landa5, (raie climatului lor e3cepional. 1.4. C(1(+,#1%0,%+%.# 31)/-+'%#% $.)1%+).# > di!ersitatea produselor, formate din sute de specii floricole &i mii de soiuri si 6ibri-i; > modalit%i foarte di!ersificate de cultur% &i a condiiilor de sol, temperatur%, lumin% &i 6ran% necesare pentru de-!oltarea florilor;

> ori(inea diferit%, sistem radicular diferit, num%r foarte mare de boli &i d%un%tori; > caracterul intensi! al culturilor at.t cele din ser% c.t &i cele din spaii nead%postite, culti!area intens% a terenului; > culturi industriale mici, mi2locii &i mari, dar &i (r%dini particulare sau apartamente, balcoane, instituii; > te6nicitate "nalt%, personal cu studii superioare, muncitori speciali-ai; > utili-%ri foarte multiple: apartamente, spaii !er-i, balcoane, terase, flori t%iate. 1.5. O*%#+,%4# 5& +-.,-1( $.)1%.)1 Specializarea pe tip de cultur caracteristicile produciei floricole. Diversi!icarea sortimentului, introducerea de noi specii &i soiuri cu caracteristici superioare, re-istente la boli &i d%un%tori; > e3emple de specii &i soiuri noi: Lisianthus, 3amaya, *aco a, *idens, plante pendente 4Antirrhinum, *egonia5; > e3emple de specii &i soiuri re-istente la boli: Zinnia la -idium; " alonarea produciei prin culti!area de specii &i soiuri diferite cu: > locul de cultur%: > c.mp > ser% > num%r mare de (enuri, au perioad% de !e(etaie diferit%; > "n cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, t.r-ii; > modul de cultur% > obi&nuite > forate: Kambile, /alele, 0-alee, Hortensia > diri2ate: "oinsettia, Cri-anteme > continui: 7aroafe, Cyclamen #$inerea de soiuri noi 1n paralel cu aciunile de "mbo(%ire a sortimentului trebuie consemnat faptul c% selecia, ameliorarea &i crearea de soiuri &i 6ibri-i mai bine adaptate la condiiile de cultur% din ara noastr%, au "nre(istrat re-ultate meritorii. 'tau m%rturie "n acest sens soiurile de Chrysanthemum, *ulipa, trandafiri, (ladiole, (ura leului, (aroafe, Strelitzia. Crearea de soiuri noi este un obiecti! permanent al celor care se ocup% de cultura florilor, indeosebi a cercetatorilor;
9

i produs este determinat% de

> metodele tradiionale de ameliorare, 6ibridarea intra si inter>specifica, muta(ene-a indus% au rol preponderent "n crearea de soiuri; > sortimentul de plante floricole se re"nnoie&te la 4>5 ani; > soiuri noi la specii mai puin culti!ate > Lemesia C'undropsC, medalie de aur "n anul 1999>,leuroselect, "nflore&te p.n% "n octombrie, nu se de(arnise&te, port compact; > soiuri noi la specii mult culti!ate > pendente la Antirrhinum; 7ladiole pitice: > 6ibri-i interspecifici @ r6idee. %er!ecionarea i promovarea tehnologiilor moderne de cultur > Culturi diri2ate, forate, continui. > Culturi f%r% sol. > <iote6nolo(ii > micro"nmulire; > re(enerarea clonelor f%r% !irusuri; > conser!area in vitro prin crioconser!are; > embrio(ene-a somatic% > semine artificiale; > transformarea (enotipurilor. #$inerea de producii de !lori& de semine i material sditor care s% r%spund% e3i(enelor produc%torilor de material s%ditor, produc%torilor de flori, !.n-%torilor en (ros &i en detail, consumatorilor. "roduc'torii de material s'ditor > potenial mare de multiplicare; "roduc'torii de /lori > potenial bun de cre&tere, producie bun% de flori de calitate, pe o perioad% c.t mai lun(% de timp; 45nz'torii en gros !i en detail > flori care s% e!olue-e lent la fri( &i "n timpul p%str%rii &i s% se desc6id% normal 4pentru flori t%iate5, p%strare bun% pentru material s%ditor; Consumatorii > !aloare decorati!%, meninerea !alorii estetice, produsul s% fie la mod%. %roducia de !lori cu consum minim de energie i pre de cost redus > se culti!% soiuri adaptate la ni!ele termice reduse, se aplic% tratamente termice la materialul s%ditor, se utili-ea-% soiuri timpurii; > se culti!% "n -onele cele mai fa!orabile. Distri$uie modern, publicitate &i educarea consumatorilor, transport &i ambalare corespun-%toare, orientarea (ustului consumatorului &i c6iar con!in(erea lui.
1#

1.6. O1%#&,61% 7% ,#&/%&'# 3# 3.(& 2)&/%(. > ,loricultura se practic% "n -one fa!orabile, departe de ora&e 4care s>au e3tins foarte mult5 &i este posibil% datorit% pro(reselor din transport, p%strare &i apariiei soiurilor re-istente. > 'peciali-area pentru producerea > semine, r%sad, buta&i; > unei sin(ure culturi: 6ortensia, "elargonium > binerea la cel mai sc%-ut cost de pre "n urma cunoa&terii perfecte a condiiilor de cultur%. > Li!el ridicat "n munca de ameliorare, anual se creea-% mii de soiuri. > E!oluia meseriilor determinat% de speciali-are 4producere de r%sad, buta&i5, dar &i de aplicare a te6nolo(iilor noi: aclimati-ator de plante produse Cin !itroC, stilist floral. > 8roducerea de plante pentru epoci bine preci-ate: 0nul Lou, 1 martie, 1noiembrie &i producerea de plante mici > miniplante. > *endina de a !inde compo-iii florale sau tot ce trebuie pentru reali-area acestora, aran2amente florale de interior 4IJebana5, compo-iii florale pentru terase, 2ardiniere, balcoane, suspensii florale, acoperi&uri "nflorite, compo-iii florale pentru (r%dini particulare, alpine, -iduri "nflorite, ba-ine de ap% etc. 0st%-i, patrimoniul floricol romanesc, alc%tuit din flori auto6tone &i cele adunate de pretutindeni, cuprinde sute &i mii de specii, !ariet%i &i soiuri culti!ate de profesioni&ti &i amatori sau e3istente numai "n coleciile (r%dinilor botanice &i ale celor aparin.nd &colilor &i institutelor de "n!%%m.nt 6orticol. 1.7. S%,-('%( (+,-(.6 ( +-.,-1%% $.)1%.)1 %rincipalele ri cultivatoare de !lori din "uropa "roduc'torul de /lori nr( 7 "n Europa este O.(&/( care e3port% $# O din producia sa &i este primul produc%tor mondial de bulbi 4pentru 19++ cifra de afaceri 15 miliarde ,.,.5 Cre&tere spectaculoas% a suprafeei ocupate cu sere 47## 6a, 19## 6a "n c.mp &i 1$5## 6a cu CbulbiC. 8rincipalele culturi: trandafirul ocup% "n landa +## 6a, cri-antemele > $## 6a, 7erbera > 25# 6a, Nalanc6oe > 2# mil. plante.
11

"roduc'torul nr( 8, G#12(&%(

cu o !aloare a produciei de $

miliarde ,.,. Cre&terea rapid% a suprafeei de sere de la $5# 6a "n 195# la 25## 6a "n 19+9, din care 4#O este destinat% Cflorilor t%iateC &i 4### 6a "n c.mp P 3## 6a cu bulbi 4pentru a acoperi necesarul mai import% 25O din necesar din Italia, ,rana5. 8rincipalele culturi: 23# 6a trandafir, 4## 6a cri-anteme, 12 mil. plante *egonia, 2# mil.plante "oinsettia, 25 mil.plante Cyclamen, 25 mil. plante Saint aulia. "roduc'torul nr( 9, F1(&'( > 2### 6a sere fa% de 7## 6a "n 19$4 &i 1### 6a "n 1972, 5# O din suprafaa pentru Cflori t%iateC. Culturi "n c.mp 5### 6a 4flori t%iate > 3### 6a, plante "n masi! > ++# 6a, bulbi > +## 6a5. 8rincipalele culturi: 45# 6a trandafir, 2$# 6a (aroafe, 1## 6a cri-anteme, 7 mil. plante la (6i!eci. "roduc'torul nr( :(, I,(.%( 8 34## 6a sere &i ad%posturi &i 4### 6a "n c.mp, 5## 6a bulbi, aceea&i cre&tere rapid% a suprafeei culti!ate "n ser%, de la 17$ 6a "n 195# la 34## 6a "n 19++, !aloarea produciei > 5 miliarde. 8rincipalele culturi: (aroafe > 1### 6a, trandafir > 4$# 6a, (erbera > 12# 6a . %rincipalele culturi pentru !lori tiate sunt: > *randafirul: +## 6a landa, 45# 6a ,rana, 4$# 6a Italia, 4## 6a =aroc, 23# 6a 7ermania; > Cri-anteme: $## 6a landa, 4## 6a 7ermania, $## 6a Columbia, 2## 6a 0n(lia, 1## 6a ,rana; > 7aroafe: 1### 6a Italia, 5## 6a 'pania, 3## 6a landa, 3## 6a Israel, 2$# 6a ,rana; > Gerbera: 25# 6a ,rana; > -rhidee: 17# 6a landa; > Strelitzia: 4# 6a landa, 3# 6a ,rana; > Gy so hila: 3## 6a Israel, +# 6a landa; %rincipalele culturi la ghivece > 0-alee: <el(ia > produc%torul nr.1; > Hortensii: ,rana > produc%torul nr.1; > Cyclamen: 25 mil. plante 7ermania, 15 mil. plante mil.plante ,rana;
12

landa,

landa, 12# 6a Italia, 7# 6a 7ermania, $# 6a

landa, 15

> Saint aulia: 25 mil. plante 7ermania, 21 mil. plante landa; > "oinsettia: 2# mil. plante 7ermania; > ;alanchoe: 2# mil. plante landa; > <e(onii 4*( socotrana 3 *( tuberhybrida5: 17 mil. plante landa, 12 mil. pl. 7ermania; > Cri-anteme: 7 milioane de plante ,rana.

C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. Definiia floriculturii. 2. Care este obiectul de studiu al floriculturii &i le(%tura cu alte disciplineQ 3. Care este importana &i utili-area florilorQ 4. Enumerai momentele importante din istoria floriculturii. 5. Care sunt caracteristicile produciei floricoleQ $. Care sunt obiecti!ele floriculturii &i tendinele actuale pe plan mondialQ 7. Care sunt principalele %ri culti!atoare de flori din Europa &i principalele culturi floricoleQ

S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%

13

CAPITOLUL

CLASIFICAREA PLANTELOR FLORICOLE

Lum%rul foarte mare de specii &i soiuri care fac obiectul disciplinei de ,loricultur%, impune (ruparea acestora dup% anumite caracteristici comune, pentru a putea fi mai u&or studiate. 0ceast% (rupare se poate face dup% anumite caracteristici cum sunt: sistematica botanic%, dup% ciclul biolo(ic, dup% locul de ori(ine, dup% locul de cultur%, dup% elementul decorati! &i modul de utili-are.

2.1. C.(0%$%+(1#( *),(&%+6 7% /#&-2%1#( 3.(&,#.)1 1n 'istematic% unitatea de ba-% este 03#+%( care repre-int% unul din ni!elele de or(ani-are a materiei !ii care ocup% un anumit areal &i are un num%r de indi!i-i autore(labili. Denumirea &tiinific% este re(lementata prin Codul Internaional de 0# 0+1%# Lomenclatur% <otanic% 4IC<L5 &i Lomenclatur% a 8lantelor Culti!ate 4ICLC85. ' (ume tiini!ic: 'e compune din dou% cu!inte :&)2#&+.(,-16 *%&(16; &i a fost introdus de /innR "n 1753: F nume gen, se scrie cu ma2uscule: > substanti! > nume propriu: 6osta, *egonia > particularit%i: Gy so hilla > form% flori, frun-e: Gladiolus, Canna F nume s ecie @ se scrie cu litera mica Denumirile speciei repre-int% ad2ecti!e latini-ate &i se refer% la unele caractere: 2)1$).)<%+#: > bracteatum 46elichrysum bracteatum5, (labra, 4,alva glabra5, lanceolata 4"lantago lanceolata5, etc.; #+).)<%+#: Dianthus al inus, Convolvulus arvensis, <ringium cam estre; $#&).)<%+#: Adonis vernalis, A(aestivalis+ <#)<1($%+#: Dianthus chinensis, Ageratum me=icanum;
14

 +).)1%0,%+#: Digitalis ur urea, Centaurea cyanus, Althaea rosea; -,%.%,(1#: "rimula o//icinalis, Salv+ ia o//icinalis, Calendula o//icinalis; /# (+'%-&# *%).)<%+6: "a aver orientalis; /# +-.,: -cinum basilicum. F dup% numele speciei se trece (-,)1-. care a descris specia prima dat% 4cu numele prescurtat5 de e3emplu: /. 4/innR5, /am. 4/amarcJ5, D.C. 4De Candolle5, Desf. 4Desfontaines5, E6r. 4E6rart5, En(l. 4En(ler5, 7ilib. 47ilibert5, =ill. 4=iller5. 1n nomenclatura botanic% se completea-%, "n unele ca-uri, numele (enului &i speciei cu 4(1%#,(,#(, de e3emplu: Digitalis ur urea /., !ar. alba. 1n cazul 6yacinthus orientalis /. !ar. albus 4?ord5 <acJ 4romanus Hort.5, specia a fost descris% de /innR, !arietatea descris% de ?ordan ca specie proprie &i a fost "ncadrat% de <acJer "n r.ndul !ariet%ilor. 1n ca-ul sc6imb%rii numelui sau preci-%rii po-iiei sistematice ulterioare, sau "n ca-ul ta3onilor descri&i independent de mai muli autori, ta3onii au sinonime care se trec "n parante-%, a!.nd prioritate cel mai !ec6i sau, dac% este !orba de o modificare, rectificare, are prioritate numele actual, numele celelalte fiind trecute "n parante-% 2 Cordyline australis 4sGn( Cordyline indivisa5. Lumeroase plante culti!ate sunt 6ibri-i, obinui prin "ncruci&area a dou% specii, care se indic% prin semnul =>= "ntre numele (enului &i speciei: Crocosmia 3 crocosmii/olia 4/em. e3. =oren5. L.E.<r. este un 6ibrid "ntre Crocosmia aurea 48oppe e3. HooJ5 8lanc6. &i Crocosmia ottsii 4<aJer5 L.E.<r. 1n practica a(ricol% sau 6orticol% dup% ICL8 s>a introdus termenul de +-.,%4(1 :+4; care desemnea-% un ansamblu de plante culti!ate care se distin( printr>un caracter 4morfolo(ic, fi-iolo(ic, citolo(ic5 semnificati! &i a c%ror "nmulire (enerati!% sau !e(etati!% menine caracterul respecti!. Lumele culti!arului sau soiului este "ntr>o limb% de circulaie internaional% sau "n latin%, se scrie cu liter% mare, dup% denumirea speciei cu meniunea c!. sau se pune "n (6ilimele, e3emplu: Anemone coronaria /. c!. *6e <ird sau Anemone coronaria /. C*6e <irdC sau 3agetes erecta /. CHaSaiC. =a2oritatea plantelor de interior, poart% "n al doilea r.nd, un nume popular sau comun care poate s% difere de la o ar% la alta &i c6iar de la o re(iune la alta "n cadrul acelea&i %ri. =ai mult, aceea&i denumire popular% poate s% fie
15

dat% plantelor aparin.nd (enurilor diferite. Dac% unei plante nu i s>a (%sit un nume popular atunci se preia numele (enului ca la: dipladenia, ciclamen, ficus, difenbac6ia, filodendron etc. )egn vegetal ' 0rc6ae(oniate 4feri(i5 > 'permatop6ita > 7Gmnosperme > fam. Cycadaceae2 Cycas > fam. "inaceae2 Araucaria > 0n(iosperme > =onocotiledonate > fam. "almae >fam. rchidaceae > fam. Liliaceae Dicotiledonate > fam. Com ositae > fam. Cactaceae > fam. *egoniaceae etc. > <rGop6Gta > (en. S hagnum 4mu&c6i5 > 8teridop6Gta > fam. "oly odiaceae, (en. Adiantum

2.2. C.(0%$%+(1#( /-36 /-1(,( +%+.-.-% *%).)<%+ Dup% durata ciclului biolo(ic, plantele decorati!e se "mpart "n specii floricole: anuale, bianuale &i perene. S3#+%% $.)1%+).# (&-(.#. 1n aceast% (rup% intr% acele specii care "&i desf%&oar% durata de !ia% pe parcursul unui sin(ur an 4de la 4 p.n% la +>1# luni5. 0ceste plante (erminea-%, se de-!olt%, "nfloresc, produc semine &i dispar la sf.r&itul perioadei de !e(etaie care este "n acela&i an calendaristic cu perioada c.nd au (erminat. 0stfel de plante sunt: Gy so hilla elegans, Dianthus chinensis, Centaurea cyanus. 1n cate(oria plantelor anuale intr% &i unele specii floricole care "n -onele de ori(ine se comport% ca bienale sau perene &i care la noi "n ar% din cau-a condiiilor de mediu 4"n principal temperatur%5 se comport% ca plante anuale: *egonia sem er/lorens, Cosmos bi inatus, Calendula o//icinalis, 0icotiana
1$

a//inis, "etunia hybrida, Salvia s lendens, 4erbena hybrida etc. 0ceste plante dac% sunt prote2ate de temperaturile sc%-ute din perioada de iarn%, pot s%>&i reia prim%!ara ciclul !e(etati!, cu desf%&urarea normal% a tuturor fenofa-elor 8lantele anuale decorea-% prin flori sau inflorescene &i frun-e. Anele dintre ele furni-ea-% florile t%iate pentru comerciali-area pe pia% 4 Antirrhinum ma1us, Calendula o//icinalis, Calliste hus chinensis, Centaurea moschata, ,atthiola incana, Zinnia elegans etc.5. Anele asi(ur% decorul (r%dinilor &i spaiilor !er-i, fiind e3celente pentru rondouri, rabate, platbande, (rupuri i-olate 4 *egonia sem er/lorens, Coleus blumei, Gazania s lendens, 3agetes atula etc.5. 0ltele care pre-int% tulpini pendule, fle3ibile, a(%%toare sunt utili-ate la decorarea 2ardinierelor, st.lpilor, teraselor, (ardurilor, c6io&curilor &i alte tipuri de amena2%ri ale faadelor cl%dirilor 4Cobaea scadens, & omoea s ., Lobelia erinus, 3ro aeolum ma1us etc.5. 8lantele floricole nemuritoare ale c%ror flori "&i p%strea-% calit%ile decorati!e &i dup% uscarea lor sunt utili-ate "n aran2amentele de iarn% 4Ammobium alatum, 6elichrysum bractetum, Limonium s . etc.5. "articularit'i tehnologice( ,lorile anuale se "nmulesc prin semine &i mai rar prin alte metode 4but%&ire, marcota2, altoire etc.5. 1nmulirea este una din etapele cele mai importante ale culturilor floricole. )eu&ita culturii depinde, "n mare m%sur%, mai "nt.i de calitatea seminelor &i apoi de cea a r%sadurilor. =a2oritatea plantelor anuale se pot sem%na direct, la loc definiti!, "n (r%din% sau c.mp. 'em%natul direct se face "n funcie de e3i(enele lor fa% de c%ldura "ncep.nd cu luna aprilie>mai. Anele specii floricole anuale se seam%n% numai direct "n teren sau "n (6i!ece, "n prima parte a prim%!erii, pentru c% r%sadurile lor nu suport% mutarea, iar pentru a cre&te bine necesit% o !reme mai r%coroas% &i -ile ce!a mai scurte 4Del hinium a1acis, Gy so hilla elegans, Lathyrus odoratus etc.5. 1n scopul de!ans%rii "nfloririi sem%natul se face adesea "n spaii "nc%l-ite, respecti! sere, r%sadnie calde, solarii, camere unde se obin r%saduri, care !or fi folosite la infiinarea culturii. 8erioada "n care se seam%n% florile anuale pentru producerea de r%saduri "ncepe cu lunile decembrie>ianuarie &i se sf.r&e&te "n lunile martie@aprilie. *impul optim de sem%nare a speciilor anuale se stabile&te "n funcie de specia la care !rem s% producem r%saduri, de data c.nd se dore&te !.n-area sau plantarea afar%, de spaiul &i sursa de "nc%l-ire de care dispunem.
17

=a2oritatea plantele floricole anuale au ne!oie pentru (erminare de temperaturi cuprinse "ntre 14>22TC, iar timpul de (erminare este de 4 p.n% la 25 de -ile. C.nd plantele au 2>3 frun-e ade!%rate se repic% pentru a asi(ura plantelor un spaiu mai bun de cre&tere &i de-!oltare. 8lantarea r%sadului la loc definiti! se face "ntr>un teren pre(%tit din timp, corespun-%tor 4de-infectat, "n(r%&at, ni!elat, mobili-at etc.5. =odelarea se face "n funcie de destinaia culturii 4flori t%iate, decorarea spaiilor !er-i, (r%dinilor etc.5. Din.nd cont de condiiile climatice ale %rii noastre, plantatul poate fi efectuat de la sf.r&itul lunii aprilie, "ncep.nd cu speciile mai puin pretenioase la c%ldur% &i continu.nd "n luna mai cu cele mai pretenioase la c%ldur%. 1nainte de plantare la loc definiti! cu 1#>12 -ile, r%sadurile se c%lesc obli(atoriu, prin e3punerea treptat% la condiiile naturale. )%sadurile cu r%d%cini nude se !or ciupi &i mocirli "nainte de plantare "n c.mp. 8lantarea se efectuea-% folosind lin(uri de plantat, plantatoare sau s%p%li(i. S3#+%% $.)1%+).# *%#&(.#. 0cestea se caracteri-ea-% prin desf%&urarea ciclului de !e(etaie pe parcursul a doi ani. ,ormea-% "n prima parte a !e(etaiei o ro-et% de frun-e, iernea-% "n aceast% form%, iar prim%!ara urm%toare "nfloresc, produc semine &i apoi pier 4Althaea rosea, Cam anula medium, Dianthus barbatus, Digitalis ur urea5. 1n aceast% cate(orie sunt (rupate &i o serie de plante perene care au parial caractere de plante bienale, dar a c%ror te6nolo(ie de cultur% este identic% cu a celor din aceast% cate(orie: *ellis erenis, ,yosotis al estris, 4iola >itroc.iana. Dintre acestea unele sunt capabile s% "nfloreasc% &i "n anii 3 &i 4, dar cu un potenial de "nflorire mai redus 4Cheiranthus cheiri, Dianthus barbatus5. Cultura speciilor floricole bienale este relati! u&oar%. 1nmulirea se face "n (eneral prin semine. 'em%natul are loc prim%!ara &i !ara 4mai>iulie5, "n r%sadnie reci sau spaii prote2ate, "n substrat u&or bine m%runit sau direct "n teren, pe bra-de amena2ate special. 8re(%tirea locului "n care se !a sem%na const% "n m%runirea p%m.ntului pe ad.ncimea de 1#>12 cm. =arcarea r.ndurilor se face cel mai adesea la 1# cm distan%, perpendicular pe lun(imea bra-dei. )epicatul plantelor are loc c.nd apar primele frun-e ade!%rate &i se face "n substrat, (6i!ece sau cuburi nutriti!e. /ucr%rile de "n(ri2ire "n aceast% perioad% urm%resc af.narea solului, distru(erea
1+

buruienilor &i asi(urarea unei umidit%i moderate &i constante "n sol, combaterea bolilor &i d%un%torilor. 8lantarea la loc definiti! se face toamna, "n septembrie>octombrie, astfel "nc.t plantele s% se "nr%d%cine-e bine p.n% la !enirea fri(urilor. /ucrarea poate fi e3ecutat% &i prim%!ara de!reme, de "ndat% ce condiiile de mediu sunt fa!orabile 4martie5. 1n (eneral, ele iernea-% bine sub protecia -%pe-ii din timpul iernii. Este foarte important ca plantele tinere ale speciilor bienale s% beneficie-e de temperaturile sc%-ute din timpul iernii. 'upunerea lor la acest termoperiodism se-onier 4diferene de temperatur%5 constituie o condiie esenial% pentru iniierea &i formarea mu(urilor florali "n prim%!ara care urmea-%. 8erioadele de ma3im% "nflorire sunt: martie>aprilie Cheiranthus cheiri5; martie>iunie 4*ellis, ,yosotis, 4iola5; mai>iunie 4Dianthus barbatus, Cam anula, Digitalis5 &i iunie>septembrie 4Althaea5. *oate speciile fructific% bine &i produc u&or semine. 8lantele bianuale sunt utili-ate pentru decorul de prim%!ar% al spaiilor !er-i, "n rondouri, rabate, platbande, (rupuri sau ca flori t%iate. S3#+%% $.)1%+).# 3#1#&#. 'unt acele plante care tr%iesc mai muli ani, "nfloresc &i fructific% "n fiecare an. 0nual trec printr>o perioad% de repaus, determinat% fie de temperaturile sc%-ute din perioada de iarn%, fie de c%ldurile e3cesi!e din timpul !erii. 0ceast% perioad% de repaus influenea-% "nflorirea. 8lantele perene se "mpart "n dou% cate(orii, "n funcie de or(anele care la asi(ur% perpetuarea de la un an la altul 4mu(uri, ri-omi, tuberobulbi etc5. specii perene hemicripto!ite cuprind plante perene ierboase care se refac din mu(urii de pe r%d%cin% sau colet &i care iarna sunt prote2ai de resturile !e(etale moarte ale plantei respecti!e 4Chrysanthemum leucanthemum, Del hinium yramidalis, etc(?( Cultura( 'e "nmulesc "n principal prin semine, dar se pot "nmuli &i !e(etati!, prin desp%rirea plantelor sau prin buta&i de tulpin% &i r%d%cin%. 'em%natul se face "n r%sadnie reci sau "n pepiniere din luna aprilie p.n% "n iunie, "ntr>un substrat format din p%m.nt de frun-e, turb% m%runit%, nisip de r.u sau perlit. 'em%natul se face "n r.nduri, folosind la acoperire acela&i amestec de p%m.nt, dup% care se tasea-% u&or &i se ud%. 8lantele se repic% c.nd au formate 2>3 frun-e ade!%rate, "n (6i!ece, "n cuburi nutriti!e sau "n strat.
19

Desp%rirea plantelor se e3ecut% "n perioada de repaus &i dup% al patrulea an de cultur%. Cele mai bune re-ultate se obin dac% desp%rirea se face "nainte de pornirea "n !e(etaie 4martie>aprilie5 sau toamna 4octombrie5. 1n acest scop plantele mam% sunt fra(mentate, dup% care se fasonea-% r%d%cinile &i se mocirlesc "nainte de plantare. 8lantarea se face imediat dup% di!i-area plantelor la ad.ncimea la care au fost plantele mam%. <ut%&irea se aplic% la speciile cu ti2e subiri &i numeroase 4(aroafe, cri-antema5. <uta&ii se fac la "nceputul !erii, dup% "nflorire &i se pun s% "nr%d%cine-e "n spaii prote2ate, r%sadnie sau c6iar afar% pe bra-de. 8lantele noi obinute prin di!i-area tufelor sau but%&ire sunt crescute cel puin un an "n pepiniere &i numai dup% aceea se folosesc la plant%rile definiti!e. 1nfiinarea culturilor de flori perene 6emicriptofite se face toamna &i prim%!ara de!reme. E3cepie fac c.te!a dintre ele 4c%ld%ru&a, bu2orul5 la care momentul optim de plantare corespunde cu partea a doua a !erii. /ucr%rile de "n(ri2ire a plantelor perene constau "n meninerea solului din 2urul lor af.nat, combaterea buruienilor, fertili-area fa-ial% de 2>3 ori "n mai>iunie &i la 2>3 ani se administrea-% "n(r%&%minte or(anice 44>$ J(Um25, udarea se face ori de c.te ori este ne!oie, la fel combaterea bolilor &i d%un%torilor. 8rim%!ara se recomand% o af.nare profund% a solului, la 15>2# cm. 1n timpul iernii, plantele mai sensibile la temperaturile sc%-ute se prote2ea-% cu resturi !e(etale. specii perene geo!ite cuprind acea cate(orie de plante care pre-int% "n p%m.nt or(ane subterane 4ri-omi, bulbi, tuberculi, tuberobulbi5 prin care "n perioada de repaus "&i continu% !iaa. Dintre acestea unele re-ist% peste iarn% "n c.mp fiind considerate 1-0,%+# 43uli a, 0arcisus, 6yacinthus, Lilium, Convallaria5, iar altele sunt p%strate "n depo-ite ferite de temperaturi ne(ati!e, urm.nd a fi plantate "n c.mp prim%!ara, "n aprilie>mai 4 Gladiolus, Canna5. 0cestea sunt 0#2%1-0,%+#.

2.3. C.(0%$%+(1#( /-36 .)+-. /# )1%<%&# Din punct de !edere al floriculturii pre-int% importan% urm%toarele trei -one: -ona temperat% 4cu !e(etaie predominant% de conifere &i arbori cu frun-e caduce5, -ona subtropical% 4arbori &i arbu&ti cu frun-e caduce sau persistente5 &i -ona tropical% 4ce !e(etaie semiper!irescent%5.
2#

P.(&,# )1%<%&(1# /%& ?)&#.# ,#23#1(,# "n care perioada de !e(etaie este cuprins% "ntre 4>7 luni. 'e distin( dou% climate: a5 -ona cu climat temperat continenta. care are ca centre de ori(ine: nordul C6inei &i ?aponiei, de unde pro!in: Astilbe, Chrysanthemum, Calliste hus, Lilium, "aeonia+ 'iberia, de unde pro!in Cam anula, "a aver, "aeonia, ,yosotis. b5 -one cu climat maritim: California, de unde "&i au ori(inea speciile Clar.ia, <scholtzia, Godetia. P.(&,# )1%<%&(1# /%& ?)&#.# 0-*,1)3%+(.# au "n cultur% muli repre-entani. Centre mai importante sunt: -ona su$tropical 4sudul Europei, nordul 0fricii5 "&i au ori(inea: Allysum, Anemone coronaria, Cam anula, CGclamen; "n partea oriental 4*urcia, Iran5 "&i au ori(inea 3uli a, 6yacinthus, Rosa; din -ona su$tropical austral 4sud>!estul 0ustraliei5 pro!in ,imosa dealbata, Cycas, Araucaria etc.; din sudul *!ricii pro!in speciile: Amaryllis, Gerbera, Freesia, Aga anthus, Gladiolus, Clivia, Zantedeschia, Strelitzia+ P.(&,# )1%<%&(1# /%& ?)&#.# ,1)3%+(.#. 7#O din plantele decorati!e. Konele tropicale se caracteri-ea-% prin climat umed &i cald, cu condiii !ariabile de clim% &i sol &i repre-int% sursa de unde pro!in ma2oritatea plantelor decorati!e de apartament. 8rincipalele re(iuni de !e(etaie sunt: (; %duri permanent umede, cu temperatura medie de 25>3#C, precipitaii 4###>5### mm. 0u mai multe centre de ori(ine printre care:
V p%durile tropicale din 0merica Central%, de unde pro!in: Achimenes,

Anthurium scherzerianum, Fuchsia /ulgens, *egonia, "hylocactus, Ri salis+

or6idee, palmieri,

V p%durile umede din sudul Indiei, de unde pro!in: Ficus elastica, ,usa

aradisica, "hoeni= roebelini, Colocasia, Sansevieria+

V p%durile din sud>estul 0fricii, unde "&i au ori(inea specii de palmieri,

feri(i, Dracaena;
V din partea nordic% a 0ustraliei pro!in: Ficus australis, "latycerium

alcicorne, Cordyline stricta;

21

V din partea estic% a 0mericii de 'ud 4<ra-ilia5 pro!in specii de or6idee,

*egonia re= &i *. metalica, Cobea, Clivia, Cocos >eddeliana, *radescantia;

V din nordul &i nord>estul 0mericii de 'ud "&i au ori(inea: "e eromia,

Sanchezia, "hilodendron, etc. *; )egiuni periodic uscate au o !e(etaie "ntrerupt% de o perioad% de repaus care coincide cu lipsa de precipitaii. Centre de ori(ine mai importante: sudul 0fricii de unde pro!in: As aragus lumosus, Aloe, Dimor hoteca, Gazania, "elargonium, Sta elia+ din estul 0fricii: *egonia socrotana, &m atiens sultanii, 'treptocarpus, 'aintpaulia etc; din -onele calde &i uscate ale 0ustraliei pro!in Ammobium, 6elycrisysum etc; +; +ona de step cuprinde inuturi cu o oarecare umiditate, urmat% de secet%, perioad% "n care plantele re-ist% prin bulbi, ri-omi, tuberculi etc. 8ro!in de aici cactu&ii &i plantele suculente.

2.4. C.(0%$%+(1#( /-36 .)+-. /# +-.,-16 8lantele decorati!e se culti!% "n c.mp sau spaii prote2ate. Din acest punct de !edere speciile decorati!e se clasific% "n: S3#+%% +-.,%4(,# 5& +@23. 'e culti!% "n c.mp plantele anuale 4Ageratum, Antirrhinum, "etunia, Salvia, 3agetes etc.5, bienale 44iola, *ellis, Dinathus barbatus, ,yosotis etc.5 &i speciile perene ori(inare din -ona temperat%, cum sunt: Aster, Chrysanthemum, 6osta, Lilium, 0arcisus, "aeonia etc. 'e mai culti!% "n c.mp &i specii perene din -onele subtropicale 4Canna, Dahlia5 la care or(anele subterane se scot din p%m.nt toamna &i se plantea-% prim%!ara. 9ara se scot "n spaii nead%postite &i alte specii din -onele subtropicale, cum sunt: Gerbera, 6y eastrum, Fuchsia, citricele, 0erium, "elargonium etc. S3#+%% +-.,%4(,# 5& 03('%% 31),#A(,#. 'e culti!% "n spaii prote2ate plantele pro!enite din re(iunile tropicale sau subtropicale, pretenioase la c%ldur%, care "n condiiile de la noi nu pot !e(eta "n c.mp. 1n ser%, .( 0). se culti!% c.te!a specii care se !alorific% ca flori t%iate 4Alstroemeria, Gerbera, Strelitzia, Zantedeschia etc.5 sau ca plante .( <9%4#+#,

22

care decorea-% prin flori sau frun-e 4Cyclamen, Calceolaria, Aucuba, Fuchsia etc.5. 8lantele care se culti!% doar temporar "n sere, fie pentru producerea r%sadului 4plantele anuale5 sau "n cultur% forat% 4plantele anuale: Antirrhinum, Calendula, ,athiola, Lathyrus sau plante perene: 3uli a, 0arcissus, 6yacinthus5 &i care "n se-onul rece "&i "nc6eie ciclul de !e(etaie sau iernea-% "n c.mp sau depo-ite, nu se consider% ca f%c.nd parte acestei (rupe.

2.5. C.(0%$%+(1#( /-36 5&0-7%1%.# /#+)1(,%4# 7% 2)/-. /# -,%.%?(1# A. Dup% )1<(&#.# /#+)1(,%4# plantele floricole se "mpart "n: %lante decorative prin !lori. 0parin acestei (rupe ma2oritatea speciilor floricole. Dintre plantele culti!ate "n c.mp se remarc% speciile: (&-(.#: Dianthus, Calliste hus, Antirrhinum, Lathyrus, Zinnia; *%#&(.#: ,yosotis, Digitalis, Dianthus barbatus, Althaea; 3#1#&#: Chrysanthemum, Gaillardia, Rudbec.ia( 'e remarc% prin frumuseea florilor &i speciile perene din cate(oria C(eop6itelorC: Convallaria, Gladiolus, 0arcissus, 3uli a, Dahlia( Dintre speciile culti!ate "n spaii prote2ate amintim: Dianthus, Strelitzia, Anthurium, S athi hyllum, culti!ate "n sol &i Calceolaria, Cyclamen, "rimula, Azalea culti!ate la (6i!ece. %lante decorative prin !runze. Efectul ornamental al acestor plante este dat de m%rimea, forma, po-iia &i "n multe ca-uri, de coloritul frun-elor. Dintre plantele culti!ate "n c.mp decorati!e prin frun-e amintim: Alternanthera, Achyranthes, Coleus, Cineraria maritima, iar dintre plantele culti!ate "n ser%: Aucuba, Codiaeum, Ficus, ,onstera, Dracaena, Cordyline, Di//enbachia, ,arantha, 8almierii, ,eri(ile. %lante decorative prin !ructe. 0cestei (rupe "i aparin un num%r mai redus de specii. As aragus s rengerii pe l.n(% cladodii, decorea-% &i prin bacele de culoare ro&ie, iar A( lumosus, bace de culoare !iolet%. /a Clivia fructele au m%rimea unor cire&e &i sunt de culoare portocalie. Lunaria biennis decorea-% prin silic!e m%t%soase, iar Solanum annua prin bace ro&ii &i mo!. B. Dup% 2)/-. /# -,%.%?(1#, speciile floricole se culti!% pentru: a5 !lori tiate 4buc6ete, aran2amente, coroane5: Freesia, Gerbera, Dianthus, Rosa, Gladiolus, Dahlia, 3uli a, Chrysanthemum, "olyanthes;
23

b5 decorul apartamentelor& ca plante cultivate ,n ghivece 4containere5: Azaleea, Cyclamen, "rimula, Calceolaria, 6i eastrum, Aga anthus, feri(i, Aucuba, Sanchezia, Codiaeum, *egonia, palmieri; c5 decorul $alcoanelor& -ardinierelor& teraselor: "elargonium, "etunia, Dianthus, *egonia sem er/lorens, & omea, 3radescantia, 4erbena, Cobaea, 3hunbergia( d5 pentru decorul spaiilor verzi: ronduri, rabate, borduri, platbande: Ageratum, Salvia, 3agetes, Dianthus, ,yosotis, 4iola, *ellis, Aster, "hlo=; e3emplare i-olate sau (rupuri pe pelu-e: Gy so hilla, 6osta, Althaea, 6ydrangea, 6elianthus, Zinnia, Digitalis+ mo-aicuri sau arabescuri: Alternanthera, Cineraria maritima, Gna halium, <cheveria, Coleus+ alpin%rii 4st.nc%rii5: Cerastium, Allysum, "rimula, "ortulaca, Aster al ina, decorarea -idurilor, per(olelor: & omoea, Cobaea, Dolichos, Lathyrus, 6umulus, Cucurbita etc; decorarea ba-inelor, lacurilor: Acorus, &ris alustris, Sagittaria, 0ym haea( C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. Clasificarea botanic% a plantelor floricole. 2. Clasificarea dup% ciclul biolo(ic. 3. Clasificarea dup% locul de ori(ine al plantelor decorati!e. 4. Clasificarea dup% modul de cultur%. $. Clasificarea dup% locul de cultur%. 7. Clasificarea dup% "nsu&irile decorati!e. +. Clasificarea dup% modul de utili-are. S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%% seudocorus, Calla

24

CAPITOLUL

PARTICULARITI MORFOLOGICE I BIOLOGICE ALE SPECIILOR FLORICOLE Din punct de !edere funcional or(anele plantelor se "mpart "n or(ane !e(etati!e 4r%d%cina, tulpina &i frun-a5 &i or(ane de reproducere 4floarea, fructul &i s%m.na5. 3.1. O1<(&#.# 4#<#,(,%4# ./1/1/ )dcina )%d%cina se de-!olt% de obicei "n partea ba-al% a tulpini &i este or(anul cu a2utorul c%ruia planta absoarbe apa din sol, "n care sunt di-ol!ate s%rurile minerale necesare nutriiei, ser!ind totodat% la fi3area plantei. 8e l.n(% funciile amintite, r%d%cinile plantelor floricole "ndeplinesc &i unele funcii secundare: depo-itarea unor substane de re-er!%, "nmulirea &i re(enerarea plantelor. Dup% ori(inea, de-!oltarea, forma &i funciile lor se distin( urm%toarele tipuri de r%d%cini: normale, ad!enti!e &i metamorfo-ate. R6/6+%&%.# &)12(.# pro!in din radicula embrionului &i se "nt.lnesc la plantele floricole obinute din semine. 1n funcie de raportul dintre r%d%cina principal% &i cele secundare se deosebesc trei tipuri: pi!otante, fasciculate &i r%muroase. Dimensiunile r%d%cinilor, modul de ramificare, ad.ncimea la care p%trund !aria-% de la o specie la alta &i depind &i de ali factori 4tipul de sol, (radul de apro!i-ionare cu ap% &i substane nutriti!e etc5. R6/6+%&%.# (/4#&,%4# apar dup% (erminaia seminei, pe alte or(ane !e(etati!e dec.t r%d%cina 4tulpini, ramuri, frun-e5. 1n condiii fa!orabile de umiditate, pe tulpinile aeriene de ,onstera sau pe ramuri la Ficus rubiginosa, se formea-% numeroase r%d%cini ad!enti!e. 8e tulpinile aeriene r%d%cinile ad!enti!e se formea-% c.te una la fiecare frun-%, cum este la "hilodendron sau mai multe la un nod, la 3radescantia. )%d%cini ad!enti!e sunt &i la cele care apar de pe tulpinile subterane 4ri-omi, tuberculi, tuberobulbi5. )%d%cinile ad!enti!e care apar pe tulpinile aeriene "ndeplinesc la unele plante floricole rolul de $%>(1# pe suportul pe care cresc &i se "nal% continuu 46edera, 4anilla5. /a unele specii de Ficus &i
25

,onstera, r%d%cinile ad!enti!e a2un( "n sol, se "n(roa&% &i ramific%, form.nd un sistem radicular foarte puternic, al c%rui rol secundar este de proptire. R6/6+%&%.# 2#,(2)1$)?(,# &i>au modificat structura &i forma adapt.ndu> se la "ndeplinirea unor funcii speciale. 8rincipalele tipuri de r%d%cini metamorfo-ate sunt: > )%d%cini tu$erizate. ,uncia lor principal% este de depo-itare a unor substane de re-er!% 4-a6aruri, amidon, inulin% etc.5 &i pot fi "nt.lnite la unele plante bienale sau perene din -onele temperate. 0stfel la Dahlia variabilis r%d%cinile se "n(roa&% mult &i cap%t% aspectul unor tuberculi de cartofi, cu deosebire c% mu(urii sunt plasai numai "n -ona coletului.. > )%d%cini asimilatoare sunt o adaptare rar%, "nt.lnit% la unele or6idee. 0ceste r%d%cini sunt foliacee, conin cloroplaste &i "ndeplinesc funcia de asimilare. Ele nu au stomate, sc6imburile de (a-e f%c.ndu>se la ni!elul unor pneumatopode de tip special. Ele se "nt.lnesc &i la unele plante ac!atice &i "ndeplinesc at.t funcia de fi3are &i absorbie, c.t &i pe cea de asimilaie. > )%d%cini cu pneumato!ori se "nt.lnesc la unele plante din re(iunile tropicale sau ml%&tinoase, la care de pe r%d%cinile normale se ridic% ni&te radicele de o form% specific%, numii > pneumatofori. 0ce&tia asi(ur% aerul r%d%cinilor din sol, "mpiedic.nd asfi3ierea 4reali-ea-% sc6imbul de (a-e cu e3teriorul5. > )%d%cini ,nmagazinatoare de ap, constituie o caracteristic% a r%d%cinilor la -rchidaceae, *romeliaceae din p%durile tropicale. Ele absorb &i acumulea-% !aporii de ap% din atmosfer% prin intermediul unui esut de consisten% spon(ioas%, numit 4#.(2#& 1(/%+-2 ser!ind plantei "n momentele critice. > )%d%cini sim$ionte, "nt.lnite la unele plante a c%ror r%d%cini sunt lipsite de peri abosrbani, funcia lor fiind "ndeplinit% de c%tre ciuperci W micori-e 0stfel "ntre r%d%cinile multor plante floricole aparin.nd familiei -rchidaceae &i <ricaceae, 2%+)1%?( 4simbio-a "ntre r%d%cin% &i ciuperc%5 este obli(atorie &i condiionea-% de-!oltarea plantei. Ciuperca furni-ea-% plantei apa, s%rurile minerale &i prime&te 6idraii de carbon. > )%d%cini +- 2-<-1% sau /1(A)&(,#. )%d%cinile unor plante floricole au "nsu&irea de a forma 2-<-1% (/4#&,%4% din care se de-!olt% l%stari numii dra2oni &i care pot fi folosii pentru "nmulirea plantelor 4Chrysanthemum, Aloe, Aralia5. > 8lante floricole .%30%,# /# 16/6+%&%. /ipsa r%d%cinilor este o adaptare la mediu &i se "nt.lne&te "n mediul ac!atic. 0bsorbia apei se face prin "ntrea(a
2$

suprafa% a plantei 4Cerato hyllum, Salvinia5, prin ri-om la unele or6idee &i prin tulpin% la unele bromeliacee 43illandsia usneoides5. 3.1.2. T-.3%&( 'istemul aerian, cu p%rile sale componente contribuie la "ntre(irea aspectului estetic al plantelor. *ulpina "ndepline&te funcia de susinere a or(anelor de asimilaie &i de reproducere &i conduce substanele nutriti!e. Caracteristic pentru tulpin% este pre-ena la noduri a mu(urilor, or(ane ce dau na&tere la noi cre&teri. Dup% po-iia de pe tulpin%, mu(urii sunt: ,#12%&(.% &i (>%.(1%, iar dup% or(anele la care dau na&tere: 4#<#,(,%4% &i $.)1%$#1%. =u(urii care pornesc "n !e(etaie numai "n ca-uri speciale se numesc mu(uri /)12%&?%, iar cei care apar pe alte or(ane dec.t tulpina 4pe r%d%cin% > Aralia; pe frun-% > *ryo hyllum5 se numesc (/4#&,%4%. *ulpina este de re(ul% dreapt%, a!.nd o form% cilindric% sau cilindro> conic%, ramificat% 4Cleome, Zinnia5 sau neramificat% 48almieri5. Dup% modul "n care tr%iesc, tulpinile se "mpart "n: supraterane 4aeriene5, subterane &i ac!atice. A. TULPINI SUPRATERANE :AERIENE; sunt cele mai r%sp.ndite, la plantele decorati!e se "nt.lnesc aproape toate tipurile. 0ceste tulpini pot fi nearticulate &i articulate. *ulpinile nearticulate sunt: caude3ul > tulpin% scurt%, c%rnoas%, neramificat%, plurienal%, care se termin% cu o a3% florifer% articulat% 4Agave, Se ervirum5; stipul > tulpin% columnar%, plurienal% care are "n !.rf un buc6et de frun-e 4palmieri, feri(i arborescente, Cycas5; *ulpini articulate, caracteri-ate prin internoduri lun(i:
V V

culmul sau paiul, caracteristic (ramineelor decorati!e; calamusul, spre deosebire de primul, este plin cu m%du!% spon(ioas% caulis, ma2oritatea tulpinilor !er-i, puin sclerificate, caracteristic pentru scapul, pre-int% un sin(ur internod complet lipsit de frun-e 4 3uli a,

4Cy erus5;
V

plantele anuale sau bienale 4Com ositae, Labiatae, @mbeli/erae5;

V

Galanthus5.
27

*ulpinile supraterane ale unor plante floricole, adapt.ndu>se condiiilor de mediu, au suferit modific%ri ce le confer% posibilitatea "ndeplinirii unor funcii nespecifice. 0cestea sunt: a5 0ulpini cu !uncii de asimilare se "nt.lnesc la plantele suculente la care sistemul foliar este mult sau mai puin redus, funcia asimilatoare fiind "ndeplinit% de tulpin%. ,run-ele sunt "n (eneral sol-iforme sau transformate "n epi 4Cactaceae, <u horbiaceae, Ascle iadaceae5. b5 0ulpini cu rol de depozitare/ 0ceast% funcie este posibil% la acele tulpini care "&i de-!olt% foarte mult parenc6imurile tuberi-.ndu>se. /a or6idee 4Cymbidium, Dendrobium5 tuberi-area se produce la ni!elul unuia sau mai multor internoduri de la ba-a tulpinii. 1n tulpina unor palmieri se depo-itea-% de asemenea cantit%i considerabile de substane de re-er!%. c5 0ulpini cu rol de ,nmulire/ 0ceste tulpini produc mu(uri a3ilari 4tubercule sau bulbile5, care desprin&i de pe planta mam%, pot produce noi indi!i-i 4Lilium tigrium &i L( bulbi/erum5. d5 0ulpini cu rol de aprare/ 'unt acele tulpini care au spini de diferite m%rimi &i forme, care au luat na&tere prin modificarea unor ramuri scurte sau frun-e 4As aragus, Cleome, "eires.ia5. B. TULPINI se "nt.lnesc la unele plante floricole ierboase

SUBTERANE

perene. 0ceste tulpini sunt metamorfo-ate, adaptate la depo-itarea substanelor de re-er!%, la "nmulirea ne(ati!% &i la re-istena la condiiile nefa!orabile ale mediului. 0u forme &i m%rimi diferite, uneori asem%n%toare cu ale r%d%cinilor. 0cestea sunt: B-.*%% sunt microblaste cu frun-e c%rnoase "n care se adun% materiile nutriti!e de re-er!% &i ap% 4fi(.15. /a un bulb se deosebe&te a3a bulbului &i frun-ele. ,run-ele e3terne sunt uscate &i au rol de ap%rare, cele interne sunt c%rnoase &i conin substane de re-er!%. 1n bulb se deosebe&te un mu(ure terminal &i mai muli mu(uri a3ilari, care dup% ca- dau na&tere la tulpini florale sau la bulbi de "nlocuire. Dup% forma frun-elor bulbii sunt tunicai &i sol-o&i. R%?)2%% sunt tulpini formate din internoduri scurte 4microblaste5. 'pre deosebire de r%d%cini pre-int% mu(uri la subsuoara unor frun-e rudimentare 4sc!ame5 &i nu au niciodat% pilori-%. 1n ei se depo-itea-% substane de re-er!% &i
2+

repre-int% sin(ura parte !i!ace a plantei. 8e ri-omi se formea-% r%d%cini ad!enti!e &i frun-e rudimentare 4fi(.25.

,i(. 1. ,orma bulbilor la 6i

eastrum 415, 3uli a 425, "olyanthes 435, 0arcissus 445

<ulbii tunicai sunt caracteri-ai prin frun-e mari care se acoper% unele pe altele. *unicile e3terne sunt uscate, membranoase, cele interne (roase, cu substane de re-er!% 43uli a gesneriana, 6yacinthus etc.5. <ulbii sol-o&i sunt caracteri-ai prin frun-e mai mici care se acoper% parial unele pe altele 4 Lilium candidum5.

,i(. 2. )i-omi de: Canna 415, Zantedeschia 425, Alstroemeria 435, Sansevieria 445, As idistra 455
29

T-*#1+-.%% sunt microblaste (roase, bo(ate "n substane de re-er!%, la care frun-ele sunt reduse la sol-i mai mult sau mai puin e!ideni, Cyclamen 4fi(.35. T-*#1)*-.*-. este o tulpin% metamorfo-at% asem%n%toare tuberculului, "n!elit% la e3terior cu frun-e uscate 4fi(.4.5. Din aceste or(ane iau na&tere tulpini florifere, iar mai t.r-iu un nou tuberobulb. 0cesta se poate forma la subsioara unei frun-e 4Colchichum s (? sau la !.rful tuberobulblului mam% 4Crocus s .5. /a Gladiolus &i ,resia la ni!elul tuberobulblului se diferenia-% r%d%cini ad!enti!e contractile.

,i(. 3. *uberculi de Cyclamen 415 &i *egonia tuberhybrida 425

,i(. 4. *uberobulbi de: (ladiole 415, crocus 425 fresia 435 C. TULPINI AC"ATICE se "nt.lnesc la plantele ac!atice, ma2oritatea perene &i pot fi submerse, nutante &i amfibice. 8articularitatea acestor specii este pre-ena pe tulpini a unui esut cortical str%b%tut de canale sau lacune aerifere.

3#

3.1.3. F1-&?(
,run-a este un or(an !e(etati!, bo(at "n cloroplaste care ia na&tere din tulpin% &i "ndepline&te funciile de fotosinte-%, respiraie, transpiraie, metabolism, iar cele metamorfo-ate sunt adaptate &i la alte funcii secundare: de protecie, absorbie, "nma(a-inare de ap% &i substane de re-er!%, de "nmulire. /a o frun-% deosebim: limbul sau lamina, peiolul sau codia &i ba-a frun-ei. 8entru numeroase specii floricole frun-a repre-int% un element decorati! important decor.nd prin form%, m%rime, consisten% &i culoare. ,orma frun-ei poate fi simpl% sau compus% 4fi(.5 &i $5. 'uprafaa limbului poate fi neted%, (lauc%, lucitoare, (labr%, p%roas%, scabr% 4aspr%5. Consistena limbului poate fi: erbacee, pieloas%, coriacee, membranoas% &i c%rnoas%.

,i(. 5. ,orme de frun-e simple: 1.lanceolat%; 2.oblon(%; 3.obo!at%; 4.spatulat%; 5.6astat%; $.romboidal%; 7.eliptic%; +.reniform%; 9.cordat%; 1#.linear%; 11.ensiform%

,i(. $. ,orme de frun-e compuse 1.imparipenat%; 2>4 paripenate; 5.biparipenat%; $.trifoliat%; 7.palmat>compus%
31

,run-ele plantelor floricole pot a!ea $aza limbului rotund%, sa(itat%, 6astat%, reniform%, cuneat%, asimetric% v1r!ului limbului acut, acuminat, rotund, obtu-, emar(inat, mucronat, iar marginea limbului "ntrea(% sau cu inci-iuni mai mici 4dinat%, serat%, crenat%, sinuat%5 sau mai mari 4penat% sau palmat%5 4fi(.75. 8eiolul sau codia poate a!ea diferite forme: cilindric, comprimat, dilatat &i este prins la ba-a limbului, mai rar pe faa inferioar% a lui, ca- "n care frun-a este peltat% 43ro aeolum, "elargonium eltatum5.

,i(. 7. =ar(inea frun-ei 1.dinat%; 2.cuspidat%; 3.cranelat%; 4.lirat%; 5. palmat>fidat%; $.palmat>lobat%; 7.palmat>sectat%; +.penat>partit%; 9.bipenat>fidat% Dimensiunile frun-elor difer% de la o specie la alta. Dintre speciile decorati!e frun-ele cele mai mari se "nt.lnesc la palmieri, nuferi, ,onstera, Colocasia, iar cele mai mici la 3radescantia, "e eromia. Dispo-iia frun-elor pe tulpin% poate fi: altern% 4la fiecare nod o frun-%5, !erticilat% 4la fiecare nod trei sau mai multe frun-e5 sau opus% 4la acela&i nod se inser% dou% frun-e5. ,run-ele s>au adaptat la unele condiii de mediu. Din.nd cont de aceste adapt%ri frun-ele pot fi: (; +- 1). 31),#+,)1 > frun-ele s>au transformat total sau parial "n spini. 'e "nt.lnesc la cactu&i, la "elargonium s inossum. *ot cu rol protector sunt bracteele florilor &i sol-ii mu(urilor;

32

*; +- 1). /# (<6'(1# > frun-ele s>au transformat "n c.rcei, cu proprietatea de a se "nf%&ura "n 2urul unui suport pentru a susine planta 4Lathyrus, "isum, Clematis5; +; +- 1). &-,1%,%4 > frun-ele pre-int% forme 4urne > ni&e: "latycerium grande5 "n care se acumulea-% 6umus sau ap% sau se "n(roa&% foarte mult ca urmare a depo-it%rii substanelor de re-er!% 40loe, 0(a!e5.

3.2. O1<(&#.# /# 1#31)/-+#1# 3.2.1. F.)(1#( ,loarea se caracteri-ea-% printr>o speciali-are mai mare dec.t celelalte or(ane &i pre-int% cel mai !iu interes din punct de !edere estetic. Este format% din peduncul, a3a floral% 4receptacol5, periant 4caliciu &i corol%5, androceu &i (ineceu. C(.%+%-., primul "n!eli& al florii este format din frun-e modificate, "n (eneral !er-i, numite sepale. C)1).(, al doilea "n!eli& al florii, este format din frun-e modificate, "n (eneral colorate, numite petale. 1n!eli&ul floral nedifereniat "n caliciu &i corol% se nume&te peri(on, iar componentele tepalele se "nt.lnesc la: 3uli a, Lilium, 0arcissus, -rhidee. 1n!eli&ul e3terior al florii este +(.%+%-., format din sepale care pot fi complet libere, caliciul dialisepal 4Ranunculus5, concrescute, caliciul (amosepal 4"rimula5. C)1).( este format% din petale, care pot fi libere 4dialipetal%5 sau concrescute 4(amopetal%5. 8etalele au forme foarte diferite: lanceolat%, linear%, lobat% sau pot fi transformate "n cornete nectarifere AAconitum5 sau pinten nectarifer 44iola5. /a unele specii floricole se constat% metamorfo-a unor or(ane florale interne. 0stfel, la Canna indica staminele sunt transformate "n or(ane petaloide 4staminodii5. 0cest proces s>a produs la unele specii accidental, la altele fiind pro!ocat: 6yacinthus, "aeonia, Anemone, Ranunculus, Rosa, obin.ndu>se florile in!olte. /a florile in!olte sau b%tute nu toate petalele pro!in din transformarea staminelor, o parte din ele "&i au ori(inea "n primordii suplimentare formate pe receptacul, independent de primordiile staminelor.

33

/a or6idee floarea este alc%tuit% din trei sepale colorate &i ine(ale ca m%rime &i trei petale, din care dou% laterale identice ca m%rime &i culoare &i una inferioar% numit% .(*#.-2, diferit% ca form% &i culoare. An aspect important "n !iaa unei flori "l constituie desc6iderea corolei 4"nflorirea5. /a unele specii "nflorirea are loc "n timp relati! scurt "n timp ce la altele durea-% mai multe -ile. 0stfel, la 6ibiscus trianum "nflorirea durea-% cca. 3 ore, la 6emerocallis /ulva 24 ore, la "ortulaca grandi/lora circa 1# ore, la "a aver somni/erum 2 -ile, la Lilium candidum $ -ile, la or6idee 15>2# -ile etc. Culoarea florilor are un efect deosebit de fa!orabil asupra psi6icului uman, iar pentru plantele cu poleni-are entomofil% constituie un mi2loc de atracie a insectelor. An element important "n stabilirea !alorii florilor "l constituie parfumul, dat de substanele !olatile 4uleiuri eseniale5. 8rintre acestea sunt: papile secretoare 4Rosa, Dianthus, Convallaria, 4iola5, osmoforele 4Araceae, -rchidaceae, Aristolochiaceae5 &i perii secretori 4,entha, Lavandula5. floare este solitar% "n ca-ul "n care o tulpin% sau o ramur% se termin% cu o sin(ur% floare 43uli a, Anemone nemorosa, Galanthus5 sau c.nd este situat% c.te una la subsuoara frun-elor de pe tulpina florifer% 44inca minor, 4iola5. =a2oritatea plantelor au florile (rupate "n inflorescene care, sunt caracteristice pentru unele familii: umbela pentru @mbeli/erae, racemul pentru Cruci/erae, calatidiu 4antodiu5 pentru Com ositae, cima di6a-ial% pentru Caryo hillaceae etc. Inflorescenele se "mpart dup% tipul de ramificaie al a3ului "n inflorescene simple 4monopodiale sau simpodiale5 &i inflorescene compuse. I&$.)1#0+#&'#.# 2)&)3)/%(.#, au a3a principal% cu cre&tere nedefinit% &i mai de-!oltat% dec.t a3ele secundare. ,ac parte urm%toarele tipuri: spicul 4Althaea, Canna, 4erbena5, racemul 4Convallaria, Digitalis, 6yacinthus, Salvia5, corimbul 46ydrangea, "hlo=5, umbela 4"elargonium, "rimula5, spadi3ul 4Anthurium, Die//enbachia, ,onstera, Zantedeschia5, capitulul 4Gom hrena, Scabiosa5, calatidiul 4antodiul5 4Calliste hus, Centaurea, Gaillardia, Gerbera5. I&$.)1#0+#&'#.# 0%23)/%(.#. 03a principal% "&i "ncetea-% cre&terea &i poart% de obicei o floare. 0cele secundare "&i continu% cre&terea, dep%&ind a3a principal%. ri(inea succesiunii "nfloririi este din centru la periferie. ,ac parte urm%toarele tipuri: dic6asiul sau cima bipar% 4Dianthus, Gy so hilla5,
34

monoc6asiul sau cima unipar% 4Gladiolus, &ris, ,yosotis5, pleioc6asiul 4<u horbia, Sedum5. I&$.)1#0+#&'#.# +)23-0#. 'e deosebesc de inflorescenele simple prin (radul mai mare de ramificare, sistemul lor de ramificare se repet%. 0cestea sunt: spicul compus, umbela compus%. Inflorescenele mi3te reunesc dou% tipuri de inflorescene, de e3emplu: corimb cu calatidii la Senecio cruentus &i Ageratum( 3.2.2. F1-+,-. 7% 062@&'( ,ructul este (ineceul transformat "n urma procesului de dubl% fecundaie, la care particip% "ntr>o oarecare m%sur% &i celelalte elemente florale. /a un fruct deosebim trei p%ri: epicarpul, me-ocarpul &i endocarpul care !aria-% foarte mult "n funcie de tipul de fruct. 8rincipalele tipuri de fructe cunoscute la plantele decorati!e sunt: ac6ena 43agetes5, silic!a 4,attiola5, p%staie 4Lathyrus odoratus5, folicula 4"aeonia, Del hinium5, capsula 4"a aver5, baca 4As aragus5, nucula 43ro aeolum5. '%m.na se de-!olt% din o!ulul fecundat &i este format% din te(ument, embrion &i albumen sau endosperm secundar. /a e3terior s%m.na pre-int% 6ilul 4locul de prindere a seminei de folicul5 &i micr opilul 4locul prin care str%bate radicela "n timpul (erminaiei5. Embrionul este format din 6ipocotil, unul sau dou% cotiledoane &i epicotil, care repre-int% primordiile !iitoarei plante. 0lbumenul sau endospermul secundar este partea seminei care ia na&tere din sacul embrionar &i constituie un esut de re-er!% ce !a 6r%ni embrionul. e3cepie "n acest sens o pre-int% s%m.na de or6idee care nu are endosperm secundar. 'eminele pot a!ea forme !ariate 4sferice, muc6iate, reniforme, o!oidale etc.5 &i m%rimi foarte diferite, de la foarte mici, abia obser!abile cu oc6iul liber 4or6idee, be(onia, lobelia5 la semine foarte mari 4unii palmieri5. Bnsu!irile /izice ale seminelor sunt: forma, m%rimea, culoarea. > raport > / > l > (rosime > sferic%: Lathyrus, "etunia, "ortulaca > o!al%: Antirrhinum, Cheiranthus, Digitalis > fusiform%: Ageratum, Centaurea, Cosmos, 3agetes
35

Forma

> o!oid%: Alyssum, *egonia, 4iola, ,yosotis > nere(ulat%: Calendula > cordiform%: Celosia > cilindric%: 4erbena > reniform%: Gy so hilla, etc. ,'rimea2 > foarte mici &i mici, sub 1,5 mm: *egonia, Antirrhinum, Lobelia, "etunia > mi2locii >1,5>3 mm: Gy so hilla, Celosia > mari > peste 3 mm: 3agetes, Zinnia > foarte mari: "hoeni=, Lu inus( Culoarea tegumentului la maturitatea fi-iolo(ic%: > nea(r%: Ageratum, Antirrhinum, 3agetes > brun ro&cat%: Alyssum > ro&cat%: *egonia > (alben brun: Calendula > cenu&ie: Centaurea, Cosmos, "a aver > brun%: Gazania, Godetia > cafenie: Gaillardia > brun cenu&iu: Salvia, "hlo=, Zinnia Luciu2 > pronunat: Celosia, Lobelia > &ters: Centaurea > mat: "hlo=, "ortulaca Arhitectura tegumentului C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. )%d%cina la plantele decorati!e: funcii &i clasificare 2. *ulpina plantelor decorati!e: funcii &i alc%tuire. 3. *ulpini metamorfo-ate de plante decorati!e. 4. ,run-a. ,uncii, alc%tuire &i clasificare funcional%. $. ,run-a. Element decorati! &i frun-e metamorfo-ate. 7. ,loarea > tipuri de inflorescene simple &i mi3te. +. ,loarea > alc%tuire, simetrie, structur%, forma, culoare. 9. ,ructul &i s%m.na plantelor decorati!e.
3$

S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%

CAPITOLU L 4 RELAIILE PLANTELOR FLORICOLE CU FACTORII ECOLOGICI

8lantele se de-!olt% normal dac% fiecare factor este asi(urat la un anumit ni!el cantitati!, considerat ca 4(.)(1# )3,%26 &i care se afl% "ntre dou% pra(uri de toleran%, minim &i ma3im, iar !alorile "n afara acestui inter!al determin% moartea plantelor. ,actorii ecolo(ici care constituie cadrul de !ia% al plantelor sunt: temperatura, lumina, apa, aerul &i substratul de cultur%. ,actorii de mediu > acionea-% "n comple3 &i "ntr>o str.ns% interdependen% > absena, reducerea, e3cesul unuia din factori duce la de-ec6ilibre > plantele au cerine diferite "n funcie de ori(ine, (en 4c6iar soi5 &i fa-a de cre&tere &i de-!oltare
37

> diri2area lor "n spaii prote2ate "n conformitate cu cerinele plantelor. 4.1. L-2%&( /umina influenea-% direct cre&terea &i de-!oltarea plantelor fiind i-!orul de ener(ie pentru procesul de fotosinte-% &i indirect acionea-% asupra altor procese precum absorbia apei, a substanelor nutriti!e, a sc6imbului de (a-e. 1n cultura plantelor floricole, factorul lumin% interesea-% sub aspectul: > > > intensit%ii 4care se m%soar% "n luc&i5, durata de iluminare lun(imea de und%. Ener(ia radiat% este folosit% > #,$$O fotosinte-% > 4+O transpiraie > 31O tra!ersea-% frun-a > 19O reflectat% > li sa roduce C etiolarea, sta(narea !e(etaiei &i a "nfloririi > e=cesul roduce C cloro-are 4Saint aulia5, arsuri pe frun-e 1n funcie de preteniile fa% de intensitatea luminoas% speciile floricole se "mpart "n: %-*%,)(1# /# .-2%&6 :9#.%)$%.#; care solicit% "ntre 3#.###>5#.### luc&i &i care se de-!olt% foarte bine la lumin% solar% direct% 4palmieri, ;alanchoe, Gladiolus, Gazania, "hlo=, Salvia, 4erbena, "etunia5. Cultura acestora se diri2ea-% astfel ca "nflorirea s% aib% loc !ara, c.nd intensitatea luminoas% atin(e !alori ma3ime. Dac% nu se asi(ur% lumin% suficient% planta formea-% l%stari subiri, florile r%m.n mici, decolorate &i sensibile la boli &i d%un%tori; %-*%,)(1# /# 0#2%-2*16 7% -2*16 :0+9%)$%.#; . 0cestea se de-!olt% &i "nfloresc la o intensitate luminoas% redus% 41#.###>2#.### luc&i5. Lu suport% aciunea direct% a soarelui &i sunt puine la num%r 4Fittonia, Saint aulia, ,arantha, As idistra, feri(i, or6idee, crinul de toamn%5. E3cesul de lumin% la unele plante poate duce la decolorarea frun-elor 4Saint aulia, *egonia5 sau la a!ortarea bobocilor 4Glo=inia5. Le!oia plantelor fa% de intensitatea luminoas% !aria-% "n raport cu fa-a de !e(etaie &i lucr%rile a(rote6nice aplicate asupra plantelor. 1n (eneral plantele au ne!oie de lumin% "nc% de la r%s%rire, c.nd "ncep s% se 6r%neasc% sin(ure, apoi "n fa-% de r%sad, de formare a bobocilor &i "nflorire solicit% lumin% mult%. 1n fa-a de
3+

repaus lumina se reduce parial sau total "n funcie de profun-imea repausului. /a fel se !a reduce lumina c.te!a -ile dup% repicare, but%&ire, plantarea la (6i!ece &i transplantare. Durata de iluminare pre-int% deosebit% importan% "n de-!oltarea plantelor floricole. 0ceast% durat% condiionea-% &i alte procese fi-iolo(ice cum sunt: repausul mu(urilor, c%derea frun-elor, formarea bulbilor, m%rimea celulelor. )eacia plantelor fa% de durata -ilelor &i nopilor se nume&te $),)3#1%)/%02. Dup% criteriul reaciei fotoperiodice plantele floricole se pot (rupa "n trei cate(orii: plante /# ?% .-&<6 care solicit% o durat% de iluminare de 13>14 ore &i c6iar mai mult pentru a "nflori 4*egonia tuberhybrida, Cineraria hybrida, Sinningia hybrida5; plante de ?% 0+-1,6, solicit% o perioad% de iluminare de p.n% la 12 ore &i pro!in din -onele tropicale &i subtropicale 4 Chrysanthemum, ;alanchoe, "oinsetia, Freesia5 4tabelul 15 plante %&,#12#/%(1# &i plante %&/%$#1#&,# care au ne!oie de o perioad% de + ore de iluminare -ilnic%, dup% care "nfloresc indiferent de durata de iluminare. /a aceast% (rup% aparin ma2oritatea plantelor anuale, bienale, perene &i unele specii culti!ate "n ser% 4Cyclamen, Dianthus5. 0a$elul 1 %lante sensi$ile la !otoperiodism 4< ''0)D, 19$#5 P.(&,# /# ?% .-&<6 Aster amelus Aechmea /asciata *egonia tuberhyrida Calceolaria hybrida Calendula o//icinalis Calliste hus chinensis Gladiolus gandavensis Lathyrus odoratus Lilium longi/lorum ,atthiola annua Scabiosa ur urea Sinningia hybrida P.(&,# /# ?% 0+-1,6 *egonia Gloire de Lorraine Catu&ii Chrysanthemum indicum Cosmos bi inatus Crassula coccinea <u horbia /ulgens ;alanchoe bloss/eldiana <u horbia ulcherrima Freesia hybrida > > >

/umina acionea-% asupra plantelor "n mod diferit &i "n funcie de lun(imea de und% care se e3prim% "n nanometri 4nm W 1#@9m5.
39

7A'*09 'CH etiolarea;

'E)

4citat de 9.'

LI0,

19715 arat% c% lumina "n funcie de

lun(imea de und%, are urm%toarele influene asupra plantelor: sub 35# nm > distru(erea aci-ilor nucleici; 35#>4## nm > fa!ori-ea-% fotoperiodismele; 4##>45# nm > reducerea fotoclorofilian%, sinte-a clorofilei, "mpiedic% 5##>$## nm > reducerea fotosinte-ei &i fotomorfo-ei; $##>7## nm > sinte-a clorofilei, fotosinte-a, (erminaia seminelor, 7##>+## nm > suspend% (erminaia, are loc cre&terea !e(etati!%, sinte-a

cre&terea !e(etati!% prin m%rirea celulelor 4"ntindere &i di!i-are5, fotoperiodism; antocianului, fotoperiodismul; peste +## nm > nu mai e3ist% aciune formati!% asupra plantelor 8entru +)1#+,(1#( .-2%&%% naturale culti!atorul poate inter!eni conform cerinelor plantelor, dup% mai multe procedee: ale(erea timpului optim pentru producerea materialului s%ditor aplicarea luminii artificiale, care, "ns%, nu trebuie s% fie prea intens%. 8entru ca plantele de -i lun(% s% "nfloreasc% "n condiii de -i scurt% se poate inter!eni astfel: prelun(irea -ilei p.n% la necesarul optim al plantei cu o surs% de iluminat meninerea plantei la lumina -ilei &i "ntreruperea nopii prin iluminat artificial, timp de 2>5 ore /a plantele de -i scurt%, culti!ate "n condiii de -i lun(%, se procedea-% la scurtarea -ilelor lun(i din cursul !erii prin "ntunecarea culturilor 4acoperirea cu p.n-% nea(r%, material plastic opaci-at5. 'curtarea -ilei se face cu 2>3 ore "nainte de sosirea nopii &i prelun(irea nopii cu 1>3 ore "n perioada dimineii. 4.2. T#23#1(,-1( *emperatura influenea-% direct desf%&urarea proceselor fi-iolo(ice 4fotosinte-%, transpiraie, respiraie, absorbia apei &i substanelor minerale5 c.t &i parcur(erea diferitelor fenofa-e 4(erminarea, cre&terea !e(etati!%, "nflorirea, fructificarea5. 'ursa natural% de ener(ie este radiaia solar%.
4#

superioare.

*oate aceste procese au loc la anumite ni!ele de temperatur%, cuprinse "ntre #C &i 4#C. Cerinele plantelor floricole fa% de temperatur% difer% "n funcie de: (; S3#+%#. /ocul de ori(ine determin% anumite cerine fa% de temperatur%, "n funcie de care plantele se (rupea-% astfel: plante cu cerine mari fa% de temperatur%, ori(inare din -onele tropicale &i subtropicale 4Coleus, Die//enbachia, unele or6idee, feri(i, bromelii5; plante cu cerine medii, ma2oritatea plantelor din climatul temperat 4Calliste hus, 6emerocallis5; plante cu cerine mici, care "&i au ori(inea "n -onele alpine. *; "(1%('%( /%-1&6 7% <1(/-. /# &#*-.)?%,(,# . Diferena temperaturii dintre -i &i noapte se recomand% s% fie de 2>5C, a!.nd "n !edere c% "n timpul -ilei, datorit% luminii, funciile plantei sunt mai acti!e, deci ne!oia de temperatur% mai mare. *emperatura !a fi mai mic% cu 2>3C "n -ilele cu cerul acoperit, fa% de -ilele cu cer senin. Diferenele de temperatur% diurn% repre-int% pentru unele specii floricole condiia esenial% a "nfloririi. 0stfel, unele specii de cactu&i pentru a "nflori, au ne!oie de diferene "ntre -i &i noapte de 15>35C. +; A&),%23. Iarna, datorit% lumino-it%ii reduse, ne!oia de c%ldur% este mic%, de aceea plantele tropicale de ser% sau apartament pot ierna la 1$>1+ C, iar cele subtropicale la +>1#C. 0ceast% !ariaie se-onier% are mare importan% "n diferenierea mu(urilor floriferi &i e!oluia lor "n continuare p.n% la "nflorire. 0stfel, primordiile florale din bulbii de lalele se formea-% la 23>2+ C "n timp de 45>$# -ile, mu(urii floriferi la 6ortensia se formea-% la 1$>1+C, dar maturarea &i de-!oltarea lor "n continuare necesit% o temperatur% de 2>4C timp de 25>3# -ile, iar cei de a-aleea la $>+C. /; F#&)$(?(. Cerinele plantelor floricole fa% de temperatur% difer% "n funcie &i de fenofa-%. 8ra(ul de toleran% &i !aloarea optim% difer% "n cadrul speciei de la fenofa-% la fenofa-%. 8lantele floricole, pentru desf%&urarea normal% a ciclului biolo(ic, au ne!oie de o sum% (lobal% de temperatur% anual% care, "n funcie de specie poate fi

41

cuprins% "ntre 1###>4###C, reparti-at% "n sume de (rade de temperatur% pentru fiecare fenofa-%. *emperatura ca factor de !ia% al plantelor are o mare importan% &i la ni!elul sistemului radicular 4"n sol5. #; T#23#1(,-1( 0).-.-% are o mare importan% pentru reu&ita unor culturi. 0stfel, pentru Anthurium, Codiaeum, Gerbera, temperatura solului trebuie s% fie de 2#C, pentru Fuchsia 19C, pentru "rimula obconica 1+C, iar pentru "rimula malacoides 15C. M%A.)(+# /# +)1#+,(1# ( ,#23#1(,-1%%. 8entru mic&orarea efectului temperaturilor sc%-ute se poate inter!eni prin: prote2area cu folie de polietilen%, fumi(aie, aspersiune, prote2area cu frun-e, paie. =ic&orarea efectului temperaturilor prea ridicate se face prin umbrire cu 6um% sau plase de rafie, tocuri de r%sadni%, pul!eri-area apei pe plante, pe sol, amplasarea culturilor "n e3po-iie nordic% sau !estic%, aerisirea. 1n spaiile ad%postite c%ldura se asi(ur% cu a2utorul instalaiilor de "nc%l-ire, folosind ca a(ent termic apa fierbinte. 4.3. A3( 0pa este un factor indispensabil !ieii plantelor, at.t pentru absorbia din sol &i transportul substanelor nutriti!e, c.t &i pentru o serie de reacii c6imice comple3e le(ate de metabolism. Coninutul "n ap% al or(anelor !e(etale este diferit, de la +>12O 4"n semine5 la +5>95O 4"n fructe sau r%d%cini5. Lecesarul de ap% pentru o bun% desf%&urare a ciclului biolo(ic, plantele floricole &i>l asi(ur% din sol sau atmosfer%, unde trebuie s% fie un coninut optim "n funcie de cerinele fiec%rei plante. Cantitatea de ap% reinut% "n sol difer% "n funcie de capacitatea de c.mp, care !aria-% de la 2#O pentru sol nisipos p.n% la 11##O pentru turb%. Cantitatea de ap% necesar% plantelor floricole este determinat% de o serie de factorii: S3#+%( 7% )1%<%&#(. 8lante ca ,onstera, Colocasia, Anthurium, Zantedeschia, care tr%iesc "n stare natural% "n re(im cu umiditate mare "n sol &i atmosfer%, solicit% ap% mult% &i "n condiiile de cultur% de la noi. 0ceste plante au frun-ele mari, cu limbul neted, lucios, coriaceu.
42

'peciile din -onele periodic secetoase sunt adaptate acestor perioade prin or(ane subterane 4bulbi, ri-omi5, iar cantit%ile de ap% sunt diferite "n funcie de fa-a de cre&tere &i de-!oltare. 'peciile din -onele secetoase au pretenii foarte reduse fa% de cantitatea de ap%, ele pre-ent.nd: frun-e mici, puine, c%rnoase sau pubescente sau c6iar dispariia frun-elor la unele dintre ele 4cactu&i5. S%0,#2-. 1(/%+-.(1 7% (#1%(& influenea-% cantitatea de ap% necesar% pentru o plant%, "n sensul c% un sistem aerian !oluminos este corelat cu un consum mai mare de ap%, care este mai bine asi(urat de un sistem radicular proporional de-!oltat &i in!ers. S,(1#( 06&6,6'%% constituie condiia necesar% pentru consumul specific al plantei fa% de ap%, consum ce se diminuea-% la plantele bolna!e. F(?( /# +1#7,#1# 7% /#?4).,(1# . Lecesarul de ap% pentru o plant% este foarte diferit "n funcie de fenofa-%. 0stfel, pentru (erminare apa necesar% "mbib%rii seminelor !aria-% de la 3#O la peste 1##O. Cerinele se menin mari &i "n fa-a de r%sad &i plante tinere, ca s% scad% "n timpul "nfloritului. T#23#1(,-1( 2#/%-.-% 7% %&,#&0%,(,#( .-2%&%%. Cu c.t ace&ti factorii au !alori mai mari, cu at.t cantitatea de ap% necesar% plantelor este mai mare &i in!ers. 0cest lucru se e3plic% prin intensificarea tuturor proceselor fi-iolo(ice, "n special transpiraia. 1n condiii de lumin% sc%-ut% &i temperatur% redus% 4iarna5, apa se administrea-% "n cantitate mic%, pe c.nd !ara, datorit% proceselor intense de transpiraie se !a m%ri cantitatea de ap%. T%3-. /# 0).. 'olurile u&oare a c%ror permeabilitate este mai mare, necesit% ud%ri mai dese, dec.t pe solurile (rele unde se ud% mai rar &i cu cantit%i mai mici. Amiditatea atmosferic% trebuie corelat% cu cerinele plantelor care, "n funcie de ori(ine, au pretenii diferite. =a2oritatea plantelor de apartament pretind 75O A), plantele epifite au ne!oie de o atmosfer% mai umed%, +5O A), "n timp ce pentru cactu&i &i plante suculente, !alorile de 5#>55O sunt normale. S%0,#2-. /# +-.,-16. 8lantele culti!ate la (6i!eci necesit% mai mult% ap% dec.t plantele culti!ate "n c.mp, unde apa poate fi suplinit% de apa care urc% prin capilaritate din straturile mai ad.nci ale solului sau din stratul freatic. 0dministrarea raional% a apei "n cultura plantelor floricole presupune cunoa&terea &i respectarea unor re(uli &i anume:

43

Stabilirea cantit'ii o time de ap% pentru fiecare plant% se face in.nd cont de toi factori de mediu. 'e are "n !edere c% e3cesul &i deficitul de ap% sunt la fel de d%un%tori. Frecvena administr%rii apei se face "n funcie de specie, stadiul de de-!oltare al plantei, modul de cultur%, anotimp, e!oluia condiiilor de mediu. Calitatea apei de udat se e3prim% prin coninutul de s%ruri &i temperatur%. 0pa rece "nt.r-ie cre&terea, poate determina putre-irea r%d%cinilor sau c%derea florilor. ,oarte sensibile la udatul cu ap% rece sunt Camelia, Gerbera, Glo=inia, Saint aulia. ,olosirea apei prea calde este, de asemenea, d%un%toare, "n special dac% se folose&te "n perioadele reci. Adarea cu ap% prea cald% pro!oac% o cre&tere rapid% a plantelor dar "n defa!oarea "nfloritului. "erioada de udare "n cadrul unei -ile: pentru culturile de ser% udatul se recomand% a se face "nainte de mas%, iar pentru cele din c.mp dimineaa &i seara. ,odul de administrare se face "n funcie de locul de cultur%, specie, fa-a de !e(etaie &i se e3ecut% cu stropitoarea, furtunul, cu pic%tura, prin aspersiune. 4.4. A#1-. 0erul atmosferic acionea-% asupra plantelor prin (a-ele pe care le conine: 7+O a-ot, 21O o3i(en, #,#3O C Coninutul normal "n C
2 2

&i alte (a-e "n concentraie foarte mic%.

al aerului este de #,#3O. 0tunci c.nd procentul

scade, cre&terea este "ncetinit% sau c6iar se opre&te dac% atin(e pra(ul de #,#1O. Dimpotri!%, intensitatea fotosintetic% poate fi m%rit% de 2 sau 3 ori c.nd coninutul de C
2

a2un(e p.n% la #,15O. 1n (eneral, cre&terea coninutului "n C

2

se reflect% la ma2oritatea speciilor

"n: cre&terea suprafeei foliare, de-!oltarea substanei uscate a plantei, iar din punct de !edere practic, "mbo(%irea C
2

are drept consecine: de-!oltarea

randamentului; precocitatea "nfloririi; "mbun%t%irea calit%ii. 0erul prin componentele de ba-% este foarte necesar &i la ni!elul sistemului radicular al plantelor. 8re-ena lui "n sol este indispensabil% !ieii r%d%cinilor &i de-!olt%rii "n ansamblu al plantelor &i este determinat% de poro-itatea substratului, nisip, materii or(anice. 1ntr>un sol bine structurat, aerul care circul% are o compo-iie asem%n%toare celui din atmosfer%, pentru o3i(en &i a-ot, dar este mai bo(at "n dio3id de carbon re-ultat din descompunerea substanelor or(anice. 1n substratul de cultur%, aerul trebuie s% ocupe 32>34O din
44

!olumul acestuia, pentru a asi(ura o bun% de-!oltare a r%d%cinilor &i o acti!itate corespun-%toare a microor(anismelor. De aceea se recomand%, "n ca-ul solurilor (rele, compacte, ad%u(area de nisip, mrani% sau turb% pentru "mbun%t%irea structurii solului, iar "n ca-ul culturilor la (6i!ece, respectarea proporiei "n care diferitele componente sunt recomandate pentru fiecare specie "n parte. 0l%turi de aceste m%suri, lucr%ri ca: af.narea permanent% a solului &i substratului, cur%irea (6i!ecelor de mu&c6i sau lic6eni, contribuie la asi(urarea unei o3i(en%ri corespun-%toare, la ni!elul sistemului radicular. 1mprosp%tarea aerului din sere se asi(ur% prin desc6iderea ferestrelor din pereii laterali &i acoperi&, e!it.ndu>se formarea de cureni. 0erisirile se fac des &i de scurt% durat% toamna, iarna, prim%!ara "n timp ce !ara ferestrele r%m.n desc6ise permanent. 1n serele mari, moderne, se folosesc !entilatoarele instalate frontal sau lateral. 4.5. S-*0,1(,-. /# +-.,-16 'uportul material "n care plantele floricole "&i fi3ea-% sistemul radicular &i unde (%sesc substanele nutriti!e este cunoscut "n practica floricol% ca 0-*0,1(, /# +-.,-16. 8entru plantele floricole care "n condiiile %ri noastre se culti!% "n c.mp liber, substratul de cultur% se identific% cu 0).-. &(,-1(.. 0ceste plante (%sesc din punct de !edere al substratului de cultur%, condiii optime, "n ceea ce pri!esc at.t "nsu&irile fi-ice, c.t &i cele c6imice. 1n situaii de e3cepie se poate inter!eni pentru "mbun%t%irea acestor "nsu&iri prin amendamente, adaus de mrani%, nisip, b%le(ar etc. 'peciile floricole culti!ate "n spaii prote2ate necesit% "n marea ma2oritate a lor, ca substrat de cultur%, amestecul mai multor componente. 4.5.1. C)23)&#&,# -,%.%?(,# 5& 31#<6,%1#( 0-*0,1(,-1%.)1 P62@&,-1%.# 9)1,%+).#:

2elina se obine de pe terenurile "nelenite natural, de preferat cu plante fura2ere perene 4lucern%, trifoi5. <ra-dele "nierbate se scot la ad.ncimea de circa 1#>15 cm, dup% care se a&ea-% "n platform% stropindu>se cu must de b%le(ar pentru

45

"mbo(%irea "n elemente nutriti!e. Dup% +>12 luni se !a obine p%m.ntul de elin%, de culoare brun%>cafenie, pH>ul $,5>+, relati! bo(at "n substane nutriti!e. %m1ntul de !runze pro!ine din descompunerea frun-elor adunate toamna &i a&e-ate "n platform% sau (roap%. ,run-ele de fa(, arar, tei, alun dau un p%m.nt de calitate superioar%, pe c.nd frun-ele de ste2ar, nuc, plop nu se recomand%. 8latformele se pre(%tesc prin ad%u(area de !ar 4#,5 J(Um3 frun-e5 &i must de b%le(ar pentru a>i "mbo(%i fertilitatea. Descompunerea durea-% cel puin 1 an p.n% la 2>3 ani &i se obine un p%m.nt u&or, permeabil, de culoare brun%> ne(ricioas%, pH>ul acid 44,5>$,55, s%rac "n elemente nutriti!e. 3rania re-ult% din descompunerea (unoiului de (ra2d pre(%tit "n acest sens "n platforme care se "ntorc cu furca de 1>2 ori pe an. Dup% 2>3 ani se obine un p%m.nt de culoare "nc6is%, bo(at "n elemente nutriti!e, pH u&or alcalin, permeabil cu aspect untos. Compostul se obine din descompunerea aerob% timp de 2>3 ani a resturilor mena2ere &i de alt% natur% din (ospod%rie. 1nainte de folosire obli(atoriu se !a cerne &i se !a de-infecta. S-*0,1(,-1% )1<(&%+# &(,-1(.# :362@&,-1% &(,-1(.#;: %m1ntul de grdin. Este !orba de p%m.ntul luat de pe terenurile culti!ate 4le(ume, flori5 folosindu>se substratul de la suprafa% 41#>15 cm5. Lu se !a folosi p%m.ntul de pe terenurile erbicidate. %m1ntul de ericaceae. 'e formea-% prin descompunerea "n mod natural a resturilor !e(etale c%-ute de la speciile <rica, 4accinium, 0-alee etc. 'e obine un p%m.nt u&or, af.nat, de culoare brun%>ne(ricioas% &i pH>ul acid 3>4,5. Scoara de copaci se utili-ea-% mai ales la culturile de ser%. 1n !ederea utili-%rii ca substrat de cultur% se compostea-% fie sin(ur%, fie cu turb% &i se adau(% "n(r%&%minte minerale 4fosfat de amoniu, sulfat de potasiu etc.5. 0re slab% capacitate de reinere a apei, pH acid 4sub 55. %m1ntul de !erigi pro!ine prin descompunerea resturilor !e(etale a feri(ilor care cresc "n condiii naturale "n locuri umede, umbroase 4 As idium s (, "oly odium s ( etc.5. 0ur$a se formea-% prin descompunerea anaerob% a !e(etaiei ac!atice &i a n%molului. Cea care pro!ine din substratul ba-al se afl% "ntr>un stadiu mai a!ansat de descompunere cunoscut% sub numele de turb% nea(r% 42oas%5. 0ceast% turb% are culoare "nc6is% &i pH slab acid p.n% la alcalin, cu o capacitate de reinere a apei de 2>4 ori (reutatea sa. Deasupra acesteia, prin descompunerea speciilor de
4$

'p6a(num se formea-% turba ro&ie 4"nalt%5, de culoare mai desc6is%, pH>ul acid 43>55 &i o capacitate de absorbie a apei de circa +>1# ori (reutatea sa. /a noi "n ar% sunt cunoscute turb%riile de la Huedin, C%l%ele, 9atra Dornei, ,%(%ra&. 8e plan mondial cele mai importante -%c%minte de turb% sunt "n )usia, 'uedia, 7ermania, Canada &i 'A0. S-*0,1(,-1% )1<(&%+# /# 0%&,#?6 45gromul 4spuma de uree5, se obine "n procesul de sinte-% a ureei, prin polimeri-are. 0re o structur% foarte poroas%, spon(ioas%, pH>ul 3 &i o bun% capacitate de reinere a apei 41##O din (reutatea sa5. St5rommull 4polistiren e3pandat5, se obine din materiale plastice e3pandate. 'e pre-int% sub forma unor (ranule, ful(i 44>12 mm5, foarte u&oare, cu poro-itate mare, pH>ul neutru &i o capacitate de reinere a apei foarte redus%. 6iolastonul, are la ba-% policlorura de !inil &i are forma unor ace de pin lun(i de 4 cm, late de #,7 mm &i (rosime de #,2 mm. S-*0,1(,-1% 2%&#1(.# &(,-1(.# (isipul cel mai bun este cel de r.u, (rosier, lipsit de materii or(anice, f%r% calcar &i n%mol. 'e utili-ea-% pentru a m%ri permeabilitatea substratului de cultur% &i (radul de af.nare &i ca substrat de "nr%d%cinare a buta&ilor. %ietri ul, se folose&te pentru asi(urarea drena2ului sau "n 6idroculturi. 8ro!ine din r.uri sau cariere &i are o (ranulometrie de 5>15 mm diametru. S-*0,1(,-1% 2%&#1(.# ,1(,(,# %erlitul, re-ult% prin tratarea termic% la 12##>1+##C a rocilor !ulcanice calcinate &i e3pandate &i m%cinarea lor. Dimensiunea (ranulelor de perlit este de 1,5>+ mm, cele mai mici pre-int% incon!enientul c% se tasea-% foarte tare &i d%unea-% ni!elului de aerisire. 0re o bun% capacitate de reinere a apei 4de 4 ori (reutatea proprie5, pH neutru, este u&or &i nu conine elemente nutriti!e. 7ermiculitul, se obine din m%cinarea rocilor pe ba-% de silicai de aluminiu &i ma(ne-iu, incinerate la 1###C. 0re o bun% capacitate de reinere a apei, poro-itate mare, iar pH>ul este !ariabil &i trebuie corectat "n funcie de cerinele plantei. 7ata mineral, este un produs industrial pe ba-% de roci !ulcanice 4$#O5, calcaroase 42#O5 &i cocs 42#O5 obinut prin tratarea termic% la peste 1$##C. 0re poro-itate bun%, pH>ul 7>9,5 &i capacitate de reinere a apei de 7#>+#O.

47

1n comer este cunoscut% sub denumirile comerciale:

7) D0L, CA*I/ELE

&i se

!inde sub form% de module prote2ate cu folie din plastic sau sub form% de cuburi. *rgila e8pandat. 8rin tratarea termic% a ar(ilei la 11## C se obine o (ranulometrie de 2>1$ mm care se spal% "nainte de folosire pentru a "nl%tura s%rurile solubile pe care le conine. 8re-int% o poro-itate bun% &i o capacitate de reinere a apei de 15>1$O. 1n cultura florilor "n spaii prote2ate, substratul de cultur% este format din unul sau mai multe componente a c%ror proporie este !ariabil% cu specia. /a formarea amestecurilor se !a a!ea "n !edere cerinele plantei fa% de masa !olumetric% a acestuia &i care difer% de la specie la specie. 1n ca-ul c% plantele solicit% un amestec (reu, acesta se poate face din p%m.nt de elin%, mrani%, p%m.nt de frun-e &i nisip, "n proporie de 3:2:2:1 sau "n ca-ul unui substrat u&or se folosesc: mu&c6ii, p%m.ntul de frun-e, turba, nisipul, "n proporie de 2:2:1:1. 0tunci c.nd substratul este de ori(ine mineral% sau sintetic se practic% folosirea termenului de +-.,-16 $616 0)., iar c.nd substratul este apa, cultura se nume&te 9%/1)3)&%+6. 0st%-i se folosesc substraturi de cultur% uni!ersale numite 0-*0,1(,-1% 0,(&/(1/. 0cestea sunt formate din ar(il% (ranulat% 45#>7#O5, turb% 42#>25O5 &i nisip 45>1#O5. 8entru asi(urarea plantelor cu substanele necesare unei cre&teri &i de-!olt%ri normale, se fertili-ea-% ritmic cu soluii nutriti!e care conin macro> &i microelemente specifice &i dup% ca-, microflor% bacterian%. 4.5.2. R#(+'%( 0-*0,1(,-.-% )eacia substratului este e3primat% prin pH, a c%rui !aloare indic% concentraia de ioni de H "n stare liber% "n soluia solului. 'ubstraturile folosite "n floricultur% au pH>ul cuprins "ntre 3,5 &i +,5. =a2oritatea plantelor decorati!e cresc &i se de-!olt% bine "n soluri neutre, dar sunt &i specii care prefer% soluri acide: 6ydrangea, Azaleea, <rica sau soluri alcaline: cactu&ii, HGacint6us. Corectarea unui pH alcalin "nspre acid se poate face prin ad%u(are de turb% "nalt% 4acid%5 "n proporie de 1U3 p.n% la 2U3 sau cu floare de sulf 45>$# (Um2. )idicarea pH>ului pentru obinerea reaciei neutre sau uneori slab alcaline, se face prin administrarea de calciu, dolomit%, cret%. 1n acest sens se adau(% carbonat de calciu sau cret% "ntre 1>3 J(Um3, iar raportat la suprafa% 15#>2## (Um2. atenie deosebit% se acord% !erific%rii pH>ului la culturile "n (6i!ece, unde acidifierea substratului se produce adesea datorit% ud%rilor repetate.
4+

4.5.3. C)&'%&-,-. 0).-.-% 5& #.#2#&,# &-,1%,%4# Elementele de ba-% care constituie 6rana plantelor sunt macroelementele 4a-otul, fosforul, potasiul, calciul, fierul, ma(ne-iul5, dar &i o serie de microelemente 4aluminiul, cuprul, borul, man(anul, -incul, siliciul, litiul5. Cerinele plantelor floricole fa% de elementele nutriti!e sunt foarte diferite, "n funcie de specie, uneori de soi &i de fenofa-%. 8entru o cre&tere &i de-!oltare normal%, plantele trebuie s% (%seasc% elementele minerale "n substratul de cultur% "ntr>o anumit% cantitate &i proporie. 1n ca-ul "n care unul sau mai multe din aceste elemente lipsesc, planta sufer% &i se manifest% carena respecti!%. Efecte ne(ati!e se constat% &i c.nd elementele nutriti!e se afl% "n cantit%i mult mai mari dec.t cele optime. Xi "ntr>un ca- &i "n altul trebuie s% se inter!in% pentru restabilirea ec6ilibrului, "n ca- contrar planta este "n pericol s% moar%. ,actorii de mediu pre-entai se afl% "ntr>o permanent% interaciune "ntre ei c.t &i cu plantele floricole. Efectul lor nu poate fi apreciat dec.t "n conte3tul acestor interaciuni &i "n nici un ca- separat. 4.5.4. &<16762%&,# $).)0%,# 5& $.)1%+-.,-16 8lantele floricole "&i iau elementele nutriti!e din substratul de cultur% atunci c.nd acesta este solul natural sau un amestec din componente naturale. 1n situaia c.nd unul din elementele necesare unei 6r%niri ec6ilibrate lipse&te sau se afl% "n cantitate prea mic%, a!em posibilitatea de a>l completa sau corecta prin administrarea de "n(r%&%minte. 1n(r%&%mintele sunt substane c6imice 4simple &i comple3e5 sau or(anice care conin unul sau mai multe din elementele necesare 6r%nirii plantelor. &<16762%&,#.# )1<(&%+# se obin "n urma ferment%rii "n platforme a de2eciilor animale amestecate cu diferite resturi !e(etale 4coceni, paie, plea!%, frun-e5. 1n funcie de c.t timp au stat la fermentat, a!em "n(r%&%minte or(anice proaspete, semifermentate, fermentate &i mrani%. &<16762%&,#.# +9%2%+#, at.t cele simple c.t &i cele comple3e, se "mpart dup% starea fi-ic% astfel: solide 4cristali-ate, (ranulate5 &i lichide, iar dup% modul de aciune: radiculare &i e=traradiculare 4foliare5.
49

1n(r%&%mintele simple dau posibilitatea de a administra separat fiecare element "n funcie de necesit%i. 1n(r%&%mintele comple3e, conin mai multe elemente "n cantit%i diferite "n funcie de formula fiec%rui "n(r%&%m.nt. 1n(r%&%mintele foliare includ "n(r%&%mintele lic6ide destinate pentru aplicarea foliar%. 'unt compuse din amestecuri de s%ruri minerale perfect solubile ale macroelementelor L, 8, N &i un num%r mare de microelemente. &<16762%&,#.# )1<(&)82%&#1(.# se obin prin str.n(erea "n ba-ine a mustului de (ra2d sau cel re-ultat de la platformele de compostare a (unoiului, la care se adau(% "n(r%&%minte c6imice di-ol!ate anterior. /a administrare aceste "n(r%&%minte se diluea-% cu 5>1# p%ri de ap%. 4.5.5. F#1,%.%?(1#( 5& $.)1%+-.,-16 8lantele floricole, pentru a cre&te &i a se de-!olta normal au ne!oie de o serie de elemente minerale, "n anumite cantit%i considerate optime. 4.5.5.1. F#1,%.%?(1#( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& +@23 Cantit%ile de "n(r%&%minte ce urmea-% a se aplica solurile unde se "nfiinea-% culturi floricole, se face pe ba-a datelor de laborator care stabilesc ni!elul de substane nutriti!e e3istente "n sol la acel moment. Culturile floricole, prin caracterul lor intensi!, au un consum ridicat de substane nutriti!e, astfel c% fertili-%rile urm%resc satisfacerea necesarului de substane nutriti!e pentru plante, c.t &i meninerea unui raport optim "ntre elemente. 0cest lucru se reali-ea-% prin fertili-area de *(?6 &i fertili-area din timpul perioadei de !e(etaie 4$(?%(.65. F#1,%.%?(1#( /# *(?6 a culturilor floricole "n c.mp se aplic% "naintea ciclului de producie, odat% cu lucr%rile de pre(%tire a terenului. /ucrarea const% "n administrarea unei cantit%i de (unoi de (ra2d de 4#>5# tU6a. 0ceast% cantitate se poate reduce cu o treime p.n% la 2um%tate "n ca-ul "n care se administrea-% &i "n(r%&%minte c6imice. Dintre "n(r%&%mintele c6imice se administrea-% cele cu fosfor &i potasiu, care sunt mai puin solubile &i sunt mai puin le!i(ate. 0dministrarea "n(r%&%mintelor cu /os/or la plantele floricole anuale se face "n do-e anuale de 4#>$# J(U6a s.a., iar la cele perene $#>+# J(U6a s.a.

5#

"otasiul se recomand% "n do-e de 12#>14# J(U6a pentru speciile anuale, iar pentru cele perene 15#>2## J(U6a. 0dministrarea "n(r%&%mintelor c6imice se face prin "mpr%&tiere &i "ncorporare "n sol odat% cu mobili-area acestuia. F#1,%.%?(1#( $(?%(.6 a culturilor floricole de c.mp se face dup% ce "n prealabil solul a fost bine umectat, iar dup% administrare se face o nou% udare. ,ertili-area se e3ecut% "n mai multe etape, "n funcie de cerinele fiec%rei fenofa-e &i de cerinele speciei. 0dministrarea "n(r%&%mintelor se poate face "n stare solid% sau lic6id%. 1n(r%&%mintele solide se administrea-% prin "mpr%&tiere pe toat% suprafaa sau pe ri(ole desc6ise "n apropierea r.ndurilor. /a 1m2 se administrea-% 1# ( a-otat de amoniu, 7 ( superfosfat &i 3 ( sare potasic% 1n(r%&%mintele se pot aplica &i sub form% de soluie. 1n acest caconcentraia este de #,2>#,5O "n cantitate de 2>3 litri la metru liniar. 1n ca-ul aplic%rii "n(r%&%mintelor "n apa de iri(at, concentraia este mai mic% #,#5>1O num%rul de fertili-%ri fiind mai mare. De mare efect "n cultura plantelor floricole sunt fertili-%rile #>,1(1(/%+-.(1#. 'e recomand% aplicarea din fa-a de 5>$ frun-e, la inter!ale de 1#>15 -ile a unor soluii cu concentraia de #,1>#,3O 41>3 (Ul5 pentru macroelemente &i de #,#5O pentru microelemente. Cantitatea de soluie administrat% depinde de m%rimea plantelor &i frec!ena "n(r%&%rilor. 'unt necesare "n felul acesta 25#>1### litri soluie la un 6ectar cultur%. 4.5.5.2. F#1,%.%?(1#( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& 03('%% 31),#A(,# 1n spaiile prote2ate, plantele floricole se culti!% direct la sol 4(aroafe, cri-anteme, fre-ia, (erbera5, "n substraturi pe mese 4aspara(us, (erbera5, "n di!erse !ase de cultur% 4ciclamen, primula, cineraria5. F#1,%.%?(1#( /# *(?6 a substratului se aplic% "n momentul c.nd se face pre(%tirea acestuia &i se are "n !edere coninutul "n elemente nutriti!e stabilit prin anali-e de laborator. 8entru plantele care se culti!% .( 0). "n spaii prote2ate se administrea-% "ntre 12#>15# tU6a (unoi de (ra2d bine descompus &i 1##>12# tU6a turb%. 8entru completarea deficitului de macroelemente se folosesc "n(r%&%minte c6imice
51

simple. 0cestea se administrea-% prin "mpr%&tiere dup% de-infecia aplicat% solului, urm.nd a fi introduse "n stratul de 1#>15 cm de la suprafa% prin lucrarea f%cut% cu fre-a. 1n ca-ul c.nd fertili-area nu se face in.nd cont de anali-ele de laborator, se aplic% la un 6ectar de ser% "ntre $##>+## J( superfosfat, 25#>25# J( sulfat de potasiu &i 15# J( sulfat de ma(ne-iu. ,ertili-area de ba-% a substratului pentru cultura plantelor floricole culti!ate "n di!erse 4(0# se face "n momentul pre(%tirii acestor amestecuri. 8roporia de participare a componentelor la formarea amestecului de p%m.nt !a a!ea "n !edere "n primul r.nd reali-area "nsu&irilor fi-ice 4masa !olumetric%, capacitatea de c.mp, permeabilitatea5. 0mestecul se omo(eni-ea-% &i se p%strea-% 1#>14 -ile "n locuri ferite de precipitaii &i "n(6euri. C.nd substratul se consider% bine omo(eni-at se recoltea-% probe &i se fac determin%rile pentru elementele nutriti!e eseniale. 9alorile obinute se compar% cu cerinele plantei ce urmea-% a se culti!a "n acest amestec, f%c.ndu>se "n ca- de ne!oie inter!eniile de corecie. 0dministrarea "n(r%&%m.ntului se face prin "mpr%&tiere "n timp ce substratul se amestec%. F#1,%.%?(1#( $(?%(.6 a culturilor floricole de c.mp se face dup% ce "n prealabil solul a fost bine umectat, iar dup% administrare se face o nou% udare. ,ertili-area se e3ecut% "n mai multe etape, "n funcie de cerinele fiec%rei fenofa-e &i de cerinele speciei. 0dministrarea "n(r%&%mintelor se poate face "n stare solid% sau lic6id%. 1n(r%&%mintele solide se administrea-% prin "mpr%&tiere pe toat% suprafaa sau pe ri(ole desc6ise "n apropierea r.ndurilor. /a 1m2 se administrea-% 1# ( a-otat de amoniu, 7 ( superfosfat &i 3 ( sare potasic% 1n(r%&%mintele se pot aplica &i sub form% de soluie. 1n acest caconcentraia este de #,2>#,5O "n cantitate de 2>3 litri la metru liniar. 1n ca-ul aplic%rii "n(r%&%mintelor "n apa de iri(at, concentraia este mai mic% #,#5>1O num%rul de fertili-%ri fiind mai mare. De mare efect "n cultura plantelor floricole sunt fertili-%rile #>,1(1(/%+-.(1#. 'e recomand% aplicarea din fa-a de 5>$ frun-e, la inter!ale de 1#>15 -ile a unor soluii cu concentraia de #,1>#,3O 41>3 (Ul5 pentru macroelemente &i de #,#5O pentru microelemente.

52

Cantitatea de soluie administrat% depinde de m%rimea plantelor &i frec!ena "n(r%&%rilor. 'unt necesare "n felul acesta 25#>1### litri soluie la un 6ectar cultur%. S%23,)2# (.# +(1#&'#% 5& &-,1%'%# Insuficiena unui element "n mediul nutriti! afectea-% de-!oltarea &i c6iar !iaa plantei. 0ceasta se manifest% prin modific%ri "n cre&tere, (reutate &i aspectul plantei, ceea ce demonstrea-% o alterare a metabolismului. 'imptomele e3terioare stau la ba-a dia(nostic%rii s%rii de nutriie &i mai ales a unor de-ec6ilibre ce se pot produce. Din p%cate acestea se pot confunda uneori cu o serie de simptome de natur% patolo(ic%, para-itar% sau fi-ic%, ce "n(reunea-% dia(nosticarea. =ai mult, e3cesul unui element sau un raport necon!enabil "ntre dou% sau mai multe elemente pot s% dea simptome identice, care pot crea confu-ii. Cu toate acestea, anumite semne !i-uale caracteristice deficienelor de nutriie stau la ba-a corect%rii substratului de cultur%. C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. )olul temperaturii &i cerinele plantelor decorati!e fa% de ea. 2. 8rin ce m%suri practice se diri2ea-% ni!elul de temperatur%. 4. Intensitatea luminii > rol &i necesarul plantelor decorati!e. 5. Durata luminii &i rolul ei "n !iaa plantelor floricole. $. =%suri practice de corectare a ni!elului de lumin%. 7. ,actorii de care depinde necesarul de ap% al plantelor decorati!e. +. )e(uli pentru administrarea apei la plantele decorati!e. 9. Corectarea umidit%ii atmosferice &i din sol. 1#. )olul o3i(enului &i dio3idului de carbon din atmosfer% "n !iaa plantelor. 11. Ce este solul &i substratul de cultur% "n !iaa plantelor decorati!eQ 12. 1nsu&irile fi-ice &i c6imice ale substratului. 13. Care sunt componentele substratuluiQ 14. 'ubstraturi de cultur% pentru plantele decorati!e 15. 1n(r%&%minte utili-ate "n floricultura 1$. ,ertili-area de ba-% &i fa-ial% la plantele floricole culti!ate "n c.mp 17. ,ertili-area de ba-% &i fa-ial% a plantelor floricole culti!ate "n spatii prote2ate.
53

S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%

CAPITOLU L 5 SPAII PENTRU CULTURA PROTEJAT A PLANTELOR FLORICOLE 5.1. S#1#.# 'erele sunt construcii cu acoperi&ul &i pereii din sticl% sau combinaii din sticl% cu alte materiale transparente, "n care se creea-% un climat artificial care ofer% plantelor condiii optime de cre&tere &i de-!oltare pe durata "ntre(ului an . 'erele folosite "n floricultur% se clasific% astfel: (; Dup% ,%3-. +)&0,1-+,%4: sere individuale, care sunt destinate unei sin(ure culturi 4trandafiri, (aroafe, cri-anteme5 sau pentru un (rup de plante cu cerine asem%n%toare 4cactu&i, palmieri, bromeliaceae5. 0cestea au dimensiuni mici, cca. 1## m2; sere $loc, sere de mari dimensiuni 41>$ 6a5 "n care se culti!% simultan sau succesi! mai multe specii. *; Dup% <1(/-. /# 2)*%.%,(,#B

54

 sere !i8e, cu elementele sc6eletului care fac corp comun cu (eamurile &i nu pot fi demontate; sere demonta$ile, formate din sc6elet fi3, la care (eamurile sunt demontabile; sere mo$ile sau rulante, care se pot deplasa dintr>un loc "n altul pe &ine, pentru a l%sa pe timpul !erii culturile descoperite; sera turn, este un tip aparte de ser%, cu desf%&urarea spaiului de cultur% "n plan !ertical. +; Dup% 1#<%2-. ,#12%+B sere calde, cu o temperatur% medie de 1+>2#C sau 25>3#C, pentru serele "nmulitor &i speciile tropicale. 1n aceste sere se asi(ur% o umiditate atmosferic% mare &i se culti!% or6idee, <romeliaceae, ,eri(i, 7esneriaceae, 0nt6urium; sere semicalde, "n care se reali-ea-% o temperatur% de 12>1+ C &i sunt pre!%-ute cu sisteme de umbrire &i aerisire. 1n aceste sere se culti!% ma2oritatea speciilor culti!ate pentru flori t%iate &i plante la (6i!ece decorati!e prin flori; sere reci, cu temperatura medie de $>1#C &i sunt destinate unor specii puin pretenioase la c%ldur% 4Senecio, "rimula malacoides, Cactaceae5, pentru iernarea plantelor mam% de cri-anteme, "elargonium, pentru repausul unor specii: 0-aleea; d5 Dup% 0-*0,1(,-. /# +-.,-16B cu sol, acesta este tipul clasic de sere "n care cultura se efectuea-% "n solul serei; !r sol, sere "n care cultura se efectuea-% pe un substrat artificial 4!at% mineral%, perlit, !ermiculit5. =aterialele utili-ate la acoperirea lor: S,%+.(. *ransparena ei la radiaia !i-ibil% este mare, de 9#O asi(ur.nd cel mai bun efect de ser%. 'ticla este practic opac% radiaiilor infraro&ii care au o lun(ime de und% de peste 3 microni &i sunt emise de sol sau plante. 'e recomand% utili-area sticlei de 3>4 mm (rosime &i neted% . P).%#,%.#&( las% s% treac% numai 75O din radiaia !i-ibil% &i pierde cca. 55> +5O din radiaia infraro&ie emis% de plante &i sol iar c%ldura acumulat% -iua se pierde noaptea.

55

P).%#0,#1-. &i P"C 1%<%/ au o transparen% de numai 5#>$#O dar ca &i sticla sunt opace la radiaiile infraro&ii scurte. =aterialele plastice au c%p%tat o mare e3tindere c6iar dac% sunt mai puin bune dec.t sticla datorit% transparenei optime, re-istenei la traciune &i manipul%rii cu u&urin%. 8re-int% "ns% de-a!anta2ul de(rad%rii lor datorit% aciunii con2u(ate a unui comple3 de factori climatici fi-ici &i mecanici. 1n construcia serelor se folosesc urm%toarele elemente constructi!e: $-&/('%(, element de susinere, e3ecutat% din beton armat; 0,@.3%% /# 0-0'%&#1#, confecionai din oel de forma unui dublu *; A<9#(*-., confecionat din tabl% -incat% de 3 mm, folose&te la colectarea apei din ploi &i la susinerea sprourilor; +)(2(, din profil "n form% de *, asi(ur% prinderea (eamului "n partea superioar% a acoperi&ului; 031)'-1%.#, confecionate din metal sau lemn, sunt fi3ate prin "mbinare de coam% &i 2(6eab, pe acestea se fi3ea-% (eamul; $#12(, pis% de le(%tur% "ntre st.lpi, asi(ur% ec6ilibrul &i ri(iditatea sc6eletului; /%0,(&'%#1-., confecionat din tabl% -incat% de 4 mm, fi3ea-% coama pe forma metalic% cu a2utorul unei "mbin%ri simple sau "n&urub%ri. 'erele asi(ur% condiii de cultur% diferitelor plante floricole &i ofer% posibilitatea unor culturi speciale datorit% faptului c% sunt ec6ipate cu o serie de instalaii. 0ceste instalaii sunt: Instalaia de ,nclzire este destinat% asi(ur%rii unei temperaturi corespun-%toare speciei culti!ate. Ca element termic utili-at pentru "nc%l-irea aerului din sere se folosesc apa fierbinte sau sub form% de !apori, aerul cald, re-istene electrice. Instalaia de aerisire, este acionat% manual, mecanic sau automat. 0erisirea se face prin desc6iderea (eamurilor din acoperi&ul serei &i pe timpul !erii &i a celor din pereii laterali. Instalaia de udare difer% "n funcie de sistemul de administrare a apei. 8entru udatul prin aspersiune sunt montate conducte "n lun(ul tronsoanelor, iar pe aceste conducte, din loc "n loc, sunt montate du-e pentru dispersia apei. Dac% udatul se face prin picurare, instalaia pre!ede conducte &i picur%tori "n funcie de

5$

specia culti!at%. 8entru udatul cu furtunul se afl% robinei la care se poate monta foarte simplu furtunul.

5.2. R60(/&%'#.# 'unt construcii simple care permit delimitarea unei anumite suprafee de teren &i a unui !olum !ariabil de aer, care dispun de o surs% proprie de ener(ie, precum &i de aportul caloric al radiaiei solare. )%sadniele se clasific% astfel: dup% sursa de ,nclzire sunt: r%sadnie cu )nc'lzire biologic' 4(unoi de (ra2d5; r%sadnie cu )nc'lzire tehnic' 4abur, aer cald, ap% cald%, curent electric, ap% termal%5; dup% poziia !a de supra!aa solului: r%sadnie la suprafa%, semi"n(ropate, "n(ropate; dup% numrul pantelor: cu o ant', cu dou' ante; dup% materialele de construcii: din lemn, din re/abricate; dup% materialele de acoperire: cu sticl', cu material lastic; dup% gradul de mo$ilitate: mobile, semimobile &i /i=e; dup% nivelul temperaturii: calde 42#>25C5, semicalde 415>2#C5, reci 4+>12C5. Cele mai importante r%sadnie sunt: R60(/&%'( +- ) 3(&,6 +- 5&+6.?%1# *%).)<%+6 care este alc%tuit% din: toc, ferestre, patul cald, substratul de cultur%. *ocul se confecio>nea-% din sc.ndur% de 3>4 cm (rosime &i cu o l%ime de 25>3# cm, l%imea este de 1,5 m, lun(imea clasic% de 4 m. ,erestrele sau ramele au dimensiunea de 1,5 3 1 m &i se confecionea-% din ri(le cu seciunea de 5,5 3 4 m. 8e &prouri se fi3ea-% sticla t%iat% "n foi de 21 cm l%ime &i 22>3+ cm lun(ime. 1n mod obi&nuit r%sadniele cu o pant% se instalea-% pe patul cald a&ternut la suprafaa solului. R60(/&%'# 0#2%5&<1)3(,# +- 5&+6.?%1# *%).)<%+6 se deosebesc de primele prin dimensiuni &i construcie: l%imea 3 m, lun(imea 2# m. *ocul r%sadniei se poate confeciona din lemn, dale prefabricate, c%r%mid% etc.
57

R60(/&%'# 1#+% se "nfiinea-% prin a&e-area tocurilor direct pe sol &i nu beneficia-% dec.t de radiaia caloric% solar%. 1n mod obi&nuit r%sadniele calde sau semicalde "nfiinate iarna, dup% epui-area unei prime culturi, se e3ploatea-% mai departe ca r%sadnie reci. )%sadniele sunt construcii care se folosesc numai o perioad% scurt% din an, urm.nd a se instala de fiecare dat% c.nd se intenionea-% folosirea lor. /a instalarea r%sadnielor cu biocombustibil sunt parcurse urm%toarele etape: 0si(urarea &i pre(%tirea biocombustibilului. 0si(urarea bio> combustibilului se face prin colectarea (unoiului de (ra2d pe o perioad% de timp &i conser!area lui astfel "nc.t s%>&i p%stre-e capacitatea ener(etic%. 0ceasta se reali-ea-% prin eliminarea apei sau aerului &i a&e-area "n platforme de 2,5 m l%ime &i 1,+>2,# m l%ime. 8re(%tirea biocombustibilului pentru "nfiinarea r%sadnielor se face prin reacti!area sa, asi(ur.ndu>se umiditatea &i aerarea necesar% 4ILD)E0, 19+$5. Dup% declan&area proceselor fermentati!e se urm%re&te dinamica temperaturii care "n 4> 5 -ile a2un(e la 4#>5#C. 8re(%tirea amestecurilor de p%m.nt se face prin a&e-area "n straturi succesi!e a componentelor substratului 4mrani%, turb%, p%m.nt de elin%5 "n proporii corespun-%toare destinaiei. mo(eni-area se reali-ea-% prin lop%tare sau prin mala3are "n ca-ul unor cantit%i mai mari. Confecionarea patului cald. 0&e-area patului cald se face pentru r%sadniele calde "ncep.nd cu luna ianuarie>februarie, c.nd (rosimea stratului de biocombustibil poate fi de 7#>+# cm, la cele semicalde de 5#>$5 cm, la cele "nfiinate mai t.r-iu de 3#>4# cm. rientarea tocurilor: la r%sadniele de suprafa% cu o pant% tocurile se face pe direcia E>9, iar la cele cu dou% pante, pe direcia L>'. Introducerea (unoiului "n r%sadnie se face dup% fi3area tocurilor. 0coperirea r%sadnielor cu ferestre se face imediat dup% fi3area tocurilor &i dup% introducerea (unoiului. Introducerea amestecului de p%m.nt se reali-ea-% "n funcie de desf%&urarea fermentaiei patului cald, "n momentul c.nd se reali-ea-% temperatura de 35>4#C.

5+

5.3. S).(1%%.# 'olariile sunt construcii speciale, de obicei f%r% "nc%l-ire, alc%tuite dintr> un sc6elet din diferite materiale &i acoperite cu sticl% sau materiale plastice. Ele asi(ur% condiii fa!orabile pentru reali-area de culturi timpurii sau t.r-ii de flori. 'olariile se clasific% astfel: a5 dup% tipul +)&0,1-+,%4: solarii individuale, solarii duble, solarii multi le; b5 dup% 5&6.'%2#( ,),(.6: solarii 1oase 44#>+# cm "n%lime5, solarii )nalte 4propriu>-ise5 de 2,#>2,5 m. 'e mai pot clasifica dup% materialul folosit la sc6elet 4lemn, metal, beton, materiale plastice5, dup% materialul folosit la acoperire 4mase plastice, sticl%5, dup% re(imul de c%ldur% 4ne"nc%l-ite, cu "nc%l-ire biolo(ic%, cu "nc%l-ire te6nic%5 etc. A/63)0,-1% 0%23.# sau ,-&#.# 0%23.# au un caracter temporar &i se folosesc la culturile timpurii. 0u l%imea de 7#>+# cm, "n%limea de 4# cm &i lun(imea dup% necesit%i, dar nu mai lun(i de 1#>15 m. 'unt acoperite cu folie de polietilen% cu (rosimea de #,#7>#,1 mm &i l%imea de 15# m. /a capete folia se ancorea-% de un %ru&. S).(1 ,-&#. /%& (1+-1% /%& $%#1 0(- '#(46 /# )'#. . 0re l%imea de 3>4 m, "n%limea la coam% de 2 m. 0rcurile din fier beton au diametrul de $ mm &i se instalea-% la 13# cm. 'usinerea foliei se face cu a2utorul s.rmelor (al!ani-ate "ntinse pe lun(ime la inter!ale de 35>4# cm una de alta &i "nf%&urate dup% arc. ,olia trebuie s% fie de #,2# mm (rosime. S).(1%% *.)+ sau 2-.,%3.#. 0u l%imea unui tronson de 3 m, sau de dimensiuni mai mari, iar lun(imea poate fi de 25>3# m. 'unt mai multe tipuri de solar bloc: cu arcuri din fier beton, cu panouri demontabile, tip IC/, 9idra, tip I&alnia, tip <u-%u etc.

C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. 'ere, tipuri, elemente constructi!e 2. 'olarii, tipuri

59

3. )%sadnie, tipuri 4. Instalaii utili-ate "n sere.

S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%

$#

CAPITOLUL

NMULIREA SPECIILOR FLORICOLE

8lantele floricole se pot obine at.t pe cale se3uat% 4prin sem%nare direct "n (r%din% sau prin reali-area mai "nt.i a r%sadurilor5 c.t &i ase3uat% 4!e(etati!%5. 6.1. &2-.'%1#( 0#>-(,6 :31%& 0#2%&'#; A4(&,(A#B > coeficient ridicat de "nmulire 4*egonia sem er/lorens cca. 5#.### bucU(5. > spaiu mic de depo-itare 41### semineU1 (5 > p%strarea facult%ii (erminati!e c.i!a ani > posibilit%i reduse de transmitere a bolilor D#?(4(&,(A#B > de(enerarea sem. 6etero-is 4,15 > urma&i 6etero-i(oi la speciile cu poleni-are alo(am% 4descendeni, abateri fa% de (enitori5 > timp mai lun( de obinere a plantelor mature 4Strelitzia 1>2, 3>4 ani5 binerea pe cale se3uat% a materialului s%ditor presupune respectarea unor !eri(i te6nolo(ice: recoltarea seminelor, condiionarea, p%strarea, pre(%tirea pentru sem%nat a seminelor &i sem%natul. R#+).,(1#( 0#2%&'#.)1. /a ma2oritatea speciilor corespunde cu momentul c.nd fructele au a2uns la maturitate &i sunt bine coapte 4 *ellis, Dianthus, 3agetes5, dar e3ist% &i specii 44iola >ittroc.iana, &m atiens balsamina5 la care recoltarea fructelor se face "n fa-a de p.r(%. 8entru a obine semine cu !aloare biolo(ic% ridicat%, recoltarea lor se face de pe plante mam%, s%n%toase, caracteristice speciei &i soiului &i care au beneficiat de o "n(ri2ire corespun-%toare "n perioada de !e(etaie. P60,1(1#( 0#2%&'#.)1 de flori, se face "n depo-ite sau "nc%peri destinate acestui scop unde se !a asi(ura o temperatur% de +>1#C &i o umiditate relati!% de 4#>45O. 8entru p%strare seminele se ambalea-% &i se etic6etea-%.

$1

6.1.1. C(1(+,#1%0,%+%.# ,#9&%+# 7% *%).)<%+# (.# 0#2%&'#.)1 /# $.)1% 1n practica floricol% prin termenul de 062@&'6 se "nele( at.t seminele propriu>-ise, c.t &i fructele inde6iscente4 ac6en%, nucul%, etc.5. Calitatea seminelor > laboratoare de specialitate > "nsu&iri /izice > forma diferit% > m%rimea 4mic%, mi2locie, mare5 > ar6itectur% te(ument > culoarea > luciu > indici /iziologici > !iabilitate > facultate (erminati!% > ener(ie (erminati!% > indici tehnologici > autenticitate > puritate biolo(ic% > puritate fi-ic% > stare sanitar% > (reutate > umiditate > !aloare cultural% 6.1.2. G#12%&('%( 0#2%&'#.)1 /# $.)1% 8lantele floricole "n de-!oltarea lor trec prin perioade de acti!itate metabolic% intens% &i de repaus. 1n timpul perioadei de repaus intensitatea proceselor metabolice scade foarte mult, cre&terea nu mai are loc. 0cest repaus profund se reali-ea-% sub influena unor factori interni care pot fi de natur% te(umentar%, embrionar% &i 6ormonal% 4substane in6ibitoare sau stimulatoare pentru (erminaie5. )epausul de ori(ine ,#<-2#&,(16 se "nt.lne&te la seminele care au un te(ument dur, impermeabil pentru ap% &i (reu permeabil pentru o3i(en. In6ibiia te(umentar% se poate elimina prin coro-iunea fi-ic% sau c6imic% a te(umentului seminal, care are ca re-ultate facilitarea p%trunderii apei &i o3i(enului, ceea ce conduce la declan&area proceselor en-imatice ale (erminaiei.
$2

)epausul de ori(ine #2*1%)&(16 se "nt.lne&te la speciile la care seminele pentru a (ermina, deci pentru ca embrionul s% ias% din repaus, trebuie s% treac% printr>o depresiune termic%, fenomen cunoscut sub denumirea de stratificare. )epausul 9)12)&(. este datorat pre-enei in6ibitorilor (erminaiei, substane care "mpiedic% acti!itatea en-imelor cu rol "n mobili-area substanelor de re-er!%, deci "n declan&area (erminaiei. Dup% natura lor c6imic% ace&ti in6ibitori pot fi: aci-i or(anici, 6etero-ide ciano(ene, alde6ide, lactone, alcaloi-i. )epausul 0#+-&/(1 sau %&/-0 este determinat de condiiile e3terne nefa!orabile. 'eminele unor specii, de&i pot (ermina imediat dup% recoltare, dac% lipse&te unul din principalii factori e3terni 4ap%, c%ldur%5 intr% "n starea de repaus. Cre&terea celulelor este reluat% dup% apariia condiiilor fa!orabile pentru procesele fi-iolo(ice. 6.1.3. P1#<6,%1#( 0#2%&'#.)1 /# $.)1% 5& 4#/#1#( 0#26&(,-.-% 1n !ederea sem%natului seminele unor specii floricole !or fi supuse unor tratamente de de-infecie pentru a e!ita transmiterea unor a(eni pato(eni &i de stimulare a (erminaiei. D#?%&$#+'%( seminelor se poate face pe cale: chimic' 4uscat% sau umed%5 cu: o3id de -inc 415# ( la un J( s%m.n%5, sulfat de cupru 4#,5O timp de 1#>2# minute5, sau cu formalin% #,1O timp de 15> 2# minute . termic', prin scufundarea seminelor "n ap% c%ldu% 42#>3#C5 cu diferite substane c6imice, timp de 2>3 ore &i apoi "n ap% rece, dup% care se usuc%. Dintre metodele de stimulare a (erminaiei seminelor menion%m: S,1(,%$%+(1#( se aplic% la speciile care au semine cu te(umentul dur 4Dicentra, Gentiana5. 'eminele se amestec% cu nisip, se a&ea-% "n cutii, recipiente &i se p%strea-% "n pi!nie, r%sadnie reci, &anuri, la 2#>25 cm ad.ncime, la o temperatur% cuprins% "ntre 1>1#C &i umiditate 3#>4#O timp de p.n% la 3>5 luni. P1#5&+).'%1#( 0#2%&'#.)1 este o metod% mult utili-at% de culti!atorii de flori &i const% "n introducerea seminelor "nainte de sem%nat "n ap% curat% la o temperatur% de 25>3#C. 1n momentul "n care te(umentul crap% se seam%n% "n substrat umed la temperatura optim% indicat% pentru specia respecti!%.

$3

T1(,(1#( 9%/1),#12%+6 se face la seminele cu te(umentul tare 4Canna, Althaea, Clivia etc.5 &i const% "n introducerea acestora "n ap% cald% timp de 2>3 minute &i apoi 2>3 minute "n ap% rece. *ratamentul se repet% de 2>3 ori. T1(,(2#&,#.# 2#+(&%+#, se aplic% seminelor cu te(umentul dur 4palmieri, Canna5, folosind nisip, 6.rtie abra-i!% pentru frecarea sau pilirea lor. T1(,(1#( +- 0-*0,(&'# +9%2%+#, se aplic%, de asemenea, seminelor cu te(umentul dur pentru distru(erea lui mai rapid%. 'e utili-ea-% soluii de acid clor6idric sau sulfuric 2>3O sau a-otat de potasiu #,2O. T1(,(1#( +- 9)12)&%, se ba-ea-% pe aciunea stimulatoare a (iberelinei, au3inei, acidului indolil acetic etc., substane care influenea-% fa!orabil ener(ia (erminati!%. R(?#.# RC&,<#&! 1(/%('%%.# G(22(! 1(/%('%%.# #.#+,1)2(<&#,%+#! -.,1(0-&#,#.#! %?),)3%% 1(/%)(+,%4% "n do-e mici. 6.1.4. I&$.-#&'( $(+,)1%.)1 /# 2#/%- (0-31( <#12%&('%#% 0#2%&'#.)1 /# $.)1% ,actorii de mediu 4apa, temperatura, lumina, o3i(enul5 condiionea-% (erminaia seminelor de flori. A3(. 0bsorbia apei de c%tre s%m.n% se face prin in6ibiie &i este urmat% de cre&terea (reut%ii &i !olumului seminei. 0bsorbia apei se face diferit pe suprafaa te(umentului &i de c%tre diferitele p%ri de semine. T#23#1(,-1(. 8entru declan&area (erminaiei este necesar% o anumit% temperatur% care influenea-% intensitatea proceselor metabolice. 8lantele ori(inare din -onele nordice au ne!oie de o temperatur% de (erminaie mai sc%-ut% dec.t cele din re(iunile sudice. 8entru declan&area (erminaiei este necesar ca mediul ambiant &i substratul (erminati! s% aib% o anumit% temperatur% optim% la care (erminarea decur(e cel mai rapid. 1n (eneral, plantele floricole au ne!oie pentru (erminare de temperaturi "ntre 15>25C, iar timpul de (erminare este cuprins "ntre 5>21 -ile. L-2%&(. 7erminaia unor semine este influenat% de lumin%. 0ceste semine sunt fotosensibile. 'eminele cu repaus fotolabil (erminea-% la lumin% &i deci pre-int% o fotosensibilitate po-iti!% 4*ellis, Digitalis, "etunia5. /a alte semine de flori lumina in6ib% (erminaia lor, deci ele pre-int% o fotosensibilitate ne(ati!% 4Del hinium, Freesia5. An num%r mic de specii au semine care
$4

(erminea-% indiferent de condiiile de lumin% lipsite de fotosensibilitate 4Cam anula, Calliste hus, 3agetes5. O>%<#&-. 2oac% un rol important "n (erminaia seminelor, ne!oia de o3i(en cre&te pe m%sura intensit%ii metabolismului specific (erminaiei. 3i(enul necesar !aria-% cu natura substanelor de re-er!% pe care le conin seminele. 'eminele olea(inoase consum% mai mult o3i(en, dec.t seminele "n care predomin% 6idraii de carbon, ca substan% de re-er!%. S-*0,1(,-. /# <#12%&('%# influenea-% "n mare m%sur% desf%&urarea procesului de (erminaie &i de cre&tere a !iitoarelor plantule. 'ubstratul "n care se "ns%m.nea-% trebuie s% fie de-infectat prin mi2loace fi-ice sau c6imice. 8entru seminele mici &i foarte mici se recomand% un substrat u&or cu permeabilitate mare pentru ap% &i aer. 8entru seminele mi2locii &i mari substratul trebuie s% fie mai (reu &i mai fertil. 6.1.5. S#26&(,-. 5& $.)1%+-.,-16 'em%narea la aceste specii se reali-ea-% "n r%sadnie, solarii, sere sau afar%, pe bra-de amena2ate special, "n funcie de timpul c.nd se seam%n% &i de preteniile speciei fa% de temperatur%. EPOCA se stabile&te "n funcie de specie, de data c.nd se

DE SEMNAT

dore&te plantarea, de spaiul &i sursa de "nc%l-ire folosit%. E3)+( I8(B /#+#2*1%#8$#*1-(1%#. 'e seam%n% "n sere sau r%sadnie calde speciile floricole pretenioase la temperatur%, cu perioad% lun(% de !e(etaie, de 1##>17# -ile. 1n aceast% perioad% se seam%n% speciile destinate decorului "n spaiile !er-i c.t &i cele pentru flori t%iate: *egonia sem er/lorens, Salvia s lendes, Lobelia erinus,, c.t &i specii culti!ate "n ser%, care decorea-% prin flori sau frun-e: palmieri. E3)+( ( II8(B 2(1,%#8(31%.%#. 'e seam%n%, "n !ederea obinerii r%sadului, "n sere, r%sadnie, plante floricole cu perioad% de !e(etaie de 7#>1## -ile, destinate spaiilor !er-i sau pentru flori t%iate: Antirrhinum, Calliste hus, Dianthus, ,atthiola( 1n c.mp se pot sem%na speciile care nu suport% transplantatul &i sunt mai puin pretenioase la temperatur%: Del hinium, <schscholtzia, &beris, "a aver, 0igella(
$5

E3)+( ( III8(B 2(%8%-&%#. 'e seam%n% "n c.mp plante floricole anuale cu o perioad% de !e(etaie de 4#>7# -ile: Dimor hoteca, Godetia, 3ro aeolum, speciile bienale *ellis erennis, Digitalis ur urea, Dianthus barbatus sau unele specii perene. E3)+( ( I"8(B %-.%#80#3,#2*1%#. 'e seam%n% "n r%sadnie sau c.mp specii bienale: 9iola, =Gosotis. 1n ser% se seam%n% speciile care decorea-% prin flori, culti!ate la (6i!ece: "rimula malacoides, Cyclamen, Calceolaria, Senecio cruentus sau specii anuale pentru cultura forat%: Antirrhinum etc. E3)+( ( "8(B )+,)2*1%#8&)%#2*1%#. 'e seam%n% direct "n c.mp specii re-istente la (er, anuale 4Calendula5 sau perene 4Del hinium grandi/lorum etc.5. 1n ser% se seam%n%: Cyclamen, sau specii anuale pentru cultura forat%: Lathyrus, etc. NORMA
DE SEMNAT.

Cantitatea de s%m.n% necesar% pentru unitatea de

suprafa% 4m25 sau pentru obinerea a 1### plante depinde "n principal de !aloarea cultural% a seminelor. 8entru semine foarte mici &i mici, cu diametrul sub 1,5 mm 4 *egonia, Lobelia5 se seam%n% 3>5 (Um2 sau 1U+>1U2 ( pentru 1### plante. 8entru seminele mi2locii, cu dimensiuni "ntre 1,5>3,# mm 4Calliste hus, Dianthus, Gazania, "hlo= etc.5 se seam%n% 15>2# (Um2 sau circa 5 ( pentru obinerea a 1### plante. 8entru seminele mari 43agetes, Zinnia5 sunt necesare 3#>4# (Um2 sau 1#>2# ( pentru obinerea a 1### plante. 1n ca-ul "n care sem%natul se face direct "n c.mp, cantitatea de s%m.n% necesar% pentru unitatea de suprafa% se m%re&te cu 25>3#O. METODE
DE SEMNAT.

'eminele de flori se seam%n% "n funcie de

m%rimea lor prin: "mpr%&tiere, "n r.nduri sau "n cuiburi. (; S#26&(,-. 31%& 523167,%#1# se practic% pentru seminele foarte mici &i mici: *egonia sem er/lorens, "etunia hybrida, Lobelia erinus, "rimula obconica. De obicei, se seam%n% "n l%die, (6i!ece, dar se poate sem%na &i pe straturi "n c.mp, c.nd !rem s% obinem r%sad pentru ronduri &i borduri. 1n ca-ul seminelor foarte mici &i mici, se recomand% ca acestea s% se amestece "n proporie de 1U5>1U+ cu nisip, perlit, cenu&% sau praf de cret%. *; S#26&(,-. 5& 1@&/-1% se folose&te la seminele de m%rime mi2locie &i se poate face "n ser%, r%sadnie sau c.mp. Distana pe r.nd &i ad.ncimea este stabilit%, "n funcie de m%rimea seminei. Dup% sem%nat se acoper% cu p%m.nt &i se tasea-% u&or.
$$

+; S#26&(,-. 5& +-%*-1% se practic% la seminele mari 43ro aeolum, Lu inus, Dolichos, & omea etc.5. 'em%natul se poate face la (6i!ece pentru speciile care nu suport% transplantatul 4Lathyrus, "a aver5 sau pentru unele plante de apartament. 'em%natul "n cuiburi se poate face &i "n c.mp, la loc definiti!, c.nd se distribuie "n fiecare cuib c.te 2>4 semine. LUCRRI
DE NGRIJIRE APLICATE SEMNTURILOR.

8entru a fa!ori-a

(r%birea (erminaiei se recomand% o ,(0(1# u&oar% a sem%n%turii dup% care se -/6 bine, udatul se repet% de c.te ori este ne!oie. 8entru seminele cu fotosensibilitate ne(ati!% se acoper% sem%n%turile cu (eam apoi cu 6.rtie care se "ndep%rtea-% la apariia plantelor. 8.n% la r%s%rire se recomand% meninerea unei temperaturi constante, la un ni!el caracteristic fiec%rei specii. Dup% r%s%rire se recomand% ca temperatura s% scad% cu 2>3 C, lumina "n primele -ile s% fie difu-%, apoi trebuie s% creasc% "n intensitate pentru a e!ita etiolarea r%sadurilor. Dup% r%s%rirea ma2orit%ii seminelor se "ndep%rtea-% (eamul sau 6.rtia de pe recipientele cu sem%n%turi, care se e3pun "n locuri luminoase, aerisite, ferite de curenii de aer. lucrare specific% sem%n%turilor "n c.mp este 161%,-., care se e3ecut% "n dou% etape. 8rimul r%rit se face c.nd plantulele au 1>2 frun-e, l%s.ndu>se "ntre plante pe r.nd 4>5 cm, iar al doilea r%rit se e3ecut% dup% circa o lun%, c.nd "ntre plante pe r.nd se las% distana necesar% unei !e(etaii normale. REPICATUL
PLANTELOR.

1n ca-ul producerii de r%saduri este necesar%

lucrarea de 1#3%+(1#. )epicarea este operaia prin care plantulele sunt trecute de pe substratul de (erminare pe un substrat nou, unde !or !e(eta p.n% la o nou% repicare sau p.n% la plantarea definiti!%. 8entru mai multe specii anuale r%sadurile se repic% o dat%, apoi se plantea-% "n c.mp. 1n funcie de ritmul de cre&tere &i perioada de de-!oltare, operaia se poate repeta de 2>3 ori, "n special la plantele culti!ate la (6i!eci 4*egonia, Cyclamen5. )%sadurile se repic% "n l%die, (6i!ece 4fi(. +5, cuburi nutriti!e, ?iffG>pots, folosind un substrat bo(at "n substane nutriti!e. 0stfel repicate, r%sadurile pot fi a&e-ate "n ser%, r%sadnie sau c.mp.

$7

,i(. +. )epicatul r%sadurilor a. "n l%die; b. "n (6i!ece )%sadurile c.nd sunt suficient de-!oltate 4au 5>7 frun-e5 se acomodea-% cu condiiile mediului e3tern 4se c%lesc5, dup% care se plantea-% sau se !alorific% prin !.n-are. 6.2. &2-.'%1#( (0#>-(,6 :4#<#,(,%46; 1nsu&irea unor p%ri sau fra(mente de plante de a reface "ntrea(a plant% &i a reproduce caracterele ereditare ale plantei mam%, dac% sunt puse "n condiii optime de "nr%d%cinare. *vanta-e: > urma&i 6omo-i(oi; > obinerea "n timp scurt a plantelor stadial de-!oltate; > posibilitatea "nmulirii unor specii din -one tropicale &i subtropicale 4nu formea-% semine la noi sau nu se maturea-%5. Dezavanta-e: > coeficient mic de "nmulire 4afar% de meristeme5 > posibilitate mare de transmitere de boli, !iro-e > de(enerare "n timp 4se e!it% prin alternarea "ntre "nmulirea prin semine, !e(etati!% sau B!itroI5. 1nmulirea !e(etati!% cunoa&te "n practic% mai multe metode: but%&irea, di!i-area plantelor, "nmulirea prin dra2oni, ri-omi, stoloni, marcota2, altoire, mu(uri ad!enti!i &i prin or(ane !e(etati!e modificate 4bulbi, tuberculi, tuberobulbi5. 6.2.1. &2-.'%1#( 31%& *-,(7% <uta&ii sunt p%ri sau fra(mente de plant% fasonate "ntr>un fel anume, care puse la "nr%d%cinat refac or(anele lips% ale noi plante. r(anele folosite pentru obinerea de buta&i, pot fi: l%stari, tulpini, frun-e, mu(uri, r%d%cini. 8lantele mam%
$+

alese pentru recoltarea buta&ilor trebuie s% fie tipice speciei 4soiului5 &i perfect s%n%toase. 8lantele care sunt aproape de "nflorire sau care au "nflorit de cur.nd nu se recomand% pentru recoltarea buta&ilor. )ecoltarea buta&ilor se face "n orele de dup%>amia-% c.nd "n plante se acumulea-% mai multe substane nutriti!e. TIPURI DE BUTAI. B-,(7%% /# .60,(1% se confecionea-% din !.rfurile !e(etati!e cuprin-.nd -ona apical% &i 1>4 noduri. /un(imea internodiilor este de 5>12 cm. Dup% recoltare se fasonea-% cu un bricea( printr>o t%ietur% trans!ersal% la 1>2 cm sub nodul ba-al &i se elimin% frun-ele ba-ale pe o poriune de 2>3 cm 4fi(. 95.

,icus Dracaena Eup6orbia ,i(. 9. <uta&i de l%stari /a unele specii 4Chrysanthemum, 6ydrangea5 pentru a diminua transpiraia se reduce treimea superioar% a frun-elor. 1n acela&i scop frun-ele pieloase 4Ficus5 se rulea-% "n cornete &i se lea(%. /a speciile care conin late3 4<u horbia, Ficus5 buta&ii se fasonea-% imediat dup% recoltare &i se in "n ap% c%ldu%, la 3#C, timp de 3# minute, pe c.nd la speciile suculente 4 Sedum, Crassula, <cheveria etc.5 se !or ine la aer c.te!a ore sau -ile pentru a reduce apa pe care o conin. B-,(7%% /# ,-.3%&6, repre-int% fra(mente din tulpina principal% care conin 1>3 mu(uri sau minim un nod, "nsoit sau nu de frun-e. 'e practic% la speciile 2 Ficus, ,onstera, Dracaena, Colocasia, Die//enbachia, Ducca(

$9

,ra(mentarea tulpinilor se face cu un bricea( bine ascuit, "n poriuni de 5> 1# cm sau minim un nod 4fi(.1#5.. 0ceste rondele 4buta&i5 se plantea-% "n substratul de "nr%d%cinare, fie "n po-iie !ertical%, fie "n po-iie ori-ontal%.

,i(. 1#. <uta&i de tulpin% la Yucca B-,(7%% /# $1-&?# 4fra(mente de frun-%5 se practic% la unele specii floricole la care frun-ele sunt capabile s% "nr%d%cine-e &i s% emit% mu(uri, form.nd noi plante. <uta&ii se confecionea-% fie din frun-e "ntre(i, cu peiolul "ntre( sau parial 4Saint aulia, "e eromia5, fie prin fra(mente de frun-e care s% cuprind% o poriune cu ner!ur% bine de-!oltat% 4*egonia re=, Stre tocar us, "e eromia5, fie prin efectuarea unor inci-ii a frun-elor 4*egonia re=5 4fi(.115 sub punctele de ramificare a ner!urii principale. 8lantarea buta&ilor pentru "nr%d%cinare se face "n po-iie !ertical% sau u&or oblic%, astfel "nc.t lamina s% nu atin(% solul pentru c% putre-e&te. /a Cy erus 4fi(. 115, buta&ii se fac din ro-ete de frun-e care se separ% cu o poriune de ti2% 43>5 cm5, dup% care se pun s% pluteasc% "n !ase cu ap%.

'aintpaulia

<e(onia re3 CGperus ,i(. 11. <uta&i de frun-% B-,(7%% /# 16/6+%&6. Anele plante care pre-int% r%d%cini c%rnoase &i care

sunt predispuse la formarea mu(urilor pe r%d%cini 4 "hlo=, Dicentra, Aralia, 4erbascum etc.5 se pot "nmuli prin secionarea r%d%cinilor "n buta&i de +>1# cm lun(ime.
7#

1n tabelul 2 sunt pre-entate principalele tipuri de buta&i &i perioada optim% de "nr%d%cinare la unele specii floricole culti!ate "n ser% &i c.mp. P.(&,(1#( *-,(7%.)1 5& 4#/#1#( 5&16/6+%&61%%. 1nr%d%cinarea buta&ilor se face "n spaii controlate, "ntr>un substrat af.nat, permeabil pentru aer &i ap%. 0stfel, se poate utili-a frec!ent perlitul &i turba, separate sau "n amestec 41:15, nisip>turb%, !ermiculit>turb%. /a unele specii 4"elargonium5 "nr%d%cinarea se poate face "n substrat de cultur% sau nisip 4Cactaceae5. 8entru a stimula ri-o(ene-a se folosesc stimulatori cum ar fi: )adistim, Calu3, )i-opon etc.5. &<1%A%1#( *-,(7%.)1 3# 3#1%)(/( 5&16/6+%&61%%. Condiiile mediului de "nr%d%cinare !or fi controlate cu mare atenie. 0stfel, tem eratura substratului !a fi meninut% la 2#>25C, iar temperatura din atmosfer% !a fi cu 4>5 C mai 2oas% dec.t cea a aerului. @miditatea trebuie meninut% cu un tunel de plastic, fie practic.nd pul!eri-area de pic%turi fine de ap% la inter!ale re(ulate 43# minute5 prin sistemul de cea% artificial%. Intensitatea &i calitatea luminii are, de asemenea, un rol important "n "nr%d%cinarea plantelor. 0stfel, se recomand% folosirea luminii artificiale "n lunile de iarn%. 0a$elul 9 1nmulirea prin buta&i a plantelor floricole G#&! 03#+%# C(1(+,#1%0,%+%.# *-,(7%.)1 A. C-.,%4(,# 5& 0#16 buta&i de l%stari 47>11 cm5 buta&i de tulpin% buta&i de l%stari 45>9 cm5 buta&i de frun-% sau fra(mente de frun-% buta&i de tulpin% buta&i de l%stari buta&i de l%stari buta&i de frun-e buta&i de l%stari 47>12 cm5 buta&i de !.rf sau de tulpin% buta&i de !.rf sau de tulpin% buta&i de !.rf buta&i de !.rf buta&i de !.rf buta&i de !.rf sau de tulpin%
71

P#1%)(/( )3,%26

Aucuba 1a onica Azaleea indica *egonia re= Colocasia aesculenta Cordyline s ( Crassula arborescens Dianthus caryo hyllus Die//enbachia s ( Dracaena deremensis <u horbia ulcherima Ficus s ( Fuchsia hybrida 6ydrangea hortensis

III>I9 9III>IM II>III sau 9III> IM II>9 II>III MII>I 9>9I II>9 II>III II>III 9>9I I>III II>III sau IM>M I>9

,onstera deliciosa "elargonium zonale "e eromia s ( "hilodendron s ( Saint aulia 1onantha Sansevieria tri/asciata Sinningia s eciosa B. C-.,%4(,# 5& +@23 Ageratum me=icanum Alternanthera amoena Chrysanthemum s ( Coleus blumei Dahlia variabilis Dicentra s ectabilis Gna halium lanatum &resine s ( "etunia hybrida Santolina chamae

buta&i de !.rf sau rondele de tulpin% buta&i de !.rf 41#>12 cm5 buta&i de frun-e buta&i de !.rf sau de tulpin% buta&i de frun-e buta&i de frun-e sau poriuni de frun-e buta&i de frun-e sau poriuni de frun-e buta&i de !.rf 44>$ cm5 buta&i de !.rf 43>4 cm5 buta&i de !.rf buta&i de !.rf 44>+ cm5 buta&i de l%stari buta&i de r%d%cin% buta&i de !.rf 47>12 cm5 buta&i de !.rf sau de tulpin% 45>1# cm5 buta&i de l%stari buta&i de !.rf 45>7 cm5

I>III II>I9 sau 9III>IM III>9 II>9I tot anul tot anul II>III I>I9 II>I9 III>I9 II>I9 III>I9 M II>I9 II>I9 II>I9 II>I9

6.2.2. &2-.'%1#( 31%& /%4%?(1#( ,-$#% Este modul de "nmulire a speciilor care cresc sub form% de tuf%, a c%ror parte aerian% este alc%tuit% din l%stari 4Chrysanthemum leucanthemum, Aster, Del hinium etc.5 sau frun-e 4Gerbera, "aeonia, "e eromia5. P#1%)(/( )3,%26 de e3ecutare a lucr%rii este perioada de repaus a plantelor mam%. 8lantele care urmea-% s% fie di!i-ate se scot din p%m.nt cu o ca-ma, dup% care se despart "n mai multe p%ri, cu m.na sau ca-maua, astfel "nc.t fiecare dintre ele s% posede l%stari sau frun-e cu r%d%cini proprii. Di!i-area tufelor se poate e3ecuta anual la plantele floricole cu cre&tere intensi!% 4Aster, Chrysanthemum5, la 2>3 ani 4Del hinium? &i la 5>$ ani la cele cu cre&tere lent% sau sensibile la separare 4"aeonia5. =etoda se aplic% &i la plantele culti!ate "n (6i!ece cum sunt: As aragus, As idistra, Sa=i/raga. 1n acest ca- plantele se scot din !ase, se fra(mentea-%. De asemenea, aceast% metod% de "nmulire se practic% cu bune re-ultate &i la unele specii culti!ate la sol "n spaii prote2ate 4Gerbera, Strelitzia5.
72

6.2.3. &2-.'%1#( 31%& 0,).)&% 'tolonii sunt ramificaii subiri ce apar pe tulpini cu internodii lun(i, care din loc "n loc sau numai "n !.rf formea-% plantule sub form% de ro-et%. 1nmulirea const% "n separarea ro-etelor c.nd au 4>5 frun-e &i plantarea "n (6i!ece. 1n ca-ul c.nd ro-etele nu au r%d%cini, se plantea-% "ntr>un substrat pentru "nr%d%cinare, plantarea la loc definiti! f%c.ndu>se dup% "nr%d%cinare. 0cest tip de "nmulire este "nt.lnit la specii perene culti!ate "n c.mp cum sunt: 4iola odorata, sau la plante decorati!e prin frun-e, culti!ate "n spaii ad%postite, cum sunt: Cloro hytum, Sa=i/raga sarmentosa, 0e hrole is( 6.2.4. &2-.'%1#( 31%& /1(A)&% 'peciile care emit l%stari 4dra2oni5 din mu(urii ad!enti!i aflai pe r%d%cini se pot "nmuli prin separarea dra2onilor de pe planta mam% &i replantarea lor la loc definiti!. =omentul optim de deta&are este prim%!ara, dup% pornirea plantelor "n !e(etaie 4cri-anteme &i tuf%nele5, atunci c.nd l%starii sunt de-!oltai &i au suficiente r%d%cini . .8rin aceast% metod% se pot "nmuli specii perene culti!ate "n c.mp, cum sunt: "a aver, Dicentra, 6ydrangea, Chrysanthemum sau "n ser%: Aralia, Cordyline.

6.2.5. &2-.'%1#( 31%& 1%?)2% )i-omii sunt tulpini subterane "n(ro&ate &i alun(ite, care iau pre-int% mu(uri din care iau na&tere p%rile aeriene 4frun-e, flori5 &i subterane 4r%d%cini5. 8entru "nmulire, ri-omii se scot din p%m.nt &i se fra(mentea-% "n se(mente de 5>12 cm 42>3 mu(uri5 dup% care se replantea-% "n teren. 'ecionarea ri-omilor se poate face "n perioada de repaus. /a speciile f%r% repaus biolo(ic 4As idistra, Sansevieria5 se poate face "n tot timpul anului. 8rin ri-omi se "nmulesc &i unele plante floricole culti!ate "n sere: Alstroemeria, Zantedeschia, Sansevieria, As idistra etc.
73

6.2.6. &2-.'%1#( 31%& 2(1+),(A =arcota2ul are la ba-% proprietatea unor specii de a forma plante noi din tulpinile &i ramificaiile laterale, atunci c.nd !in "n contact cu solul. 'ecionarea &i deta&area ramurilor "nr%d%cinate se face la limita inferioar% a -onei cu r%d%cini. 8oriunea de ramur% sau l%star cu r%d%cini, ap%rute ca urmare a marcota2ului se nume&te 2(1+),6. 0stfel se pot "nmuli plantele perene culti!ate "n c.mp 4 "hlo=, Gy so hila?, dar &i cele culti!ate "n spaii prote2ate 4Ficus, "hilodendron, Dracaena, Cordyline5. =arcota2ul poate fi ,#1#0,1- sau (#1%(&, iar cel terestru poate fi simplu& erpuit sau chinezesc. M(1+),(A 0%23.- se aplic% la unele specii floricole anuale sau perene, cum sunt: "hlo= subulata, Cobaea scadens, 3humbergia alata. 0cest (en de marcota2 const% "n "ndoirea tulpinilor sau a l%starilor &i acoperirea "ntr>un punct cu p%m.nt. 1n -ona acoperit% apar r%d%cini obin.ndu>se "n felul acesta mai multe marcote 4fi(. 125. alt% metod% const% "n mu&uroirea plantelor la ba-% pe o "n%lime de 2#> 3# cm. Dup% c.te!a s%pt%m.ni sau luni l%starii "nr%d%cinea-%, se deta&ea-% de planta mam% &i se plantea-% la locul definiti!. 0cest tip de "nmulire se aplic% la specii cum sunt: 6ydrangea, "andanus, Anthurium. M(1+),(A 7#13-%,, se practic% la speciile care au tulpini lun(i &i fle3ibile care se pot ondula de mai multe ori. 8oriunile care !in "n contact cu p%m.ntul se inci-ea-% &i se tratea-% cu stimulatori ri-o(eni, apoi se acoper% cu p%m.nt, se fi3ea-% cu c.rli(e de lemn sau metale, !.rful se poate tutora 4fi(.135. Dup% "nr%d%cinare se separ% fiecare poriune &i se plantea-% "n (6i!ece. 'e folose&te la "nmulirea unor specii ca: "hilodendron scandens, 6oya carnosa, "assi/lora. M(1+),(A (#1%(& se aplic% la specii cu ramuri (roase &i ri(ide care nu se pot curba ca s% fie aduse la ni!elul solului. 0&a sunt: Dracaena, Fatsia 1a onica, 0erium oleander, Ficus elastica 4fi(.145. 0cest tip de "nmulire se aplic% "n ca-ul unor e3emplare de(arnisite la ba-%, "mb%tr.nite sau "n ca-ul unor e3emplare !aloroase. =etoda const% "n efectuarea "n -ona aleas% sub ultimele frun-e, a unor inci-ii circulare sau "n form% de fant%, pe lun(imea de c.i!a cm, peste care se
74

aplic% un man&on de mu&c6i sau turb% ume-ite, care se fi3ea-% cu folie din material plastic de culoare "nc6is%, care se lea(% str.ns sus &i 2os. 1nr%d%cinarea marcotelor aeriene se poate stimula prin reducerea ud%rii plantelor mam%. 1n ma2orita tea ca-urilor "nr%d%cinarea se reali-ea-% "n 4>5 s%pt%m.ni.

,i(. 12. =arcota2 simplu

,i(. 13. =arcota2 &erpuit

,i(. 14. =arcota2 aerian 6.2.7. &2-.'%1#( 31%& 16/6+%&% ,-*#1%?(,# )%d%cinile tuberi-ate sunt r%d%cini mult "n(ro&ate deoarece conin substane de re-er!%, f%r% mu(uri pe suprafaa lor. /a unele specii, mu(urii se afl% "n -ona coletului &i de aceea pentru "nmulire se !a folosi ansamblul Ctulpin%> r%d%cini tuberi-ateC ADahlia, Canna indica, Alstroemeria5. /ucrarea de fracionare a r%d%cinilor &i tulpinilor se e3ecut% la sf.r&itul perioadei de repaus biolo(ic, odat% cu "nfiinarea culturilor sau ce!a mai de!reme. 6.2. . &2-.'%1#( 31%& *-.*%

75

<ulbii sunt or(ane subterane tuberi-ate, cu frun-e c%rnoase, re-istente la fri( &i usc%ciune. 8lantele floricole cu bulbi care "nfloresc prim%!ara sunt: 3uli a, 6yacinthus, 0arcissus. /a acestea or(anele subterane se (%sesc "n repaus relati! "n cursul !erii, recoltarea se face "ncep.nd cu luna iunie, c.nd 7#>+#O din frun-e s>au uscat. Dup% recoltare bulbii se in 7>+ -ile pentru -!.ntare, "n straturi de 5>$ cm (rosime, "n &oproane sau ma(a-ii bine !entilate, apoi se cur%% de p%m.nt &i de resturile !e(etale. <ulbii de lalele se p%strea-% la 1+>2#C p.n% la sf.r&itul lunii au(ust, c.nd temperatura scade la 5>9C &i se menine la aceast% !aloare p.n% la plantare. 1n !ederea "nmulirii la speciile cu bulbi anuali, scoaterea acestora din sol se face "n fiecare an, iar la cei cu bulbi pereni doar la 3>4 ani5. 6.2.D. &2-.'%1#( 31%& ,-*#1+-.% *uberculii sunt tulpini subterane tuberi-ate, la care lipsesc tunicile sau sol-ii de protecie. 8e tuberculi sunt mu(uri 31%&+%3(.% "n -ona apical%, din care se formea-% or(ane aeriene ale plantelor 4frun-e, tulpini, flori5 &i mu(uri (>%.(1% din care se formea-% tuberculii de "nlocuire, cel matern resorbindu>se. 8lantele floricole care formea-% tuberculi sunt: Gloriosa, Sinningia, Cyclamen, *egonia tuberhybrida. /a aceste specii, "nmulirea !e(etati!% se face prin secionarea lon(itudinal% a tuberculilor "n dou% sau mai multe poriuni care trebuie s% conin% mai muli mu(uri. 1nmulirea prin tuberobulbi se practic% &i la unele specii floricole culti!ate "n c.mp 4Anemone coronaria, <ranthis hiemalis5. 6.2.1E. &2-.'%1#( 31%& ,-*#1)*-.*% *uberobulbii sunt tulpini subterane formate dintr>un esut parenc6imatic, bo(at "n substane nutriti!e, pre!%-ut la e3terior cu noduri aparente de care r%m.n prinse frun-ele uscate "n num%r de 2>3 &i care au rol protector. /a ni!elul fiec%rui nod e3ist% mu(uri a3ilari, cei superiori fiind cei mai de-!oltai, de!in floriferi, iar cei ba-ali r%m.n dormini-i.

7$

0u tuberobulbi (ladiolele, fre-iile, Crocus, ,ontbretia, Colchicum. ,orma &i m%rimea tuberobulbilor este diferit%, astfel la (ladiole tuberobulbii maturi sunt discoidali, de $>+ cm diametru, "n timp ce la fre-ii sunt piriformi, de 2,5>$,# cm diametru. /a ba-a tuberobulbilor apar ni&te stoloni scuri, la cap%tul c%rora se formea-% tuberobulbilii, ale c%ror dimensiuni sunt de #,3>1,2 cm diametru. Lum%rul lor !aria-% "n funcie de specie. 0stfel, fre-ia are 4>$ buc%i, iar (ladiolele pot s% pre-inte de la 2# p.n% la peste 35# tuberobulbili 4"n funcie de soi5. 1nmulirea plantelor cu tuberobulbi const% "n scoaterea lor din p%m.nt, uscarea &i depo-itarea "n condiii specifice de temperatur% &i umiditate pentru fiecare specie 4(ladiole 5>+C, fre-ia 25>3#C5. 6.2.11. &2-.'%1#( 31%& 2-<-1% (/4#&,%4% /a unele plante floricole apar pe ner!ura median% a frun-ei 4 As lenius vivi arum5, pe peduncul inflorescenei 4*ryo hyllum roli/erum5 sau pe mar(inea limbului 4*ryo hyllum daigremontianum5 mu(uri ad!enti!i. 02un&i la un anumit (rad de de-!oltare, ace&ti mu(uri se desprind &i cad, iar dac% a2un( pe un substrat de cultur%, "nr%d%cinea-% foarte repede &i din ei se de-!olt% plante identice cu cele mam%.

6.2.12. &2-.'%1#( 31%& (.,)%1# /a plantele floricole altoirea se aplic% la acele specii la care metodele pre-entate anterior dau re-ultate mai slabe sau la unele plante la care dorim obinerea unor e3emplare cu aspect decorati! mai deosebit. 0ltoirea sau (refarea este metoda prin care se pun "n contact intim, pe o suprafa% format% din esuturi !ii, un buta& sau un mu(ure, care constituie (.,)%-., cu o plant% care are r%d%cini &i care se nume&te 3)1,(.,)%, contact care duce la concre&terea celor doi parteneri.

77

'e practic% altoirea la speciile semiarbusti!e, cum sunt: Azaleea, Camelia, "aeonia &i destul de frec!ent la cactu&i 4fi(.155.

,i(. 15. 0ltoirea la cactu&i Ca 2#,)/# de altoire, "n floricultur%, se practic% urm%toarele tipuri: "n despic%tur% 4Azaleea, Clematis, Fuchsia, "elargonium5; "n

trian(ulaie 4"aeonia, Dahlia5; prin alipire 4cactu&i5; "n oc6i dormind 4Rosa, Syringa5; "n oc6i cresc.nd 4Citrus limon5. E3)+( de altoire depinde de specie, la a-aleea "n iulie, la bu2orul lemnos "n au(ust, la cactu&i "n iulie>au(ust, la citrice prim%!ara dup% ce plantele pornesc "n !e(etaie, la trandafiri, "n ser%, "n ianuarie.

6.2.13. &2-.'%1#( %& 4%,1) 1nmulirea plantelor floricole prin metoda in vitro se practic% la tot mai multe specii floricole, datorit% producerii la scar% industrial% de material s%ditor &i asocierii culturilor de esuturi cu alte mi2loace de terapie a !irusurilor. 0socierea culturilor de esuturi cu alte mi2loace de terapie a !irusurilor ca termoterapia &i c6imioterapia pre-int% unele a!anta2e cum sunt: a5 "roducerea )n cantitate nelimitat' a materialului s'ditor la ma1oritatea s eciilor /loricole. b5 Bnmulirea soiurilor !i hibrizilor noi, creai rin rocesul de ameliorare.
7+

c5 Bnmulirea mutantelor valoroase care apar "n procesele de "nmulire clasic% sau prin culturi de esuturi in vitro. d5 "roducerea culturilor de embrioni in vitro. e5 6ibridarea somatic' !i )ncruci!area inters eci/ic' . Cultura in vitro este posibil% pentru c% celula !e(etal% pre-int% potenialul de a reproduce indi!i-i identici cu planta>mam% de la care s>a f%cut prele!area. )eu&ita culturilor in vitro este condiionat% de asepsia total%, f%r% de care mediile sunt rapid in!adate de bacterii &i ciuperci &i de e3istena unui mediu nutriti! fa!orabil a c%rui compo-iie s% permit% celulelor e3plantului s% intre "n acti!itate mitotic% ca apoi s% e!olue-e spre or(ano(ene-%. =ediul de cultur% este format din macroelemente, micro>elemente, (lucide, !itamine, 6ormon de cre&tere, comple3e or(anice 4lapte de cocos5 &i a(ar> a(ar. 'oluiile nutriti!e poart% numele creatorilor, ca de e3emplu Heller, =uras6i(e, 'Joo(, Nnoop. E>3.(&,-. este definit ca un fra(ment de plant% 4or(an sau esut5 prele!at pentru "nmulire in vitro. E3plantul poate fi structurat ca ape3, embrion, mu(ure, nod, se(ment de ti2%, se(ment de r%d%cin%, de frun-%, floare 4petal% sau capitul5, anter%, o!ul, polen &i celul% i-olat% fie mecanic, fie pe cale en-imatic%. M#1%0,#2-. este esut situat la !.rful r%d%cinii, la e3tremitatea ti2ei &i "n mu(uri. Celulele meristemului sunt "n continu% di!i-are &i dau na&tere esuturilor acestor or(ane. 8rele!area meristemelor se face sub binocular la dimensiunile de #,1>1 mm &i cuprind domul meristematic "mpreun% cu prima perec6e de primordii foliale. E3plantele de orice fel se prele!ea-% dup% ce mai "nt.i, se de-infectea-% or(anele respecti!e 4de e3. cu alcool etilic 9$O, 6ipoclorit de sodiu 1O, *Seen 2# 2O5 &i apoi se spal% de c.te!a ori cu ap% steril%. =eristemele sau alte e3plante se a&ea-% pe rondele de 6.rtie de filtru care se introduc "n eprubete sau !ase lar(i de sticl% sau plastic, p.n% la contactul cu soluia nutriti!%, care las% s% treac% lumina &i aerul, dar "mpiedic% s% ias% !aporii de ap%, cu care au fost umplute !asele p.n% la 2um%tate. 1nc6iderea se reali-ea-% cu c%p%cele de polietilen%. 9asele cu e3plante se instalea-% "n camere climatice la o temperatur% de 2#>25C; 1$ ore lumin% la 3###>4### l3 &i 6i(roscopicitate ridicat%.
79

8entru aclimati-are e3plantele se tratea-% cu )adistim pudr% &i se repic% "n caserole din plastic, "n perlit sau "ntr>un amestec de perlit cu turb% "n p%ri e(ale, cu pH>ul $,7 &i sterili-at. *oate operaiile de e3tra(ere din eprubet%, stimulare, repicare se e3ecut% cu e3tractorul flambat dup% fiecare utili-are. 8e m%sur% ce plantele cresc se aclimati-ea-% &i se transplantea-% "n (6i!ece de $>+ cm "n diametru, iar c.nd au 12>14 cm "n%lime se face testarea de !iro-e. *estarea se reali-ea-% indi!idual pe plante de Cheno odium, etc. 'ucul foliar de la fiecare plant% de (aroaf% se inoculea-% pe c.te o plant% test. Dup% circa 2 s%pt%m.ni apar simptomele infeciei !irotice 4pete ro&ietice, pete de decolorare "n funcie de felul !irusulului &i planta test5. ,run-ele inoculate au ca semn de recunoa&tere un orificiu. 8lantele s%n%toase sunt folosite la "nfiinarea plantaiei>mam%. 8rimii buta&i se pot recolta de pe aceste plante dup% circa 2 luni. Cele mai bune re-ultate se obin prim%!ara, c.nd plantele dispun de condiii e3terne &i de factori endo(eni la un ni!el mai fa!orabil. C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. Ce plante floricole se "nmulesc prin semineQ Care sunt a!anta2ele &i de-a!anta2ele "nmulirii prin semineQ 2. Enumerai caracteristicile fi-ice, fi-iolo(ice &i te6nolo(ice ale seminelor de flori. 3. Ce tratamente se pot aplica seminelor pentru stimularea (erminaieiQ 4. )olul factorilor ecolo(ici "n (erminaia seminelor de flori. 5. Epocile de sem%nat ale plantelor floricole. $. =etodele &i normele de sem%nat ale plantelor floricole. 7. Ce lucr%ri de "n(ri2ire se aplic% sem%n%turilorQ +. Ce plante decorati!e se "nmulesc !e(etati!Q Care sunt a!anta2ele &i de-a!anta2ele "nmulirii !e(etati!eQ 9. Ce metode de "nmulire !e(etati!% se aplic% la plantele decorati!eQ 1#. 1nmulirea prin buta&i, tipuri de buta&i, specii. 11. 1nr%d%cinarea buta&ilor. /oc, substrat. 12. 1nmulirea prin desp%rirea tufei. 'pecii, epoci, inter!al. 13. 1nmulirea prin dra2oni, stoloni &i mu(uri ad!enti!i. 14. 1nmulirea prin marcota2. 'pecii, tipuri, epoci.
+#

15. Diri2area factorilor de mediu la "nr%d%cinarea buta&ilor. 1$. 1nmulirea prin altoire a plantelor decorati!e. 17. 1nmulirea prin or(ane modificate. *ipuri, specii. 1+. 1nmulirea prin bulbi a plantelor decorati!e. 19. 1nmulirea prin ri-omi a plantelor decorati!e. 2#. 1nmulirea prin r%d%cini tuberi-ate a plantelor decorati!e. 21. 1nmulirea prin tuberobulbi a plantelor decorati!e. 22. 1nmulirea prin tuberculi a plantelor decorati!e. 23. 1nmulirea in vitro a plantelor decorati!e. S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%

CA P I T O L U L

NFIINAREA CULTURILOR FLORICOLE I LUCRRILE GENERALE I SPECIALE DE NTREINERE

+1

1n c.mp se "nfiinea-% culturile plantelor anuale, bienale &i perene, iar "n spaii prote2ate plantele de ori(ine subtropical% sau tropical%, decorati!e prin flori, frun-e sau fructe.

7.1. L-+161% /# 5&$%%&'(1# 7% 5&,1#'%&#1# ( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& +@23

Culturile plantelor floricole anuale, bienale sau perene reu&esc bine pe terenuri plane, e3puse la soare, ferite de cureni de aer rece, cu te3tura nisipo> lutoas%, fertile, permeabile &i bine drenate. 8re(%tirea acestor terenuri "n !ederea "nfiin%rii culturilor "ncepe cu /#0$%%&'(1#( +-.,-1%.)1 31#+#/#&,#, str.n(erea resturilor !e(etale re-ultate, transportul acestora &i compostarea lor "n locuri dinainte stabilite. 1n ca-ul c.nd terenul r%m.ne deni!elat, se aplic% o &%4#.(1# /# 5&,1#'%&#1# care pe suprafee mari, se e3ecut% mecani-at, iar pe suprafee mici, manual, cu sapa. F#1,%.%?(1#( /# *(?6 este o lucrare obli(atorie &i se e3ecut% "nainte de mobili-area solului, prin administrarea de "n(r%&%minte or(anice, "n cantitate de 3#>$# tU6a. *ot acum se administrea-% &i "n(r%&%mintele (reu solubile. A1(,-. se face cu scopul af.n%rii solului &i se e3ecut% la ad.ncimea de 25> 3# cm. 8e suprafee mari se e3ecut% mecani-at iar pe suprafee mici, manual, cu ca-maua. Dac% terenul care se pre(%te&te este ocupat cu o plant% peren%, ad.ncimea la care se mobili-ea-% solul este de 4#>$# cm. .M61-&'%1#( se face cu 7D>3,2 sau combinatorul, tractate de A>$5# pe suprafee mari sau cu fre-a pe suprafee mici. 1n lipsa utila2elor pentru suprafee mici, m%runitul se poate face cu sapa &i (rebla. 1n funcie de specie &i de destinaia culturii se face 2)/#.(1#( &i 2(1+(1#( terenului. =odelarea se face "n mod obli(atoriu "n straturi sau bra-de, "n funcie de condiiile de clim% &i sol ale re(iunii. =arcarea se face cu a2utorul sforilor sau s.rmelor fi3ate la capetele parcelelor, pe care se stabilesc distanele de plantare "n funcie de specie. S#26&(,-. "n c.mp se e3ecut% "n funcie de epoca de sem%nat cerut% de specia respecti!% &i dup% metodele amintite la capitolul $.1.5.

+2

P.(&,(,-.. 1n c.mp se plantea-% r%sadurile plantelor floricole, bulbi, ri-omi, tuberobulbi, r%d%cinile tuberi-ate, fra(mente de plante re-ultate din desp%rire &i care se folosesc la "nmulirea florilor perene. Indiferent de perioada de plantare se respect% urm%toarele re(uli: "n -ilele "nsorite se plantea-% dimineaa sau dup%>masa; plantele se ud% bine "nainte de a fi scoase pentru plantare &i imediat dup% plantare; r%d%cinile se fasonea-% &i se mocirlesc, la plantare solul se str.n(e u&or "n 2urul r%d%cinilor. 8lantatul, de re(ul%, se e3ecut% manual &i "n mai mic% m%sur% s% folose&te plantarea mecanic%. Dintre lucr%rile de "n(ri2ire cu +(1(+,#1 <#&#1(. aplicate solului amintim: %r itul const% "n spar(erea crustei &i mobili-area stratului superficial al solului. /ucrarea se e3ecut% cu sapa "ntre plante pe r.nd &i cu motocultorul "ntre r.nduri. 'e repet% ori de c.te ori este ne!oie. Com$aterea $uruienilor se face odat% cu lucrarea de pr%&it dar se poate reali-a &i prin mulcire sau aplicarea de metode c6imice. 3ulcitul este operaia prin care se acoper% tot terenul dintre plante cu mrani%, frun-e, turb% "n strat de 2>3 cm sau folie de polietilen% nea(r%. /ucrarea se e3ecut% dup% pra&il% &i are rolul de a prote2a p%m.ntul contra usc%rii, "mpiedic% tasarea acestuia, iar mulcirea cu materiale or(anice constituie &i o fertili-are suplimentar%. <uruienile pot fi comb%tute &i c6imic, prin aplicarea erbicidelor fie "nainte de "nfiinarea culturilor fie dup%. :datul se e3ecut% ori de c.te ori este ne!oie prin sistemele obi&nuite 4furtun, stropitoare, iri(are5. Adatul se face dimineaa, iar !ara "n -ilele c%lduroase, dup%>masa spre sear% sau c6iar noaptea. ,rec!ena ud%rilor &i cantitatea de ap% administrat% depind de te3tura solului, !.rsta plantelor, fenofa-a &i condiiile climatice. Com$aterea $olilor i duntorilor se face prin aplicarea de

tratamente, specifice a(enilor pato(eni. 1n ca-ul apariiei de boli sau d%un%tori se aplic% tratamente curati!e folosind produse specifice combaterii acestor boli sau d%un%tori. Dintre lucr%rile cu caracter (eneral care se aplic% "n perioada de !e(etaie a plantelor se poate enumera &i !ertilizarea !azial, prin intermediul c%reia se reface ec6ilibrul nutriti! cerut de plante.
+3

8rin fertili-%rile fa-iale se administrea-% "n(r%&%minte or(anice sub forma mustului de b%le(ar diluat 1:3>5 !olume ap% sau de p%s%ri 1:15>2# !olume ap%, sau "n(r%&%minte foliare "n diferite concentraii. %rote-area plantelor contra $rumelor, de!ine uneori necesar% prim%!ara t.r-iu &i toamna de!reme. 'e prote2ea-% dup% ca-, fiecare plant% separat, prin acoperirea cu 6.rtie, frun-e, ro(o2ini, resturi te3tile sau se e3ecut% o prote2are "n (rup a plantelor cu a2utorul foliei de polietilen% sau alte materiale asem%n%toare. C%derea brumelor este "mpiedicat% de e3istena unor perdele de fum sau de cureni de aer "n mi&care, iar efectul ne(ati! al "n(6eurilor este diminuat de stropirea plantelor cu ap% 4aspersiune5 dup% r%s%ritul soarelui. Dintre lucr%rile cu +(1(+,#1 03#+%(. se e3ecut% "n culturile de c.mp urm%toarele:

)ritul plantelor se e3ecut% doar "n culturile "nfiinate prin sem%nat

direct &i se face "n dou% sau trei etape. 8rimul r%rit se e3ecut% c.nd plantele sunt foarte mici &i urm%re&te l%sarea plantelor "n buc6ete la distane apro3imati! e(ale cu distanele recomandate pentru cultura plantelor. 0l doilea r%rit elimin% plantele slab de-!oltate din fiecare buc6et, l%s.nd pe cea mai bine de-!oltat%.

Completarea golurilor se e3ecut% la 7>1# -ile de la plantare. /ucrarea

se impune numai "n culturile "nfiinate prin r%sad. 8entru completarea (olurilor se folose&te r%sad de aceea&i !.rst% &i din acela&i soi.

0utorarea'palisarea. *utorarea se aplic% plantelor care nu se susin

sin(ure, pentru meninerea sau obinerea ti2elor drepte 4 Dahlia, Chrysanthemum5 sau pentru susinerea plantelor !olubile. 'e folosesc ti2e de lemn, metalice, c6iar (rila2e de diferite forme.

0ierile. 1n floricultur% prin acest termen se "nele(e operaia de

scurtare a ramurilor &i se aplic% unor specii floricole erbacee sau semiarbusti!e. 'e e3ecut% "n !ederea diri2%rii cre&terii plantelor, pentru meninerea lor la o anumit% form% &i "n%lime sau pentru diri2area "nfloritului.

/ucr%rile de t%iere includ: tunsul, ciupitul, copilitul, bobocitul.

' tunsul este o lucrare specific% plantelor de mo-aic 4Coleus, &resine5 &i bordur% 4Santolina, Cineraria maritima5 prin care se uniformi-ea-% "n%limea plantelor. /ucrarea se e3ecut% cu foarfeca de t%iat (ard !iu &i are caracter radical

+4

aplic.ndu>se tuturor l%starilor care se scurtea-% la aceea&i "n%lime. 'e e3ecut% la "nceputul perioadei de !e(etaie, dar &i dup% aceea. ' ciupitul const% "n "ndep%rtarea !.rfului de cre&tere a tulpinii sau a l%starilor tineri 4Gna halium, &resine5. /ucrarea se e3ecut% deasupra a 3>$ frun-e, "nainte de plantare la loc definiti! sau dup%, se repet% "n perioada de !e(etaie, la unele specii de 2>3 ori > copilitul const% "n "nl%turarea l%starilor care apar la subsuoara frun-elor, c.nd au consistena erbacee &i se rup u&or cu m.na. 'e aplic% la plantele la care se urm%re&te obinerea unei sin(ure tulpini 4Dahlia, Chrysanthemum, Dianthus5; ' $o$ocitul se aplic% speciilor care formea-% la !.rful tulpinii sau ramificaiilor mai multe flori &i care l%sate ar fi de dimensiuni mici. 1n fa-a de boboc abia format, se "nl%tur% butonul floral central pentru a l%sa 3>5 butoni laterali 4cri-anteme, (aroafe5 sau se re-er!% butonul central 4"aeonia, cri-anteme cu inflorescene in!olte, (aroafe C6abaud, Dahlia5 pentru obinerea unei flori mari &i se elimin% cei laterali.

7.2. L-+161%.# /# 5&$%%&'(1# 7% 5&,1#'%&#1# ( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# 5& 03('%% 31),#A(,#

Culturile floricole "n spaiile prote2ate se "nfiinea-% la sol &i "n recipiente 7.2.1. &$%%&'(1#( 7% 5&,1#'%&#1#( +-.,-1%.)1 $.)1%+).# .( 0). 1n !ederea pre(%tirii terenului se /#0$%%&'#(?6 +-.,-1( 31#+#/#&,6, se str.n( "n (r%me-i resturile !e(etale care au re-ultat prin desfiinarea culturii. F#1,%.%?(1#( /# *(?6 se face "n dou% etape. 1n prima etap% se administrea-% (unoi de (ra2d bine descompus, "n cantitate de 9#>12# tU6a. Etapa a doua are loc dup% de-infecia solului, c.nd se administrea-% "n(r%&%mintele c6imice. M)*%.%?(1#( 0).-.-% se face pe ad.ncimea de 2#>3# cm. /ucrarea se e3ecut% mecani-at cu sapa rotati!%, cu plu(uri speciale sau manual cu 6.rleul. D#?%&$#+'%( 0).-.-% este o lucrare obli(atorie "n cultura plantelor floricole din spaiile prote2ate &i se e3ecut% "n (eneral dup% mobili-area solului. 'e poate face c6imic sau termic%, folosind ca a(ent termic !aporii de ap% 412#C5.
+5

M61-&'%1#( 7% 2(1+(1#(. =%runirea solului se face cu fre-a 4,>1,45 sau cu motofre-a pentru lucr%rile "n sere &i solarii. administrate dup% de-infecie. =arcarea "n sere &i solarii se face "n funcie de specificul culturii. 'e folose&te s.rm% (al!ani-at% de 1,5>2,# mm (rosime, care se "ntinde "n lun(ul r.ndurilor, fi3.ndu>se la capetele straturilor. P.(&,(1#( se face manual, folosind lin(ura de plantat sau plantatorul. 0d.ncimea de plantare este "n funcie de specificul culturii. 8lantarea se face "n r.nduri, respect.nd distanele dintre r.nduri &i plante pe r.nd, caracteristice fiec%rei culturi. /a plantare, se tasea-% bine solul "n 2urul materialului plantat &i se ud%, e!it.ndu>se aspersiunea pentru a nu culca plantele pe sol. Dintre lucr%rile cu +(1(+,#1 <#&#1(. care se aplic% "n timpul !e(etaiei amintim: dat% cu m%runirea se introduc "n sol pe ad.ncimea de 12>15 cm &i "n(r%&%mintele c6imice &i turba 41##>12# tU6a5,

completarea golurilor, se e3ecut% la fel ca &i la cultura "n c.mp. a!1narea solului, urm%re&te aerisirea solului, e!itarea tas%rii &i e!entual
distru(erea buruienilor. 'e e3ecut% manual cu a2utorul uneltelor Zolf. 'e aplic% 2> 3 lucr%ri 4cri-anteme, (aroafe5 dup% plantare &i 3>4 pe an la culturile de lun(% durat% 4Strelitzia, Anthurium, Gerbera5.

udatul se face ori de c.te ori este ne!oie "n funcie de cerinele plantei,
fenofa-%, anotimp, temperatur%, te3tur%.

!ertilizarea !azial "n spaiile prote2ate se aplic% prin soluii nutriti!e de

concentraii &i raport 4L8N5 specifice plantei aflate "n cultur%.

com$aterea $olilor 7% duntorilor. 1n spaiile prote2ate condiiile

prielnice apariiei multor boli &i d%un%tori obli(% la e3ecutarea permanent% a lucr%rilor de combatere.

Dintre lucr%rile cu +(1(+,#1 03#+%(. amintim2 susinerea plantelor. Datorit% slabei re-istene a esuturilor mecanice, la
unele plante floricole se reali-ea-% un sistem de susinere adec!at speciei. Dependent de "n%limea plantelor din cultur%, se e3ecut% un spalier cu dou% eta2e pentru freesia sau unul cu 4>5 eta2e pentru (aroafe &i cri-anteme. Distana dintre eta2e este de 12>17 cm pentru primele dou% ni!ele &i de 17>2# cm pentru urm%toarele.
+$

8entru reali-area de producii mari &i de calitate superioar% asupra plantelor se e3ecut% lucr%ri ca: ciu itul, co ilitul, bobocitul( =odul de e3ecutare &i efectul acestor lucr%ri sunt identice cu cele de la speciile floricole din c.mp. /ucr%ri cu caracter special "n cultura plantelor de ser% se consider% &i cele de /%1%A(1# ( $(+,)1%.)1 /# 2#/%-, referindu>se doar la lumin%, c%ldur% &i aer, ceilali factori: sol, ap%, elemente nutriti!e fiind anali-ai anterior. ;umina 8entru "mbun%t%irea re(imului de lumin% "n perioadele cu nebulo-itate accentuat% 4noiembrie>februarie5 se !or menine (eamurile curate, iar plantele se !or plasa "n po-iii corespun-%toare sub aspectul distanei fa% de (eam &i al un(6iului de inciden% a luminii. 8entru speciile decorati!e prin flori, cu pretenii mai mari fa% de lumin%, dec.t cantitatea e3istent% "n mod natural, se !a suplimenta iluminarea artificial, folosind tuburi de neon sau becuri fluorescente. 1n !ederea reducerii intensit%ii luminoase dispunem de posibilit%i mult mai mari prin: creti-area (eamurilor 4stropirea5, folosind o emulsie de 6um%, ar(il% etc. 'tropirea se face pe partea interioar% a (eamurilor "ntr>o -i senin% c.nd sticla este "nc%l-it%. 8lantele cu flori se prote2ea-% cu folie de polietilen%, iar cele f%r% flori se spal% cu 2et de ap% puternic pentru a nu r%m.ne p%tate. utili-area de plase din material te3til sau plastic montate "n interiorul serei, acionate manual sau mecanic. 0emperatura. Din punct de !edere teoretic, temperatura poate fi diri2at% "n orice anotimp, "n limitele dorite, limite corelate cu cerinele plantelor &i ni!elul celorlali factori 4lumina, umiditatea etc.5. Diri2area temperaturii "n perioadele reci se reali-ea-% prin suplimentarea c%ldurii de la sursele termice 4centrale termice, ape re-iduale "nc%l-ite, ape termale etc.5, iar !ara prin reali-area de cureni de aer, umbrirea serelor sau folosirea de !entilatoare &i instalaii fri(orifice. *erisirea. 9olumul de aer fiind limitat, "n spaiile prote2ate se impune o !e6iculare periodic% a aerului, pentru "nlocuirea celui !iciat cu altul proasp%t, at.t de necesar "n procesul de respiraie al plantelor. /ucrarea se reali-ea-% prin acionarea ferestrelor montate "n acoperi& 4cca. 3#O din suprafa%5 sau "n pereii laterali. Le!oia mai mare de aerisire se "nre(istrea-% "n perioadele calde, c.nd (eamurile se menin desc6ise tot timpul. 1n perioadele reci, aerisirea se face cu (ri2% pentru a nu r%ci prea tare interiorul serei.
+7

7.2.2. &$%%&'(1#( 7% 5&,1#'%&#1#( 03#+%%.)1 $.)1%+).# +-.,%4(,# 5& 4(0# /# 4#<#,('%# /ucr%rile care !i-ea-% "nfiinarea culturilor floricole "n (6i!ece se refer% la pre(%tirea amestecurilor de p%m.nt, pre(%tirea !aselor, plantarea, sc6imbarea (6i!ecelor, lucr%ri a(rote6nice etc. F#1,%.%?(1#( /# *(?6 se reali-ea-% "n momentul form%rii amestecului, prin participarea mraniei, p%m.ntului de r%sadni%, a turbei etc. "n anumite p%ri. Dac% la anali-a de laborator elementele de ba-% 4L8N5 sunt sub !aloarea optim%, se modific% coninutul prin ad%u(area de "n(r%&%minte c6imice simple sau comple3e. /a pre(%tirea amestecurilor, precum &i la omo(eni-area acestora se respect% recomand%rile de la capitolul cu pri!ire la substratul de cultur%. P1#<6,%1#( 4(0#.)1 const% "n sp%larea &i de-infecia celor care au fost folosite. De-infecia se poate face cu soluie de Cu' termic. 76i!ecele noi, din p%m.nt ars, se introduc "n ap% cel puin 12 ore "nainte de folosire. P.(&,(1#( constituie lucrarea de "nfiinare a culturii &i const% "n pre(%tirea pentru plantare a (6i!eciului &i plantarea propriu>-is% a materialului. 8re(%tirea (6i!eciului const% "n asi(urarea drena2ului, acoperind cu un ciob orificiul (6i!eciului, peste care se a&terne un strat de nisip (rosier sau pietri& "n (rosime de 1,#>1,5 cm. 1n !ederea plant%rii se completea-% (6i!eciul cu p%m.nt "n !olum potri!it, astfel "nc.t planta s% fie cu coletul sau cu bolul de p%m.nt la ni!elul (6i!eciului. 1n 2urul r%d%cinilor se completea-% cu p%m.nt care se tasea-%. Dac% r%d%cinile plantei sunt nude, se fasonea-% &i "nainte de plantare se mocirlesc. 9asul de cultur% 4(6i!eciul5 nu trebuie s% fie cu mult mai mare dec.t !olumul sistemului radicular, dep%&irea fiind de 1,5>2,# cm. U/(,-. se face cu furtunul, cu stropitoarea, prin aspersiune, picurare, imersie. ,rec!ena ud%rilor care la acest (en de cultur% este mai mare dec.t la culturile la sol. F#1,%.%?(,-. $(?%(. este, de asemenea, raportat la cultura "n !olum limitat al substratului, ceea ce fa!ori-ea-% de(radarea mai rapid% a ec6ilibrului nutriti! dec.t "n ca-ul culturilor la sol.
++
4

1O, formalin% 4#O sau

Cantit%ile de "n(r%&%minte se stabilesc prin calcul, "n urma anali-elor de laborator. 0dministrarea acestora se face odat% cu apa de udat. )e-ultate bune se obin prin fertili-area e3traradicular% folosind ,oliar 'praG, ,oliar ,eed sau "n(r%&%minte lic6ide de tip C,C, obinute "n ara noastr%. A$@&(1#( 0).-.-% este lucrarea care se face mai rar "n cultura plantelor la (6i!eci. 0ceast% lucrare nu este necesar% la plantele cu ciclu de !e(etaie scurt 47> 12 luni5, dar este obli(atorie pentru plantele ce !e(etea-% mai muli ani "n acela&i !as. /ucrarea se e3ecut% cu a2utorul unui plantatoare &i se face pe o ad.ncime de 7>1# cm &i urm%re&te af.narea &i m%runirea solului de la suprafaa (6i!eciului. Dup% e3ecutarea lucr%rii, "n ca-ul c.nd o parte din p%m.ntul de la suprafaa (6i!eciului s>a pierdut, se !a completa cu amestec proasp%t, dup% care se ud%. lucrare important% "n cultura plantelor la (6i!ece este 0+9%2*(1#( 3#1%)/%+6 a acestora. =oti!ele care impun sc6imbarea !asului de cultur% sunt multiple: cre&terea necorespun-%tor; acidifierea &i "nr%ut%irea structurii solului ca urmare a frec!entelor ud%ri, ceea ce determin% condiii necorespun-%toare de cultur%; epui-area prin consum sau sp%l%ri cu apa de udat a elementelor nutriti!e din (6i!eci, planta fiind supus% carenelor; drena2 necorespun-%tor cu sta(narea apei, r%d%cinile fiind "n pericol de asfi3iere. 'c6imbarea (6i!eciului "n practica floricol% este cunoscut% sub denumirea de transvazare &i trans lantare. 0ransvazarea este lucrarea prin care planta, aflat% "n acti!itate fi-iolo(ic% este sc6imbat% "ntotdeauna dintr>un (6i!eci mai mic "n altul mai mare, urm%rind meninerea intact% a sistemului radicular &i a bolului de p%m.nt. 'c6imbarea se face "ntr>un (6i!eci cu diametrul mai mare cu 2>4 cm dec.t precedentul. 8re(%tirea acestuia se face identic ca la plantare. Dup% a&e-area plantei "n (6i!eci, se completea-% cu amestec de p%m.nt (olul r%mas p.n% la peretele !asului. *rans!a-area se e3ecut% o dat% p.n% la trei ori la plantele ce "&i des%!.r&esc ciclul biolo(ic "ntr>o perioad% de $>14 luni, cum sunt: "rimula, Cineraria, Cyclamen, Calceolaria( 8lantele culti!ate "n (6i!ece &i
+9

!olumului

sistemului

radicular,

(6i!eciul

de!enind

au caracter de perenitate cu ritmuri de cre&tere mai lente 4 Die//enbachia, Cordyline, Ficus, Dracaena, etc.5 se trans!a-ea-% o dat% "n primul an &i de dou% ori "n urm%torii ani. 0ransplantarea este lucrarea prin care se "mbun%t%esc condiiile de mediu ale plantei f%r% a e3ista obli(ati!itatea sc6imb%rii (6i!eciului 4recipientului5. 0cest ultim aspect nu e3clude "ns% posibilitatea utili-%rii altui (6i!eci, acesta a!.nd aceea&i m%rime ca &i precedentul, mai mare sau c6iar mai mic%. /ucrarea se aplic% "n (eneral, plantelor perene care r%m.n "n acelea&i !ase mai muli ani. =omentul e3ecut%rii lucr%rii este determinat de sta(narea din cre&tere o perioad% mai lun(% de timp, iar aspectul plantelor las% de dorit 4frun-ele r%m.n mici, "n(%lbenesc, cad5. 1n acest ca- plantele se scot din !ase &i se stabile&te cau-a care a determinat modificarea aspectului plantei. Cu a2utorul unui plantator se "ndep%rtea-% parial sau total, p%m.ntul de pe r%d%cinile plantei, se toaletea-% sistemul radicular prin "ndep%rtarea p%rilor "mb%tr.nite &i bolna!e, dac% este ca-ul se spal% r%d%cinile "n 2et de ap% &i se tratea-% cu soluii de-infectante pentru acti!area sistemului radicular. R61%1#( <9%4#+#.)1. dat% trecute la (6i!ece prin plantare, trans!a-are sau transplantare, plantele cresc m%rindu>&i !olumul p%rilor aeriene. 1n felul acesta, "n funcie de ritmul de cre&tere, plantele a2un( s% se deran2e-e reciproc, de&i condiiile de mediu la ni!elul r%d%cinilor sunt corespun-%toare. 1n asemenea situaii, se recomand% m%rirea distanelor dintre plante, asi(ur.ndu>se condiii mai bune de lumin% &i aerisire. M#&'%&#1#( $1-&?#.)1 +-1(,#. 8lantele decorati!e prin frun-e 4Cordyline, Dracaena, Die//enbachia, Ficus? trebuie s% aib% tot timpul frun-i&ul curat &i s%n%tos. 8entru reali-area acestui aspect, periodic, plantele se spal% cu ap% curat%. 1n condiii de cultur% unde nu se poate aplica sp%larea, se recomand% &ter(erea frun-elor cu c.rpe umede. "mb%tr.nite, bolna!e, rupte. P(.%0(1#( plantelor culti!ate "n (6i!ece se e3ecut% "n ca-ul c.nd plantele de-!olt% tulpini !olubile 4"assi/lora, "hilodendron5. 'e folosesc spalieri "n form% de cercuri sau sc%ri, confecionai din elemente estetice 4materiale plastice, c6erestea5. D%1%A(1#( $(+,)1%.)1 /# 2#/%- urm%re&te crearea de condiii optime desf%&ur%rii proceselor fi-iolo(ice "n !ederea unei cre&teri &i de-!olt%ri normale a
9#

dat% cu aceast% lucrare, se "ndep%rtea-% frun-ele

plantelor. 0ce&ti factori !or fi corelai "n funcie de interdependena e3istent% "ntre ei &i cerinele plantei.

C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. 8re(%tirea terenului pentru "nfiinarea culturilor floricole "n c.mp. 2. 1nfiinarea culturilor floricole "n c.mp. 3. Care sunt lucr%rile (enerale de "ntreinere aplicate culturilor floricole "n c.mpQ 4. Care sunt lucr%rile speciale de "ntreinere aplicate culturilor floricole "n c.mpQ 5. 1n ce const% pre(%tirea pentru "nfiinarea culturilor floricole "n spaii prote2ateQ 7. 1nfiinarea culturilor floricole la solul serei. +. 1nfiinarea culturilor floricole la (6i!ece. 9. /ucr%ri (enerale de "ntreinere a culturilor floricole din spaii prote2ate. 1#. /ucr%ri speciale de "ntreinere a culturilor floricole la solul serei. 11. /ucr%ri speciale de "ntreinere a culturilor floricole la (6i!ece S3(,%- /#0,%&(, (/&),(1%.)1 0% )*0#14(,%%.# 31)31%%

CAPITOLUL

91

RECOLTAREA! CONDIIONAREA! PSTRAREA I "ALORIFICAREA FLORILOR I A PLANTELOR DECORATI"E

biecti!ul principal al culti!atorilor de flori este de a aduce plantele floricole "n fa-a "n care elementul decorati! este aproape sau "n totalitate caracteristic speciei 4soiului5. De asemenea, calitatea florilor este influenat% de caracteristicile speciei, de factorii te6nici &i de modul "n care se face recoltarea &i pre(%tirea plantelor pentru !alorificare. E3ecut.nd fiecare lucrare la momentul optim, "ntr>un timp c.t mai scurt, cu respectarea te6nolo(iilor moderne, se !a influena po-iti! at.t durata de decor "n !a-%, c.t &i calitatea florilor. .1. R#+).,(1#(

,lorile speciilor care au "nsu&irea de a>&i des%!.r&i sau p%stra aspectul decorati! o perioad% mai lun(% de timp, dup% deta&area lor de pe planta mam%. 'tadiul de de-!oltare al florilor "n momentul c.nd este t%iat% are influen% asupra lon(e!it%ii ei &i depinde de specie. ,lorile se pot recolta "n fa-e diferite: boboc semidesc6is, boboc "nc6is, boboc colorat, floare desc6is% etc. &i "n funcie de modul cum acestea e!oluea-% dup% ruperea de pe plant%. 0stfel: cri-antemele se recoltea-% la desc6iderea aproape complet% a inflorescenei, cele standard pot fi "ntr>o fa-% mai puin desc6is% 4c.nd inflorescena are 5>1# cm diametru5; la (erbera @ c.nd 1>3 r.nduri de stamine sunt bine de-!oltate; fre-ia @ c.nd prima floare din inflorescen% este "ntredesc6is%. 8erioada cea mai potri!it% pentru recoltare r%m.ne dimineaa, c.nd florile au ti2ele tur(escente &i se e3ecut% prin t%iere, smul(ere sau rupere. Dac% florile se recoltea-% prea repede se !or ofili "n 2>3 -ile, iar dac% florile sunt l%sate prea mult pe plant% !or a!ea durata de decor scurt%. dat% cu recoltatul, preocuparea permanent% este de a reduce timpul de staionare al florilor, din momentul deta&%rii de pe planta mam% &i p.n% la !alorificare. ,lorile recoltate &i a&e-ate "n na!ete sunt transportate la locul de condiionare, "n s%li speciale, amena2ate corespun-%tor pe (rupe de specii apropiate, unde temperatura &i umiditatea sunt meninute constant la !alori

92

corespun-%toare unui climat propice at.t muncitorilor c.t &i pentru e!itarea deprecierilor calitati!e ale florilor. Condiionarea const% "n sortarea, calibrarea &i le(area florilor "n buc6ete.

.2. S)1,(1#(

7ruparea florilor pe calit%i are "n !edere "nsu&irile eseniale date de totalitatea caracteristicilor /izice senzorice, /itosanitare &i tehnologice specifice acestora la un moment dat. C(1(+,#1%0,%+%.# $%?%+# constau "n dimensiunile bobocului sau ale florii, a ti2elor &i a internodiilor, forma bobocului, a florii &i a frun-elor, precum &i (reutatea acestora. Ele sunt caracteristici de soi, dar !aria-% "n funcie de te6nolo(ia culturii, condiiile pedoclimatice &i momentul la care s>a f%cut recoltarea. Culoarea repre-int% un alt indice fi-ic deosebit de important, fiind, de asemenea, o caracteristic% de soi &i particip% la stabilirea calit%ii florilor t%iate. Caracteristicile 0#&?)1%(.# se refer% la prospeime, inte(ritatea florilor, elasticitatea sau ri(iditatea se refer% la prospeime, inte(ritatea florilor, elasticitatea sau ri(iditatea ti2ei, parfumul, uniformitatea &i modul de pre-entare. Caracteristicile $%,)0(&%,(1# se refer% la starea de s%n%tate a florilor &i ti2elor, precum &i la pre-ena unor urme de substane folosite pentru tratamente, praf, p%m.nt. Caracteristicile ,#9&).)<%+# redau "nsu&irile florilor, cerute de o anumit% destinaie: e3port, piaa intern% pentru consum imediat sau pentru p%strare. 1n ba-a acestor caracteristici florile sunt sortate pe cate(orii de calitate pre!%-ute de standardele "n !i(oare. De obicei se utili-ea-% trei cate(orii de calitate &i anume: E3tra, I>a &i a II>a. Calitatea E3tra &i I>a cuprind florile &i bobocii care pre-int% caracteristicile soiului &i speciei, iar p%rile florilor sunt f%r% deprecieri. *i2ele trebuie s% fie "n funcie de specie &i soi, ri(ide &i suficient de re-istente pentru a purta floarea, f%r% ramuri au3iliare, (arnisite cu frun-e s%n%toase 4dac% este ca-ul5. Deosebirea dintre calitatea E3tra &i I>a se reali-ea-% prin diferena !aloric% a caracterelor 4m%rime, (reutate etc.5.

93

Calitatea a II>a cuprinde florile &i bobocii care corespund condiiilor (enerale de calitate, dar pre-int% urm%toarele nea2unsuri: u&oare deprecieri cau-ate de boli, para-ii sau produsele folosite pentru tratamente etc.; u&oare !%t%m%ri; ti2ele mai puin ri(ide &i mai puin re-istente, (arnisite "ns% cu frun-e. .3. C(.%*1(1#(

Const% "n aducerea florilor la dimensiunile corespun-%toare cate(oriei de calitate, cu referiri speciale pentru ti2ele florale care dep%&esc codul de lun(ime. 'cara de m%rimi, e3primat% "n cm, la care trebuie s% r%spund% florile t%iate are conformaia urm%toare: #; 5; 1#; 2#; 4#; 5#; $#; +#; 1##; 12#. 0ceste lun(imi cuprind &i floarea. Diferena "ntre lun(imea ma3im% &i minim%, "ntr>o unitate de pre-entare, nu trebuie s% dep%&easc% urm%toarele !alori: 2,5 cm pentru florile clasate "n codurile # p.n% la 15, inclusi!; 5,# cm pentru florile clasate "n codurile 2# p.n% la 5#, inclusi!; 1#,# cm pentru florile clasate "n codurile $# p.n% la 12# &i peste. Diferenele mai mari dec.t cele menionate sunt admise numai "n situaia aran2amentelor florale, unde necesit%ile te6nice cer scurtarea ti2elor florale. 0cestea se !or recepiona la condiiile de calitate ale florilor mai puin lun(imea ti2ei florale. 'ortarea &i calibrarea florilor se face de c%tre persoane instruite "n acest sens, "n s%li utilate adec!at. ,lorile nesortate se a&ea-% pe masa "nclinat% "n dreapta sortatorului care ia cu m.na dreapt% fiecare floare &i o trece "n m.na st.n(%, "ndep%rt.nd cu dreapta l%starii laterali &i e!entual frun-ele de la ba-%. ,i3ea-% apoi ti2a floral% la (radaia # &i stabile&te lun(imea florii, trec.nd>o cu m.na st.n(% "n compartimentul corespun-%tor de pe masa "n e!antai. ,run-ele, l%starii &i bobocii re-ultai de la fasonarea florilor sunt transportai "n afara -onei de lucru e o band% transportoare e3istent% "n dreapta muncitorului sortator.

94

,lorile sortate sunt luate de muncitorii manipulani &i duse la mesele de calibrare unde se buc6etea-%. <uc6etele conin acela&i num%r de flori, fiind le(ate "n cel puin dou% puncte. 0stfel pre(%tite, buc6etele se trec "n (%lei cu ap%, care cu a2utorul c%rucioarelor sunt duse "n camere fri(orifice pentru prer%cire. 8rin prer%cire se "ndep%rtea-% c%ldura florilor, precum &i c%ldura de respiraie, "n !ederea "ncetinirii proceselor metabolice &i prelun(irii duratei de meninere a calit%ii. 8rer%cirea poate s% se reali-e-e prin circulaia printre flori a aerului rece, pres%rarea de (6ea% m%runit% sau sub form% de ful(i &i prer%cirea "n !id, ba-at% pe principiul e!apor%rii apei din esuturile florilor la presiune sc%-ut%. 8rer%cirea se consider% "nc6eiat% c.nd temperatura r%m.ne constant% la !aloarea specific% &i care oscilea-% "n funcie de specie de la 4 C 4trandafiri5 la 1#>12C 4plantele de c.mp5. ,lorile prer%cite !or fi ambalate &i e3pediate ma(a-inelor de desfacere sau dac% situaia o impune 4!.rfuri de producie, necesitatea stoc%rii m%rfii etc.5 se !or p%stra "n depo-itele fri(orifice. .4. P60,1(1#( $.)1%.)1 ,6%(,#

8%strarea florilor permite o serie de fle3ibilit%i "n ceea ce pri!e&te e3cedentul produciei de flori &i punerea lor "n !.n-are "n perioadele cu cerine ma3ime. 8entru %rile cu producii mari de flori, aceast% acti!itate constituie o etap% obli(atorie "n flu3ul !alorific%rii, durata de p%strare !ariind de la c.te!a -ile p.n% la c.te!a luni. 8%strarea de lun(% durat% se refer% "n (eneral la florile de ser% &i la cele de c.mp &i se poate reali-a prin meninerea florilor "n ap% sau soluii conser!ante sau prin p%strarea uscat% f%r% ap%, c.nd se impune "nainte de !alorificare ["nt%rireaI timp de 24 ore "n soluii conser!ante. ,actorii cu influen% direct% asupra calit%ii florilor p%strate timp "ndelun(at sunt: temperatura, umiditatea relati!% a aerului, circulaia &i presiunea aerului, compo-iia atmosferic% &i lumina. /umina fa!ori-ea-% procesul de fotosinte-% &i sinte-a (lucidelor "n ca-ul p%str%rii florilor "n soluii conser!ante sau ap% prelun(ind "n felul acesta durata de
95

p%strare. Ea nu are efect "n ca-ul p%str%rii la uscat &i c.nd p%strarea se face "n ambala2e "nc6ise. 8entru stocarea f%r% ap% se utili-ea-% camere fri(orifice "n care temperatura se menine la #>2C &i umiditatea relati!% la 9#>95O. Circuitul aerului are o mare importan% "n sensul c%, aerul rece introdus, preia c%ldura de c.mp &i de respiraie, antren.nd>o spre e3terior, particip.nd la uniformi-area temperaturii &i aducerea florilor la temperatura optim% de p%strare. C.nd diferena "ntre aerul introdus &i cel scos este de 2C, "n celula de p%strare este o temperatur% omo(en% optim% pentru p%strare. 8e ba-a acestui principiu biolo(ic, se face p%strarea florilor la presiune sc%-ut%. Compo-iia atmosferic% influenea-% po-iti! durata de p%strare, dac% se modific% raportul e3istent "n mod obi&nuit "n aer "ntre o3i(en &i dio3id de carbon, "n fa!oarea ultimului. 1n !ederea stoc%rii florile se pun "n cutii de carton c%ptu&ite cu polietilen%. Cutiile pline se pun la prer%cire, f%r% capac, pentru puin timp, dup% care se pune capacul. 8entru circulaia aerului cutiile se "nc6id ermetic, iar la capete au c.te o fant%. 'coaterea de la stocare se face cu 1>4 -ile "nainte de !.n-are. 'e "mprosp%tea-% t%ietura, se pun "n ap% cald% 437>3+ C5 pentru re6idratare dup% care se sortea-% din nou, se pun "n ap% la lumin% &i temperatur% de 1+>2#C. %rocedee de prelungire a duratei de pstrare i meninerea calitii !lorilor tiate 7( 3ratamente a licate pentru prelun(irea duratei de p%strare > "nl%turarea late3ului: <u horbia, etc. > e!itarea c%derii florilor: -rhidee, Antirrhinum, Lathyrus, tratamente cu soluii diluate > de acid naftil acetic, indolil acetic, tiosulfat de 0( > e!itarea aplec%rii !.rfului tulpinilor &i florilor: Gerbera, (ladiole 8( Folosirea soluiilor conservante "n !ederea: > fortificarea florilor > impulsionarea bobocilor > p%strarea florilor 'oluiile conser!ante au la ba-%:
9$

A a "n care se adau(% diferite componente: > (lucide 4(luco-% &i fructo-%5 > s%ruri minerale: s%ruri de 0(, 0l, Cu > substane antimicrobiene: citrat de + 6idro3ic6inolein% > aci-i or(anici: citric, ben-oic > in6ibitori ai etilenei: acid aminoacetic > re(ulatori de cre&tere: citoc6inine > in6ibitori: CCC 9( Reguli de res ectat "n p%strarea florilor t%iate > !ase curate; > "mprosp%tarea ba-ei ti2ei; > "ndep%rtat frun-e de pe treimea inferioar%; > sc6imbarea -ilnic% a apei. :( "'strarea la tem eraturi sc'zute 8%strarea la fri( > de scurt% durat% 4Cp%strarea umed%C5 la temperatura recomandat% pentru specie 4"ntre 1>1##C5 &i timp "n funcie de specie, 3 -ile 4Anthurium5 > 4 s%pt%m.ni 4Lilium5 > de lun(% durat%, f%r% ap% o perioad% de timp de la 2 s%pt%m.ni la 4>5 luni, la temperatura de 1#C. 0poi florile se trec treptat la 4 #C 24 ore &i la temperatura camerei, c.nd se introduc "n soluii cu concentraii ridicate de (luco-%. 8rin aceast% metod% se prelun(e&te durata de p%strare cu 2 s%pt%m.ni 4Rosa5 p.n% la + s%pt%m.ni 43uli a5 sau 4 luni 4Dianthus5 8%strarea "n 0C 4atmosfer% controlat%5 .5. A2*(.(1#( 7% 4(.)1%$%+(1#( $.)1%.)1 ,6%(,#

0mbalarea este o lucrare foarte important%, influen.nd calitatea florilor &i durata !ieii la consumator. 'e e3ecut% "n camere unde temperatura aerului este de 1#>12C &i umiditatea relati!% +5>9#O &i se poate face indi!idual, pe buc6ete sau prin a&e-area florilor "n cutii, l%-i etc. *ransportul florilor la distane mici se poate face cu mi2loace auto, i-oterme care nu sunt pre!%-ute cu surs% pentru producerea fri(ului. 0ceste
97

mi2loace de transport asi(ur% meninerea temperaturii florilor la 7>1# C timp de ma3im o -i. 8entru transportul la distane mari se folosesc mi2loace auto>fri(orifice cu posibilit%i de meninere a temperaturii dorite pe toat% durata transportului. ,lorile a2unse la ma(a-inele de desfacere sunt despac6etate &i trecute "n "nc%peri unde temperatura are !alori cuprinse "ntre 1+>22C. 8%strarea florilor la aceste temperaturi obli(% e3ecutarea unor lucr%ri de "n(ri2ire speciale. 1n primul r.nd, !asele "n care se p%strea-% florile trebuie s% fie curate &i de-infectate pentru e!itarea infect%rii apei &i a ti2elor florale cu microor(anisme pato(ene care determin% blocarea !aselor conduc%toare &i putre-irea ti2elor. 8entru prelun(irea duratei de p%strare "n !a-%, se !or e!ita temperaturile mai ridicate de 2#C, precum &i e3punerea florilor direct ra-elor solare. De asemenea, se !a "mprosp%ta -ilnic seciunea de la ba-a ti2ei, se !a sc6imba apa din !ase &i se !or "ndep%rta frun-ele care a2un( "n ap%.

.6. "(.)1%$%+(1#( 3.(&,#.)1 $.)1%+).# +-.,%4(,# .( <9%4#+#

8lantele culti!ate "n (6i!eci pot decora prin flori, frun-e, fructe sau port. ricare ar fi elementul decorati!, se !a a!ea "n !edere ca planta &i (6i!eciul, "n momentul !alorific%rii, s% constituie un tot unitar, armonic constituit din punct de !edere al m%rimii, formei &i aspectului estetic. 8entru reali-area acestor aspecte se impune a se efectua unele lucr%ri speciale "nc% din perioada premer(%toare !alorific%rii &i unele "n momentul !alorific%rii. & 3#1%)(/( 31#2#1<6,)(1# 4(.)1%$%+61%% , plantele !or fi trecute la (6i!eciul corespun-%tor ca m%rime &i form%. 1n acest sens se !a anali-a m%rimea p%rii aeriene &i a sistemului radicular, stabilind m%rimea (6i!eciul, astfel "nc.t !olumul de p%m.nt s% asi(ure o nutriie corespun-%toare &i stabilitate pe toat% durata c.t se pre!ede a r%m.ne "n acest (6i!eci. 1n funcie de caracteristicile sistemului radicular, (6i!ecele !or fi mai ad.nci sau mai plate, cu diametre corespun-%toare. 0mestecul de p%m.nt folosit !a r%spunde la toate cerinele plantei 4pH, masa !olumetric%, coninut "n elemente nutriti!e etc.5 &i se !a reali-a un drena2 bun, asi(ur.ndu>se eliminarea e3cesului de umiditate.
9+

De preferat ca aceste lucr%ri s% se e3ecute cu puin timp "nainte de !alorificare, pentru ca plantele s% a2un(% la cump%r%tor, plantele "ntr>o situaie corespun-%toare continu%rii !e(etaiei "n acela&i ritm ca &i "nainte. Lu este de preferat e3ecutarea acestora "n prea2ma !alorific%rii 41>2 -ile "nainte5, deoarece, plantele nu reu&esc s% se adapte-e noilor condiii, iar efectul cumulat al &ocurilor pro!ocate de aceste modific%ri, de multe ori sunt cau-a opririi plantelor din !e(etaie sau c6iar moartea lor. & 2)2#&,-. 4(.)1%$%+61%%, c.nd plantele sunt bine de-!oltate, a!.nd elementul decorati! "n fa-a de decor, !or fi alese &i (rupate pe cate(orii conform pre!ederilor '*0' 4nr. de flori, frun-e, boboci, diametrul coroanei etc.5, pentru fiecare specie "n parte. Dup% sortare, plantele !or fi duse "n s%li sau compartimente, unde urmea-% ambalarea &i e3pedierea la locul de desfacere. 'e !or ambala numai plantele !erificate, c%rora li s>au "ndep%rtat frun-ele bolna!e, "mb%tr.nite, florile trecute, fructele !e&tede. 8lantele decorati!e prin frun-e trebuie s% aib% aceste or(ane curate, f%r% urme de tratamente, fertili-ani sau s%ruri pro!enite din apa cu care s>a udat. 76i!eciul se &ter(e cu c.rpa umed%, iar "n ca-ul c% nu se cur%% suficient, se !a folosi peria de s.rm% &i c.rpa umed%. Dac% temperatura de afar% are !alori sub optimul de cre&tere al plantelor, se impune ambalarea "n 6.rtie, fiecare plant% indi!idual, f%r% a deran2a frun-ele sau florile. 02unse la ma(a-inul de desfacere, (6i!ecele trebuie scoase din ambala2, udate &i inute p.n% la !.n-area lor la lumin% &i temperaturi corespun-%toare. 1n funcie de condiiile de afar% &i preferinele cump%r%torului, plantele !or fi li!rate "ntr>un ambala2 estetic, care ser!e&te &i la transportul lor p.n% la domiciliu.

C9#0,%)&(1 /# (-,)#4(.-(1# 1. )ecoltarea florilor.

99

2. ,actorii care influenea-% durata de meninere a calit%ii florilor t%iate. 3. 1n ce const% sortarea, condiionarea, prer%cirea &i ambalarea florilorQ 4. Care sunt procedeele de prelun(ire a duratei de p%strare a florilorQ

BIBLIOGRAFIE
1. 0=\)IADEI, 0/EM0LD)IL0, 19+7, 8%strarea florilor t%iate, Ed. Ceres, <ucure&ti.
1##

2. 0L* L, D IL0, 1991, ,loricultur%, curs lito(rafiat, Ani!. Craio!a. 3. <\/0, =0)I0, 199+, ,loricultur% (eneral%, Ed.=irton, *imi&oara. 4. <A*0 E)'KE<E*, C0L* ), =0)I0, 2##9, ,loricultur%>Indrumator de lucrari practice, Ed. *odesco Clu2>Lapoca 5. C0L0)0CHE, 9I )IC0, 0.=0*EE'CA, 19$+, Cri-anteme, Ed. 0(rosil!ic%, <ucure&ti. $. C0L* ), =0)I0, D.K0H0)I0, 0DE/IL0 DA=I*)0X, 199+, )ecoltarea &i p%strarea tuberobulbilor de (ladiole, )e!. 0(ricultura, nr.3, Clu2>Lapoca. 7. C0L* ), =0)I0, 1999, ,loricultur%, Ed. <a6]^I, Clu2>Lapoca. +. C0L* ), =0)I0, D.K0H0)I0, 2##2, ,loricultur% (eneral%, Ed. 0cademic8res, Clu2>Lapoca 9. C0L* ), =0)I0, 2##3, ,loricultur% (eneral% &i special%, Ed. )isoprint Clu2>

Lapoca 1#. C0L* ), =0)I0, I 0L0 8 8, 2##+, ,loricultur% special%><a-a de date, Ed. *odesco Clu2>Lapoca 11. C0L* ), =0)I0, 2##+, 8lante ornamentale de interior, Ed. *odesco Clu2>Lapoca 12. =0)EX, =., 19++, =etode moderne de "nmulirea plantelor floricole &i asi(urarea 13. 14. 15. 1$. 17. 1+. materialului s%ditor, )e!. Horticultura. LE07A, =. &i colab., 197$, 0meliorarea plantelor decorati!e, Ed. Ceres, <ucure&ti. 8E*E),I, X*., E.'\/\7E0LA., 1972, ,i-iolo(ia plantelor, ED8, <ucure&ti. 8)ED0, =., 1979, ,loricultur%, Ed. Ceres, <ucure&ti. XE/0)A, E/EL0, E/EL0 =ACE'CA, 197$, Daliile, Ed. Ceres, <ucure&ti. XE/0)A, E/EL0, 1995, Culturi de ser% pentru flori t%iate, Ed. Ceres, <ucure&ti. XE/0)A, E/EL0, 199+, ,loricultur%, curs uni!ersitar, Ani!ersitatea desc6is%

,ermierul, <ucure&ti. 19. XE/0)A, E/EL0, 199+, ,lori culti!ate "n (r%din%, Ed. 7rand, <ucure&ti. 2#. XE/0)A E/EL0, 2##1, ,lori culti!ate "n (r%din%, ediia a II>a re!i-uit% &i ad%u(it%, Ed. =.0.'.I., <ucure&ti. 21. X LE0, 9. &i colab., 1979, ,loricultur%, ED8, <ucure&ti. 22. ' LE0, 9. &i colab., 19+3, =ic% enciclopedie de 6orticultur%, Ed. Xtiinific% &i Enciclopedic%, <ucure&ti. 23. X*E,0L, /I9I0, 9I )IC0 C0L0)0CHE, 0L0 =0)IL, 19$7, 1ndrum%torul floricultorului, Ed. 0(rosil!ic%, <ucure&ti. 24. *\=0X, =., 1999, <otanic% farmaceutic%, !ol. III, Ed. Iuliu Haie(anu, Clu2> 25. 2$. 27. 2+. 29. Lapoca. DE8 )DEI, ) DIC0, 2##1, ,loricultur%, Ed. Xtiinelor 0(ricole, <ucure&ti. 6ttp:UUSSS.6ort.uconn.eduUplantsUaUa.6tml 6ttp:UUSSS.bissettnurserG.comU 6ttp:UUSSS.mobot.comU 6ttp:UUSSS.SiJipedia.comU

1#1