CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL AUTORITATII DE STAT

PENTRU TRANSPORTURI
1.1. MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI
INFRASTRUCTURII AUTORITATE NATIONALA DE
STAT SI ORGAN DE SPCIALITATE
Organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a fost
reglementata prin H.G. nr. 76/2009. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii reprezinta
autoritatea de stat in domeniul transporturilor si infrastructurii pe care o e!ercita direct sau
prin organisme te"nice specializate institutii pu#lice su#ordonate unitati care functioneaza
su# autoritatea ori coordonarea sa sau societati comerciale autorizate.
In aceasta calitate ministerul are urmatoarele atri#utii$
a%.&pro#a potri'it legii$
(Instructiunile si regulamentele o#ligatorii pentru acti'itatile de transport fero'iare
auto na'ale si aeriene.
()tilizarea spatiului aerian cu acordul organelor a#ilitate ale Ministerului &pararii
*ationale si ale Ministerului &dministratiei si Internelor.
(Tarifele percepute de catre organismele te"nice specializate institutiile pu#lice sau
operatorii economici ca urmare a prestarii acti'itatilor pentru care le(au fost delegate
competente in conformitate cu pre'ederile Ordonantei Gu'ernului nr. 29/+997 repu#licata
cu modificarile si completarile ulterioare.
(,a solicitarea administratorului aeroportului masuri speciale pentru operarea
aerona'elor ci'ile a caror functionare are impact semnificati' asupra mediului.
(-lanurile de gestionare a deseurilor generate de na'e si a reziduurilor marfii.
#%.&corda urmatoarele$
(-e #aza de reciprocitate dreptul de utilizare cu plata sau gratuit a infrastructurilor
de transport pentru utilizatorii straini.
(.reptul de ar#orare a pa'ilionului roman sau poate dispune suspendarea ori
retragerea acestui drept.
(-ermisiunea de intrare si de plecare a na'elor romanesti si straine in/din porturile
ci'ile romanesti.
c%.&utorizeaza$
(/unctionarea porturilor aeroporturilor ci'ile garilor si a autogarilor.
(&utorizeaza statiile de inspectie te"nica supra'eg"eaza si controleaza acti'itatea
acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia te"nica periodica.
1
(&utorizeaza operatorii economici care desfasoara acti'itati de reparatii de
intretinere de reglare de modificari constructi'e de reconstructie a 'e"iculelor rutiere
precum si de dezmem#rare a 'e"iculelor scoase din uz.
(&utorizeaza scolile de conducatori auto si centrele de pregatire si perfectionare a
personalului din domeniul de transporturi rutiere cu e!ceptia celor care apartin Ministerului
&pararii *ationale Ministerului &dministratiei si Internelor 0er'iciului 1oman de Informatii
si altor institutii similare.
(&utorizeaza deplasarea pe teritoriul 1omaniei a mi2loacelor de transport straine si
e!ecuta controlul acestei acti'itati iar pentru transporturile speciale strategice si cu
apro#area Ministerului &pararii *ationale.
d%.&'izeaza efectuarea de lucrari in zonele supuse ser'itutilor de aeronautica ci'ila.
e%.&sigura urmatoarele$
(3ontrolul utilizarii resurselor financiare alocate prin #ugetul de stat din fonduri
comunitare si a resurselor din credite interne si e!terne al stadiului e!ecutarii fizice a
lucrarilor de infrastructura din domeniul sau de acti'itate si al calitatii acestora.
(3ertificarea si omologarea de tip sau indi'iduala a mi2loacelor de transport.
(Organizarea spatiului aerian national potri'it pre'ederilor Ordonantei Gu'ernului nr.
29/+997 pri'ind 3odul aerian repu#licata cu modificarile si completarile ulterioare in
cola#orare cu organele specializate ale Ministerului &pararii *ationale.
(3ertificarea aerodromurilor ci'ile.
(Organizarea si functionarea ser'iciilor ci'ile de na'igatie aeriana in spatiul aerian al
1omaniei si autorizeaza efectuarea z#orurilor in spatiul aerian national in limita
competentelor legale.
(4una organizare a acti'itatilor de supra'eg"ere a traficului de cercetare a
e'enimentelor si a situatiilor de pericol pentru limitarea sau dupa caz inlaturarea
acestora solicitand la ne'oie spri2inul altor ministere si organe de stat5 coordoneaza
sistemul de securitate in transporturi si acti'itatile de protectie impotri'a actelor de
inter'entie ilicita.
(.iri2area na'elor in apele nationale na'iga#ile in conformitate cu reglementarile
nationale si internationale.
f%.3ertifica$
(0tarea te"nica a mi2loacelor de transport in conformitate cu reglementarile
nationale si con'entiile si acordurile internationale la care 1omania este parte.
(-rin omologare agreare si prin inspectie te"nica periodica dupa caz incadrarea
'e"iculelor rutiere in normele te"nice pri'ind siguranta circulatiei rutiere protectia mediului
si folosinta conform destinatiei.
g%.3ontroleaza respectarea de catre detinatorii de mi2loace de transport a normelor
pri'ind calitatea pre'enirea si stingerea incendiilor si protectia mediului conform
reglementarilor interne si internationale.
"%.3oordoneaza$
(&cti'itatile industriale de constructii de cercetare si proiectare de sanatate
precum si alte acti'itati specifice transporturilor si zonelor li#ere.
(-articiparea la in'estigarea incidentelor si accidentelor produse in acti'itatile de
transport si emite reglementari specifice pri'ind raportarea si in'estigarea te"nica a
acestora in conditiile legii.
2
(0istemul de securitate in domeniul a'iatiei ci'ile si apro#a sistemele de facilitati
aeronautice la ni'elul aeroporturilor ci'ile.
i%..esemneaza/acrediteaza institutii pu#lice su#ordonate organisme te"nice
specializate si societati comerciale autorizate care sa ela#oreze si sa puna in aplicare
normele te"nice si reglementarile specifice transportului rutier si sa asigure inspectia si
controlul te"nic de specialitate5
2%.6la#oreaza in conditiile legii$
(*orme de efectuare a transporturilor speciale.
(*orme o#ligatorii pri'ind clasificarea auto'e"iculelor destinate transportului de
persoane pe categorii de confort.
(-rograme de pregatire si de perfectionare pentru personalul de siguranta din
transporturi si organizeaza desfasurarea acestora5
(*orme si reglementari specifice in transporturi cu pri'ire la protectia mediului.
7%.6mite urmatoarele categorii de acte si documente oficiale$
(&'izele si apro#arile de specialitate pre'azute de lege in domeniile sale de
acti'itate.
(*orme o#ligatorii de licentiere si autorizare a operatorilor economici care
efectueaza sau urmeaza sa efectueze acti'itati de transport ori acti'itati specifice sigurantei
traficului si sta#ileste conditiile de acordare de suspendare sau de anulare a licentelor
autorizatiilor si certificatelor.
(*orme o#ligatorii de atestare certificare licentiere si #re'etare a personalului care
lucreaza in transporturi sau care concura la siguranta traficului si sta#ileste conditiile de
suspendare de retragere sau de anulare a atestatelor certificatelor licentelor ori
#re'etelor acordate.
(*orme o#ligatorii de siguranta a traficului in transporturile rutiere fero'iare na'ale
aeriene precum si in transportul multimodal si com#inat si supra'eg"eaza respectarea
acestora.
(*orme o#ligatorii pentru efectuarea transporturilor de marfuri periculoase.
(*orme si asigura prin reteaua sanitara proprie asistenta medicala si psi"ologica a
personalului din transporturi cu atri#utii in siguranta circulatiei si a na'igatiei precum si
controlul sanitar('eterinar specific tuturor modurilor si acti'itatilor de transport si emite
autorizatii sanitar('eterinare in toate cazurile in care legea ii recunoaste acest drept.
(*orme metodologice pri'ind pregatirea e!aminarea si atestarea profesionala a
lectorilor/formatorilor necesari in procesul de pregatire si de perfectionare profesionala a
personalului din domeniul transporturilor rutiere.
(*orme pri'ind e!aminarea medicala si psi"ologica la anga2are si e!aminarea
periodica a personalului cu atri#utii in siguranta circulatiei rutiere precum si norme pentru
agrearea altor unitati medicale si psi"ologice in 'ederea efectuarii acestor e!aminari.
(*orme pri'ind e'aluarea psi"ologica o#ligatorie ce preceda pregatirea teoretica si
practica a persoanelor in 'ederea o#tinerii permisului de conducere auto si pentru
o#tinerea certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de auto'e"icule si de
tram'aie precum si norme 'izand autorizarea la#oratoarelor de psi"ologie ce efectueaza
aceste e'aluari conform reglementarilor in 'igoare.
(*orme te"nice pentru constructia reparatia intretinerea infrastructurii si a
mi2loacelor de transport.
3
(1eglementari specifice pri'ind certificarea agentilor aeronautici ci'ili si asigura
eli#erarea prelungirea 'ala#ilitatii 'alidarea ec"i'alarea modificarea limitarea
suspendarea si re'ocarea documentelor de certificare a agentilor aeronautici ci'ili.
(1eglementari specifice pri'ind siguranta si securitatea acti'itatilor aeronautice ci'ile
si supra'eg"eaza respectarea acestora.
(1eglementari specifice o#ligatorii pentru efectuarea transporturilor aeriene de
marfuri periculoase.
(1eglementari specifice pri'ind certificarea te"nicii aeronautice si asigura certificarea
acesteia.
(1eglementari specifice pri'ind certificarea personalului aeronautic ci'il si asigura
eli#erarea prelungirea 'ala#ilitatii 'alidarea ec"i'alarea modificarea limitarea
suspendarea si re'ocarea documentelor de certificare pentru aceasta categorie de
personal.
(1eglementari specifice pri'ind raportarea si in'estigarea e'enimentelor de a'iatie
ci'ila precum si a actelor de inter'entie ilicita asupra aerona'elor ci'ile.
(1eglementari cu pri'ire la durata si continutul cursurilor de pregatire modul de
o#tinere a #re'etelor si certificatelor de capacitate a documentelor de conformitate
precum si cu pri'ire la anularea sau suspendarea acestora.
7%.6!ercita$
(Inspectia de stat pri'ind respectarea reglementarilor interne si internationale in
acti'itatile specifice transporturilor.
(&cti'itatea de registru de inspectie de stat si de control in transporturi.
(Toate drepturile si o#ligatiile pri'ind realizarea o#iecti'ului 8-od peste flu'iul
.unarea la 3alafat(9idin: care re'eneau Ministerului Transporturilor 3onstructiilor si
Turismului potri'it Hotararii Gu'ernului nr. +7;/200; pentru apro#area componentei
reprezentantilor partii romane si organizarea acti'itatii acestora in 3omisia mi!ta romano(
#ulgara pentru realizarea o#iecti'ului 8-od peste flu'iul .unarea la 3alafat(9idin:.
l%.6li#ereaza printr(o societate cu clasificare agreata certificate de clasificare a
na'ei si a ec"ipamentelor acesteia care atesta #una stare de na'iga#ilitate in conformitate
cu acordurile si con'entiile internationale la care 1omania este parte.
m%.6diteaza pu#licatii de specialitate si de informare specifice domeniilor sale de
acti'itate.
n%.Gestioneaza frec'entele de comunicatii alocate.
o%.Monitorizeaza si 'erifica intocmirea cadastrului pentru domeniul pu#lic al statului
aferent infrastructurii de transport.
p%.Organizeaza sistemul de sal'are pe mare si pe apele interioare na'iga#ile.
r%.-ropune Gu'ernului cu a'izul Ministerului &pararii *ationale inc"iderea unor linii
de cale ferata nerenta#ile sau mentinerea in e!ploatare a liniei respecti'e si regimul
e!ploatarii acesteia.
<%.1estrictioneaza operarea aerona'elor ci'ile pe aeroporturile din 1omania sau in
spatiul aerian national dupa caz in scopul protectiei mediului5
s%.0ta#ileste liniile directoare pentru urmatoarele tipuri de acti'itati specifice astfel$
(Organizarea regionala a transporturilor rutiere fero'iare na'ale si aeriene.
(&eroporturile din 1omania care in urma derularii acti'itatilor specifice au impact
semnificati' asupra mediului in 'ederea implementarii de programe de protectie a
mediului cu a'izul ministerului de resort.
4
(*ominal si pe portiuni caile nationale na'iga#ile ale 1omaniei5 pentru apele de
frontiera 'a tine seama si de acordurile #ilaterale pri'ind regimul frontierei de stat.
(1egulile de na'igatie in marea teritoriala in apele interioare si in porturile
romanesti in conformitate cu reglementarile nationale si cu acordurile si con'entiile
internationale la care 1omania este parte5 organizeaza si coordoneaza sistemele de
urmarire a traficului de na'e in apele nationale na'iga#ile.
(3aile na'iga#ile porturile radele si #azinele portuare in care pilota2ul este
o#ligatoriu.
(Modul de recrutare scolarizare si #re'etare a pilotilor precum si efectuarea
ser'iciului de pilota2 maritim si flu'ial.
(3u acordul Ministerului &dministratiei si Internelor si al organelor de graniceri
locurile de acostare si de ancorare in afara limitelor porturilor aflate in apele de frontiera
sau in marea teritoriala.
(*ormele te"nice pri'ind constructia si e!ploatarea na'elor.
(3onditiile te"nice pe care tre#uie sa le indeplineasca 'e"iculele rutiere
metodologia de omologare pentru circulatie a acestora precum si metodologia de inspectie
te"nica periodica.
(3onditiile te"nice si metodologia de omologare si certificare a produselor si a
materialelor de e!ploatare utilizate la 'e"iculele rutiere in 'ederea introducerii acestora pe
piata.
(-otri'it legii norme si normati'e te"nice o#ligatorii de proiectare constructii
reparare si e!ploatare a mi2loacelor de transport a drumurilor autostrazilor porturilor
aeroporturilor liniilor si statiilor de cale ferata si de metrou astfel incat acestea sa
corespunda si ne'oilor de aparare5 asigura supra'eg"erea aplicarii acestor norme si
autorizeaza operatorii economici sa efectueze astfel de acti'itati.
(In conditiile legii in cola#orare cu Ministerul &pararii *ationale si cu Ministerul
&dministratiei si Internelor potri'it reglementarilor interne si internationale norme unitare
ale acti'itatilor de inter'entie de cautare si sal'are a na'elor aerona'elor a altor mi2loace
de transport precum si a 'ietilor omenesti.
t%.0upra'eg"eaza si controleaza na'igatia in apele nationale na'iga#ile a na'elor
indiferent de pa'ilionul acestora5 controleaza na'ele su# pa'ilion roman in apele
internationale.
u%.9erifica si monitorizeaza prin specialistii desemnati in comisiile de e'aluare
ac"izitiile pu#lice ale autoritatilor contractante aflate in su#ordinea su# autoritatea sau in
coordonarea ministerului.
3a organ de specialitate al statului Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
sta#ileste politica in domeniul transporturilor la ni'el national ela#oreaza strategia si
reglementarile specifice de dez'oltare si de armonizare a acti'itatilor de transport in cadrul
politicii generale a Gu'ernului. &cesta indeplineste urmatoarele atri#utii principale$
(&pro#a tarifele percepute de institutiile pu#lice din su#ordine pentru eli#erarea de
autorizatii si licente precum si cuantumul rede'entelor care se o#tin prin concesionarea
infrastructurilor de transport apartinand domeniului pu#lic aflate in administrarea sa potri'it
legii.
(&sigura$
(organizarea si dez'oltarea cercetarii in domeniul transporturilor 'alorificarea
acesteia ca informatii de interes pu#lic prin reglementari te"nice si alte
5
acti'itati specifice de reglementare potri'it legii.
(administrarea dez'oltarea si gestionarea infrastructurilor de transport
apartinand domeniului pu#lic si ale ec"ipamentelor de interes national din
sistemul national de transport.
(tuturor utilizatorilor acces egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport desc"ise accesului pu#lic.
(#eneficiarilor de transport dreptul de a alege li#er modul de transport
transportatorul si mi2locul de transport.
(managementul tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta care i(au
fost repartizate si indeplinirea functiilor de spri2in specifice in conditiile legii.
(managementul protectiei ci'ile in domeniul sau de competenta.
(&nalizeaza studiile de feza#ilitate pentru lucrarile din domeniul sau de acti'itate
aflate in competenta de apro#are a Gu'ernului si le prezinta 3onsiliului interministerial de
a'izare lucrari pu#lice de interes national si locuinte sustinand necesitatea oportunitatea si
eficienta economica a acestora5 participa la promo'area pentru apro#are a lucrarilor
a'izate conform legii.
(&'izeaza si urmareste realizarea programelor si proiectelor de constructii si
infrastructuri in domeniul sau de acti'itate.
(&'izeaza si supune spre apro#are Gu'ernului metodologia de tarifare a utilizarii
infrastructurii fero'iare si alte tarife care sunt in competenta de apro#are a Gu'ernului.
(3oordoneaza monitorizeaza si spri2ina indeplinirea o#ligatiilor care decurg din
pre'ederile tratatelor internationale semnate de catre tara noastra ratificate prin ,egea nr.
+=7/200= a celorlalte anga2amente rezultate din procesul negocierilor de aderare la
)niunea 6uropeana precum si a strategiilor si programelor nationale adoptate in conte!tul
politicilor )niunii 6uropene in domeniul sau de competenta.
(3oordoneaza programele de asistenta te"nica acordate de )niunea 6uropeana si
de alte organisme internationale5
(3omunica 3omisiei 6uropene si/sau statelor mem#re toate masurile rezultate din
directi'ele comunitare transpuse potri'it domeniului sau de responsa#ilitate.
(3oncesioneaza in numele statului #unurile proprietate pu#lica ori pri'ata a statului
din domeniul transporturilor.
(3lasifica infrastructurile de transport in conformitate cu standardele nationale si
internationale.
(6la#oreaza >si%$
(supune spre apro#are cadrul legislati' pri'ind domeniul transporturilor
administrarea si utilizarea infrastructurii de transport si punerea acestei
infrastructuri la dispozitia utilizatorilor potri'it legii.
(politica economica in domeniul transporturilor.
(strategiile de dez'oltare in domeniul infrastructurii de transport precum si al
acti'itatilor de transport.
(implementeaza strategii politici si programe pri'ind reteaua de drumuri
pu#lice din 1omania$ drumuri nationale drumuri 2udetene drumuri comunale
si strazi.
(politici pentru dez'oltarea transporturilor multimodale si a transportului
com#inat.
(pozitiile 1omaniei pe pro#lematica afacerilor europene in domeniul sau de
6
competenta.
(pune in aplicare strategiile de pri'atizare in domeniul sau de acti'itate si
asigura gestionarea intregului proces de pri'atizare si postpri'atizare pentru
unitatile de su# autoritatea sa si/sau la care este actionar.
(promo'eaza cadrul legal in 'ederea stimularii in'estitiilor in domeniul sau
de acti'itate.
(supune spre apro#are Gu'ernului sc"ema retelei nationale de transport
care are ca o#iecti'e asigurarea deplasarii persoanelor si a marfurilor intre
toate localitatile tarii precum si conectarea infrastructurilor nationale de
transport la principalele infrastructuri internationale de transport.
(6mite$
(certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor societatilor
comerciale cu capital integral sau ma2oritar de stat de su# autoritatea ori din
su#ordinea sa.
(a'ize de specialitate pentru o#iecti'ele de in'estitii finantate integral sau
partial de la #ugetul de stat din fonduri comunitare si din credite garantate
de stat precum si pentru lucrarile de interes national care sunt finantate din
alte surse legal constituite din domeniul sau de acti'itate.
(6!ercita drepturile si o#ligatiile statului ca actionar la companiile nationale
societatile nationale si societatile comerciale aflate su# autoritatea sa pana la finalizarea
procesului de pri'atizare.
(Initiaza si negociaza din imputernicirea Gu'ernului inc"eierea de con'entii
acorduri si alte intelegeri internationale sau propune acestuia intocmirea formelor de
aderare la cele e!istente si ia masuri de aplicare a acestora in domeniul sau de acti'itate.
(Inc"eie in numele statului contracte de acti'itate cu compania nationala care
administreaza infrastructura fero'iara si contracte de ser'icii pu#lice cu societatile nationale
si/sau cu societatile comerciale care efectueaza transport fero'iar pu#lic de calatori.
(Indeplineste functia de autoritate de implementare a proiectelor ma2ore de
infrastructura din domeniul transporturilor.
(/undamenteaza si ela#oreaza necesarul de fonduri de la #ugetul de stat pentru
domeniul sau de acti'itate.
(Gestioneaza resursele financiare alocate prin #ugetul de stat din credite e!terne si
din fonduri comunitare in domeniul sau de acti'itate.
(Organizeaza si finanteaza acti'itatea pentru constituirea fondului propriu de date
statistice si a fondurilor documentare specializate din domeniul transporturilor participand
la sistemul informational national si international.
(-romo'eaza sistemul institutional pentru dez'oltarea pietei li#ere a transporturilor
asigura conditiile unui mediu concurential in cadrul fiecarui mod de transport precum si
intre modurile de transport.
(1ealizeaza acti'itati de asigurari de sanatate pentru personalul propriu pentru
personalul institutiilor pu#lice din su#ordine al companiilor nationale societatilor nationale
si regiilor autonome de su# autoritatea sa precum si al societatilor comerciale care
desfasoara acti'itati in domeniul transporturilor aeriene na'ale rutiere fero'iare cu
metroul pentru mem#rii de familie ai acestora precum si pentru pensionarii care au lucrat
in transporturi si pentru mem#rii lor de familie care folosesc reteaua sanitara proprie.
7
(-oate desemna organisme te"nice specializate pentru$ ela#orarea si punerea in
aplicare a normelor te"nice si a reglementarilor specifice asigurarea pregatirii profesionale
si perfectionarii personalului din transporturi efectuarea certificarii si inmatricularii
mi2loacelor de transport si asigurarea inspectiei si controlului acestora efectuarea
certificarii operatorilor economici care desfasoara acti'itati de transport efectuarea
certificarii personalului cu atri#utii in domeniul sigurantei transporturilor in conformitate cu
pre'ederile legale in 'igoare.
(1eprezinta interesele statului in cadrul$
(organismelor internationale pe #aza con'entiilor acordurilor si intelegerilor
sta#ilite si dez'olta relatii de cola#orare cu organe si organizatii similare din
alte state si cu organisme internationale interesate de domeniul sau de
acti'itate.
(organismelor comunitare pe #aza con'entiilor acordurilor si intelegerilor
sta#ilite si dez'olta relatii de cola#orare cu entitati din statele mem#re in
domeniul sau de competenta.
(0ustine promo'area intereselor operatorilor economici auto"toni de profil pe pietele
internationale.
(0pri2ina dez'oltarea si functionarea transportului pu#lic.
(0timuleaza li#era initiati'a si asigura autonomia transportatorilor.
(0ta#ileste prin norme un mod unitar de prezentare a sistemului informational pri'ind
transportul pu#lic de persoane in sfera de administrare a infrastructurii de transport de
interes pu#lic.
1.1.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA A MINISTERULUI
0tructura de organizare a ministerului este urmatoarea figura +.+$
(Ministru.
(2 Secretari de Stat.
(0ecretar general.
(0ecretar general ad2unct.
(? 3onsilieri personali.
(.irector de ca#inet.
(+ 0ecretar personal.
.irectiile ministerului si functionaii pu#lici cu functii de conducere sunt$
(.irectia informare pu#lica si comunicare$
(.irector.
(0er'iciul audit pu#lic intern$
(0ef ser'iciu.
(.irectia generala infrastructura rutiera si concesiuni$
(.irector general.
(.irector general ad2unct
(.irectia generala de control$
(.irector general.
8
/ig.+.+. Organigrama Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
(0ecretariatul national 8T1&363&:$
(0ecretar national.
(.irectia infrastructura si transport fero'iar$
(.irector.
(.irector ad2unct.
(.irectia asistenta medico(sociala$
(.irector.
(.irectia transport rutier$
(.irector.
(.irectia generala infrastructura si transport aerian$
(.irector general.
(.irectia securitate aeronautica si facilitati:
(.irector.
(.irectia generala infrastructura si transport na'al$
(.irector general.
(.irector general ad2unct.
(.irectia generala 2uridica si resurse umane$
(.irector general.
(.irector general ad2unct.
(.irectia acti'itati patrimoniale si administrati'e$
(.irector.
(.irectia generala relatii financiare e!terne(&utoritate de management pentru
-rogramul Operational 0ectorial 8Transport:$
(.irector general.
(.irectia programare:
9
MINISTRU
SECRETAR DE
STAT 1
SECRETAR DE
STAT 2
22 DE DIRECTII
SI SERVICII
SECRETAR
GENERAL
SECRETAR
GENERAL
ADJUNCT
DIRECTOR DE
CAINET
SECRETAR
PERSONAL
(.irector.
(.irectia monitorizare:
(.irector.
(.irectia management financiar:
(.irector.
(.irectia proiecte asistenta tehnica:
(.irector.
(.irectia generala economica si #uget$
(.irector general.
(2 .irectori generali ad2uncti.
(.irectia generala in'estitii ac"izitii si pri'atizare$
(.irector general.
(.irectia management strategie si mediu$
(.irector.
(.irectia generala afaceri europene si relatii internationale$
(.irector general.
(0er'iciul relatii cu parlamentul sindicatele si patronatele si organizatii
negu'ernamentale$
(0ef ser'iciu.
Toate aceste functii se pot sc"im#a la sc"im#area gu'ernului sau atunci cind
e'olutia transporturilor din 1omania o impune.
1.2. AUTORITATEA NAVALA ROMANA
3onform Hotaririi Gu'ernului nr. ++@@/2002 &utoritatea *a'ala 1omana este
organul te"nic de specialitate din su#ordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii
prin care acesta isi e!ercita functia de autoritate de stat in domeniul sigurantei na'igatiei.
&utoritatea *a'ala 1omana este institutie pu#lica cu finantare e!tra#ugetara cu
personalitate 2uridica. &utoritatea *a'ala 1omana isi desfasoara acti'itatea in conformitate
cu pre'ederile Ordonantei Gu'ernului nr. ;2/+997 pri'ind 8Transportul na'al: apro#ata cu
modificari si completari prin ,egea nr. ;+2/2002.
&utoritatea *a'ala 1omana isi e!ercita atri#utiile prin aparatul propriu central si
organele teritoriale operati'e. &paratul propriu central este constituit din departamente
directii ser'icii #irouri si la#oratoare de specialitate. Organele teritoriale operati'e sint
su#unitati fara personalitate 2uridica in su#ordinea &utoritatii *a'ale 1omane care isi
desfasoara acti'itatea in teritoriu constituite din capitanii de port si inspectorate te"nice.
-entru indeplinirea atri#utiilor care ii re'in in functie de necesitati &utoritatea *a'ala
1omana poate infiinta si alte organe teritoriale operati'e precum si reprezentante in
strainatate. Aonele de 2urisdictie ale organelor teritoriale operati'e se sta#ilesc de catre
directorul general si se apro#a de catre 3onsiliul de conducere al &utoritatii *a'ale
1omane.
0tructura organizatorica a &utoritatii *a'ale 1omane se apro#a prin ordin al
ministrului transporturilor si infrastructurii la propunerea 3onsiliului de conducere al
&utoritatii *a'ale 1omane figura +.2. 3onducerea &utoritatii *a'ale 1omane este
10
asigurata de catre un 3onsiliu de 3onducere compus din ++ mem#ri. -resedintele
3onsiliului de 3onducere este directorul general al &utoritatii *a'ale 1omane numit prin
ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii. &tri#utiile mem#rilor 3onsiliului de
3onducere se sta#ilesc prin regulamentul de organizare si functionare. Mem#rii 3onsiliului
de 3onducere sint numiti pe o perioada de ; ani si sint re'ocati prin ordin al ministrului
transporturilor si infrastructurii.

/ig. +.2. Organigrama &utoritatii *a'ale 1omane.
11
CONSILIUL DE
CONDUCERE
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
DIRECTIA DE
AFACERI
EUROPENE
DIRECTIA
ECONOMICA
SERVICIUL
JURIDIC
SERVICIUL
SECRETARIAT
RELATII PULICE
SERVICIUL
RESURSE
UMANE
IROUL
C.F.I.
SERVICIUL
MANAGEMENTUL
CALITATII
SERVICIUL
FINANCIAR
CONTAIL
SERVICIUL
INFORMATICA
RADIOCOMUNCATII
IROUL
AUDIT
INTERN
SERVICIUL
ADMINISTRATIV
APROVIZIONARE
DIRECTIA DE
INSPECTII SI
SECURITATE NAVALA
DIRECTIA DE
CERTIFICARE SI
E!AMINARI PERSONAL
CENTRUL MARITIM DE
COORDONARE
IROUL
ISM"ISPS
SERVICIUL
STRATEGIE
SERVICIUL
ARMONIZARE
SERVICIUL
COORDONARE
SERVICIU
L
-03
SERVICIU
L
361TI/I3&
*&96
SERVICIU
L
I*M&T1I3
*&96
SERVICIU
L
I*0-63TII
3O*T1O,
SERVICIU
L
0)-1&9.
-I&T&
SERVICIU
L
I*M&T1I3
-610O*.
SERVICIU
L
I*M&T1I3
-610O*.
SERVICIU
L
6B&MI*.
3O*/I1M.
COMPART
AUTORIZ.
CRE#ING
SERVICIU
L
0&1
-O,)&16
SERVICIU
L
DIRIJARE
TRAFIC
SERVICIUL
0IG. *&9IG.
3OO1.O*.
3&-IT. -O1T
CAPITANIA
AO*&,&
3O*0T&*T&
CAPITANIA
AO*&,&
T),36&
CAPITANIA
AO*&,&
G&,&TI
CAPITANIA
AO*&,&
GI)1GI)
CAPITANIA
AO*&,&
.1. 06961I*
1.$. ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME
C%&'a(ia Nati%(a)a *Ad&i(i+tratia P%rt,ri)%r Mariti&e- S.A. C%(+ta(ta are
rolul de autoritate portuara pentru porturile maritime 3onstanta Midia Mangalia si pentru
portul turistic 8Tomis:. &ceasta pune la dispozitia clientilor portuari o infrastructura de
tra(+'%rt dez'oltata cu respectarea conditii)%r de 'r%tectie a &edi,),i a securitatii +i
+i.,ra(tei in port in conformitate cu legislatia internationala si in special cu 3odul I0-0.
3.*. 8&dministratia -orturilor Maritime: 0.&. 3onstanta a fost infiintata prin H.G. nr.
=+7/+99? completata prin H.G. nr. =97 din +@.0=.2009. &ceasta functioneaza su#
autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si desfasoara acti'itati de interes
pu#lic national conform reglementarilor legale in 'igoare si statutului sau 2uridic. -oate
infiinta sau desfiinta pe teritoriul 1omaniei sau in strainatate sedii secundare$ sucursale
agentii puncte de lucru reprezentante si alte asemenea unitati fara personalitate 2uridica
prin "otararea &dunarii Generale e!traordinare a actionarilor. 3ompania indeplineste
functia de autoritate portuara in porturile a caror infrastructura i(a fost concesionata de
catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii. -e suprafetele de teren apartinind
domeniului pu#lic pe care s(a instituit regimul de zona li#era 3ompania este si
administratie de zona li#era.
3ompania pune la dispozitia utilizatorilor infrastructura de transport na'al apartinind
domeniului pu#lic al statului in mod nediscriminatoriu pe #aza unor contracte de
su#concesiune sau inc"iriere in conformitate cu legislatia actuala. &ceasta are
urmatoarele atri#utii$
(Intretinerea repararea modernizarea si dez'oltarea infrastructurii de transport
na'al care i(a fost concesionata.
(-unerea la dispozitia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri in mod li#er si
nediscriminatoriu.
()rmarirea sau asigurarea furnizarii ser'iciilor de siguranta in porturi.
(&sigurarea in permanenta a adincimilor minime in #azinele portuare si la dane si a
semnalizarii pe senalele de acces in porturi.
(Tinerea e'identei muncitorilor portuari care efectueaza munca specifica in porturi.
(.ucerea la indeplinire prin delegare de competenta a unor o#ligatii care re'in
statului roman din acordurile si con'entiile la care 1omania este parte semnatara.
In 'ederea indeplinirii functiei de autoritate portuara si in calitatea sa de administratie
portuara sau de zona li#era &-M are urmatoarele atri#utii si o#ligatii$
(&plicarea politicilor portuare ela#orate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
(Intocmirea planurilor de dez'oltare a porturilor maritime in concordanta cu politica si
programele de dez'oltare ela#orate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si a
regulamentului portuar.
(Implementarea programelor de dez'oltare a infrastructurilor porturilor maritime.
(6la#orarea sau a'izarea studiilor si proiectelor pri'ind dez'oltarea sau modificarea
infrastructurilor portuare a proiectelor de dez'oltare si modernizare a suprastructurilor
portuare propuse de operatorii economici care isi desfasoara acti'itatea in porturi.
(6la#orarea programelor anuale de intretinere si reparatie de semnalizare de
draga2 pentru asigurarea adincimilor minime cu consultarea operatorilor portuari.
(3oordonarea acti'itatilor care se desfasoara in porturile maritime.
12
(&cordarea de a'ize sau autorizatii pentru acti'itatile de transport na'al ori licente de
lucru si permise de acces in zona li#era in conformitate cu legislatia in 'igoare.
(&pro#area desfasurarii de acti'itati in porturi altele decit cele supuse autorizarii
eli#erind permisele de lucru.
(&sigurarea functionalitatii administrarea intretinerea repararea si dez'oltarea
infrastructurii de transport na'al care i(a fost concesionata si a patrimoniului propriu
mentinerea caracteristicilor te"nice minime ale acestora si punerea lor la dispozitia
utilizatorilor in mod nediscriminatoriu in conformitate cu reglementarile in 'igoare.
(0ta#ilirea ordinii de intrare a na'elor in porturile maritime si alocarea danelor.
()rmarirea si luarea masurilor necesare pentru ca traficul de marfuri in porturile
maritime si modul de depozitare a acestora sa nu afecteze siguranta infrastructurii
portuare securitatea in porturi si operarea na'elor.
(3oordonarea traficului portuar in perioade aglomerate ca urmare a unor comenzi
gu'ernamentale si sta#ilirea cu operatorii portuari a programelor de incarcare/descarcare a
marfurilor din na'e si a prioritatilor la intrarea na'elor la operare.
()rmarirea traficului de na'e si de marfuri in porturi centralizarea datelor pri'ind
numarul de na'e in tranzit si 'olumul de marfa tranzitat 'olumul de marfa operat portul de
incarcare/descarcare a marfurilor numarul de na'e operate si a datelor pri'ind normele de
operare si pu#licarea anuala a acestor date.
(&sigurarea desfasurarii acti'itatilor pri'ind$
(semnalizarea costiera si plutitoare pentru na'igatie in porturile maritime si pe
caile de acces pe mare spre acestea
(semnalizarea mentinerea functionalitatii si iluminarea drumurilor de
circulatie a pasarelelor si a intrarilor in porturi
(semnalizarea in mare larga in zona porturilor 3onstanta Mangalia Midia si
Tomis
(preluarea reziduurilor si a apelor uzate a gunoiului si a resturilor mena2ere
de la na'e.
(&sigurarea asistentei pentru pre'enirea poluarii la operarea na'elor cu produse
petroliere.
()rmarirea sau asigurarea furnizarii permanente a ser'iciilor de siguranta in
conformitate cu legislatia in 'igoare.
(.raga2ul de intretinere pentru asigurarea adincimilor minime de na'igatie in porturi
si pe senalele de acces.
(&sigurarea de ser'icii pentru na'e de agrement si turism nautic si de ser'icii pentru
pasageri si turisti.
(Tinerea e'identei muncitorilor portuari care efectueaza munca specifica in porturi si
eli#erarea carnetelor de lucru in port.
(-restarea de ser'icii cu na'ele proprii.
(-restarea de ser'icii operatiuni si lucrari in scopul indeplinirii unor o#ligatii care
re'in statului roman din acorduri si con'entii internationale la care 1omania este parte prin
delegare de competenta.
(1eprezentarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii in relatiile cu
concesionarii infrastructurii de transport na'al sau a ser'iciilor de siguranta in limitele
mandatului acordat de catre minister in acest sens in conditiile legii.
(Orice alte acti'itati necesare realizarii scopului pentru care a fost infiintata.
13
3ompania poate inc"eia acorduri sau con'entii cu organisme interne ori
internationale si poate participa la cola#orari si cooperari pe plan national sau international
in domeniul sau de acti'itate. 9eniturile proprii ale &-M se constituie din$
(1ede'entele/c"iriile o#tinute din su#concesionarea/inc"irierea infrastructurii de
transport na'al si a #unurilor proprietate ale &-M.
(1ede'entele o#tinute din concesionarea ser'iciilor de siguranta.
(Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport na'al si de furnizare a ser'iciilor de
siguranta.
(Tarifele percepute pentru efectuarea acti'itatilor cuprinse in statut.
*i'elul minim al rede'entelor c"iriilor si tarifelor se apro#a de 3onsiliul de
&dministratie al &-M. &ceasta are o#ligatia de a face pu#lice tarifele si facilitatile care se
acorda pri'ind plata acestor tarife.
-rincipalele acti'itati care se pot desfasura su# autorizarea &-M conform 3&6*
sint urmatoarele$
(&cti'itati de dezinfectare si deratizare antiseptizare.
(&mararea na'elor si a marfurilor.
(&m#alare cintarire.
(3omert cu amanuntul de car#uranti.
(3omert cu amanuntul in magazine nespecializate.
(3omert cu amanuntul in magazine nespecializate cu 'inzare predominanta de
produse nealimentare.
(3omert cu ridicata al altor produse.
(3omert cu ridicata al altor produse intermediare.
(3omert cu ridicata al cerealelor si semintelor.
(3omert cu ridicata al com#usti#ililor.
(3omert cu ridicata al deseurilor metalice.
(3omert cu ridicata al legumelor si fructelor.
(3omert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera.
(3omert cu ridicata al materialului lemnos.
(3omert cu ridicata al metalelor si minereurilor.
(3omert cu ridicata al produselor c"imice.
(3omert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie.
(3omert cu ridicata al produselor din carne.
(3omert cu ridicata al produselor din ceramica si sticlarie.
(3omert cu ridicata al produselor din tutun.
(3omert cu ridicata al za"arului ciocolatei si produselor za"aroase.
(3omert cu ridicata de #auturi si tutun.
(3omert cu ridicata de containere pentru transport.
(3omert cu ridicata de materiale de constructii.
(3omert cu ridicata specializat al altor alimente inclusi' peste crustacee.
(3omert cu ridicata al masinilor agricole ec"ipamentelor si furniturilor.
(3omert cu ridicata al uleiurilor comesti#ile.
(3omert cu ridicata de piese si accesorii pentru auto'e"icule.
(3ontrol marfa.
(.epozitare marfa.
(6!peditii internationale marfuri.
14
(6!peditii marfa.
(/a#ricarea #etonului.
(/a#ricarea de constructii metalice si parti componente ale acestora.
(Inc"irierea #unurilor imo#iliare proprii.
(Intermedieri in comertul cu gaze te"nice.
(Intermedieri in comertul cu masini ec"ipamente industriale na'e si a'ioane.
(Manipulari.
(-ac"etizare.
(1ecuperarea materialelor recicla#ile sortate.
(0er'icii control marfuri.
(0ti'uire.
(0ti'uirea marfurilor.
(Testari si analize te"nice.
(Transport prin conducte.
(Transport rutier de marfa.
(Transporturi maritime si costiere de marfa.
(/a#ricarea cimentului.
(Im#uteliere gaze industriale.
(Manipulare la uscat.
(-regatirea semintelor in 'ederea insamintarii.
(-relucrarea carnii de pasare.
(1epararea articolelor fa#ricate din metal.
1./. AUTORITATEA RUTIERA ROMANA
&utoritatea 1utiera 1omana >&.1.1.% este organismul te"nic specializat al
Ministerului Transporturilor si Infrastructurii pentru transportul rutier desemnat sa asigure
in principal$
(Inspectia si controlul in trafic si la sediul operatorilor de transport si al
intreprinderilor pri'ind indeplinirea conditiilor de efectuare a transporturilor rutiere si
acti'itatilor cone!e acestora.
(Inspectia si controlul respectarii reglementarilor interne si internationale pri'ind
conditiile de acces la acti'itatea de transport rutier de siguranta a transporturilor rutiere si
de protectie a mediului.
(&cordarea de licente de transport si certificate de transport in cont propriu
operatorilor de transport rutier si intreprinderilor precum si eli#erarea de licente pentru
acti'itati cone!e transportului rutier.
(&utorizarea scolilor de conducatori auto.
(&cti'itatea de registru pentru operatorii de transport si intreprinderi.
(&cordarea certificatelor de pregatire profesionala a personalului cu functii care
concura la siguranta rutiera.
(-unerea in aplicare a normelor te"nice si a reglementarilor specifice transporturilor
rutiere pe #aza imputernicirii date de Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
15
1.0. AUTORITATEA FEROVIARA ROMANA
&utoritatea /ero'iara 1omana >&/61) este organizata si functioneaza potri'it
pre'ederilor Ordonantei Gu'ernului nr. 9=/+99? pri'ind infiintarea unor institutii pu#lice in
su#ordinea Ministerului Transporturilor modificat prin Ordonanta Gu'ernului nr.
2+/@0.0+.200@ apro#ata si modificata prin ,egea nr. 2@?/02.06.200@ si a Hotaririi
Gu'ernului nr. 626/+99? pri'ind organizarea si functionarea &utoritatii /ero'iare 1omane.
&/61 este institutie pu#lica cu personalitate 2uridica in su#ordinea Ministerului
Transporturilor finantata integral din 'enituri e!tra#ugetare care isi desfasoara acti'itatea
potri'it reglementarilor in 'igoare. &/61 este organismul te"nic specializat al Ministerului
Transporturilor desemnat sa asigure in principal inspectia de stat si controlul de siguranta
a circulatiei in transportul fero'iar si cu metroul acti'itatea specifica de registru fero'iar
licentierea operatorilor de transport fero'iar autorizarea si supra'eg"erea te"nica a
furnizorilor interni de produse si ser'icii in domeniul fero'iar organizarea e!amenelor si
emiterea atestatelor certificatelor si a licentelor pentru personalul de siguranta a circulatiei
cercetarea e'enimentelor si accidentelor fero'iare. -rincipalele atri#utii sint urmatoarele$
(0upra'eg"eaza respectarea reglementarilor interne si internationale in transportul
fero'iar si cu metroul.
(0upra'eg"eaza respectarea reglementarilor si instructiilor pri'ind siguranta
circulatiei securitatea transporturilor protectia mediului si calitatea ser'iciilor pu#lice in
transportul fero'iar si cu metroul.
(0upra'eg"eaza respectarea normelor te"nice o#ligatorii in acti'itatile de construire
modernizare e!ploatare intretinere reparare si 'erificare te"nica a materialului rulant si a
infrastructurii fero'iare.
(3erceteaza e'enimentele sau accidentele gra'e produse in acti'itatea de transport
fero'iar si cu metroul si asigura cercetarea celorlalte e'enimente sau accidente.
(6la#oreaza a'izeaza si supune spre apro#are Ministerului Transporturilor
reglementari specifice desfasurarii transportului fero'iar in conditii de securitate siguranta
circulatiei si calitatea ser'iciilor.
(Organizeaza e!amene si emite atestate certificate licente pentru personalul din
transportul fero'iar si cu metroul care lucreaza in siguranta circulatiei.
(6fectueaza omologarea te"nica de tip a 'e"iculelor de transport fero'iar si cu
metroul si de transport ur#an pe sine.
(&testa din punct de 'edere te"nic materialul rulant in 'ederea inmatricularii
acestuia.
(&utorizeaza din punct de 'edere te"nic liniile de cale ferata lucrarile de arta
fero'iare si instalatiile de semnalizare de control al circulatiei si de alimentare cu energie
electrica aferente caii ferate inclusi' liniile ferate industriale care au acces la infrastructura
fero'iara cu ocazia construirii modernizarii sau repararii capitale a acestora.
(&utorizeaza din punct de 'edere te"nic functionarea statiilor de cale ferata.
(3ertifica omolog"eaza materialele componentele si ec"ipamentele utilizate la
construirea repararea intretinerea si e!ploatarea materialului rulant si a infrastructurii
fero'iare si dupa caz ela#oreaza agremente te"nice pentru acestea.
(6la#oreaza agremente te"nice.
(6fectueaza 'erificari si incercari de la#orator pentru determinarea conformitatii
produselor si ser'iciilor din punct de 'edere al caracteristicilor si parametrilor determinanti
16
pentru siguranta circulatiei protectia 'ietii si a mediului incon2urator aferente transportului
fero'iar cu metroul si transportului ur#an pe sine.
(&'izeaza documentatiile te"nice pentru construirea sau modernizarea materialului
rulant si a infrastructurii utilizate in transportul fero'iar cu metroul si in transportul ur#an pe
sine.
(6fectueaza atestarea profesionala de specialitate a personalului care asigura
pregatirea perfectionarea si autorizarea lucratorilor din siguranta circulatiei.
(&utorizeaza din punct de 'edere te"nic agentii economici care efectueaza lucrarile
de constructie intretinere si reparare a elementelor infrastructurii fero'iare si a materialului
rulant si care certifica sistemele calitatii acestora.
(&utorizeaza si supra'eg"eaza din punct de 'edere te"nic furnizorii interni de
produse si ser'icii in domeniul fero'iar.
(&utorizeaza atesta la#oratoarele de incercari precum si standurile si dispoziti'ele
speciale utilizate la 'erificarea si tinerea su# control a unor caracteristici determinante
pentru securitatea transporturilor fero'iare in procesele de construire reparare intretinere
re'izie te"nica si e!ploatare a materialului rulant si a infrastructurii fero'iare.
(6fectueaza studii si cercetari in domeniul fero'iar cu prioritate pentru programele
nationale de cercetare.
(6fectueaza instruirea si atestarea periodica a personalului cu responsa#ilitati in
cadrul sistemelor calitatii din unitatile de construire reparare intretinere re'izie te"nica si
e!ploatare a materialului rulant si a infrastructurii fero'iare.
(&corda asistenta te"nica de specialitate si efectueaza e!pertize inspectii si receptii
te"nice in domeniul transporturilor fero'iare si cu metroul.
(&sigura e'identa si pastrarea normelor reglementarilor specificatiilor
instructiunilor metodologiilor procedurilor si prescriptiilor aferente domeniului sau de
acti'itate.
(6diteaza traduce multiplica tipareste si comercializeaza reglementari te"nice
pu#licatii si lucrari proprii specifice domeniului sau de acti'itate.
(-u#lica periodic lista cuprinzind persoanele 2uridice si fizice carora &/61 le(a
eli#erat le(a retras sau le(a suspendat licente certificate atestate documente de
omologare.
(3ertifica produse ser'icii si sisteme ale calitatii si in alte domenii pentru care este
acreditata la ni'el national sau international.
(6'alueaza raspunderea ci'ila si capacitatea financiara a operatorilor fero'iari.
(&lte atri#utii specifice domeniului sau de acti'itate date in competenta sa de catre
Ministerul Transporturilor.
1. AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILA ROMANA
1egia &utonoma 8&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana: in forma in care isi
desfasoara acti'itatea in prezent a fost infiintata prin Hotararea de Gu'ern nr.
;0=/+2.0?.+99@
+
. 1.&. 8&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana: are ca o#iect de acti'itate
asigurarea aplicarii reglementarilor aeronautice nationale si supra'eg"erea respectarii lor
1
1.&. 8&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana: 4ucuresti 20+2.
17
de catre persoanele 2uridice si fizice romane sau straine care desfasoara acti'itati
aeronautice ci'ile ori proiecteaza sau e!ecuta produse pentru a'iatia ci'ila pe teritoriul
1omaniei precum si e!ecutarea pre'ederilor intelegerilor si acordurilor aeronautice
internationale la care statul roman este parte.
1.&. 8&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana: persoana 2uridica romana cu sediul
in 4ucuresti functioneaza ca regie autonoma de interes pu#lic national pe #aza de
gestiune economica si autonomie financiara desfasurandu(si acti'itatea conform
pre'ederilor ,egii Transporturilor 3odului &erian "otararilor si ordonantelor
gu'ernamentale ordinelor ministrului de resort deciziilor directorului general si ale altor
reglementari specifice aplica#ile in 'igoare.
In anul +99@ 1.&. 8&.&.3.1.: alaturi de autoritatile aeronautice din 3e"ia 0lo'acia si
)ngaria a semnat in numele 1omaniei un 8Memorandum de Intelegere: pentru alegerea
prin rotatie in 3onsiliul I.3.&.O.
2
a tarilor pe care acestea le reprezinta si ca urmare in
perioada +996(+99? 1omania a fost aleasa in 3onsiliul I3&O. Incepand din anul +996
1omania de'ine mem#ru 86)1O3O*T1O,:
@
. &derarea tarii noastre la 83on'entia
Internationala 6urocontrol pri'ind cooperarea pentru siguranta na'igatiei aeriene:
inc"eiata la +@ decem#rie +960 si la 8&cordul multilateral pri'ind tarifele de ruta aeriana:
semnat la 4ru!elles la +2.02.+9?+ a fost ratificata de catre -arlamentul 1omaniei prin
.ecretul *r. @=@/+@.++.+99= pu#licat in 8Monitorul Oficial: al 1omaniei nr. ++2/27.0=.+996.
In acest conte!t &utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana a de'enit un participant acti' la
dez'oltarea programului european de implementare armonizata si con'ergenta in domeniul
managementului traficului aerian. In tara &utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana asigura
implementarea si respectarea cerintelor 86urocontrol: pri'ind reglementarea sigurantei
6.0.&.1.1.
;
implementarea programelor si a proiectelor de dez'oltare si modernizare ale
sistemului &.T.3. controleaza #unul mers al acti'itatilor 0.3. 81omatsa: in acest sens
inclusi' cola#orarea cu partea militara cu accent pe respectarea prin reglementari ci'ilo(
militare comune mai ales in managementul traficului aerian a reducerii riscurilor in &TM
etc reprezentand a'iatia ci'ila romana in 3omisia *&TO pentru managementul traficului
aerian >*&TM3% organism specializat pentru asigurarea interfetei ci'ilo(militare a
Organizatiei Tratatului &tlanticului de *ord.
In luna decem#rie 2000 datorita eforturilor sustinute intreprinse de catre &utoritatea
&eronautica 3i'ila 1omana 1omania a o#tinut statutul de mem#ru C&&
=
cu drepturi
depline ceea ce a condus la transpunerea in legislatia aeronautica nationala si totodata
implementarea reglementarilor europene specifice acti'itatilor de a'iatie ci'ila pri'ind
certificarea de tip proiectarea fa#ricatia si intretinerea aerona'elor operatiunile de z#or si
licentierea personalului na'igant.
0tatutul de mem#ru C&& cu drepturi depline confera premizele primei integrari
sectoriale a 1omaniei in structurile europene si asigura$
+%.Implementarea standardelor si reglementarilor europene in domeniul a'iatiei ci'ile
ca parte a 8&c<uis(ului 3omunitar: in legislatia nationala specifica.
2%./acilitarea accesului produselor si ser'iciilor de a'iatie romanesti pe piata
europeana.
@%.1elansarea operatorilor aerieni romani in conditiile concurentiale din 6uropa.
2
I.3.&.O. D 3onsiliul &sociatiei Internationale a &'iatiei 3i'ile.
3
6urocontrol D &cordul 6uropean pentru 3ontrolul 0igurantei &eriene.
4
600&11 D -lanul 6uropean de &ctiune 0trategica pentru 0iguranta &eriana.
5
C&& D Coint &'iation &ut"orities D &utoritatile &eronautice 3i'ile 1eunite.
18
&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana a contri#uit decisi' la semnarea 8&cordului
4&0&: >4ilateral &'iation 0afetE &greement%
6
. &cordul 4&0& desemneaza &utoritatea
&eronautica 3i'ila 1omana ca 8&gent 6!ecuti': pentru aplicarea in numele 1omaniei a
pre'ederilor 8&cordului 4&0&: inc"eiat in luna septem#rie 2002 intre Gu'ernul 1omaniei si
Gu'ernul 0tatelor )nite ale &mericii pentru promo'area sigurantei in a'iatia ci'ila.
.omeniul de acti'itate al &utoritatii &eronautice 3i'ile 1omane acopera aspectele
regulatorii pentru punerea in aplicare si respectarea cerintelor standardelor
reglementarilor procedurilor normelor etc pri'ind administrarea spatiului aerian roman
licentierea personalului aeronautic efectuarea operatiunilor aeriene asigurarea si
mentinerea continuitatii na'iga#ilitatii desfasurarea operatiunilor de na'igatie aeriana si a
celor aeroportuare.
&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana prin delegare de competenta acordata de
catre ministerul de resort in prezent Ministerului Transporturilor si Infrastructurii este
organismul te"nic specializat al acestuia a'and urmatoarele atri#utii principalele$
+%.6la#orarea proiectelor de reglementari punerea in aplicare si asigurarea
respectarii reglementarilor aeronautice ci'ile nationale.
2%.,icentierea personalului aeronautic ci'il.
@%.3ertificarea aerona'elor produselor si pieselor asociate destinate aeronauticii
ci'ile.
;%.Inmatricularea aerona'elor ci'ile inspectia si controlul acestora.
=%.6'aluarea autorizarea si supra'eg"erea organizatiilor care desfasoara acti'itati
aeronautice ci'ile in 1omania.
6%.1eglementarea si supra'eg"erea sigurantei operatiunilor in domeniul
managementului traficului aerian.
7%.&nalizarea si a'izarea documentatiei te"nice in cazul proiectelor sau
programelor de dez'oltare/modernizare pentru aeroporturile nationale ale proiectelor de
standarde si reglementari in domeniile aerodromurilor/aeroporturilor si cone!e precum si a
conditiilor de aplicare ale acestora.
?%.&sigurarea respectarii pre'ederilor intelegerilor si acordurilor aeronautice la care
1omania este parte.
O#iecti'ele strategice ale &utoritatii &eronautice 3i'ile 1omane aliniate la 80trategia
a'iatiei ci'ile 200+F: sta#ilita de catre ministerul de resort au fost definite astfel incit sa
asigure instaurarea unui cadru regulator corespunzator si a unui proces de supra'eg"ere
transparent nediscriminatoriu si stimulati' pentru toate organizatiile care desfasoara
acti'itati in domeniul aeronauticii ci'ile in 1omania. &ceste o#iecti'e au in 'edere$
(Transpunerea in legislatia nationala implementarea aplicarea si respectarea
reglementarilor emise de catre &utoritatile &eronautice 3i'ile 1eunite >Coint &'iation
&ut"orities ( C&&% organism te"nic specializat asociat 3onferintei 6uropene pentru &'iatia
3i'ila >6uropean 3i'il &'iation 3onference ( 63&3%.
(&sigurarea si mentinerea la ni'el european a standardelor de siguranta in a'iatia
ci'ila romana.
(&derarea la structurile &gentiei 6uropeane pentru 0iguranta &'iatiei >6uropean
&'iation 0afetE &gencE ( 6&0&%. 1eglementarea pri'ind infiintarea 6&0& identificata 63
*o. +=92/2002 a fost adoptata de catre -arlamentul 6uropean in data de +=.07.2002
pu#licata in Monitorul Oficial al )niunii 6uropene in data de 07.09.2002 a intrat in 'igoare
6
4&0& D 4ilateral &'iation 0afetE &greement D &cordul 4ilateral de 0iguranta &eriana.
19
in data de 2?.09.2002 si a de'enit operationala incepand cu 2?.09.200@. 6&0& printr(un
proces de tranzitie monitorizat de 3omisia 6uropeana si C&& urmeaza sa preia intr(un
inter'al de apro!imati' @ ani toate atri#utiile C&&.
(&tragerea in structurile &&31 a personalului cu cea mai inalta calificare si
e!perienta profesionala in domeniul aeronautic.
O#iecti'ele principale ale &utoritatii &eronautice 3i'ile 1omane au fost sta#ilite in
asa fel incat sa se armonizeze cu o#iecti'ele organismelor aeronautice internationale la
care 1omania este parte$ I3&O 63&3 C&& 6)1O3O*T1O,. &stfel &utoritatea
&eronautica 3i'ila 1omana are ca scop atingerea urmatoarelor o#iecti'e principale$
(&sigurarea si mentinerea standardelor de siguranta in a'iatia ci'ila romana la ni'el
european si international.
(3ontinuarea demersurilor in 'ederea finalizarii procesului de integrare sectoriala in
structurile aeronautice europene a'and in 'edere 6&0& noua structura a a'iatiei ci'ile a
)niunii 6uropene.
(&rmonizarea legislatiei aeronautice nationale cu cea europeana si internationala in
scopul crearii unui mediu optim pentru li#erul acces al produselor si ser'iciilor romanesti
inclusi' al personalului pe piata europeana.
(0ustinerea 1omaniei in eforturile sale de integrare in structurile 3omunitatii
6uropene si cele ale Organizatiei Tratatului &tlanticului de *ord >*&TO%.
-entru atingerea o#iecti'elor propuse si indeplinerea atri#utiilor ce(i re'in
&utoritatea &eronautica 3i'ila 1omana a sta#ilit o structura organizatorica similara
autoritatilor aeronautice ci'ile europene astfel incat sa se asigure intercorelari
compartimentale ale acti'itatilor specifice desfasurate.
CAPITOLUL 2
20
MANAGEMENTUL COMPANIEI DE NAVIGATIE
MARITIMA
2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
3ompania de *a'igatie Maritima este infiintata organizata si desfasoara o serie de
acti'itati pentru transportul marfurilor si pasagerilor pe marile si oceanele lumii.
Transporturile de marfuri sau pasageri pornesc de la necesitatile economiei mondiale dar
scopul principal al infiintarii unei companii de na'igatie maritima il reprezinta eficienta
economica a in'estitiei adica o#tinerea de profit atit in prezent cit si in perspecti'a.
In 'ederea o#tinerii eficientei economice tre#uie sa fie cautate o serie de metode
intensi'e de renta#ilizare si modernizare a transporturilor metode care aplicate asupra
mi2loacelor e!istente sa conduca la reducerea pierderilor la o#tinerea unui randament
ma!im.
3ompania de *a'igatie Maritima este considerata ca o componenta importanta a
economiei unui stat datorita faptului ca are un rol foarte important pentru realizarea
e!porturilor cit si a importurilor de marfuri pentru transportul calatorilor si materialului
rulant. &ceasta realizeaza o serie de legaturi intre porturi diferite intre tara de origine a
proprietarului na'elor si o serie de tari din diferite parti ale lumii.
.in punct de 'edere economic o 3ompanie de *a'igatie Maritima este o societate
comerciala care presteaza o serie de ser'icii in domeniul transporturilor adica al circulatiei
marfurilor pentru #eneficiari interni si e!terni face legatura intre producatori si
consumatori indiferent de tipul de marfa cu a2utorul na'elor maritime pe rute cai
na'iga#ile intre porturi diferite.
.in punct de 'edere 2uridic 3ompania de *a'igatie Maritima se constituie ca o
firma societate comerciala sau intreprindere care reprezinta asocierea intereselor unor
persoane fizice sau 2uridice functioneaza in #aza legilor statului national dar si pe #aza
unor reglementari internationale din domeniul na'igatiei.
-ersonalitatea 2uridica este reglementata prin lege astfel in aceasta sint pre'azute$
(modul de asociere
(modul de infiintare si o#tinere a personalitatii 2uridice
(drepturile si o#ligatiile societatii
(drepturile si o#ligatiile actionarilor conducatorilor
(falimentul sau modul de desfiintare etc.
.upa modul de utilizare a na'elor 3ompaniile de *a'igatie Maritima pot fi impartite
astfel$
(3ompanii de *a'igatie Maritima de ,inie.
(3ompanii de *a'igatie Maritima Tramp.
(3ompanii de *a'igatie Maritima Mi!te.
a%.In prima categorie de companii na'ele efectueaza 'oia2ele pe linii rute sau relatii
sta#ilite. Transportul maritim pe 8linieG inseamna efectuarea 'oia2elor regulate intre
21
anumite porturi dinainte sta#ilite de catre armatori na'lositori producatori #eneficiari sau
intermediari.
-rin contracte aceste linii sint pastrate ca rute de na'igatie pentru perioade mari de
timp. &cestor contracte li se aplica reglementari speciale 2uridice dar si clauze economice
specifice acestui tip de transport.
-articularitatile acestui tip de transport maritim sint urmatoarele$
(.urata 'oia2ului intre porturi5
(.urata stationarii na'ei in port adica timpul pentru$
(incarcarea na'ei
(descarcarea na'ei.
(0tarea te"nica a na'ei5
(4una stare de na'iga#ilitate5
(3lauze speciale referitoare la$
(intirzieri la incarcare/descarcare si penalitatile
(intirzieri pe timpul transportului si penalitatile etc.
(Modalitatile de plata pentru ser'iciul prestat >na'lul%.
#%.In *a'igatia tramp >8'aga#ondG% na'ele nu au o ruta sta#ilita sint trimise pentru
transport pe rute diferite in functie de marfa disponi#ila aflata intr(un port sau altul. In acest
tip de transport rutele de na'igatie na'lul si eficienta economica depind de #ursa na'lurilor
de cererea si oferta de transport de pe piata maritima de o serie de factori economici
politici sau de ni'elul relatiilor dintre agentii economici sau c"iar dintre state.
c%.*ici o companie de na'igatie nu poate fi infiintata numai pentru un anumit tip de
transport. 3"iar daca tendinta actuala este de supra(specializare a na'elor datorita unei
serii de a'anta2e considera#ile realitatea pietei maritime a demonstrat ca si cele mai ferme
contracte se pot inc"eia dezastros astfel ca na'ele pot a2unge usor sa intre in categoria
8trampG.
.e asemenea sint na'e care dupa un anumit numar de 'oia2e tramp pot fi
contractate pe o anumita linie. .e aceea in cadrul unei 3ompanii de *a'igatie Maritima
tre#uie luate in considerare toate 'ariantele in functie de e'olutia pietei maritime.
2.2. STRUCTURA MANAGERIALA A UNEI COMPANII
DE NAVIGATIE MARITIMA CONSTITUITA CA
SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUNI
2.2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
3onform legislatiei nationale actuale 3ompania de *a'igatie Maritima constituita ca
o societate comerciala pe actiuni tre#uie sa raspunda caracteristicilor transportului maritim
scopului pentru care a fost infiintata pentru desfasurarea in conditii optime a acti'itatilor la
sediul acesteia dar si la #ordul na'elor.
,a societatea comerciala pe actiuni indiferent de natura capitalului &dunarea
Generala a &ctionarilor >&.G.&.% este aceea care "otaraste asupra urmatoarelor aspecte$
(.irectiile strategice de actiune ale companiei.
(9erificarea si apro#area #ilantului conta#il.
22
(0ta#ilirea fondurilor companiei pentru$
(in'estitii
(dez'oltare
(rezer'a
(plata di'idendelor.
(&legerea 3onsiliului de &dministratie sau a conducerii companiei.
&dunarile generale pot fi ordinare sau e!traordinare cea ordinara se intruneste in
cel mult @ luni de la inc"eierea anului financiar. 3onform contractului de societate si
statutului &dunarea generala ordinara este o#ligata$
(sa asculte raportul administratorilor si al cenzorilor
(sa discute sa apro#e sau sa modifice 4ilantul 3onta#il
(sa fi!eze suma di'idendelor
(sa adopte o "otarire in pri'inta gestiunii administratorilor
(sa aleaga administratorii si cenzorii
&dunarea generala e!traordinara se intruneste ori de cite ori este ne'oie pentru$
(prelungirea duratei societatii
(sc"im#area o#iectului de acti'itate al societatii sau adaugarea de noi acti'itati
(sc"im#area formei de societate
(marirea capitalului social sau micsorarea acestuia
(dizol'area anticipata a societatii
(emisiunea de o#ligatiuni
(alte pro#leme care impun adoptarea unor "otariri deose#it de importante pentru
'iitorul companiei.
In practica transporturilor maritime 3ompaniile de *a'igatie pot fi administrate de
catre unul sau mai multi administratori. 3ind sint mai multi administratori se constituie un
3onsiliu de &dministratie iar atunci cind este un singur administrator acesta este
considerat &dministrator )nic. 3onsiliul de &dministratie poate delega o parte din puterile
sale unui 3omitet de .irectie alcatuit din mem#rii alesi dintre administratori. In 3onsiliului
de &dministratie deciziile se adopta cu ma2oritatea de 'oturi iar cele ale 3omitetului de
.irectie se adopta pe #aza ma2oritatii a#solute a 'oturilor mem#rilor sai. In cadrul
3onsiliului de &dministratie se alege un presedinte acesta poate sa fie si director general
care poate sa conduca si 3omitetul de .irectie.
3omitetul de .irectie are urmatoarele atri#utii$
(0a prezinte la sedinta 3onsiliului de &dministratie registrul sau de decizii.
(0a raspunda pentru toate deciziile luate de catre directori toate actele infaptuite de
catre conducere sau anga2ati.
(0a informeze 3onsiliul de &dministratie despre toate a#aterile constatate.
(0a prezinte rapoarte despre operatiile e!ecutate si altele.
,a sedintele 3onsiliului de &dministratie este con'ocata si 3omisia de 3enzori care
are urmatoarele atri#utii$
(0a supra'eg"eze modul de conducere si de gestionare a companiei.
(0a 'erifice 4ilantul 3onta#il si 3ontul de -rofit si -ierderi daca acestea sint legal
intocmite si corespund cu registrele de e'identa conta#ila sau de gestiune.
(0a 'erifice daca a fost efectuata corect e'aluarea patrimoniului companiei pentru
intocmirea #ilantului si a celolalte documente.
Mem#rii 3omisiei de 3enzori au o serie de o#ligatii astfel$
23
(sa efectueze in fiecare luna inopinant inspectii ale caseriei
(sa 'erifice e!istenta titlurilor sau a 'alorilor care sint in proprietatea companiei sau
au fost primite de la terti su# forma de ga2 cautiune sau depozite
(sa con'oace &dunarea generala ordinara sau e!traordinara daca aceasta nu a fost
facuta de catre administratori
(sa urmareasca aplicarea legii in toate actiunile demersurile si "otaririle companiei
(sa urmareasca indeplinirea clauzelor sau a pre'ederilor contractului de societate de
catre administratori
(sa aduca la cunostiinta administratorilor orice fel de nereguli constatate in
administrarea companiei sau despre incalcarea dispozitiilor legale si statutare iar atunci
cind situatia o impune sa le aduca la cunostiinta &dunarii Generale a &ctionarilor.
2.2.1. ORGANIGRAMA COMPANIEI DE NAVIGATIE MARITIM A
SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUNI
3ompania de *a'igatie Maritima constituita ca o societate comerciala pe actiuni
tre#uie sa raspunda caracteristicilor transportului maritim scopului pentru care a fost
infiintata pentru desfasurarea in conditii optime a acti'itatilor la sediul acesteia dar si la
#ordul na'elor. ,a societatea comerciala pe actiuni indiferent de natura capitalului
&dunarea Generala a &ctionarilor este aceea care "otaraste asupra urmatoarelor aspecte$
(.irectiile strategice de actiune ale companiei.
(9erificarea si apro#area #ilantului conta#il.
(0ta#ilirea fondurilor companiei pentru$
(in'estitii sau dez'oltare
(rezer'a
(di'idende.
(&legerea 3onsiliului de &dministratie.
&dunarile generale pot fi ordinare sau e!traordinare cea ordinara se intruneste in
cel mult @ luni de la inc"eierea anului financiar. 3onform contractului de societate si
statutului &dunarea generala ordinara este o#ligata$
(sa asculte raportul administratorilor si al cenzorilor
(sa discute sa apro#e sau sa modifice #ilantul conta#il
(sa fi!eze suma di'idendelor
(sa adopte o "otarire in pri'inta gestiunii administratorilor
(sa aleaga administratorii si cenzorii
&dunarea generala e!traordinara se intruneste ori de cite ori este ne'oie pentru$
(prelungirea duratei societatii
(sc"im#area o#iectului de acti'itate al societatii sau adaugarea de noi acti'itati
(sc"im#area formei de societate
(marirea capitalului social sau micsorarea acestuia
(dizol'area anticipata a societatii
(emisiunea de o#ligatiuni
(alte pro#leme care impun adoptarea unor "otariri deose#it de importante pentru
'iitorul companiei.
24
In practica transporturilor maritime companiile de na'igatie pot fi administrate de
unul sau mai multi administratori. 3ind sunt mai multi administratori se constituie un
3onsiliu de &dministratie iar atunci cind este un singur administrator acesta este
considerat &dministrator unic. 3onsiliul de &dministratie poate delega o parte din puterile
sale unui 3omitet de .irectie alcatuit din mem#rii alesi dintre administratori. In cadrul
3onsiliului de &dministratie deciziile se adopta cu ma2oritatea de 'oturi iar cele ale
3omitetului de .irectie se adopta pe #aza ma2oritatii a#solute a 'oturilor mem#rilor sai. In
cadrul 3onsiliului de &dministratie se alege un presedinte care poate sa fie si director
general. &cesta poate sa conduca si 3omitetul de .irectie. 3omitetul de .irectie are
urmatoarele atri#utii$
(0a prezinte la sedinta 3onsiliului de &dministratie registrul sau de decizii.
(0a raspunda pentru toate deciziile luate de catre directori toate actele infaptuite de
catre conducere sau anga2ati.
(0a informeze 3onsiliul de &dministratie despre toate a#aterile constatate.
(0a prezinte rapoarte despre operatiile e!ecutate si altele.
,a sedintele 3onsiliului de &dministratie este con'ocata si 3omisia de 3enzori care
are urmatoarele atri#utii$
(0a supra'eg"eze modul de conducere si de gestionare a companiei.
(0a 'erifice 4ilantul conta#il si contul de profit si pierderi daca acestea sint legal
intocmite si corespund cu registrele de e'identa conta#ila sau de gestiune.
(0a 'erifice daca a fost efectuata corect e'aluarea patrimoniului companiei pentru
intocmirea #ilantului si a celolalte documente.
Mem#rii 3omisiei de 3enzori au o serie de o#ligatii astfel$
(sa efectueze in fiecare luna inopinant inspectii ale caseriei
(sa 'erifice e!istenta titlurilor sau a 'alorilor care sint in proprietatea companiei sau
au fost primite de la terti >ga2 cautiune sau depozite%
(sa con'oace &dunarea generala ordinara sau e!traordinara daca aceasta nu a fost
facuta de catre administratori
(sa urmareasca aplicarea legii in toate actiunile demersurile si "otaririle companiei
(sa urmareasca indeplinirea clauzelor sau a pre'ederilor contractului de societate
de catre administratori
(sa aduca la cunostinta administratorilor orice fel de nereguli constatate in
administrarea companiei sau despre incalcarea dispozitiilor legale si statutare iar atunci
cind situatia o impune sa le aduca la cunostinta &dunarii Generale a &ctionarilor.
Organigrama unei companii de na'igatie maritima la ni'el superior model pentru
perioada 200@(200= se prezinta ca in figura 2.+.
25
ADUNAREA GENERAL A
ACTIONARILOR
COMISIA DE
CENZORI
PRESEDINTE
DIRECTOR
GENERAL



/ig. 2.+. 9arianta organigramei in perioada 200@(200=.
2.$. STRUCTURA MANAGERIALA A UNEI COMPANII DE
NAVIGATIE MARITIMA SOCIETATE COMERCIALA CU
RASPUNDERE LIMITATA
2.$.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
3onform legislatiei actuale 3ompania de *a'igatie Maritima constituita ca societate
comerciala cu raspundere limitata se deose#este de societatea comerciala pe actiuni prin
urmatoarele aspecte$
(*umarul asociatilor nu poate fi mai mare de =0 de persoane.
(-oate fi infiintata de catre o singura persoana.
(3apitalul social necesar pentru infiintare este mai mic.
(&dministratorii pot fi asociati sau neasociati.
(1aspunderea asociatilor este limitata la 'aloarea patrimoniului social.
(9otul depinde de partile sociale ale asociatilor.
(*u se mai alege 3onsiliul de &dministratie in cazul unui asociat unic.
(*umarul de persoane anga2ate este mult mai mic.
(0arcinile care re'in anga2atilor sint numeroase pot a'ea raspunderi in doua sau
mai multe domenii de acti'itate.
,a societatea cu raspundere limitata cu un anumit numar de asociati cuprins intre 2
si =0 de persoane modul de administrare se realizeaza similar cu cel de la societatile
comerciale pe actiuni cu diferenta ca organul suprem de conducere il reprezinta &dunarea
Generala a &sociatilor >&.G.&s%. &ceasta are urmatoarele competente$
(&pro#a 4ilantul 3onta#il.
26
NAVE
DIRECTOR
FINANCIAR
DIRECTOR
SIGURANT
DIRECTOR
EXPLOATARE
NAVE
DIRECTOR
MARKETING
SERVICIUL
NAVLOSIRI
SERVICIUL
FINANCIAR
CONTABIL
SERVICIUL
EXPLOATARE SI
LOGISTIC
SERVICIUL
MARKETING
PERSOANA
DESEMNAT
RESPONSABIL
SECURITATE
(.ispune de repartizarea #eneficiului.
(&lege re'oca sau descarca de acti'itate pe administratori sau cenzori.
(Modifica statutul societatii.
(Mareste sau micsoreaza capitalul social.
(.ispune urmarirea in 2ustitie a administratorilor sau cenzorilor etc.
-e piata maritima mondiala actuala e!ista un numar foarte mare de societati
comerciale cu raspundere limitata infiintate pentru a administra o singura na'a adica o
na'a reprezinta o firma. &rmatorii au adoptat o astfel de solutie datorita unor moti'e
comple!e de multe ori in urma unor situatii gra'e petrecute in legatura cu unele na'e
pentru$
(diminuarea riscurilor arestarii celorlalte na'e in urma unor litigii aceasta pro'ocind
mari pierderi
(infiintarea unor societati comerciale in tarile care acorda pa'ilioane de complezenta
pentru e'itarea platilor de impozite si ta!e mari
(e'itarea du#lei impuneri daca nu e!ista acorduri inc"eiate intre state etc.
2.$.2. ORGANIGRAMA COMPANIEI DE NAVIGATIE MARITIMA2
SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA
Organizarea 3ompaniei de *a'igatie Maritima societate cu raspundere limitata
este mult simplificata fata de compania organizata ca societate pe actiuni astfel o serie de
departamente sau sectii sint reduse la ni'elul unui #irou sau c"iar la un singur anga2at care
raspunde de pro#lemele domeniului respecti'.
O 'arianta folosita in perioada anilor H?0(H90 este prezentata in figura 2.2.
Organigrama unei astfel de companii cuprindea urmatoarele functii$
(&dunarea Generala a &sociatilor.
(-resedintele 3ompaniei.
(&dministratorul )nic sau .irectorul General.
(.irectorul de 6!ploatare *a'e >Te"nic%.
(.irectorul 6conomic.
(.irectorul de 1esurse )mane.
Toate aceste functii sint inscrise in 1egulamentul de Organizare si /unctionare
departamentele erau structurate si organizate astfel$
(.epartamentul de 6!ploatare a *a'elor care a'ea urmatoarele sectii$
(e!ploatare na'e
(na'losiri
(2uridic >litigii%.
27
ADUNAREA GENERAL A
ASOCIATILOR
PRESEDINTE



/ig.2.2. Organigrama din perioada anilor H?0(H90.
(.epartamentul Te"nic care a'ea in componenta$
(ser'iciul te"nic
(ser'iciul reparatii
(ser'iciul apro'izionare.
(.epartamentul 6conomic >/inanciar% cu urmatoarele ser'icii$
(financiar
(conta#il
(ser'iciul deconturi.
(.epartamentul 1esurse )mane putea sa cuprinda$
(ser'iciul anga2ari ec"ipa2e
(secretariatul
(oficiul de calcul.
In prezent datorita restrictiilor impuse de 3odul I0-0 companiile au suferit o serie
de modificari ale structurii organizatorice un model este prezentat in figura 2.@.
28
DIRECTOR
ECONOMIC
DIRECTOR
TEHNIC
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
EXPLOATARE
NAVE
DIRECTOR
RESURSE
UMANE
OFICIUL
JURIDIC
SERVICIUL
ANGAJRI
SERVICIUL
FINANCIAR
SERVICIUL
TEHNIC
SERVICIUL
EXPLOATARE
SERVICIUL
CONTABIL
SECRETARIAT
SERVICIUL
APROVIZIONARE
SERVICIUL
REPARATII
SERVICIUL
DECONTURI
OFICIUL DE
CALCUL
SERVICIUL
NAVLOSIRE
ADMINISTRATOR
UNIC
ASOCIAT UNIC
DIRECTOR
SECRETARIAT
/ig.2.@. Model de structura organizatorica pentru perioada 200?(20+0.
CAPITOLUL $
29
PERSOANA
DESEMNAT
AGENT OPERARE RESPONSABIL
SECURITATE
NAVA
MANAGEMENTUL FIRMELOR CONE!E
TRANSPORTULUI MARITIM
$.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
In domeniul transporturilor maritime isi desfasoara acti'itatea societati comerciale
care presteaza o serie de ser'icii pentru armatori si na'lositori in afara celor care se ocupa
direct de incarcarea sau descarcarea na'elor denumite generic 8operatori portuari:.
-rincipalele tipuri de societati comerciale care se incadreaza in categoria denumita
generic 8firme cone!e: sint urmatoarele$
(0ocietatile agentiile sau firmele de creIing a'ind ca o#iect principal de acti'itate
plasarea personalului na'igant la companiile de na'igatie maritima din tara si strainatate.
(0ocietatile de #ro7era2 maritim care se ocupa de cautarea na'elor pentru
na'lositori sau cu cautarea marfurilor pentru armatori.
(0ocietatile de agenturare a na'elor care se ocupa de pro#lemele administrati'e
comerciale sau cu apro'izionarea na'elor.
(0ocietatile de remorca2 pilota2 sau c"eia2. &cestea au ca o#iect de acti'itate
remorcarea pilota2ul sau legarea na'elor la c"eu.
(0ocietatile de draft(sur'eE care se ocupa cu masurarea cantitatilor de marfa de la
#ord.
(/irme de transport intern in port de depozitare logistica si distri#utie etc.
$.2. MANAGEMENTUL FIRMEI DE CRE#ING
-entru a putea desfasura acti'itatile in domeniul plasarii personalului na'igant
societatea comerciala pentru prestari ser'icii in acest domeniu tre#uie sa o#tina toate
autorizatiile si acreditarea de la Ministerul Transportului si de la &utoritatea *a'ala
1omana. &cestea pot sa o#tina certificarea I0O 900+$2000 de la societatile de certificare
care acrediteaza acest gen de societati in conformitate cu standardele managementului
calitatii. .e asemenea pot sa fie auditate de catre companiile de na'igatie cu care
cola#oreaza in conformitate cu cerintele 3odului I0M pe care acestea il au implementat la
companie si la na'e sau cu cerintele asociatiilor de armatori din care fac parte.
0ocietatile comerciale de plasare a personalului na'igant sint firme din domeniul
prestarii de ser'icii care in 1omania sint clasificate conform 3odul 3&6*
7
astfel$
(3od 3&6* 7?+ &cti'itati ale agentiilor de plasare a fortei de munca3
"7?+0 &cti'itati ale agentiilor de plasare a fortei de munca.
(C%d CAEN 142 Acti5itati de c%(tractare2 'e 6a7e te&'%rare2 a 'er+%(a),),i3
(7?20 &cti'itati de contractare pe #aze temporare a personalului.
7
3&6* D 3lasificarea acti'itatilor din economia nationala.
30
(C%d CAEN 14$ Ser5icii de 8,r(i7are +i &a(a.e&e(t a 8%rtei de &,(ca3
(7?@0 0er'icii de furnizare si management a fortei de munca.
In continuare 'a fi prezentata o societate comerciala cu acti'itate de plasare a
personalului na'igant cunoscute su# denumirea de 8firme sau agentii de creIing:.
0ocietatea comerciala 8.3: 0.1.,. a fost infiintata in anul 200= ca rezultat al 8e!perientei
acumulate de(a lungul ultimilor ani in domeniul maritim: de catre managerii acesteia. 0ediul
2uridic si #iroul firmei este in 3onstanta. 0.3. 8.3- SRL are toate autorizatiile si acreditarea
de la Ministerul Transportului si de la &utoritatea *a'ala 1omana.
0copul declarat al firmei este 8de a furniza ser'icii de calitate clientilor nostrii care au
toata con'ingerea in a#ilitatile noastre de a recruta personal maritim in numele lor lasindu(
le li#ertatea de a se concentra asupra altor aspecte operationale ale na'ei:. 8O#iecti'ul
nostru este de a mentine standarde ridicate la recrutarea de personal maritim
selectionarea acestora in conformitate cu cerintele clientilor nostri:. -rincipalele o#iecti'e
ale firmei sint orientate spre furnizarea catre parteneri a unor ser'icii de recrutare de cea
mai #una calitate si de a plasa personal maritim foarte #ine pregatit si e!perimentat astfel$
(0a fie certificati in conformitate cu standardele internationale ale 3on'entiei IMO(
0T3J +99=.
(0a fie apti din punct de 'edere medical iar 'izita medicala are loc intr(o clinica
autorizata special pentru marinari.
(0a ai#a #une cunostinte de lim#a engleza.
(0a ai#a o #una e!perienta la #ordul na'elor.
(0a ai#a cursurile IMO conforme functiilor pentru care sint pregatiti.
-olitica firmei este sa asigure$
(siguranta eficienta si rapiditatea ser'iciilor firmei
(conformitatea cu toate regulile si standardele nationale si internationale
(costuri competiti'e.
Organigrama firmei este prezentata in figura @.+.
/ig. @.+. Organigrama firmei.
0er'iciile pe care le presteaza firma sint urmatoarele$
19.Recr,tarea de 'er+%(a) &ariti&. 0.3. 8.3: 01, ofera o multitudine de ser'icii.
&cti'itatile din cadrul firmei sint urmatoarele$
(0electia si recrutarea ofiterilor si marinarilor a celor mai #ine pregatiti si
e!perimentati.
(Oferirea ser'iciilor de calitate si cu costuri competiti'e.
(&sigurarea transportulului marinarilor de la domiciliul acestora la cel mai apropiat
aeroport international pentru a pleca in 'oia2.
31
GENERAL MANAGER
FINANCIAL
DIRECTOR
CRE#ING
OPERATOR
:UMAN
RESOURCES
MANAGER
ASSISTANT
MANAGER
ASSISTANT
MANAGER
(/le!i#ilitate si adapta#ilitate la cerintele partenerilor firmei.
(-restarea ser'iciilor de 8tic7eting: de o#tinere si eli#erare a 'izelor pentru marinari.
(&sigurarea 'izitei medicale in cadrul unei clinici recunoscute international pentru a
asigura recunoasterea actelor medicale ale personalului na'igant.
(&sistarea marinarilor si a partenerilor firmei pentru inregistrarea si o#tinerea
certificatelor in functie de pa'ilionul na'elor.
(-lanificarea plecarilor in 'oia2e a personalului na'igant.
29.Veri8icarea ca'acitati)%r 'r%8e+i%(a)e a)e (a5i.at%ri)%r. In cadrul firmei se
desfasoara o acti'itate la#orioasa de recrutare 'erificare si analiza a capacitatilor
personalului na'igant astfel$
(1ecrutarea personalului.
(-rogramarea la inter'iu.
(Inter'iul.
(9erificarea documentelor si certificatelor.
(9erificarea cunostintelor si a e!perientei la #ordul na'elor.
(9erificarea referintelor personalului.
(0electionarea celor mai #uni ofiteri si marinari.
(&nga2area celor selectionati.
/irma urmareste alegerea celor mai #uni ofiteri si marinari care sa presteze cele
mai #une ser'icii la #ordul na'elor maritime ale partenerilor firmei.
$9.Recr,tarea de 'er+%(a) +'ecia)i7at 'e(tr, 'r%iecte %(;%88+<%re i( di8erite
d%&e(ii de acti5itate. /irma furnizeaza clientilor sai diferite ser'icii de recrutare pentru$
(Industria -etrolului si a Gazelor.
(-etroc"imie.
(6nergetica nucleara.
(Telecomunicatii etc.
/9.a7a de date a 8ir&ei. /irma are o #aza de date care contine informatii complete
despre$
a%.-ersonalul na'igant astfel$
(Marinari.
(Ospatari.
(Motoristi.
(/itteri.
(6lectricieni.
(Ofiteri de punte mecanici si electricieni.
(0efi mecanici.
(3omandanti.
#%.-ersonal pentru on/offs"ore astfel$
(Ingineri.
(0pecialisti.
(Maistri.
(&dministratori.
(3onsultanti in domeniile$ 3ommissioning -roiectare 3onstructii *a'ale Manageri
de -roiecte etc.
&ceasta #aza de date este in format electronic ceea ce permite actualizarea
permanenta. 3u a2utorul acesteia pot fi gasiti si anga2ati cei mai #uni ofiteri si marinari.
32
Tot in #aza de date a firmei se tine e'identa$
(3ursurilor I.M.O. pe care tre#uie sa le urmeze personalul pentru anga2area la
anumite tipuri de na'e.
(.atei de e!pirare a cursurilor I.M.O. pentru #re'etati si ne(#re'etati.
(-rogramelor de 'erificare si testare conforme cu cerintele IMO(0T3J +99= si
amendamentelor ulterioare.
$.$. MANAGEMENTUL FIRMEI DE RO=ERAJ MARITIM
&cti'itatea de #ro7era2 maritim este una foarte importanta 'e(tr, c%&'a(i)e de
(a5i.atie &ariti&a care a, (a5e)e di+'%(i6i)e 'e(tr, tra(+'%rt2 care c%(+tit,ie a+a"
(,&ita (a5i.atie *tra&'-. 0ocietatile comerciale cu acti'itate de #ro7era2 adica de
anga2are a na'elor maritime se incadreaza in 3odul 3&6* astfel$
(3od 3&6*$ =22 &cti'itati ane!e pentru transporturi.
(=222$ &cti'itati de ser'icii ane!e transporturilor pe apa.
0ocietatea comerciala *TSL- SRL ofera ser'icii complete de transport marfuri din si
inspre orice destinatie din lume. &ceasta este la dispozitia clientilor pentru a facilita orice tip
de transport maritim flu'ial fero'iar si rutier oferind intotdeauna solutia optima pentru ca
marfurile clientilor sa a2unga in siguranta in orice colt al lumii.
0ocietatea este specializata in #ro7era2 maritim pentru anga2area de spatiu de
transport pe na'e maritime si flu'iale atit pentru transportul con'entional cit si
containerizat.
/irma este specializata in managementul planificarea si repartizarea transporturilor
de marfuri din import sau pentru e!port are personal calificat si cu e!perienta in domeniul
#ro7era2ului de transporturi.
-olitica principala a firmei o reprezinta oferirea unui 8pret foarte con'ena#il: si isi
propune satisfacerea tuturor clientilor de la cei neinitiati in domeniul e!porturilor sau
importurilor de marfuri pana la Kcei mai pretentiosi clienti:.
0er'icii)e %8erite de 8ir&a *TSL- +i(t ,r&at%are)e3
(Transport maritim containerizat 8door to door ser'ices:.
(Transport marfa 'rac.
(Transport marfa paletizata.
(Transporturi aga#aritice.
(Transporturi rutiere.
(Transporturi flu'ial.
(Transport fero'iar.
(3onsultanta pentru efectuarea formalitatilor 'amale de import si e!port.
(-regatirea documentatiei pentru indeplinirea conditiilor de import al altor state.
(.escarcare/incarcare marfuri de la na'a depozitarea marfa.
a9.E>'%rt tra(+'%rt c%(tai(eri7at. &cesta este orientat pe e!portul din 1omania
spre 0.).&. si tari din 6uropa indiferent de 'olum greutate tip de marfa destinatie finala
in sistem 8full(container: sau 8groupage:. -entru transporturile maritime firma poate pune la
dispozitia clientilor containere de 20H si ;0H dupa cum urmeaza$
33
(-entru sistemul 8full(container: ser'iciul contine urmatoarele$
(punerea la dispozitie a containerului gol
(preluarea containerului pe roti
(operatiuni terminal port incarcare
(formalitati 'amale e!port
(incarcare container na'a
(transport maritim
(descarcare lot marfa din container in port destinatie
(formalitati 'ama import
(li'rare lot marfa la destinatar.
Toate acestea sint oferite in functie de conditiile de li'rare pe care clientii le au cu
destinatarii marfurilor.
(-entru sistemul 8groupage(container: ser'iciul contine urmatoarele$
(ridicarea/preluarea containerului pe roti
(incarcarea marfii in container etc.
69.I&'%rt &ar8,ri di8erite. &cest tip de ser'iciu consta in cautarea de marfuri pentru
import din 6uropa si tarile din zona Orientului &propiat. 0er'iciile firmei se adreseaza unei
game 'ariate de marfuri mai putin cele de tipul$ lic"ide petroliere animale. Tipul de
transport cuprinde incarcari 8full(cargo: si 8part(cargo:.
In plus firma ofera si asistenta prin agentii din -ortul 3onstanta cu pri'ire la
modalitatea de descarcare a marfurilor depozitare si agenturare portuara.
c9.A+i+te(ta 5a&a)a. &cest ser'iciu se acorda clientilor in urmatoarele cazuri$
(Intocmirea de documente pri'ind originea marfurilor in tarile de unde se efectueaza
importurile.
(Tranzitari pe teritoriul 1omaniei in functie de destinatia finala.
(.epozitari si manipulari in punctele 'amale din Italia si 1omania.
(O#tinerea de documente cu regim special pentru 'ama romana.
-entru e!ecutia acestor ser'icii prestatia tarifara se regaseste in cadrul contractului
de transport pentru loturile de marfa transportata sau separat daca se constituie ca o#iect
aparte al prestarilor de ser'icii catre clienti.
$./. MANAGEMENTUL FIRMEI DE AGENTURARE A
NAVELOR
0ocietatile comericale cu acti'itate de agenturare a na'elor se incadreaza in 3odul
3&6* astfel$
"C%d CAEN3 022 Acti5itati a(e>e 'e(tr, tra(+'%rt,ri.
(=222$ &cti'itati de ser'icii ane!e transporturilor pe apa.
34
0ocietatea C%&ercia)a *=S- S.R.L. a fost infiintata in anul +99? a'ind sediul in
3onstanta cu capital integral pri'at. &cti'itatile principale ale companiei sint urmatoarele$
19.A'r%5i7i%(area (a5e)%r. Acea+ta acti5itate c,'ri(de3
(6fectuarea formalitatilor 'amale pentru apro'izionarea na'elor si alte ser'icii.
(0e'icii de apro'izionare a na'elor li'rarea de produse te"nice produse alimentare
si apa pota#ila.
(Organizarea apro'izionarii na'elor cu com#usti#ili si lu#rifianti.
(6fectuarea li'rarilor de piese de sc"im# pentru di'erse reparatii curente la na'e.
(,i'rarea si 'erificarea ec"ipamentelor de sal'are si protectie in timp util >preluarea
si li'rarea de la/la na'e cu transportul firmei% etc.
0ocietatea ofera o gama 'ariata de ser'icii legate de apro'izionarea na'elor
maritime si flu'iale cu produse li'rate din depozite sau la comanda. 6!perienta firmei
acumulata in timp permite departamentului de apro'izionare sa rezol'e eficient orice
pro#lema legata de apro'izionare.
Toate apro'izionarile cu alimente si produse te"nice sint efectuate si li'rate in timpul
cerut de na'a atit in dana cit si la rada. -rodusele li'rate corespund standardelor in
'igoare. 0er'iciile de apro'izionare includ$
(,i'rarea de produse alimentare si apa pota#ila la na'e.
(O gama 'ariata de produse te"nice cum sint$
('opsele na'ale si degresanti
(produse c"imice
(detergenti pentru mena2 si intretinere sanitara
(la'ete etc.
(-iese de sc"im# pentru motoare compresoare pompe si instalatii frigorifice.
(-roduse metalurgice ta#la neagra si zincata materiale de amarare si fi!are ca#luri
si parame metalice lanturi si ancore.
(-roduse de incendiu si sal'are aparate de respirat instinctoare costume de
pompier topoare funii de siguranta.
(Im#racaminte si incaltaminte -.0.I.
(&parate de sudura si electrozi instrumente si piese pentru lacatusi si tamplari.
(Instalatii sanitare.
(-arame si frang"ii na'ale.
(1egistre na'ale cataloage "arti de na'igatie produse de papetarie si #irotica
drapele di'erse tari.
(-roduse electrice si electrocasnice >ca#luri sigurante contoare prize na'ale
intrerupatoare panouri electrice di'erse aparate electrice de masurat% sisteme de iluminat
>proiectoare lampi #ecuri de na'igatie%.
(1adioaparatura >statii de emisie/receptie antene comutatoare% instrumente de
na'igatie.
(Generatoare de curent transformatoare motoare electrice.
,i'rarea produselor si prestarea ser'iciilor se poate efectua in poturile 3onstanta
Midia si Mangalia cu transportul firmei. 0e efecteaza toate formalitatile necesare pentru
li'rarea produselor. .e asemenea firma poate li'ra piese de sc"im# si poate organiza
di'erse reparatii la na'e >suduri instalatii electrice sanitare instalatii de incendiu
depanare motoare principale si au!iliare motoare electrice%.
35
0ocietatea detine spatiu de depozitare oferind o gama 'ariata de produse. .atorita
specialistilor calificati este pregatita pentru a indeplini orice solicitare de orice comple!itate
in cel mai scurt timp posi#il.
0ocietatea ofera preturi competiti'e si discounturi de asemenea foloseste forme de
plata 8rela!ata: acestea constituind factori care au atras clientii firmei.
29.Ser5icii de e>'editie +i tra(+'%rt &ar8,ri. Fir&a de+8a+%ara ,r&at%are)e
acti5itati3
(Intermedierea transportului de marfuri pe cale ferata auto si maritim intern si
international.
(6!pedierea marfurilor pentru e!port/import si tranzit care trec prin porturile
romanesti.
$9.A.e(t,rarea (a5e)%r. &cti'itatea consta in$
(&genturarea na'elor in porturile 3onstanta Midia si Mangalia.
(Toate ser'iciile companiei sint licentiate iar lucrarile efectuate sint insotite de toate
certificatele necesare. 0ocietatea 8L0: 01, este formata de specialisti #ine pregatiti care
au o 'asta e!perienta in domeniul ser'iciilor si transportului na'al.
(&sigurarea ser'iciilor permanente 2; din 2; ore promtitudinea e!ecutarii precum si
relatiile #une cu autoritatile portuare 'amale politie de frontiera si cu alte autoritati de stat.
(1ezol'area cu success a pro#lemelor maritime si administrati'e ale na'elor
partenerilor.
&genturarea na'elor este asigurata de agenti calificati cu o 'asta e!perienta in
domeniu efectuind o gama 'ariata de ser'icii na'elor sosite in porturile romanesti.
.epartamentul de agenturare al companiei noastre 'ine in intampinarea cerintelor oricarui
tip de na'a aflata in porturile romanesti la Marea *eagra$ 3onstanta &gigea Mangalia si
Midia oferind urmatoarele ser'icii $
(&genturarea na'elor conform solicitarii armatorului/na'lositorilor.
(&sistenta la acostare formalitati 'amale de frontiera li#era practica.
(0upra'eg"erea si asigurarea operatiunilor de incarcare/descarcare.
(Informarea permanenta si comunicarea in timp util.
(Tinerea su# control a c"eltuielilor na'elor in port.
(Organizarea de reparatii apro'izionarea cu com#usti#il produse alimentare si
materiale te"nice.
(,i'rare de apa pota#ila la c"eu sau cu #ar2a in danele neaccesi#ile sau in rada.
(1epatrierea/im#arcarea ec"ipa2ului preluare si transport la destinatie formalitati
'amale si de frontiera.
(&sigurarea ser'iciilor medicale.
(Intocmirea tuturor formalitatilor de plecare.
/9.C%(+,)ta(ta &ariti&a. 0ocietatea ofera urmatoarele ser'icii de consultanta
maritima astfel$
(3onsultanta financiara maritima$ identificarea posi#ilitatilor de
optimizare/im#unatatire a sistemului de reducere a c"eltuielilor si de crestere a incasarilor.
(0tudii de feza#ilitate in in'estitii in domeniul maritim si portuar.
(0pri2in in negocierea contractelor de afaceri sau a celor cu specific maritm.
(4ro7era2.
36
(0tudii pri'ind piata reparatiilor de na'e piata na'losirilor piata 'inzarilor de na'e si
ec"ipamente na'ale portuare de tipul$ salupe #ar2e remorc"ere si impingatoare
ec"ipamente de operare portuara.

CAPITOLUL /
37
MANAGEMENTUL SOCIETATII COMERCIALE
PORTUARE
/.1. PREZENTAREA UNUI TERMINAL PETROLIER
0.3. 8&lfa Oil: este o societate comerciala pe actiuni care este specializata in
'e"icularea titeiului a produselor petroliere si petroc"imice lic"ide a altor produse si
materii prime in 'ederea importului e!portului sau a tranzitului. &ceasta are unul dintre cele
mai mari terminale din zona Marii *egre.
&ceasta a fost infiintata in anul +990 pe #aza legii nr.@+/+990 prin Hotarirea
Gu'ernului nr. +200/+2.++.+990 ca societate pe actiuni cu capital mi!t.
&'anta2ele +%cietatii +i(t date de '%7itia +a +trate.ica a+t8e)3
(6ste terminal la mare.
(&re acces la caile de comunicatie rutiere si ferate.
(&re o mare capacitate de depozitare.
(6ste inzestrata cu capacitati de incarcare si descarcare a produselor petroliere si
c"imice la rampe de cale ferata.
(&re conducte de transport pentru incarcarea descarcarea produselor petroliere si
c"imice.
/.2. MANAGEMENTUL SOCIETATII
Managementul societatii este reprezentat in primul rind prin politica manageriala
pornind de la cerintele si asteptarile clientilor a partilor interesate in acest domeniu. .e aici
strategia de dez'oltare pe termen mediu si lung a societatii este sta#ilita in conformitate cu
80istemul de Management al 3alitatii: conform cu cerintele standardului 01 6* I0O
900+$200+.
&stfel ca prin politica in domeniul calitatii anga2amentul managementului a sta#ilit
urmatoarele misiuni 'iziuni 'alori politici si anga2amente astfel$
(Misiunea societatii este prestarea de ser'icii de primire depozitare conditionare si
li'rare a titeiului a produselor petroliere petroc"imice si c"imice lic"ide in si din na'e
maritime si flu'iale 'agoane cisterna conducte petroliere incarcarea cisternelor auto si
#un7erarea na'elor.
(9iziunea societatii e+te aceea de a fi lider al calitatii ser'iciilor intre terminalele
petroliere din #azinul Marii *egre.
(9alorile pe care societatea le promo'eaza sint urmatoarele$
(competenta
(responsa#ilitatea
(onestitatea
38
(seriozitatea.
(-olitica i( d%&e(i,) ca)itatii e+te +ta6i)ita 'e ter&e( &edi,2 iar i( centrul
preocuparilor societatii se afla interesul pentru satisfacerea cerintelor tuturor partenerilor de
afaceri prin$
(prestarea de ser'icii de cea mai #una calitate
(oferirea cele mai #une tarife
(respectarea termenelor contractuale
(prote2area mediului incon2urator
(asigurarea securitatii si sanatatii personalului propriu.
(&nga2amentul managementului e+te %rie(tat +'re im#unatatirea continua a
calitatii sanatatii si securitatii la locul de munca a performantelor de mediu la toate
ni'elurile si functiile rele'ante. 1espectarea anga2amentului se asigura in mod consec'ent
prin implementarea si im#unatatirea continua a 80istemului de Management al 3alitatii:
conform cerintelor standardelor aplica#ile si cerintelor legale si de reglementare.
(-rincipiile care stau la #aza politicii in domeniul calitatii 'izeaza$
(orientarea organizatiei catre satisfacerea cerintelor clientilor in scopul
fidelizarii acestora
(dez'oltarea relatiilor reciproc a'anta2oase cu toti partenerii de afaceri
(im#unatatirea continua a performantelor 0M3
(implicarea tuturor salariatilor in realizarea o#iecti'elor calitatii
(generarea increderii in rezultatele incercarilor efectuate de la#orator.
/.$. ACTIVITATEA PRINCIPALA A SOCIETATII
&cti'itatea principala a societatii o reprezinta manipularea titeiului produselor
petroliere petroc"imice c"imice lic"ide si alte produse finite sau materii prime lic"ide
pentru import e!port si tranzit cod 3&6* 6@++.
In cadrul societatii se mai efectueaza si alte acti'itati astfel$
(lucrari operatiuni cu produse petroliere petroc"imice si c"imice lic"ide
(#un7erarea na'elor
(analize fizice si c"imice pentru titei produse petroliere petroc"imice si c"imice
lic"ide
(operatiuni de metrologie intretinere si reparatii la ec"ipamente si facilitati
(cotarea actiunilor la #ursa de 'alori.
Infrastructura societatii este formata din$
(.ane operati'e.
(1etea de conducte su#terane si supraterane.
(.epozite pentru titei #enzina motorina pacura produse c"imice si petroc"imice
uleiuri din import sau pentru e!port si tranzit.
(Instalatii de captare si curatire a apelor uzate
(3apacitati de incarcare si descarcare a produselor petroliere si c"imice lic"ide la
rampe de cale ferata pre'azute cu facilitati automate de incarcare.
(3onducte de transport pentru incarcarea sau descarcarea in sau din na'e a titeiului
produselor petroliere petroc"imice c"imice lic"ide si uleiurilor.
39
(/acilitati de control al pompelor situate linga dane pentru incarcarea #enzinei
motorinei si descarcarea titeiului.
(,a#oratoare pre'azute cu ec"ipamente pentru efectuarea analizelor fizice c"imice
specifice.
/./. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
,a ni'elul 8top management: structura organizatorica se prezinta ca in figura ;.+.
/ig. ;.+. Top managementul societatii.
0ocietatea este condusa de un 3onsiliu de &dministratie din care fac parte
reprezentantii actionarilor. &cestia au atri#utii legale in conformitate cu tipul de societate din
care face parte aceasta.
Top Managementul societatii este reprezentat de un director general si cinci directori
ad2uncti$
(.irectorul general.
(.irectorul te"nic.
(.irectorul mecano(energetic.
(.irectorul operational.
(.irectorul economic.
(.irectorul 2uridic.
/iecare dintre directorii ad2uncti au in su#ordine compartimentele respecti'e a'ind
atri#utii specifice functiei pe care sint incadrati.
CAPITOLUL 0
40
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR
ECONOMIC
DIRECTOR
JURIDIC
DIRECTOR
OPERATIONAL
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
MECANO"
ENERGETIC
CONSILIUL DE
ADMINISTRATIE
MANAGEMENTUL COMPANIEI DE NAVIGATIE
FLUVIALA
0.1. PREZENTAREA UNEI COMPANII DE NAVIGATIE
FLUVIALA
3ompania de *a'igatie /lu'iala 1omana 8*a'rom: 0.&. este una dintre cele mai
mari companii de na'igatie flu'iala din 6uropa cu o traditie de peste +00 de ani. 3ompania
8*a'rom: Galati a fost infiintata in anul +?90 de catre gu'ernul roman su# numele de
8*a'igatia /lu'iala 1omana: societatea a'ind dreptul de ar#orare a pa'ilionului national si
fiind recunoscuta de catre toate societatile de na'igatie ale tarilor ri'erane .unarii.
&ceasta formeaza astazi un grup de ? firme care sint raspindite intre 3onstanta
Tulcea Galati si .ro#eta Turnu(0e'erin. 3ompania a luat fiinta prin reorganizarea
8Intreprinderii de *a'igatie /lu'iala: in anul +99+ cind a fost inregistrata 3.*../.1.
8*&91OM: 0.&. cu sediul la Galati.
In anul +99? compania a de'enit o societate cu capital integral pri'at iar in anul
+999 a initiat un amplu program de reorganizare care a condus la crearea actualului grup
de firme 8*a'rom:.
In prezent 3.*./.1. 8*a'rom: 0.&. este o companie solida pregatita sa asigure
solicitarile de transport ale clientilor pe orice sector al .unarii situat intre Marea *eagra si
1egens#urg. 3ompania are capacitatea de a transporta anual peste +0 milioane tone
marfuri dintre cele mai di'erse$ minereu car#une ciment calcar cereale ingrasaminte
laminate etc.
&ceste marfuri parcurg$
(1ute interne$ Galati 3onstanta 3erna'oda Medgidia Ma"mudia etc.
(1ute internationale$ )craina 4ulgaria 0er#ia )ngaria 0lo'acia &ustria
Germania.
3ompania 8*a'rom: 0.&. este mem#ra cu drepturi depline a 3on'entiei de la
4ratisla'a si a &sociatiei &rmatorilor si Operatorilor -ortuari din 1omania.
Misiunea companiei este aceea de a oferi clientilor ser'icii integrate astfel$
(transport de marfa
(transport de persoane
(reparatii de na'e
(design si amena2ari de na'e etc.
9alorile companiei sint date de reputatia pe care aceasta a do#indit(o intre
transportatorii flu'iali europeni prin personalul specializat pe care il are dar si logistica pe
care o detine. &cestea sint elemente prin care compania 8*a'rom: a de'enit o firma
cunoscuta pe plan intern si international.
41
0.2. MANAGEMENTUL COMPANIEI
3ompania de *a'igatie /lu'iala 1omana 8*a'rom: 0.&. Galati face parte dintr(un
grup de firme figura =.+.
/ig. =.+. Grupul de firme 8*a'rom:.
Grupul este format din ? societati comerciale societati pe actiuni si cu raspundere
limitata astfel$
(3.*./.1. 8*a'rom: 0.&. Galati.
(3.*./.1. 8*a'rom: 0.&. 0ucursala 3onstanta.
(3.*./.1. 8*a'rom: 0.&. 0ucursala .ro#eta.
(0.3. 8*a'rom .elta: 0.&. Tulcea.
(0.3. 8*a'rom -ort(0er'ice: 0.&. Galati.
(0.3. 8*a'rom 1eparatii: 0.1.,. Galati.
(0.3. 8*a'rom 4ac: 0.1.,. Galati.
(0.3. 8*a'rom 3entru de &faceri: 0.1.,. Galati.
Grupul de firme are ca structura de conducere$
(&dunarea Generala a &ctionarilor.
(3onsiliu de &dministratie.
0.$. ACTIVITATEA PRINCIPALA A COMPANIEI
42
CNFR *NAVROM- SA
GALATI
CNFR *NAVROM- SA
SUCURSALA
CONSTANTA
CNFR *NAVROM- SA
SUCURSALA
DROETA
SC *NAVROM
PORT"SERVICE- SA
GALATI
SC *NAVROM
REPARATII- SRL
GALATI
SC *NAVROM
AC- SRL
GALATI
SC *NAVROM
CENTRU DE
AFACERI- SA GALATI
SC *NAVROM
DELTA- SA
TULCEA
Incepand cu anul +992 compania si(a modernizat permanent flota in'estind in noi
ec"ipamente si constructii na'ale pentru a se mentine la ni'elul cerintelor de pe piata
europeana de transport flu'ial.
/lota companiei pentru transportul marfurilor cuprinde$
(impingatoare cu putere intre ?00(@;00 3-
(remorc"ere de =60 3-
(#ar2e acoperite si fara capace cu capacitati intre +000(@000 tone
(slepuri cu capacitate de +000 tone
(tancuriM#ar2a cu capacitate de +@00 tone.
4eneficiind de o finantare e!terna compania a realizat in perioada 2006(2007 un
program de modernizare a flotei care consta in remotorizarea si ec"iparea completa a +;
impingatoare de linie. /olosind aceste na'e modernizate se asigura realizarea transportului
a cca.+;=00 tone marfa intr(un singur con'oi pe rute interne si +0000 tone pe rute e!terne.
.rumul marfurilor intre 3onstanta si 1otterdam se scurteaza cu =.000 de 7m pe
traseul na'iga#il european .unare(1"in(Main. -e acest traseu compania poate realiza in
20 de zile transporturi de marfuri de la 3onstanta la 1egens#urg.
3ompania ofera clientilor urmatoarele ser'icii$
(Transport flu'ial de marfuri generale.
(0er'icii de mane're portuare in portul 3onstanta pentru$
(formarea si desfacerea con'oaielor de na'e nepropulsate
(introducerea si scoaterea na'elor nepropulsate la operatiuni de incarcare
descarcare la danele portuare
(agenturarea na'elor
(supra'eg"erea si asistenta na'elor stationate in rada portului.
&ceste ser'icii sint asigurate prin 0ucursala 3*/1 8*a'rom: 3onstanta.
(0er'icii de intretinere si asistenta te"nica pentru na'e.
(0er'icii portuare.
.otarile companiei sint urmatoarele$
(/lota propulsoare$
(+9 impingatoare cu putere intre +6;0(@=00 3-
(= impingatoare cu putere de ?00 3-
(; remorc"ere cu capacitati cuprinse intre +=0 si ==0 3-
(2 dragi fiecare cu capacitate de 6=0 m
@
/"
(2 #acuri utilate pentru reparatii
(; salupe de +=0 3-.
(/lota fara propulsie proprie$
(;00 #ar2e cu capacitati intre +000(@000 tone din care 2+; acoperite
(+2 tancuri(#ar2a cu capacitate de +@00 tone.
(&lte ec"ipamente$
(macarale plutitoare
(pontoane de acostare
(ele'atoare
(draga.
0ucursala din 3onstanta desfasoara urmatoarele acti'itati in portul 3onstanta(
3onstanta 0ud(&gigea astfel$
(&sigurarea mane'relor cu na'e nepropulsate in 'ederea operatiunilor de$
43
(incarcare
(descarcare
(formarea sau desfacerea con'oaielor
(reparatii
(inter'entii
(sal'are
(dezesuare
(#unc"era2.
(-aza si siguranta flotei nepropulsate.
(0upra'eg"erea operatiunilor de incarcare sau descarcare a tuturor unitatilor
nepropulsate.
(Intocmirea formalitatilor cu operatorii portuari si autoritatile portuare pentru$
(manifestul la marfa
(formalitati 'amale
(formalitati la 3apitania Aonala 3onstanta
(formalitati la organele de cercetare in caz de a'arii acti'itati penale etc.
(&sistenta cu personal specializat in acti'itatea de e!ploatare si diri2are flota.
(&cti'itati de dispecerat.
(&genturare flota.
(&cti'itati de remorca2 transport curenti marfa de mici dimensiuni pe canalul
.unare(Marea *eagra si -oarta &l#a(Midia *a'odari.
0ocietatea 8*a'rom 1eparatii: 0.1.,. ofera urmatoarele ser'icii$
(lucrari de andocare in docurile proprii
(reparatiile na'elor propulsate si nepropulsate
(diagnoza si solutii te"nice
(design na'al
(reparatii si reconditionare pentru piese si ec"ipamente na'ale
(inter'entii te"nice la na'ele aflate in di'erse puncte pe sectorul romanesc al
.unarii.
.otarile societatii sint urmatoarele$
(@ docuri plutitoare
(+ impingator de mane'ra de 600 3-
(+ macara plutitoare de +00 tone(forta
(,inii te"nologice utila2e si ec"ipamente pentru lucrari de prelucrari mecanice
electrice sudura etc.
0ocietatea 8*a'rom .elta: 0.&. ofera urmatoarele ser'icii$
(Transport flu'ial de calatori intre Tulcea si localitatile din .elta(.unarii pe
urmatoarele rute$
(Tulcea(0ulina si retur.
(Tulcea(0fantu G"eorg"e si retur.
(Tulcea(3"ilia 'ec"e(-eripra'a si retur.
(&cti'itati turistice cu na'e de agrement organizate saptaminal in sezonul esti'al pe
traseele$
(Tulcea ( 0fantu(G"eorg"e.
(Tulcea ( 0ulina.
.otarile societatii sint urmatoarele$
44
(2 na'e rapide modernizate cu capacitatea de 200 persoane.
(6 na'e clasice cu capacitati cuprinse intre +@0 si @00 locuri.
(20 de pontoane de acostare la Tulcea si in localitatile importante din .elta .unarii.
0ocietatea 8*a'rom -ort(0er'ice: 0.&. asigura urmatoarele ser'icii pentru na'ele
aflate in rada portului Galati astfel$
(mane're portuare pentru formarea si desfacerea con'oaielor de na'e nepropulsate
(introducerea si scoaterea na'elor nepropulsate la operatiuni de incarcare sau
descarcare la danele portuare
(agenturarea na'elor
(supra'eg"erea si asistenta na'elor stationate in rada portului Galati.
.otarile societatii sint urmatoarele$
(2 impingatoare de ?00 3-
(@ impingatoare de 7;? 3-
(+ impingator de 600 3-
(2 salupe de +=0 3-.
0ocietatea 8*a'rom 3entru de &faceri: 0.1.,. ofera urmatoarele ser'icii$
(Managementul comple!ului "otelier 8Mercur: de @ stele la Galati.
(.esign si amena2ari pentru na'e si spatii de lucru de tipul #irourilor "alelor etc.
(Managementul na'ei de pasageri 8Tudor 9ladimirescu:
(&cti'itati turistice cu na'ele de agrement.
(-escuitul sporti' la ferma piscicola din localitatea 0a#angia 2udetul Tulcea.
.otarile societatii sint urmatoarele$
(Imo#il cu suprafata desfasurata de ;=@2 mp constructie cu parter si = eta2e
modernizata in anul 200=. 3ladirea este inc"iriata si in ea functioneaza -arcul de
Te"nologia Informatiei.
(0alupa 84landiana: de +=0 3- si capacitate de ? persoane amena2ata pentru
acti'itati turistice.
(+= autoturisme si 2 autoutilitare.
(/erma piscicola din localitatea 0a#angia compusa din trei #azine cu o suprafata
totala de 7? "a.
0./. STRUCTURA ORGANIZATORICA A COMPANIEI
0tructura de conducere a companiei figura =.2 este formata din$
(.irector general.
(.irectori ad2uncti$
(director te"nic
(director comercial
(director economic
(director resurse umane
(director de "otel.
(0efi de ser'icii$
(ser'iciul e!ploatare na'e
(ser'iciul dispecerat permanent
45
(ser'iciul reparatii
(ser'iciul financiar(conta#il audit intern
(ser'iciul resurse umane.
(0ef de ferma piscicola.
(3omandati de na'e remorc"ere impingatoare slepuri #acuri am#arcatiuni.
/ig. =.2. 0tructura de conducere a companiei.
CAPITOLUL ?
46
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
E!PLOATARE
NAVE
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
COMERCIAL
DIRECTOR
ECONOMIC
DIRECTOR
RESURSE
UMANE
SERVICIUL
DISPECERAT
SERVICIUL
REPARATII
SERVICIUL
COMERCIAL
SERVICIUL
FINANCIAR
CONTAIL
SERVICIUL
ADMINISTRATIV
FLOTA
NAVE
SERVICIUL
TE:NIC
SERVICIUL
PERSONAL
MANAGEMENTUL SOCIETATI)LOR
COMERCIALE DE TRANSPORT RUTIER DE
PERSOANE SI MARFA
?.1. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT
RUTIER DE PERSOANE
?.1.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII
0ocietatea comerciala 8&0: 0.1.,. este o societate cu capital pri'at infiintata in anul
+99@ destinata transportului international de calatori. In prezent societatea are peste +000
de anga2ati si este considerata cel mai mare transportator international de calatori din
1omania. .atorita im#unatatirii continue a conditiilor de transport a calitatii ser'iciilor si a
facilitatilor oferite peste =00.000 de persoane folosesc anual mi2loacele de transport ale
societatii pentru a calatori in strainatate in principalele state 'est(europene$ Germania
Italia 0pania -ortugalia &ustria /ranta 0uedia 4elgia Olanda -ortugalia &nglia si din
sud(est in Grecia.
,a solicitarile de pe piata a dez'oltat un ser'iciu de posta(curier rapid si ser'iciul de
e!pedieri urgente denumit 86!press: care face posi#ila transmiterea unor colete sau
plicuri spre &ustria Germania /ranta Italia in ma!im ;? de ore iar spre 0pania sau
0uedia in 72 de ore.
0ocietatea poate sa ofere spre inc"iriere autocare moderne pentru transport spre
orice destinatie din strainatate.
/ilozofia societatii. Acea+ta e+te re're7e(tata de ,r&at%are)e c,5i(te
*0iguranta confort rapiditate:. &cestea sint dezideratele firmei care considera ca 8fiecare
calator urcat in autocarele noastre este un oaspete caruia noi cautam sa(i oferim cit mai
multe ser'icii si un confort la standarde europene:.
O#iecti'ele de dez'oltare ale societatii +i(t c%(ce(trate a+t8e)3
(-erfectionarea continua a personalului astfel incit acesta sa faca fata standardelor
europene impuse prin politica firmei.
(6!tinderea si modernizarea permanenta a parcului auto prin ac"izitionarea de noi
autocare in sistem leasing.
(.esc"iderea de noi linii de transport prin finantare proprie.
(.esc"iderea de noi agentii in tara si in strainatate.
(.ez'oltarea de noi ser'icii care sa 'ina in intimpinarea necesitatilor clientilor.
.otarile societatii sint urmatoarele$
a%.-arcul auto cuprinde$
(+20 autoturisme de tip 9J 4MJ -eugeot 1enault 07oda si .acia ,ogan.
(70 micro#uze de tip I'eco Mercedes cu capacitati de 2 la +9 locuri.
(+=2 autocare de tip Mercedes 9ol'o cu capacitati de @2 la 7= de locuri.
47
(2= micro#uze I963O Mercedes si 70 de autoutilitare 1enault si -eugeot care
ofera posi#ilitatea transportului de colete in tara si in 6uropa.
&cestea sint dotate cu instalatii audio('ideo mini#ar toaleta telefon frigider
instalatie de climatizare. Toate autocarele dispun de sistem &40 si &10 pentru controlul
sta#ilitatii.
#%..in punct de 'edere al intretinerii autocarelor firma are urmatoarea dotare$
(Hala modernizata de intretinere si diagnosticare cu stand de pro#e frine cu sistem
automat de scoatere a diagramei de frinare. Hala este incalzita cu aeroterme si cu a2utorul
unei instalatii de incalzire alimentata de o centrala termica proprie iluminarea este
asigurata natural si electric.
(&paratura de 'erificare a farurilor
(Testere de analiza a gazelor de esapament
(Instalatie automata de e'acuare a gazelor de esapament
(0istem automat de alarmare pentru cantitatea de gaze de esapament
(&paratura pentru 'erificarea in2ectiei sistemului de alimentare pneumatic cu ulei si
pentru gresarea sistemelor moderne de colectare a uleiului
(0urse de aer de pina la 20 atm.
(Masini pentru nituit gaurit strun2it ferodouri si tam#uri strunguri carucioare pentru
transport #ancuri mo#ile de lucru instalatii de gresare mo#ile.
(0palatorie acoperita si in aer li#er cu instalatie moderna de spalare alimentarea cu
apa facindu(se de la puturi proprii a'ind separator de apa si grasimi la e'acuare.
(&telier de 'opsitorie modernizat dotat cu instalatie de 'entilatie.
(0tatie proprie pentru alimentarea cu motorina si petrol.
(-entru urmarirea autocarelor pe traseu a fost implementat un program propriu de
monitorizare a acestora prin satelit si G.-.1.0.
c%.0istem de inter'entie rapida astfel incit orice autocar defect aflat pe traseu poate fi
inlocuit in ma!im ; ore.
d%.&re +60 de agentii in tara si strainatate care ofera detalii referitoare la ser'iciile
pe care le presteaza firma rutele de calatorie grafice orare preturi la #ilete etc.
e%.1etea de calculatoare care permite agentiilor o#tinerea unei rezer'ari in cel mai
scurt timp transmiterea informatiilor etc.
0ocietatea are rute de transport intern spre sau dinspre punctele de plecare ale
autocarelor in peste 60 de localitati$
(1esita(3aranse#es(,ugo2.
(4istrita(.e2(3lu2(Oradea(&rad.
(Tirgu Mures(0ig"isoara(Medias(0i#iu.
(0ucea'a(Iasi(1oman(4acau(Onesti(4raso'(/agaras(0i#iu.
(9iseu de 0us(0ig"etul Marmatiei(4aia Mare(0atu Mare(Oradea(&rad.
(3ampia Turzii(Turda(3lu2 *apoca.
(0ucea'a(3ampulung Moldo'enesc(9atra .ornei(4istrita(.e2(3lu2 *apoca(Oradea(
&rad.
(0latina(3raio'a(.ro#eta Turnu(0e'erin(3aranse#es(,ugo2.
(3onstanta(0lo#ozia(4ucuresti.
(Galati(4raila(4uzau(-loiesti.
(-itesti(1amniuc(9alcea(0i#iu.
(-iatra *eamt(4acau.
48
(Targo'iste(-loiesti.
(/ocsani(Onesti.
(4arlad(Onesti.
(9aslui(4acau.
(4otosani(0ucea'a.
(Aalau(Oradea.
(3onstanta(3alarasi(4ucuresti.
(4aia Mare(0atu Mare(Oradea(&rad.
(Targu Ciu(-etrosani(Hunedoara(.e'a.
?.1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
0tructura de conducere a societatii figura 6.+ este formata din$
(.irector general.
(.irectori ad2uncti$
(director operati'
(director te"nic
(director de 'inzari
(director financiar
(director resurse umane.
(0efi de ser'icii compartimente si agentii$
(ser'iciul coloana auto
(ser'iciul control trafic
(ser'iciul inter'entii rapide
(ser'iciul dispecerat
(sefi de agentii in tara si in strainatate
(ser'iciul reparatii
(compartiment IT
(ser'iciul financiar(conta#il audit intern
(ser'iciul resurse umane.
(0efi de ec"ipe.
49
DIRECTOR
GENERAL
/ig. 6.+. 0tructura organizatorica a 0.3. 8&0: 0.1.,.
?.2. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT
RUTIER DE MARFA
?.2.1. PREZENTAREA SOCIETATII
0ocietatea comerciala 8.6: 0.&. a fost infiintata in anul +99; initial ca o societate
comerciala cu raspundere limitata cu un singur asociat iar din anul +997 s(a transformat in
societate pe actiuni a'ind ca o#iect de acti'itate e!peditia si transportul rutier de marfuri
intern si e!tern in regim singular sau de grupa2.
In prezent societatea are in e!ploatare un parc auto de ?00 'e"icule cu peste 9=0
de anga2ati fiind una dintre cele mai mari din 1omania. 0ocietatea are un sediu oficial
parc auto un punct de lucru la 1amnicu 9alcea si a inceput constructia unui parc logistic.
-olitica in domeniul calitatii si mediului. 0.3. 8.6: 0.&. este anga2ata in atingerea si
mentinerea unor performante ridicate in domeniul calitatii si mediului. -rin satisfacerea
deplina si permanenta a cerintelor clientilor a societatii ci'ile a furnizorilor si a anga2atilor
si prin management performant tinde spre im#unatatirea continua a ser'iciilor prestate.
-erformanta economica fidelizarea clientilor responsa#ilitatea sociala fata de
mediu actionari si personal sint aspecte principale in cadrul strategiei firmei de dez'oltare
pe termen mediu si lung.
50
DIRECTOR
OPERATIV
DIRECTOR
FINANCIAR
DIRECTOR
VINZARI
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
RESURSE
UMANE
DIRECTOR
AGENTII
ZONALE
SERVICIUL
RESURSE
UMANE
SERVICIUL
FINACIAR
CONTAIL
SEF
ATELIER
REPARATII
SEF
DEPARTAMENT
IT
SERVICIUL
AUDIT
SEF
DEPOZIT
DIRECTOR
AGENTII
STRAINATATE
SEFI
AGENTII
ZONALE
SEF
COLOANA
AUTO
SEF
AUTOAZA
SEF
CONTROL
TRAFIC
SEF SERVICIU
INTERVENTIE
RAPIDA
SEF
SPLALATORIE
AUTO
In acest scop societatea se anga2eaza$
+%.0a duca o politica de a cistiga si pastra increderea clientilor prin prestarea unor
ser'icii de calitate.
2%.0a respecte si sa incura2eze dez'oltarea profesionala inteligenta si contri#utia
indi'iduala a anga2atilor. &ceasta doreste sa in'esteasca in training comunicare si
competenta profesionala.
@%./olosirea cola#orarii directe si a comunicarii cu toti anga2atii clientii si furnizorii ca
pe o lege a rezonantei.
;%.&plicarea pre'ederilor legislatiei in 'igoare ale standardelor e!istente armonizate
cu normele )niunii 6uropene si e!igentele interne ale firmei.
=%.Mentinerea si im#unatatirea continua a unui sistem eficient competiti' si certificat
de management conform 01 6* I0O 900+$200? si 01 6* I0O +;00+$200=.
6%.-re'enirea poluarii mediului prin in'estitii in te"nici si te"nologii de 'irf 'erificate.
7%.0a mentina in centrul preocuparilor asigurarea protectiei mediului si conser'area
spatiului 'ital al generatiilor 'iitoare.
?%.0a prote2eze mediul incon2urator prin reducerea emisiilor si utilizarea corecta a
resurselor naturale neregenera#ile cresterea gradului de recuperare materiala si
energetica a deseurilor si rea#ilitarea mediului.
9%.0a masoare monitorizeze e'alueze si sa im#unatateasca continuu
performantele de mediu.
+0%.In sta#ilirea o#iecti'elor pri'ind calitatea ser'iciilor pe care sa o masoare
monitorizeze e'alueze si sa o mentina.
++%.0a contri#uie determinant la comunicarea dintre societatea ci'ila mediul
politico(administrati' si mediul de afaceri.
Managementul de la toate ni'elurile firmei este responsa#il de comunicarea si
conformarea cu politica a tuturor anga2atilor si de disponi#ilitatea pentru clienti si pu#licul
interesat.
O#iecti'ele firmei. 0.3. 8.6: 0.&. este anga2ata pentru mentinerea unor performante
ridicate in domeniul calitatii si mediului pentru satisfacerea celor mai e!igente cerinte ale
clientilor aplicind pre'ederile legislatiei in 'igoare ale standardelor e!istente armonizate cu
normele )niunii 6uropene.
-entru mentinerea acestor standarde pentru anul 20+0 societatea a sta#ilit
urmatoarele o#iecti'e$
(1einnoirea parcului de auto'e"icule prin 'inzarea auto'e"iculelor 'ec"i si inlocuirea
acestora cu altele noi.
(&sigurarea cistigarii fidelitatii clientilor prin prestarea unor ser'icii de calitate.
(3resterea eficientei ser'iciului de transport prin mentinerea si im#unatatirea
criteriilor de performanta cresterea numarului de curse performante.
(-erfectionarea continua a personalului si implicarea acti'a in dez'oltarea
companiei.
(6!tinderea portofoliului de afaceri prin interconectarea cu centrul logistic.
(.ez'oltarea departamentului de ser'icii si e!pansiunea pe noi piete e!terne.
(.ez'oltarea departamentului de transport aerian.
(Mentinerea in limitele legale a indicatorilor la emisiile in aer si la de'ersari in apa.
(3resterea responsa#ilitatii departamentelor pri'ind protectia mediului cautarea
modalitatilor de realizare a 8#iroului 9erde:.
51
(Marirea parcului de 'e"icule. -entru aceasta 'a continua ac"izitionarea de 'e"icule
pina la ni'elul la care piata o 'a cere.
(.ez'oltarea acti'itatii de logistica prin e!tinderea parcului realizat.
-reocuparea firmei de im#unatatire continua a acti'itatii este sustinuta de
respectarea principiilor si 'alorilor e!puse in politica sistemului de management integrat.
.upa pregatiri intense care au implicat tot staful societatii in anul 200= 0.3. 8.6: 0.&. a fost
certificata de catre firma germana 8I/)(361T: din Hanno'er conform standardelor .I* 6*
I0O 900+$2000 si .I* 6* I0O +;00+$200=.
.upa introducerea sistemului de management integrat calitate(mediu 0.3. 8.6: 0.&.
a fost in masura sa directioneze acti'itatea de prestari ser'icii de transport catre cerintele
clientilor sai folosind posi#ilitatea de a planifica si controla toate procesele pe #aza
satisfactiei clientilor. )rmarirea proceselor c"iar in faza initiala impreuna cu pasii de
optimizare au rele'at de2a a'anta2ele sistemului de management integrat calitate(mediu in
acest stadiu primar. Organizarea structurala si procedurala transparente precum si
implicarea personalului au asigurat #aza acceptarii sistemului de management integrat
calitate(mediu pe #aza standardelor.
6tica. /irma si(a cistigat un loc foarte important pe piata transportatorilor si logisticii
din 1omania si este rezultatul efortului a sute de oameni cu calitati deose#ite. Mem#rii
firmei sint moti'ati si orientati spre perfectionare continua factori decisi'i in e'olutia
companiei. 6nergia profesionalismul efortul continuu si puterea de adapta#ilitate a
personalului este intimpinata de catre firma prin desc"iderea oportunitatilor profesionale si
alocarea de resurse pentru dez'oltarea a#ilitatilor. 3alitate performanta ser'icii complete
conform standardelor de e!igenta ale clientilor sint principiile pe care se spr2ina firma si
personalul acestuia.
.ez'oltarea profesionala. -rin specializarea personalului di'erselor segmente ale
firmei aceasta a cautat sa optimizeze toata gama de ser'icii oferite. 6!perienta si ni'elul
de pregatire a anga2atilor plaseaza firma printre companiile dinamice de top din 1omania.
-regatirea profesionala si coerenta lucrului in ec"ipa au fost si 'or fi mereu incadrate in
'iziunea de ansam#lu a conducerii companiei.
?.2.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE
0ocietatea preseteaza ser'iciile urmatoare$
a%.Transport rutier specializat. Transportul intern si cel e!tern cuprind urmatoarele
domenii$
(Transport de marfuri generale cu frig si fara frig.
(Transport de marfuri periculoase gaze lic"efiate sau comprimate.
(Transporturi aga#aritice.
(Transport produse de #alastiera.
(Transport containere.
-entru desfasurarea acti'itatii societatea dispune de$
(@70 autotractoare
(60 autoutilitare
(+0 auto#asculante
(@6; semiremorci cu prelata din care unele specializate pentru transporturi &.1.
52
(&cti'itatea de transport e!tern este asigurata de un numar de 2=? auto'e"icule
ma2oritatea a'ind 6uro @.
Toate auto'e"iculele detin asigurari de tipul 83asco: si se face si asigurarea marfii
transportate in limita raspunderii transportatorului in calitate de 8caraus: pentru marfa
transportata sumele fiind cuprinse intre 2=.000 si 200.000 6uro.
(/iecare masina este dotata cu telefon mo#il iar cele care pleaca in strainatate cu
un sistem de urmarire prin G-0.
#%.0er'icii de logistica. 0ocietatea desfasoara o acti'itate de logistica in spatii
special amena2ate care sint in curs de fnalizare. 0uprafata totala a centrului logistic este de
+77 "a iar suprafata destinata depozitelor este de ;6.000 mp. 3entrul logistic cuprinde$
(depozite
(parcari auto
(statie de alimentare cu car#uranti
(spalatorie auto
(spatii administrati'e
(spatii de inc"iriat pentru acti'itati logistice.
c%.0er'ice su# licenta companiei 84osc": care e!ecuta lucrari de garantie in reteaua
4osc". Intreaga acti'itate se desfasoara cu personal calificat si specializat de catre firma
4osc" pentru a putea presta ser'icii de cea mai #una calitate pentru clienti.
d%.&telier de reparatii auto dotat cu ec"ipament de ultima generatie. &cesta e!ecuta
urmatoarele operatiuni$
(9erificarea si sc"im#area pompelor de in2ectie si in2ectoarele .iesel a rotilor etc.
(.iagnoza computerizata a motoarelor.
(0tatie I.T.-. clasa 2 si @.
e%.3asa de e!peditii. 0ocietatea a infintat si presteaza un ser'iciu de coletarie in
tara si pentru strainatate.
?.2.$. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
0.3. 8.6: 0.&. este o societate pe actiuni care are un 3onsiliu de &dministratie si
este condusa de un .irector General. &cti'itatea operati'a a societatii este condusa de doi
directori$ .irector 6!ecuti' si .irector 6!ploatare iar societatea este organizata pe
departamente si compartimente de lucru. 0tructura de conducere a societatii figura 6.2
este formata din departamentele urmatoare$
(.epartamentul de 6!ploatare.
(Transport Intern.
(Transport 6!tern.
(.epartamentul /inanciar( 3onta#ilitate.
(.epartamentul 1esurse )mane si Curidic.
(.epartamentul Te"nic.
(.epartamentul 3alitate(Mediu.
(.epartamentul 0er'ice.
53
DIRECTOR
GENERAL
/ig. 6.2. 0tructura organizatorica a 0.3. 8.6: 0.&.
CAPITOLUL 1
54
DIRECTOR
E!PLOATARE
DIRECTOR
RESURSE
UMANE
DIRECTOR
FINANCIAR
DEPARTAMENTUL
TE:NIC
DEPARTAMENTUL
E!PLOATARE
DEPARTAMENTUL
TRANSPORT
INTERN
DEPARTAMENTUL
CONTAILITATE
DEPARTAMENTUL
FINANCIAR
SERVICIUL
ADMINISTRATIV
DEPARTAMENTUL
RESURSE UMANE
SI JURIDIC
DEPARTAMENTUL
TRANSPORT
E!TERN
DEPARTAMENTUL
SERVICE
SERVICIUL
REPARATII
AUTO
DEPARTAMENTUL
CALITATE
MEDIU
PARCUL
LOGISTIC
DIRECTOR
E!ECUTIV
MANAGEMENTUL SOCIETATII COMERCIALE
DE TRANSPORT PE CALE FERATA
1.1. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT
DE PERSOANE PE CALEA FERATA
1.1.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII
0ocietatea *ationala de Transport /ero'iar de 3alatori 83./.1. 3alatori: 0.&. a fost
infiintata prin Hotararea Gu'ernului nr. =?;/+99? modificata si completata in mod
corespunzator conform reglementarilor pre'azute in H.G. nr.27;/22.02.200+ si H.G.
nr.++99/2002 este persoana 2uridica romana initial cu capital integral de stat a'ind forma
2uridica de societate comerciala pe actiuni care isi desfasoara acti'itatea in conformitate cu
legislatia in 'igoare si cu statutul 0ocietatii *ationale de Transport /ero'iar de 3alatori.
-olitica societatii este conceputa pornind de la urmatoarele aprecieri astfel$
(8)n set de ser'icii care s(au pregatit pentru a fi in cea mai #una forma a lor
conforta#ile si la un pret competiti':.
(8Transportul fero'iar se #azeaza pe o 'ec"e traditie. Ii 'eti recunoaste
personalitatea consolidata de ser'iciile care se amelioreaza neincetat:.
3onducerea 0*T/3 83/1 3alatori: 0.&. este anga2ata ferm in instrumentarea
actiunilor necesare punerii in practica a politicii in domeniul calitatii cu scopul de a garanta
calitatea ser'iciilor sale si pentru a satisface la cel mai inalt ni'el cerintele e!primate si
implicite ale #eneficiarilor precum si reglementarile in 'igoare. 0ocietatea are 3ertificat
8O30 &/61: a'ind implementat 0istemul de Management al 3alitatii 01 6* I0O
900+/200+.
O#iecti'ul pe termen lung al politicii in domeniul calitatii este ela#orarea
implementarea mentinerea supra'eg"erea si im#unatatirea continua a unui sistem de
management al calitatii conform standardului I0O 900+/2000. -ersonalului cu functii in
domeniul managementului calitatii i se delega autoritate si acces li#er la orice ni'el al
organizatiei pentru a putea identifica si pre'eni pro#lemele legate de calitate precum si
cauzele acestora pentru a putea recomanda si initia masuri de im#unatatire precum si
pentru a putea controla tratarea neconformitatilor asa cum se pre'ede in manualul calitatii.
O importanta deose#ita se acorda instruirii in domeniul managementului calitatii si
moti'arii personalului astfel ca politica in domeniul calitatii sa fie inteleasa si adoptata de
catre fiecare salariat. 0ocietatea se anga2eaza sa asigure resursele necesare pentru
implementarea si mentinerea sistemului de management al calitatii in 'ederea cresterii
satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor sale. &nual se 'a efectua o analiza a
sistemului de management al calitatii pentru sta#ilirea actiunilor corecti'e/pre'enti'e si a
etapelor de urmat in 'ederea mentinerii si im#unatatirii acestuia.
P%)itica de &edi,. In domeniul protectiei mediului 0*T/3 detine o strategie care
promo'eaza elementele recomandate dez'oltarii unui transport dura#il pentru a sustine
conceptul recunoscut la ni'el international potri'it caruia transportul fero'iar este mi2locul
55
de transport cel mai ecologic. -e #aza modelelor recomandate de ).I.3. si de &gentia
6uropeana de -rotectia Mediului a fost perfectionat sistemul informational pentru
e'aluarea performantelor de mediu astfel incit sa se incadreze in sc"ema$ identificare
monitorizare integrare date aplicare solutii.
0(a definiti'at un program de dez'oltare dura#il in domeniu prin implicarea unor
masuri organizatorice te"nice si de in'estitii concretizate prin acti'itati dintre care cele mai
semnificati'e sint$
(Monitorizarea periodica a starii factorilor de mediu. 0(au monitorizat astfel$ apa
pota#ila apa uzata apa su#terana solul aerul zgomotul efectuindu(se analize pentru
toate acestea.
(3ontinuarea participarii la ela#orarea unor acte normati'e pentru zgomot "arti si
limite admise /ondul de mediu si sc"im#ari climatice.
(&utorizarea unitatatilor.
(1ealizarea studiilor de impact si a #ilanturilor de mediu pentru toate unitatile
societatii in scopul autorizarii acestora concomitent cu sta#ilirea metodologiilor de control
asupra factorilor poluanti.
(1ealizarea programelor de conformare planificate dupa caz in programele de
in'estitii si de reparatii fonduri fi!e.
(6la#orarea de documentatii de mediu pentru toate proiectele de modernizare si
dez'oltare.
(1e'izuirea te"nologiilor de lucru la principalele o#iecti'e potential poluatoare.
(3resterea eficientei energetice prin reducerea consumului de energie si resurse
promo'area consumurilor de energie regenera#ila.
(1educerea emisiilor poluante in atmosfera a emisiilor de gaze cu efect de sera prin
utilizarea #iocom#usti#ililor.
(-rocurarea de ec"ipamente pentru procesarea reziduurilor rezultate din instalatiile
de preepurare a apelor uzate.
(.otarea cu ec"ipamente proprii de monitorizare a factorilor de mediu.
()tilizarea #iocar#urantilor de tipul uleiurilor 'egetale #iodiesel la materialul rulant
din dotare implementarea e!perimentarii functionarii locomoti'elor diesel cu
#iocom#usti#il la depouri de calatori.
(&c"izitia de material rulant modernizarea parcului de material rulant e!istent
>locomoti'e si 'agoane%.
(Trecerea centralelor termice pe functionare cu gaz inlocuind com#usti#ilul lic"id
usor.
(Modernizarea centrelor de distri#utie si stocare a uleiurilor si a statiilor de
alimentare cu com#usti#il din depouri remedieri sol si apa su#terana.
1.1.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE
0ocietatea *ationala de Transport /ero'iar de 3alatori are ca o#iect de acti'itate$
(6fectuarea transportului fero'iar pu#lic de calatori de lung parcurs in trafic intern si
international cu trenuri$
(personale
(accelerate
(rapide
56
(Inter(citE.
(speciale.
(6fectuarea transportului fero'iar in trafic regional si interregional.
(6fectuarea transportului in 'agoane specializate de tip militare penitenciare si
altele.
(&cti'itate de metrologie si de transport rutier.
(&lte acti'itati cone!e sau adiacente transportului fero'iar pu#lic de calatori cum sint$
(productie industriala
(consultanta
(turism intern si international
(prestari de ser'icii
(transport #azat pe alte te"nologii decit cea fero'iara
(pu#licitate reclama editare tiparire si difuzare
(inc"irieri de mi2loace de transport
(e!ploatarea comerciala a patrimoniului propriu
(comert operatiuni in 'aluta
(declararea depozitarea si 'amuirea e!peditiilor de #aga2e si mesagerii in
calitate de comisionar in 'ama
(alte ser'icii e!ecutate pe #aza de contracte sau con'entii in numele tertilor
legate direct sau indirect de acti'itatea 3./.1. 3alatori.
(&sigurarea ser'iciilor financiar(conta#ile de control de gestiune 2uridice de
organizare a licitatiilor.
(Managementul proiectelor finantate din credite interne sau e!terne.
(3ontractarea si gestionarea acestor credite pentru societate precum si pentru alte
persoane 2uridice romane sau straine in conditiile legii. 3./.1. 3alatori potri'it o#iectului
sau de acti'itate impreuna cu 3ompania *ationala de 3ai /erate 83./.1: 0.&. asigura
desfasurarea traficului fero'iar de calatori in conditii de siguranta a circulatiei e!ercitind
atri#utiile care(i re'in potri'it legii.
In prezent societatea este in cautarea si dez'oltarea unor noi ser'icii pentru clienti
printre cele lansate cu mult succes se afla$
a%.0er'iciul 84ilete 3/1 Online: 7 zile din 7 prin Internet prin care faciliteaza
ac"izitionarea de #ilete 3/1 prin Internet cu plata online a acestora la toate trenurile care
circula cu regim de rezer'are >accelerate rapide I3% in trafic intern. &cest ser'iciu se
adreseaza utilizatorilor o#isnuiti si agentiilor de turism. -rin accesarea si utilizarea acestui
ser'iciu se pot ac"izitiona #ilete 3/1 in trafic. )tilizind ser'iciul acesta nu mai este
necesara prezentarea la g"iseele de 'inzare ale 83/1 3alatori: datele efectuarii calatoriei
pentru clienti 'or fi transmise pe mail si 'or fi disponi#ile oricind din profilul propriu al
utilizatorului.
O#iecti'ele principale ale ser'iciului de 'inzare online a #iletelor sint ca sa ofere
clientilor urmatoarele facilitati$
(confort si usurinta in utilizare
(economie de timp
(disponi#ilitate ma!ima
(di'ersificarea modalitatilor si a canalelor de distri#uie a legitimatiilor de calatorie.
-entru agentiile de turism utilizarea ser'iciului in 'ederea procurarii de #ilete pentru
clientii proprii nu presupune costuri suplimentare deoarece$
57
(operatorii umani implicati in acti'itate nu necesita pregatire si scolarizare speciala
(poate fi utilizat de la orice -3 conectat la Internet
(#iletele se pot tipari la orice imprimanta nefiind necesar ac"izitionarea de #ilete
speciale sau ec"ipamente specializate.
#%.4iletul 8dus(intors 3/1 online: care ofera o reducere de +0 N din tariful de
transport pentru adulti corespunzator rangului de tren selectat accelerat rapid Inter3itE
iar tic"etul de rezer'are se plateste integral.
4iletul 8dus(intors online: se emite in urmatoarele conditii$
(3alatoria se efectueaza cu trenuri de acelasi rang si fara sc"im#ari in parcurs se
utilizeaza un singur tren la dus si un singur tren la intors care se incadreaza in aceeasi
zona 7ilometrica tarifara.
(3alatoria de intoarcere se poate face in ma!im 20 de zile de la ziua plecarii dar
numai in perioada de 'inzare cu anticipatie respecti' @0 de zile calendaristice fata de data
curenta.
c%.0er'icii pentru persoane cu mo#ilitate redusa. -entru persoanele cu mo#ilitate
redusa 83/1 3alatori: asigura gratuit in anumite statii si in anumite trenuri in trafic intern si
international urmatoarele tipuri de ser'icii$
(&sistenta in statiile de plecare de destinatie si in statiile de sc"im#are a trenurilor
dupa caz adaptat diza#ilitatii fiecarui calator.
(Im#arcarea si de#arcarea persoanelor in scaun cu rotile plia#il sau nu cu sau fara
calator prin solutii diferite in functie de greutatea acestuia.
(Insotirea in incinta statiei de cale ferata si pina la im#arcarea in tren a persoanelor
ne'azatoare cu deficiente de 'edere sau de auz si a persoanelor cu "andicap mental.
(Insotirea de la co#orirea din tren pina la iesirea din statie a persoanelor
ne'azatoare cu deficiente de 'edere sau de auz si a persoanelor cu "andicap mental.
(1ezer'area locurilor speciale in trenurile in care e!ista locuri dedicate transportului
persoanelor cu diza#ilitate motorie in scaun cu rotile.
(&sistenta la #ordul trenurilor in circulatie.
0er'iciile mentionate sint asigurate pentru urmatoarele categorii de persoane cu
mo#ilitate redusa$
(-ersoane cu diza#ilitate motorie in scaun cu rotile.
(-ersoane fara 'edere M or#i.
(-ersoane cu diza#ilitate motorie.
(-ersoane cu deficiente de auz.
(-ersoane cu deficiente de 'edere.
(-ersoane cu "andicap mental.
d%.Trenuri c"arter. -rin acest tip de tren se pot alege$
(rutele si ore de circulatie
(confort si conditii e!ceptionale
(posi#ilitatea de a lua masa in tren #eneficiind de ser'iciile in 'agon #ar #istro sau
restaurant in timpul calatoriei
(adaptarea compunerii trenului la numarul de turisti trenurile putind fi formate din
'agoane clasa I sau a II(a 'agoane de dormit cuseta restaurant sau 'agoane #ar(#istro.
e%. 0er'icii in statii sint urmatoarele$
(4irou de informatii.
(4irou #aga2e de mina.
58
(/armacie.
(4ancomat.
(3"ioscuri de produse alimentare.
(/ast food pe peron si in gara.
(3"iosc de ziare si re'iste.
f%.Tren F Hotel. Odata cu procurarea legitimatiilor de calatorie 3/1 se poate opta
pentru cazare la cca. =0.000 de lanturi si proprietati "oteliere din 1omania si din
strainatate. -returile 'ariaza in functie de destinatia "otelul si perioada alese putind
#eneficia de reduceri de pina la =0 N din tariful de la receptia unitatii de cazare.
Oferta se adreseaza in special deplasarilor in interes de ser'iciu >#usiness tra'el%
a'anta2ind insa si turismul indi'idual. -rima categorie are in 'edere calatoriile intreprinse de
corporatiile si companiile comerciale precum si de alte categorii de organizatii sau institutii
care realizeaza deplasari in 'ederea participarii la reuniuni congrese conferinte la ni'el
intern si international.
1.1.$. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
83/1 3alatori: este condusa de adunarea generala a actionarilor care decide
asupra politicii economice a acesteia si asupra acti'itatii ei in conformitate cu mandatul
primit de la actionari aceasta este administrata de 3onsiliul de &dministratie format din ++
mem#ri alesi de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de ; ani.
3onducerea e!ecuti'a este asigurata de directorul general care este si presedintele
consiliului de administratie. Gestiunea 83/1 3alatori: este controlata conform
reglementarilor legale in 'igoare.
3onducerea 6!ecuti'a a societatii este urmatoarea figura 7.+.
(.irector General.
(.irector General &d2unct.
(.irector 3omercial.
(.irector 6!ploatare.
(.irector Mar7eting.
(.irector 1elatii Internationale /inantari 6!terne.
(.irector 1esurse )mane.
(.irector ,ocomoti'e.
(.irector 9agoane.
(.irector /inanciar(3onta#il.
(.irector Te"nic.
(.irector &c"izitii.
59
DIRECTOR
GENERAL
ADJUNCT
DIRECTOR
GENERAL
/ig. 7.+. 0tructura organizatorica a 83/1 3alatori: 0.&.
1.2. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT
DE MARFA PE CALEA FERATA
1.2.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII
0ocietatea *ationala de Transport /ero'iar de Marfa 83/1 Marfa: 0.&. a fost
infiintata la + Octom#rie +99? dupa reorganizarea prin di'iziune a 0ocietatii *ationale a
3ailor /erate 1omane si a'ind statut de societate comerciala pe actiuni. 0.*.T./.M. 83/1
Marfa: 0.&. este o societate persoana 2uridica romana care desfasoara acti'itati de interes
pu#lic national in scopul realizarii transportului fero'iar pu#lic de marfa a'ind ca o#iect
principal de acti'itate efectuarea transportului de marfuri in trafic intern si international.
&ceasta utilizeaza infrastructura fero'iara pu#lica sau pri'ata pusa la dispozitie de
catre 3ompania *ationala de 3ai /erate 83/1: 0.&. in conditiile legii. 0ocietatea este
proprietarul patrimoniului poseda autonomie in administrarea #unurilor sale si #eneficiaza
de rezultatele acti'itatii sale.
3a strategie 83/1 Marfa: a sta#ilit urmatoarele o#iecti'e principale$
a%.0coatarea in afara companiei a unor acti'itati specifice astfel$
(spalarea dezinfectarea 'agoanelor
(spalarea 'agoanelor cisterna
(trans#ordarea marfurilor de pe calea ferata cu ecartament de +;@= mm pe 'agoane
de cale ferata cu ecartament de +=20 mm si in'ers
60
DIRECTOR
E!PLOATARE
DIRECTOR
RESURSE
UMANE
DIRECTOR
FINANCIAR
CONTAIL
DIRECTOR
COMERCIAL
DIRECTOR
MAR=ETING
DIRECTOR
R.I. F.E.
DIRECTOR
LOCOMOTIVE
DIRECTOR
VAGOANE
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
AC:IZITII
(camionarea #unurilor de catre companii de transport inter(modal la si de la
domiciliul clientului utilizind propriile mi2loace de transport rutier.
#%.3onstituirea de centre teritoriale comerciale in 'ederea descentralizarii structurilor
de decizie prin instalarea la ni'el local de personal competent care 'a influenta poziti'
domeniul ser'iciilor si 'a aduce mai multa promptitudine in procesul luarii deciziei.
c%.1ealizarea unor cone!iuni de transport de tipul 8drumul matasii: intre &sia
3entrala Orientul Mi2lociu 3aucaz Marea *eagra si .unare 6uropa.
d%..econgestionarea traficului din marile porturi europene prin preluarea
sc"im#urilor comerciale dintre tarile europene si cele asiatice.
e%.Integrarea in coridoarele europene de transport astfel$
(3oridorul I9$ 3onstanta ( 4ucuresti ( &rad ( 4udapesta ( 4ratisla'a ( -raga (
.resda.
(3oridorul 9II$ 3onstanta ( 3analul .unare(Marea *eagra ( .unare ( Main ( 1i"n
portul 1otterdam din Olanda.
(3oridorul IB$ 3ontanta ( 4ucuresti ( Iasi ( 3"isinau ( Lie' ( 0t. -eters#urg ( Helsin7i.
0.*.T./.M. 83/1 Marfa: 0.&. are un parc de 9?7 locomoti'e electrice .iesel si
.iesel "idraulice un parc de cca. ==000 de 'agoane structurate pe 2@ de serii diferite 2
ferrE#oat(uri cu un deplasament de +2000 tdI.
1.2.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE
Oferta de prestatii a 83/1 Marfa: este urmatoarea$
(Transportul de marfuri in cantitati 'agona#ile ca e!peditii de 'agoane complete sau
grupuri de 'agoane efectuate cu$
('agoane de uz general acoperite descoperite platforme
('agoane specializate pentru produse petroliere cereale 'rac ciment 'rac
produse c"imice 'rac car#uni etc
('agoane de constructie speciala pentru transportul marfurilor de mare
ga#arit sau pentru piese unitare deose#it de grele.
(Transportul de marfuri cu containere de mare capacitate. 83/1 Marfa: dispune de o
retea interna de trenuri specializate pentru transportul containerelor de mare capacitate
care asigura legatura intre principalele localitati ale tarii cu posi#ilitatea indrumarii
'agoanelor direct la statia de cale ferata cea mai apropiata de domiciliul clientilor sau
camionarea containerelor la si de la punctele de incarcare(descarcare prin intermediul
0ocietatii 3omerciale de 6!ploatare si Transport &uto 83/1 T1&*0&)TO: 0.&. care este
o filiala a societatii 83/1 Marfa:.
(Transportul de containere in trafic international fiind agent autorizat
8Intercontainer:.
(Transportul de marfuri utilizind containerele de mica capacitate de += tone. &cest
ser'iciu este folosit pentru a asigura o mai mare siguranta a marfurilor si pentru a putea
oferi posi#ilitatea transportarii unor cantitati mici de marfuri fara a utiliza in e!clusi'itate un
'agon complet.
(Trenuri complete de marfa comandate care circula ca trenuri complete dupa una
din trasele cuprinse in mersul trenurilor.
(Trenuri de marfa special comandate care circula dupa mers special necuprins in
mersul trenurilor.
61
(Transportul de marfuri cu utilizarea feri#otului. Transporturile se realizeaza in
'agoane complete transcontainere si autocamioane pe feri#ot in conditii tarifare si de
transport a'anta2oase.
3apacitatile de incarcare a na'elor de +2.000 tdI/na'a sint urmatoarele$
(;0 de 'agoane si ;0 de TI1(uri sau
(?0 TI1(uri sau
(?= de 'agoane sau
(containere incarcate pe 'agoane sau
(alte com#inatii ale numarului de 'agoane de cale ferata si TI1(uri.
Tipurile de marfuri care pot fi transportate sint urmatoarele$
(Marfuri de 'olum mare care necesita protectie impotri'a agentilor atmosferici de
tipul$
(mo#ila
(utila2e
(marfuri paletizate >am#alate%
(colete
(legume in lazi.
(Marfuri generale am#alate/paletizate cu 'olum mare care necesita protectie
impotri'a agentilor atmosferici.
(Marfuri cu 'olum mare si greutate specifica mica.
(Marfuri cu 'olum mare materiale lungi utila2e care necesita protectie impotri'a
agentilor atmosferici.
()leiuri comesti#ile melasa #itum produse petroliere acid sufuric.
(3iment 'ar.
(&limente perisa#ile.
(-roduse ale industriei c"imice.
(Tractoare utila2e agricole.
(3"erestea #usteni materiale lungi.
(3ontainere de 20O.
(3ereale$ secara porum# orez o'az griu orez #rut seminte de floarea soarelui
soia srot.
(-iatra sparta >#alastiera%.
(Materiale lungi >laminate% utila2e #locuri de piatra c"erestea #usteni.
(-rofile laminate te'i sine de cale ferata tagle lingouri prefa#ricate din #eton
c"erestea.
(Marfuri in 'rac$ minereu car#une cocs laminate fier 'ec"i material lemnos
#locuri de lemn materiale de constructie.
1.2.$. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
0.*.T./.M. 83/1 Marfa: 0.&. este condusa de &dunarea Generala a &ctionarilor
care decide asupra politicii economice a societatii si asupra acti'itatii ei. Imputernicitii
mandatati sa reprezinte interesele capitalului social de stat in &dunarea Generala a
&ctionarilor sint cinci persoane dintre care unul este specialist din Ministerul /inantelor
-u#lice acestia fiind numiti si re'ocati prin ordin al minstrului transporturilor.
62
0.*.T./.M. 83/1 Marfa: 0.&. este administrata de ++ administratori care constituie
3onsiliul de &dministratie dintre care unul este specialist din Ministerul /inantelor -u#lice.
3onducerea 0.*.T./.M. 83/1 Marfa: 0.&. este asigurata de .irectorul General care este si
-resedinte al 3onsiliului de &dministratie.
0tructura de conducere a societatii este urmatoarea figura 7.2.
(.irector General.
(.irector General &d2unct .epartament -roductie.
(.irector General &d2unct .epartament 6conomic.
(.irector General &d2unct .epartament Te"nic.
(.irector Trafic.
(.irector Mar7eting(9inzari.
(.irector 6!ploatare.
(.irector Te"nic.
(.irector &c"izitii.
(.irector 1esurse )mane.
/ig. 7.2. 0tructura organizatorica a 83/1 Marfa: 0.&.
CAPITOLUL 4
63
DIRECTOR
RESURSE
UMANE
DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
PRODUCTIE
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
MAR=ETING
VINZARI
DIRECTOR
TRAFIC
DIRECTOR
E!PLOATARE
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
AC:IZITII
DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
ECONOMIC
DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
TE:NIC
MANAGEMENTUL SOCIETATII COMERCIALE
DE TRANSPORT AERIAN
4.1. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT
AERIAN
0.3. 3ompania *ationala de Transporturi &eriene 1omane 8Tarom: 0.&. este
continuatoarea companiei 8Tarom(Transporturile &eriene 1omane: infiintata la +?
septem#rie +9=;. Istoria acestei companii este una care se confunda cu istoria
transporturilor aeriene moderne din 1omania. ,a citi'a ani dupa lansare 8Tarom: opera in
aproape toate tarile europene iar in anul +966 8Tarom: a efectuat primul z#or peste
&tlantic. Incepind cu anul +97; a realizat primul z#or catre 0EdneE 'ia 3alcutta si a introdus
z#oruri regulate spre *eI Por7 si 4ei2ing. In anul +990 in 'ederea alinierii la criteriile de
performanta ale economiei li#ere de piata 8Tarom: a dat startul unui nou program strategic
de dez'oltare. 3ompetitia mondiala a reprezentat un real stimulent pentru companie fapt
care a determinat alinierea ser'iciilor oferite la ni'elul standardelor internationale a'ind in
'edere faptul ca unele din cele mai importante companii aeriene din lume operau de2a
z#oruri spre 4ucuresti. 3ompania este mem#ra a urmatoarelor organizatii si organisme
internationale ale a'iatiei astfel$
(I&T& >International &ir Transport &ssociation% din anul +99@.
(MIT& >Multilateral Interline Traffic &greements/-assengers and 3argo% din anul
+99;.
(&6& >&ssociation of 6uropean &irlines% din anul 2000.
(I3H >I&T& 3learing House% din anul 2006.
3ompania este certificata de IO0& >I&T& Operational 0afetE &udit% din anul 2007 si
de I&T&(I300 >I&T& 3urrencE 3learance 0er'ice% din anul 2006.
Strate.ia c%&'a(iei. -rin lege 8Tarom: este compania nationala de transporturi
aeriene a 1omaniei o societate comerciala cu capital ma2oritar de stat a'ind ca o#iect
principal de acti'itate transporturile aeriene dupa grafic transporturi aeriene interne si
internationale de calatori #aga2e marfuri si posta prin curse regulate si c"arter. .atorita
tendintelor predominante manifestate la ni'elul transportului aerian international cum sint
intirzierile li#eralizarile competitia li#era fuziuni ale companiilor aeriene etc 8Tarom: se
confrunta cu o competitie acer#a pe plan local si pe plan international. In procesul
restructurarii compania a a'ut in 'edere si alte aspecte in afara de modernizarea flotei a
adoptat o noua strategie de mar7eting a'ind ca o#iecti' prioritar dez'oltarea si
di'ersificarea ser'iciilor aeriene. .e asemenea a luat o serie de masuri pentru a reduce in
mod drastic costurile si pentru a spori utilizarea flotei. /le!i#ilitatea dinamismul
continuitatea intensificarea planificarii z#orurilor prin pastrarea destinatiilor traditionale si
prin atragerea de noi piete constituie principalele o#iecti'e ale strategiei de mar7eting. O
sc"im#are in structura rutelor a fost de2a demarata atit in ceea ce pri'este traficul inspre
1omania cit si cel din 1omania. &'ind in 'edere sc"im#arile rapide la ni'elul traficului
64
aerian international compania si(a adoptat strategia in functie de cerintele pasagerilor in
particular si in functie de cerintele pietei in general. 3a rezultat z#orurile spre 6uropa
reprezinta astazi un procent de 6; N din acti'itatea 8Tarom:.
0atisfactia si confortul pasagerilor reprezinta o#iecti'ul principal al oricarei companii
aeriene iar 8Tarom: acorda o atentie deose#ita calitatii tuturor ser'iciilor oferite pasagerilor.
-unctualitatea si cistigarea increderii pasagerilor in ser'iciile oferite sint intr(un permanent
proces de perfectionare pentru a 'eni in acest fel in intimpinarea cerintelor pasagerilor.
-entru a atinge aceste scopuri am#itioase se introduc solutii comple!e printre care
im#unatatirea calitatii si di'ersificarea ser'iciilor de catering pe toate cursele internationale.
P%)itica de &edi, a *Tar%&-. 8Tarom: isi propune sa demonstreze ca este posi#ila
cresterea traficului aerian in limitele impuse de masurile pentru protectia mediului
incon2urator. 3ompania se afla printre primele companii aeriene din lume care au initiat
proiectul(pilot 83ontinuous .escent &pproac": >3.&% care reprezinta o procedura de
aterizare total noua care are ca scop reducerea cantitatii de com#usti#il ars.
P%)itica 'arte(eriate)%r. -arteneriatele cu alte companii aeriene printre care se
numara prestigiosi parteneri din cadrul &liantei 807ETeam: ii permit companiei sa ofere
clientilor o gama 'ariata de z#oruri si ser'icii. 807ETeam: este o alianta aeriana glo#ala
care ofera clientilor companiilor aeriene mem#re acces la o 'asta retea ce cuprinde mai
multe destinatii frec'ente si conecti'itate. 807ETeam: ofera celor peste @9= de milioane de
pasageri anuali un sistem mondial de peste +@.000 de z#oruri zilnice acoperind ?9? de
destinatii in +69 de tari. Mem#rii 807ETeam: sint$ 8&eroflot: 8&eromQ!ico: 8&ir 6uropa: 8&ir
/rance: 8&litalia: 83"ina 0out"ern: 83zec" &irlines: 8.elta &ir ,ines: 8LenEa &irIaEs:
8L,M 1oEal .utc" &irlines: 8Lorean &ir: 8Tarom: si 89ietnam &irlines:.
F)%ta. /lota companiei 8Tarom: se numara printre cele mai tinere din 6uropa 'irsta
medie a aerona'elor fiind de ? ani. 3ompania a intrat inca din anii O90 intr(un proces
intensi' de innoire a flotei pentru a reduce costurile de intretinere ale acestora si emisiile
poluante. In prezent flota companiei 8Tarom: este compusa din 26 de a'ioane @ aerona'e
de tipul 84O6I*G 7@7(?00: ; aerona'e de tipul 84O6I*G 7@7(700: ; aerona'e de tipul
84O6I*G 7@7(@00: ; aerona'e de tipul 8&ir#us &@+?(+++: 2 aerona'e de tipul 8&ir#us
&@+0(@2=: 7 aerona'e de tipul 8&T1 ;2(=00: si 2 aerona'e de tipul 8&T1 72(=00:. .e
asemenea aceasta mai are 2+ de agentii nationale in orasele principale ale tarii si 22 de
agentii internationale in 0.).&. /ranta 0pania Germania &ustria )ngaria Israel &ra#ia
0audita Iordania 6gipt Turcia 4ulgaria 3e"ia &nglia 6l'etia 3ipru 0iria Grecia
4elgia Olanda Moldo'a ,i#an.
4.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE
&cti'itatea principala a companiei este cea de transport aerian conform 3odului
3&6* este$
(011 Tra(+'%rt,ri aerie(e de 'a+a.eri.
(=++0 Transporturi aeriene de pasageri.
3a acti'itate suplimentara mai are conform aceluiasi c%d3
"012 Tra(+'%rt,ri aerie(e de &ar8a +i tra(+'%rt,ri +'atia)e.
(=+2+ Transporturi aeriene de marfa.
65
(=+22 Transporturi spatiale.
&cti'itatea companiei este diferentiata astfel$
a%.3urse regulate. 3ompania ofera aerona'e pentru curse interne si e!terne
regulate pentru transportul de calatori marfuri curierat posta.
#%.3urse c"arter. 3ompania poate inc"iria aerona'e curse c"arter pe destinatii
europene >mediu curier% si >scurt curier%. Intre acestea ser'iciul este diferentiat astfel$
(Oferta pentru transportul unui grup de persoane. 3ompania ofera tarife speciale
pentru grupuri de minim 9 pasageri care calatoresc pe cursele interne sau internationale.
(Oferta pentru institutii. 3ompania oferia tra(+'%rt c, tari8e +'ecia)e )a (i5e),ri +i
c%(ditii ada'tate )a +'eci8ic,) tra8ic,),i ,(ei 8ir&e +a, i(+tit,tii +%)icita(te.
c%.Transporturi 3argo. -rintre ser'iciile prestate de companie se numara$
(9inzare de transport aerian de marfa in trafic e!tern.
(.erularea operatiunilor cargo i( ter&i(a),ri)e aer%'%rt,are.
"Vi(7are de tra(+'%rt aeria( i( tra8ic i(ter(.
d%.8Tarom Tours:. -rin acest ser'iciu e!ista posi#ilitatea organizarii de e!cursii cu
delasarea in strainatate cu aerona'ele companiei.
e%.4ilete electronice. 4iletul electronic este un #ilet digital inregistrat si stocat intr(un
sistem de rezer'ari acest #ilet este emis si confirmat in mod electronic si este 'alid
asemenea unui #ilet imprimat.
f%.&lte ser'icii pe care le ofera compania astfel$
(&groturism.
(3itE #rea7s.
(0uper0pecialsR.
(8.ou 3oncept: pentru z#orurile spre si dinspre Auric".
(Oferta 0peciala 4ucuresti(3"isinau.
(Oferte speciale pe diferite relatii intre 4ucuresti si 4elgrad 4udapesta 0alonic Tel
&'i' &tena.
(Online c"ec7(in.
(8/lEing 4lue: pentru fidelizarea clientilor.
(3lasa 84usiness:.
8Tarom: opereaza in prezent pe z#orurile e!terne si interne cu o flota compusa din
26 aerona'e astfel$
"$ aer%(a5e OEING 1$1"4@@ care au urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ +?6 pasageri.
(&n'ergura$ @=? m.
(,ungime$ @9=0 m.
(Inaltime$ +2= m.
(9iteza de croaziera$ ?=0 Lm/".
(&ltitudine de croaziera$ +0.000 m.
(Greutate ma!ima$ 6=@ t / 72= t.
(.istanta ma!. de z#or$ =.;20 7m.
(/ aer%(a5e OEING 1$1"1@@ cu urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ ++6 pasageri.
(&n'ergura$ @;@ m.
(,ungime$ @@6 m.
(Inaltime$ +2= m.
66
(9iteza de croaziera$ ?@7 Lm/".
(&ltitudine de croaziera$ +0.000 m.
(Greutate ma!ima$ 6? t / 6=7 t.
(.istanta ma!. de z#or $ 6.000 Lm.
(/ aer%(a5e OEING 1$1"$@@ care au urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ +2; pasageri.
(&n'ergura$ 2?.9 m.
(,ungime$ @@.; m.
(Inaltime$ ++.+ m.
(9iteza de croaziera$ 79= Lm/".
(&ltitudine de croaziera$ +0.000 m.
(Greutate ma!ima$ =6.;72 t / 60.+ t.
(.istanta ma!. de z#or$ @.900 7m / ;.600 Lm.
(/ aer%(a5e AIRUS A$14"111 cu urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ ++@ pasageri.
(&n'ergura$ @;+0 m.
(,ungime$ @+;= m.
(Inaltime$ +2= m.
(9iteza de croaziera$ ?=0 Lm/".
(&ltitudine de croaziera$ +0.700 m.
(Greutate ma!ima$ =9; / 6?; t.
(.istanta ma!. de z#or $ 2.7?0 7m.
(1 aer%(a5e ATR /2"0@@ care au urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ ;? pasageri.
(&n'ergura$ 2;.=6 m.
(,ungime$ 22.6? m.
(Inaltime$ 7.6 m.
(9iteza de croaziera$ ;7; Lm/".
(&ltitudine de croaziera$ 7.000 m.
(Greutate ma!ima$ +?6 t.
(.istanta ma!. de z#or$ +.77? Lm.
"2 aer%(a5e ATR 12"0@@ care au urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ 6? pasageri.
(&n'ergura$ 270= m.
(,ungime$ 27+6 m.
(Inaltime$ 76 m.
(9iteza de croaziera$ =00 Lm/".
(&ltitudine de croaziera$ 7.000 m.
(Greutate ma!ima$ 22? t.
(.istanta ma!. de z#or$ +.77? Lm.
(2 aer%(a5e AIRUS A$1@"$20 care au urmat%are)e caracteri+tici3
(3apacitate$ 209 pasageri.
(&n'ergura$ ;@90 m.
(,ungime$ ;666= m.
(Inaltime$ +=? m.
(9iteza de croaziera$ ?6; Lm/".
67
(&ltitudine de croaziera$ ++.000 m.
(Greutate ma!ima$ +6; t.
(.istanta ma!. de z#or$ 9.600 7m.
4.$. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
&ceasta este condusa de &dunarea Generala a &ctionarilor a'ind un numar de =
reprezentanti ai companiilor care detin actiuni. &.G.&. alege un 3onsiliu de &dministratie
format din 7 persoane si un 3onsiliu .irector 6!ecuti' figura ?.+ format din$
(.irector general.
(.irector general ad2unct.
(.irector financiar.
(.irector te"nologii informatice e'aluari statistice si prognoze.
(.irector mar7eting si 'inzari.
(.irector te"nic.
(.irector operatiuni z#or.
(.irector strategie.
/ig. ?.+. 0tructura organizatorica a 0.3. 8Tarom: 0.&.
CAPITOLUL A
68
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
GENERAL
ADJUNCT
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
OPERATIUNI
ZOR
DIRECTOR
MAR=ETING
DIRECTOR
FINANCIAR
DIRECTOR
TE:NOLOGII
DIRECTOR
STRATEGIE
MANAGEMENTUL AEROPORTULUI
A.1. COMPANIA NATIONALA *AEROPORTURI
UCURESTI- S.A.
&ctuala 3ompanie *ationala 8&eroporturi 4ucuresti: 0.&. a fost infiintata prin H.G.
nr. +20?/2009. su# autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii prin fuziunea
3ompaniei *ationale 8&eroportul International Henri 3oanda 4ucuresti: 0.&. cu 0ocietatea
*ationala 8&eroportul International 4ucuresti 4aneasa ( &urel 9laicu: 0.&. 3ompania
*ationala 8&eroporturi 4ucuresti: 0.&. este societate comerciala pe actiuni cu capital
ma2oritar de stat care se organizeaza si functioneaza pe #aza de gestiune economica si in
conformitate cu actul constituti'.
0ursele de finantare se asigura din 'enituri proprii sume alocate de la #ugetul de
stat credite #ancare credite e!terne contractate sau garantate de stat fonduri e!terne
neram#ursa#ile acordate in conditiile legii precum si forme legale de participare a
capitalului pri'at si alte surse legal constituite toate acordate in conformitate cu legislatia in
'igoare pri'ind datoria pu#lica si cu respectarea regulamentelor comunitare pri'ind a2utorul
de stat.
In cadrul companiei &eroportul International 8Henri 3oanda: 4ucuresti si &eroportul
International 4ucuresti 4aneasa 8&urel 9laicu: functioneaza ca puncte de lucru. 3ompania
poate infiinta filiale si sucursale potri'it legii.
Managementul strategic al companiei are sta#ilite urmatoarele caracteristici$
a9.Vi7i,(ea. .ez'oltarea intr-o maniera durabila a celui mai performant sistem
aeroportuar european si acesta sa devina un model de urmat, la nivel mondial, in privinta
prestarii unor servicii de calitate.
69.Mi+i,(ea. Misiunea companiei este sa asigure un trafic fluent de pasageri si
marfuri si sa se constituie ca un factor de incredere pentru toti clientii companiei, in primul
rind pasagerii si companiile aeriene, precum si pentru partile interesate in activitatea
companiei, prin promovarea celor mai inalte standarde in calitatea serviciilor prestate,
protejarea resurselor si a mediului si unui nivel ridicat de responsabilitate sociala.
c9.Pri(ci'ii de ),cr,.
+.3alitatea pe primul plan. -entru a o#tine satisfactia clientilor calitatea ser'iciilor
prestate tre#uie sa constituie prioritatea numarul unu.
2.6!celenta si imbunatatirea continua a performantei globale a companiei . -rofitul
companiei tre#uie o#tinut in conditiile asigurarii unui ni'el inalt de satisfactie a clientilor.
@.Onestitate integritate etica, respect individual in toate aspectele afacerii.
;.3rearea si mentinerea unei reputatii solide a companiei. -erceptia clientilor asupra
companiei tre#uie sa fie foarte #una si din ce in ce mai #una.
=.-asiune si munca in echipa. Implicarea permanenta a anga2atilor in 'iata
companiei si responsa#ilitate asumata de fiecare anga2at.
6.Aero defecte. /iecare acti'itate tre#uie sa fie facuta #ine de prima data si de
fiecare data.
69
7..ez'oltare dura#ila.
8.Accentul pe prevenire.
Aeroportul international Henri oanda! are urmatoarele caracterisitic tehnico(
operationale$
(3apacitate operationala$ @9 miscari aerona'e/ora.
(@ piste cu dimensiuni @=00 m ! ;= m.
(-latforme cu ;= posturi de stationare pentru aerona'e.
(Mi2loace de na'igatie radare ec"ipamente de comunicatii etc.
(Mi2loace de sal'are si lupta impotri'a incendiilor.
3apacitatea de procesare a aeroportului este urmatoarea$
(z#oruri internationale$ +.200 pasageri/ora de 'irf/flu!.
(z#oruri interne$ 270 pasageri/ora de 'irf/flu!.
In prezent aeroportul se afla in cea de(a treia faza de dez'oltare +i &%der(i7are2
care 5a 8i 8inalizata in anul 20+2. 9aloarea in'estitiei este de +=0000000 6uro la final
aeroportul 'a a 'ea o capacitate a terminalelor de peste 6000000 pasageri/an.
In'estitia 'a cuprinde$
(Terminal de pasageri modular ; module fiecare de =000000 pasageri/an @=0000
mp.
(-latforme de parcare aerona'e 70 pozitii de parcare de ;00000 mp.
(3ai de rulare de = 7m totalizind +2=000 mp.
(6!tindere de tipul 8/inger: pina la +; #urdufuri fluidizarea circulatiei cone!iune cu
cele doua terminale inclusi' realizarea flu!urilor cerute de Tratatul 80c"engen: pentru cca.
+6.600 mp.
(6!tinderea &erogarii pentru -lecari Internationale si spatiul 80c"engen: de cca.
+9.600 mp.
(,ucrari cone!e de sistematizare e!terioara pe latura de est si la drumuri de acces
de cca. =000 mp.
(&mena2are &erogarii pentru 0osiri Internationale si spatiul 80c"engen: de cca.
2.=00 mp.
(-arcari auto supraeta2ate de +2000 mp pentru 20 000 locuri.
(.rumuri de incinta +0 7m.
(-latforma multimodala cargo.
(-arc te"nologic 8"ig"(tec":.
(3one!iune la autostrada 4ucuresti(4raso' de ; 7m lungime.
(3one!iune la calea ferata de ; 7m lungime.
(3one!iune la metrou.
(0tatie su#terana multini'el tren/metrou.
(3entru #usiness de =000 mp.
(Hotel.
A.2. SERVICIILE PRESTATE DE COMPANIE
3ompania are ca o#iect principal de acti'itate$
(6fectuarea de prestatii.
70
(0er'icii.
(,ucrari de e!ploatare.
(Gestionare.
(Intretinere.
(1eparare.
(.ez'oltarea si modernizarea #unurilor din patrimoniul sau aflate in proprietate sau
in concesiune in 'ederea asigurarii conditiilor de siguranta si securitate pentru$
(sosirea
(plecarea
(mane'rarea la sol a aerona'elor in trafic national si/sau international.
(&sigurarea ser'iciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane marfuri si posta.
(0er'icii de interes pu#lic national$
('ama
(politie de fontiera etc.
3ompania 'a putea efectua orice alte operatiuni si acti'itati legale necesare realizarii
o#iectului sau de acti'itate.
O#iectul de acti'itate. O#iectul principal de acti'itate in care compania isi 'a
desfasura acti'itatea este$
(=22$ &cti'itati ane!e pentru transporturi. &cti'itatea principala a companiei consta
in$
(=22@$ &cti'itati de ser'icii ane!e transporturilor aeriene.
In secundar compania 'a desfasura urmatoarele acti'itati$
(=++0$ Transporturi aeriene de pasageri.
(=+2+$ Transporturi aeriene de marfa.
(=2+0$ .epozitari.
(=22+$ &cti'itati de ser'icii ane!e pentru transporturi terestre.
(=22;$ Manipulari.
(=229$ &lte acti'itati ane!e transporturilor.
(=@20$ &lte acti'itati postale si de curier.
-e aeroportul 8Henri 3oanda: opereaza in prezent @@ de companii aeriene care
asigura legaturi directe cu ;2 de destinatii internationale si +0 destinatii interne.
A.$. CONDUCEREA COMPANIEI
3ompania este condusa de &dunarea Generala a &ctionarilor. &dunarea generala a
actionarilor are atri#utii si competente sta#ilite prin statut conform legii. Interesele
capitalului de stat in adunarea generala a actionarilor 'or fi reprezentate de imputernicitii
mandatati de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin ordin al ministrului
transporturilor si infrastructurii unul dintre acestia fiind numit la propunerea Ministerului
/inantelor -u#lice. 3ompania este administrata de un 3onsiliul de &dministratie ai carui
mem#ri sunt alesi de &dunarea Generala a &ctionarilor. In perioada in care statul detine
pac"etul ma2oritar de actiuni mem#rii 3onsiliului de &dministratie si presedintele acestuia
sint numiti prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.
71
-resedintele 3onsiliului de &dministratie este si directorul general al companiei.
&tri#utiile 3onsiliului de &dministratie si ale presedintelui acestuia sunt sta#ilite prin actul
constituti'.
3onducerea 3ompaniei *ationale &eroporturi 4ucuresti figura 9.+ este formata din$
(.irector General.
(.irector General &d2unct 0ef al 0ecuritatii &eroportuare si al 0tructurii de
0ecuritate.
(.irector 0iguranta &eronautica.
(.irector 3alitate.
(.irector 6conomic.
(.irector /inanciar.
(.irector Mar7eting.
(.irector 0trategie(.ez'oltare.
(.irector 3omercial.
3onducerea &eroportului International 8Henri 3oanda: 4ucuresti ca punct de lucru
este compusa din$
(.irector Operational.
(.irector -rotocol.
(.irector 0ecuritate.
(.irector Te"nic.
3onducerea &eroportului International 4ucuresti(4aneasa 8&urel 9laicu: ca punct
de lucru este compusa din$
(.irector &eroport.
(.irector Te"nic.
(.irector 0ecuritate &eroportuara.
(.irector Operational.
72
DIRECTOR
GENERAL
/ig. 9.+. 0tructura organizatorica a 3ompaniei *ationale &eroporturi 4ucuresti 0.&.
CAPITOLUL 1@
73
DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
S.S.A. S.S.
DIRECTOR
SIGURANTA
AERONAUTICA
DIRECTOR
CALITATE
DIRECTOR
STRATEGIE
DEZVOLTARE
DIRECTOR
COMERCIAL
DIRECTOR
ECONOMIC
DIRECTOR
MAR=ETING
DIRECTOR
FINANCIAR
AEROPORTUL *:ENRI COANDA-
OTOPENI
AEROPORTUL *AUREL VLAICU-
ANEASA
DIRECTOR
OPERATIONAL
DIRECTOR
PROTOCOL
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
SECURITATE
DIRECTOR
AEROPORT
DIRECTOR
SECURITATE
AEROPORTUARA
DIRECTOR
TE:NIC
DIRECTOR
OPERATIONAL
MAR=ETINGUL SERVICIILOR
1@.1. MAR=ETINGUL SERVICIILOR2 DOMENIU
SPECIALIZAT AL MAR=ETINGULUI
Ma2oritatea definitiilor considera ser'iciile ca acti'itati care au ca rezultat utilitati
destinate satisfacerii unor ne'oi ale societatii. 3ontinutul ser'iciilor include in mod
o#ligatoriu acti'itatile si rezultatul acestora. &laturi de continut diferentierea Mar7etingului
ser'iciilor are la #aza caracteristicile acestora si anume$
(intangi#ilitatea
(insepara#ilitatea
('aria#ilitatea
(perisa#ilitatea.
DEFINITIE$ "ntangibilitatea reprezinta caracteristica esentiala a serviciilor, care e#prima
faptul ca acestea nu pot fi vazute, gustate, simtite, auzite sau mirosite inainte de a fi
cumparate.
DEFINITIE$ "nseparabilitatea reprezinta caracteristica serviciilor de a nu putea fi
desprinse de prestator.
DEFINITIE$ $ariabilitatea reprezinta caracteristica serviciilor de a diferi din multe si
variate motive, de la o prestatie la alta.
DEFINITIE$ %erisabilitatea reprezinta caracteristica serviciilor de a nu putea fi pastrate in
vederea unui consum ulterior.
3ontinutul si natura ser'iciilor se constituie in factori formati'i ai unui posi#il
dezacord oferta(cerere si pe aceasta #aza in elemente de diferentiere a continutului
Mar7etingului ser'iciilor. .e aceea in domeniul ser'iciilor specialistul in Mar7eting tre#uie
sa tina seama de aceste elemente ori de cite ori este pus in situatia de a utiliza
instrumentul specific. 0istemul de prestatie al ser'iciilor este format din$
(1eteaua de prestatie.
(-ersonalul.
(3lientul.
(-rocesul de creare li'rare.
3onsumatorul de ser'icii este o 'aria#ila comple!a a sistemului de creare si li'rare a
ser'iciilor. *atura si caracteristicile ser'iciilor sistemul de prestatie in ansam#lu si in
cadrul componentelor sale se reflecta in consum intr(o forma particulara determinind un
mod specific de manifestare a consumatorului regasit in ultima instanta intr(un
comportament adec'at. 4aza acestui comportament o reprezinta perceptia diferita a
ser'iciului de(a lungul procesului de creare si li'rare perceptie care in final se reflecta intr(
un decala2 intre ser'iciul dorit asteptat si cel primit rezultat acceptat pe de o parte si intre
cel promis oferit si cel efecti' creat si li'rat pe de alta parte. In ser'icii consumatorul
apare in relatie speciala cu prestatorul e!primind in mod specific ne'oile sale cererea si
comportamentul.
74
1elatiile prestator(client. -rocesul de creare si li'rare a ser'iciilor are in componenta
un sistem de relatii prestator(client care e!prima o#iectul prestatiei. In cadrul fiecarui
contact in parte prestatorul 8'ine: la intilnire cu elementele sistemului sau de prestatie$
(cladirile si ec"ipamentele >inclusi' amplasamentul%
(personalul
(te"nologia >succesiunea acti'itatilor%
(un mod specific de includere a clientului in prestatie.
3lientul 8'ine: la intilnire ca purtator al unei ne'oi e!primate prin cerere care
im#raca diferite forme de manifestare in cadrul fiecarui contact cu prestatorul. 1aportul
dintre prestator si client alcatuieste a!ul central al proceselor de mar7eting si management.
6senta mar7etingului ser'iciilor. Mar7etingul ser'iciilor apare ca un domeniu
specializat al mar7etingului in al carui continut regasim un o#iect suficient de clar delimitat
precum si o serie de metode te"nici si concepte specifice ori comune #unurilor si tuturor
ser'iciilor a caror intelegere si utilizare nu este posi#ila fara o tratare distincta.
0epararea si delimitarea proceselor caracteristice ser'iciilor este urmatoarea$
(0er'iciile oferite >promise%.
(0er'iciile create si li'rate >ser'icii propriu(zise%.
(0istemul de comunicatie interna.
O#iectul mar7etingului ser'iciilor$
a9.MarBeti(.,) e>ter( 8ir&ei Ca) +er5icii)%r %8erite2 'r%&i+e9. 3iclul de acti'itati
care au drept rezultat ser'iciile promise >oferite% a#ordat in optica de mar7eting este
reflectat teoretic in cadrul unui concept denumit mar7etingul e!tern firmei sau mar7etingul
ser'iciilor promise >oferite%.
69.MarBeti(.,) i(teracti5. 6ste reprezentat de ciclul acti'itatilor care au ca rezultat
ser'iciile create si li'rate. Termenul 8interacti': semnifica desfasurarea proceselor in cadrul
interactiunii prestator(client.
c9.MarBeti(.,) i(ter( a) 8ir&ei. 1eprezinta procesele relatiile si personalul
implicate in realizarea concordantei proceselor aferente ser'iciilor promise >oferite% cu cele
efecti' create si li'rate. 3aracteristicile mar7etingului ser'iciilor. 3ontinutul si mai ales
specificul mar7etingului ser'iciilor sint e!primate si de caracteristicile sale sintetizate astfel$
(caracter puternic interdisciplinar
(unitate in di'ersitate
(un grad de comple!itate ridicat.
1@.2. APARITIA SI DEZVOLTAREA MAR=ETINGULUI
SERVICIILOR
+%.3onditiile aparitiei si dez'oltarii mar7etingului ser'iciilor. Mar7etingul ser'iciilor a
aparut mai intii in practica in tarile dez'oltate initial utilizind metode te"nici si instrumente
afirmate in domeniul #unurilor iar mai apoi prin punerea la punct a unor elemente specifice
care s(au amplificat si s(au diferentiat tot mai mult. In tara noastra aparitia mar7etingului
ser'iciilor este de data recenta dez'oltarea sa in continuare fiind marcata de o serie de
limite dar si de premise fa'ora#ile. .inamismul economico(social ca factor determinant al
75
aparitiei mar7etingului s(a reflectat in ser'icii intr(un dinamism corespunzator ofertei si
8productiei: de ser'icii si e'ident ne'oilor si cererii.
a%..inamismul ofertei si 8productiei: de ser'icii s(a concretizat in di'ersificarea
innoirea cresterea comple!itatii si mai ales intr(o e!tindere continua a ariei de desfasurare
a prestatiei.
#%..inamismul ne'oii si cererii s(a reflectat intre altele in e!tinderea spatiilor
geografice de desfasurare a actelor de sc"im#.
c%..inamismul raporturilor de sc"im# s(a regasit in masurile prin care au fost
eliminate o serie de restrictii ori s(a impulsionat dez'oltarea de ansam#lu a ser'iciilor.
2%..omeniile >specializarea% mar7etingului ser'iciilor. Modul de a#ordare a ser'iciilor
s(a concretizat in constituirea a doua domenii distincte$
(Mar7etingul general.
(Mar7etingul sectorial >de ramura%. .in cadrul ultimului fac parte$
(Mar7etingul turistic.
(Mar7etingul financiar(#ancar.
(Mar7etingul in transporturi.
(Mar7etingul educational.
(Mar7etingul cultural si sporti'.
1@.$. CONTINUTUL SERVICIILOR2 ELEMENT ESENTIAL
AL SPECIALIZARII MAR=ETINGULUI
0er'iciile se deose#esc de #unuri printr(o serie de elemente specifice cunoscute ca
elemente definitorii deoarece confera rezultatului unor procese de munca atri#utul de
ser'iciu.
DEFINITIE$ onceptul de serviciu e#prima efectul util obtinut in urma desfasurarii unor
activitati umane aflate in interconditionare.
DEFINITIE$ &tilitatea ca rezultat al activitatilor e#prima sensul acestora oferind actiunilor
de mar'eting suportul necesar.
3aracteristicile ser'iciilor sintetizeaza in maniera e!acta numeroase elemente de
diferentiere fata de #unuri adaugind(se conceptului. 0istemul >procesul% de creare si li'rare
a ser'iciilor constituie componenta centrala a Mar7etingului interacti' esenta conceptului
de 8produs glo#al: denumit 8produs creat si li'rat:.
6lementele supuse procesarii sint urmatoarele$
(procesarea oamenilor
(procesarea #unurilor
(procesarea informatiilor.
3omponentele procesuale sint structurate astfel$
(clientul
(suportul fizic al prestatiei
(personalul in contact
(ser'iciul rezultat
(managementul ser'iciilor
76
(alti clienti.
1elatiile dintre componentele sistemului sint grupate in$
(relatii primare
(relatii interne
(relatii concomitente.
1@./. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE
SERVICII
3omportamentul consumatorului este structurat in doua componente de #aza$
(comportamentul de cumparare
(comportamentul de consum.
0atisfacerea ne'oii de ser'icii se realizeaza prin intermediul consumului act
precedat de o succesiune de actiuni prin care consumatorul decide cumpararea unui
anumit ser'iciu corespunzator e!igentelor sale. O astfel de decizie este determinata de
partea de 'enituri pe care cumparatorul o aloca ac"izitionarii de ser'icii parte aflata in
strinsa legatura cu cea afectata cumpararii de #unuri sau economisirii.
DEFINITIE$ ontinutul comportamentului de cumparare in servicii il reprezinta totalitatea
actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului privind utilizarea unei parti din veniturile sale
pentru cumpararea de servicii.
-rocesele elementare se particularizeaza prin modul in care are loc perceptia se
desfasoara procesele de informare(in'atare de formare si manifestare a atitudinilor
precum si al e!primarii comportamentului manifestat. -rocesele sint urmatoarele$
(perceptia
(procesul de formare(in'atare
(moti'atia
(procesul comportamentului efecti'
(decizia de necumparare
(decizia de aminare a cumpararii
(decizia de inlocuire.
-rocesul decizional de cumparare in ser'icii este constituit din actiuni desfasurate
de consumator aflate in relatii de interdependenta.
a%.&paritia ne'oii nesatisfacute este e!presia unor situatii specifice in care se gasesc
elementele supuse procesarii in ser'icii adica$ oamenii #unurile informatiile.
#%.3autarea de informatii si identificarea 'ariantelor se particularizeaza prin
cantitatea si natura informatiilor a'ute in 'edere.
c%.6'aluarea mentala a 'ariantelor considerate este de mai mare amploare in
ser'icii datorita modului diferit de perceptie a informatiilor care stau la #aza acesteia.
d%.1egulile de decizie sint aplicate in mod diferentiat in functie de categoria de
ser'icii la care apeleaza consumatorul. 3omportamentul consumatorului de ser'icii este
rezultanta actiunii a numerosi factori. &ctiunea lor se particularizeaza prin intensitatea mai
mare sau mai mica a unora dintre ei. /actorii specifici de mar7eting sint alcatuiti dintr(o
serie de stimuli continuti de componentele mi!(ului. /actorii situationali sint alcatuiti din
77
elemente specifice momentului si locului in care se manifesta comportamentul
consumatorului. 6i stau la #aza aparitiei ne'oii si deciziei de cumparare. Influentele de
natura endogena determina in mai mare masura comportamentul consumatorului. 6le sint
de natura psi"ologica si alcatuiesc continutul concret al comportamentului. Influentele de
natura e!ogena apar ca surse non(personale de informatii moti' pentru care ele detin un
loc important in cadrul factorilor formati'i ai comportamentului de cumparare.
1@.0. POLITICA DE *PRODUS-. CONTINUTUL POLITICII
DE *PRODUS- IN MAR=ETINGUL SERVICIILOR
In teoria economica traditionala notiunea de produs este definita numai prin prisma
utilitatii sale data de proprietatile fizice si c"imice ale acestuia. In conceptia Mar7etingului
notiunea de 8produs: este definita intr(un sens mai larg si mai comple!. 0ensul mai larg al
conceptului are in 'edere includerea in notiunea de 8produs: nu numai a #unurilor
materiale ci si a ser'iciilor care satisfac ne'oile consumatorului. 0ensul mai comple! al
notiunii se refera la faptul ca diferit de conceptia clasica notiunea de produs include atit
componentele materiale cit si pe cele nemateriale ale acestuia pe cele tangi#ile si pe cele
intangi#ile. 3aracteristicile tangi#ile ale 8produsului: sint cele care decurg din su#stanta
materiala a acestuia fiind caracteristici te"nice si functionale ale produsului respecti'.
3aracteristicile intangi#ile se circumscriu in am#ianta care incon2oara #unul material oferit
pietei si se refera la$ forma culoare mod de prezentare am#ala2 etc.
,uarea in considerare a celor doua categorii de componente este esentiala pentru
sta#ilirea de catre o firma a strategiei sale de 8produs:. .eci in conceptia Mar7etingului
8produsul: este definit ca un #un ser'iciu sau idee care furnizeaza un ansam#lu comple!
de prestatii si de satisfactii atit te"nico(functionale cit si afecti'e psi"ologice sociale. .e
aici rezulta ca 8produsul: nu tre#uie inteles ca o creatie te"nica strict producti'a el
cuprinzind si o serie de elemente nemateriale care il infatiseaza pietei$ culoare am#ala2
prezentare prestigiul firmei care realizeaza produsul respecti' intregul proces de
conceptie productie si desfacere a produselor tre#uie sa contina intr(o perfecta
sincronizare doua categorii de acti'itati$ cele de productie te"nice si te"nologice si cele de
Mar7eting care se raporteaza la dorintele preferintele si gusturile consumatorilor.
In acti'itatea firmei tre#uie sa fie strict corelate cele doua programe$ de productie
propriu(zisa si de Mar7eting in legatura cu fiecare produs sau ser'iciu pe care si(l propune
sa(l lanseze pe piata. /oarte important este faptul ca in relatia dintre cele doua acti'itati
>te"nico(producti'e si de Mar7eting% prioritatea tre#ui sa o ai#a cele de Mar7eting. Orice
solutie te"nico(producti'a de creatie proiectare si producere a unui produs tre#uie sa
corespunda solutiilor de Mar7eting care rezulta din analiza si cunoasterea cererii
consumatorilor. 0olutia de Mar7eting este cea care in ultima instanta accepta sau respinge
solutia te"nica.
CAPITOLUL 11
78
MAR=ETINGUL IN DOMENIUL MARITIM SI
PORTUAR
11.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Mar7etingul in domeniul maritim flu'ial si portuar este o componenta specifica a
Mar7etingului International dar in acelasi timp apartine si 3omertului International Maritim
care nu poate fi separat de componenta de Mar7eting.
DEFINITIE$ (ar'etingul (aritim reprezinta un domeniu specializat al (ar'etingului
"nternational care cuprinde toate elementele acestuia adaptate la specificul transporturilor
maritime.
Mar7etingul Maritim a fost considerat o lunga perioada de timp ca parte componenta
a Managementului companiilor de na'igatie adica acesta intra doar in atri#utiile
conducatorilor care "otarau ce este #ine sau nu pentru firma sta#ileau preturile pentru
transportul marfurilor >na'lul% plateau firmelor sau pu#licatiilor di'erse reclame.
Mar7etingul -ortuar poate fi considerat ca o componenta a Mar7etingului Intern dar
acti'itatea desfasurata in porturi nu este una limitata ea fiind influentata direct de
transporturile na'ale >maritime si flu'iale% care sint internationale. In concluzie si acesta
este studiat din perspecti'a internationala. In ultimii ani situatia s(a sc"im#at si la ni'elul
companiilor de s"ipping. &stfel au fost infiintate sectii compartimente sau #irouri de
mar7eting cu atri#utii functii si mai ales cu raspunderi deose#ite incit se poate 'or#i de
aparitia 8mar7eter:(ilor adica de specialisti consacrati in Mar7eting. &cest proces este in
plina e!pansiune la ni'elul marilor companii de na'igatie dar si in ceea ce pri'esc firmele
mici si mi2locii care opereaza in port. .e asemenea la ni'elul administratiilor portuare au
fost infiintate astfel de compartimente care promo'eaza o serie de politici de Mar7eting in
sensul cresterii eficientei acti'itatilor de #aza si au!iliare a adaptarii permanente la
sc"im#arile de mediu.
11.2. PIATA MARITIMA
-iata maritima este reprezentata de catre urmatorii participanti astfel$
(proprietarii de na'e sau armatorii
(proprietarii marfurilor sau na'lositorii
(agentii >#ro7erii% sau intermediarii
(constructorii de na'e
(#anc"erii finantatorii si asiguratorii
(autoritatile de stat$ centrale locale si portuare.
79
&cestia sint anga2ati in transportul de marfa pe marile si oceanele lumii. O sc"ema
simplificata este prezentata in figura ++.+. .upa alti autori se considera ca in transportul
maritim e!ista patru piete figura ++.2 pe care actioneaza ma2oritatea companiiilor de
na'igatie in du#la calitate de 'inzatori sau cumparatori acestea sint urmatoarele$
(-iata na'lurilor.
(-iata constructiilor de na'e.
(-iata 'inzarilor de na'e la 8second("and:.
(-iata 'inzarilor de na'e ca fier 'ec"i.
O pro#lema importanta este aceea a organizarii pietei maritime. 0e poate pune
astfel intre#area$ cum este organizata aceasta astfel incit sa raspunda la cerintele impuse
de transportul marfurilor indiferent de natura acestora ca marfuri generale sau in 'racS )n
prim raspuns simplu la aceasta intre#are este e'ident$
(Marfurile generale sint transportate cu cargourile de linie.
(Marfurile in 'rac sint transportate cu na'e specializate.
In realitate companiile de na'igatie maritima nu folosesc pentru transportul marfurilor
un anumit tip de na'a strict in functie de caracterul incarcaturii ci au o mare fle!i#ilitate in
functie de tipul de na'a care este disponi#ila in acel moment si prin e!ploatarea careia se
poate o#tine cel mai mare profit. 6fectuind o analiza a situatiei flotei maritime mondiale se
o#ser'a urmatoarele aspecte$
a%.,a acest moment flota maritma comerciala apartine unor$
(companii pri'ate
(companii mi!te cu capital de stat si particular
(companii de stat.
#%..in punctul de 'edere al nationalitatii acestea sint$
(societati nationale dintr(o singura tara
(societati internationale cu actionari in doua sau mai multe state
(societati transnationale care 'or detine ponderea in 'iitor.
c%..upa numarul de na'e aflate in proprietate sint$
(8o na'a M o companie:
(companii particulare mici >8de familieG% cu 2(@ na'e de regula de capacitate mica
(companii mi2locii cu cca. 20(@0 de na'e cu capacitati si specializari diferite
(companii mari cu un numar mare de na'e pina la cite'a sute de na'e de tona2e
diferite.
d%.In prezent e!ista doua tendinte de concentrare a flotei maritime comerciale astfel$
(infiintarea unei companii care are in proprietate o singura na'a
(infiintarea de mari societati >"oldinguri% de na'igatie.
+%.Tendinta unor armatori proprietari ai unui numar redus de na'e de a infiinta o
societate comerciala pentru fiecare na'a in parte are urmatoarele a'anta2e$
(In situatia intrarii in incapacitate de plata se e'ita arestarea sau sec"estrarea
celorlalte na'e.
(In caz de faliment acesta nu 'a influenta acti'itatea celorlalte na'e.
(6'itarea ta!elor si impozitelor mari deoarece aceste societati comerciale sint
infiintate de regula in tarile care ofera pa'ilon de complezenta.
80
ECONOMIA MONDIALA












/ig. ++.+. -iata maritima generalizata.
81
PRODUCTIA
DE TITEI
PRODUSE
PETROLIERE
CDRUNE MINEREU
DE FIER
CEREALE ALTE
MDRFURI
COMERTUL
INTERNATIONAL
PE MARE
CEREREA
OFERTA
PIATA MARITIMD
COSTURILE
DE TRANSPORT
NAVLUL
DECIZIA DE
INVESTITII
PRODUCTIVITATEA
FLOTEI
TANCURI
PETROLIERE
VRAC:IERE VRAC:IERE
COMINATE
CONTAINERE
CARGOURI
SANTIERE DE
CONSTRUCTIE
DECIZIA DE
INVESTITII
SANTIERE
DE CASARE
POLITICA
ARMATORILOR
POLITICA
INCDRCDTORILO1
POLITICA
DNCILOR
SISTEMUL
JURIDIC
PIATA
NAVLURILOR
/ig. ++.2. Influentele pietei maritime.
2%.&'anta2ele unui "olding de na'igatie sint considerate urmatoarele$
(-osi#ilitatea de a alege si trimite sa efectueze contractul de transport na'a cea mai
potri'ita care sa o#tina pretul >na'lul% cel mai #un cu c"eltuielile cele mai mici.
(3apacitatea mare de in'estitie pentru$
(efectuarea de reparatii la na'e
(modernizarea aparatelor si a instalatiilor de la #ord
(dotarea cu mi2loace si aparate noi etc.
(-uterea financiara mare a unui "olding permite iesirea rapida din criza pro'ocata
de$
(a'arierea distrugerea sau scufundarea na'elor
(litigii la marfuri
(arestarea na'elor poluarea maritima etc.
(In situatiile de criza >politica economica financiara% firmele mari sint mai putin
e!puse riscului de a falimenta.
e%.3ele mai multe companii isi concentreaza atentia asupra na'igatiei de linie dar
aceasta pentru a putea fi organizata necesita urmatoarele conditii$
(capital mare pentru in'estitii
(parteneri puternici seriosi si sta#ili
(e!istenta flu!urilor permanente de marfa a necesitatii de transport
(conditii fa'ora#ile de na'igatie etc.
f%.In na'igatia de linie a crescut ponderea transportului containerizat a sistemelor
multi(modale de transport care au mari a'anta2e astfel$
(reducerea timpului de operare
(posi#ilitatea de a trimite rapid containerele cu marfa in zone si la destinatii
multiple etc.
g%.*ecesitatile mari de capital au impus intrepatrunderea capitalului din industrie cu
cel din transport si comert astfel sint$
(/irmele de productie si desfacere din domeniile petrolului autoturismelor
produselor c"imice care au cumparat na'e comerciale sau actiuni ale companiilor de
na'igatie.
(4ancile de in'estitii maritime.
(Marile case de comert si e!peditii.
82
COMPANIA DE
NAVIGATIE
MARITIMD
PIATA VINZDRII
NAVELOR LA
*FIER VEC:I-
PIATA VINZDRII
NAVELOR
*SECOND":AND-
PIATA
CONSTRUCTIILOR
DE NAVE
,a fel si unele companii de na'igatie au in'estit in diferite domenii de productie
desfacere in'estitii de portofoliu etc. -entru a se sustrage de la anumite reglementari
2uridice sau fiscale acestea au inregistrat na'ele su# pa'ilioane de complezenta in state de
regula 8paradisuri fiscaleG sau care ofera anumite conditii fa'ora#ile firmelor.
"%.)n rol important il detine statul deoarece acesta prin legi "otariri de gu'ern
ordine sau acte ministeriale poate influenta acti'itatea transporturilor na'ale astfel$
(&corda su#'entii pentru in'estitii$
(companiilor de na'igatie santierelor de constructii si reparatii
(porturilor zonelor li#ere portuare etc.
(Ofera sau garanteaza credite in conditii a'anta2oase pentru dez'oltare.
(6fectueaza reduceri fiscale acorda scutiri de ta!e stimuleaza e!porturile sau
importurile care fa'orizeaza acti'itatea transporturilor na'ale.
(.ez'olta legaturi politice si economice cu di'erse state etc.
-iata maritima este di'izata datorita$ na'igatiei de linie si in sistem 8trampG.
&cestea se deose#esc intre ele prin urmatoarele aspecte$
(-olitica economica implicata.
(Organizarea coordonarea si desfasurarea efecti'a a transporturilor.
(9aloarea in'estitiilor efectuate.
(*atura relatiilor economico(sociale realizate.
(-regatirea de specialitate a personalului implicat.
(*umarul de persoane anga2ate direct in acti'itatile specifice.
11.$. INFLUENTELE DE AZA ASUPRA CERERII SI
OFERTEI PE PIATA MARITIMA
6conomia maritima este deose#it de comple!a astfel ca este necesara simplificarea
modelului acesteia prin e'identierea acelor factori care sint cei mai importanti cu efecte
directe asupra acesteia. .intre factorii de influenta asupra pietei maritime cei mai importanti
sint zece cinci afecteaza cererea de transport maritim si cinci afecteaza oferta. In cazul
cererii pentru transportul maritim functia cererii cele cinci 'aria#ile sint$ economia
mondiala comertul maritim cu marfuri transporturile medii de marfuri e'enimentele politice
si costurile transporturilor.
-entru a putea e!plica oferta de ser'icii in domeniul transporturilor maritime functia
ofertei tre#uie folosite datele despre flota mondiala producti'itatea flotei li'rarile de na'e
pierderile accidentale de na'e si rata na'lului. Modul in care aceste 'aria#ile se unesc intr(
un model simplu al pietei maritime este prezentat in figura ++.@. &cest model are trei
componente$ cererea oferta si na'lul care le uneste pe cele doua reglind flu!ul de
numerar de la un sector la altul. Mecanismele de functionare ale modelului sint
urmatoarele.
83
ECONOMIA
MONDIALD
COMERTUL
MARITIM CU
MDRFURI
TRANSPORTUL
MEDIU DE
MDRFURI
EVENIMENTELE
POLITICE
COSTUL
TRANSPORTULUI
/ig.++.@. Influentele asupra cererii si ofertei.
a%.In cadrul cererii$
(6conomia mondiala prin intermediul acti'itatilor diferitelor industrii genereaza
marfurile care sint necesare transportului maritim.
(.ez'oltarile in sectoarele industriale particulare pot modifica tendinta de crestere
generala cum este sc"im#area pretului petrolului care influenteaza cererea de titei unde
pot aparea sc"im#ari in distanta pe care marfa este transportata de unde rezulta o cerere
finala pentru ser'iciul de transport maritim masurata in tone mile.
(/olosirea tonelor mile ca unitate de masura a cererii este din punct de 'edere
te"nic mult mai corecta decit simpla folosire a deadIeig"t(ul de marfa cerut de catre na'a
pentru analiza eficientei cu care sint folosite na'ele. &ceasta apartine mai degra#a ofertei
de pe piata.
#%.In cadrul ofertei$
(/lota comerciala reprezinta stocurile fi!e ale capacitatii de na'igatie. .ar flota poate
fi folosita doar partial deoarece unele na'e sint scoase din uz sau folosite pentru
depozitare. /lota poate fi e!tinsa prin construirea de na'elor noi dar si redusa prin casarea
na'elor 'ec"i.
(Importanta transportului maritim cu a2utorul flotei maritime depinde de eficienta cu
care na'ele sint operate iar in particular de 'iteza acestora si timpul de asteptare pentru
incarcare.
.e e!emplu pentru un numar de tancuri petroliere care se intorc din fiecare 'oia2 in
#alast transporta mai putina marfa intr(o perioada de timp de e!emplu un an de zile decit
o flota de aceiasi marime care transporta marfa in 'rac cu o 'iteza de +; noduri si
transportind marfa pe tot parcursul 'oia2ului sau cel putin partial. &ceasta 'aria#ila de
eficienta se refera in mod general la producti'itatea flotei si se e!prima in tone mila/an
tdI/an.
(In final politicile incarcatorilor >na'lositorilor% politicile #ancilor si legislatia
internationala dar si cea nationala au un impact asupra modului in care oferta se dez'olta
pe piata maritima. .in figura ++.@ se o#ser'a mecanismul ratei na'lului ca factor de control
84
PIERDEREA
ACCIDENTALD A
NAVELOR
LIVRDRI
DE NAVE
PRODUCTIVITATEA
FLOTEI
FLOTA
MONDIALD
OFERTA
RATA
NAVLURILOR
CEREREA
NAVLUL
prin care se 'erifica intreaga cantitate de #ani platita de incarcatori armatorilor pentru
transportul ofertei lor. &tunci cind na'ele sint anga2ate pentru o perioada scurta de timp
ratele na'lului se cunosc si numerarul se stringe in conturile #ancare ale armatorilor.
6'entual flu!ul de numerar in crestere afecteaza comportamentul na'lositorilor dar si al
armatorilor. &ceasta este partea comportamentala a participantilor la modelul pietei
maritime. .e aici armatorii incep sa ac"izitioneze na'e noi in timp ce na'lositorii cauta
modalitati pentru reducerea costurilor de transport apelind la ofertanti mai apropiati sau
utilizind na'e mai mari. 3ind e!ista multe na'e ratele na'lului si oferta scad iar armatorii
tre#uie sa apeleze la rezer'e pentru a plati costurile fi!e cum sint reparatiile si do#inda la
imprumuturi.
-e fondul diminuarii rezer'elor armatorii sunt fortati sa 'inda na'ele pentru a(si mari
numerarul astfel preturile na'elor 'ec"i scad la un ni'el la care demolatorii de na'e ofera
cel mai #un pret reducind astfel oferta. 0c"im#arile la ratele na'lurilor pot atrage sc"im#ari
in performanta flotei pina la a2ustari ale 'itezei si nefunctionarii acestora. ,egatura dintre
#alanta pietii si ratele na'lului este una din cele mai importante relatii economice din model
si este controlata de armatorii care decid cum sa actioneze. .atorita acestui element
comportamental modelele matematice nu pot fi niciodata fidele in simularea pietii na'lului.
&cest model face ca ciclurile pietei na'ale sa ai#a caracteristicile proprii ale 'irfurilor si
caderilor neregulate.
3ererea este considerata 'olatila rapida in sc"im#ari si impre'izi#ila. Oferta este
ponderata si inceata la sc"im#ari iar mecanismul na'lului se amplifica in #alantele mici ale
marginilor. &cesta este modelul pietei maritime care controleaza in'estitiile in transportul
maritim. Modelul este dinamic in sensul in care oferta si cererea sint determinate separat
dar legate intre ele prin ratele na'lului. 3a principiu oferta urmeaza cererea daca cei care
iau decizii reusesc sa 2udece si sa efectueze prognoze corecte care 'a fi ni'elul 'iitor al
cererii si 'or actiona ca atare in reglarea ofertei disponi#ile.
11./. MAR=ETINGUL PORTUAR
Mar7etingul in domeniul portuar reprezinta un su#iect deose#it de comple! si cu o
importanta crescinda pentru operatorii portuari mai ales pentru ca in interiorul portului
concurenta este in crestere de la un an la altul iar metodele si te"nicile de mar7eting au un
rol tot mai mare in cadrul Managementul de succes al afacerilor. 4eneficiarii acti'itatilor
desfasurate in port sint$
(proprietarii de na'e >armatorii%
(na'lositorii >e!peditorii%
(prestatorii de ser'icii portuare
(organele reprezentati'e ale statului.
*ecesitatea o#tinerii informatiilor despre piata nu numai din tara respecti'a ci si din
strainatate din acele tari care sint implicate in acti'itatile portuare. -entru promo'area unei
afaceri a autoritatii portuare sint necesare urmatoarele elemente$
(-u#licitatea ser'iciilor portuare.
(-olitica tarifara.
(-u#licitatea prin mass(media.
85
(9inzarea directa a ser'iciilor prin contracte de negociere cu armatorii na'lositorii
sau prin agenti >#ro7eri%.
-olitica de mar7eting a unei administratii portuare are o influenta directa asupra
rezultatelor financiare ale acesteia si reprezinta un domeniu caruia tre#uie sa i se aloce din
ce in ce mai mult timp din partea conducerii in conte!tul unei concurente si a unei ne'oi
de dez'oltare a afacerilor cit mai profita#il. -ortul reprezinta in esenta un ser'iciu
international a carui e!istenta depinde de comertul international pe mare ceea ce implica
un ser'iciu de Mar7eting dez'oltat si contracte sau parteneriate puternice atit in tara cit si
in strainatate. &cesta are o importanta deose#ita pentru dez'oltarea afacerilor portuare
mai ales pentru conducerea &dministratiei. Multi specialisti considera ca pentru realizarea
unui Mar7eting de succes este necesara asigurarea unui plan de Mar7eting care tre#uie
conceput in acelasi timp cu cel al #ugetului si care tre#uie sa fie intocmit realist in functie
de posi#ilitatile &dministratiei. -lanul de Mar7eting este considerat ca un instrument 8c"eie:
la intocmirea planului de #uget.
-lanul de Mar7eting tre#uie sa fie inclus in cel al #ugetului care 'a cuprinde
c"eltuielile de pu#licitate de personal si cuantificarea 'eniturilor. O#iecti'ul principal al
planului de Mar7eting il reprezinta identificarea ser'iciilor pe care &dministratia portuara
doreste sa le furnizeze si cu a2utorul carora se doreste o#tinerea profitului. -lanul de
Mar7eting tre#uie re'azut periodic trimestrial sau semestrial si tre#uie sa includa$
(.escrierea acti'itatilor principale din port.
(-rogramele de prestari ale ser'iciilor portuare.
(/acilitatile oferite clientilor.
(0c"im#arile importante ale facilitatilor portuare care au fost efectuate in ultimul an.
(-re'iziunile pentru anul in curs sau pe termen scurt.
&stfel intre acestea pot fi incluse$
(asigurarea unor noi dane pentru diferite marfuri
(introducerea unor sisteme moderne de comuncatii de prelucrare a datelor #aze de
date etc.
In pri'inta politcii de tarifare prin planul de Mar7eting tre#uie sa se puna accentul pe
a'anta2ele portului fata de alte porturi din apropiere pentru a atrage armatorii si na'lositorii
sa foloseasca a'anta2ele oferite de catre portul propriu. In acest fel agentii si #ro7erii 'or
putea sa(i con'inga pe armatori si e!peditori sa aleaga portul respecti'. &ceste amanunte
ale planului de Mar7eting portuar pot sa constituie o#iectul pu#licitatii sau altor forme de
promotie. &cesta 'a cuprinde detalii despre$
(4ugetul de Mar7eting anual in functie de$
(tara in care se efectueaza pu#licitatea
(marfurile care pot fi tranzitate.
(Mi2loacele mass(media care se recomanda sa fie folosite astfel$
(re'iste economice
(radio
(tele'iziune
(pliante si #rosuri
(participari la conferinte
(promotii comerciale in strainatate etc.
4ugetul de Mar7eting tre#uie sa fie direct proportional cu profitul #rut #ugetar care
rezulta din anumite ser'icii prestate iar sumele sint cuprinse intre +=(@N. &ceste procente
86
sint considerate rezona#ile dar nu sint intotdeuna si suficiente pentru promo'area noilor
ser'icii cum sint dez'oltarea noilor dane pentru containere etc.
-rin plan promotiile pot fi efectuate in cooperare sau in parteneriat cu$
(autoritatile locale sau districtuale
(camerele de comert
(asociatiile patronale ale armatorilor sau na'lositorilor
(asociatiile patronale ale operatorilor portuari
(mi2loacele mass(media.
O#iecti'ele planului de mar7eting tre#uie sa fie foarte #ine definite la inceputul
fiecarui an sau perioade financiare. &ceste o#iecti'e tre#uie sa tina cont de$
(Marfurile care se transporta in mod curent prin port$
(tipul de marfa
(danele prin care sint tranzitate
(depozitele in care sint stocate
(-artenerii actuali tarile din care pro'in.
(-artenerii potentiali spre care tre#uie orientate campaniile promotionale sau cele
pu#licitare tarile in care se afla acestia.
(/acilitatile oferite si cele care pot fi introduse in cursul anului sau perioadei.
(-ersonalul care lucreaza in cadrul departamentului de mar7eting si pre'iziunea
pentru$
(cresterea numarului de persoane
(sta#ilirea noilor sarcini de cautare a contractelor
(sta#ilirea unei ec"ipe de 8'inzari: etc.
(Modul de cuantificare a rezultatelor personalului departamentului in cifre sau
numar de contracte etc.
(Timpul alocat pentru indeplinirea o#iecti'elor planului. &cesta este important pentru
sta#ilirea duratei campaniilor promotionale sau pentru desc"iderea unor noi ser'icii sau
facilitati portuare e!tinderea zonei comerciale li#ere etc.
(1esursele umane implicate in actiunile impuse prin plan constituie partea cea mai
importanta a acestuia. 1eferitor la resursele umane acestea se pot constitui din$
(persoane care isi desfasoara acti'itatea in tara
(persoane specializate care isi desfasoara acti'itatea in strainatate
(agentii straini anga2ati pentru cautarea contractelor >ca forma de
e!ternalizare a ser'iciului de Mar7eting%
(persoane care participa la tirguri si e!pozitii internationale
(grupul de 8'inzari: specializat in cautarea de contracte parteneri sau
organizatii
(grupul de cautare a finantarilor sau finantatorilor.
(Incasarile pre'izionate si posi#ilitatile de crestere a acestora.
(6'identierea noilor oportunitati de afaceri.
.atorita faptului ca profitul in port pro'ine din acti'itatea principala din ser'iciile
prestate planul de Mar7eting tre#uie sa reflecte orientarea catre aceste ser'icii catre
dez'oltarea acestora prin sta#ilirea unor cone!iuni cu celelalte ser'icii de la uscat mai ales
cu transportul fero'iar si cel rutier in functie de situatia si pozitia geografica a portului
respecti'. 0ta#ilrea legaturilor cu ceilalti prestatori de ser'icii este recomandata datorita
dez'oltarii operatiunilor de transport com#inat. &sa cum afirma multi specialisti fiecare plan
87
de mar7eting depinde de fiecare port in parte. -orturile mari au a'anta2ul ca #eneficiaza de
resurse umane specializate sint atracti'e pentru armatori si na'lositori lucreaza cu agentii
de pu#licitate din tara si din strainatate.
11.0. ANALIZA DE PIATA IN PORT
&dministratia portuara tre#uie sa cunoasca foarte #ine piata maritima pentru a o
putea o#tine a'anta2ele competitionale. -entru aceasta este necesara efectuarea unei
analize de piata in detaliu. &ceasta analiza poate sa fie efectuata si de catre firmele care
doresc sa intre pe piata maritima pentru prestarea unor ser'icii portuare sau de catre
operatorii actuali care doresc sa dez'olte noi afaceri sa introduca noi ser'icii portuare sau
c"iar sa intre cu acelasi ser'iciu pe care il presteaza si alte firme pentru a tine pasul cu
noile tendinte si oportunitati. O#iecti'ele analizei de piata pentru &dministratia portuara sau
pentru operatorii portuari pot fi urmatoarele$
a%.Identificarea oportunitatilor de dez'oltarea profita#ila a acestora noile segmente
de piata sau nisele de piata care apar.
#%.O#tinerea unui profit pe termen lung si c"iar foarte lung c"iar in detrimentul unuia
pe termen scurt sau imediat. /oarte multi manageri nu accepta aceasta idee dar realitatea
economiei mondiale este alta.
c%.3unoasterea dez'oltarilor si ortunitatilor de pe piata maritima din tara si din
strainatate. &ceasta se o#tine prin prezentarea unor rapoarte de piata care tre#uie sa fie
intocmite de catre agentii din strainatate dar si din alte surse care includ$ ziarele re'istele
#uletinele economice si statisticile oficiale gu'ernamentale sau ale organismelor si
institutiilor negu'ernamentale. 1apoartele pot sa contina$
(informatii despre tendintele de pe piata
(actiunile concurentei
(nisele de piata etc.
d%.0ta#ilirea tendintelor de dez'oltare pe piata maritima si incura2area proiecteleor
pe termen lung. &ceasta este folosita la dez'oltarea strategiei de mar7eting pe piata
maritima. 3unoasterea intentiilor unor companii de a face in'estitii in domeniul portuar de
a(si e!tinde acti'itatea in domeniul transportului na'al sau al prestarii ser'iciilor portuare
poate sa constituie un moti' pentru &dministratia portuara poate decide sa e!tinda
campania de pu#licitate care sa fie orientata spre clientii potentiali.
e%..ez'oltarea unor facilitati mult mai competiti'e si in primul rind cele care se refera
la structura tarifara. 3unoasterea detaliata a concurentei a planurilor lor de dez'oltare a
tarifelor pe care le folosesc 'a conduce la cresterea capacitatii &dministratiei portuare de a
ramine competiti'a pe piata maritima din regiune.
f%.3unoasterea metodelor manageriale ale concurentei. -rocesul de luare a
deciziilor poate fi im#unatatit cu a2utorul informatiile statistice care au rele'anta pentru
manageri.
g%.3unoasterea noilor instalatii si te"nologii portuare care au fost introduse in
e!ploatare.
88
11.?. STRUCTURA PIETEI PORTUARE
3unoasterea structurii pietei portuare este importanta pentru &dministratia portuara
deoarece aceasta poate sa organizeze promo'area si dez'oltarea facilitatilor portuare
sta#ilirea unei structuri tarifare adec'ate si adapta#ile permanent. &stfel tre#uie cautate si
gasite raspunsuri la o serie de intre#ari esentiale atunci cind se incearca determinarea
structurii pietei portuare$
(3ine sint cei mai importanti operatori portuari de pe piata care sint punctele lor
forte si sla#eS
(3are sint cele mai importante state parteneri comerciali care sint marfurile si
detaliile contractelor de transportS In acest sens se au in 'edere$
(traficul cu containere
(1o(1o(urile
(operatiunile de transport com#inat.
(3are este situatia 'alorii actiunilor principalelor companii care actioneaza pe piata
maritimaS
(3are este calitatea ser'iciului prestat de catre cea mai competiti'a &dministratie
portuara din zona de interesS In aceasta categorie se includ$
(structura tarifara
(relatiile industriale
(eficienta fortei de munca portuare
(eficienta portuara generala
(informatizarea acti'itatilor etc.
(3are sint cele mai importante piete ale concurenteiS 3um efectueaza concurentii
operatiile portuareS 0int orientati pe mai multe domenii comerciale sau se concentreaza
asupra unor domenii specializate astfel incit sa fie ne'oie de dane specializate si anumite
facilitati de depozitare distri#utieS
(3are sint 'ariatiile sezoniere sau ciclice de pe piata maritima care influenteaza
acti'itatea portului respecti'S
(-oate fi e!tinsa acti'itatea prin cresterea oportunitatilor pentru$
(depozitare sau stocarea marfurilor
(transportul de pasageri
(folosirea unor tarife promotionale
(mentinerea unor preturi pentru anumite ser'icii pe perioade de timp
foarte lungi.
(9ariatiile sezoniere sau ciclice tind sa creasca pretul/ser'iciu iar incercarea de a
e!tinde sezonul sau ciclul poate sa a2ute la competiti'itatea produsului prin mentinerea
'alorii acestora pe o perioada de timp mai lungaS
(Implica aceasta cooperarea totala a &dministratiei operatorilor transportatorilorS
(3are sint factorii principali care fa'orizeaza aparitia concurentei actuale sau pe
termen lungS
(3are sint factorii care a2uta la reducerea concurenteiS -rintre acestia se pot
enumera$
(lipsa de capital a concurentei pentru a face in'estii in te"nologii noi
(a#senta danelor moderne care determina redirectionarea traficului
catre porturile moderne
89
(legislatia interna si cea intrernationala
(management portuar inadec'at.
(6!ista su#'entii gu'ernamentale pe care le(au primit operatorii portuari producatori
sau e!peditori pentru folosirea unui anume portS -orturile competiti'e primesc granturi
gu'ernamentale pentru in'estitiiS 1aspunsurile la aceste intre#ari constituie #aza pentru
determinarea structurii portuare adoptarea deciziilor manageriale pentru dez'oltarea
acti'itatilor.
11.1. CONCURENTA IN PORT
.atorita faptului ca marea ma2oritate a porturilor se afla intr(un proces de dez'oltare
a acti'itatilor in mod firesc si concurenta se amplifica atit in cadrul aceluiasi port cit si intre
porturi ca entitati social(economice. -entru fiecare companie sau firma operator portuar
indiferent de marimea sa fizica sau comerciala pro#lema concurentei este una foarte
importanta care nu tre#uie sa fie negli2ata. &naliza concurentei in port este relati' mai
usoara fata de cea a companiilor de na'igatie dar acti'itatea portuara fiind una
internationala aceasta analiza tre#uie sa fie tot internationala ceea ce complica cercetarea
de Mar7eting. -entru efectuarea cercetarii si cunoasterea concurentei dintre operatorii
portuari se folosesc aceleasi metode de in'estigatie ca si in cazul altor tipuri de acti'itati
dar diferentele pentru efectuarea cercetarii tre#uie sa fie structurate astfel$
a%.3e fel de sisteme de management folosesc firmele concurente adica$
(Managementul prin o#iecti'e concretizat prin programele de dez'oltare daca au
sau nu.
(Management prin #ugete adica pe #aza #ugetului de 'enituri si c"eltuieli ela#orat
pe #aza unor programe detaliate.
(Managementul participati' prin organismele de conducere colecti'e. 3ite functii
sint 8politice: si care este influenta acestora asupra managementului general al firmei
respecti'e ce a'anta2e si deza'anta2e are.
(Managementul prin proiecte daca acestea sint cunoscute daca sint in derulare sau
de a#ia in stadiul de proiect.
#%.Metodele si te"nicile de management folosite astfel$
(.iagnosticarea analiza economica financiara lunara si cumulata efectele acesteia.
(0edintele ordinare si e!traordinare ale organismelor de conducere colecti'a daca
e!ista aceste tipuri de organisme.
(0edintele operati'e zilnice eficienta acestora actiunile care rezulta in urma
desfasurarii acestora.
(3ontrolul asupra derularii acti'itatilor controlul calitatii prestarii ser'iciilor portuare.
(-unctele forte si punctele sla#e in managementul resurselor umane in cadrul
companiilor concurente.
(0tilul managerial care poate sa influenteze relatiile din cadrul companiei respecti'e.
Informatiile despre stilul managerial pot sa a2ute compartimentul de resurse umane propriu
in gasirea unor persoane cu e!perienta care sint nemultumite de stilul managerial si care
'or sa plece din compania respecti'a si care pot fi anga2ate pe aceeasi functie la compania
proprie.
90
c%.0istemul informatic si te"nologiile moderne pe care le folosesc care pot sa
constituie un a'anta2 al acestora fata de compania proprie.
d%.Importanta strategica a acestei companii daca aceasta detine o pozitie de
monopol primeste un spri2in permanent de la gu'ern sau autoritatile locale.
e%.3oncurenta foloseste terminale specializate pentru operarea$
(petrolului si produselor petroliere
(produselor c"imice si a ingrasamintelor
(minereurilor si a car#unelui
(cimentului si materiale de constructii
(cerealelor produselor refrigerate
(containerelor
(#itum(ul
(1o(1o(urilor /errE(#oat(urilor
(pasagerelor etc.
f%.1elatiile internationale ale concurentilor partenerii e!terni ai acestora situatia
contractelor cu acestia ce posi#ilitati de a prelua contractele cu acestia pot aparea in
'itorul apropiat.
CAPITOLUL 12
91
MAR=ETINGUL TRANSPORTULUI RUTIER
12.1. CARACTERISTICILE TE:NICO"ECONOMICE ALE
TRANSPORTULUI RUTIER
Transportul rutier este o forma de transport terestru si un su#sistem al sistemului
national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu
a2utorul auto'e"iculelor remorcilor trailerelor etc. Transportul rutier de marfuri si de
persoane se poate desfasura in$
(Trafic national ca operatiune de transport rutier care se efectueaza intre doua
localitati situate pe teritoriul aceluiasi stat fara a depasi teritoriul statului respecti'.
(Trafic international ca operatiune de transport rutier care se efectueaza intr(o
localitate de plecare si o localitate de destinatie situate pe teritoriul a doua state diferite cu
sau fara tranzitarea unuia sau mai multor state.
&tit transportul de marfa cit si cel de persoane pot im#raca forma de$
(Transport rutier pu#lic atunci cind transportul rutier este efectuat pe #aza de
contract contra plata de catre operatorii de transport rutier care detin in proprietate sau cu
orice alt titlu 'e"icule rutiere.
(Transport pe cont propriu atunci cind transportul se efectueaza fara incasarea unui
tarif sau a ec"i'alentului in natura ori in ser'icii al acestuia.
&uto'e"iculele se caracterizeaza printr(o mo#ilitate deose#ita nefiind legate de
instalatii speciale fi!e cum este cazul transportului fero'iar care are ne'oi de linii de cale
ferata depouri tria2e etc. .atorita acestui fapt pot patrunde in locuri unde alte mi2loace de
transport nu au accesi#ilitate constituind o componenta indispensi#ila a transporturilor
multimodale. 3u a2utorul auto'e"iculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor
si pina la #eneficiarul marfurilor din tara sau strainatate e'itindu(se trans#ordarile pe
parcurs si consecintele acestora$
(manipulari costisitoare
(pierderi cantitati'e si calitati'e
(rataciri de colete
(sustrageri etc.
&c"izitia mi2loacelor de transport auto necesita in'estitii specifice de 'alori mai mici
iar pregatirea conducatorilor auto se realizeaza cu c"eltuieli mai reduse si intr(un timp mai
mic decit la calea ferata in transportul na'al sau aerian. Mi2loacele de transport auto
prezinta anumite limite astfel$
(3apacitatea de transport relati' redusa in comparatie cu cea a trenurilor de marfa
sau a na'elor comerciale care determina costuri specifice pe tona/7ilometru de cite'a ori
mai mari decit in transportul fero'ial sau na'al.
(6ficienta in transportul auto se realizeaza indeose#i pe distante scurte.
92
(Transportul auto este afectat in mod deose#it de criza energetica din cauza
consumului ridicat de com#usti#ili costisitori.
Tendintele care se manifesta in prezent in transportul auto sint generate de
preocuparile specialistilor de a face acest mod de transport mai economic si mai renta#il in
acest sens se pot mentiona$
(tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mi2loacelor auto
(tendinta de e!tindere a tractiunii diesel mult mai economica decat cea pe
#aza de #enzina
(adancirea specializarii mi2loacelor de transport auto atat in legatura cu
cresterea partizilor de marfa cat si cu e!igentele impuse de specificul
transportului di'erselor marfuri
(cresterea preocuparilor pentru construirea unor mi2loacelor de transport auto
cu consumuri specifice de car#uranti cat mai mici si e!tinderea cercetarilor
pentru proiectarea si construirea unor auto'e"icule capa#ile sa functioneze
prin utilizarea altor surse de energie.
Totodata de'ine posi#ila folosirea unor am#ala2e mai usoare si mai ieftine scurtarea
perioadei de timp cit marfa se afla in procesul de circulatie. Mi2loacele de transport auto
dez'olta 'iteze te"nice si comerciale ridicate fapt care are o mare importanta in transportul
de marfuri perisa#ile al celor care presupun un anumit grad de urgenta etc. In
transporturile pe distante mari cum sint cele internationale rula2ul mi2loacelor de transport
auto este de doua ori mai ridicat decit cel al 'agoanelor de cale ferata trei curse pe luna
fata de numai += curse in medie ceea ce contri#uie la accelerarea proceselor de productie
si desfacere la cresterea eficientei utilizarii auto'e"iculelor. *umeroase mi2loace de
transport auto asigura temperaturi optime pentru conser'area calitatii marfurilor pe
parcursul transportului intre (20T3 si F20T3. .atorita temperaturilor optime asigurate de
instalatiile de dotare perisa#ilitatile nu depasesc +(2N in transportul auto fata de circa ?(
+0N in transportul pe calea ferata.
Mi2loacele auto pot asigura li'rari succesi'e la termene sta#ilite care il scutesc pe
#eneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante. 0e elimina astfel depozitarea
e!cesi'a deprecierea marfii in timpul depozitarii imo#ilizarea unor importante fonduri
#anesti in stocuri prea mari si se creeaza posi#ilitatea utilizarii lor in alte scopuri.
Importatorul ofera un pret mai a'anta2os pentru asemenea li'rari 8in grafic:. &uto'e"iculele
pot fi rediri2ate usor in parcurs in functie de con2unctura pietei e!terne sau alte
considerente.
12.2. COMPONENTELE PROCESULUI DE TRANSPORT
RUTIER
-rocesul de transport al marfurilor si calatorilor pe drumuri sosele si autostrazi are
trei componente de #aza$
(drumul
(auto'e"iculul
(conducatorul auto.
93
a9.Dr,&,). &cesta conditioneaza prin calitatile sale mo#ilitatea auto'e"iculelor si
eficienta e!ploatarii lor te"nice si comerciale. Totalitatea drumurilor situate pe intreg
teritoriul unei tari formeaza reteaua rutiera.
In cadrul acesteia din punct de 'edere al importantei economice si administrati'e se
deose#esc$
(.rumuri pu#lice care reprezinta acele cai de comunicatie terestra amena2ate
pentru circulatia 'e"iculelor si aflate in administratia unui organ de stat daca sint desc"ise
circulatiei pu#lice si satisfac cerintele de transport rutier ale intregii econmii nationale si ale
populatiei.
(.rumurile de e!ploatare care satisfac cerintele de transport ale unor unitati
economice agricole forestiere etc.
.in punct de 'edere functional si administrati' drumurile pu#lice se impart in
ordinea importantei lor astfel$
(&utostrazi care au urmatoarele caracteristici$
(sint drumuri nationale de mare capacitate si 'iteza
(sint rezer'ate e!clusi' circulatiei auto'e"iculelor
(nu deser'esc proprietatile ri'erane
(sint pre'azute cu doua cai unidirectionale separate printr(o zona mediana
a'ind cel putin doua #enzi de circulatie pe sens si #anda de stationare de
urgenta
(au intersectii deni'elate si accese limitate
(intrarea si iesirea auto'e"iculelor fiind permisa numai prin locuri special
amena2ate.
(.rumuri nationale care fac legatura intre principalele orase ale tarii si intre acestea
si punctele de frontiera cele mai importante.
(.rumuri de interes local din care fac parte$
(drumurile 2udetene
(drumurile comunale
(reteaua stradala a oraselor tarii.
.rumurile 2udetene fac legatura intre principalele localitati ale 2udetelor iar cele
comunale se ramifica din cele 2udetene.
3aracteristic transporturilor rutiere este faptul ca drumurile si auto'e"iculele se afla
in administrare diferita astfel$
(&utostrazile si drumurile nationale respecti' drumurile de interes repu#lican se afla
in administrarea 83ompaniei *ationala de &utostrazi si .rumuri *ationale din 1omania:.
(.rumurile 2udetene se afla in administrarea 3onsiliilor 2udetene cele comunale in
administrarea primariilor comunale iar reteaua stradala a oraselor in administrarea
primariilor oraselor.
69.A,t%5e<ic,),). &uto'e"iculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile
pu#lice din 1omania numai daca starea lor te"nica corespunde normelor si standardelor
nationale de siguranta rutiera si protectie a mediului incon2urator. -entru a putea fi
mentinute in circulatie auto'e"iculele si remorcile inmatriculate tre#uie supuse periodic de
catre proprietari unei inspectii te"nice.
c9.C%(d,cat%r,) a,t%5e<ic,),),i. &uto'e"iculele pot fi conduse pe drumurile
pu#lice numai daca pe linga indeplinirea conditiilor te"nice necesare sint inmatriculate la
94
organele de politie si conducatorii lor poseda permise de conducere 'ala#ile pentru
categoria din care face parte auto'e"iculul condus.
Inainte de plecarea in cursa conducatorul auto'e"iculului este o#ligat sa 'erifice
starea te"nica a acestuia si in special sistemele de transmisie directie frinare rulare
lumini si semnalizare. .aca auto'e"iculul nu indeplineste conditiile te"nice conducatorul
sau nu 'a pleca in cursa.
In timpul conducerii conducatorul auto'e"iculului tre#uie sa ai#a asupra sa$
(permisul de conducere
(certificatul de inmatriculare a auto'e"iculului
(foaia de parcurs pentru auto'e"iculele apartinind firmelor sau institutiilor pu#lice
(do'ada 'erificarii te"nice anuale sau dupa caz talonul cu re'iziile te"nice ale
auto'e"iculului.
3onducatorul auto tre#uie sa respecte riguros in timpul conducerii semnificatia
mi2loacelor de semnalizare rutiera semnalele agentilor de circulatie si ale conducatorilor de
'e"icule aflati in trafic. .e asemenea tre#uie sa e!ecute in siguranta si cu respectarea
normelor legale mane'rele pri'ind incadrarea auto'e"iculului in mers depasirea altor
'e"icule acordarea prioritatii de trecere intoarcerea si mersul inapoi trecerea la ni'el cu
liniile de tram'ai si cu cele de cale ferata oprirea si stationarea 'oluntara parcarea etc.
&cesta tre#uie sa ai#a in permanenta o conduita pre'enti'a si o etica profesionala
deose#ita.
&ceste componente ale procesului de transport rutier tre#uie sa fie cunoscute de
catre specialistii in mar7eting ai firmelor de transport deoarece in cadrul fiecarei
componente apar elemente specifice de mar7eting care influenteaza acti'itatea firmelor.
12.$. MAR=ETINGUL IN ACTIVITATILE DE TRANSPORT
RUTIER
Mar7etingul in transporturile rutiere inseamna in primul rind rezol'area pro#lemelor
de transport ale clientilor intr(un mod profita#il. 3ea mai mare greseala pe care o poate
face o companie de transport este aceea de a se concentra asupra 'e"iculelor de transport
si pe te"nologia pe care o au in dotare fara sa se intre#e daca ser'iciile pe care le ofera au
cu ade'arat cautare pe piata si daca clientii lor sint dispusi sa plateasca un pret rezona#il
pentru aceste ser'icii.
3onceptul de mar7eting in transportul rutier se #azeaza pe patru principii de #aza$
(O#iecti'ele de perspecti'a mai indepartata ale firmei sint cele mai #ine asigurate
prin satisfacerea clientului.
(-ietele nu sint de un singur fel ci sint compuse din di'erse segmente de piata.
(3lientii nu cumpara 8produse: sau 8ser'icii: ci mai degra#a cumpara ceea ce poate
face pentru ei ser'iciul de transport respecti'.
(-ietele transporturilor rutiere sint dinamice.
.e aici rezulta faptul ca un client si piata transportului pe care se afla firma tre#uie
sa fie in punctul central al strategiei firmei de transport rutier.
95
-entru firmele de transport rutier de marfuri in general se pot distinge patru strategii
de #aza astfel$
(su#contractarea pentru firmele relati' mici
(specializarea pentru firmele mici catre mi2locii
(construirea unei retele nationale sau internationale pentru firmele medii sau mari.
(e!tinderea ser'iciilor logistice pentru companiile mi2locii si mari de transport.
-entru firmele de transport calatori ser'iciile oferite sint definite cit mai e!act posi#il
dupa$
(destinatii adica legaturile dintre localitati diferite sau puncte diferite dintr(o
localitate
(orare de transport la ore fi!e o data sau de mai multe ori pe zi
(pretul #iletelor pe distante scurte sau lungi
(pretul a#onamentelor si reducerile acordate etc.
/aptul ca pietele transporturilor rutiere sint dinamice adica se sc"im#a mai des decit
in alte tipuri de transport are drept consecinta faptul ca firmele tre#uie sa se ingri2easca
mereu de dez'oltarea ser'iciilor pornind de la ne'oile si dorintele in sc"im#are ale clientilor
si nu de la conceptele si te"nologia proprie firmelor intrucit adesea duce la ser'icii
8perfecte: te"nic dar care din nefericire insa nu sint dorite pe piata.
96
CAPITOLUL 1$
MAR=ETINGUL TRANSPORTULUI PE CALEA
FERATA
1$.1. CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE
TRANSPORTULUI PE CALEA FERATA
Transportul fero'iar a fost unul dintre cele mai importante pina la momentul
dez'oltarii autostrazilor care au preluat o mare parte din marfurile transportate cu a2utorul
trenurilor.
DEFINITIE$ )ransportul feroviar reprezinta orice fel de operatiune de transport realizata cu
vehicule feroviare, de catre operatorii de transport feroviar, pe infrastructura cailor ferate in
scopul deplasarii in spatiu si timp a marfurilor si persoanelor.
9e"iculele fero'iare cele mai importante sint locomoti'ele ca mi2loace de tractiune
si 'agoanele ca mi2loace de transport propriu(zise. &cestea formeaza trenurile de marfa
calatori sau mi!te care circula dupa un orar sau program presta#ilit. Transportul fero'iar
este realizat de catre operatorii de transport societati comerciale al caror principal o#iect
de acti'itate este prestarea de ser'icii de transport pe calea ferata.
Infrastructura cailor ferate din 1omania constituie proprietate pu#lica a statului si
este formata din ansam#lul elementelor necesare circulatiei materialului rulant in scopul
efectuarii ser'iciului pu#lic de transport fero'iar in conditii de siguranta potri'it
te"nologiilor si reglementarilor specifice transportului fero'iar.
Transportul fero'iar pu#lic se efectueaza pe #aza de contract de transport si se
delimiteaza strict de transportul fero'iar in interes propriu efectuat pentru acti'itatile proprii
cu mi2loace de transport detinute in proprietate sau inc"iriate.
6lementele ansam#lului care formeaza infrastructura cailor ferate sint urmatoarele$
(,iniile ferate desc"ise circulatiei pu#lice.
(Terenul aferent pe care sint construite liniile.
(Terenurile situate de o parte si de alta a a!ei caii ferate necesare e!ploatarii in
limitele concrete sta#ilite prin standarde de stat si prin "otarari de Gu'ern.
(,ucrarile de arta reprezentate de$
(poduri
(tunele
('iaducte etc.
(,ucrarile geote"nice de protectie si de consolidare plantatiile de protectie a liniilor
ferate si terenurile aferente pe care sint amplasate.
(Instalatiile de siguranta si de conducere operati'a a circulatiei fero'iare.
(Tria2ele de retea ale caii ferate si terenurile aferente acestora.
97
(Instalatiile de electrificare statiile de transformare si terenurile aferente acestora.
(Instalatiile de telecomunicatii care asigura transmiterea informatiei pentru siguranta
si conducerea operati'a a circulatiei.
(3ladirile care contin numai instalatii de centralizare electrificare si telecomunicatii
fero'iare inclusi' constructiile de orice fel destinate lor si terenurile aferente.
(.otarile utilizate pentru intretinerea repararea si modernizarea infrastructurii cailor
ferate.
0e considera ca nu fac parte din infrastructura cailor ferate urmatoarele instalatii si
ec"ipamente astfel$
(Instalatiile de siguranta a circulatiei de control al 'itezei de sc"im# de date cale(
tren si de telecomunicatii aflate pe materialul rulant.
(3onstructiile de orice fel terenurile si liniile ferate utilizate pentru acti'itatea
te"nologica de transport fero'iar.
(Instalatiile ec"ipamentele terminalele de telecomunicatii si de prelucrare
electronica a datelor care sint utilizate numai pentru e!ploatarea comerciala a ser'iciilor de
transport pu#lic pe caile ferate.
/unctionarea infrastructurii cailor ferate din 1omania se asigura in mod neintrerupt
de catre 3ompania *ationala de 3ai /erate 83./.1.U 0.&. prin$
(&sigurarea starii de functionare a tuturor liniilor instalatiilor si a celorlalte elemente
ale infrastructurii la parametrii sta#iliti.
(3onducerea operati'a a circulatiei trenurilor si permiterea mane'rei.
(Indeplinirea ansam#lului functiilor te"nice comerciale economice si de
reprezentare necesare.
-arametrii elementelor infrastructurii cailor ferate tre#uie sa corespunda normelor
interne internationale sau sta#ilite prin acorduri specifice la care 1omania este parte.
&cesti parametri tre#uie sa asigure compati#ilitatea infrastructurii cailor ferate romane in
intregul ei sau pe directii si culoare de transport cu ansam#lul international al cailor ferate
fero'iare.
DEFINITIE$ alea ferata reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura
circulatia trenurilor pe un anumit teritoriu, avind ca element principal sinele de cale ferata
fi#ate rigid in traversele de lemn sau beton precomprimat, la o anumita distanta una de
alta, numita ecartament.
6cartamentul este distanta dintre fetele interioare ale sinelor care au distanta de
+;@= mm. 6cartamentul de +;@= mm este considerat normal este cel mai reprezentati'
ecartament si in alte tari europene. In alte tari e!ista ecartamente mai mari ca de e!emplu
in 3omunitatea 0tatelor Independente de +=2; mm si 0.).&. de +67= mm.
.upa importanta lor economica si 'olumul traficului caile ferate se clasifica astfel$
(3ai ferate magistrale.
(3ai ferate >linii% principale.
(3ai ferate >linii% secundare.
(3ai ferate >linii% uzinale sau industriale.
a%.3aile ferate magistrale asigura legaturile capitalei cu principalele orase ale tarii si
cu sistemele de transport ale tarilor 'ecine. 1eteaua fero'iara din 1omania cuprinde un
numar de opt zone deser'ite de opt magistrale care acopera intreg teritoriul tarii si asigura
legatura cu toate retelele fero'iare ale tarilor 'ecine inclusi' cu Turcia si tarile Orientului
&propiat.
98
#%.,iniile principale au o mare importanta economica si leaga capitala cu orasele
principale ale tarii fiind incluse partial si in magistralele de cale ferata.
c%.,iniile secundare deser'esc anumite zone ur#ane si asigura legaturile acestora cu
liniile principale si magistrale.
d%.,iniile uzinale sau industriale apartin acelor unitati economice si com#inate
industriale care dispun de asemenea linii si deser'esc procesele te"nologice ale acestora
asigurind accesul mi2loacelor de tractiune si al 'agoanelor pina in incinta unitatii sau
com#inatului respecti' prin statia uzinala sau statia 0.*. 83./.1.: 0.&. din zona respecti'a.
,ungimea retelei de cale ferata din 1omania este de ++.@;2 7m din care 2; N adica
2.7++ 7m reprezinta linii du#le si 2@? N reprezinta linii electrificate cu lungimea de 2.700
7m. 1aportata la suprafata tarii sau la numarul populatiei densitatea retelei fero'iare din
1omania se prezinta la ni'elul mediu european fiind compara#ila cu densitatile retelelor
fero'iare din &nglia Italia /ranta si 6l'etia.
-onderea liniilor electrificate de 2@? N este compara#ila cu media europeana si
situeaza 1omania pe locul +2 in 6uropa. In sc"im# 1omania se afla su# media europeana
in ceea ce pri'este ponderea liniilor du#le in totalul retelei fero'iare.
3aracteristicile principale ale transportului fero'iar sint urmatoarele$
(&sigura deplasarea in spatiu si timp a marfurilor in partizi mari a marfurilor de masa
solida si lic"ide a produselor finite si semifinite industriale sau agricole.
(&sigura transportul direct 8din poarta in poarta:.
(-returile sint mai mici decit cele practicate in transportul auto si aerian pe distante
medii si lungi.
(-rocesul de transport se desfasoara neintrerupt ziua si noaptea in tot cursul
saptaminii in conditii de regularitate si potri'it unor grafice presta#ilite.
(-rezinta un grad ridicat de siguranta ca urmare a respectarii stricte a normelor de
siguranta a circulatiei pe caile ferate.
(*u poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la #eneficiar
necesitind com#inarea acestuia cu transportul auto si trans#ordarea marfurilor in parcurs.
(.urata transportului este mai mare decit in transportul auto datorita 'itezei
comerciale reduse determinate de stationarea indelungata a 'agoanelor in tria2e si su#
operatiuni de incarcare(descarcare.
1$.2. PROIECTE DE MAR=ETING IN TRANSPORTUL DE
CALATORI PE CALEA FERATA
O serie de proiecte de Mar7eting din domeniul transportului de calatori pe calea
ferata au fost orientate spre$
(3resterea competiti'itatii pe piata.
(*oile concepte de transport de calatori pe calea ferata.
(0er'iciile pu#lice sociale de calatori.
&ceste proiecte de mar7eting au fost desfasurate cu finantare e!terna astfel$
(/onduri 8-"are: ale )niunii 6uropene.
(/onduri de la 4anca Internationala de 1econstructie si .ez'oltare.
99
a%.8.ez'oltarea unui plan strategic operational al 83/1 3alatori: pentru cresterea
competiti'itatii de piata com#inata cu intarirea capacitatii institutionale: a fost realizat de o
firma de consultanta cu fonduri 8-"are:. O#iecti'ele acestui proiect au fost$
(.esfasurarea unei analize de piata a unei cercetari de piata si o analiza a
performantelor 83/1 3alatori:.
(.ez'oltarea unui plan de afaceri strategic a!at pe repere specifice acti'itatii de
mar7eting.
,a finalizarea proiectului 83/1 3alatori: a primit un softIare(ul specializat cu
analizele de piata efectuate pentru mai multe tiputi de scenarii.
#%.83/1: 0.&. si 83/1 3alatori: au #eneficiat de un proiect de asistenta te"nica
pentru mersul trenurilor de calatori realizat cu fonduri 8-"are: care a a'ut urmatoarele
o#iecti'e$
(Introducerea unui nou concept in pri'inta mersului trenurilor care a urmarit$
(traficul cadentat
(redefinirea categoriilor de tren
(ree'aluarea timpilor de mers.
(6'aluarea eficientei noilor concepte estimindu(se efectele poziti'e asupra perceptiei
clientilor si eficientizarea e!ploatarii parcului de material rulant prin marirea rula2ului.
,a finalizarea proiectului companiile au #eneficiat de$
(instruirea personalului de la Mar7eting
(licente softIare specializate
(ec"ipamente de te"nica de calcul moderne.
c%.8 0tudiu de piata pri'ind ser'iciile pu#lice sociale de calatori: a fost finantat cu
fonduri de la 4.I.1... si a a'ut urmatoarele o#iecti'e$
(3rearea unei #aze de date si a unei proceduri de monitorizare a ser'iciilor de
transport fero'iar de calatori si a satisfactiei clientilor.
(.ez'oltarea unui plan de mar7eting pentru informarea si atragerea clientilor.
(6la#orarea unui 8Model de 3ontract de 0er'icii -u#lice: multi(anual pentru
ser'iciile fero'iare de calatorii.
CAPITOLUL 1/
100
MAR=ETINGUL LA COMPANIILE AERIENE SI
LA AEROPORTURI
1/.1. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT
AERIAN
Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert in care aerona'ele sint anga2ate
pentru a transporta pasageri marfuri si posta. 3ompaniile de transport aerian opereaza
ser'icii pe rute aeriene locale regionale nationale si internationale.
3ursele de calatori internationale s(au dez'oltat in perioada imediat urmatoare celui
de(al doilea raz#oi mondial iar spre mi2locul anilor H=0 numarul pasagerilor care calatoreau
cu a'ionul pe deasupra &tlanticului a depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe
cursele oceanice. -e teritoriul 0tatelor )nite ale &mericii din punct de 'edere al distantei
de parcurs liniile aeriene au inlocuit caile ferate. ,a sfirsitul anilor H=0 introducerea tur#o(
2eturilor in transportul national international si intercontinental a insemnat un a'anta2 ma2or
in ceea ce pri'este timpul de z#or. O noua generatie de a'ioane cu reactie si(a inceput
operatiile in anul +970 iar a'ionul anglo(francez 83oncorde: o aerona'a supersonica a
intrat in ser'iciile aeriene de pasageri in anul +976 ducind la o reducere su#stantiala a
duratei z#orului.
Transporturile aeriene moderne presupun prin importanta lor si ser'icii au!iliare cum
ar fi$
(intretinerea aerona'elor si motoarelor
(pregatirea personalului care include pilotii aerona'elor si a mecanicilor de #ord
(pregatirea personalului care include insotitorii de #ord si ec"ipa2ele de sol.
In ultimele doua decenii s(au intensificat tot mai mult preocuparile constructorilor de
a'ioane pentru cresterea capacitatii de transport a a'ioanelor. In medie la fiecare = ani a
aparut o noua generatie de a'ioane cu o capacitate de doua ori mai mare decit a celor din
generatia precedenta.
-entru transportul de marfuri se folosesc a'ioane de pasageri si marfuri marfurile
fiind incarcate in cala a'ionului aflata su# puntea pe care sint montate scaunele pentru
pasageri cit si a'ioane construite special pentru transportul marfurilor sau adaptate la
astfel de transporturi. Tendinta principala este insa aceea a utilizarii tot mai largi a
a'ioanelor specializate. 3ele mai multe permit o incarcare si descarcare rapida a
marfurilor in principal a celor incarcate intr(un container special. &cestea sint usoare si
rezistente sint construite din aluminiu fi#re de sticla sau fi#re lemnoase permitind un inalt
grad de mecanizare a operatiunilor de incarcare(descarcare. 3oada sau #otul ra#ata#il ale
acestor a'ioane specializate permit accesul usor si rapid al marfurilor containerizate in
interiorul a'ionului. 3ontainerele au impulsionat intr(o mare masura dez'oltarea traficului
com#inat in special al celui aerian(auto. 0(a creat astfel posi#ilitatea unui transport rapid al
101
marfurilor 8din poarta in poarta: in care marfurile sint aduse la aeroport si sint preluate la
aeroportul de destinatie cu a2utorul auto'e"iculelor.
-rogresul te"nic este factorul cel mai important care sta la #aza dez'oltarii
transporturilor aeriene. 1ealizarile in crearea de noi materiale mai usoare si mai rezistente
introducerea unor procese te"nologice perfectionate precum si a te"nicii electronice de
calcul au permis in ultimii ani o puternica dez'oltare a parcului de a'ioane pe plan mondial.
&stfel pe linga cresterea capacitatii a'ioanelor au crescut permanent distantele de z#or
'iteza si randamentul a'ioanelor.
3a rezultat al cresterii 'itezelor de z#or a razei de actiune a a'ioanelor a capacitatii
lor de transport si a 'itezei operatiunilor de incarcare(descarcare a crescut permanent
randamentul a'ioanelor respecti' capacitatea lor de a realiza intr(o unitate de timp un
anumit 'olum de transport e!primat in tone(7m sau pasageri(7m. In perspecti'a
perfectionarea a'ioanelor 'a merge in continuare pe linia cresterii randamentului acestora
a constructiei a'ioanelor mari su#sonice pentru transportul marfurilor si al pasagerilor
precum si a a'ioanelor supersonice pentru pasageri.
.i'ersificarea mi2loacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de
comunicatie din caracteristicile specifice ale acestora care "otarasc eficienta transportului.
Mi2loacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice astfel$
(rapiditate
(con'erti#ilitate
(oportunitate
(confort
(siguranta
(accesi#ilitate
(economicitate.
1apiditatea este data de 'iteza de deplasare a aerona'elor si constituie un a'anta2
"otarator in special in doua situatii importante pentru$
(.istantele lungi si foarte lungi.
(Traseele unde deplasarea mi2loacelor terestre se face prin zone care prin
configuratia terenului determina un parcurs deose#it de lung sau dificil de parcurs.
9iteza mare ofera mi2loacelor de transport aerian posi#ilitatea e'itarii zonelor cu
conditii meteorologice ostile.
3on'erti#ilitatea >adapta#ilitatea% presupune fle!i#ilitatea in adaptarea aerona'ei
pentru di'erse genuri de transport ser'icii actiuni transport de marfa pasageri in mai
multe clase mi!t pentru scopuri speciale.
Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia #eneficiarilor a capacitatilor de
transport necesare la locul si in timpul solicitat sta#ilirea de orare in conformitate cu
cererea #eneficiarilor aprecierea corespunzatoare a structurii acti'itatilor de transport in
curse regulate c"arter si utilitare mentinerea e!tinderea infiintarea de noi linii.
1egularizarea curselor aeriene presupune respectarea stricta a curselor programate
si se determina ca un raport intre numarul curselor plecate conform orarului fara intirzieri si
numarul curselor programate.
/rec'enta curselor aeriene e'identiaza numarul de curse efectuate de o companie
aeriana pe o anumita ruta intr(o anumita perioada de timp. 1egularitatea curselor este
dependenta de conditiile meteorologice de starea te"nica a aparatului conditiile de
na'igatie aeriana si organizarea ser'iciilor de sol.
102
&ccesi#ilitatea presupune cresterea posi#ilitatilor economice ale populatiei de a
folosi ca mi2loc de transport aerona'a. &ceastareflecta pe de o parte cresterea 'eniturilor
populatiei iar pe de alta parte cresterea eficientei economice a acti'itatii de transport
aerian.
3onfortul presupune realizarea unei calatorii pe scurta durata fara a o#osi
organismul precum si asigurarea unor conditii ci'ilizate placute comode calatorilor atit la
sol cit si in timpul z#orului.
0iguranta prezinta importanta deose#ita pentru transportul aerian si reflecta calitatea
companiei aeriene. 0iguranta transportului aerian este influentata de urmatorii factori$
(Te"nici care presupun$
(aerona'e cu performanta ridicata
(perfectionarea infrastructurii aeroportuare si de ruta
(adoptarea unor sisteme de intretinere reparatii si control moderne.
()mani care inseamna$
(selectia si pregatirea continua a personalului na'igant
(proportionarea 2usta a ec"ipa2ului in functie de numarul calatorilor.
(Meteorologici care presupun$
(starea meteorlogica fa'ora#ila decolarii z#orului si aterizarii la destinatie
(conditii nefa'ora#ile care pertur#a traficul aerian.
(-irateria aeriana si terorismul.
1/.2. CLASIFICAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT
AERIAN
In conformitate cu nomenclatorul acti'itatilor propuse de )niunea 6uropeana
8sectorul transporturilor aeriene: cuprinde companiile care acti'eaza e!clusi' sau in
principal in transportul de persoane si de marfuri pe calea aerului in cursele de linie sau
c"arter precum si acti'itatea prestata cu elicopterele a'ioanele(ta!i si a'ioanele pri'ate.
Traficul aerian poate fi militar si ci'il.
Traficul aerian ci'il este grupat in doua mari sectoare$
(&'iatia comerciala.
(&'iatia generala.
a9.*A5iatia c%&ercia)a - se clasifica astfel$
+%..upa o#iectul transportului$
(Transportul de pasageri cu curse de linii sau c"arter.
(Transportul de marfa cu a'ioane cargo a'ioane de transport com#inat
pasageri/marfa sau de pasageri cu marfa transportata in cala a'ionului.
(Transportul de mesagerie si de posta.
2%..upa destinatia transportului$
(Transporturi interne care se organizeaza si se deruleaza in conformitate cu
legislatia interna nationala.
103
(Transporturi internationale care se organizeaza si se deruleaza in #aza unor
con'entii gu'ernamentale internationale su# egida Organizatiei &'iatiei 3i'ile
Internationale ca organism specializat al Organizatiei *atiunilor )nite.
@%..upa principiul de organizare si cadrul de reglementare pot fi$
(Transporturi aeriene de curse regulate.
(Transporturi aeriene pe curse c"arter.
&'iatia ci'ila isi organizeaza acti'itatea in urmatoarele forme$
(curse regulate
(curse c"arter
(acti'itati utilitare.
3ursele regulate se desfasoara pe anumite itinerarii sau linii dupa un program
presta#ilit pe o perioada de timp delimitata. 3alatoria se desfasoara pe #aza de #ilet al
carui tarif este sta#ilit in functie de$ distanta perioada categorie de calatori.
&sociatia de Transport &erian International a fi!at doua perioade de timp pentru
sta#ilirea orariilor de z#or astfel$
(perioada de iarna$ de la + noiem#rie(@+ martie
(perioada de 'ara$ de la + aprilie(@+ octom#rie.
.upa felul incarcaturii cursele regulate pot fi$ de pasageri de marfuri si mi!te pentru
transportul pasagerilor si pentru transportul de marfa si posta. -entru zilele sau perioada
de timp pentru care cererile de transport depasesc capacitatea nominala a a'ionului se
recurge fie la inlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare fie se organizeaza una
sau mai multe curse aditionale care au acelasi ritm cu cea e!istenta.
-relungirea unei linii e!istente sau desc"iderea unei noi linii presupune
desfasurarea urmatoarelor acti'itati$
(0tudiul pietei prin care sint prospectate posi#ilitatile de trafic pentru noua line sau
escala. 3u aceasta ocazie sint cercetate$
(traficul potential
(componenta traficului$ calatori marfuri posta
(interesele pentru care calatoresc pasagerii$ turistice de afaceri
(perioada sau ziua din saptamana cind cerintele de trafic sint ma!ime.
-e #aza acestui studiu se apreciaza programul curselor numarul de curse
saptaminal si tipul a'ionului.
(Inc"eierea acordului aerian semnat de gu'ernele statelor interesate prin care se
reglementeaza transportul aerian regulat. -ro'izoriu se poate acorda o autorizatie de
operare pina la inc"eierea acordului aerian.
(Inc"eierea contractului de prezenta generala si 'inzari prin care se asigura
reprezentarea companiei de a'iatie precum si 'inzarea ser'iciilor oferite de companie.
.aca contractul este inc"eiat cu o agentie de 'oia2 concomitent tre#uie inc"eiat si un
contract 8interline: cu compania nationala pentru a se asigura recunoasterea documentelor
de transport in mod reciproc.
(Inc"eierea contractului de 8"andling: prin care se asigura efectuarea ser'irii
a'ionului pasagerilor transportul #aga2elor marfurilor postei si modul de decontare a
ser'iciilor.
(Inc"eierea contractului de alimentare care se refera la alimentarea a'ioanelor
companiei cu com#usti#il. In acest sens este necesar sa se inc"eie un contract cu o firma
de distri#utie a produselor petroliere.
104
(-recizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia
in pu#licatiile de specialitate internationale cu reclama catre pu#licul calator.
(-rimirea autorizatiei de sur'ol de la autoritatile aeriene ale statelor sur'olate si a
celei de sur'ol si aterizare pentru statul cu escala finala.
.upa parcurgerea acestor etape se poate inaugura o noua cursa a companiei.
-entru noua linie se intocmeste orarul si se sta#ilesc numarul curselor saptamianale. ,a
intocmirea orarului se iau in considerare urmatoarele elemente$
(.isponi#ilitatile te"nice$ ca numar tip de a'ion si ore de z#or.
(.isponi#ilitatea de ec"ipa2e$ cine sint si tipurile de a'ioane.
(6'olutia traficului pe anumite perioade ale anilor precedenti.
(/isele de sur'ol.
(1estrictiile care se impun de regula pentru$
(zgomot
(ser'ire te"nica
(ser'irea comerciala a cursei.
(Timpul intre doua curse.
(Timpul pentru im#arcarea(de#arcarea pasagerilor.
(1estrictiile de trafic care sint conditionate de capacitatea de ser'ire a
aeroporturilor.
69.*A5iatia .e(era)a-. 0ectorul de a'iatie generala al transporturilor aeriene contine
z#oruri de tipul celor necon'entionale adica nu urmeaza neaparat un plan de z#or
presta#ilit. In acest tip de z#or intra z#orurile si acti'itatile de afaceri comerciale instructi'e
sau scoala recreationale. A#orurile de afaceri presupun si a'ioane particulare precum si
mari companii aeriene.
&erona'ele pot fi utilizate pentru$
(&grement.
(&faceri care includ z#orurile pentru oameni de afaceri cu a'ioane particulare sau
a'ioane mai mari ale unor corporatii.
(&gricultura care inseamna imprastierea de prafuri insecticide si ier#icide
ingrasaminte si seminte.
(&lte ser'icii speciale de tipul$
(inspectia aeriana a conductelor si liniilor de tensiune.
(cartografierea
(patrularea deasupra padurilor
(fotografierea aeriana
(controlul rezer'atiilor de 'inat si al animalelor pradatoare.
(operatiuni politiste de pompieri si de sal'are.
(Instruirea in z#or a pilotilor incepatori.
)n segment care s(a dez'oltat foarte mult il reprezinta cel al utilizarii aerona'elor
pentru afaceri care au o fle!i#ilitate remarca#ila in urgentarea programelor de lucru ale
persoanelor cu putere e!ecuti'a permitind 'izite pe teritoriu care ar dura mult mai mult cu
masina sau care ar de'enii necon'ena#ile din cauza orarului fi! al companiilor aeriene de
linie. Multe corporatii mari au a'ioane proprii cu ser'icii de tipul na'etei intre marile uzine si
pietele ur#ane pentru agentii lor de 'inzari ingineri si clienti potentiali. /olosind a'ioane de
a'iatie generala unii operatori comerciali inc"eie contracte ca sa transporte corespondenta
105
din orase foarte mici catre orase foarte mari pentru redistri#uire. &lti operatori comerciali
transporta cecuri si #ani pentru #anci si institutii financiare.
1/.$. PARTICULARITATILE MAR=ETINGULUI
COMPANIEI DE TRANSPORT AERIAN
)nele dintre cele mai dificile decizii pe care conducerea unei companii de transport
aerian tre#uie sa le ia sint$
(0a cumpere un a'ion nou sau unul utilizatS
(3e tip de a'ion sa ac"izitionezeS
Managerii tre#uie sa analizeze care situatie este fa'ora#ila din punct de 'edere
financiar adica$
(0a modernizeze a'ionul aflat de2a in cadrul floteiS
(0a ac"izitioneze unul din afaraS
In acest loc este importanta acti'itatea specialistilor de mar7eting ai companiei care
tre#uie sa a2ute conducerea sa adopte decizia corecta realista care sa raspunda cerintelor
companiei.
In transportul aerian apar mai multi factori aditionali care includ costurile asociate cu
ingineria si intretinerea aerona'elor. 3umpararea unui a'ion nou are a'anata2ul ca acesta
poate fi folosit o perioada de 7(+0 ani fara reparatii structurale ma2ore. In plus costurile de
intretinere ca procent din costurile totale au tendinta generala de scadere odata cu
aparitia noilor tipuri de aerona'e.
.aca un set de costuri cum ar fi cele de intretinere cresc mai incet decit altele
procentul lor in total poate scadea desi costul in marime a#soluta poate sa creasca. -e
linga costurile de intretinere mai e!ista si alti factori care tre#uie sa fie ec"ili#rati adica$
(pretul com#usti#ilului
(disponi#ilitatea si pretul de re'inzare
(pretul unui a'ion nou
(termenii de cumparare
(cas" floI(ul
(raportul datorii/capital
(ratele do#inzii pentru imprumuturile #ancare
(structura rutei de na'igatie aeriana
(situatia concurentiala
(strategia si costurile cu forta de munca.
6fectuarea analizelor de cost inainte de a se lua o decizie referitoare la flota este
deose#it de importanta iar ea tre#uie sa tina cont de toate aspectele si sa fie fia#ila. .ar
din punctul de 'edere al unei companii de transport aerian procesul de selectare a
aerona'elor pentru a fi ac"izitionate reprezinta o functie importanta care tre#uie sa fie
coordonata de catre un grup format din specialisti de la diferite departamente cum sint cel
te"nic de finante mar7eting intretinere inginerie si operational.
106
1/./. MAR=ETINGUL AEROPORTULUI
&eroportul reprezinta a doua componenta importanta a transporturilor aeriene care
a de'enit pe linga 8poarta de intrare: intr(o tara o ade'arata 8em#lema: a imaginii tarii sau
orasului pe care il deser'este. .e aici a crescut foarte mult importanta mar7etingului pentru
societatile comerciale care administreaza aeroporturile.
-e plan international aeroporturile sint administrate de catre stat sau de companii
pri'ate in functie de marimea si importanta acestora.
DEFINITIE$ Aeroportul reprezinta totalitatea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor
destinate serviciilor aeronavelor pentru decolare si aterizare, imbarcare sau debarcare a
pasagerilor, desfasurarii operatiunilor comerciale, controlului si conducerii zborului, intr-o
zona delimitata de spatiu, intretinerii si repararii aeronavelor.
In structura de organizare a unui aeroport se cuprind urmatoarele componente$
(&erodromul.
(.iferite constructii astfel$
(aerogara
(turnul de control
("angare
(ateliere.
(Instalatii speciale ec"ipamente si utila2e pentru ser'irea te"nica.
.intre componentele de #aza ale infrastructurii aeriene aeroporturile detin
prioritatea astfel sint incluse ec"ipamentele$
a%.-rimare adica$
(pistele de aterizare si decolare
(sistemele de semnalizare diri2are protectie si siguranta z#orului
(mi2loacele de telecomunicatii si inter'entie rapida.
#%.Mi2loacele secundare de tipul ec"ipamentelor pentru$
(tranzitul pasagerilor sau a marfurilor
(ser'icii financiare
(informatii
(securitate aero(portuara
(comert etc.
Toate acestea con'erg la asigurarea unor conditii propice sigure optime
conforta#ile con'ena#ile si accesi#ile care 'in in completarea transportul aerian propriu(
zis.
107