Sunteți pe pagina 1din 4

Piatra Neam

Potentialul natural

Piatra Neam este un municipiu situat pe valea Bistriei n nord-estul Romniei. Oraul de
125.842 de locuitori n 1992, 104.914 locuitori n 2002
[1]
, este reedina judeului Neam. Din
punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeului dup municipiul Roman.
Oraul a cunoscut o dezvoltare economic remarcabil dup 2005, fiind declarat i reedina
Regiunii de dezvoltare nord-est.
Clima in municipiul Piatra Neamt este in general blanda, cu veri scurte dar placute si ierni
domoale. Din datele statistice se cunoaste ca temperatura maxima inregistrata pana acum a fost
de 38,6 gr. C iar minima a fost de -32 gr. C.
Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaza de la un an la altul. Astfel, au fost ani in
care media a fost de 7,5 gr. C, dar si ani in care media a fost de 9 gr. C. Cu toate acestea,
temperatura medie anuala este considerata de 8,4 gr. C.Municipiul Piatra Neamt fiind situat intr-
o minidepresiune, localitatea este adapostita de masele de aer rece si de gerurile din timpul iernii.
Relieful
Piatra Neamt este amplasat intr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, strajuit de
culmile Pietricica ( 590 m ) la sud-est, Cozla ( 679 m ) la nord, Cernegura ( 852 m ) la sud-vest,
Carloman ( 617 m ) la nord-vest si Batca Doamnei ( 462 m ) la sud-vest. Structura muntilor din
jur releva o agitata scurgere a erelor geologice pe aceste locuri. Cele mai vechi formatiuni sunt
sisturile negre de varsta cretacica, peste care se suprapun conglomeratele (calcare silicoase,
argile si gresii verzi) aparute in cretacic si eocen. Fragmentarea lantului muntos din jurul orasului
este rezulatatul actiunii unor factori tectonici si de eroziune care s-au manifestat in timp, cu
intensitate diferita. Au rezultat astfel vaile si culoarele care separa Pietricica de Cozla si
Cernegura si Cozla de Carloman, cel mai spectaculos fenomen fiind izolarea completa a inaltimii
Pietricica si aducerea ei in forma actuala. Formele negative de relief sunt reprezentate prin patru
vai diferite ca orientare si dimensiuni, dar cu un rol foarte important in delimitarea orasului si a
pricipalelor cartiere: Valea Bistritei, care strabate intreaga zona de la vest la est, avand sub 800m
latime numai in dreptul muntelui Pietrcica; Valea Borzogheanului, intre Cozla si Carloman si cea
a Cuiejdiului, orientata nord-sud, perpendiculara pe Valea Bistritei.


Relativ densa, reteaua hidrigrafica este orientata in functie de traseul raului Bistrita care
strabate orasul de la vest la est si colecteaza toate apele din zona. In Piatra Neamt, apele
curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai
pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean si Stirbosu, ultimele doua pe partea dreapta,
coborate din versantul nordic al Cernegurei, celelalte pe stanga. Lacurile de pe raza municipiului
Piatra Neamt sunt acumularea Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de
barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se
desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.
In anul 1882 s-au descoperit pe versantul sud-estic al Cozlei sase izvoare cu apa minerala
cloruro-sodica si sulfuroasa care, dupa analize facute in acelasi an de Petru Poni, erau
recomandate in tratamentul afectiunilor tubului digestiv, ficatului, splinei si aparatului circulator.
Amenajarile sumare si folosirea nerationala a acestor izvoare au dus in cele din urma la
colmatarea lor, existand totusi posibilitatea unor valorificari viitoare daca se vor considera
oportune unele investitii in acest sens.
Flora si fauna
Flora si fauna prezenta in imprejurimile orasului Piatra-Neamt este destul de bogata si
variata. In padurile din jur se intalnesc in general conifere (brad, molid si pin) si foioase (fag,
mesteacan, carpen, stejar, cires, mar, plop) dar si arbusti (corn, maces, alun etc.), alaturi de
numeroase specii de graminee, flori si plante caracteristice stepei. Versantul sudic al Cozlei este
acoperit de plantatii de pin si de molid, celelalte zone ale acestei inaltimi avand aspectul unui
adevarat mozaic arboricol din care nu lipseste fagul, carpenul, ciresul si chiar salcamul. Pe
Carloman predomina padurile de fagi si de stejar, iar o alta plantatie de pini se intinde pe Batca
Doamnei. Aproape toate speciile amintite pot fi intalnite pe Cernegura, muntele cu vegetatia cea
mai densa si variata, care contrasteaza cu Pietrcica, unde arbustii ocupa intreaga suprafata dintre
zonele de stanca nuda si palcurile de fag, mesteacan, carpen si pin.


Fauna acestei regiuni este variata, padurile intinse oferind conditii optime de dezvoltare si
reproducere pentru un mare numar de specii. Dintre vietuitoare pot fi amintite cele de talie mica
(veverita, bursucul, iepurele, soarecele, dihorul, nevastuica, vulpea), dar si, ce-i drept mai rar,
mistretul, caprioara, cerbul si ursul carpatin. Din avifauna autohtona, cele mai frecvente sunt:
cotofana, sticletele, pitigoiul, ciocanitoarea, gaita, cioara, cucuveaua, randunica, lastunul,
pupaza, ciocarlanul, scatiul etc. in apele Bistritei si Cuejdiului se intalnesc specii de pesti mici
(mreana, boistean, porcusor etc.), iar in lacul de acumulare de la Batca Doamnei - din ce in ce
mai rar - pastrav, clean, si stiuca.
Raurile

Sursele de alimentare ale apelor curgatoare din muntii Tarcau sunt superficiale, circa 70-80%
si subterane de 20-30%. Cursurile de apa care strabat regiunea sunt in exclusivitate autohtone.
Ele debuseaza in Bistrita si Bicaz, cele din jumatatea nordica a regiunii, si in Trotus, cele din
jumatatea sudica.

Bistrita, cel mai important dintre raurile zonei, izvoraste dintr-un circ glaciar situat la
aproximativ 1800 m, pe flancul nordic al masivului Inau-2279m-din muntii Rodnei.In cursul
superior primeste afluenti cu debite bogate, ca Lala, Tibaul si Carlibaba, apoi conflueaza cu ape
ca Dorna, Neagra Sarului, Neagra, Sabasa, Borca, care-I asigura la intrarea in lacul Izvorul
Muresului un debit mediu multianual de 38,5 mc/s.
Bicazul are obarsia in Lacu Rosu, la altitudinea de 970 m. Dupa ce iese din chei, primeste
apele Damucului, cu izvoarele sub Creasta Lupului-1322 m. Pana la confluenta cu Bistrita mai
primeste apele paraielor Ticos, Floarea, Secu-din muntii Tarcau si Bradu, Neagra-din munti.

Tarcaul are cel mai intins bazin hidrografic, de 394 kmp, are izvoarele la circa 1200 m
inaltime, in saua larga dintre varfurile Grindusu-1664 m si Balint-1269 m. Pe stanga are ca
afluenti pe Tarcuta, Bolovanis, Brates, Ata.

Trotusul, dupa ce izvoraste de pe flancul nord-vestic al muntilor Trotus-Oituz, la circa 1360
m, vine in contact cu muntii Tarcau la confluenta cu Valea Rece si ii paraseste, dupa 42 km, la
Comanesti.Primul afluent pe care-l primeste este Valea Rece; mai primeste si apele aduse de
Bolovanis, Tarhaus si Sant.

Asaul, orientat intre Culmea Gosmanu-Geamana la est si Preluca Talharului la vest, este
format in cursul superior din doua brate-Asaul Mare si Asaul Mic, la 1200 m. Are numerosi
afluenti-Paraul Negru, Izvoru Negru, Izvoru Alb, Agastinul, Barta, Chicera, Tazlaul si Tazlaul
Sarat.
Lacurile

Din totalul celor opt acumulari antropice cate exista pe valea Bistritei, trei acumulari,
amplasate intre defileul de la Straja si Piatra Neamt, primesc ape si de pe latura de nord-est a
muntilor Tarcau. Alimentarea acestor lacuri se face in proportie de 80-90% prin canalele de
aductiune ale hidrocentralelor din Stejaru si Vaduri. Cursurile naturale de apa-Oantu si Pangarati
pentru lacul Pangarati, Secu Vaduri si Pangaracior pentru lacul Vaduri, si Agarcia, Doamnei,
Valea Mica si Sarata pentru lacul Batca Doamnei, aduc putina apa, dar mari cantitati de aluviuni,
care reduc considerabil volumul de apa .
Muntele

In partea de nord a orasului se ridica muntele Cozla, cu altitudini de 657 m in punctul
numit "Trei Coline" si 679 m in punctul "Trei Caldari" (aproape de satul Garcina). Muntele
Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud si este alcatuit din straturi de marne
diferite, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile de pesti si alge, reprezentate si la Muzeul de
Stiinte Naturale din Piatra Neamt.


De aici pornesc cele mai atragatoare trasee de pe Cozla, care ne poarta pe firul potecilor
umbroase, pe sub bolta de cetini, spre Darmanesti, spre Carlomanul sau spre ciudata creatie a
naturii pe care localnicii o numesc "La trei caldari". Aici, in peretele de piatra, se afla sapate trei
scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm ( care pentru raritatea si interesul lor stiintific sunt
declarate monumente ale naturii ) a caror origine este diferit explicata de specialisti : unii
considera ca ne aflam in fata unui fenomen carstic, altii le atribuie o natura periglaciara, in timp
ce alti cercetatori le califica drept marmite eoliene formate prin actiunea indelungata a vanturilor.

Pe Cozla au fost descoperite in 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice si sulfuroase,
recomandate de analizele facute la vremea respectiva de Petru Poni, in tratarea afectiunilor
digestive si circulatorii. Desi aceste ape au atras la Piatra Neamt, mii de turisti, in timp,
exploatarea nerationala a dus la colmatarea lor. O investitie in acest domeniu ar putea oferi si in
zilele noastre posibilitatea revalorificarii acestor ape.


Parcul Cozla si gradina zoologica


Parcul Cozla amenajat in terase succesive pe versantul sudic al muntelui cu acelasi nume, este
accesibil de pe strada Stefan cel Mare. Aici se afla un interesant punct zoologic ce reuneste
specii reprezentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasarile si chiar
un leu constituie o adevarata delectare pentru vizitatorii de toate varstele. De aici vechea sosea
pietruita urca in frumosul parc amenajat pe muntele Cozla. Parcul Cozla are o istorie interesanta
: in ziua de 31mai 1897 o parte a muntelui Cozla s-a dislocat in urma unei alunecari de teren.
Autoritatile locale (primarul Nicu Albu) au hotarat sa profite de ocazie pentru a realiza aici un
parc. Lucrarile s-au desfasurat intre anii 1900-1904. In timpul construirii cailor de acces, au
aparut la suprafata obiecte dacice, ceea ce a condus pe cercetatori la concluzia ca aici a existat o
cetate dacica.
Din cauza prabusirii, nu s-au putut intreprinde sapaturi sistematice, dar cele cateva
sondaje au dus la descoperirea altor materiale, care au confirmat existenta unei cetati pe
muntele Cozla. Astazi pe cele trei terase principale se afla restaurantele "Colibele Haiducilor" si
"Cercul Gospodinelor", iar intre ele o berarie de vara. Din mai multe puncte ale parcului, situate
la altitudini diferite, se deschid minunate privelisti ce cuprind o buna parte din cartierele
orasului si din inaltimile de pe valea Bistritei, pana in departarile strajuite de silueta unica a
Ceahlaului.
De la ultima terasa se poate privi orasul in toata splendoarea lui. Sus, in varf, este o poiana
foarte mare si plina de flori si ierburi de munte. Aici vara se sta la iarba verde, se poate face
plaja, iar privelistea inconjuratoare este de o frumusete aparte. Tot aici sunt si semnele
civilizatiei moderne: mai multe relee cu antene de telecomunicatii pentru diverse servicii (unul
este si pentru radioamatori) si o partie de schi.