MOMENTUL NCHEIERII CSTORIEI

N LEGISLAIA REPUBLICII MOLDOVA

Veaceslav Pnzari
Universitatea de Stat Alecu Russo, Republica Moldova
Rsum. La connaissance du moment o les actes juridiques commencent ou
cessent produire des effets, est trs importante de plusieurs perspectives. Voila
pourquoi ltablissement de la part de lautorit lgislative mais aussi labord de la
doctrine de celui-ci, doivent tre faits avec beaucoup de jugement puisque lemploi
incorrect du moment, donn peut mener aux consquences des plus graves.
Cunoasterea momentului din care actele juridice ncep s-si produc efectele
sau nceteaz a le mai produce este foarte important din mai multe perspective, de
aceea stabilirea de ctre legiuitor, dar si abordarea de ctre doctrin a acestuia
trebuie fcut cu mult ratiune si chibzuint, deoarece stabilirea sau aplicarea
gresit a momentului dat pot duce la consecinte dintre cele mai grave.
n ceea ce priveste momentul ncheierii cstoriei, n legislatia Republicii
Moldova, acesta este stabilit, potrivit dispozitiilor alin. 2 al art. 9, Cod.fam., dup
cum urmeaz: Drepturile si obligatiile juridice ale sotilor iau nastere din ziua
nregistrrii cstoriei la organele de stare civil. n opinia noastr, aceast
dispozitie legal este extrem de nereusit din mai multe considerente, pe care vom
ncerca s le analizm pe parcursul acestui demers stiintific. La nceput, vom
analiza unele aspecte ale conditiilor de form la cstorie pentru a putea trece
nemijlocit pe parcurs la analiza momentului ncheierii cstoriei n legislatia
familial a trii noastre.
Astfel, ncheierea unei cstorii valabile presupune ndeplinirea unor conditii
de fond si de form, precum si lipsa impedimentelor sau a piedicilor pentru
ncheierea acesteia. Codul familiei al Republicii Moldova, dar si Legea privind
actele de stare civil
1
reglementeaz expres modul si conditiile de form la
ncheierea cstoriei. Aceste conditii de form constau din dou etape:

1
Legea (nr. 100-XV din 26 aprilie 2001) privind actele de stare civil, M.Oficial al Republicii
Moldova, nr. 9799 din 17 august 2001.
An. Inst. de Ist. G. Baritiu din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom. VI, 2008, p. 379386
Veaceslav Pnzari 2 380
1) formalitti prealabile ncheierii actului juridic al cstoriei;
2) formalitti concomitente celebrrii ncheierii actului dat.
Prin reglementarea acestor formalitti se obtine realizarea urmtoarelor
obiective importante
2
: a) se asigur ndeplinirea conditiilor de fond i a lipsei
impedimentelor la ncheierea cstoriei; b) se asigur recunoaterea public a
cstoriei; c) se asigur dovada cstoriei.
1. FORMALITILE PREALABILE NCHEIERII
ACTULUI JURIDIC AL CSTORIEI
3

n conformitate cu art. 9, al. 1, Cod.fam.: ncheierea cstoriei are loc la
organele de stare civil. Cei ce doresc s se cstoreasc depun personal o
declaratie n acest sens la unul din organele de stare civil, indicate n art. 10 din
Cod.fam., adic la organele de nregistrare a actelor de stare civil de la domiciliul
uneia dintre persoanele care ncheie cstoria sau al printilor lor
4
si prezint actele
ce le atest identitatea. Declaratia n form scris se depune personal de ctre
viitorii soti la organul de stare civil. n declaratie, acestia trebuie s confirme c
pentru ncheierea cstoriei nu exist piedicile prevzute de art. 15 din Cod.fam., s
indice a cta oar se cstoreste fiecare dintre ei, cti copii au, precum si numele pe
care doresc s-l poarte dup ncheierea cstoriei. Organul de stare civil care a
primit declaratia este obligat s aduc la cunostinta celor ce doresc s se
cstoreasc conditiile si modul de nregistrare a ncheierii cstoriei.
Organul de stare civil care a primit declaratia este obligat s se ncredinteze c
cei ce doresc s se cstoreasc sunt reciproc informati despre starea snttii lor,
precum si s le explice drepturile si ndatoririle lor ca viitori soti si printi si s-i
previn asupra rspunderii ce o poart pentru tinuirea mprejurrilor care mpiedic
ncheierea cstoriei. Dac persoanele care doresc s se cstoreasc au copii
comuni, li se explic modul de completare a mentiunilor cu privire la nasterea
copiilor, cu datele despre tatl copiilor
5
.

2
Conditiile de form impuse de lege la ncheierea cstoriei nu sunt un scop n sine, ci
urmresc respectarea conditiilor de fond si verificarea respectrii inexistentei impedimentelor la
cstorie, asigurndu-se totodat recunoasterea public si dovada cstoriei (Al. Bacaci, C. Hageanu,
V. Dumitrache, Dreptul familiei, Bucuresti, Edit. A BECK, 1999, p. 28).
3
Dup cum sustin autorii n materie, reglementarea formalittilor anterioare cstoriei este
fcut n considerarea mai multor scopuri: a) de a asigura consimtmntul liber al celor ce vor s se
cstoreasc, acestia trebuind s-si exprime vointa de a se cstori n fata autorittii de stat
competente; b) de a informa pe delegatul strii civile asupra statutului civil al viitorilor soti, care, pe
baza acestor informatii, va verifica dac sunt ndeplinite conditiile de fond si lipsa impedimentelor la
cstorie; c) de a aduce la cunostinta tertilor ncheierea cstoriei proiectate si de a pune n miscare,
dac este cazul, opozitiile la cstorie (I. P. Filipescu, A. I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei,
Bucuresti, Edit. ALL BECK, 2002, p. 29.
4
n acelasi sens, art. 32, alin. 1 al Legii privind actele de stare civil prevede: Cstoria se
ncheie de ctre organul de stare civil n a crui raz teritorial domiciliaz unul dintre viitorii soti sau
printii acestora.
5
A se vedea art. 31, 32, 33 si 34 ale Legii privind actele de stare civil.
3 Momentul ncheierii cstoriei n legislatia Republicii Moldova 381
Dup primirea declaratiei, organul de stare civil fixeaz, cu consimtmntul
celor ce se cstoresc, ziua si ora nregistrrii cstoriei, fapt despre care se face o
nsemnare pe declaratie.
Conform dispozitiilor art. 34, alin. 5 al Legii privind actele de stare civil,
La dorinta viitorilor soti, cstoria se oficiaz n mod solemn. n privinta acestei
din urm dispozitii legale, dorim s ne expunem cteva idei. Astfel, dup cum
sustin autorii n materie, solemnitatea ncheierii cstoriei rezult din urmtoarele:
1) cstoria se ncheie n fata unei anumite autoritti; 2) cstoria se ncheie ntr-un
anumit loc; 3) cstoria se ncheie n prezenta efectiv si concomitent a viitorilor
soti, care trebuie s-si exprime personal consimtmntul; 4) cstoria trebuie
ncheiat n astfel de conditii nct s permit oricrei persoane s asiste
(publicitatea ncheierii cstoriei). Publicitatea cstoriei urmeaz a fi nteleas n
sensul c o cstorie trebuie ncheiat n astfel de conditii nct s permit oricrei
persoane s asiste
6
.
Asadar, n opinia noastr, cstoria este un act juridic solemn indiferent dac
aceasta o doresc sau nu viitorii soti, iar oficierea ncheierii acesteia reprezint o
procedur la fel de solemn. n ceea ce priveste atmosfera sau ambianta ncheierii
cstoriei, aceasta poate fi nfptuit ntr-o ceremonie festiv, somptuoas, sau ntr-una
fr mult fast. Anume, cu privire la acest aspect al ncheierii cstoriei, n opinia
noastr, se pot pronunta sotii n conformitate cu dispozitiile art. 34, alin. 5 al Legii
privind actele de stare civil, n sensul c declar dac doresc s ncheie cstoria
ntr-o ceremonie festiv sau nu, si credem c anume la aceasta s-a referit legiuitorul
n prevederea legal dat.
Din dispozitiile Codului familiei si ale Legii privind actele de stare civil vedem
c declaratia de cstorie trebuie s cuprind: a) datele despre cei care se cstoresc:
numele pn la cstorie, numele dup ncheierea cstoriei, prenumele, data naterii,
locul naterii, nationalitatea, cettenia, activitatea economic, studiile, starea familial,
domiciliul permanent; b) date despre copiii minori; c) declaratia c nu exist piedicile
pentru ncheierea cstoriei indicate de art. 15 din Cod.fam.; d) manifestarea
nendoielnic a vointei declarantilor de a se cstori; e) indicarea organului de stare
civil care ncheie cstoria i a locului unde urmeaz s se ncheie cstoria; f) ziua
i ora ncheierii cstoriei.
La declaratie trebuie s se anexeze certificatele medicale care s ateste
trecerea examenului medical de ctre viitorii soti, certificate prin care se consider
c se realizeaz conditia de fond a comunicrii reciproce a strii snttii ntre
acestia
7
. Declaratia de cstorie se face numai n form scris, se semneaz de

6
I. P. Filipescu, A. I. Filipescu, op. cit., p. 35.
7
Dup cum am mentionat si cu alte ocazii, n opinia noastr, comunicarea strii snttii trebuie
realizat prin aducerea la cunostinta ambilor viitori soti, de ctre medicul de la cabinetul de planificare
familial, a rezultatelor examenului medical la care sunt supusi acestia nainte de ncheierea cstoriei.
Considerm c prin aceasta nu se ncalc dreptul la confidentialitatea medical, dac ne gndim la
importanta actului cstoriei pentru viitorii soti, dar si pentru societate, si la faptul c o conditie de fond
esential si general la ncheierea cstoriei este comunicarea reciproc a strii snttii de ctre viitorii
soti, conditie care nu se poate efectiv realiza dect dac acestia vor cunoaste adevrata stare a snttii
fiecruia dintre ei nu din spusele lor, ci dintr-o surs autorizat, care este medicul n cauz.
Veaceslav Pnzari 4 382
viitorii soti si de delegatul de stare civil. La declaratie se mai anexeaz
certificatele de nastere si actele de identitate ale viitorilor soti si, dup caz, dovezile
privind desfacerea sau ncetarea cstoriei, precum si decizia privind reducerea
vrstei matrimoniale, n conditiile art. 14 din Cod.fam.
8

2. FORMALITILE CONCOMITENTE NCHEIERII ACTULUI JURIDIC
AL CSTORIEI. PROCEDURA NCHEIERII CSTORIEI
Potrivit dispozitiilor art. 12 din Cod.fam., ncheierea cstoriei are loc dup
expirarea unui termen de cel putin o lun, dup ce persoanele care doresc s se
cstoreasc au depus la organul de stare civil cererea de cstorie. n
conformitate cu art. 35, alin.1 al Legii privind actele de stare civil, ncheierea
cstoriei se face n termen de o lun de la data depunerii declaratiei de cstorie.
Din analiza acestor dispozitii legale vedem c ntre ele exist o neconcordant, care
rezult din faptul c, potrivit Codului familiei, termenul care trebuie s treac din
momentul depunerii declaratiei de cstorie pn n momentul ncheierii acesteia nu
trebuie s fie mai mic de o lun, cu unele exceptii, iar potrivit Legii privind actele de
stare civil, ncheierea cstoriei trebuie fcut nuntrul acestui termen de o lun. n
practic, cstoriile se ncheie dup expirarea termenului de o lun din momentul
depunerii declaratiei de cstorie, termen care este stabilit pentru a verifica seriozitatea
intentiei viitorilor soti de a se cstori si ofer posibilitate persoanelor interesate s
declare impedimentele la cstorie existente ntre declaranti
9
.
n unele cazuri, dac exist motive ntemeiate, la rugmintea persoanelor care
doresc s se cstoreasc, acest termen poate fi redus de ctre seful oficiului de stare
civil
10
. Astfel, n cazul constatrii unei situatii exceptionale (pericol pentru viat,
graviditate, nasterea copilului etc.), cstoria poate fi ncheiat n ziua depunerii
declaratiei. De asemenea, n anumite situatii, seful oficiului de stare civil poate
prelungi termenul de o lun, dar acesta nu poate fi mai mare de dou luni din
momentul depunerii declaratiei de cstorie
11
.

8
Art. 34 al Legii RM privind actele de stare civil.
9
H. M. Huennnnena, Ko++eumapu k ce+euo+y Kooekcy Poccucko 4eoepauu, 2-e
nsanne, Mocxna, Hs. Hopma, 2002, cr. 6263.
10
Legislatia Romniei, art. 29 din Legea nr. 119 din 1996 prevede: Cstoria se ncheie n
10 zile n care se cuprind data cnd s-a fcut declaratia de cstorie si ziua ncheierii cstoriei.
Acest termen d posibilitate viitorilor soti s reflecteze asupra actului pe care-l vor ncheia si d
posibilitate persoanelor interesate s fac opunerile la cstorie, dac aceasta se doreste a fi ncheiat
cu nerespectarea conditiilor de fond prevzute de lege. Dac exist unele situatii exceptionale (viitorul
sot urmeaz a pleca la studii sau n misiune n strintate n intervalul celor 10 zile), se poate acorda o
dispens de termen, cstoria fiind ncheiat nuntrul termenului de 10 zile.
11
Legiuitorul moldovean nu stabileste expres care sunt cauzele ce ar determina prelungirea
acestui termen de ctre delegatul de stare civil, dar se consider c asemenea situatii sunt, de
exemplu: aflarea unuia dintre viitorii soti la tratament ntr-o institutie medical ca urmare a unei boli
grave; necesitatea unei perioade de timp pentru verificarea existentei impedimentelor la cstorie ntre
viitorii soti etc.
5 Momentul ncheierii cstoriei n legislatia Republicii Moldova 383
La solicitarea viitorilor soti, organele de nregistrare a actelor de stare civil
asigur atmosfera festiv, fastuoas, solemn la nregistrrii cstoriei.
2.1. LOCUL NCHEIERII CSTORIEI
Potrivit art. 32 al Legii privind actele de stare civil, ncheierea cstoriei se face
la organele de nregistrare a actelor de stare civil de la domiciliul uneia dintre
persoanele care ncheie cstoria sau al printilor lor. Prin aceste dispozitii legale,
credem c se stabilesc att localitatea unde se va ncheia cstoria la domiciliul uneia
din persoanele care ncheie cstoria sau al printilor lor, ct si locul ncheierii
efective a acesteia, adic la organele de nregistrare a actelor de stare civil,
prezumndu-se, dup prerea noastr, sediul acestora.
Potrivit dispozitiilor art. 32, alin. 2 din Legea sus mentionat, Cstoria se
poate ncheia n afara sediului organului de stare civil (acas, la spital etc.) dac,
din motive temeinice, unul dintre viitorii soti se afl n imposibilitate de a se
prezenta personal la organul de stare civil. Locul unde s-a ncheiat cstoria (cu
adresa concret), precum si motivele se vor indica n actul de cstorie la rubrica
Mentiuni.
2.2. MOMENTUL NCHEIERII CSTORIEI
12

La expirarea termenului, n ziua fixat, delegatul de stare civil procedeaz n
felul urmtor: a) identific viitorii soti; b) constat c sunt ndeplinite conditiile de
fond i c nu exist impedimente la cstorie; c) constat c nu exist opozitii la
cstorie; d) constat dac persoanele care se cstoresc i dau consimtmntul
reciproc de a ncheia cstoria; e) declar cstoria ncheiat n baza
consimtmntului viitorilor soti; f) n registrul actelor de cstorie se nscrie textul
actului de cstorie, care se semneaz de soti, de martori, dac sunt, i de cel ce
oficiaz ncheierea cstoriei
13
; g) face mentiuni n actele de identitate ale sotilor

12
Momentul ncheierii cstoriei este acela n care ofiterul de stare civil i declar pe viitorii
soti cstoriti. n legislatia mai multor tri momentul ncheierii cstoriei este identic cu cel din dreptul
romn, sunt ns si legislatii care prevd ca moment al ncheierii cstoriei s fie nregistrarea acesteia,
fie semnarea actului de cstorie (I. Albu, Dreptul familiei, Bucuresti, Edit. Didactic si Pedagogic,
1975, p. 78).
13
Potrivit art. 36 din Legea privind actele de stare civil: (1) n actul de cstorie se nscriu:
a) data ntocmirii actului si numrul de ordine al acestuia; b) denumirea organului de stare civil care
a nregistrat cstoria; c) numele de familie pn la si dup cstorie, prenumele, data si locul nasterii,
domiciliul fiecruia dintre soti; d) datele (numele si prenumele) privind printii viitorilor soti; e) date
privind ncetarea cstoriei precedente dac declarantii au fost cstoriti anterior; f) datele de
identificare ale actelor de identitate ale declarantilor; g) seria si numrul certificatului de cstorie
eliberat. (2) n actul de cstorie pot fi incluse, dup caz, si alte date privind declarantii.
Veaceslav Pnzari 6 384
despre ncheierea cstoriei i eventuala schimbare a numelui unuia sau a ambilor
soti; h) elibereaz sotilor certificatul de cstorie
14
.
n actele de identitate ale persoanelor care s-au cstorit se fac mentiuni cu
privire la ncheierea cstoriei, indicndu-se numele de familie, prenumele si anul
nasterii celuilalt sot, numrul actului de cstorie si locul nregistrrii cstoriei, n
conditiile art. 38 al Legii privind actele de stare civil.
Din cele mentionate pn acum, rezult c momentul ncheierii cstoriei este
cel n care viitorii soti si dau consimtmntul la cstorie, iar delegatul de stare
civil constat existenta acestuia si i declar cstoriti, si nu ziua sau momentul
nregistrrii cstoriei. nregistrarea cstoriei nu reprezint un element constitutiv
al acesteia si deci nu este o conditie de valabilitate, ci o cerint pentru dovedirea ei,
astfel nct momentul ncheierii cstoriei este acela n care sotii si dau
consimtmntul si nu acela n care aceasta se nregistreaz
15
.
Specialistii n domeniu din Romnia sustin acest punct de vedere,
argumentndu-l n felul urmtor: Dac o cstorie nu a fost nregistrat, deoarece
ntocmirea actului de cstorie n registrul de stare civil a fost omis, cstoria nu
este din aceast cauz nul, existnd posibilitatea ntocmirii ulterioare a actului de
cstorie.
16
Tot n acest sens, instantele judectoresti din Romnia au decis c
nesemnarea actului de cstorie nu poate atrage nulitatea ei, deoarece actul dat
constituie numai o cerint de prob, iar nu de validitate a cstoriei
17
.
Autorii rusi n aceast materie sustin c drepturile si obligatiile sotilor apar
din momentul nregistrrii actului cstoriei la organele de stare civil
18
, desi art.
10, punctul 2 din Codul familiei al Federatiei Ruse prevede, ca de altfel si Codul
familiei al Republicii Moldova n alin. 2 al art. 9, c drepturile i obligatiile
sotilor apar din ziua nregistrrii actului cstoriei la organele de stare civil.
Desi, potrivit opiniei acestora, cstoria se consider ncheiat din momentul
nregistrrii ei n forma si conditiile prevzute de lege
19
, opinie care poate fi
acceptat, legislatia stabileste c o cstorie se consider ncheiat din ziua
nregistrrii ei, astfel, considerm c nu trebuie pus un semn de identitate ntre
momentul nregistrrii actului cstoriei si ziua nregistrrii acestuia. Acesti
autori si argumenteaz pozitia prin aceea c relatiile de familie apar dintr-un act
juridic acordul prtilor, care trebuie nregistrat la organele de stare civil.

14
Continutul certificatului de cstorie este prevzut de art. 37 din legea sus mentionat, dup
cum urmeaz: n certificatul de cstorie se nscriu: a) numele de familie pn la si dup cstorie,
prenumele, data si locul nasterii fiecruia dintre soti; b) data nregistrrii cstoriei si numrul actului
ntocmit; c) denumirea organului de stare civil care a nregistrat cstoria; d) data eliberrii
certificatului de cstorie; e) denumirea organului care a eliberat certificatul.
15
Al. Bacaci s.a., op.cit., p. 32.
16
A se vedea: I. P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Bucuresti, Edit. ALL, 1996, p. 36;
17
Apud Al. Bacaci s.a., op. cit., p. 36.
18
A se vedea H. M. Huennnnena, op. cit., p. 58.
19
M. B. Anroxontcxax, Cemeuoe npaeo, Mocxna, Hs. Rpncr, 1996, cr. 118; A. M.
Heuaena, Cemeuoe npaeo, xypc nexnn, Mocxna, Hs. Rpncr, 1998, cr. 99102.
7 Momentul ncheierii cstoriei n legislatia Republicii Moldova 385
nregistrarea consimtmntului n forma prevzut de lege intr n continutul
acestui act juridic si nu este unul independent. Pozitia autorilor citati mai este
argumentat si prin faptul c legiuitorul din Rusia, instituind obligativitatea
nregistrrii unor anumite categorii de acte juridice ale cror efecte apar doar ca
urmare a nregistrrii ncheierii acestora n forma expres prevzut de lege, include
n categoria lor si actul juridic al cstoriei. De aici, art. 10, punctul 2 din Codul
familiei al Federatiei Ruse instituie regula potrivit creia drepturile si obligatiile
sotilor apar din ziua nregistrrii actului cstoriei n registrele strii civile, cu toate
c autorii sustin c acestea apar, dup cum am mentionat anterior, din momentul
nregistrrii actului dat. Deci, n ceea ce priveste momentul ncheierii cstoriei,
legislatia Federatiei Ruse prevede c acesta coincide cu ziua nregistrrii actului
dat, cu toate c mare parte a doctrinei ruse l consider ca fiind acela al nregistrrii
actului juridic n cauz n registrele strii civile.
Sustinem partial acest punct de vedere deoarece, n primul rnd, considerm
c nu trebuie pus un semn de identitate ntre momentul nregistrrii actului
cstoriei si ziua nregistrrii acestuia, greseal care, n opinia noastr, se
comite att de ctre legiuitorul din Rusia, ct si de ctre cel din Moldova, iar n al
doilea rnd sustinem c la fel ca si n cazul celorlalte acte juridice, si n cazul
actului juridic al cstoriei determinant este vointa juridic a prtilor, acordul de
voint al lor ndreptat spre a da nastere unei situatii juridice noi, raporturi care sunt
urmate de anumite efecte juridice; ca atare, considerm c momentul cnd viitorii
soti si dau consimtmntul la ncheierea cstoriei n fata delegatului de stare
civil si acesta constat existenta lui declarndu-i sot si sotie este cel al ncheierii
cstoriei.
Din cele mentionate anterior, rezult c delegatul de stare civil la ncheierea
cstoriei constat mai nti existenta consimtmntului viitorilor soti de a ncheia
cstoria si numai apoi face notificarea existentei acestuia n actul de cstorie,
urmnd s completeze n registrul de stare civil textul actului si s elibereze sotilor
certificatul de cstorie.
Avnd n vedere consecutivitatea tuturor actiunilor viitorilor soti pn la
ncheierea cstoriei si ale delegatului de stare civil n timpul oficierii nregistrrii
acesteia, constatm c persoanele care doresc s se cstoreasc depun o declaratie
n care si exprim dorinta de a se cstori, iar apoi, n ziua nregistrrii cstoriei,
prin rspunsul afirmativ la ntrebarea delegatului strii civile dac doresc s se
cstoreasc, consimt la ncheierea actului juridic dat. Practic, acesta este
momentul ncheierii cstoriei, adic momentul cnd se ntlnesc acordurile de
voint ale prtilor actului juridic dat, formndu-se consimtmntul. Ceea ce
urmeaz, adic nregistrarea n registrele strii civile a acestui consimtmnt, este,
n opinia noastr, o subliniere solemn a importantei acestei manifestri de voint
ce d nastere unei situatii noi pentru tinerii cstoriti, care din acest moment vor
avea o nou stare civil, un nou statut social.
Veaceslav Pnzari 8 386
Desigur, efectele cstoriei nu se vor putea produce dect dup ncheierea n
forma solemn, cerut de lege, a actului cstoriei, dup cum prevede si art. 9, alin.
2, Cod.fam. ns, chiar dac legislatia Republicii Moldova apreciaz momentul
ncheierii cstoriei ca fiind ziua nregistrrii actului dat, acesta, dup cum am
argumentat mai sus, la momentul nregistrrii este deja ncheiat, deoarece
determinante la ncheierea actelor juridice sunt vointa juridic si consimtmntul ca
parte a acestei vointe
20
, care este deja dat de ctre cei ce se cstoresc la momentul
nregistrrii cstoriei n actele strii civile. Supunem criticii formularea:
drepturile i obligatiile juridice ale sotilor iau natere din ziua nregistrrii
cstoriei, iar asta din mai multe considerente. Astfel, potrivit Dictionarului
explicativ (DEX) al limbii romne, prin substantivul zi putem ntelege: un
interval de timp cuprins ntre rsritul i apusul Soarelui; timpul ct Soarele
rmne deasupra orizontului; interval de timp de 24 de ore, corespunztor unei
rotatii a Pmntului n jurul axei sale.
21
Dac se are n vedere unul din aceste
sensuri, trebuie s remarcm c organele de stare civil nu au programul de lucru
nici de la rsritul i pn la apusul Soarelui, nici ct Soarele rmne
deasupra orizontului si, n niciun caz, timp de 24 de ore. Astfel, considerm c
legiuitorul moldovean trebuia s indice mai exact care este totusi momentul din
care sotii dobndesc drepturile si obligatiile unor persoane cstorite, pentru a evita
interpretrile dubioase ale continutului articolului dat (s.n. V.P.).
n concluzie, considerm c art. 9, alin. 2, Cod.fam. al Republicii Moldova ar
putea avea urmtorul continut: Drepturile si obligatiile juridice ale sotilor iau
nastere din momentul cnd delegatul de stare civil care oficiaz ncheierea cstoriei
constat ndeplinirea conditiilor cerute de lege pentru validitatea acesteia si-i declar
sot si sotie.

20
Tr. Ionascu, E. Barasch, Teoria i practica litigiilor precontractuale, Bucuresti, Edit.
Academiei, 1962, p. 263.
21
Academia Romn Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dictionarul explicativ al limbii
romne, editia a 4-a, Bucuresti, Edit. Univers Enciclopedic, 1998, p. 1187.