Austria

Republik sterreich
Republica Austria
Drapel Stem
Imn naional: Land der Berge, Land am Strome
apital !iena "#ien$
%&'()* + (,')(* -
.ra/ principal !iena
Limba o0icial 1erman
Sistem politic Republic 2ederal
3 4re/edinte 5ein6 2ischer
3 ancelar #erner 2a7mann
Independen (8(8
Supra0a
3 9otal
&:;&<( km= km= "Locul
(()$
3 Apa ">$ +egli?abil
4opulaie
3 &;(@A;&:@ loc; "Locul &,$
3 Densitate 8<Bkm= loc;Bkm=
4IB
3 9otal C),< Diliarde ESD "Locul
:@F$
3 4er capita C:);8,) ESD
Doned -ER."inainte de
(888:siling austriac$
2us orar E9 G (
Domeniu Internet ;at
4re0iH tele0onic GG%:
Austria /(german: sterreich, oficial Republica Austria (german: Republik sterreich), este o
ar fr ieire la mare cu aproximati !"# milioane $e oameni situata %n &uropa 'entral" (e
%necinea) cu *ermania i Republica 'eh %n nor$, (loacia i +ngaria la est, (loenia i ,talia %n
su$, i &leia i -iechtenstein la est" .eritoriul Austriei are !#,!/0 kilometri ptrai (#0,#!# s1 mi), i
este influenat $e o clim temperat2aplina " .erenul $in Austria este unul muntos $in cau)a pre)enei
Alpilor3 numai #04 $in teritoriul rii este sub 566 $e metri (7896 m), iar cel mai %nalt punct este $e
#/:/ metri (70,95/ ft)" ;a<oritatea populaiei orbete limba german , care $e asemenea este limba
oficial a rii" Alte limbi oficiale sunt croat, maghiar i sloen" =riginile Austriei $atea)a $in timpul
,mperiului Roman c>n$ un regat celtic a fost cucerit $e romani %n sec"75 %"?r", iar mai t>r)iu @oricum a
$eenit , o proincie roman, la mi<locul secolului ," An /!! AB, regele francilor 'harlemagne a cucerit
)ona, si a intro$us crestinismul" (ub $inastia nati ?absburgic, Austria a $eenit una $in marile puteri
ale &uropei"
An 7!8/, ,mperiul Austriac a fost regrupat %n Austro2+ngaria" ,mperiului austro2ungar sa prbuit,
%n 7:7!, cu sf>ritul primului r)boi mon$ial" Bupa stabilirea Crimei Republici %n 7:7:, Austria a fost
anexat %n *ermania ;are $e regimul na)ist, %n Anschluss aa2numita %n 7:#!" Acest lucru a $urat
p>n la sf>ritul celui $e2al $oilea r)boi mon$ial, %n 7:95, $up care Austria a fost ocupata $e ctre
aliai" An 7:55, .ratatul austriac restabileste Austria ca stat sueran" An acelai an, Carlamentul austriac
a creat Beclaraia $e neutralitate, care a $eclarat c ara ar $eeni permanent neutru" Ast)i, Austria
este o $emocraie parlamentar repre)entati cuprin)>n$ nou state fe$erale" Diena cu o populaie
$e peste 7"8 milioane este cel mai mare oras $in Austria fiin$ toto$ata capitala acesteia" Austria este
una $intre cele mai bogate tari $in lume, cu un C,E nominal pe cap $e locuitor $e 9#"5/6 $olari" Fara
are un stan$ar$ $e trai foarte $e)oltat , iar %n 066! a fost clasata pe locul 79 %n lume pentru ,n$icele
Be)oltrii +mane"
Austria este membru al =rgani)aiei @aiunilor +nite $in anul 7:55" A a$erat la +niunea
&uropean %n 7::5" A semnat Acor$ul (chengen %n 7::5 i a a$optat mone$a european, euro, %n
anul 7:::"
Antichitate i Evul Mediu
-ocuit %n Antichitate, teritoriul centru2european care este acum Austria a fost ocupat %n timpuri
pre2romane $e mai multe triburi celtice" Regatul celtic $e la @oricum a fost cucerit $e ,mperiu l Roman ,
i transformat %n proincie imperial" Bup c$erea ,mperiului Roman $e Apus, )ona a fost ina$at
$e baare)i, slai i aari
G0H
" .ribul sla al carantanienilor a migrat spre munii Alpi, %nfiin>n$
'arantania, care ocupa o mare parte $in estul i centrul Austriei $e ast)i"
'arol cel ;are a cucerit aceast )on %n anul /!!, %ncura<>n$ coloni)area ei i intro$uc>n$
cretinismul" 'a parte $in Irancia =riental, )onele $e ba) care compun ast)i Austria au fost oferite
casei $e Eabenberg" Jona a fost numit Marchia Orientalis i oferit lui -eopol $ $e Eabenberg %n :/8"
Crimul $ocument care atest numele %n german al Austriei $atea) $in anul ::8, el fiin$ scris %n
forma Ostarrchi
G#H
" An 7758, Privilegium Minusa conferit Austriei statutul $e $ucat" An 77:0, familia
Eabenberg a primit i Bucatul (tKriei" =$at cu moartea lui Irie$rich al ,,2lea %n 7098, $inastia
Eabenberg a $isprut " Brept re)ultat, =takar al ,,2lea al Eoemiei a preluat controlul asupra $ucatelor
Austriei, (tKriei i 'arinthiei" Bomnia sa a luat a sf>rit $up ce a fost %nfr>nt la BLrnkrut, $e
ctre Ru$olf , al *ermaniei (70/!) "
Crin urmare, p>n la sf>ritul primului r)boi mon$ial, istoria Austriei se confun$ %n mare parte
cu cea a $inastiei sale con$uctoare, $inastia ?absburgilor"
Austria n Rzboaiele Napoleoniene
Bup ictoria $e la Austerlit), @apoleon $esfiinea), %n 7!68, (f>ntul ,mperiu Roman" Binastia $e
?absburg promite o rean, $ar, pentru moment, Austria este scoas $in r)boi" Ampratul Iran) al
,,2lea al (f>ntului ,mperiului Roman %i luase titlul $e Iran) , al Austriei %n anul 7!69
G76H
"
Bin 7!6/ apelurile secrete anglo2ruse ca ,mperiul Austriac s intre %n r)boi $ein presante"
?absburgii $ %n acestea o ans $e a2i sala prestigiul" (igur $e a<utorul coaliiei, imperiul intr,
%n 7!6:, %n r)boi" 'u toate acestea, lucrurile aeau s se complice" *eneral excepional, @apoleon %i
a$uce la respect pe ?absburgi i, printr2o serie $e ictorii fulgertoare, 'oaliia este )$robit"
Beenit cancelar al Austriei, ultraconseratorul Mlemens ;etternich %ncearc s re%nie coaliia" Abil
$iplomat, precum @apoleon era un mare general, ;etternich, care fusese ambasa$or la Caris, %i
$$ea seama $e greelile stupi$e pe care le comiseser puterile antinapoleoniene %n prece$entele lor
campanii %mpotria Iranei" .oto$at, ;etternich tia c %n$emnurile Angliei $e a continua r)boiul %n
momentul respecti erau orbe %n >nt" An consecin, noul cancelar a reorgani)at structura imperiului
i a uneltit inteligent %n e$erea gsirii unei oca)ii faorabile pentru a2l %nfr>nge pe generalul france),
care se intitulase %mprat i umilea casele $omnitoare ale &uropei (Romanoii, ?absburgii, Eourbonii,
?ohen)ollernii)"
Crimul moment faorabil alorificat $e ;etternich a fost atacarea Rusiei $e ctre @apoleon, %n 7!70,
sub pretextul c arul Alexan$ru nu respecta Eloca$a 'ontinental instituit $e @apoleon i era ostil
proiectelor france)e" = armat $e 866"666 $e france)i a cucerit ;oscoa, $ar a pier$ut posibilitatea
$e a $istruge armata rus la Eoro$ino" Apropierea iernii l2a obligat pe @apoleon s or$one retragerea 2
care, $in cau)a asprei ierni ruseti i a hruielilor ne%ntrerupte ale armatei ariste, s2a transformat %n
$e)astru, astfel c $in ;area Armat abia reo #6"666 $e oameni au reuit s treac r>ul Eere)ina"
Crofit>n$ $e oca)ie, membrii coaliiei antinapoleoniene atac Irana" Austria rm>ne, %ns, %n
expectati, ;etternich neoin$ s repete echile greeli" -a fel ca armata france), i cea rus era
$ecimat $e frig i boli, astfel c @apoleon reuete, cu o armat recrutat %n prip, s obin $ou
ictorii asupra prusacilor i ruilor, la -ut)en i Eaut)en"
Bupa aceast nereuit, Aliaii sunt consternai i cer Austriei s %ntre %n r)boi" 'alcul>n$u2i
ansele, ;etternich propune o me$iere pe care, iniial, @apoleon, pentru a c>tiga timp, o accept,
$ar, ulterior, refu) cererile exagerate ale cancelarului austriac" Colitica lui ;etternich triumf, iar
Austria intr %n r)boi alturi $e Anglia, Crusia i Rusia" Bei, la Bres$a, armata austriac a lui
(chNart)enberg este btut i pus pe fug $e france)i, ;etternich nu $isper, intuin$ c Irana e la
captul puterilor: %n btlia $e la -eip)ig (7827: oct" 7!7#), forele celei $e2a D,2a coaliii %nfr>ng
armata france), Carisul este capturat, iar @apoleon exilat %n insula &lba (aprili e 7!79)" Bup
%nfr>ngerea $efiniti $e la Oaterloo (7! iunie 7!75), @apoleon este $eportat $e engle)i pe insula (f"
&lena" Austria recapt .irolul, Balmaia i *aliia"
;etternich %nfiinea) apoi (f>nta Alian (Rusia, Crusia, Austria, Anglia, Irana), iar la 'ongresul $e
la Diena, Austria este recunoscut ca o putere european" An ,mperiul ?absburgilor, Mlemens
;etternich, fostul ambasa$or, $eenit cancelar, con$ucea politica intern i extern" Austria a $eenit
o monarhie absolut cu puteri $epline" Aceasta a prooca nemulumirea ranilor, a clasei
muncitoare i a burghe)iei" (f>nta Alian susinea monarhiile absolutiste" An ,mperiul Rus %ns au loc
reolte reprimate cu cru)ime, (pania %i pier$e toate coloniile $in America %n afar $e (an 'arlos,
,mperiul =toman este $e)membrat" ;onarhiile (fintei Aliane se gseau %ntr2un echilibru precar"
Austria ca parte a dublei monarhii Austro-Ungaria
Austria a $eenit parte $in $ubla2monarhie Austro2+ngaria %n 7!8/
G77H
"
An 7!/7 regele Crusiei Oihelm al ,,2lea %ninge pe france)i, alung pe @apoleon al ,,,2lea i este
proclamat $e ctre =tto on Eismarck sueran al ,mperiului *erman reunificat" Astfel, la graniele
Austriei aprea o nou putere sueran" An cur>n$ o nou $ram )gu$uie imperiul Austro2+ngar"
Crinul motenitor al tronului, Ru$olf, este gsit mort la ;aKerling" ;ama sa &lisabeta fcea parte $in
ilustra familie baare)" Ru$olf se certa a$esea cu Iran) Poseph, tatl su" Ampratul Austriei a
hotr>t s2l cumineasc cstorin$u2l cu prinesa Qtefania a Eelgiei" Bar Ru$olf s2a %n$rgostit %n
tain $e o t>nr, ;aria Detsera" Ampratul Iran) Poseph a aflat i l2a silit pe arhi$uce s se $espart
$e ea" Ru$olf n2a suportat g>n$ul $e a o prsi pe ;aria i s2a sinucis %mpreun cu ea %n castelul $e
>ntoare $e la ;aKerling" &ste $esemnat motenitor al tronului arhi$ucele Iran) Ier$inan$"
An 7!/! are loc un nou eeniment" Rusia i Rom>nia $eclar r)boi ,mperiului =toman" Eulgaria este
eliberat i $eine stat in$epen$ent (cne)atul Eulgaria)" = mare armat ruseasc este %nsrcinat s
cucerasc 'onstantinopolul $ar turcii speriai, semnea) pacea la (an (tefano prin care Eulgaria i
Rom>nia ieeau $e sub controlul lor" Austro2+ngaria nu pier$e prile<ul i ocup cu armatele ei Eosnia
i ?eregoina" Crin tratatul $e la (an (tefano ?absburgii ineau $oar sub ocupaie proincia, ei nu o
anexau" Iran) Poseph, sub presiunea marilor puteri, se a consola cu faptul c a %ntreprin$e
anexiunea mai t>r)iu (7:76)"
Bar gri<ile %mpratului nu se opreau %n Ealcani" @oul motenitor al tronului, arhi$ucele Iran) Ier$inan$
on ?absburg2&ste, clc>n$ pe urmele lui Ru$olf, refu)ase s se %nsoare cu o repre)entant a
nobilimii, hotr>se s se cstoreasc cu o $oamn $e curte a arhi$ucelui Ier$inan$
$in Eratislaa (Cresburg), ceha (ofia $e 'hotko" Austriecii nu recunoscuser nicio$at originea
nobiliar a echilor coni $e 'hotko $eoarece $ualismul austro2ungar recunotea $oar pe maghiari i
austrieci ca popoare priilegiate %n imperiu" Iran) Poseph a rut iniial s2l refu)e pe arhi$uce, $ar
acesta nu a ce$at, chiar a anunat c renun la priilegiile unui tron $oar ca s se %nsoare cu (ofia"
Iran) Poseph, btr>n i plictisit, accept cstoria lui Iran) Ier$inan$ i a (ofiei cu con$iia ca ea s
fie o cstorie morganatic" Iiii lor nu se or putea urca pe tronul ?absburgic, nu or purta niciun fel
$e titlu i or purta numele $e familie al mamei" Iran) Ier$inan$ a acceptat con$iiile, cstoria a>n$
loc %n7:66" (ingura reacie a %mpratului a fost un mesa< sec prin care o anuna pe (ofia c a primit
titlul $e $uces $e ?ohenberg" Ce msur ce aceste eenimente se $esfurau %n tcere, sosea la
Diena estea asasinrii %mprtesei &lisabeta" Antr2o noapte, %n timp ce se grbea s prin$ un apor,
a fost %n<unghiat $e -uigi -uchenni, un reoluionar" = or mai t>r)iu, %mprteasa &lisabeta %nceta
$in ia" ,nformat $e contele Car $e moartea soiei sale, Iran) Poseph a reacionat %n mo$ul su sec
i in$iferent" A trecut rapi$ la re)olarea unor probleme $e stat"
Anceputul secolului al RR2lea a %nsemnat pentru Austro2+ngaria o perioa$ $e schimbri profun$e"
Copoarele supuse %ncepeau s manifeste ten$ine $e in$epen$en %nbuite repe$e $e represiunea
austro2ungar" An7:76, Eosnia i ?eregoina, care erau ocupate $e armata austro2ungar %nc
$in 7!/!, au fost anexate $e imperiu" Acest lucru a proocat un al $e nemulumiri %n (erbia i %n
Ealcani" Iran) Poseph era %ns $e neclintit" &l a organi)at %n 7:79 nite manere militare %n Eosnia i
?eregoina" Beoarece ere prea btr>n ca s mai participe la aceste manere, Iran) Poseph l2a
$esemnat pe motenitorul tronului, arhi$ucele Iran) Ier$inan$, s le con$uc" Iran) Ier$inan$ a
plecat ime$iat la (ara<eo alturi $e soia lui, (ofia" Acolo, pe str)ile oraului, la 0! iunie 7:79, Iran)
Ier$inan$ a fost ucis %mpreun cu (ofia $e ctre un naionalist s>rb, *arilo Crincip
G70H
" An acel
moment situaia a $eenit explo)i" .ensiunile $intre (erbia i Austro2+ngaria s2au accentuat" An
&uropa se formaser %nainte $e 7:79 $ou blocuri: cel al Cuterilor centrale (*ermania i Austro2
+ngaria la care or mai a$era .urcia, Eulgaria) i cel al Antantei (,mperiul Eritanic, Irana i Rusia la
care or mai a$era ,talia, Rom>nia, ("+"A")" Aceste $ou blocuri $eineau fiecare o influen ma<or
asupra &uropei i se $umneau $in motie politice i economice" An 0! iulie 7:79, Austro2+ngaria
$eclar r)boi (erbiei" Rusia spri<in (erbia i $eclar r)boi Austriei" *ermania, ca aliat al Austriei
$eclar r)boi Rusiei i Iranei" Eelgiei %i este iolat neutralitatea $e ctre puterile centrale i %n
replic, ;area Eritanie intr i ea %n r)boi $e partea Antantei" An noiembrie ,mperiul =toman intr i el
%n conflict $e partea Cuterilor centrale, iar *recia se altur Antantei"
Politica
Qeful statului este pree$intele, care este ales la fiecare 8 ani prin otul poporului" Cree$intele
$esemnea) cancelarul, %n mo$ normal li$erul celui mai mare parti$ $in parlament $in urma alegerilor"
Carlamentul austriac este format $in $ou camere, Bundesrat (consiliul fe$eral), ce consist %n 89 $e
repre)entani ai statelor, %n funcie $e populaie, i Nationalrat (consiliul naional), care are 7!# membri
alei prin ot $irect"
Bup trei $eca$e $e ma<oritate social2$emocratic ((C), o coaliie $e $reapta a fost format %n 0666,
consist>n$ $in conseratorul Carti$ Copular (DC) i Carti$ul -ibertii (IC)" .otui, $up cea
turmentaie %n IC %n priina poliei i con$ucerii parti$ului, cancelarul fe$eral Oolfgang (chLssel
(DC) a anunat la : septembrie 0660 c alegerile generale or aea loc prematur, la sf>ritul lui
noiembrie"
An alegerile $e la 79 noiembrie 0660, DC a reali)at o ictorie rsuntaore (90,#4 $in oturi), pe c>n$
IC nu a %ntrunit $ec>t 76,74"
Carlamentul austriac (Nationalrat, 7!# locuri) a fi format $up cum urmea):
/: locuri DC (Carti$ul Copular Austriac) (90,#4 $in oturi)
8: locuri (C (Carti$ul (ocial2Bemocrat Austriac) (#8,574)
7! locuri IC (Carti$ul -ibertii Austriac) (76"74)
7/ locuri Bie *rLnen (Der)ii) (:"9/4)
-a 0! februarie 066#, coaliia $intre DC i IC a fost continuat, $in nou a>n$ pe Oolfgang
(chLssel (DC) $rept cancelar fe$eral" Dice2cancelarul su a fost ?erbert ?aupt (IC) p>n ce a fost
%nlocuit $e ?ubert *orbach (IC) la 06 octombrie 066#" Anainte $e aceasta au aut loc $iscuii $e
son$a< cu o lung $urat (SSondierungsgesprcheS) %ntre DC i alte parti$e ma<ore ca IC, (C i
Carti$ul Der$e"
anduri
= republic fe$eral, Austria, este $ii)at %n : Bundeslnder (-an$uri fe$erale)" Acestea sunt:
Eurgenlan$
'arintia (Krnten)
Austria ,nferioar (Niedersterreich)
(al)burg
(teiermark
.irol
Austria (uperioar (Obersterreich)
Diena (Wien)
Dorarlberg
!eogra"ie
Iiin$ situate %n Alpi, estul i su$ul Austriei sunt renumite ca o $estinaie a sporturilor $e iarn" 'el mai
%nalt munte este *rossglockner, cu #"/:! m" @or$ul i estul rii sunt formate mai ales $in terenuri
$eluroase" 'limatul este temperat, cu ierni reci i eri rcoroase"
Crincipalele orae sunt capitala Diena situat pe Bunre, apoi (al)burg, ,nnsbruck, *ra) i -in)"
Economie
.ara cu o economie $e)oltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa a C@E
in ultima reme (cu peste /6 ml$ T numai in perioa$a 7:!/27::9)"
,n$ustria prelucratoare (concentrea)a cca 7/# $in populatia actia si contribuie cu pon$ere apropiata la
C,E si peste U la export) este foarte $iersificata (si$erurgia, constructoare $e masini, chimica,
sticlarie si portelan, textila, instrumente mu)icale) si $e inalta pro$uctiitate, principalele centre
in$ustriale fiin$: Diena, -in), *ra), Mlagenfurt, (teKr" Cro$uctia $e energie electrica este $ominata $e
hi$roenergie, care asigura peste 0/# $in pro$uctiitate" Ioarte $inamice sunt in$ustriile: electronica
(Dillach, Diena), bunuri in$ustriale $e larg consum, autoehicule (Diena, (teKr, *ra)), chimica si
petrochimica, alimentara (bere, in, )ahar), in$ustria usoara (pielarie2 Diena, *ra)), sticlarie (-in),
Diena, Ea$ ,sche, (teKr), instrumente mu)icale2 Diena fiin$ un renumit centru pentru piane"
@u $ispune $e resurse minime importante, cu exceptia sarii si magene)iului3 agricultura $e mare
ran$ament si puternic mecani)ata ($etine $oar 04 $in populatia actia $esi participa cu numai 74 la
C,E, asigura mai mult $e 9/5 $in necesarul intern $e pro$use alimentare)"
(e cresc in$eseobi porcine si boine si se cultia cereale (grau, or),porumb)"
+n rol important in economia Austriei il au comertul exterior (7/9 $in C,E) si turismul ($e regula intre 75
si 7/ ml$ T enituri anuale, respecti /2!4
$in C,E)"
#emogra"ie
Aproape )ece procente $in austrieci nu sunt $escen$eni $e austrieci, ci proin $in ri %ncon<urtoare,
%n special $in naiunile fostului bloc estic" ;ai mult $e 56"666 sloeni in$igeni locuiesc %n proinciile
austriece'arintia i (teiermark" &ste pre)ent i un grup mare $e imigrani pentru munc" -imba
oficial, germana, este orbit $e toat lumea3 $ialectul este similar cu acela orbit %n su$ul
*ermaniei"
&xist totui o limb stan$ar$ separat, germana austriac, care are mai multe $iferene fa $e
germana orbit %n )ilele noastre %n *ermania"
;ai mult $e trei sferturi $in austrieci sunt romano2catolici" &xist $e asemenea
comuniti protestante cu echi tra$iii, comuniti mo)aice i, $up cel $e2al $oilea r)boi mon$ial,
comuniti islamice"
Popula$ia Austriei la recensminte
@r"
'rt"
An @umar -ocuitori
7" 7!8: 9"9:/"!!6
0" 7!!6 9":8#"50!
#" 7!:6 5"97/"#86
9" 7:66 8"66#"!95
5" 7:76 8"89!"#76
8" 7:0# 8"5#9"/90
/" 7:#9 8"/86"699
!" 7:#: 8"850"58/
:" 7:57 8":##":65
76" 7:87 /"6/#"!6/
77" 7:/7 /"9:7"508
70" 7:!7 /"555"##!
7#" 7::7 /"/:5"/!8
79" 0667 !"6#0":08
%ultura
Austria a fost locul $e natere al mai multor compo)itori faimoi ca $e exemplu Oolfgang Ama$eus
;o)art, Pohann (trauss (r", Pohann (trauss Pr", Arnol$ (choenberg, Anton Oebern sau Alban
Eerg (ultimii trei au fcut parte $in faimoasa A Boua Qcoal Diene), e)i ;u)ica Austriei)" -a Diena
i2au compus principalele opere compo)itori renumii, precum -u$Nig an Eeethoen, Poseph
?aK$n "a" Ali austrieci renumii au fost fi)icienii -u$Nig Eolt)mann i &rNin (chrV$inger,
filo)ofii -u$Nig Oittgenstein i Murt *oe$el, psihoanalistul (igmun$ Ireu$, poetul Ceter Rosegger i
pictorul*usta Mlimt" ;ari <uriti precum Ru$olf on ,hering, ?ans Melsen "a" au fcut celebr coala
iene) $e $rept, %n special %n $omeniul $reptului public i $reptului internaional public" An $omeniul
economiei austrieci $e seam au fost Irie$rich on ?aKek, Marl Copper, i Poseph Alois (chumpeter"
Iiin$ situat %n Alpi, Austria a fost ara $e batin pentru mari schiori alpini, ca .oni (ailer, ?ermann
;aier, Annemarie ;oser2CrVll i Anita Oachter"
TURISMUL
VIENA
Actuala capitala a Austriei a $eenit rese$inta a ?absurgilor in 70/!, iar in 79#! si 7:7! a fost
rese$inta imperiala" &ste situata pe Bunare, la poalele masiului muntos Ca$urea Diene)a si
concentrea)a o cincime $in populatia tarii" Crin impresionanta po)itiei sale politice si geografice, Diena
a fost scena multor eenimente istorice europene: atacul si ase$iul turcilor $in 750: si 78!#, $omnia
imparatesei ;aria .eresa, 'ongresul $e la Diena (7!7927!75), ce a urmat infrangerii lui @apoleon,
con$us $e $iplomatul austriac ;etternich, $omnia imparatului Iran) Poseph (7!9!27:78)" 'onstituie al
treilea se$iu al organismelor =@+ $upa @eN Work si *enea"
Ringstrasse
2 Eulear$ul circular constituit pe ruinele echilor )i$uri ale cetatii
2 Irumoasa promena$a mai ales seara, can$ monumentele sunt iluminate : ;u)eul Austriac al Artei
Aplicate, marea gra$ina publica (tan$park si statuile marilor mu)icieni"
&o"burg
2 Calat imperial al ?absburgilor pana in 7:7!, ce pre)inta o <uxtapunere $e stiluri foarte $iferite
incepan$ $in secolul RD si pana in secolul RR"
2 ,nteriorul cuprin$e te)aurul imperial , apartamente imperiale, 'apela, (coala (paniola, ;u)eul
&tnografic, Eiblioteca @ationala colectia $e instrumente mu)icale"
'tephansdom
2 'ate$rala (fantul (tefan
2 Au o silueta ce nu seamana cu alte cate$rale, acoperisul multicolor si lacuit, iar faimosul (teffle,
turnul clopotnita, se inalta le 7#/m"
Mozart-(ohnung sau )igarohaus
2 'asa in care a locuit ;o)art intre 7/!9 si 7/!/ si un$e a fost compusa 2@unta lui Iigaro2"
*unsthistorisches Museum
2 ;u)eul $e Arte Irumoase
2 'uprin$e o asta colectie $e pictura flaman$a, olan$e)a si germana Oan &Kck, Eruegel cel Eatran,
Rubens, Buner, Runbran$it, italiana, spaniola si france)a (Rafael, Dela)1ue) sa)3 coectia $e antichitati
egiptene, grecesti sau romane3 sculpturi si obiecte $e arta"
+beres ,elvedere
2 A fost construita in 7/0# si cuprin$e galeria $e arta austriaca
Unteres ,elvedere
2 'onstruit in 7/78, a$aposteste ;u)eul $e Arta baroca si ;u)eul $e Arta me$ieala austriaca"
2 Centru romani, Calatul Eele$ere repre)inta o amintire istorie $ureroasa: aici a fost semnat la #6
august $ictatul prin care .ransilania $e @or$ a fost alipita +ngariei"
Palatul 'chonbrunn
2 A fost rese$inta $e ara a 'urtii $e ?absburg, la initiatia imparatului imparatului -eopol$ ,
2 &$ificiul a fost construit intre 78:5 si 7/66 si a fost mo$ificat sub ;aria .heresa, intre 7/9# si 7/9:"
2 Calatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria ;ariei Antoaneta, ;o)art,
se<ururile lui @apoleon intre 7!6527!6:, nasterea si moartea imparatului Iran) Poseph, ab$icarea lui
'arol , $e ?absburg la 77 no 7:7!"
Alte obiectie turistice
2 Calatul (tarhemberg
2 MinskK
2 (chNar)enberg
2 'asa (igmun$ Iren$
2 Carcul Crater
-nnsbruc.
2 'apitala a$ministratia a .irolului este unul $intre orasele ce ga)$uiesc Pocurile =limpice $e ,arna,
gratie po)itiei sale in Alpi si amena<arilor sportie" Bupa sec R,D can$ .irolul reine ?absburgilor,
cunoaste o $e)oltare stralucitoare, sub imparatul ;aximilian ," &ste un oras important si in epoca
;ariei .here)a si a succesorilor sai"
/echiul oras
2 ;aria .heresien (trasse: acesta stra$a ofera o perspectia $eosebita asupra muntelui @or$ketle
(0##9m)
2 ,n prim plan se afla Annasaule (coloana (f Anna)3 monument ri$icat in 7/68, care comemorea)a
apararea orasului $in timpul ra)boiului $in 7/6#"
!oldenes #achl
2 ;icul acoperis $e aur
2 'onstructie terminata in 7566, aan$ balustra$a primului eta< ornata in stilul mobilierelor remii"
2 'el $e2al $oilea eta< este fastuos $ecorat cu sculpturi
2 ,n interior se afla =lKmpia2 museum inchinat Pocurilor =limpice $e iarna $in 7:89 si 7:/8 $e la
,nnsbruck
&o"burg
2 Calatul, a carei fata$a galbena este inca$rata $e 0 turnuri, a fost construita $e ;aria .ere)a
2 ,n interior, Riensenstaal ((ala *igantilor), lunga $e #7,56m, este $ecorata cu portretelor ?absburgilor
&o".irche
2 Eiserica ce a$aposteste *robmal Maiser ;aximilian , (mausoleul imparatului ;aximilian ,)
2 Acest monument funerar , cel mai important al sculpturii renascentiste germane, este incon<urat $e
0! impresionante statui $e bron) sau cupru"
Alte obiectie
2 .iroler Dolkskunt2 museum (;u)eul $e arte si tra$itii populare $in .irol)
2 Iiroler -an$smuseum (mu)eul $in .irol)
2 .riumphforte (Arcul $e .riumf)
!RA0
2 'apitala (tKriei s2a $e)oltat pe malul raului ;ur, ,ntr2o regiune Poasa $elimitata la est $e ultimele
culmi ale Alpilor, iar in est si nor$ $e coline"
2 @umeroasele parcuri explica $enumirea $e oras gra$ina"
&autplatz
2 (ituat in centrul orasului este incon<urata $e case $in sec RD,,2 R,R, cu fata$e colorate
2 Aici se afla cea mai eche farmacie $in *ra) (75#5) in centrul pietei se gaseste Iantana Arhi$ucelui
Wohonn (7!/!)
0eughas
2 Arsenalul construit in 7890, la reme sa unul $intre cele mai mari $in lume
2 Au fost pastrate amena<arile originale
2 &xpun mai mult $e #0 666 arme $e toate tipurile, armuri, platose etc"
Mausoleul
2 'onstruit $e arhitecti italieni, in secolul RD,, in stil baroc3 a$aposteste numeroase morminte princiare"
Parcul 'chlossberg
2 Acces cu funicularul sau pe scari, pornin$ $in (chlosbergplat)2 este amena<at pe colina omonima,
care $omina orasa cu peste 706m"
2 Ce locul parcului a existat o fortareata $istrusa in timpului ase$iului france) $in 7!6:"
2 Bin echea fortificatie s2au pastrat pana asta)i +hrturnn (turnul orologiului) si *lockenturnn (.urnul
'lopotului), al carui clopot 2-isl2 cantareste 9,5 t"
-N0
2 'apitala Austriei (uperioare este construita pe cele $oua brate ale Bunarii" Be altfel, naigatia pe
Bunare, precum si in$ustria lemnului si a fierului au contribuit la $e)oltarea orasului ,n &ul ;e$iu"
&auptplatz
2 ;area Ciata a Crimariei, incon<urata $e monumente
2 ,n centru se inalta 'oloana .rinitatii, ri$icata in 7/0# pentru a reaminti ca orasul a scapat $e ciuma
(7/7#), $e incen$iul $in 7/70 si $e ina)ia turceasca (7/69)"
andhaus
2 Calat cla$it in sec RD, asta)i se$iu al guernului proincial" ,n curtea interioara, sapte figuri
repre)entan$ planetele reamintesc ca matematicianul si astronomul Mepler a pre$at intre 7870 si 7808
la colegiul proincial"
'chloss
2 'astelul, rese$inta a imparatului Ire$eric ,,,, a$aposteste =berosterreichisches ;useum (;u)eul
proincial al Austriei (uperioare)"
'A0,UR!
2 =rasul lui ;o)art, traersat $e raul (al)ach, a fost fon$at in sec D,, $e (f Rupert" =rasul este se$iu
al unei episcopii care a $eenit in secolele urmatoare un puternic arhiepiscop"
2 Crincipii (fantului ,mperiu2 Roman2 germanic, arhiepiscopii, care si2au exercitat puterea lor temporala
pana in ,talia, s2au imbogatit consi$erabil $atorita salinelor"
#omplatz
2 Acesta piata pre)inta o mare unitate arhitecturala" .rei portaluri fac legatura intre monumentele ce o
incon<oara: cate$rale si echi palate ecla)iastice"
2 ,n centrul pietii se inalta coloana Iecioarei ;aria (7//7)
#om 1%atedrala2
2 'onstruita intre 787927855 in stil baroc
2 ,n interior frapea)a amploarea, marmura, structurile si picturile"
2 'ripta a$aposte mormintele principilor arhiepiscopi
&ohensalzburg
2 Dechiul castel2 fort al principilor2 arhiepiscopi se inalta pe un bloc $olomitic, la aproximati 706m
$easupra orasului"
2 ,ncepan$ $in 76// a fost marit si reamena<at pana la sfarsitul sc RD"
2 ,n interiorul fortaretei se afla biserica (f *heorghe, aan$ $ecoratiuni $e marmura rosie"
2 Be pe terasa marelui bastion Muenburg se poate a$mira panorama echiului oras"
!etreidegasse
2 (tra$a ingusta comerciala si foarte animata, cu numeroase case care au ferestrele inca$rate $e
sculpturi si ornamente $in fier for<at"
2 -a nr : se afla ;o)arts *eburtshaus (casa in care s2a nascut ;o)art) un$e la et al ,,, lea se afla o
expo)itie cu obiecte care i2au apartinut (ioara, partituri,etc)"
Alter Mar.t
2 Ciata eche
2 ?ofapotheke, farmacie aan$ conserat aran<amentul original in stil rococo"
3udengasse
2 (tra$a foarte ingusta si pitoreasca $in echiul cartier ereiesc
Residenzplatz
2 Ciata incon<urata $e 'ate$rala, palatul Rese$intei se $e *lockenspiel, cu cele #5 $e clopote instalate
in 7/60
!radinile Mirabell
2 Amenan<ate in 78:6, plus un castel, reconstituit in sec R,R ce a$aposteste asta)i municipalitatea $in
(al)burg, ;armarsaale (sala $e marmura) are $ecoratiuni bogate"
Residenz
2 Calatul Rese$intei
2 Dechiul loc $e rese$inta al principiilor arhiepiscopi
)riedho" 't 'ebastian
2 'imitirul (t (ebastian
2 Aici se afla mormintele tatalui si sotiei lui ;o)art
Patrimoniu Mondial
Ce lista patrimoniului mon$ial +@&('= sunt incluse urmtoarele obiectie $in Austria:
'entrul istoric al oraului (al)burg (7::8)
Calatul i *r$inile (chVnbrunn $in Diena (7::8)
Ceisa<ul cultural ?allstatt2Bachstein $in proincia (al)kammergut (7::/)
-inia ferat $in (emmering (7::!)
'entrul echi istoric $in *ra) (7:::)
Ceisa<ul cultural $in Oachau (0666)
'entrul echi istoric $in Diena (0667)
Ceisa<ul cultural2natural $in )ona lacului @eusie$lersee (0667)
Eibliografie:
7)?oria '" ;atei3(iliu @egut3,on @icolae3 caterina Ra$u X Y&nciclope$ia statelor lumii,&$itia a D,,2
aZ,&$itura ;eronia,Eucuresti,0667
0) http:BBIII;escoala;roBgeogra0ieBaustria;html
:$ http:BBro;Iikipedia;orgBIikiB4oliticaJAustriei
%$ http:BBIII;harti;?urnaldeKacanta;roBhartaJaustria;php