Grupul colar MIHAI VITEAZUL,

PITETI
PROIECT PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL
Sp!c"l"#ar!a$
TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA %E
CALCUL
Indrumtor: Elev:
Pro&' ION POPESCU (ar)u Iul"a*
Cla+a$ a XIII,a F F'R'
,-./.,
1
TASTATURA, MOUSE-UL
I MONITORUL

2
CUPRINS
1. ARGUMENT.................................................................................................................4
2. TASTATURA..................................................................................................................5
2.1 Modele de tastaturi.....................................................................................................5
2.2 Microcontrolerul 8042...............................................................................................6
2.2.1 Microcontroler-ul tastaturii.................................................................................6
2. Gru!e de taste............................................................................................................6
2.4 Tastele s!eciale.........................................................................................................."
2.5 #o$%ina&iile de taste..................................................................................................'
2.6 #on(i)ura&ia tastaturii ro$*ne+ti................................................................................'
. MAUSU,......................................................................................................................10
.1 Ti!uri de $ausuri.....................................................................................................10
.1.1 Mausuri $ecanice.............................................................................................11
.1.2 Mausuri o!tice..................................................................................................11
.1. Mausuri cu laser................................................................................................11
.2 Mausurile o!tice -n co$!ara&ie cu $ausurile $ecanice..........................................12
. Mausurile tactile......................................................................................................12
.4 Mausuri necon.en&ionale.........................................................................................12
.5 /utoane....................................................................................................................1
.6 /utoane su!li$entare...............................................................................................1
." Utili01ri u0uale ale %utoanelor.................................................................................14
.".1 Si$!lu clic........................................................................................................14
.".2 2u%lu clic..........................................................................................................14
.". #licuri $ulti!le.................................................................................................15
.".4 Tra)ere +i !lasare..............................................................................................15
.8 #onecti.itate +i !rotocoale de co$unicare..............................................................15
.8.1 3rotocolul 3S42 !entru $ausuri........................................................................15
.' 5ite0a $ausului.......................................................................................................16
.10 A!lica&ii ale $ausului -n inter(e&ele utili0ator.......................................................16
4. M6N7T6RU,................................................................................................................1"
4.2 #lasi(icarea Monitoarelor.......................................................................................1"
4. Te8nolo)ii de i$a)ine.............................................................................................18
4.4 S!eci(ica&iile $onitorului.........................................................................................18
4.5 M1sur1tori de !er(or$an&1.......................................................................................1'
4.6 Ti!uri constructi.e de ecrane +i tu%uri.....................................................................1'
4." #o$!ara&ie...............................................................................................................20
4.".1 #RT...................................................................................................................20
4.".2 ,#2...................................................................................................................20
4.". 3las$a...............................................................................................................21
5. 9NTRE:7NEREA TASTATUR77................................................................................21
6. 9NTRE:7NEREA MAUSU,U7....................................................................................22
". 9NTRE:7NEREA M6N7T6RU,U7............................................................................2
ANE;E.............................................................................................................................24
'. /7/,76GRA<7E..........................................................................................................0

1. ARGUMENT
Tastatira= $ausul +i $onitorul re!re0int1 de (a!t inter(a a cu utili0atorul a unui
siste$ de calcul.
3rinci!alul dis!o0iti. de intrare !entru $a>oritatea calculatoarelor este
Ta+0a0ura. Tastaturile se deose%esc -ntre ele !rin li$%a c1reia -i sunt
destinate= !rin dis!unerea tastelor= !rin di$ensiune= (or$1 +i !rin nu$eroase
caracteristici s!eciale.
6dat1 cu a!ari&ia siste$elor de o!erare %a0ate !e inter(a&a )ra(ic1 de utili0ator
?GU7@= a a!1rut necesitatea de a a.ea un dis!o0iti. cu care utili0atorul s1 indice sau s1
selecte0e ele$entele a(i+ate !e ecran. A a a a!1rut 1ou+!,ul' Mouse-ul standard are
dou1 %utoane= unul !entru selectarea articolului indicat= iar cel1lalt !entru acti.area
$eniurilor. Mouse-ul !oate a.ea +i un al treilea %uton !entru derularea ecranului sau
!entru alte (unc&ii s!eciale.
2e o%icei 1o*"0oar!l! sunt clasate -n (unc&ie de trei criteriiA dia)onala ecranului
-n inci= re0olu&ia -n !iBeli= +i rata de re-$!ros!1tare -n 8ert0i. Monitoarele au -n $od
nor$al dia)onala cu!rins1 -ntre 14 +i 21 inci= iar $onitoarele ,#2 din siste$ele !orta%ile
.aria01 -ntre 11 +i 14 inci. Re0olu&ia !oate .aria de la 640B480 !iBeli ,A 1600;1200
!iBeli. <iecare !iBel al $onitorului este co$!us din trei !uncte= c*te unul din (iecare
culoare de %a01 ?ro+u= al%astru +i .erde@. Un $onitor de calitate $edie este ca!a%il s1
re-$!ros!1te0e i$a)inea de 60 ori 4 secund1 ?60C0@= -n ti$! ce unul de -nalt1 calitate
!oate a>un)e la o rat1 de 100 MC0. Rata de re-$!ros!1tare indic1 .ite0a de redesenare a
ecranului !e %a0a con&inutului $e$oriei de !e ada!torul .ideo. Re0olu&ia +i rata de
re-$!ros!1tare de!ind de ada!torul .ideo al siste$ului. Ma>oritatea $onitoarelor sunt
ca!a%ile s1 (unc&ione0e cu $ai $ulte .alori ale re0olu&iei +i ale ratei de re-$!ros!1tare.
4
2. TASTATURA
Ta+0a0ura este o co$!onent1 8ardDare a calculatorului ce !er$ite utili0atorului
s1 introduc1 date ?litere= ci(re +i se$ne s!eciale@ !rin a!1sarea unor taste. #ele $ai
(olosite tastaturi sunt cele de ti! EFERTG. 2enu$irea .ine de la !ri$ele +ase taste de
!e r*ndul al treilea. Un alt ti! de tastaturi este ti!ul EFERTH.
Tastatura este !ro%a%il cel $ai .ec8i dis!o0iti. de intrare= ea (iind in.entat1 -nc1
-nainte de a!ari&ia $onitoarelor +i a $ausului. <iecare tast1 are asociat un nu$1r de
identi(icare care !oart1 denu$irea de Icod de scanareI. ,a a!1sarea unei taste= tastatura
tri$ite siste$ului de calcul codul de scanare cores!un01tor tastei res!ecti.e ?un nu$1r
-ntre) de la 1 la n - nu$1rul de taste@. ,a !ri$irea codului de scanare de la tastatur1=
calculatorul (ace con.ersia -ntre nu$1rul !ri$it +i codul AS#77 cores!un01tor.
Tastatura re&ine nu nu$ai a!1sarea unei taste= dar +i eli%erarea acesteia= (iecare
ac&iune (iind -nre)istrat1 se!arat. EBist1 dou1 cate)orii de tasteA
Itaste co$utatoareI J au e(ect indi(erent dac1 sunt a!1sate sau eli%erate
Itaste de controlI - au e(ect nu$ai atunci c*nd sunt ac&ionate
-'/ Mo2!l! 2! 0a+0a0ur"
Tastaturile calculatoarelor !ot de&ine una sau $ai $ulte din ur$1toarele
caracteristiciA
tastaturi standard
tastaturi er)ono$ice
tastaturi $ulti$edia
tastaturi (1r1 (ir
tastaturi s!eciale
Tastatura const1 dintr-o serie de co$utatoare $ontate -ntr-o re&ea= nu$it1 $atrice
a tastelor. #*nd se a!as1 o tast1= un !rocesor a(lat -n tastatur1 o identi(ic1 !rin detectarea
loca&iei din re&ea. 2e ase$enea= acesta inter!retea01 c*t ti$! st1 tasta a!1sat1= +i !oate
trata c8iar +i tast1rile $ulti!le. 7nter(a&a tastaturii este (or$at1 de un circuit inte)rat
denu$it keyboard chip sau !rocesor al tastaturii. Un %u((er de 16 octe&i din tastatur1
o!erea01 asu!ra tast1rilor ra!ide sau $ulti!le= trans$i&*ndu-le siste$ului succesi..
9n cele $ai $ulte ca0uri= atunci c*nd a!1s1$ o tast1= contactul se (ace cu $ici
-ntreru!eri= res!ecti. a!ar c*te.a sc8i$%1ri ra!ide -nc8is J desc8is. Acest (eno$en de
insta%ilitate .ertical1 a co$utatorului se nu$e+te %ounce= iar !rocesorul din tastatur1
tre%uie s1 -l (iltre0e= adic1 s1 -l deose%easc1 de o tastare re!etat1 inten&ionat de o!erator.
,ucrul acesta este destul de u+or de reali0at deoarece -ntreru!erile !roduse de
insta%ilitatea .ertical1 sunt $ult $ai ra!ide dec*t tast1rile re!etate cele $ai ra!ide
eBecutate de o$.
EBist1 $ai $ulte ti!uri de tastaturi= -ns1 cele $ai r1s!*ndite sunt tastaturile cu 101
sau 104 taste= di(eren&a -ntre ele (iind dat1= -n !rinci!al= de !re0en&a sau a%sen&a unor
anu$ite taste. 2e eBe$!lu= tastatura 101 nu include tasta nu$it1 Windows Logo= -n ti$!
ce tastatura de ti!ul 104 are inclus1 aceast1 tast1. 2e o%icei tastaturile sunt conectate la
calculator !rintr-un (ir introdus -ntr-o $u(1 s!ecial1. <olosirea tastaturilor este eBtre$ de
5
si$!l1= (iind necesar doar s1 a!1s1$ !e %utoanele ei ?nu$ite ItasteI@= a!roa!e la (el cu$
se (ace la $a+inile de scris $ecanice sau electro-$ecanice.
-'- M"croco*0rol!rul 3.4-
EBist1 dou1 ti!uri de $icrocontrolere ale tastaturii care co$unic1 cu siste$ul -
unul !e !laca de %a01 a calculatorului?controler inte)rat@= +i unul care este situat -n
interiorul tastaturii. #o$unicare cu $icrocontrolerul de !e !laca de %a01 se e(ectuea01
!rin !ortul 648. #itirea octe&ilor rele.1 starea controlerului. Scrierea !e acest %it tri$ite
controlerului inte)rat o co$and1. 6r)ani0area octetului !entru indicarea st1rii
controlerului este re!re0entat1 $ai >osA
2.2.1 Microcontroler-ul tataturii
#o$unicarea cu $icrocontrolerul situat -n interiorul tastaturii se e(ectuea01 !rin
%i&ii care trec !rin !orturile de intrare 608 +i 648. 6cte&ii 0 +i 1 asi)ur1 le)1tura sau a+a-
nu$itul !roces K8ands8aLin)M. 9nainte de a scrie ce.a !rin aceste !orturi= octetul 0 a
!ortului 64 tre%uie s1 (ie 0N datele sunt dis!oni%ile !entru citire !rin !ortul 60 atunci c*nd
octetul 1 al !ortului 648 este e)al cu 1. 6cte&ii tastaturii care indic1 starea tastaturii ?!ort
648@ .or deter$ina dac1 tastatura este acti.1 sau .or -ntreru!e siste$ul atunci c*nd
utili0atorul .a a!1sa sau .a da dru$ul la o tast1.
6cte&ii care sunt scri+i !entru !ortul 608 sunt tri$i+i c1tre $icrocontrolerul
tastaturii= iar octe&ii scri+i !rin !ortul 648 sunt eB!edia&i controlerului inte)rat de !e !laca
de %a01. 6cte&ii citi&i !rin !ortul 608 -n )eneral .in de la tastatur1= de ase$enea eBist1
!osi%ilitatea de !ro)ra$are a $icrocontrolerului de !e !laca de %a01 !entru a returna
anu$ite .alori !entru un anu$it !ort.
-' Grup! 2! 0a+0!
Tastele sunt a+e0ate ast(el -nc*t s1 u+ure0e introducerea in(or$a&iilor -n
calculatorN ele sunt )ru!ate -n $ai $ulte )ru!e. A$!lasarea literelor !e tastatur1 a (ost
6
(acut1 &in*ndu-se cont de (rec.en&a di.erselor litere -ntr-o anu$it1 li$%1= de aceea o
tastatur1 de eBe$!lu )er$an1 are literele a+e0ate alt(el dec*t una a$erican1.
#el $ai i$!ortant )ru! este cel care ocu!1 cea $ai $are !arte a tastaturiiN el
con&ine at*t taste !entru litere ?E= F= E= etc.@= ci(re ?1= 2= = etc.@ +i si$%oluri ?O= P= etc.@=
c*t +i taste s!eciale ?Enter= S8i(t= #ontrol= Alt= etc.@ a c1ror (unc&ionalitate .aria01 -n
(unctie de !ro)ra$ul (olositN .e0i $ai >os.
2easu!ra )ru!ului !rinci!al se a(l1 un +ir de taste nu$ite I(unc&ionaleI ?<1= <2=
<= etc.@= al c1ror rol este s1 lanse0e -n $od direct co$en0i !entru calculator= co$en0i
care sunt di(erite -n (unc&ie de so(tul !e care -l (olosi$ la $o$entul res!ecti.. Ele sunt
(olosite (oarte $ult -n >ocuri= dar eBist1 +i alte so(turi care le utili0ea01. 9n drea!ta
)ru!ului !rinci!al se a(la un )ru! i$!1r&it -n $ai $ulte ?de o%icei trei@ su%)ru!uri +i care
con&ine taste (olosite -n !rinci!al !entru na.i)are !e ecran ?tastele care au desenate !e ele
s1)e&i= tastele 3a)e U! sau 3a)e 2oDn= etc.@= dar +i unele taste cu (unc&ii s!eciale= cu$
este tasta 2elete.
,a eBtre$itatea ?$ar)inea@ drea!t1 a tastaturii se a(l1 de o%icei un )ru! de taste
care sunt (olosite -n s!ecial !entru scrierea de ci(re +i !entru e(ectuarea de o!era&ii
arit$etice ?adunare= sc1dere= etc.@= tastele (iind a+e0ate (oarte co$od !entru lucrul cu
$*na drea!ta. 6 !arte a tastelor din acest ulti$ )ru! are o (unc&ionalitate du%l1= ele
!ut*nd (i (olosite +i !entru na.i)are. Unele taste= ca de eB. S8i(t= #trl= Alt= FindoDs= !ot
(i !re0ente -n du%lu eBe$!larN atunci ele sunt a+e0ate $ai $ult sau $ai !u&in si$etric (a&1
de aBa .ertical1 a tastaturii= a$%ele taste a.-nd de o%icei aceea+i (unc&ionalitate. Unele
so(turi ?de eB. >ocuri@ !ro(it1 -ns1 de (a!tul c1 o tast1 este !re0ent1 -n dou1 eBe$!lare= +i
atunci s!eci(ic1 !entru ele dou1 co$en0i di(erite. Tastaturile $ai noi au o serie de
%utoane su!li$entare care sunt !re.10ute s!ecial !entru a!lica&iile $ulti$edia ?(il$e=
$elodii@ sau !entru na.i)area !e 7nternet. Ele li!sesc la $ulte tastaturi= iar c*nd sunt
!re0ente a+e0area lor nu este su!us1 nici unui standard recunoscut= (iind )ru!ate du!1
criteriile de er)ono$ie !ro!rii ale co$!aniei !roduc1toare.
#aracterul ?litera= ci(ra= si$%olul@ asociat (iec1rei taste este i$!ri$at !e tasta
res!ecti.1 +i !oate (i !us -n e.iden&1 cu a>utorul unui editor de teBt ?de eB. Note!ad=
inclus -n siste$ul de o!erare FindoDs@. 3entru aceasta desc8ide$ un nou docu$ent +i
-nce!e$ s1 a!1s1$ !e taste +ir du!1 +ir= de la st*n)a la drea!ta. Anu$ite taste !er$it
scrierea a dou1 caractere al(anu$erice distincte= de eB. o $inuscul1 +i o $a>uscul1= dintre
care unul a!are dac1 a!1s1$ tasta nor$al= iar cel1lalt doar dac1 se a!as1 si$ultan +i tasta
S8i(t.
-'4 Ta+0!l! +p!c"al!
Tastele s!eciale nu !roduc a!ari&ia !e ecran a niciunui caracter sau se$n la
a!1sarea lor= ci au (unc&ia de a lansa direct co$en0i -n ca0ul -n care sunt a!asate sin)ure
sau -n cadrul unei co$%ina&ii cu alte taste. Ele sunt ur$1toarele A
IEnterIA Este o tast1 $are +i are de o%icei o (or$1 caracteristic1 de liter1 I,I
!ri.it1 -n o)lind1. Tasta Enter are -n !rinci!al rolul de a deter$ina calculatorul s1 eBecute
co$anda toc$ai introdus1. Tasta Enter are -ntr-o $are $asur1 aceea+i (unc&ionalitate ca
+i %utonul st*n) al $ausului. 9n ca0ul edit1rii de teBt a!1sarea tastei Enter duce la crearea
unui !ara)ra( nou de teBt= su% cel curent.
IQI ?/A#RS3A#E@A Se )1se+te de o%icei deasu!ra tastei Enter +i are rolul de a
+ter)e un caracter ?liter1= ci(r1= etc.@ dintr-un teBt= a(lat la st*n)a cursorului. 2aca este
&inut1 a!1sat1 ea .a deter$ina +ter)erea tuturor caracterelor a(late la st*n)a cursorului.
"
ISI ?SC7<T@A Este o tast1 du%l1= cea drea!t1 )1sindu-se de o%icei su% tasta Enter=
iar cea st*n)1 !e acela+i r*nd -ns1 la $ar)inea st*n)1 a tastaturii. Tasta S8i(t este cel $ai
des utili0at1 !entru scrierea cu litere $a>uscule= !entru acesta tre%uind s1 a!1s1$
si$ultan tasta S8i(t ?indi(erent care din ele@ +i tasta literei -n cau01.
I#trlI ?#6NTR6,@A Este o tast1 du%l1= cea drea!ta )1sindu-se de o%icei su% tasta
S8i(t iar cea st*n)1 !e acela+i r*nd -ns1 la $ar)inea st*n)1 a tastaturii. Tasta #trl este cel
$ai des utili0at1 !entru co$en0i care sunt lansate -n eBecu&ie la a!1sarea ei si$ultan cu
alt1 tast1.
IAltI ?A,TERNATE@A Este o tast1 du%l1 care se )1se+te !e r*ndul cel $ai de >os
al tastaturii la a$%ele ca!ete ale tastei alun)ite ?IS!ace%arI= Ts!a&iuU@. Tasta Alt este cel
$ai des utili0at1 !entru acti.area %arei de $eniuri a so(turilor= dar +i !entru co$en0i care
sunt lansate -n eBecu&ie la a!1sarea unei co$%ina&ii de dou1 sau c8iar trei taste.
IVI ?F7N26FS@A Este o tast1 du%l1 a.*nd desenat !e ea lo)oul ?si$%olul@
siste$ului de o!erare FindoDs +i care se )1se+te !e r*ndul cel $ai de >os al tastaturii=
l*n)1 tastele Alt. Tasta FindoDs are acela+i e(ect ca +i %utonul IStartI din FindoDs.
IWI ?TASTA 3ENTRU MEN7U, #6NTE;TUA,@A Este situat1 -ntre tastele
FindoDs +i #trl din !artea drea!t1. A!1sarea ei duce la a!ari&ia !e ecran a unui $eniu
conteBtual= care de o%icei const1 dintr-o list1 de co$en0i utile= list1 care este s!eci(ic1
(iec1rui so(t -n !arte +i conteBtului !articular de (olosire a acestuia.
IEscI ?ES#A3E@A Este tast1 !o0i&ionat1 de o%icei -n col&ul din st*n)a sus al
tastaturii. Tasta Esc are -ntr-o anu$it1 $1sura o (unc&ionalitate o!us1 celei a tastei Enter
+i anu$e ea ne !er$ite s1 e.ita$ eBecutarea unei co$en0i -n situa&ia -n care nu sunte$
si)uri c1 a$ (acut ale)erea cea $ai %un1. Nu$ele tastei este su)esti.= Iesca!eI
-nse$n*nd sc1!are= e.itare a unei situa&ii. A!1s*nd tasta Esc ne -ntoarce$ de o%icei la
situa&ia -n care !ute$ s1 c*nt1ri$ -nca o dat1 deci0ia -n !ri.in&a unei anu$ite co$en0i.
2e eBe$!lu atunci c*nd instal1$ un so(t= tasta Esc ne !er$ite s1 re.i0ui$ o!&iunile
instal1rii= -nainte de a declan+a !rocesul de instalare !ro!riu-0is.
IXI ?TA/U,AT6R= TA/@A Este !o0i&ionat1 la $ar)inea st*n)1 a tastaturii +i are
desenate !e ea doua s1)e&i -ndre!tate -n directii o!use. Tasta Ta% este (olosit1 -n !rinci!al
!entru na.i)area ra!id1 -ntre ele$entele i$!ortante ale (erestrei unui so(t ?de eB. atunci
c*nd a.e$ de ales -ntre $ai $ulte o!&iuni +i dori$ s1 trece$ ra!id de la o o!&iune la alta
(1r1 a (olosi $ausul@ sau -ntre le)1turile con&inute -ntr-o !a)in1 De%. 3ro)ra$ele editoare
de teBt= cu$ ar (i Microso(t Ford= utili0ea01 tasta Ta%ulator !entru a introduce ta%ele cu
coloane aliniate.
Ts!a&iuU ?S3A#E/AR= /ARA 2E S3A:7U@A Este o tast1 lun)1 a(lat1 !e r*ndul
cel $ai de >os al tastaturii. Este (olosit1 eBclusi. !entru introducerea de s!a&ii )oale -n
teBte= de eBe$!lu atunci c*nd tre%uie s1 des!1r&i$ cu.intele dintr-o (ra01. 2atorit1
$1ri$ii +i a+e01rii ei este (olosit1 +i -n (oarte $ulte >ocuri !entru c1 este usor de a!1sat
(1r1 a ne des!rinde oc8ii de !e ecran.
IYI ?#A37TA,S ,6#R@A Este !o0i&ionat1 !e r*ndul cel $ai din st*n)a al
tastaturii= -ntre tastele TA/ +i SC7<T. Are (unc&ia de a %loca ?IlocLI@ cor!ul de litere !e
care -l (olosi$ intr-un teBt. Tasta este acti.at1 !rin a!1sare +i din acest $o$ent teBtul .a
(i scris cu $a>uscule. 2e0acti.area se (ace !rin a!1sarea tastei -nc1 o dat1N ca ur$are
teBtul ur$1tor .a (i scris cu litere $ici.
INu$YI ?NUMER7# ,6#R@A 2eter$in1 care este (unc&ionalitatea tastelor a(late
-n )ru!ul situat -n !artea drea!ta a tastaturii= )ru! -n care este situat1 +i tasta NUM
,6#R. Tasta este acti.at1 +i de0acti.at1 !rin re!etarea tast1rii. Atunci c*nd tasta este
acti.at1 ?situa&ia o%i+nuit1@ )ru!ul de taste din !artea drea!t1 este (olosit !entru scrierea
8
de ci(re. 9n ca0ul -n care tasta este de0acti.at1 )ru!ul de taste !oate (i (olosit !entru
na.i)are= -n $od si$ilar cu tastele na.i)ationale. 2u!a -nc1rcarea siste$ului ?FindoDs
'8 SE= FindoDs 5ista= Mac 6S ;@ tasta este acti.at1 +i -n consecin&1 )ru!ul de taste din
drea!ta !oate (i (olosit !entru scrierea de ci(re. 9n ca0ul S6 FindoDs ;3 tasta nu este
-ns1 acti.at1 +i de aceea= -n $o$entul -n care dori$ s1 scrie$ ci(re cu tastele din drea!ta=
!oate a!are i$!resia c1 tastatura este de(ect1. Solu&ia este s1 acti.1$ tasta a!1s*nd-o
du!a -nc1rcarea co$!let1 a S6= -n acest (el !ut*nd s1 o (olosi$ +i !entru a scrie ci(re.
Tastele de na.i)areA Gru!ul tastelor na.i)ationale este -$!1r&it -n dou1 su%)ru!uri
+i anu$e !e de o !arte tastele C6ME= EN2= 3AGE U3= 3AGE 26FN= +i !e de alta
!arte tastele direc&ionale ?care au desenate !e ele s1)e&i@. Sunt (olosite !entru na.i)area -n
cadrul (erestrelor di.erselor so(turi sau -n cadrul unei !a)ini de teBt. Tasta C6ME ne
duce la -nce!utul unui teBt= tasta EN2 ne duce la s(*r+itul lui= tastele 3AGE U3 +i 3AGE
26FN ne urc1= res!ecti. ne co%oar1 cu o !a)in1 ?ecran@ -n cadrul unui teBt. Tastele cu
s1)e&i ?st*n)a= drea!ta= sus= >os@ ne !er$it na.i)area -n cadrul unui teBt cu c*te un
caracter la st*n)a sau la drea!ta= res!ecti. cu c*te un r*nd -n sus +i -n >os.
I2elI ?2E,ETE@A Este (olosit1 !entru +ter)erea unor ele$ente !re0ente -n
(ereastra unui so(t ?(i+ierele din FindoDs EB!lorer= $esa>ele de !o+t1 electronic1 -n
6utlooL EB!ress= etc.@= dar cel $ai (rec.ent este (olosit1 !entru a +ter)e caracterele a(late
la drea!ta cursorului -n cadrul unei !a)ini de teBt. 3oate (i (olosit1 !entru +ter)erea unui
sin)ur caracter ?dac1 o a!1s1$ o sin)ur1 dat1@ sau !entru +ter)erea unui +ir de caractere
?dac1 o &ine$ a!1sat1 $ai $ult ti$!@.
-'5 Co1)"*a6""l! 2! 0a+0!
9n )eneral (iecare so(t ?!ro)ra$@ are !re.10ute c*te.a co$%ina&ii de taste care
!er$it lansarea unor co$en0i= (ar1 a a!ela la $aus. Nu$1rul de co$%ina&ii !osi%ile este
$are +i -n )eneral se (olosesc co$%ina&ii de dou1 sau cel $ult trei taste acti.ate si$ultan.
6 co$%ina&ie de dou1 taste se scrie su% (or$a tasta1Ztasta2 ?de eB. #trlZA@.
#o$%ina&iile de taste tre%uie s1 includ1 -n $od o%li)atoriu o tast1 s!ecial1= dar celelalte
taste !ot (i at*t taste s!eciale ?S8i(t= Ta%= etc.@= c*t +i taste o%i+nuite ?tasta A= tasta #= etc.@
sau (unc&ionale ?<2= <6= etc.@.
-'7 Co*&"8ura6"a 0a+0a0ur"" ro19*!:0"
S0a*2ar2ul *a6"o*al SR /;-$-..4 sta%ile+te dou1 aran>a$ente ale tastelor
!entru tastatura ro$*neasc1A un aran>a$ent K!ri$arM +i unul KsecundarM.
Aran>a$entul K!ri$arM se adresea01 utili0atorilor tradi&ionali= care au -n.1&at s1
dactilo)ra(ie0e (olosind i$!le$ent1rile $ai .ec8i= stil Microso(t= ale tastaturii ro$*ne+ti.
Aran>a$entul KsecundarM este (olosit -n s!ecial de c1tre !ro)ra$atori +i nu este -n
contradic&ie cu a+e0area (i0ic1 a tastelor !e o tastatur1 a$erican1. Aran>a$entul
KsecundarM al tastelor este (olosit i$!licit -n $a>oritatea distri%u&iilor GNU4,inuB.
E<"+0= pa0ru carac0!r! +p!c"&"c! l"1)"" ro19*! car! +u*0 "*cor!c0
"1pl!1!*0a0! -n toate .ersiunile de Microso(t FindoDs anterioare FindoDs 5istaA
- IS cu .ir)ul1 dedesu%tI ?Unicode 0218@ - i$!le$entat incorect ca IS cu sedil1
dedesu%tI ?Unicode 015E@
- Is cu .ir)ul1 dedesu%tI ?Unicode 021'@ - i$!le$entat incorect ca Is cu sedil1
dedesu%tI ?Unicode 015<@
'
- IT cu .ir)ul1 dedesu%tI ?Unicode 021A@ - i$!le$entat incorect ca IT cu sedil1
dedesu%tI ?Unicode 0162@
- It cu .ir)ul1 dedesu%tI ?Unicode 021/@ - i$!le$entat incorect ca It cu sedil1
dedesu%tI ?Unicode 016@
V!r+"u*"l! cu +!2"l= al! carac0!r!lor *u !<"+0= >* l"1)a ro19*= ?este doar o
eroare istoric1= $o+tenit1@
2eoarece tastaturile 8ardDare ro$*ne+ti nu sunt (oarte r1s!*ndite= #ristian Secar1
a creat un 2r"?!r car! p!r1"0! carac0!r!lor ro19*!:0" += &"! 8!*!ra0! &olo+"*2 o
0a+0a0ur= a1!r"ca*== -n toate .ersiunile de FindoDs anterioare 5ista. El (olose+te
$odi(icatorul AltGr din !artea drea!ta->os a tastaturii !entru a )enera caracterele.
!. MAUSUL
Un 1au+ ?scris +i 1ou+!N la !lural mausuri@ este un dis!o0iti. de indicat !entru
co$!utere= care se &ine -n $*n1 +i care const1 dintr-un o%iect $ic ec8i!at cu unul sau $ai
$ulte %utoane +i $odelat ast(el -nc*t s1 stea -n $od natural -n $*n1. 3artea in(erioar1 a
$ausului con&ine un dis!o0iti. care detectea01 $i+carea $ausului relati.1 la su!ra(a&a !e
care st1. Mi+carea 22 a $ausului este de o%icei trans(or$at1 -n $i+carea unui cursor !e
$onitorul calculatorului ?tot -n 22@. 3rin aceasta utili0atorul !oate indica !e ecranul
$onitorului o anu$it1 !o0i&ie= ceea ce constituie un ele$ent $a>or al inter(e&ei )ra(ice cu
calculatorul ?Graphic User Interface= GUI@.
2enu$irea de maus !ro.ine din li$%a en)le01= unde mouse -nsea$n1 K+oareceM.
Aceast1 denu$ire a (ost aleas1 deoarece dis!o0iti.ul are (or$a +i $1ri$ea unui +oarece=
iar ca%lul= care ini&ial era orientat -n !artea o!us1 ?s!re utili0ator@= accentuea01
ase$1narea.
3*n1 acu$ s-au in.entat $ulte ti!uri de dis!o0iti.e de indicat= !entru di.erse
do$enii de a!lica&ie= care !ot a.ea cu totul alte (or$e +i !rinci!ii de (unc&ionare dec*t
$ausul tradi&ional= ca de eBe$!luA trackball= touch pad= touch screen= joy stick= graphics
tablet= Nintendo Wii emote +i= cel $ai recent ?-n toa$na 200'@= !pple "agic "ouse.
'/ T"pur" 2! 1au+ur"
Mausul a (ost in.entat de 2ou)las En)el%art la Stan(ord Researc8 7nstitute -n anul
1'6 du!1 un .ast test de utili0a%ilitate. 2is!o0iti.ul a (ost denu$it +i bug ?-n en)le01
g#ndac@= dar denu$irea a dis!1rut -n (a.oarea celei de maus ?mouse@. A (ost unul din cele
c*te.a dis!o0iti.e de indicat de0.oltate !entru Siste$ul 6n-,ine al lui En)el%art N,S
co$!uter= care era un siste$ at*t 8ardDare c*t +i so(tDare. Au (ost de0.oltate +i alte
dis!o0iti.e= !entru a se (olosi de alte $i+c1ri ale cor!ului= cu$ ar (i dis!o0iti.e $ontate
!e ca! +i ata+ate de %1r%ie sau nasN dar -n cele din ur$1 $ausul a c*+ti)at datorit1
si$!lit1&ii +i co$odit1&ii sale.
3ri$ul $aus era .olu$inos +i (olosea dou1 ro&i din&ate !er!endiculare una (a&1 de
altaA rota&ia (iec1rei roti&e era translatat1 -n $i+care de-a lun)ul unei aBe a !lanului.
En)el%art a !ri$it !atentul US541541 la data de 1" Noie$%rie 1'"0= su% nu$ele
I7ndicator de !o0i&ie ;-G !entru un siste$ de a(i+areI. 3e atunci= En)el%art se )*ndea ca
utili0atorii s1 &in1 $ausul cu o $*n1= -n ti$! ce cu cealalt1 tastau !e o tastatur1 a.*nd
cinci taste.
10
!.1.1 Mauuri "ecanice
6 .ariant1 a $ausului= in.entat1 la -nce!utul anilor 1'"0 de in)inerul /ill En)lis8
de la ;eroB 3AR#= a -nlocuit ro&ile eBterne cu o sin)ur1 %il1 care se !utea $i+ca -n orice
direc&ie. Mi+carea %ilei= la r*ndul ei= era detectat1 de dou1 roti&e !er!endiculare care se
a(lau -n cor!ul $ausului. Aceast1 .ariant1 a $ausului se$1na cu un tracL%all in.ersat= +i
a (ost !rinci!ala (or$1 (olosit1 cu calculatoarele !ersonale din anii 1'80 +i 1''0. Gru!ul
de la ;eroB 3AR# s-au 8ot1r*t asu!ra te8nicii $oderne de a (olosi a$*ndou1 $*inile
!entru a tasta la o tastatur1 EFERTG= iar $ausul era (olosit nu$ai c*nd era ne.oie.
Mausurile $oderne au luat na+tere la [cole !ol\tec8ni]ue (^d^rale de ,ausanne
?E3<,@ su% ins!ira&ia 3ro(esorului _ean-2aniel Nicoud +i a $*inilor in)inerului +i ale
ceasornicarului Andr^ Gui)nard. Un re0ultat al E3<,= ,o)itec8= a lansat !ri$ul $aus
!o!ular.
3rinci!alele te8nici de translatare a $i+c1rii (olosesc sen0ori o!tici= $ecanici +i
iner&iali.
!.1.2 Mauuri o#tice
Un $aus o!tic (olose+te o diod1 e$i&1toare de lu$in1 +i o (otodiod1 !entru a
detecta $i+carea !e su!ra(a&a unui $aus!ad -n loc de !1r&i -n $i+care ca la un $aus
$ecanic.
Mausurile o!tice ti$!urii= a+a cu$ sunt cele in.entate de Ste.e Rirsc8 de la
Mouse S\ste$s #or!oration= !uteau (i (olosite doar !e o su!ra(a&1 $etalic1 s!ecial1A
$aus!ad= care a.ea i$!ri$at1 o )ril1 (in1 de linii al%astre +i )ri. 3e $1sur1 ce !uterea de
calcul a de.enit $ai ie(tin1= a de.enit !osi%il1 inte)rarea unor circuite inte)rate de
!rocesare de i$a)ini -n $aus. Acest a.anta> a !er$is $ausului s1 detecte0e $i+carea
relati.1 !e o .arietate $are de su!ra(e&e= ast(el trans(or$*nd $i+carea !e su!ra(a&1 -n
$i+carea indicatorului= eli$in*nd ne.oia unui $aus!ad s!ecial. Aceast1 e.olu&ie a
condus la ado!tarea !e scar1 lar)1 a $ausului o!tic.
Mausurile o!tice $oderne= inde!endente de su!ra(a&1= (unc&ionea01 (olosind un
sen0or o!tic !entru a lua i$a)ini succesi.e ale su!ra(e&ei !e care o!erea01 $ausul.
Ma>oritatea acestor $ausuri (olosesc ,E2-uri !entru a ilu$ina su!ra(a&a care este
ur$1rit1N $ausurile o!tice cu ,E2 sunt deseori denu$ite )re+it I$ausuri cu laserI=
!ro%a%il datorit1 lu$inii ro+ii a ,E2-ului care este (olosit1 -n a!roa!e toate $ausurile
o!tice. Sc8i$%1rile dintre un cadru +i ur$1torul sunt !rocesate de !rocesorul de i$a)ini
al circuitului inte)rat +i a!oi trans(or$ate -n $i+c1ri !e cele dou1 aBe de coordonate. 2e
eBe$!lu= sen0orul $ausului o!tic A)ilent Tec8nolo)ies A2NS-2610 !rocesea01 1512
cadre !e secund1A (iecare cadru este o $atrice !1trat1 de 18B18 !iBeli= iar (iecare !iBel
!oate a.ea 64 ni.ele di(erite de )ri.
#ererea !entru a.ansul te8nolo)iei $ausurilor o!tice .ine -n $are !arte din !artea
)a$erilor de <3S-uri= care !re(er1 $ausuri $ai !recise !entru o &int1 $ai !recis1.
!.1.! Mauuri cu laer
9n 2004= ,o)itec8= -$!reun1 cu A)ilent Tec8nolo)ies= au introdus $ausul laser
!rin inter$ediul $odelul M; 1000. Acest $aus (olose+te un $ic laser -n locul
o%i+nuitului ,E2. Noua te8nolo)ie !oate -$%un1t1&i detaliul i$a)inilor ca!tate de $aus.
#o$!aniile sus&in c1 aceasta duce la o -$%un1t1&ire cu !*n1 la 20 de ori a sensi%ilit1&ii la
$i+carea !e su!ra(a&1 -n co$!ara&ie cu $ausurile o!tice con.en&ionale. Ga$erii s-au
!l*ns c1 M; 1000 nu r1s!unde i$ediat la $i+care du!1 ce a (ost ridicat= $i+cat +i a!oi
!us -na!oi !e $aus!ad. Modelele $ai noi ale $ausului se !are c1 nu $ai su(er1 de
11
aceast1 !ro%le$1= care !ro.enea dintr-o (unc&ie de econo$isire a ener)iei. A!roa!e toate
$ausurile o!tice= cu laser sau cu ,E2 i$!le$entea01 aceast1 tr1s1tur1= cu eBce!&ia celor
destinate a (i (olosite -n >ocuri= unde o $ilisecund1 de -nt*r0iere contea01. 2eoarece este
un $aus (1r1 (ir= in)inerii l-au !roiectat s1 consu$e c*t $ai !u&in1 ener)ie cu !utin&1.
3entru a reali0a aceasta= $ausul cli!e+te laserul -n ti$! ce este -n stand%\ ?8 secunde
du!1 ulti$a $i+care@. Aceast1 (unc&ie !relun)e+te .ia&a $ausului. SUN Micros\ste$s
distri%uia $ausuri cu laser -$!reun1 cu sta&iile Sun S3AR# -nc1 din anul 1''4.
'- Mau+ur"l! op0"c! >* co1para6"! cu 1au+ur"l!
1!ca*"c!
Mausul o!tic ,o)itec8 i<eel (olose+te un ,E2 ro+u !entru a !roiecta lu$in1 !e
su!ra(a&a ur$1rit1.
Su!orterii $ausurilor o!tice !retind c1 acestea (unc&ionea01 $ai %ine dec*t
$ausurile $ecanice= nu necesit1 -ntre&inere +i durea01 $ai $ult deoarece nu au !1r&i -n
$i+care. #u toate c1 cur1&area unui $aus $ecanic este (oarte si$!l1= $ausurile o!tice nu
au ne.oie de -ntre&inere= -n a(ar1 de aceea de a -nde!1rta sca$ele care s-ar !utea aduna
su% e$i&1torul de lu$in1. Su!orterii $ausurilor $ecanice !e de alt1 !arte= sus&in c1
$ausurile o!tice nu !ot (unc&iona corect !e su!ra(e&e trans!arente sau re(lectante ?acestea
inclu0*nd $ulte $ause!aduri co$erciale= care !ot !ro.oca indicatorul $ausului s1 se
de!lase0e necontrolat -n ti$!ul (unc&ion1rii@= cu toate c1 aceast1 !ro%le$1 !oate (i
re0ol.at1 !rin cu$!1rarea un $aus!ad ada!tat $ausurilor o!tice. Mausurile cu !utere de
calcul a i$a)inilor $ai sla%1= au de ase$enea !ro%le$e cu $i+c1rile ra!ide= dar
$ausurile !er(or$ante ur$1resc la .ite0e de !este 100 c$ !e secund1.
3ro%a%il cel $ai !uternic ar)u$ent -n (a.oarea $ausurilor $ecanice este
consu$ul sc10ut de !utere -n con(i)ura&ii Direless. Un $aus $ecanic Direless are ne.oie
de un curent electric de a!roBi$ati. 5 $A sau $ai !u&in= s!re deose%ire de $ausurile
o!tice care au ne.oie de o%icei de a!roBi$ati. 25 $A !entru a !une -n (unc&iune ,E2-ul
sau dioda laser. Mausurile o!tice $ai .ec8i !ot (olosi +i $ai $ult curent. Asta !oate
conduce la o autono$ie $ult redus1 +i sc8i$%1ri (rec.ente ale %ateriilor= (1c*ndu-le
ast(el ne!otri.ite !entru lucrul continuu.
Este i$!ortant de o%ser.at c1= deoarece $ausurile o!tice (unc&ionea01 !e %a0a
i$a)inii ,E2-ului re(lectat1 de su!ra(a&a $aus!adului= !er(or$an&a lor !e $aus!aduri
$ulticolore este uneori nesi)ur1N $ausurile $ecanice nu su(er1 de aceast1 li$itare.
' Mau+ur"l! 0ac0"l!
9n 2000= ,o)itec8 a introdus mausul tactil= care con&inea un actuator care (1cea ca
$ausul s1 .i%re0e. Un ast(el de $aus !utea (i (olosit !entru a co$!leta inter(e&ele
utili0ator cu (eed%acL !rin !i!1it= de eBe$!luA a da (eed%acL atunci c*nd se trecea de
$ar)inea unei (erestre.
'4 Mau+ur" *!co*?!*6"o*al!
12
9n a(ar1 de $ausurile o%i+nuite= care sunt o!erate de $*n1= eBist1 +i alte .ariante
de $ausuri. Acestea .in -n s!ri>inul celor care au un 8andica!= celor care au c1!1tat
le0iuni de la utili0area eBcesi.1 a $ausului sau a celor care !ot (olosi desi)n-urile
con.en&ionale. #*te.a dintre acestea suntA
TracL%all Jutili0atorul $i+c1 o %il1 $ontat1 !e o %a01 (iB1N
Mini-$aus Jun $aus $ic= ca$ de di$ensiunea unui ou= care este o!ti$i0at !entru
!orta%ilitate ?(oarte des se (olose+te -$!reun1 cu la!to!-uri@N
Maus ca$er1 Jo ca$er1 ur$1re+te $i+c1rile ca!ului +i $i+c1 cursorul de !e
ecran. 6 alt1 .ariant1 ur$1re+te un !unct de !e ca!ul unei !ersoane +i $i+c1
cursorul -n consecin&1. Este $ai !recis dec*t !recedentul.
Maus de !al$1 Jse &ine -n !al$1 +i este o!erat nu$ai de dou1 %utoaneN $i+c1rile
de !e ecran cores!und unei atin)eri (oarte (ine= iar !resiunea cre+te .ite0a de
$i+care.
Maus de !icior Jo .ariant1 de $aus !entru cei care nu doresc sau nu !ot (olosi
$*inile sau ca!ul.
_o\-$aus Jo co$%ina&ie dintre un >o\sticL +i un $aus= >o\-$ausul este &inut -n
!o0i&ie .ertical1 ase$enea unui >o\sticL= dar $i+cat ca un $aus nor$al. 2e
o%icei= de)etul controlea01 a!1sarea !e un %uton.
Alte .ariante neo%i+nuite includ un $aus care este &inut li%er -n $*n1= nu !e o
su!ra(a&1 !lat1= +i detectea01 $i+carea du!1 +ase )rade de li%ertate ?trei transla&ii +i trei
rota&ii@. A (ost co$erciali0at celor care reali0au !re0ent1ri de a(aceri +i a.eau ne.oie s1
stea -n !icioare sau s1 se $i+te !rin sal1. 3*n1 acu$ aceste $ausuri eBotice nu au c*+ti)at
!rea $ult1 !o!ularitate.
'5 (u0oa*!
S!re deose%ire de $ecanis$ul de detectare a $i+c1rii= %utoanele $ausului s-au
sc8i$%at (oarte !u&in= -n !rinci!al .ariind -n (or$1= nu$1r +i !lasa$ent. 3ri$ul $aus al
lui En)el%art a.ea un sin)ur %uton= dar cur*nd nu$1rul de %utoane a (ost crescut la trei.
Mausurile co$erciale au -ntre unul +i trei %utoane= cu toate c1 la s(*r+itul anilor 1''0
c*te.a $ausuri a.eau cinci sau $ai $ulte.
#ele $ai (rec.ente sunt $ausurile cu dou1 %utoane. #el $ai o%i+nuit sco! al celui
de-al doilea %uton este de a in.oca un $eniu conteBtual -n inter(a&a utili0atorului= care
con&ine o!&iuni s!eci(ice ele$entului de inter(a&a !este care este !o0i&ionat indicatorul.
Aceasta este (olosit1 de siste$ul de o!erare Microso(t FindoDs -n con(i)urarea lui
i$!licit1= !recu$ +i altele. /utonul !rinci!al este !o0i&ionat de o%icei -n !artea st*n)1 a
$ausului.
3e siste$e de $aus cu trei %utoane= a!1sarea !e %utonul din $i>loc este (olosit1
!entru o ac&iune co$un1 sau un $acro. 9n Siste$ul ; FindoDs= clic !e %utonul de
$i>loc co!ia01 con&inutul %u((erului !ri$ar la !o0i&ia indicatorului. Multe $ausuri cu
dou1 %utoane sunt con(i)urate s1 e$ule0e un $aus cu trei %utoane !rin a!1sarea
si$ultan1 a celor dou1 %utoane. #licurile de $i>loc sunt (olosite des su% (or$a unui
%uton de re0er.1 -n ca0 c1 o (unc&ie nu este alocat1 u+or.
'7 (u0oa*! +upl"1!*0ar!
1
EBist1 $ausuri construite cu cinci sau $ai $ulte %utoane. 9n (unc&ie de
!re(erin&ele utili0atorului= %utoanele -n !lus !ot !er$ite na.i)area -nainte +i -na!oi -ntr-un
%roDser De% sau na.i)area !rin istoria %roDser-ului. Aceste (unc&ii s-ar !utea totu+i s1 nu
(ie su!ortate de toate !ro)ra$ele. /utoanele su!li$entare sunt -n )eneral $ai (olositoare
-n >ocurile !e calculator= unde accesul u+or la o .arietate $are de (unc&ii= de eBe$!lu
sc8i$%area ar$elor -n <3S-uri !oate (i (oarte util. 2eoarece %utoanele $ausului !ot (i
atri%uite teoretic oric1rei (unc&ii= a!1sare de taste= a!lica&ii= ele !ot (ace lucrul cu un ast(el
de $aus $ai e(icient.
31rerea lui 2ou)las En)el%art des!re nu$1rul o!ti$ de %utoane era Ic*t $ai
$ulte cu !utin&1I. 3rototi!ul care a !o!ulari0at ideea standardului cu trei %utoane a a.ut
acel nu$1r din si$!lul $oti. c1 Inu a$ !utut )1si loc -n care s1 -nca!1 $ai $ulte
co$utatoareI.
'@ U0"l"#=r" u#ual! al! )u0oa*!lor
EBist1 c*te.a $etode de intrare (olosind un $aus= -n a(ar1 de (unda$entala
$i+care a dis!o0iti.ului !entru a (ace indicatorul s1 se $i+te.
Un clic de $aus re!re0int1 ac&iunea de a a!1sa un %uton !e un $aus cu sco!ul de
a declan+a o ac&iune= de o%icei= -n conteBtul unei inter(e&e utili0ator )ra(ice ?GU7@
a!1sarea unui %uton !e ecran sau unui >oc .ideo !entru a tra)e cu ar$a -ntr-un (irst-
!erson s8ooter. H)o$otul caracteristic se datorea01 te8nolo)iei cu co$utatoare (olosit1
a!roa!e uni.ersal -n $ausurile !entru calculatoare. Acest co$utator se nu$e+te
$icrosDitc8 ?-n en).@ sau Ic8err\ sDitc8I ?-n en).@ +i (olose+te o (*+ie de $etal tare= dar
(leBi%il1 care este -ndoit1 !entru a ac&iona co$utatorul. 9ndoirea $etalului (ace 0)o$otul
caracteristic $ausului. #ercet1torii au deter$inat c1 reac&ia auditi.1 -$!reun1 cu cea
tactil1 asi)ur1 un r1s!uns $ai %un utili0atorului.
!.$.1 Si"#lu clic
Aceasta este cea $ai co$un1 $etod1 de a detecta intrarea de la $aus. ,a
$ausurile cu un sin)ur %uton= aceasta -nsea$n1 (olosirea %utonului $ausului. ,a
$ausurile cu $ai $ulte %utoane= aceasta -nsea$n1 (olosirea unuia dintre %utoane +i este
caracteri0at1 de %utonul care este a!1sat ?eB. clic st#nga !entru a!1sarea !e %utonul din
st*n)a= clic dreapta !entru a!1sarea !e %utonul din drea!ta@.
!.$.2 %u&lu clic
Un du%lu clic a!are atunci c*nd un utili0ator a!as1 %utonul de dou1 ori -n
succesiune ra!id1. Aceasta= de o%icei= deter$in1 o ac&iune care este di(erit1 de ce a unui
si$!lu clic. 2e eBe$!lu= -n Macintos8 <inder= un utili0ator !oate (ace si$!lu clic !entru
a selecta un (i+ier sau du%lu clic !entru a desc8ide acel (i+ier. Studii de utili0a%ilitate au
ar1tat c1 du%lul clic !oate (i con(u0 si )reu de (olositN de eBe$!lu= utili0atorii cu a%ilit1&i
$otorii sla%e s-ar !utea s1 nu (ac1 al doilea clic -ndea>uns de re!ede du!1 !ri$ul= ast(el
ac&iunea -nre)istr*ndu-se ca dou1 clicuri si$!le -n loc de un sin)ur clic du%lu.
Ma>oritatea $ausurilor cu $ai $ulte %utoane !er$it con(i)urarea unui %uton !entru a
)enera un clic du%lu la o sin)ur1 a!1sare. Siste$ele de o!erare $oderne !er$it
utili0atorilor s1 con(i)ure0e inter.alul $aBi$ -n care cele dou1 clicuri .or tre%ui (1cute .
14
!.$.! Clicuri "ulti#le
#licurile $ulti!le a!ar c*nd utili0atorul a!as1 !e un %uton de $ai $ulte ori -ntr-o
succesiune ra!id1. Aceasta )enerea01 o ac&iune di(erit1 de ac&iunilele unui clic si$!lu sau
du%lu. #licul tri!lu= de eBe$!lu= !oate (i (olosit -n !rocesoarele de teBt cu$ ar (i
Microso(t Ford +i %roDser-ele De% !entru a selec&iona o sec&iune -ntrea)1 ?de eBe$!lu= o
linie sau un !ara)ra( de teBt@. A!lica&iile !ro(esionale de te8noredactare co$!uteri0at1
cu$ sunt EuarL;3ress +i Ado%e 7n2esi)n utili0ea01 +i ele clicuri c.adru!le ?4 clicuri
succesi.e !entru a selecta un !ara)ra(@ +i c8iar +i !entaclicuri ?5 clicuri succesi.e !entru a
selecta o istorie -ntrea)1@.
!.$.' Tra(ere )i #laare
6dat1 ce un utili0ator a a!1sat !e un o%iect= deseori el !oate tra)e ?$uta@ o%iectul
dac1 &ine a!1sat %utonul de $aus -n ti$! ce $i+c1 $ausul. ,a s(*r+itul $i+c1rii o%iectul
tras este !lasat ?!1r1sit= IaruncatI@ -n noua !o0i&ie dorit1.
Ac&iunea este (oarte des re(erit1 du!1 nu$ele -n en)le01 ?drag$and$drop= sau -n
(or$a 8i%rid1 drag-+i-drop@ sau -n (or$e deri.are ?selec&ie +i tra)ere= sau= -n c*te.a
!roduse Microso(t= clic-)lisare@.
'3 Co*!c0"?"0a0! :" pro0ocoal! 2! co1u*"car!
Ase$enea tuturor dis!o0iti.elor de intrare= $ausurile tre%uie s1 ai%1 o oarecare
conecti.itate cu co$!uterul !entru a !utea trans$ite intr1rile. Mausurile ti!ice (olosesc
un ca%lu electric su%&ire= de eBe$!lu un ca%lu RS-22#= 7/M 3S42= A2/ sau US/
!entru acest sco!. Mausurile (1r1 (ir (olosesc co$unica&ie Direless !entru a trans$ite
dateA in(raro+u= radio sau /luetoot8.
<or$atul datelor trans$ise de $ausurile o%i+nuite a .ariat -n trecut de la un
!roduc1tor la altul +i de!inde de ase$enea de inter(a&a electric1 (olosit1.
!.*.1 Protocolul PS+2 #entru "auuri
9nce!*nd cu seria de co$!utere !ersonale 7/M 3S42 -n 1'8"= $ausurile !entru
calculatoare co$!ati%ile 7/M au de.enit conecta%ile din ce -n ce $ai des !rin
inter$ediul unui conector rotund cu 6 !ini. #onectorul= alocarea !inilor +i (or$atul serial
loD-le.el este acela+i cu cel (olosit de o tastatur1 7/M 3# 3S42. 3entru (iecare $i+care=
a!1sare de %uton sau eli%erare de %uton= un $aus 3S42 tri$ite !e !ortul serial
%idirec&ional o sec.en&1 de 8 octe&i= a.*nd ur$1torul (or$at. Mu(ele 3S42 sunt codi(icate
!e culori ast(el -nc*t s1 nu se con(unde !ortul 3S42 de tastatur1 cu cel de $aus. 3ortul de
culoare .erde este !ortul 3S42 !entru $aus= iar cel de culoare .iolet este !ortul 3S42
!entru tastatur1.
Aici= ;S +i GS sunt %i&ii de se$n ai .ectorilor de $i+care= ;5 +i G5 indic1 o
de!1+ire -n co$!onenta .ector res!ecti.1= iar ,/= M/ +i RG indic1 starea %utonului din
st*n)a= drea!ta +i $i>loc. Mausurile 3S42 $ai -n&ele) de ase$enea c*te.a co$en0i !entru
resetare +i auto-test= sc8i$%area -ntre di(erite $oduri de o!erare +i sc8i$%area re0olu&iei
.ectorilor de $i+care ra!orta&i.
Un $aus Microso(t 7ntelli$ouse (olose+te la -nce!ut acela+i (or$at !entru
co$!ati%ilitate. 2u!1 ce )a0da a tri$is o sec.en&1 s!ecial1 de co$en0i= el sc8i$%1 -ntr-
un (or$at eBtins= -n care un al !atrulea octet !oart1 in(or$a&ia des!re $i+c1rile roti&ei +i a
altor dou1 %utoane.
15
'; V"0!#a 1au+ulu"
5ite0a unui $aus se eB!ri$1 deseori -n 237 ?2ots 3er 7nc8@. 237 re!re0int1
nu$1rul de !iBeli un cursor de $aus se $i+c1 atunci c*nd $ausul este $i+cat un inc8
?25=4 $$@. Sen0iti.itatea $ausului este un truc so(tDare care !oate (i (olosit !entru a
(ace cursorul s1 accelere0e atunci c*nd $ausul se $i+c1 cu o .ite01 constant1.
6 unitate de $1sur1 $ai !u&in o%i+nuit1= IMicLe\I-ul ?denu$it1 du!1 MicLe\
Mouse@= este o $1sur1 a distan&ei ra!ortat1 de un $aus. Nu este o unitate de $1sur1
tradi&ional1 deoarece indic1 nu$ai nu$1rul de !uncte ra!ortat1 -ntr-o direc&ie !articular1.
Nu$ai atunci c*nd este co$%inat1 cu 237 de.ine o indica&ie a $i+c1rii reale. 9n a%sen&a
acceler1rii= MicLe\ cores!unde nu$1ului de !iBeli $i+ca&i !e un ecran de calculator.
Adi&ional= siste$ul de o!erare a!lic1 o accelera&ie= denu$it1 %alistic1= $i+c1rii
ra!ortate de $aus. 2e eBe$!lu= .ersiunile de Microso(t FindoDs anterioare FindoDs
;3 du%lau .alorile ra!ortate deasu!ra unui !ra) con(i)ura%il= +i a!oi= o!&ional= le du%lau
-nc1 odat1 !este un al doilea !ra) con(i)ura%il. Aceste du%l1ri au (ost a!licate se!arat !e
direc&iile ; +i G= re0ult*nd -ntr-un r1s!uns (oarte neliniar. 9n FindoDs ;3 +i $ulte
.ersiuni de siste$e de o!erare de la calculatoarele A!!le Macintos8= se (olose+te o
calcula&ie a %alisticii $ult $ai (in1= care co$!ensea01 !entru re0olu&ia ecranului +i are o
liniaritate $ai %un1.
'/. Apl"ca6"" al! 1au+ulu" >* "*0!r&!6!l! u0"l"#a0or
2e o%icei= $ausul este (olosit !entru a controla $i+carea unui cursor -n dou1
di$ensiuni -ntr-o inter(a&1 utili0ator )ra(ic1. 6%iecte= cu$ sunt (i+ierele= !ro)ra$ele sau
ac&iunile= !ot (i selectate dintr-o list1 de nu$e= dar= adesea sunt re!re0entate .i0ual su%
(or$a unor !icto)ra$e +i %utoaneN cursorul $ausului !oate (i (olosit !entru a selecta sau
!entru a acti.a o%iecte !rin $i+carea cursorului deasu!ra nu$elui sau !icto)ra$ei +i
a!1s*nd unul dintre %utoane. 2e eBe$!lu= un (i+ier teBt !oate (i re!re0entat su% (or$a
unei %uc1&i de 8*rtie= iar (1c*nd clic !e aceast1 !icto)ra$1= !oate acti.a !ro)ra$ul de
editare de teBte s1 desc8id1 (i+ierul -ntr-o nou1 (ereastr1.
Mausurile !ot (i (olosite +i gestural= adic1 o $i+care stili0at1 a cursorului
$ausului !oate (i (olosit1 dre!t se$nal !entru a!elul unei anu$ite (unc&ii. 9n inter(e&ele
)esturale= un anu$it )est de $aus !oate (i asociat unei ac&iuniA de eBe$!lu= -ntr-un
!ro)ra$ de desenare= $i+carea ra!id1 a $ausului su% (or$a unui IBI deasu!ra unei
i$a)ini= !oate +ter)e i$a)inea.
7nter(e&ele )esturale sunt $ai rare +i adesea $ai )reu de (olosit dec*t indicatorul +i
clicul= deoarece necesit1 un control $ai (in din !artea utili0atorului. #u toate acestea=
c*te.a )esturi con.en&ionale s-au r1s!*ndit !e scar1 lar)1= acestea inclu0*nd (unc&ia
glisare %i fi&are -n careA
1. utili0atorul a!as1 %utonul $ausului -n ti$! ce cursorul $ausului se a(l1 deasu!ra
unui o%iectN
2. &ine %utonul a!1sat -n ti$! ce $ut1 cursorul la o alt1 !o0i&ieN
. eli%erea01 %utonului.
Aceast1 $i+care este de o%icei (olosit1 !entru a $i+ca un o%iect dintr-un loc -n
altul ` o%iectul este tras de la .ec8ea !o0i&ie +i l1sat s1 Kcad1M -n noua !o0i&ie. 2e
16
eBe$!lu= un utili0ator !oate )lisa +i (iBa o !icto)ra$1 dintr-un director !este !icto)ra$a
co+ului de reciclare= ast(el indic*nd c1 (i+ierul tre%uie +ters.
Alte utili01ri ale intr1rilor de la $aus sunt co$une -n do$enii s!eciale de
a!lica&ii. 9n )ra(ica 2 interacti.1= $i+carea $ausului este trans(or$at1 direct -n $i+carea
ca$erei .irtuale. 2e eBe$!lu= -n >ocul EuaLe= $ausul este= de o%icei= (olosit !entru a
controla direc&ia -n care se -ndrea!t1 ca!ul >uc1toruluiA $i+c*nd $ausul -n sus .a
deter$ina ca!ul >uc1torului s1 se uite -n sus= ast(el de0.1luind ceea ce era deasu!ra
ca!ului >uc1torului.
#*nd $ausurile au $ai $ult de un %uton= !ro)ra$ele !ot atri%ui (unc&ii di(erite
!entru (iecare %uton. Adesea= !ri$ul %uton .a selecta o%iecte= iar cel secundar .a
deter$ina a!ari&ia unui $eniu cu ac&iuni alternati.e care se !ot a!lica acelui o%iect. 2e
eBe$!lu= !e !lat(or$e cu $ai $ult de un %uton= %roDser-ul Mo0illa .a urma o le)1tur1
ca r1s!uns la clicul !ri$ului %uton= iar ca r1s!uns la clicul %utonului secundar .a a(i+a un
$eniu cu ac&iuni alternati.e !entru acea le)1tur1= +i adesea .a desc8ide le)1tura -ntr-o
nou1 (il1 ?in(or$atic1= en)le01A tab@ sau (ereastr1 ca r1s!uns la clic-ul celui de-al treilea
%uton.
4' MONITORUL
%EFINIIE$ Monitorul este co$!onenta 8ardDare !rin care se !re0int1 su% (or$1 de
i$a)ini +i teBt ?a(i+are@ in(or$a&ia )enerat1 de calculator.
4'- Cla+"&"car!a Mo*"0oar!lor
a@ 2u!1 culorile de a(i+are
i@ Monitoare $onocro$eA !ot a(i+a doar dou1 culori= de o%icei ne)ru +i una din
culorile al%= .erde sau ocru-)al%en.
ii@ #u ni.eluri de )riA !ot a(i+a o serie de intensit1&i de culoare -ntre al% +i ne)ru.
iii@ #olorA utili0ea01 co$%inarea a culori (unda$entaleA ro+u= .erde +i al%astru=
cu di(erite intensit1&i !entru a crea oc8iului u$an i$!resia unei !alete (oarte
$ari de nuan&e.
%@ 2u!1 ti!ul se$nalelor .ideoA
i@ Monitoare di)itale J acce!t1 se$nale .ideo di)itale
ii@ Monitoare analo)ice !ot a(i+a un nu$ar neli$itat de culori datorit1 (a!tului c1
acce!t1 se$nalul .ideo analo)ic
c@ 2u!a ti!ul )rilei de )8idare a electronilor -n tu%A
i@ #u $asc1 de u$%rire J )8idarea (luBurilor de electroni s!re !unctele de (os(or
cores!un01toare de !e ecran este reali0at1 de o $asc1 $etalic1 su%&ire
!re.10ut1 cu ori(icii (ine.
ii@ #u )rila de a!ertur1A 9n locul $1+tii de u$%rire se a(l1 o )ril1 (or$atat1 din
(ire $etalice (ine= .erticale= !aralele= %ine -ntinse +i (oarte a!ro!iate -ntre ele.
d@ du!1 ti!ul controalelor eBterioareA
i@ #u controale analo)ice J a>ustarea a(i+a>ului se (ace cu a>utorul unui set de
taste +i %utoane s!eciale.
1"
e@ 2u!1 ti!ul constructi. al ecranului
i@ Monitoare cu tu%uri catodice con.en&ionale?#TR@
ii@ 2is!o0iti.e de a(i+are cu ecran !lat ? <32@
4' T!A*olo8"" 2! "1a8"*!
Ase$enea tele.i0orului= eBist1 $ulte te8nolo)ii 8ardDare !entru a(i+area in(or$a&iilor
)enerate de co$!uterA
Ecran cu cristale lic8ide ?Li'uid (ristal )iode* L()@. Ecranele de ti! +hin ,ilm
+ransistor* +,+ sunt cele $ai ras!*ndite !entru co$!uterele noi.
o ,#2 !asi. !roduce contrast sla%= ti$! de ras!uns -nalt +i alte de(ecte de
i$a)ine. A (ost (olosit -n $a>oritatea calculatoarelor !orta%ile !*n1 -n
$i>locul anilor a'0.
o ,#2 T<T red1 i$a)inea cu o calitate $ult $ai %un1. A!roa!e toate ,#2-
urile $oderne sunt T<T.
Tu% catodic ?(athode ay +ube* (+@.
Ecrane cu !las$1.
3roiectoarele .ideo (olosesc #RT= ,#2= 2,3= ,#oS sau alte te8nolo)ii !entru a
tri$ite lu$ina !rin aer !e su!ra(a&a unui ecran de !roiec&ie= ca la cine$a.
4'4 Sp!c"&"ca6""l! 1o*"0orulu"
2i$ensiunea ecranului +i su!ra(a&a util1
,1&i$ea de %and1 J este o $1sur1 a cantit1&ii totale de date !e care $onitorul le !oate
$ani!ula -ntr-o secund1 +i se $1soar1 -n MC0.
Tactul de a(i+are J este tactul cu care !laca .ideo tri$ite in(or$a&iile )ra(ice necesare
a(i+1rii unui !iBel !e ecranul $onitorului.
Rata de re-$!ros!1tare !e ori0ontal1 J este o $1sur1 a liniilor ori0ontale %aleiate de
$onitor -ntr-o secund1.
9ntre&eserea cadrelor J este o te8nolo)ie $ai .ec8e !ro.enit1 din tele.i0iune unde
ini&ial se lucra cu 0 de cadre -ntre)i de i$a)ine !e secund1. 2in cau01 c1 rata de
re(res8 de 0 C0 !roduce !*l!*irea (la)rant1 a i$a)inii a(i+ate= s-a di.i0at se$nalul
.ideo -n dou1 c*$!uri !entru un acela+i cadru= re0ult*nd c*te dou1 se$icadre de
i$a)ine.
2ensitatea de !unct J este de(init1 ca distan&a dintre oricare dou1 !uncte .ecine de !e
ecran.
Re0olu&ia J ca!acitatea unui $onitor de a a(i+a detalii (ine.
Monitoare cu (rec.en&1 (iB1 4 $ultisincrone .
#o$!ati%ilitatea 23MS J sau 5ESA 23MS = adic1 5ideo Electronics Standards
Associationbs 2is!la\ 3oDer Mana)e$ent S\ste$= este un standard care de(ine+te
te8nicile de reducere a consu$ului de ener)ie electrica +i de !re.enire a arderii
!unctelor de (os(or ale ecranului $onitorului.
18
3rotec&ia anti-radia&ie J (iBea01 li$ite $aBi$e !entru radia&iile electro-$a)netice de
(oarte >oas1-(rec.en&1.
Tratarea anti-re(leBie J !entru a e.ita re(elctarea lu$inii eBterne +i (eno$enul de
o)lidire= ecranele $onitoarelor sunt tratate cu su%stan&e s!eciale= care dis!ersea01
lu$ina incident1 din eBterior.
Su!ort 3lu) c 3la\ J u+urea01 $unca de instalare +i con(i)urare a $onitorului la
siste$ul de calcul )a0d1.
4'5 M=+ur=0or" 2! p!r&or1a*6=
3ara$etrii de !er(or$an&1 ai unui $onitor suntA
Lu1"*o#"0a0!a= $asurat1 -n candele !e $etru !1trat ?cd4$d@.
M=r"1!a "1a8"*"" ?"#ual"#a)"l!= $asurat1 dia)onal. 3entru #RT-uri= $1ri$ea
este= de o%icei= cu un &ol $ai $ic1 dec*t tu%ul.
R!#olu6"a !cra*ulu"= nu$1rul de !iBeli ce !ot (i a(i+a&i !e (iecare di$ensiune.
%"+0a*6a 2"*0r! +u)p"<!l" 2! ac!!a:" culoar!= $asurat1 in $ili$etri. #u c*t
aceast1 distan&1 este $ai $ic1= cu at*t $ai ascu&it1 .a (i i$a)inea.
Ra0a 2! r!>1pro+p=0ar! descrie nu$1rul de ilu$in1ri ale ecranului= -ntr-o
secund1. Rata $aBi$a de re-$!ros!1tare este li$itat1 de ti$!ul de r1s!uns.
T"1pul 2! r=+pu*+= ti$!ul necesar unui !iBel s1 treac1 din starea acti.1 ?ne)ru@=
-n starea inacti.1 ?al%@ +i -n cea acti.1= din nou ?ne)ru@. Este $1surat in
$ilisecunde ?$s@.
Rapor0ul 2! co*0ra+0 este ra!ortul dintre lu$ino0itatea celei $ai str1lucitoare
culori ?al%@ +i a celei $ai -ntunecate culori ?ne)ru@= !e care ecranul este ca!a%il s1
le !roduc1.
Co*+u1ul 2! pu0!r!= $1surat in Da&i.
Rapor0ul 2! a+p!c0= lun)i$ea ori0ontal1 co$!arat1 cu cea .ertical1= e.). 4A este
ra!ortul standard de as!ect= un ecran cu lun)i$ea de 1024 de !iBeli= .a a.ea
-n1l&i$ea de "68 de !iBeli. Un ecran Didescreen !oate a.ea ra!ortul de as!ect
16A'= un ecran cu lun)i$ea de 1024 de !iBeli= .a a.ea -n1l&i$ea de 5"6 de !iBeli.
U*8A"ul 2! ?"#ual"#ar!= ca!acitatea ecranului de a (i .10ut de la un un)8i= (1r1
de)radare eBcesi.1 a i$a)inii= $1surat -n )rade= ori0ontal +i .ertical.
4'7 T"pur" co*+0ruc0"?! 2! !cra*! :" 0u)ur"
1@ Ecrane cu tu% catodic
a@ Tu%uri catodice cu $asc1 de u$%rire
%@ Tu%uri catodice cu )ril1 de a!ertur1
2@ Ecrane !late
a@ Ecranul cu cristale lic8ide
1'
%@ Ecranele cu !las$1
@ Ecrane tactile
a@ Ecrane tactile ca!aciti.e
%@ Ecrane tactile acustice
c@ Ecrane tactile re0isti.e
d@ Ecrane tactile cu in(raro+ii
4'@ Co1para6"!
'.$.1 CRT
As!ecte !o0iti.eA
Ra!ort de contrast (oarte ridicat ?20000A1 sau $ai $are= $ult $ai -nalt decat
$a>oritatea ,#2-urilor +i ecranelor cu !las$1@
5ite01 $ic1 de r1s!uns
#uloare eBcelent1
3oate a(i+a nati. -n a!roa!e orice re0olu&ie +i rat1 de re-$!ros!1tare
Un)8i de .i0uali0are ridicat
Este o te8nolo)ie sta%il1 +i testat1 de-a lun)ul anilor
As!ecte ne)ati.eA
2i$ensiune +i $asa $ari
2istorsiune )eo$etric1 in #RT-uri non-!late
#onsu$ $ai $are de !utere dec*t un ,#2 de acelea+i di$ensiuni
EBist1 riscul de a a!1rea e(ectul $oir^ la cea $ai $are re0olu&ie
7ntolerant al $ediilor u$ede
EBist1 un risc redus de i$!lo0ie ?din cau0a .idului intern@ dac1 tu%ul este a.ariat
Ratele de re-$!ros!1tare sca0ute cau0ea0a un !*l!*it o%ser.a%il al i$a)inii
'.$.2 LC%
As!ecte !o0iti.eA
<oarte co$!act +i u+or
#onsu$ redus de !utere
<1r1 distorsiuni )eo$etrice
Re0istent
3re0int1 !*l!*it (oarte redus sau a%sent= -n (unc&ie de lu$ina de (undal
As!ecte ne)ati.eA
Ra!ort sc10ut de contrast
Un)8i de .i0uali0are li$itat
,u$ina de (undal ine)al1 !oate crea distorsiuni de lu$ino0itate
Ti$!uri -nalte de r1s!uns
20
Ad*nci$e (iB1 a culorilor
3re0int1 o sin)ur1 re0olu&ie nati.1
Mai scu$! dec*t #RT
3iBelii $or&i !ot a!1rea -n ti$!ul (a%ric1rii
'.$.! Pla"a
As!ecte !o0iti.eA
<oarte co$!act +i u+or
Ra!orturi -nalte de contrast ?10000A1 sau $ai $ari@
5ite01 $ic1 de r1s!uns
#uloare eBcelent1
Un)8i de .i0uali0are ridicat
<1r1 distorsiuni )eo$etrice
As!ecte ne)ati.eA
2istan&1 $are dintre su%!iBeli de aceea+i culoare
3*l!*it o%ser.a%il c*nd este .i0uali0at la distan&e $ici
Te$!eratur1 ridicat1 de o!erare
Mai scu$! dec*t ,#2
#onsu$ ridicat de !utere
3re0int1 o sin)ur1 re0olu&ie nati.1
Ad*nci$e (iB1 a culorilor
3iBelii $or&i !ot a!1rea -n ti$!ul (a%ric1rii
5' BNTREINEREA TASTATURII
Tastatura de.ine cu ti$!ul cea $ai $urdara co$!onenta a calculatorului si
aceasta datorita tolerantei crescute la $urdarie= a carei acu$ulare nu a(ectea0a
(unctionalitatea tastaturii. Murdaria !ro.ine in !rinci!al de !e $iinile noastre ?celule
descua$ate de eB.@ dar !ro.ine si din nenu$arate alte surse ?!ra( si sca$e din at$os(era=
(iri$ituri= !ar= etc.@. Ea aluneca !rin s!atiile dintre taste si ra$ine cantonata !e
!osta$entul !e care sint (iBate tastele (ara a le a(ecta !rea $ult (unctionalitatea.
#uratarea tastaturii este o o!eratiune si$!la insa destul de la%orioasa. 7nainte
de a ince!e curatarea tre%uie sa deconecta$ tastatura de la calculator si sa ne nota$ care
este !o0itia tastelor ?sau sa (i (acut in !reala%il o !o0a !e care sa o a.e$ la dis!o0itie@.
A!oi .a tre%ui sa scoate$ tastele una cite una (olosind .ir(ul unei suru%elnite ?sau un
cutitas= o (oar(eca= etc.@ !e care il introduce$ su% una din laturile tastei du!a care tra)e$
in sus cu delicatete= (ara a (orta. Scoaterea este $ai usoara daca ne (olosi$ de !rinci!iul
!ir)8iei si s!ri>ini$ suru%elnita !e $ar)inea cadrului !osta$entului care deli$itea0a
tastele.
2u!a ce a$ scos toate %utoanele le curata$ cu a>utorul unei cir!e curate
in$uiata intr-o solutie de a!a si deter)ent= le clati$ cu o cir!a in$uiata in a!a= du!a care
le ster)e$ cu o cir!a uscata. 7n ca0ul !osta$entului tre%uie $ai intii sa inlatura$ !ra(ul
21
si $urdaria acu$ulata si a!oi sa il ster)e$ si !e el cu o cir!a in$uiata in solutie de
deter)ent= du!a care sa il ster)e$ cu o cir!a uscata. #ir!ele in$uiate tre%uie sa (ie %ine
stoarse= in asa (el incit sa nu !icura$ a!a in )aurile in care se (iBea0a tastele.
Tastele $ari ?ENTER= SC7<T= etc.@ sint (iBate in !lus (ata de celelalte taste cu
a>utorul unui (ir $etalic indoit in (or$a de cadru. #a!etele (irului intra su% niste cirli)e
de !lastic de !e !osta$ent. Atit ca!etele (irului cit si cirli)ele contin un lu%ri(iant su%
(or$a de !asta care nu tre%uie inlaturat atunci cind curata$ tastele sau !osta$entul.
Montarea tastelor se (ace a!asindu-le usor !este )aurile cores!un0atoare !ina
cind !artea lor in(erioara intra in )aura. 7n ca0ul tastelor $ari= tre%uie $ai intii sa
introduce$ ca!etele cadrului $etalic su% cirli)ele de !lastic de !e !osta$ent si a%ia a!oi
sa a!asa$ tasta !este )aura.
7' BNTREINEREA MAUSULUI
Mausul este co$!onenta !eri(erica cea $ai (olosita si ca ur$are necesita
intretinerea cea $ai (rec.enta. #ele $ai ras!indite $ausuri ra$in cele cu %ila= desi in
ulti$ul ti$! $ausurile o!tice tind sa de.ina din ce in ce $ai (olosite.
Mausul ?cu %ila sau o!tic@ tre%uie curatat la eBterior cu a>utorul unei cir!e
u$e0ite ?si %ine stoarse@ intr-o solutie de a!a si deter)ent. A!oi tre%uie sters cu o cir!a
uscata.
#uratarea la interior este .ala%ila doar !entru $ausurile cu %ila. Acestea stau de
o%icei !e un co.oras din !lastic ?I$ouse !adI@ !e care se aduna atit !ra( cit si alte ti!uri
de $urdarie. 2e eBe$!lu atunci cind $isca$ $ausul= !odul !al$ei si unele de)ete se
(reaca de co.oras iar celulele descua$ate re0ultate se .or de!o0ita incetul cu incetul !e
co.oras desi ele sint in.i0i%ile !entru oc8ii nostri. #u ti$!ul insa !e co.oras .or a!are
$ici !ete de $urdarie. 6 !arte din $urdaria de !e co.oras este !reluata de %ila $ausului
si de!o0itata la interiorul acestuia. 7n $o$entul in care $ausul de.ine (oarte $urdar la
interior el nu $ai (unctionea0a cores!un0ator= cursorul de !e ecran se $isca )reu si nu
$er)e in directia dorita de noi.
2esc8iderea unui $aus este eBtre$ de usoara. 7ntoarce$ $ausul I!e s!ateI si
o%ser.a$ ca in >urul %ilei se a(la o !iesa de !lastic circulara ?IcolacI@ !e care sint
desenate doua sa)eti cu orientare o!usa. 3une$ de)etele $ari de la a$%ele $iini !e !iesa
circulara si le $isca$ in sensul sa)etilor= adica unul din de)ete in sus si celalt in >os. Se
(or$ea0a un cu!lu de (orte si colacul se .a desuru%a eBtre$ de usor (acind un 0)o$ot
s!eci(ic ?un IclicI@. Este !osi%il ca !e colac sa (ie doua arii care sint conce!ute s!ecial
!entru !unerea de)etelor !e ele= in sensul ca sint I0i$tateI si $aresc aderenta de)etelor.
7ntoarce$ $ausul I!e %urtaI ?in !o0itia nor$ala de (unctionare@ si lasa$ %ila sa ne cada
in !al$a. 3une$ %ila si colacul de-o !arte. Atunci cind $onta$ la loc $ausul re!eta$
!rocedura de de$ontare in sens in.ers ?inclusi. rotirea colacului in sens in.ers@.
,a interiorul co$!arti$entului %ilei o%ser.a$ doi $ici cilindri ?IroleI@ de
!lastic= care sint cei care trans$it $iscarea %ilei catre dis!o0iti.ele care o (olosesc !entru
a ii indica cursorului de !e ecran directia de de!lasare. Mai o%ser.a$ si o rotita de !lastic
care ser.este la tinerea in tensiune a %ilei ?a!asata !e cei doi cilindri@ in asa (el incit
$iscarea ei sa (ie inter!retata corect. Murdaria de !e %ila se de!une cu ti$!ul atit !e
cilindri cit si !e rotita ?de o%icei su% (or$a unor (isii de lati$e .aria%ila@ iar re0ultatul
este ca %ila I!atinea0aI !e cei doi cilindri= iar acestia sint inca!a%ili sa trans$ita care sint
a$!litudinea si directia corecta de $iscare a %ilei.
22
5a tre%ui sa curata$ atit %ila cit si cilindrii si rotita cu a>utorul unei $ici cir!e
u$e0ite in solutie de a!a si deter)ent= cir!a care tre%uie sa (ie (oarte %ine stoarsa. 3ute$
sa $o%ili0a$ $urdaria de la interiorul $ausului ?du!a ce a$ u$e0it cilindrii@ a>utindu-ne
de o $ica suru%elnita ?sau %at de c8i%rit= etc.@ cu care sa ricii$ ?(oarte delicat@ su!ra(ata
cilindrilor si a rotitei in asa (el incit (isiile de $urdarie sa se des!rinda. Este esential sa
roti$ cilindrii si rotita !entru ca sa le curata$ intrea)a su!ra(ata. 2u!a curatare ster)e$
%ila si !iesele de la interiorul $ausului cu o cir!a uscata si care sa nu lase sca$e.
#uratarea $ausului tre%uie (acuta sa!ta$inal sau cel $ult la doua sa!ta$ini.
Uneori $ausul se $urdareste (oarte re!ede ?2- 0ile@ $ai ales daca il (olosi$ intensi.
!entru >ocuri ?de ti! <3S sau RTS@ !e care le >uca$ ti$! de cite.a ore !e 0i. 2e (iecare
data cind curata$ $ausul tre%uie sa il deconecta$ de la calculator.
@' BNTREINEREA MONITORULUI
3astrarea $onitorului intr-o stare de curatenie desa.irsita este o necesitate
i$!usa in !rinci!al de (a!tul ca un ecran curat este o %ine(acere !entru oc8ii nostri. 3e de
alta !arte curatarea carcasei $onitorului este si ea i$!ortanta !entru ca !ra(ul si $urdaria
acu$ulate i$!iedica intr-o anu$ita $asura sc8i$%ul de caldura cu eBteriorul.
Monitoarele #RT se incal0esc in $od nor$al (oarte $ult in ti$!ul (unctionarii lor si ca
ur$are au ne.oie de eli$inarea in $ediul a$%iant a unei !arti cit $ai $ari din aceasta
caldura.
Monitorul este insa si co$!onenta cea $ai .i0i%ila a calculatorului= cea care
atra)e cel $ai $ult atentia= din aceasta cau0a !ersoanele (ara !rea $ulte cunostinte in
do$eniul te8nicii de calcul considerindu-l ca (iind calculatorul !ro!riu-0is. A.e$ deci tot
interesul ca $onitorul sa (ie curat daca dori$ sa o(eri$ des!re noi o i$a)ine de !ersoana
in)ri>ita= care a!recia0a curatenia.
#uratarea carcasei si a !osta$entului $onitorului se .or (ace con(or$
!rocedurii descrise in sectiunea de curatare a su!ra(etelor. Tre%uie sa (i$ eBtre$ de atenti
sa nu !icura$ a!a in interiorul $onitorului atunci cind curata$ !ortiunea su!erioara a
carcasei ?cea care contine $ulte ori(icii de e.acuare a caldurii@ care de.ine cu ti$!ul cea
$ai $urdara !ortiune eBterioara a $onitorului. Este %ine sa curata$ lunar carcasa
$onitorului.
#uratarea ecranului $onitorului tre%uie (acuta ori de cite ori este ne.oie.
Murdarirea ecranului nu !oate (i !ractic e.itata !entru ca $ulte !ersoane ?in s!ecial
co!iii@ au o%iceiul de a-l atin)e cu de)etele. 7n a(ara de aceasta eBista $ulte alte $oti.e
!entru care ecranul se $urdareste (ara ca noi sau altcine.a sa (i$ de .ina. Electricitatea
statica e$isa de ecran atra)e !ra(ul si sca$ele din $ediul a$%iant= lu$ino0itatea
ecranului atra)e di.erse )i0e care se asea0a !e el= iar uneori se inti$!la sa stranuta$ sau
sa tusi$ cind sta$ la calculator aruncind in $od in.oluntar in directia ecranului !icaturi
de sali.a.
Ecranul tre%uie curatat (olosind o solutie de a!a calduta si deter)ent lic8id.
<olosirea alcoolului $edicinal ?s!irt@ nu este indicata. 7n loc de solutia de deter)ent
!ute$ (olosi un deter)ent s!ecial !entru )ea$uri. 7n orice ca0 tre%uie tinut $inte (a!tul
ca deter)entul nu se a!lica direct !e ecran ci !e cir!a cu care curata$. Toate cir!ele !e
care le (olosi$ !entru curatarea ecranului tre%uie sa (ie $oi si sa nu lase sca$e.
7nce!e$ !rin a ster)e de !ra( ecranul cu o cir!a uscata. A!oi il ster)e$ cu o
cir!a curata= in$uiata in solutie de a!a si deter)ent si eBtre$ de %ine stoarsa. 7l clati$ cu
2
a>utorul unei cir!e u$e0ite in a!a calduta= il lasa$ un !ic sa se usuce sin)ur si a!oi il
ster)e$ cu o cir!a uscata. Ecranul se .a usca in scurt ti$! !rin e.a!orarea a!ei ra$ase
!e el. 2e o%icei el nu este !er(ect curat ci are niste 0one in care se o%ser.a dire lasate de
deter)entul care s-a uscat !e su!ra(ata lui. Aceste dire se inde!artea0a (oarte usor daca
a%uri$ su!ra(ata ecranului cu res!iratia noastra si a!oi (reca$ 0ona a%urita cu o cir!a
uscata. Re!eta$ !rocedeul !entru toate 0onele care contin dire si in scurt ti$! ecranul .a
arata i$!eca%il. Metoda de curatare !rin a%urire !oate (i a!licata ra!id si e(icient ori de
cite ori $urdari$ din )reseala ecranul= de eBe$!lu atunci cind stranuta$ in directia lui si
cite.a !icaturi au a>uns !e el.
ANECE
ANECA /
24
TASTATUR, CLASIC,
TASTATUR, ERGONOMOC,
CU TASTE %E NA-IGARE I
MULTIME%IA
ANE.A 2
25
TASTATUR, PENTRU /OCURI
TASTATUR, 0LE.I1IL,
ANE.A '
26
MAUS CLASIC
MAUS OPTIC
ANE.A 2
2"
MAUS CU TASTE NUMERICE
MAUS CU 1UTOANE PENTRU /OCURI
28
MONITOR CRT
MONITOR LC%
2'
3. 1I1LIOGRA0IE
Car0"$
PC 2!pa*ar! +" 1o2!r*"#ar! , !2"0ura T!ora -..;
PC pa+ cu pa+ D!2"0"a a II,a r!?a#u"0a +" a2au8"0aE,!2"0ura Pol"ro1
A%NS,-7/. S!*#orul op0"c al 1au+ur"lor A8"l!*0 T!cA*olo8"!+ D-..4E'

Site-uri:
Ma*ual 0a+0a0ura F Al!<a*2ru (o82a* Mu*0!a*u
(http://muntealb.bravehost.com/Manuale)
www.Logytech.com
http://ro.wikipedia.org/
0