r--

DIAGNOSTICAREA KARMEI
Cartea a faptea
TRANSCENDEREA
FERICIRII
./
Editura
DHARANA
~
~~
--
/
r
.~
Oescrierea CIP a Biblioteeii NatonaJe
LAZAREV, SERGHEI NICOLAEVIC
Oiagnosticarea kannei: Transeenderea fericirii /
Serghei Nicolaevic Lazarev; trad.: Ina Arpad, GavriHi Henter.-
Bucure:;;ti: Oharana, 200 I
p.; ern. - (Oiagnosticarea karrnei; 7)
ISBN 973-85007-8-8
I. Arpad, Ina (trad.)
II. Henter, GavriHi (trad.)
159.961
JIA3APEB CH.
A~arHOCT~Ka KapMbl.
KH~ra ceAbMaR npeOAoneH~e 4YSCTseHHorO C4aCTb~
CaHlcr-Ikrep6ypr, 2001
Copyright renewed J 1998 by S.N. Lazarev
Copyright ~ 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania :;;iRepublica Moldova.
Muitiplicarea :;;i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragrnente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
accepml scris ROVIMED TRADING S,R.L.
Edimra DHARANA
Tel: 0213372424
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol
CopeTta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustratie copeTta I: Fecioara din Vladimir sec. xn
Tehnoredactare: Editura Kannat Press
Unic distribuitor: Societatea de Distributie a Cartii Pro-No;
Bucure:;;ti, str. Ing. Pandele Taru:;;anu nr. 13
TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38
e-mail: pronoi2000@yahoo.eom
Irnprimat la Tipografia Centrala. Cornanda nr. 1269
\
:
-
Serghei Nikolaevici
DIAGNOSTICAREA
Lazarev
KARMEI
TRANSCENDEREA
FERICIRII
Traducere din limb a rusa
INA ARPAD ~i GAVRILA HENDER
Editura
DHARANA
~
t~
Bucuresti
i,
~
INTRODUCERE
Suntem in vara anului 1999. E vacan(a. Ma odihnesc in sud
impreuna cu familia. Astazi m-am trezit devreme, pe la ~apte
diminea(a. Locuim in apropierea marii. Unul dintre obiceiurile
mele preferate este sa ma seol in zori ~i sa fae 0 baie in apa
lini~tita ~i raeoroasa. Totul in jur este destins ~i nemi~eat, se
aude numai eiripitul pasarilor. Cobor fara graba spre mal ~i
pereep dintr-o data un sunet ciudat. Trosnese genunchii mei.
"Terapeutul in vaean(a - comentez ironic. Cine sa ma vindece
acum'?". Intru ineet in apa, fac un salt ~i totul dispare in planul
secundar. Inot lin vreo 15 minute in marea de peruzea, apoi ies
pe mal ~i ineep sa ma rasfa\ sub raze Ie matinale ale unui soare
generos. "Prin urmare, sa tragem eoncluziile - gandese eu, pri-
vind oglinda nesffir~ita a marii. Fae eereetari de aproape 10 ani
~i pan a aeum n-am reu~it sa ma sehimb". Am, ca tOli ceilalli,
probleme eu sanatatea. Inainte credeam ea un ~ofer experi-
mentat nu poate avea problemele incepatorului. Pe Urllla am
inleles: probleme vor fi intotdeauna, pentru un pilot experi-
mentat ~i viteza este pe masura. Suprasolieitarile dauneaza
7
j
-
A
-
sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i
nivel de con~tiintii. Doua probleme nu
clipa de fa(a:
. judecarea oamenilor, inacceptarea situatiilor traumati-
zante, supararea pe sOUl.ta, adica trufia, orgoliul;
. gelozia.
Ce Inseamna toate acestea?Pietre la rinichi
-
asta-i jude-
carea oamenilor, inaceeptarea situatiilor traumatizante, supa-
rarea pe soarta, adica trufia. Restul tine de gelozie. Sunt cele
doua probleme pe care nu Ie-am rezolvat pana acum. Ca sunt
gelos, .tiu. In trecut eram la limita patologicului. Acum sunt
alt om. M-am schimbat. Dar teama de 0 posibila tradare sau
In.elare ma urmare.te pan a astazi. Nici supararile nu Ie
depa.esc imediat. In caracterul meu au ramas irascibilitatea.
pretentiile crescute fa\a de oameni. Periodic. ma cople.esc
'ICeese de melancolie. 0 parte vine dinspre copii, dar sunt .i
unele probleme proprii, interioare. Ni.te radacini - bazele
fericirii umane sunt contopite cu eul meu.
Pentru a ma desprinde de ele trebuie sa Ie accept sau sa
renunt la ele pastrind In sutlet iubirea de Dumnezeu. Numai
atunci se produce stratifiearea con~tiintei: iata eul meu divin.
iata stratul uman. Este primul pas catre libertate .i non-depen-
denta. Daca n-ai reu.it sa pastrezi iubirea, te identifiei eu viata
ta, eu vointa ta. ell dorinta ta. ell eon~tiinta ta, ea mai-nainte.
Atunci, orice nemultumire provoaca ura, deprimare. teama .i
compatimire, urmate de distrugerea acelui lucru cu care cui
nostru divin s-a contopit.
Imbatrilnirea este, dupa cat se pare, cel mai amplu proces al
desprinderii de uman. Este rau cand ne resemnam eu Imba-
limp sa ating un nOli
am rezolvat pan a 111
x
L
\
I
\ f
.J
~
tranirea. Cu ea trebuie sa ne luptam .i In aeela.i timp sa a
acceptam. A a accepta Inseamna a pastra iubirea de Dumnezeu
In timpul ,mbatranirii (distrugerii, deteriorarii). Renuntand In
interiorul nostru la omenesc, eoncentrandu-ne asupra radaci-
nilor iubirii divine, la exterior trebuie sa ne Ingrijim de el,
deoarece dezvoltarea omenescului ne ajuUi sa intensifieam
aspiratia ditre Divin.
Cu cat trunchiul ~i coroana sunt mai marL cu atat mai
puternice trebuie sa fie radaeinile. Batranetea este a retezare
treptata a ramurilor, iar moartea, a taiere a trunchiului pan a la
buturuga. Cand radacinile slabesc, retezarea treptata a ramu-
rilor este obligatorie. Cum sa cre.tem forta radacinilor? 0 pe-
riodica taiere a crengilor, adidi infranarea dorintelor, a vietii,
Ingradirea destinului duc ulterior la a izbucnire a fOl'\elor
vitale, dar nu rezolva problemele In totalitatea lor. De ce rada-
cinile i~i epuizeaza rezervele? La aceasta intrebare nu am un
raspuns. Deocamdata .tiu un lucru: am probleme la nivelul
fizic .i exista ceva care Ie genereaza
-
imperfectiunea celor-
lalti, irascibilitatea, teama, depresia, judecarea oamenilor. Pot,
pentru cateva luni, sa ma retrag .i sa lucrez asupra eului
propriu .i sa Incerc sa-mi modific emotiile. Atunci Insa va fi
ca In medicina populara
- te doare ceva, ai baut a fiertura din
ni.te plante .i durerea a trecut. Cauza bolii nefiind cunoscuta,
prin urmare ne1nlaturata, poate ie~i In alt timp, In alt loe.
Sistemul meu este orientat In primul rand, nu spre vindecare ci
spre intelegerea cauzelor bolii. Emotiile agresive - nu sunt
cauza, ci veriga intermediara. ele aparand dind eul nostru
divin este eclipsat de fericirea omeneasca ~i incepe sa se
contopeasca cu unele dintre aspeete Ie ei. Atunci apare agre-
A
9
-
sivitatea, ceea ce inseamna ca 0 insanato~ire reala este posibila
numai atunei cand Yom treee peste toate treptele umanului iar
apoi, pierzandu-I pentru 0 vreme, Yom percepe eul nostru divin
ca unidi ~i eterna realitate. Oupa aceasta ne Yom intoarce in
umanul nostru, dar nu ne Yom mai ata~a ~i inradacina cu el ~i
nu Yom mai depinde de el.
Prin urrnare. tema geloziei pe care eu inca nu am reu~it s-o
inchid
- este reprezentata de inabilitatea de a ma comporta
carect cu oamenii, de dependen(a de rela!ii. Oelozia trece in
trufie ~i invers. Undeva in planul subtil, ele formeaza un tot
unitar. Unul dintre cele mai periculoase aspecte este compor-
tamentul meu incorect in timpul consulta!iei. Atunci eu
patrund la nivelurile cele mai profunde pentru a facilita
inchiderea surselor agresivita!ii. Daca, venind la consulta!ie,
pacientul are rezerve, se ambitioneaza asupra unui Jucru, sau
se supara, ~edin!a trebuie imediat intrerupta, altfel este
periculoasa pentru el. Au loc accelerari care intensifica de zeci
~i sute de ari modificarile de orientare pozitiva ~i negativa.
M-am trezit prizonierul propriului meu sistem. Fara sa vreau
se produc ~i alte efecte, nu doar accelerarea tuturor proceselor.
jnseamna ca orice lucru negativ se accelereaza ~i in interiorul
meu, de sute de ori.
Ma enervez cand oamenii nu ma in!eleg, cand omul nu
con~tientizeaza pericalul ce 11 pa~te ~i nu i~i exploateaza
posibilita!ile. In timpul ~edin!ei trebuie sa uit de latura umana
dar nu reu~esc. Dependen!a de acest uman i~i pune amprenta.
$i apoi, principii Ie fericirii omene~ti ar trebui sa fie armo-
nias imbinate, in timp ee la mine sunt un ghem: con~tiin!a,
voin!a, dorin!ele, via!a. Toate acestea ar trebui ~i ele sa
10
~
~
convearga spre ceva unitar: catre materie, spatiu, timp. Armo-
nia, deocamdata, nu se na~te. Este adevarat. exista deja con-
ceptia despre cele trei straturi ale fericirii
omene~ti. trei
niveluri. Cel material
- legat de corp. Spiritual - legat de
con~tiinta noastra ~i spa!iu. $i ultimul nivel, legat de sullet,
unde rela!ia eu timpu' este evidenta.
Prin urmare, eorpul este materie, spiritul - spatiu, sutletul -
timp. Facand cercetari. m-arn convins: gandul se na~te din
emo!ie. Fara sentiment
existen!a lui pur ~i simplu nu ar fi
posibila.
Sentimentul se sintetizeaza, se transforma
~i apare
gandul.
Ceea ce eu nllmesc valori spirituale se alla in rela!ie cu
sentimentele
noastre ~i iata ca aici, multe sunt nee/are.
Dependenta de bunllrile materia Ie, de placerile trllpe~ti este
clara, dependen!a de aspectele spirituale, adica aptitudini,
inteleet este de asemenea clara. Dar cum sa deschi dependen!a
de sutlet, caci este posibil sa te ata~ezi ~i de slltlet. De ee se
ata~eaza emo!iile noastre, cum apar ele? La baza lor stall
emo!iile fundamentale, adica instinctele. In principiu, toate
instinetele converg spre dOlla: primlll
- aparitia, men!inerea ~i
continuarea Yietii, iar al doilea instinct - dirijarea,
conducerea;
dependen!a de unul na~te gelozia, iar de celalalt - trufia. De
fapt ~i tendin(a de a condllce este indreptata spre protejarea
vie!ii, mai ales sub forme strategice. Rezulta ca dorinta de a
continua viata este unul din sentirnentelenoastrede balli. Ce
sunt ace lea senti mente (emo!ii)? Exista zeci de teorii pe seama
lor. Oar pana in ziua de astazi oarnenii de ~tiinta nu au oopinie
un itara. De ceO
Sentimentele sunt puse in relatie directa ~i
abrupta Cll
trup"' ~i creierul omuilli. Nu ai mancat la vreme,
II
11
apare sentimentul foamei. Te-ai lovit rau, apare sentimentu1
durerii. De cum ai inlaturat pericolul ~i ai mancat, apare
sentimentul satisfacliei. Au "infipt" ni~te eIectrozi in ereier ~i
au ineeput sa-i excite parti ale ereierului - se ivese senti mente
alternative de tcama, manie sau plaeere. Concluzia este simpla
~i clara: orice sentiment este generata de un obiect material ~i
depinde de el. Sentimentul in sine nu este material. EI este
similar luminii. Exista obiectul, exisHi sentimentul. Dispare
obiectul, dispare sentimentul. Oar spre deosebire de lumina el
dispare instantaneu. Filozofia oriental a insa dovede~te contra-
riul. Sentimentul, emolia poate exista dupa dezintegrarea
obiectului. Tot complexul emolional, numit suflet, exista dupa
moarte. Prin urmare toata ~tiinta eontemporana ce sustine ca
emolia este secundara sufera un crah la impactul cu religiile ~i
invataturile misticc ale orientului. Trupul este secundar, iar
sutletul primordial. Oar daca sutletul na~te trupul, daca emo-
tiile alcatuiesc corpul, inseamna ca spiritul creeaza materia ~i
inseamna ca toate preceptele filozofiilor orientale sunt veri-
dice. Veridice, in cazul in care vor fi confirmate de evenimen-
tele reale. ~i ceea ce este mai interesant este ca intr-adevar se
confirma. ~i oricat ar incerca ~tiinla sa Ie treaca sub tacere ~i
sa nu acorde atenlie miilor de fapte, realitatea i~i ia cu indarjire
ce este al ei. ~i totu~i, ce este primordial - corpul sau emoliile,
spiritul sau materia?
Recurg la experienta mea. Cand invalam bazele diagnos-
ticarii medicale cu ajutorul bioenergeticii, grupa noastra por-
nea de la urmatorul principiu teoretic:
"in
jurul oricarui organ exista un camp individual ~i exista
un camp comun in jurul corpului uman. Orice modificari la
12
1
-.1
nivelul fizic atrag dupa sine modificari ale structurilor de
camp. Mai mult dedIt atat, afec(iunea organului poate sa apara
cu mult inainte ea ea sa fie descoperitft de investigatiile ell
ultrasunete sau tomografia computerizata. ~i-n conformitate cu
acest fenomen, dimpul reactioneaza eu mult mai devreme.
Oetectarea timpurie a bolii confera posibilitatea de a vindeca
afec(iunea chiar de la incepu!, cand inca nu a acumulat a
inertie periculoasa."
M-am antrenat destul de mult timp in domeniul diagnosti-
carii ~i am oblinut rezultate considerabile. Am a insu~ire spe-
cifica - nu ma opresc niciodata la jumatatea drumului. Oaca
ma ocup de a problema, trebuie sa ajung pana la capat, fara a
limita timpul acordat ei. Aceasta in primul rand.In al doilea-
nu m-am indoit ca exista 0 conexiune inversa: carpul trebuie
sa depinda de emolii. Am patruns in toate structurile de camp
mai subtile ~i dupa cali va ani de cautari conversia s-a realizat.
M-am convins ca exista structuri de biocamp care depind
de corp ~i exista straturi mult mai subtile unde corpul depinde
la randul sau de camp. Apoi am vazut ca deformaliile de camp
care duceau la imbolnavire erau indisolubil legate de emoliile
agresive. Apoi am inleles ca ceea ce numim emoiie ~i ceea ce
numim structura de camp este unul ~i acela~i lueru. S-a dove-
dit ca emoliile noastre intr-adevar sunt legate de trup ~i sunt
dependente de el. Oar nu sunt legate in mod direct, asta in
primul rand, iar in al doilea, sunt in conexiune cu nivelul de
suprafala. Straturile emolionale ample, mai profunde, pe care
oamenii de ~tiinla Ie-au numit la inceput subcon~tient, apoi
supracon~tient, dimpotriva, dirijeaza corpul. Intre ele exista
insa a legatura ~i a reciprocitate clar exprimate. Cand corpul se
13
--
dezintegreaza, strueturile de baza ale campului din planul
suhtil raman ~i due 0 existenta autonoma.
intrebarea este de ce') Raspunsul este simplu - viata a
aparut intfti la nivelu\ dimpului, ea 0 entitate unitara in tot
Universul. De aceea, emotiile pe care Ie resimte arice fiinta vie
au un strat superficial, legat nemijlocit de 'nveli~ul sau ~i un
strat profund, legat de viata, deja ca entitate vie, unitara in
Univers. Cu toata diversitatea fiintelor vii din Un ivers, in
planul cel mai subtil toate continua sa ramana 0 unica fiinta. $i
totu~i, de ce dad aceasta fiinta a existat ,n trecut, emotiile ei,
vreau sa spun campul, continua sa existe ~i acum? Raspunsul
este urmiitorul. Universul este 0 entitate holografica nu doar in
spatiu, ci ~i in timp. Campul se distribuie in jurul obiectului nu
numai in spatiu dar ~i ,n timp. La 0 mare departare de obiect
putem sa percepem campul lui, lara sa-I vedem. Acela~i lucru
se petrece ~i la 0 mare distanta in timp, inseamna ca, ~i tezele
~tiintei materialiste occidentale, ~i asertiunile curentelor reli-
crioase mist ice
o;:j
filozofice sunt ill aceea<;:jmasura veridice.
b
.,
'-(
'(
Emotia depinde de obiect, obiectul depinde de emotie. Toatc
fenomenele hipnozei sunt inexplieabile pentru ~tiinta oceiden-
tala, deoarece in hipnoza, dad obieetivul programat a ajuns
intr-un strat emotional indeajuns de profund, se eonstata
dintr-o data ca emotia iese de sub controlul ~i dependenta
trupului ~i incepe sa dirijeze corpul ~i eon~tiinta conexata lui.
Din moment ce emotia este 0 struetura de camp spatiala.
inseamna di ea determina toate evenimentele care se petree in
acest spatiu. Emotia naturala nu este superficiala ci foarte
adanca. $i ca specialist in emotii extrem de adanci, vad cum
tot ceea ce se intampla cu omul depinde in intregime de starea
t4
1
f
.J
~
lui emotionala profunda.
inseamna ca, pentru a sehimba lumea inconjuratoare ~i ceca
ce se intfimpla in ea, trebuie sa ne schimham noi, intai la
suprafata ~i apoi in interior. Oar pentru a influenta emoliile
cele mai profunde ~i prin ele intreaga lume. trebuie sa ~tim
cum sa actionam, de unde sa pornim. Pentru aceasta este
necesar sa avem 0 viziune corecta asupra lumii iar concepria
despre lume este determinata, in primul rand, de scopurile
noastre. a conceptie incorecta asupra lumii furnizeaza emotii
incorecte. Stratul superficial al emotiilor actioneaza asupra
celui mai profund ~i urmeaza fie degradarea, fie evolutia. Oar
nu il voi obosi pe cititor cu reflectiile mele, sa revenim la
fundamentele ferieirii umane.
Prin urmare, valorile esentiale s-au restrans in cateva grupe.
Cand ma apropii de 0 limita, de obieei, unul dintre elemente
incepe sa se destabilizeze, sa iasa de sub control. in situatia de
fata s-a intamplat aeela~i lucru. Urmarind periodic ata~amentul
fata de vointa, dorinta, viata, con~tiinta, am observat, la
diagnosticare, ca unul dintre parametri a ,neeput sa se com-
porte imprevizibil. Era sectorul dorintelor. Peste tot ata~amen-
tul era minim, aici insa apareau izbucniri nea~teptate ale de-
pendentei, reie~ind ca dorintele se crampon au de viata, vointa
~i con~tiinta. Oar despre dorinte am avut 0 tema separata. Am
scris deja, ca era suficient sa vreau ceva ~i imediat toate
dorintele mele intrau in faliment. Chiar am observat 0 tendinta
stranie. Blocajul se producea indiferent de anvergura. Daca
vroiam sa euleg eiuperci, ele dispareau din toata regiunea. De
calatoream spre un lac mizand pe vremea frumoasa, acolo
incepeau intemperiile. Dictez aceste randuri in anul 200 I.
II
15
--
Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~i
tema dorintclor, la mine, in mod evident, nu esteinchisa.
La sfftr~itlll Illi aprilic am pHinliit 0 partida de pescllit la
Astrahan. Dadi mi-am dorit-o am ~tiut sigur di acolo vor fi
problemc. La Astrahan era deja comandata 0 ~allipa Cll care sa
ie~im pe mare sa pescuim. Erall pregiitite ~i ma~inile pentru a
ajllnge la Indepartatele lacuri, pline de pe~te. Erall aleatllite
traseele, oamenii gata de plecare. Sim!eam ca depind de
dorinta mea, dar incercam sa ma consolez
- doar n-o sa
dispara tot pe~tele din Astrahan. Eram curios sa vad cum se va
descurca natura pentrll a-mi strica planurile. Mai degraba, nu
voi reu~i sa ajung la pescuit din ne~tiute motive. Ar fi bine
.
macar sa raman in viata, in conditiile astea, altfel cine ~tie ell
ce forta ma vor Impiedica. Totul s-a rezolvat simplu ~i frumos.
Ajungand la Astrahan am fost Intampina!i cu un gest de
neputin!a: ,,!nainte de venirea dumneavoastra, doua zile a
plouat cu galeata, un adevarat potop. ~alupa a plecat pe mare
~i a Intepenit undeva iar drumurile spre lacuri sunt impracti-
cabile, nu se poate ajunge acolo." In concluzie, ocupa!ia de
baza a fost sa bem bere ~i sa mancam vobla (pe~te din Marea
Caspicii) uscata. Oar cand m-a cuprins nepasarea, am reu~it
totu~i sapescuim. Langa ora~, curgea un oarecare cau iar vobla
Inota In amonte sa-~i depuna icrele. Tot malul era acoperit de
pescari. Soarde stralucea, vremea era minunata. Am prins
vreo 20 de pe~ti~ori ~i jubilam.
Oar sa ne Intoarcem la evenimentele anului 1999. Pentru
mine ele au fost pline de Inva!aminte. Intai de toate au fost
legate de ciilatoria mea la Paris. Intampinarea celui de al doilea
mileniu. Una din cde mai mari sarbatori din istoria omenirii.
16
,
1,
\
f
,,_J
~
To!i se reunesc Intr-un singur elan, indiferent de na!ionalitate.
Am decis Impreuna cu so!ia sa petrecem Craciunul catolic la
Paris ~i sa zburam Inapoi, pan a la Anul Nou. Cu cat viitorul
apare mai limpede, cu atat mai repede vrei sa pleci din prezent
Inspre el. Pe atunci nu ~tiam ca aspiratia catre viitor, trecand In
dorin!a de a te muta In el este 0 Incaleare a legilor supreme, un
program de distrugere a prezentului. In ce consta sensu I vietii?
In descoperirea Sacrului. Pentru aceasta trebuie comprimat
timpul ~i el se comprima prin emo!ie. In fiecare emo!ie se
comprima cauza ~i efectul, viitorul ~i prezentul. De aceea,
omul este In mod autentic fericit In momentde pareursului
spre tel ~i nu ale atingerii lui. Telul este atins, stratul timpului
s-a eomprimat. Are loc 0 pulsa!ie, 0 izbucnire a noilor !eluri,
mai Indepartate ~i, din nou, aspiratia catre ele.
Cand noi renun!am la prezent In favoarea viitorului, se
destrama ~i viitorul, ~i prezentul. Destramarea a Inceput din
primele momente ale ciilatoriei, Intiii s-a dovedit cii exista doar
0 cursa, a unei singure companii, neindragite de mine, KLM.
Cu escala la Amsterdam. Acolo am stat In curent, am luat
gripa australiana ~i, ateriziind la Paris, eram deja bolnavi.
Gripa love~te exact In dorin!e. Trebuie sa vizitam ora~ul, dar
nu avem chef de nimic. In ideea cii ce yom pa!i yom .mpar!i
am rezistat doua zile. Chiar .nainte de Craciun am plecat sa ne
plimbam prin Paris, am urcat spre Montmartre, batea un vant
rece, patrunzator. Ne plimbam prin Montmartre ~i paltona~ul
meu era 0 protec!ie inexistenta .mpotriva frigului. Pentru a ne
Incalzi, am intrat .n Catedrala Sacre-Cceur. In mijlocul incintei
oamenii se rugau ~i nu era reeomandat sa mergi aeolo. Aveam
0 stare mizerabila. Ma gandeam ca trebuie sa ies din nou .n
II
17
--
strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori
aiei - reflectam eu, intorcand capul ~i privind zidurile inalte
ale catedralei. Altfel, voi ie~i, voi capata 0 congestie pulmo-
nara ~.a.m.d." Toate visele ~i dorin!ele mele mi s-au parut in
acel moment atat de ridicole ~i inutile! In loc sa Ie atrag,
dimpotriva, respingeam toate gandurile, toate planurile mele ~i
dorin!ele. Treptat, starea ingrozitoare s-a dispersat cum va. Am
ie~it in strada ~i am constatat, dintr-o data, 0 uimitoare
schimbare. Mergeam, batea un vant de ghea!a, iar mie nu-mi
era frig deloc. Apoi ne-am plimbat pe stradu!ele din
Montmartre ~i parca aveam pe mine 0 haina de puf. Visele
mele, spaimele, nemul(umirile, deprimarea au disparut
undeva! Pentru a gasi divinul, trebuie sa pierzi pentru 0 vreme,
umanul. ~i, de indata ce nu ne mai impiedicam sufletul sa
perceapa iubirea divina, ea ne umple de energie, via!a ~i toate
celelalte.
Am formulat aceasta stare in felul urmator: nu te impiediea
sa fii ferieit. Cu temerile noastre, deprimarea, supararile, ne
inhibam fericirea ~i apoi ne miram de ce nu 0 avem. Dupa
toate acestea, am gasit cuvintele pe care sa Ie spun 'pacientei ce
se lupta fara rezultat, cu gelozia.
Pentru femeie, una din componentele principale ale ferieirii
este comunicarea cu omul iubit. Moartea omului apropiat,
in~elarea, tradarea sau supararea sunt, practic, de nedepa~it
daea nu exista un alt punct de sprijin. Oar sprijinul este
emotional. ~i pentru ca emo!ia sa se formeze, primele
senti mente trebuie sa se repete de sute de ori. Daca a!i aflat ca
omul iubit v-a in~elat sau v-a tradat ~i-n momentul acela
incepe!i sa va ruga!i ~i sa ierta!i, fi!i sigura, nu va ie~i nimic,
1X
i.
f
.J
~
iar sufletul dumneavoastra, din inertie, va produce ura, COI1-
damnare sau tristete. Oar dadl in oricare moment chiar al
eelei mai mici ofense din partea sotului, veti uita'de .
t
.
.. ..
- -
. so. ~I
J.gnm, mdreptandu-va eatre Dumnezeu, ea ~i-n momentul
oncaror ganduri alarmante, spaime ~i deeep(ii, va trece un
tlmp ~i veri sim!i in mod real cat de importanta este pentru noi
acea IUhlre eterna pe care 0 purtam inauntrul nostru, fara de
care este imposibil de trait. ~i de atunci veri fi aparata pentru
totdeauna. Iar fericirea aceasta nu va va mai putea fi luata de
IlImelli. $i trebuie sa nu pierde!i vremea ~i sa folositi orice
situatie in acest scap. '
Prin urmare, in momentul supararii ineeta!i, inauntrul
dumneavoastra, de a va mai apara, teme ~i compatimi. Uitati
de toate ~i incercati sa resim!iti iubirea fa!a de Dumnezeu.
.
Parisul anului 1999 a fost neobi~nuit. Pana la venirea
Craciunului a fost 0 vreme destul de buna. Oar in ziua urma-
toare, dintr-o. data, ca la un semn al baghetei magice, timpul
s-a stncat. $. se inrautatea eu fieeare zi. Am inteles dupa
aeeea,
.
cum stau luerurile. Emo!iile unor mari grupuri de
(Jamen. mlluenteaza ~i vremea, ~i toate evenimentele. Pana la
Craciun,. tori parizienii ~i toti nou-venitii s-au orientat, in
subcon~t.ent, asupra divinului. Ulterior, toate tendintele au
vlrat hrusc spre omenesc: bucurie, vesel ie, mancare, sarha-
toare. Impurificarea sulletului a atras dupa sine, imediat,
sehllnbarea lumii inconjuratoare ~i a declan~at bloearea depen-
dentei ereseande fata de uman. Pe cat am visat sa ajung la
Pans
P
e at't d
- -
. .
.
'.
a, upa eateva z.le, vlSam deja sa plee de acolo.
TrebUla sa .t. - .
d s au m pat ar nu se putea. Sotia nu iqea din
camera, iar eu bantuiam prin Paris, eu nu ~tiu ce trehuri.
"Ar fi
/I
19
.....-
1
\
f
culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat,
revelionul," - ma gandeam. Se vede ca tare mai vroiam sa
zbor de acolo. Pe 28 decembrie, ne-am sculat de dimineata ~i
am plecat la aeroport. ~i iata ca aici, a venit cu adevarat
sfiir~itul lumii. Vantul Indoia ~i rupea copacii gro~i. Dezlan-
tuirea maxima a Inceput exact cand am intrat In sala aero-
~ortului. Vantul foarte putemic deschidea u~ile ~i-n incinta
aeroportului, In cladire, cadeau obiecte. De cateva ori s-a stins
lumina. Eu ma plimbam In sus ~i-n jos, a~teptand informatii
despre zbor, Intelegand ca-n ziua aceea avionul nu va decola:
Aveam 0 stare de slabiciune accentuata, Incepuse sa-ml
creasca temperatura, pe spate Imi curgea 0 sudoare rece. "Ce
bine ar fi acum, sa stau culeat ~i sa nu fac nimic." - visam eu
cu ochii deschi~i. Cursa a fost anulata, am plecat Inapoi.
Ma~ina ocolea copacii doborati ~i panourile publicitare cazut,e.
Pe drum se Impra~tiau obiecte ~i gunoaie luate de rafale. In
dimineata urmatoare totu~i am decolat. Inainte de plecare am
vrut sa fac un du~, Insa ~tiam ca nu am voie, febra ar fi crescut
~i a~ fi devenit de netransportat.
Ajuns la Sankt-Peterburg m-am spalat sub du~ ~i tempe-
ratura mi s-a urcat mai sus de 40 de grade. Aveam 0, stare
ciudata. Orice dorinta Imi provoca durere ~i greata. Era
aproape ora doua noaptea. Stateam Intins ~i nu puteam sa fac
nimic: nici sa gandesc, nici sa doresc, nici sa stau culcat, nici
sa dorm. Asta se cheama ca am fost la Paris, mi-am zis.
Din aceasta stare m-a scos taraitul telefonului. Ma suna un
barbat din Kiev. Nu Inteleg cum a reu~it sa faca rost de
numarul de acasa ~i din vreo pricina s,a hotarat sa ma sune In
mijlocul noptii.
- Este adevarat ca a murit Lazarev ? - m-a Intrebat el.
- Nu va grabiti, - i-am raspuns eu, -Inca mai este bolnav.
Barbatul s-a bucurat:
- Atunci, slava Domnului, fiindca toata lumea vorbe~te
despre el ca ar fi murit.
Stateam In pat ~i-mi aminteam de evenimentele pariziene.
In ele era un tale. Nu fusese eel mai putemic uragan, dar
scosese din radiicini, la Versailles, 4 000 de copaci. Pagubele
cele mai mari s-au Inregistrat In cartierele bogate. Pana atunc;
uraganele nu clintisera, practic, nici un copac. Mi-am amintit
de vorbele mele cand circulam prin Paris. Acum, omenirea
seamana cu un copac al carui trunchi este putemic, coroana
stufoasa ~i radiicinile foarte slabe. Nu avem timp sa ne gandim
la ele. Seara, Inainte de uragan, fiind Intr-un grup spuneam:
"Ne Imbatam cu bunastarea noastra ~i ne socotim protejati.
Este 0 iluzie. Suntem ni~te gaze minuscule In comparatie cu
natura, mai ales ciind uitam de radacinile noastre."
De ce totu~i uraganul a tintit spre locurile In care Intalnirea
cu mileniul trei se sarbatorea In chipul eel mai fastuos, de ce
asupra Parisului? Apropo, ceasurile care cronometrau timpul
ramas pan a la noul mileniu s-au stricat ~i cele mai performante
ceasuri nu aratau nimic. Nici acest fapt, pesemne, nu era
Intamplator.
Am Incercat sa-mi fac diagnosticul nu numai mie, ci ~i unei
grope de oameni ~i, treptat, s-a configurat un model curios. In
planul subtil, omenirea se integreaza acum, Intr-un tot unitar.
Procesul se desfa~oara de vreo 30 de ani. Va deveni real spre
anul 2002. In sensul ca, daca Inainte emotiile tuturor oame-
nilor erau haotice In relatia reciproca, din anul 2002 se vor
20 21
-
.J
,i
-
orienta pe 0 singura direc(ie. ~i daca aeeasta directie va fi
gre~ita, adiea va intra In eontradietie cu legile naturii poate sa
Ineeapa bloeajul, sub forma unei serii de cataclisme, epidemii.
conflicte ~.a.m.d. ~i, primul semnal de atentionare, prevenind
asupra posibilelor evenimente viitoare, se pare ca s-a produs la
Paris. Pentru mine, personal, a fost un semn ca tema dorintelor
este mult mai serioasa decat m-am a~teptat ~i ca solutionarea
acestei probleme Ii va ajuta pe muJti oamenL
Cum sa Invingi, deci, dependenta de dorinte? Sa nu dore~ti
nimic, sa renunti la dorinte? Ar fi ea In budism. Nu este 0
rezolvare. Apoi cantitatea dorintelor este uria~a. Care din ele
sunt importante, care seeundare? Trebuie sa Ie sintetizezi, sa
cobori la fundamentul lor ~i sa Incerci sa Invingi dependenta
de el. Mi-am framantat destul de multa vreme mintea, cum sa
stabilesc care dorinta este mai importanta. ~i treptat toate s-au
a~ezat la locurile lor. A reie~it ca toate dorintele noastre eon-
verg spre aparitia ~i continuarea vietii. lar aceasta este legata
de impulsurile sexuale. In atraetia sexual a se aseunde dorinta
de a continua viata, adica, de a avea copii, de a fi In contact eu
omul iubit, de a forma 0 familie ~i toate verigile ulterioare ale
dezvoltarii ~i consolidarii vietii. Inseamna ca dependenta de
dorinta sexuala na~te dependenta de orice dorinta, In general.
Unul din elementele prineipale ale fericirii sentimentale este
dorinta sexuala ce are drept scop ~i eontinuarea vietii. In pla-
nul subtil, hrana ~i sexul arata la fel. Inseamna ca, dependenta
de hrana genereaza ~i ea un lant succesiv de dependente ~i
probleme. Abilitatea de a se abtine In alimentatie ~i sex Ii
permite omului sa Indeparteze riidacinile agresivitatii. Reiese
ca toate dorintele noastre sunt sexuale, la baza lor. lar cea mai
22
.
,
f
J
importanta energie se afla In impulsul sexual primar. ~i pentru
ea suntemaici, conform filozofiei indiene, lucrurile stau exact
a~a.
Reiese ca Freud a avut dreptate cand a legat totul de
instinctele sexuale. Astfel, preceptele biblice se clarifica.
Excesul sexual ~i alimentar genereaza dependenta subcon~ti-
enta de fundamentele fericirii umane ~i dupa un timp se mani-
festa prin boli, homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie
sterilitate etc.
'
Prea multa divna in indeletnicirea ell iubirea inseamna a
pune Indeletnicirea mai presus de iubire. Cand dorintele noas-
tre devin scop ~i se a~eaza mai presus de iubire, In 'acel mo-
ment sadim germenii viitoarelor nenorociri, boli ~i necazuri. ~i
trebuie spus ea lumea oceidentala a reu~it de minune In aqi-
unea de venerare a sexului ~i alimentatiei, de~i In Biblie se
vorbe~te despre 0 limitare drastica atfit In privinta sexului cat
~i a hranei.
Continuand cercetarile, dupa cateva luni am facut 0 mica
descoperire. Am Inteles ca paeatul primordial, pacatul lui
Adam ~i Eva, este idolatrizarea dorintelor. De ce au Inceput sa
se ru~ineze? Pentru ca ~i-au perceput sexualitatea. De ce
toemai ~arpele a fost ispititorul? ~arpele a fost intotdeauna
pentru om un pericol nevazut. Biblia nu trebuie citita ad
litteram. Pi Ida lui Adam ~i Eva ne aminte~te in mod alegoric
despre faptul ca preamarirea dorintelor sexuale nu se vede ~i
~pare pe nesimtite, de aceea este cu atat mai periculoasa. ~i
tlecare dintre no; poarta in sine pacatul originar - tentatia de a
pune dorinta ~i viata mai presus de iubirea fata de Du~nezeu.
Multa vreme nu am inteles esenta pasajului din Biblie in care
II
23
--
Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in
momentul na~terii copilului, la femeie are loc 0 concentrare
foarte intensa asupra vietii ~i perpetuarii ei. lar dad femeia are
0 puternica dependenta de dorinte, intensificarea acestei
dependente se transmite copilului ~i el poate ulterior sa se
imbolnaveasca ~i sa moara, adica sa-~i piarda dorintele ~i
viata. De aceea bucuria na~terii trebuie sa fie intunecata de
durere. Aceasta salveaza sanatatea ~i viata copilului, mai ales
daca mama are 0 atitudine corecta fata de purificarea prin
durere. Inainte, pentru mine a fast a enigma de ce copiii nas-
cuti in apa sau sub anestezie, de~i reu~iti in aparenta, aveau
adesea deformate structurile legate de viata ~i dorinte. Acum
totul mi-a devenit clar. Analgezice poate sa ia un am sanatos,
unui bolnav ii sunt contraindicate. Am reevaluat relatia dintre
barbat ~i femeie. Pentru a na~te un copil sanatos, noi toti
trebuie sa ne invingem pacatul originar, adica sa intelegem ca
iubirea fata de Dumnezeu este mai importanta decat viata,
dorintele ~i stabilitatea familiei, mai ales pentru femeia care
trebuie sa nasca. $i-n masura in care orice femeie poate pastra
dragostea fata de Dumnezeu in momentulinjosirii dorintelor ~i
vietii, in masura in care este pregatiHi sa ierte ~i sa mentina
dragostea fata de eel care a suparat-o, intelegand ca el nu este
implicat, ca prin el este ajutata sa invinga pacatul originar ~i sa,
perceapa iubirea pentru Dumnezeu ca fiind fericirea suprema,
copiilor ei Ii se va permite sa aiba sanatate ~i fericire.
Dictez aceste randuri, deja, la I iunie al anului 200 I. Prima
zi, a primei veri, a celui de al treilea mileniu. Afara vremea
este frumoasa ~i soarele straluce~te. Imi amintesc a convorbire
recenta cu umil din pacientii mei.
24
,
f
j
v
- Cuno~tinta mea, - paves tea el, - a inceput a idila. A cre-
zut ca este dragoste dar in realitate s-a dovedit a fi a pasiune.
Probabil ca nu intamplator el era un toxicoman. Este posibil ca
ei sa se fi intalnit in planul subtil mai demult ~i divinizarea
dorintelor la ea, sa i se fi transmis lui, transformandu-I in
toxicoman. Oar nu asta este problema. Dupa un timp lui i s-a
descoperit a hepatita C, care se transmite pe cale sexuala. Ea a
venit la mine, spunea tanarul, ~i m-a intrebat
"Ce sa fac?"
Pentru ca v-a citit cartile ~i a fast la prelegerile dumneavoastra,
i-am zis ca singura ei ~ansa este sa se roage ~i sa incerce sa se
schimbe. A inceput sa se roage ~i, in ziua urmatoare, toxico-
manul s-a trezit la reanimare. Ea, intr-o agitatie total a, a
alergat din nou la mine. $i eu, tinand minte lec(iile dumnea-
voastra, i-am spus ca nu exista cale de intoarcere ~i sa se
roage, dupa cum ati spus la prelegere. Ca pentru ea, placerea
sexual a este un mijloc de a dobandi in sine insa~i divinul. lar
relatia cu alt am ~i dragostea pentru el este, ~i-n cazul lui, ~i-n
cazul ei, doar posibilitatea de a percepe iubirea fa(ii de
Dumnezeu. Dupa trei zile, el ~i-a recapatat cuno~tinta ~i I-au
transferat de la reanimare, in salon. lar dupa a saptamana I-au
externat. Inainte de asta i-au facut analizele. Hepatita C
disparuse nu se ~tie unde. A trecut a luna ~i jumatate. lar ~i-a
facut analizele. Medicul a ridicat din umeri:
"Nu ~tim de ce,
dar nu mai aveti hepatita C."
"Multe femei nu banuiesc, - ma gandeam eu, - consecin-
tele propriei hiper-sexualitati ~i ale incapacitatii de a-~j infrana
dorintele." De indata ce am ajuns la aceasta tema, am diagnos-
ticat a pacienta care a supravietuit printr-o minune. Pana
atunci vazusem adesea triunghiuri amoroase ca modalitate de
A
25
--
purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0
injosire a tuturor. In cazul de fa!a, femeia avea doar 0 atrac\ie
sexuala. Ea se tot gandea - sa"~i in~ele sotul sau nu? Dupa
diagnosticu! meu reie~ea ca acest adulter putea sa duca la
moartea copiilor ei. Pentru mine, 0 astfel de cotitura era cu
totul nea~teptata. In toate carti!e, revistele ~i anecdote!e se
scrie numai despre adulter. Se dovedea ca daca in subcon~ti"
entul femeii exista 0 dependen!a crescuta fa!a de dorin!ele
sexuale, placerea sexual a frecventa poate sa intensifice 0 astfe!
de dependen!a de zeci de ori. ~i la copii, dorin!ele incep sa
consume activ iubirea. Dupa care, pentru salvarea sufletului se
declan~eaza mecanismele de protectie. Pentru a salva conti"
nutul, incepe sa se dezintegreze forma. ~i atunci la copii se
Ilaruje sanatatea, viata personaIa, nici 0 dorinta nu se poate
implini, slabesc func!ii!e sexuale, apar frigiditatea ~i impo"
tenIa, se poate ajunge la sterilitate. Pe cat energia dorin!elar ne
permite sa evoluam, pe atat dependen!a de ele incepe sa ne
ucida.
~i pe noi, ~i pe copii ii educam cel mai adesea impropriu:
fie aprobam toate dorin!ele, fie, dimpotriva, incercam sa
inhibiim orice dorin!a. a educa!ie carecta consta in a ajuta
copilul sa perceapa iubirea divina, din care se nasc toate
dorin!ele. Sa facilitam dezvoltarea dorin!elar, subliniind in
permanen!a rolu\ lor secundar ~i sa Ie ingradim periodic.
Adica, sexualitatea in sine nu este un pacal. Pacatul este fap,ta
savar~ita nu sub guvernarea iubirii divine, ci de dragul vreunei
valori umane. La atlarea divinului se ajunge nu prin nimicirea
sexualita!ii, ci prin utilizarea ei in scopul acumularii iubirii
divine ~i prin permanenta depa~ire a dependen!ei falii de ea.
l
26
\
\
f
-.I
Daca iubirea se poate campara ell un diHiret, atunci dorinta
seaman a cu un cal. Calare!ul trebuie sa stea pe cal ~i sa"1
dirijeze. Daca insa calul incearcii sa"1 incalece pe calare! sau 0
ia la galop mu~ciind zabala, nimic bun nu va ie~i de aici.
In studiile mele am mers pe urmatorul drum. Ajung pe 0
treapta, apoi incep problemele. Trebuie sa prelucrez toate situ"
a!iile ~i sa inva! sa depa~esc dependen!a de aspectul respectiv.
Numai atunci am dreptul sa ma ridic la treapta urmatoare.
Mergiind tot mai de parte, apareau no; ~i noi niveluri de
dependen!a. Acum, ocupiindu"ma serios de tema dorin!elor ca
fiind una din bazele fericirii umane, am vazut cu bucurie ca
m"am apropiat de fundamentul umanului, care in Biblie se
nume~te pacatul originar al lui Adam ~i Eva. Inseamna cii pot
sa sper la 0 finalizare clara a sistemului. Munca de pe par"
cursul multor ani, dezvaluind in permanen!a noi ~i noi verigi, a
inceput calitativ, sa se configureze intr"o finalizare, ceea ce
inseamna ca se poate pa~i spre niveluri de mai mare amploare,
mai interesallte, mai noi.
;i
-
CONSULTATIA ,
lncepeam diagnosticarea initiala. Trebuie sa vezi boala
inainte de a-~i crea inertia, sa 0 descoperi chiar cand se
formeaza. Examinarea cu ultrasunete, tomografia computeri-
zata relevau doar manifestarile organice. Era un nivel prea
rudimentar. Diagnoza chinezeasca - evaluarea dupa Foli,
permitea stabilirea dezechilibrului funqional. Pentru mine insa
~i acesta era un nivel superficial, destul de tardiv. Intrarea in
structurile kannice permitea detectarea viitoarei boli cu mul(i
ani inainte. Analiza campului conferea posibilitatea unui
pronostic al afeqiunii ulterioare, punea in evidenta insa~i
probabilitatea apari(iei ei. Vazand cat de indisolubillegate sunt
structurile karmice de soarta omului, caracterul ~i viziunea lui
asupra lumii. am in(eles ca se poate face 0 prognoza exacta,
plecand de la comportamentul, atitudinea fa(a de lume ~i
caracterul omului. Pe masura ce evoluam, importanta unei
conceptii corecte despre viata cre~te. Intrucat la mine, viteza
tuturor proceselor este mare, intervalul dintre atitudin,ea
incorecta asupra lumii ~i efectul ei se reduce la minimum.
2X
l
1
I,
f
_J
~
Oricat ar fi de armonios omul, 0 conceptie gre~ita, mai de-
vreme sau mai tarziu, 11va ucide pe el sau pe copiii lui. lata de
ce este atat de important, in vremurile actuale sa dezvol(i 0
gandire strategicii, indusa omului de religiile universale. 0
atitudine corecta fata de lume se elaboreaza cu destule chinuri,
mai ales cand emotiile noastre ne trag inspre alta parte. ~i iata
ca acum, in fata mea sta un pacient ce pare sa aiba 0 problema
derizorie. I-a propus prietenei sale 0 calatorie in strainiitate. Au
inceput sa discute detaliile acestei calatorii. Dupa catva timp,
el s-a imbolnavit de rinichi.
- Fiindcii am citit cartile dumneavoastra ~i am fost la
consultatie, am in(eles ca exista 0 legatura intre aceste doua
lucruri ~i nu pot sa scap de senzatia de pericol.
- Ma voi uita ~i va voi spune in ordine totul. i-am propus
eu. Prietena dumneavoastra are 0 foarte mare dependen(a de
nivelul senzual. Va aminti(i?
- Da, mi-a(i vorbit data trecuta despre asta.
-
Dependen(a de dorin(e provoaca gelozie. Cauza unei
astfel de dependen(e este invaluita de existen(ele anterioare.
Nu 0 cunoa~te(i de 0 singura via(a, iar in trecut, satisfacerea
dorin(elor a fost pentru dumneavoastra un scop, nu un mijloc.
Sexul este una din modalita(ile de a resimti sentimentul iubirii.
EI este un mijloc, in timp ce pentru dumneavoastra a fost
intotdeauna un (el, ca ~i pentru partenera dumneavoastra, 0
sursa de voluptate. De aceea, la nivel subcon~tient, satisfaqia
sexuala este pentru amando; un scop, nu un mijloc. Via(a
insa~i ~i continuarea ei constituie un (el ~i nu un mijloc. De
aceea destabilizarea vietii, periclitarea dorintelor nasc in
dumneavoastra agresivitate. adica amandoi sunte(i in interior
29
..-
foarte gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastra
mereu oumai emotii pozitive, gelozia, pretentiile ~i agresi-
vitatea ei subcon~tienta vor cre~te. Ce s-a Intiimplat In cazul de
fa!ii" ineepeti sa vorbiti des pre interesanta calatorie, ce va
deveni a sursa de placeri. Ea este simbolul eonsolidarii vietii,
al perpetllarii ei. jnseamna ca pe mai departe trebuie sa aiba
loe a eompleta sall partiala pierdere a dorintelor ~i vietii.
Cum apare aceasta 10 viata obi~nuita: sau calatoria nu are
lac, sau In timpul ealatoriei va Imbolnaviti ~i aveti neplaceri,
sau va eertati eu partenera Inainte ori In timpul dilatoriei, ori
va Imbolnaviti dupa ealatorie ~i Ineep necazurile. Sa vedem
cum ar putea sa arate aceste lucruri.
Pana la discutia noastra, coneentrarea partenerei dumnea-
voastra asupra vietii ~i perpetuarii ei se afla la un nivel critic,
In timpul diseutiei, de trei ori mai mare decat cea normala.
Daea excursia ar fi avut lac, de cincisprezece ori mai mare
decat nivelul letal. Dumneavoastra puteti suporta numai a
cre~tere de patru ori. jnseamna ca dupa un asemenea sejur, mai
degraba, ati fi murit.
- De ce eu ~i nu prietena mea?
-
Dumneavoastra sunteti cel care Ii oferiti tentatia. ~i apoi
femeia, pentru a na~te, trebuie sa se concentreze asupra
perpetuarii vietii ~i de aceea la ea, biologic, sistemele de
aparare ce Injosesc viata lucreaza mai activo Ciclul lunar al
femeii reprezinta a periodica distrugere a vietii ~i perpetuarii
ei, a inhibare a dorintelor. imbatranirea, mai vizibila ~i mai
activa decat In cazul barbatilor, este ~i ea a inhibarea a
dorintelor. A vand a struetura mai fragila, femeia este mai des
sllpusa umilintelor. Natura Ii impune femeii sa se adreseze mai
30
~
I.
f
J
des iubirii, Injosindu-i fllnctiile fundamentale, In felul acesta a
face mai adaptata vietii.
Tanarul cade pe ganduri.
- Bine, daca In cazul unei diHitorii reu~ite eu voi mun,
poate este mai bine sa ne despartim?
- Nu va pot bucura. Daca a parasiti, tot yeti mllri.
- Rezulta ca nu am ~anse de supravie\liire ?
- intr-o situatie obi~nuita, nu: sau a boala grea, sau
moartea. Nu de mult am stat de vorba cu a cuno~tinta. Se
Indragostise ~i Incepusera necazurile cu omu! iubit. S-a hotarilt
sa se desparta ~i el era cat pe ce sa moara. A Inceput sa-I
viziteze, a reluat contactul, el a umilea, Tacandu-i viata impo-
sibila. "Mar cu d, mar fara el - Imi spunea ea. - Ce sa fac ?"
jntr-un astfel de caz ie~irea este un singura - sa te adresezi In
mod autentic lui Dumnezeu ~i sa Incepi sa te schimbi.
Tanarul ma prive~te Intrebiitor.
- Spuneti-mi, Inca odata, ce trebuie sa fac"
- jntai: orice caliitorie trebuie sa fie pentru dumneavoastra
nu un scop, ci ocazia deta~arii de probleme ~i a lucrului Cli eul
pr"priu. ~i partenera dumneavoastra trebuie sa ~tie acest lucru.
Atunci calatoria va fi scutita de pericole. Mai departe trebuie
sa va repetati mai des ca pentru dumneavoastra sexul este doar
a posibilitate, un mijloc de acumulare a iubirii fata de
Dumnezeu. ~i daca nu traiti sentimentul iubirii va este cate-
goric interzis sa faceti sex. Va sunt absolut necesare a
abstinenta periodica, postul ~i privarea temporara de hrana.
Justificati-va Imbiitranirea ~i moartea ~i concentrati-va In acel
moment asupra iubirii. Trebuie sa discreditati valoarea ~i
perpetuarea vietii prin compararea cu iubirea divina. Periodic,
31
........
trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte
trebuie'sa devina pentru dumneavoastra 0 nonna.
- Atunci cum stau lucrurile cu conceptia occidentala
despre IliIne, unde succesul este (elul principal?
- De in data ce 0 astfel de atitudine fata de lume intra in
subcon~tient, orice societate se imbolnave~te ~i moare. Luati
ca exemplu socialismul. Telul principal
- un viitor al buna-
starii, concentrarea asupra vietii ~i continuarii ei. Rezuhatul,
moartea a milioane de oameni, distrugerea vietii -5i a dezi-
deratelor. Societatea care-~i proclama ca obiectiv principal
fericirea omeneasca este condamnata la 0 rapida sau lenta
degenerare. Legile Universului ac(ioneaza identic ~i la para-
metrii omenirii, ~i la cei ai individului uman. Cum lucreaza, de
pilda, un hot experimentat? Va promite pentru maine mari
avantaje, va declan~eaza concentrarea pe bunastare, implinirea
dorintelor, fortificarea vietii ~i in masura in care toate acestea
devin pentru dumneavoastra un tel, trebuie sa Ie pierdeti. ~i
atunci, ho\U1escrocandu-va face un lucru bun fara sa contra-
vina in acest caz legilor Universului. De aceea repetati-va mai
des, ca arice planuri pentro viitor, arice fericire omeneasdi vor
fi pentru dumneavoastra, intotdeauna, modalitati de aflare a
Divinului.
Pacientul pleaca, iar eu ma cufund in ganduri. Interesant,
rinichii au fost intotdeauna subiectul orgoliului, vointei, abili-
tatilor de a conduce. Cand am ajuns la diagnosticarea timpului
amorf, concentrarea asupra vietii ~i dorintelor s-a dovedit a fi
legata dintr-un motiv oarecare cu rinichii, am vazut aceasta la
mine ~i acum vad la pacient acela~i lucru. inainte, tema gelo-
ziei ~i a orgoliului nu se combinau deloc. inainte era simplu:
32
\
f
~
~'
rinichi - trufie, pancreas
- gelozie, ficat - ~i una, ~i aha. in
timpul amorf, gelozia ~i orgoliulincep sa func(ioneze ca un tot
unitar, de~i departajarea persista.
imi amintesc modelul lumii in filozofia chineza. Principiul
primordial, masculin ~i feminin - yin ~i yang. Pentl1J a percepe
unitatea acestor contrarii trebuie sa ie~i in afara limitelor
timpului.
Deocamdata pentru aceasta trebuie sa resimt propriul eu
divin ca fiind mai real decat eel omenesc, trebuie franat
periodic umanul ca sa devina intennitent iar apoi, pentru un
timp, sa incremeneasca. Daca in acel moment nu-mi percep
eul divin, 0 asemenea oprire duce, firesc, la moarte. Trebuie
prelucrate foarte meticulos detaliile unei astfel de treceri. Viata
~i perpetuarea ei sunt legate indisolubil. femeia apare pentru
barbat ca un simbol al continuarii vietii, de aceea pretentiile
neanulate, gelozia, supararile ne ata~eaza de viata ~i nu ne
permit sa invingem dependenta de ea. Nu puteam sa inteleg
inainte, cum se na~te gelozia, care este primul impuls. Se
intampla urmatorul lucru: sa spunem ca femeii ii trebuie din
partea barbatului 0 portie de iubire ~i, dacii nu 0 prime~te,
putin 0 intereseaza ce face el. Oar dacii el nu-i da suficienta
tandrete, atentie ~i dragoste, apare gelozia ca 0 dorinta de a se
salva pe sine ~i urma~ii sai. Dacii pentru barbat sexu! este 0
posibilitate de a resimti iubirea, el nu se va orienta spre aha
femeie daca ea va duce la restrangerea iubirii din sufletul lui,
iar daca se ive~te alta femeie, iubirea din sufletul lui va fi ~i
mai multa, pentru ca iubirea este un tel ~i nimeni nu va suferi.
Dadi insa pentro el frumusetea femeii este sursa iubirij, sursa
voluptatii ~i satisfac(iei, atunci, facand cuno~tinta cu 0 femeie
,i
33
--
\
f
J
~
atragatoare,va uita de prima -?i
iubirea lui se va evapora. Prin
urmare, dadi sentimentul de iubire al barbatului va depinde de
frumuse\ea, tinere\ea, sexualitatea femeii, so\ia va fi mereu
geloasa, indiferent daca el 0 va In~ela sau nu. Inseamna ea
atitudinea noastra incoreeta fa\a de bazele fericirii umane
starne~te agresivitatea nu numai In sufletele noastre, ci ~i In
sufletele altor oameni ~i ne sorte~te necazurilor.
In ultima vreme se constata tot mai des urmiitoarele.
Inainte, omul gelos se direC\iona spre cariera, afaceri ~i cu asta
se eehilibra. ~i invers, tehnicianul, omul de eondueere se
orientau spre familie, spre arta ~i se salvau ~i ei. Cand sunt
Implinite ambele variante se poate depa~i atat gelozia cat ~i
orgoliul. Dadi In acest moment nu te raportezi la eul tau dlvm,
tot umanul pur ~i simplu se naruie. Acela~i lucru se Intampla
cu omenirea. Democra\ia occidentala este calea dorin\elor -
geloziei. Despotismul oriental este calea voin\ei, a condueerii,
a trufiei. Omenirea se apropie de acel moment In eare varianta
inteural occidentala sau integral oriental a amenin\a cu
b
falimentul ~i moartea, iar alipirea lor mecanidi este imposibila.
"Oamenii vor fi ea Ingerii", spunea Iisus Hristos. Probabil di
aeestor oameni Ie va fi permis sa rezolve problema supra-
vie\Uirii ~i evolu\iei ulterioare a omenirii.
ZIUA DE
CONSULTATIE
In prezent ma gasesc In camera ~i a~tept sa intre primul
pacient. Iar voi Incerca sa-I primese In noul registru ~i, iara~i,
este pu\in probabil sa-mi reu~easca. Oar ~tiu Incotro merg ~i de
aceea Imi voi atinge scopul. In timpul consulta\iei nu am voie
sa ma percep ca om, altfel toate problemele se vor transfera de
]a pacient la mine. Cea mai midi iritare, teama, remu~care .<;;i-n
mine s-au Inseminat viitoarele boli. Daca a~ fi ~tiut acest lueru
mai devreme n-a~ fi avut atatea probleme, dar acum, sistarea
eonsulta\iilor va fi de prea pu\in folos. Am primit orice paeient
~i aproape fiecare al doilea era bolnav de cancer, a~a ca la
mine In planul subtil s-au adunat multe probleme, de aceea
trchuiesa continuusa merg mai departe in cercetarile mete.
Consulta\ia Imi da posibilitatea de a-i pune pe oameni ~i pe
mine illsumi, in relatie eu Divinu!. Incerc inca 0 data sa-mi
vizualizez starca in care eul meu uman va deveni transparent ~i
aproape ca va disparea. Oare chiar I\i po\i imagina propriul eu
ea pe un sentiment ilimitat-infinit, de iubire" l\i imaginezi sau
Ilu-ti imaginezi, dar spre asta trebuie sa mergi. Ma straduiesc
35
..... --
deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de
il1cerdirile de a ma ocupa de afaceri, de momentele orgalll-
zatorice, ele imi store taate puterile ~i imi impiedidi trans-
formarile profunde.
Imi amintesc cum a venit la mine in urma ell ditiva ani 0
terapeuta.
- Eu vindee eu ajutorul plantelor, rugaciunilor, cuvintelor,
- povestea ea. La mine, lotr-o sapHimanase resorbeautumori
grave. Primeam pacientii lntr-o dimaruta, n-avearnun.
moment
de racraz. Au Inceput sa-mi spuna ca trebuie sa-mt dezvolt
0
. .
harul. Am plecat la Moscova, am urmat cursurile acade'TIle.,
am primit 0 diploma internationala de terapeut. Oameni intlu-
enli m-au ajutat sa-mi deschid un cabinet propriu. Acum am
tot: reputalie, diploma, cabinet ~i simt ca sunt mai buna ca
Inainte dar mi-au disparut toti pacientii. Ma Intalnesc cu 0
cuno~t;nta ~i 0 Intreb: de ce nu vii pe ]a mine? [mi explica, nu
a putut gasi cabinetul meu, dupa care mi-a pierdut telefonul.
Se Intampla ceva cu oamenii ~i eu nu Inleleg ceo
.
- Totul se petrece cu dumneavoastra, nu cu ei - Ii expltc
eu. - [nainte vindecati prin iubire iar acum prin reputatie,
diploma, simtul datoriei etc. Energi~ exterioara a ramas, cea
interioara Insa a Inceput sa dispara. In momentul consultat.e.
trebuie sa uitati de diplomele, cabinetele, profesionalismul
dumneavoastra ~i chiar de dorinta de a va ajuta pacientul.
Celebritatea, reu~ita 11 devora pe terapeut destul de repede
dad nu reu~e~te sa se trezeasca la vreme. Numai ~arlatanii se
simt excelent In aceste conditii. Pentru ei banii ~i cuvintele nu
sunt periculoase. [n schimb profesioni~tii se Imbolnavesc, mor,
l~i pierd apropiatii.
36
\ ~'
~
I-am explicat aceste lucruri, femeii. in urma ell cativa ani ~i
In-am uitat de curand la mine, din afara, ~i am vazut acelea~i
probleme, dar asta-i doar 0 parte din obiectivele pe care va
trebui sa Ie rezolv. Una din cele mai grele sarcini este de a
comprima toata informatia In fraze simple. in plus, de a
pregati paeientul pentru Intelegerea acestor fraze. Toate
acestea imi amintesc de escaladarea unui varf de munte in
cursul direia se ivesc sutede mii de situatii diferite. Fiecare se
desfa~oara pe un teritoriu determinat ~i are semnificatia ei.
Cand urci spre inima muntelui ~i te uiti In .ios, totul se
panorameaza ~i vezi sute de situatii. in apropierea varfului,
zeci, iar cand stai pe culme, ceea ce se Intampla In vale se
percepe ca 0 singura situatie. Exista probleme pe care este
imposibil sa Ie rezolvi cand te atli la poalele muntelui. Sunt ~i
dintre acelea, de nerezolvat la mijlocul ascensiunii sau chiar pe
culme. Cum sa-I ajuti pe omul ce se atla jos sa traiasca
senzatia de pe culme? in principiu, rezolvarea este simpla.
Universul este bolografic nu numai In spatiu dar ~i In timp, iar
aceasta Insu~ire se caracterizeaza prin aceea ca fiind In
expansiune, dilatiindu-se, Universul devine simultan un punct.
Pieeare dintre noi cunoa~te tot trecutul ~i viitorul Universului.
Piccare dintre noi trebuie sa urce pe varful muntelui. dar 0
parte din el se atla mereu pe culmea muntelui.
Religia este informatia aceluia care sta pe culme. ~tiinta
este informatia acelora care se agita la poalele muntelui. Acum
vine vremea urcu~ului pe munte. Pentru aceasta, privirea
trebuie sa fie Indreptata nu In jos, ci In sus. in studiile mele,
am strabatut muntele ~i m-am apropiat de varf. Eu ~tiu ce
simte omul aflat pe culme. 0 parte din munte I-am urcat In
37
mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas
uoar sa mft schimb. in mod autentic, eu insumi. Dadi inainte
avea111 crize acute cfllld aparea Jipsa dorintei de a tfai, ell
timpul ele au fost ,nlocuite de rcmu~cari. dcprimarc ~i apatie.
Apoi In locul lor au venit, pur ~i simplu, inacceptarea starii de
lucruri~i neincredereain sine. Acum este in curs de depa~ire ~i
aceasta treapta, iar arice nepla.cerea devenit pentru mine, IlU 0
ruinare a trecutului, ci constituirea noului viitor.
in ultima vreme observ ell mirare ~i pHicere di in schimbul
deprimarii vin bucuria ~i optimismul. Dar aceasta bucurie nu
mai este cea dinainte. Oeprimarea estc emotia pierderii, bucu-
ria
- emotia dobandirii. Candsentimentul iubirii se mentine in
suflet, mai mult sau mai putin stabi I, apare emotia ce se
deosebe~te calitativ de tristete ~i bucurie. Este ceea ce In
Orient se nume~te samadhi. iar in Occident, catharsis sau
iluminare. La Inccput Oumnezeu te purifica prin nefericiri ~i
pierderi. Dadi amul pastreaza iubirea in momentul naruirii a
ceca ce-i este drag. in schimbul primei situatii vine una :;;i Illai
grea. Trebuie sa inveti sa-ti pastrezi iubirea :;;i atunci cand ti se
da. Iltl dind ti se ia. fericirea ollleneasca. Mai eu seallla dind
vine de orice fel ~i aridta vrei. Multi, trecand cu bine de foe ~i
apa. se frang u~or pe tuburile de arama. Proba fericirii
omene:;;tise poate treee atunci dind iubirea ~i-a creat inertia.
iar pentru aceasta trebuie lucrat mult ~i timp ,ndelungat asupra
eului propriu. Cum se Intampla In viata obi~nuita'? Omul are
neplaceri. boli, probleme. el Incepe sa crcada In Oumnezeu ~i
sa se roage. ~i treptat totul se schimba, viata lui Intlore~te,
dorintele Incep sa se Implineasca, bolile trec. "Oar dad totul
este bine, de ce sa te Illai rogi?" - ineepe sa-~i spun a omul ~i
3X
'-
1
\
~
-
Inceteaza sa mai aspire catre iubire ~i treptat se rostogole~te
Inapoi spre boli, necazuri ~i probleme. :;>iIn masura In care
omul este gata sa se dezica de iubire In timpul satisfactiei
omene~ti. in aceea:;;i masura eJ nu mai are voie sa resimta
placerea omeneasca. Un asemenea om este eondamnat la
nefericire, boala ~i frfmarea evolutiei. Fara religiile universale
ar fi cu neputinta sa atingem nivelul actual de dezvaltare.
Sa ne Intoarcem la inertia iubirii. in ultimul timp, dupa ce
am fonnulat tema fericirii sentimentale, oamenii care au citit
cartea ~i au vazut caseta vin purificati. Mai degraba, nivelullor
este curat. Straturile profunde legate de copii, nepoti, la
fiecare, apar, practic, neatinse. Numai la consulta1ia personala,
cand trebuia sa vizualizez ce se opune concret restabilirii ordi-
nii la copii
- se produceau modificari. Observatiile mele nu
permiteau purificarea urma~ilor. Era 0 enigma. Structurile pro-
funde nu se lasau modificate. Le explicam pacientilar: daca ati
]uat-o in directia buna. mai devreme sau mai tarziu, va veti
ajuta copiii ~i nepotii. Oar la niveluri atat de profunde strabate
doar acea informatie care se dovede~te a fi foarte importanta ~i
se consolideaza prin orientari insutite spre aeea directie. Pentro
ca emotia dumneavoastra sa ajunga pan a la copii ~i nepoti, ea
trebuie sa-~i creeze 0 considerabila inertie. Emotiile de-o clipa
nu tree la asemenea niveluri. Mi-a venit cumva in minte un
gand simplu. Oaca te vei ajuta sa-ti amplifici inertia iubirii,
sufletul urma~ilor se va putea purifica mult mai repede. Acum
Ie spun pacientilor: daca doriti sa va ajutati copiii ~i nepotii
trebuie sa eliminati tat ce ar putea Ingradi iubirea. Cand va
adresati lui Oumnezeu, cereti ca niciodata copiii dumnea-
Voastra sa nu se deziea de iubire. sa nu oprime, sa nu
39
discrediteze acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra
sentimentul de iubire fata de Dumnezeu cand se naruie viata
lor, dorintele lor, soarta lor. Rugati-va sa poata, mereu ~i In
loale, sa vada vointa divina, sa ~tie sa-i ierte pe altii ~i pe ei
in~i.~i.Pelltrua va ajuta urma~ii trebuie sa eliminati minimum
5
.
fine de agresiune fata de iubire:
1. ele mai ne1nsemnate pretentii fata de parinti,_'nca din
ane.
2, e sute de ori sa treceti prin toale momentele de supa-
rare pe oamenii iubiti ~i apropiati, sa-i iertaliLfI1~l_ales In
-
.
perioada maturizarii sexuale, a primei iubiri, a formarii
---------.--
f'
.'
i ~i a venirii pe lume a copiilor.
3. emul!umirea de sine, deprimarea, lipsa dorintei de a
---
tr i. La femei un astfel de program lovqte 111prin1Ul rand
copiii ~i nepotii. Sa te ierti pe tine este adesea mai greu decat
a-' ierta pe altii.
.
I.ITo;;te re retele rivind treculul.
( ~~rice temeri ~i nelini~ti In privinta viitorului.
~di. din aceste cinci puncte v-a ra~as vreunul,yeti luera,
dar nu yeti avea, practic, nici un rezultat. Pentru a ierta
omenescul trebuie sa resimtiti in dumneavoastra divinul ~i sa
porniti de la el; pentru a simti In dumneavoastra divinul
trebuie sa Invatati sa nu respingeti iubirea, sa n-o reprimati ~i,
in fiecare situatie, sa va preocupe In primul rand pastrarea
iubirii, abia pe urma tot restul. Va adresati lui Dumnezeu ~i II
rugati sa mentina iubirea orice s-ar intampla, cereti iertare
pentru ca ati respins iubirea, v-ati suparat, ati condamnat, v-at;
lasat prada dezniidejdii, temerilor ~i compatimirii.
Cand ne apropiem de Dumnezeu, timpul ~i spatiul se
40
\
I
.J
comprima intr-un punet ~i Iloi traim sentimentul unitatii cu tot
ceea ce exista. Ce ne impiedidi sa traim sentimentul unitatii?
Momentele In care ne repudiem iubirea fata de alti oameni ~i
fa!ii de noi. Cand ne temem de viilor Inseamna ca nu vrem sa-I
I'rimim. Incercam sa rupem prezentul de viitorul care ne
Inspaimanta, sa ne rupem de trecutul de care suntem nemul-
tumiti, sa ne rupem de omul care ne-a suparat - aceasta rupere
este renegarea lui Dumnezeu, de aceea capacitatea de a
accepta trecutul ~i viitorul, Intelegand ca tot ce se Intampla
decurge din iubirea lui Dumnezeu ~i se Intoarce In ea, este
~tiinta de a percepe tot mai real In noi In~ine, divinul.
lubirea vine mereu in noi, trebuie sa invatam sa 11-0
respingem, sa nu ne lemem. ,,lnteresant - ma gandeam eu, -
citind superficial cartile me Ie, poate sa apara senzatia ca ma
repel." Aud adesea comentarij ca prima carte este interesanta,
dar urmatoarele nu prezinta un interes deosebit. Insa ~i spirala
daca este vazuta de sus arata ca un cerc inchis. Diagno~ticul
dupa a ~asea carte se prezenta Intr-un mod curios. Vine omul -
campul general arata deja destul de bine, dependenta de
nivelul material este aproape nula, nivelul spiritual a fost ~i el
hiruit, dar cu nivelul senzitiv falimentul este total. ~i parca
vorbele sunt acelea~i ~i situatia este similara, dar pentru a
invinge dependenta de nivelul sentimentelor trebuie sa faci
inca un pas spre Dumnezeu ~i sa incepi transformarea nu
Ilumai la nivelul superficial, ci ~i profund. Fiecare noua carte a
mea apare ca 0 posibilitate de a depa~i Inca un strat ce ne
hareaza drumul caIre Divin. lar particularitatea timpului actual
cste aceea ca fiecare om de pe pamant trebuie sa parcurga un
drum analog caIre eul sau divino Pe drumul acesta poti sa ajuti
41
un alt om, dar In esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde-
~~~. .
;;i acum, va intra primul pacien!. Voi spune cateva fraze ~l
ele trebuie sa-I ajute pe om sa se schimbe integral. lnforma!ia
mea actioneaza ca 0 cheie. U~a ~i lacatul -
citirea celor ~ase
carti ~i vizionarea videocasetelor. Dadi nu exisHi u~a este
inutil sa ;asuce~ti cheia. Nu pot sa dublez informa!ia deja
cxpusa Illainte: duca pacientul pune intrebari ce dovedesc di
nu este pregatit eu Ii propun sa piece de la consulta!ie. Omul
cite~te car!ile, urmare~te videocasetele, dupa care Incepe sa
lucreze asupra sa ~i se schimba. lar dnd a facut tot ce a putut
dar nu se Intampla saltul, atunci trebuie sa vina la consulta!ie.
Eu trebuie sa In!eleg ce s-a Intamplat, de ee sistemul nu
funetioneaza. Acest lueru ma ajuta sa evoluez mai departe ~i sa
vad imaginea lumii la dimensiuni mai mari. Pentru a vedea
lumea altfel, trebuie sa-Ii creezi propriile modele, noi forme de
receptace a ei ce ies In afara limitelor gandirii stereotipe.
Pentru aeeasta trebuie sa Inve!i sa fii Inauntrul tau Intr-o
singuratate deplina. Omul este produsul eon~tiin!ei eolective.
Fara el ar fi imposibile rela!ionarea ~i sehimbul de informa!ii,
prin urmarc ~i evolu!ia, ~i eu cat este mai dezvoltata In om
aspira!ia catre unitate, catre ajutorarea celorlal!i, eu atat este
mai bogat sutletul lui. Oar exista aiei ~i un minus. Cand iubi-
rea ~i setea de cunoa~tere II Imping pe om Inainte, stereo-
tipurile eon~tiin!ei eolective nu-i permit sa iasa din reprezen-
tarile obi~nuite, Inabu~a noul sim! care se na~te. Ruperea
eordonului ombilical ce ne leaga de con~tiin!a eolectiva se face
eu suferin!a, dar fara aceasta nu se poate merge Inainte. Cand
atingeam 0 nOlla treapta, illcercam sa-i trag pe toti spre ea ~I
42
L
,
f
J
~
111ftenervam dadi cilleva rcfuza. Pe urma am inteles: fiecare
am traic~te in stratul Sail de con~tiinta. Dorinta en omul sa te
In!eleaga integral este dorinta subcon~tienta de a-I face sa fie
cu totul identic lie, ceca ee na~te agresivitale. in planul subtil
noi suntem unifieali, dar In planul exterior unitatea se poate
realiza numai In stratul de grani!a, pe care II numim con~tiin!a
coJectiva. Pentru ca ol11ul sa te inteleaga, este Ilecesar sa cre~ti
densitatea informa!iei ~i sa Inve(i sa traduei In fraze simple 0
receptare prin senti mente a lumii, proprie tie.
in general un asemenea proees se 'nume~te poezie. ;;i
poetul, ~i pictoru\, ~i muzicianul trebuie sa of ere altora 0 noua
simtire, personal~. Daca aceasUi nOlla simtire nu existii, nu
exista nici arta. Intfti trebuie sa resimti iubirea, apoi sa te
sprijini pc ea, sa traie~ti prin ea, pc urma sa Ie rupi de toate
cai'e stau in calea iubirii. inclusiv de ceea ce i'nainte era vital
fara de care nu puteai Irai. in acel moment se poale ~i mur;
dad% iubirea este pU1ina.De aceea creatorii au i'ntotdeauna0
disponibililate mai mare dedt a altora de a-~i risca via!a. Oaca
nu esle deslula iubire se moare, dar daca ai reu~it sa 0
acumulezi, apare 0 viziune proprie asupra lumii ~i sentimen-
tele devin mult mai profunde ~i expresive.
~i a~a, noua viziune s-a constituit, acum trebuie sa te
i'ntorci inapoi in con~tiinta colectiva ~i sa creezi forme care
sa-1i permita sa transmi1i noua viziune a lumii. In ultimul timp
~1U-mi ajunge singuratatea. Nu am energie pentru noi modele.
[ncep sa depind tot mai mult de obi~nuitele iluzii, numite
fericirea omeneasca. Dar sa lasam, despre astea mai tarziu, sa
continuam consultatia.
43
--
in camera intra 0 femeie eu fiiea ei.
~titi, avem 0 problema. in ultima vreme sotul meu s-a
Imbolnavit, iar senza!ia este ca mai multe boli au navalit peste
el laolalla, Au Inceput problemele cu pancreasul, glicemia
(nivelul zaharului In sange) a sarit pana aproape de 18. Am
Inceput sa-I tratam prin acupunctura ~i dupa acest tratament
totul, slava Domnului, a reintrat In normal. Dupa un limp
trombocitele din sange au scazut de la 200 la 30. Am Inceput
iar sa-I tratam, ~i
nivelullrombocitelor a crescut la 160. Abia
~i-a revenit ca au aparut noi probleme. Atunci am Inleles ca
tratam 0 boala ~i apare alla. Am citit car\ile ~i am vazut
casetele. Starea solului s-a ameliorat un pic, dar modificari
radicale nu s-au produs.
-
Nu sunl schimbari penlru ca fiica dumneavoastra poate
sa moara. Sa Incercam sa discutam fara diagnoza. ParlcLeasul
este organul legaturii cu ceilalli oameni, daca el Imbatrane te,
a'
ema geloziei. Scaderea
trombocitelor este aceea~i tema.
Concluzia. la sotu
ilumneavoastra s-a produs 0 p'!tem1Ca
"ta
d;ct;;"rinte care 11face sa se supere pe cei apropiali,
sa fie gel~s, sa nu d~reasca sa traiasca etc. De unde pot sa vina
acestea? De la solie ~i copii. Dependenla fiicei dumneavoastra
de nivel~1 emoliilor sub aspectu\ dorinlelor este de 13 ori mai
mull decat limita critica. Ea trebuie sa nasca copii, sufletele lor
au ajuns pana aproape de ea. Trebuie sa se Indeparteze de
fundamentele fericirii omene~ti, pentru a Ie da iubire. Nu va
suporta Indepartarea de viala ~i dorinle. Cu a\le cuvinte: sa
salveze iubirea cand omul iubit a tradat-o, Injosit-o, In~elat-o,
nu poate nici macar 'in doza minima. Aici nu mai esteyorba de
slerilitate, ci de sllpravietUirea fizidi a fiicei dllmneavoastra.
44
J
Starea profunda a femeii se transmite biirbatului ~i tatalui ~i
ace~tia Incep sa se Imbolnaveasca. In planul subtil fiica dum-
neavoastra este acumjignita, lradata, Injosita. Dar In sutletul ei
se aprinde nu iubirea, ci ura fa!a de barba!i ~i acest program
incepe sa-I omoare pe tata. [n masura 'in care dumneavoastra
In~iva ~i fiica va yeti pune In ordine, relraindu-va de zeci de
ori viata, trecand corect prin toate situatiile, va yeti ajuta softll
sa devina sanatos. Acum starea lui nu este prea buna, campul
este deformat In mijlocul pieptului. Campul imunitar este activ
cam 10%, plus 0 deforma!ie a campului In zona sistemului
uro-genital. Imunitatea In planul fizic este acum de 70-80% ~i
daca va cadea la 10% pentru coordonarea cu cea a campului,
poate duce la moarte sau boala incurabila. Merge!i sa va
reeduca!i sutletu I.
Mama ~i fiica pleaca. In schimbullor vine un tanar.
---, Am fost de curand la prelegerile dumneavoastra - Imi
spune el. Din cate am In!eles In urma car\ilor ~i videocasetelor,
la mine funqiona tema orgoliului, tendinla de a-i conduce pe
allii. ~i iata ca dupa prelegerea dumneavoastra a Inceput sa
ma doara inima ~i Inca In asemenea hal Incat era sa-mi pierd
cuno~tinla. M-am tarat pana la medic, am facut 0 electrocar-
diograma, totul -
perfect, medicul mi-a spus ca am 0 inima
absolut sanatoasa. Ma rog, asta nu-mi ajuta, iau pastile, nu ma
ajuHi nici astea.
- Ave!i 0 so!ie?- Intreb eu.
- Am, - Imi spune numele ei.
Ma uit la campul ei ~i pun urmatoarea Intrebare:
-
Aveli copii?
45
-
Da,
- continua eL spunandu-Ie numele.
Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare:
- Aveti 0 amanta '!
-Nu.
- In curand yeti avea, ~ ii raspund eu.
~ In principiu, situ-
atia esle simpla. La sotie concentrarea interioara asupra victii
~i perpetuarii ei este mare. Ea se transmite copiilor ~i se
transmite ~i dumneavoastra. Cei mai buni lideri ~i carieri~ti
sunt cei interiori. Ei se cufunda In capacitatea de a conduce, in
munca, afaceri, politica ~i totul Ie reu~e~te pentm cii nu sunt
ata~a(i. Nu sunt ata~a(i pentm ca problema principala nu este
orgoliul. ci gelozia. Oar la un moment dat, sufletul trebuie
purificat. $i omul care a trecut u~or prin proba loviturii date
orgoliului, brusc ~i imprevizibil. intra intr-o noua illcercare la
care nici nu se gandea inaillte. La dumneavoastra se apropie
vremea in care va trebui sa trece\i printr-o destabilizare a
vie\ii, dorin\elor ~i rela\iilor. Oaca incercarea va veni de la
solie, nu ve(i rezista, de aceea va va fi data prin amanta. Oar
nici atunci nu ve(i rezista. Oupa un timp ve(i cunoa~te 0
femeie ~i va ve\i indragosti de ea. Mai departe este simplu: sau
va va supara ~i injosi in permanen\a sau, fara sa va a~tepta(i,
va va ill~ela cu perfidie sau are un curtezan sau este casatorita,
iar daca nu este i~i schimba mereu admiratorii. Sunte(i pus
intr-o situatie pe care n-o puteti accepta. Deci, illeereati sa
renegati iubirea care va obliga sa supartati injosirea ~I s-a
accepta\i. Va strangula(i iubirea prin suparari, iar mai departe
trebuie distrus ceea ce amoara iubirea - suparariJe dumnea-
voastra impreuna eu inima ~i plamanii, ulterior, cancer pul-
monar sau infarct. La prelegere, purificarea func(ioneaza la fel
l
46
~.
~
j
ca la consulta(ie ~i viitoarele probleme se farami(eazii ~i se
actualizeaza. Trebuie sa invatati, cu adevarat, sa iertati fe-
meile. Porni\i de la ideea: femeii i se poate ierta orice, intrucat
totul se petrece din voin\a lui Oumnezeu, nu existii pacate
omene~ti care sa nu poata fi iertate. Sufletul nostru se
comporta ca un copil capricios ~i inciipapnat. EI trebuie in
permanen\a educat prin iubire, alint ~i limitare. Atunci se va
eomporta bine in arice situatie.
- Ce crede(i, imi va ajunge timpul sa ma schimb? - ma
intreabii tanarul.
- Nu va gandi(i la asta, daca ve\i avea sau nu timp. Pur ~i
simplu face(i totul ca sa va ajuta(i sufletul. Trebuie sa va
pune(i in ordine nu numai propria persoanii dar ~i urma~ii.
Pentru aceasta trebuie in primul rand sa va elimina\i
agresivitatea fa(a de iubire, supiirarea pe parin(i, pe oamenii
indragi(i, pe dumneavoastra in~ivii, regretele legate de trecut,
teama de viitor.
EI pleaca sa lucreze cu sine insu~i. Incerc sa detectez 0
senza(ie neclara ce mi-a aparut de curand. Pe mine insumi mii
impiedica ceva sa ma schimb in profunzime. Trebuie sa ma
diagnostichez la cei cinci parametri. Prin urmare, preten\iile
fata de parinti
- curat, toate supararile au disparut; suo:1r:1rilt=>
Qe oamt=>nii :lnroni:1ti
"j indr~8i~i tot curat. Ma intrerupe a
bataie in u~a. Intra 0 pacientii.
..-I
- $ti\i, am sUnat acum acasii, fiul meu s-a intors de la
~coala, sta in pat, verde la fa\a. Vomita, are diaree, temperatura
~i guturai. In(eleg bine, este legat de faptul ca am venit la
consulta(ie"
47
--
- Da este III curs de purificare, - ii SpUIl eu. - Pentru ca ea
sa dccurga Cli mai putilla suferillta eliminati-va agresivitatea
fata de iubire.
Femeia illchide lI.'jU,eu ma uit la foaia de h[lrtie din fata
mea: pr~tentii fata de sine, ncmul\Umirea de sine, lipsa dorintei
dc a trai. ~i la acest parametru este curat. ~Ie legate de
t;';cut, teama de viitor - ~i aici conform normei.-Ciudat, SlIO-
<
Co
con~tienllli imi da mereu semnale di eu com it 0 crima
impotriva iubirii. imi trebuie inca un parametru nou. It1tere-
sant, cum arata oare? incerc sa prind astfel de situatii in timp.
in cele din urma inteleg. Este renegarea iubirii pentru omul
care te-a suparat, adica nu este ura, gelozie ~i ciuda, este
durin!a de a distruge iubirea ca sursa a durerii, de a 0 repudia,
discredita. Am avut astfel de situatii in adolescenta. Prind una
din aceste situatii ~i ma uit c,u cat renegarea iubirii a depa~it
nivelul periculos. Ehei I De 23 de ori mai mult decat mortal.
Curios, de ce mai traiesc inca" Cu toate ca: in 1991 trebuia sa
mor, s-a depa~it nivelul periculos de renegare a iubirii ~i era
legat de evenimentele din 1980 - 1981. Dupa zece ani m-a
lovit ~i trebuia sa mor, dar mi-am gasit in Biblie iubirea, am
urmat-o ~i de atunci totu! s-a schimbat. A fost 0 amanare. Anul
200 I - anul urmatoarei lovi!uri. Trebuia sa mor ~i acum
Inteleg cu ce avea legatura. Am invatat sa nu resimt ura, sa nu
ma supar, dar pana acum nu sunt capabil, in mod autentic, sa
pastrez iubirea. Ma incurca mult tendinta de a gandi rau despre
oameni; poti sa te porti dur cu omul dar in el trebuie sa-I
iube~ti pe Dumnezeu, intotdeauna. Sunt impregnat de jude-
carea oamenilor ~i subcon~tientul meu abia a~teapta un pretext
pentru asta. Cateodata trebuie sa te compor!i agresiv in relatia
4K
I
_J
cu cineva, sa-I opre~ti, sa-I ingrade~ti, sa-ti aperi drepturile. in
mine Insa stau, de nedespartit, comportamentul exterior dur ~i
revarsarea de pretentii acumulate ~i agresivitatea interioara, iar
daca in afara actionez rara fermitate, inseamna ca Inauntru
trebuie sa strang ~i mai multe preten!ii, iritari, nemul!umiri,
pentru .ca ele sa-~i dea drumul in gesturi concrete. lubirea insa
este crea!ie ~i distrugere in acela~i timp. Chiar eu Ie-am spus
copiilor mei: va voi pedepsi. in subcon~tientul meu se afla un
stereotip de fier: modul activ este generat de agresivitate,
modul pasiv ~i relaxarea sunt generate de iubire. in fapt din
iubire decurge totul. Doar ca trebuie sa inveti sa actionezi
. .
,
men!inand in sufiet iubirea. Pentru aceasta trebuie sa ne
comport am cu fiecare om ca cu propriul nostru copil: in
primul rand revarsand asupra lui iubire ~i blande!e ceea ce nu
exclude 0 atitudine severa.
Iar ma distrage 0 bataie in u~a, Intra urmatoarea pacienta.
- Am sa va povestesc ce s-a intamplat cu mine, - incepe
ea. Medicii au in!eles ca am a boala incurabila ~i mi-au spus
cinstit ca nu am ~anse de supravie\Uire. in acel moment mi-a
fast adusa prima carte. Am citit-o ~i m-am schimbat. Dupa trei
zile am fost alt om, am rugat sa-mi fie aduse celemaifru-
moase lucruri. Am intrat in alta via!a. lar dupa 0 saptamana
m-a consultat medicul meu. "Daca eu insumi nu v-a~ fi vazut
cu 10 zile inainte intestinul, n-a~ fi crezut niciodata asta,
-
mi-a spus el. A veati intestinul ca 0 sita, iar acurn nu mai are
nici 0 leziune, - a ridicat din umeri. - Sunte!i sanatoasa, pute!i
sa pleca!i." A~ vrea sa ~tiu care este situa!ia mea acum? -
intreaba femeia.
49
~
1
\ f
j
_1
- A yeti 0 stare buna,
~ ii spun eu dupa diagnosticare,
-
probleme au ramas la fiica. Are ea .'?i pan a acurn0 concentrare
marita asupra sentimentelor inalte, mai mull decat asupra
sentimentului iubirii. De iubire nu este permis sa te ecranezi eu
nimic: nici cu bani, nici cu bunastarea, cu aptitudinile, talentul,
nici cu propria via\a. Fiica este cu totul excep\ionala in inte-
rior, iar talentul ei in cepe sa intunece iubirea. El devine tot mai
important ~i starea sufletului devine starea trupului dumnea-
voastra, a~a in cat mai ave\i mull de lucru, merge\i ~i
continuati.
supravietuiasca, de aceea v-a parasit.
- $i-atunci ce sa fae?
- A\i citit car\ile mele?
- Da, pe toate ~ase.
- A\i vazut videocasetele?
- Da, inclusiv ullimele.
- Minunat,
- spun eu, - iar acurn mergeti ~i lucrati.
Ea iese, ~i-n camera intra 0 pereche de tineri casatori\i.
Urmatoarea pacienta este tanara ~i 0 femeie frumoasa.
- De curand mi s-a nascut un copil, - a spus ea. ::;i dupa
asta so\U1 m-a parasi!. A\i putea sa-mi explica\i despre ce este
yorba')
-
Pot,
- ii raspund eu. - Pentru dumneavoastra inseamna
prea mull frumuse\ea, bunastarea ~i dorin\ele dumneavoastra.
Mult mai mult decat iubirea. Nu pute\i fi lipsita de aparare. Cu
cat importanta vietii este mai mare pentru dumneavoastrii in
compara\ie cu iubirea, cu atat resim\i\i mai multa agresivitate.
Din copilarie a\i acumulat 0 doza neobi~nuita de preten\ii fa\a
de barba\i, nu a\i reu~it sa trece\i cu bine proba inainte de
conceperea copilului. Dar intrucat copilul este un amplificator
al parin\ilor, la el programul de distrugere a barba\ilor 11
depa~e~te pe al dumneavoastra. Acum pragramul 11 ucide pe
tatal sau. Apoi 11 va omori pe el insu~i. In cuvinte simple,
inainte il omora\i inceti~or pe so\U1 dumneavoastra iar dupa
na~tere a\i inceput s-o face\i dublu. ::;ansele de supravie\Uire
ale so\ului dumneavoastra au scazut brusc, dar el trebuie sa
- Suntem la a treia consulta\ie la dumneavoastra,
- incepe
femeia. - Cand am venit prima oara pe so\U1 meu puteau cu
adevarat sa-I ucida. Aveam datorii mari. Acum totul este in
ordine cu el, ne-am pliitit datoriile. Nu demult ne-am cumparat
un apartament =?i-I renovam, dar mie mi-a aparut iar senzatia
de pericol.
- Senzatia are legiitura ell copiii dumneavoastra,
- ii
raspund eu. Unul din ei nu este, ca inainte, in ordine. Pentru a
supravietui Ii trehuie iubire, iar la dumneavoastra, fericirea
omeneasdi incepe sa intunece totul. Fericirea umana este
legata de continuarea, apararea ~i consolidarea vie\ii. Unul din
simbolurile importante ale proteqiei
- casa proprie, aparta-
mentul propriu. Dupa ce I-a\i dobandit, la dumneavoastra a
aparut un puternic salt subcon~tient ~i iara~i nu in direqia
iubirii, ci a vie\ii ~i apararii. Dad efectul este moartea copilul
dumneavoastra, salvarea poate fi prin pierderea aparta-
mentului, fie a sanata\ii, fie prin pierderea vie\ii dumnea-
voastra.
- Spune\i-ne, va rag, ce sa facem"
- In primul rand sa va schimba\i prin iubire, rugaciune ~i
50 51
--
un comportament corect, apoi sa va ingradili placerile vie!ii, sa
va sus!ine!i prin post ~i infometare, 0 parte din bunastarea
dumneavoastra trebuie sa 0 cedati, pentro a mic-5oraconcen-
trarea asupra ei. Nu va grabi!i sa face!i renovarea. Puteli sa
zugraviti ~i sa nu va mutati in apartament timp de un an. Dadi
in cas a exista un neajuns nu va grabi!i sa-I indepartali.
Fericirea este 0 mancare grea care se digera cu dificultate. in
plus, nu ali eliminat inca fostele suparari avute unul pe altul,
regretele legate de trecut, teama de viitor.
- Scuzali-ma, vreau sa va intreb ceva
- cand imi inlatur
temerile fa!a de viitor, imi apare bruse, pe nea~teptate, 0
puternica dorinla sexuala
- ma sperie lucrul acesta. Nu inleleg,
despre ce este vorba?
- Dorin!ele noastre sUnt adresate viitorului, - ii explic eu.
Cu cat ne concentram mai mult asupra dorinlelor ~i facem din
ele un lei, cu atat incepem mai mult sa depindem de ele,
Dependen!a na~te teama, Apare ata~amentul de viitor - apare
teama de a-I pierde, Spaima de viitor genereaza ganduri
proaste despre sine, Absen!a increderii in sine, pesimismul,
deprimarea se transforma in program de autodistrugere, lar el
omoara dorinlele, Apare senza!ia inutilitalii vie!ii, Toate dorin-
lele se tocese. Teama este renegarea iubirii, dar dorinlele
noastre se nasc din iubire, Dumneavoastra anulali teama de
viitor ~i imediat se deschid dorinlele dumneavoastra, dar
pentru ca la baza lor se afla dorinla perpetuarii vielii se
intensifica apetitul ~i placerea sexual a, Mai departe trebuie sa
invala!i sa invingeli dependenla de aceste dorinle, Ele se nasc
din iubire ~i trebuie sa se intoarca in iubire, Pentru aceasta va
sUnt de folos rugaciunea, postul, abstinenla, A vantul dorinlelor
52
~
~
este periculos numai atunci cand depa~e~te cre~terea iubirii in
sufle!. Renunla la fericire doar acela care nu poate invinge
dependenp de ea, lar pentru a depa~i dependenla, trebuie sa va
ingradi!i periodic dorin!ele ~i sa Ie opri!i, din cand in cand,
comple!. lmaginali-va: omul nu ~tie sa inoate, se teme de apa
inlelegand ca poate sa se inece, principiul lui este sa evite apa,
apa este moarte dar pe urma, treptat intra in apa ~i ,nvala sa
inoate ~i refuzul este inlocuit de limitari severe, apoi a invalat
sa inoate ~i apa devine pentru el 0 placere ~i ii of era 0 viala
deplina, A~a este ~i cu dorinlele noastre, La inceput filozofia
indiana, budismul vorbesc de lepadarea de dorinle ~i viala,
Ata~amentul fala de aceasta lume care este rezultatul dorin-
lelor noastre, constituie 0 sursa de dureri, chinuri ~i suferinle.
Trebuie sa renunli la ele, sa incetezi colaborarea cu ele, atunci
vei fi ferici!. Apoi apare iudaismul care admite fericirea
omeneasca dar cu cele mai severe regali ~i ingradiri - ele
permit iubirii sa se pastreze in sutlet ~i sa nu se inece in
fericirea omeneasca, dupa care vine Iisus Hristos ce ne spune
ca principalul in salvarea sufletului nu este cea mai riguroasa
respectarea a tuturor preceptelor, ci calea spre iubire ~i
Dumnezeu, pe care il purtam in sufletul nostru, $i cu cat
evoluam mai mult, cu atat mai plina de semnificalie devine
capacitatea de a-L vedea in toate pe Dumnezeu, de a-i ierta pe
ceilal!i ~i pe sine, de a trai prin iubire, de a-Ii dobandi eul
divin,
Dupa consultalie trebuie sa ma ocup de procedurile de
refacere, Credeam inainte ca dupa scrierea carlilor ~i reechi-
librare, consultalia va fi pentru mine nu munca, ci sarbatoare.
53
Nimic de felul acesta. Vine un om cu totul pregatit, nu pune
nie! 0 intrebare inutila, conversatia dureaza 2-3 minute, dar eu,
dupa ce am primit ca~iva asemenea oameni, am nevoie de mult
limp ca sa Imi revin. A reie~it di cnergia oricum se cheltuie~te
pentru protectie iar ajutorul din timpul schimbarilor profunde
ale pacientului, pare inca un mativ. Intotdeauna am vmt foarte
tare sa-I ajut pe pacient sa-~i salveze via\a, sa-~i Indrepte
destinul ~i aceasta concentrare de ani de zile produce acum
probleme serioase. La momentul consulta\iei subcon~tientul
merge inertial nu spre iubire, ci sprc viata ~i reu:?ita.lnseamna
ca, inevitabil, problemele pacientului vor trece asupra mea. ~i
este pu\in probabil ea via\a sa-mi ofere atatea situa\ii de
purificare pentru a compensa problemele luate asupra-mi. In
afara de scurtarea ~edin\ei ~i revizuirea trecutului, trebuic facut
ceya In prezent. Daca se produce 0 pierdere general a de ener-
gie din cauza perceptiei subcon~tiente incorecte a lumii,
vreunul din organe trebuie sa preia blocajul tluidului energetic.
Acum la mine un astfel de rol II au rinichii. ~i orice perturbari
lovesc in primul rand in ci. Cu cateva zile In Urllla,a aparutiar
0 stare de disconfort ~i am Inceput sa-i analizez cauzele. Era 0
nOlla enigma.
Un timp am ghidat un pacient. Era interesant pentru mine
fiindca nu se atingea subiectul sanata\ii, ci al carierei ~i al
reu~itei. Era un sportiv. Am lucrat Impreuna, rezultatele au
Intrecut a~teptarile, dupa care am sim\it ca am tendin\a tot mai
acccntuata de a-i nivela soarta, de a-i ImbunaHiti performan-
tele. Dintr-un mativ oarecare, orientarea sprc reu~ita exterioara
a Ineeput sa prevaleze, probabil ca ma gandeam prea des la
acest lucru. Tot ceea ce nu ducea el pan a la capat, din lene,
54
1.
~
J
faceam eu, tragand mereu de el ~i obligandu-I sa lucreze.
Termenul fixat de noi s-a Incheiat ~i colaborarea noastra s-a
sfar~it. Pe urma insa a venit partea cea mai interesanta.EI a
Illeeput sa piarda ~i a izbucllit nemul\umirea de sine pe care nu
a putut sa 0 depa~easca. lar psihologul care i-ar fi interzis sa se
consume In auto-repro~uri nu mai era Ifl11gael. Programul lui
de autodistrugere, nu se ~tie de ce, a loyit Intai In mine ~i au
Illceput sa ma doara rinichii. 0 vreme n-am putut sa In\eleg
nimic. De ce trebuia sa raspund eu pentru gre~elile lui? ~i iata
di-mi amjnteam toate detaliile colaborarii noastre incercand sa
gasesc cauza. Stop. Un moment interesant. Cumya, In timpul
unei conyersa\ii, a spus: "Incepe dependen\a de dumnea-
Yoastra. Cum 0 sa ma echilibrez cand ne yom despar\i?" -
"Dependen\a apare la cel care se leneve~te", - i-am raspuns
eu. Daca omul se schimba cu adevarat, sprijinindu-se pe
iubirea din sutletul lui, Inva\atorul Ii trebuie doar ca impuls
initial. Imi amintesc convorbirea incerdind sa gasesc in ea
radacini1e problemelor mele ~i se pare ca Incep sa In\eleg. Ca
de obicei, vedeam ~i In\elegeam cu u~urin\a problemele paci-
en\ilor, In timp ce eu Taceam acelea~i gre~eli. A veam 0
atitudine prea con~tiincioasa fa\a de munca. Toate lucrurile pe
care Ie luam prea In serios creeaza In noi dependen\a.
Dependenta na~te agresiyitate. Agresivitatea produce boala. II
obligam sa lucreze asupra sa de cum yedeam ca se furi~eaza 0
problema. II sunam eu, ceea ce Ii dadea iluzia unei protectii
crescute. Intr-adeyar se intensifica dependenta de mine. A yea
nevoie periodic de ne~anse, ca medicament. lar eu I-am lipsit
de acest medicament. Cre~terea rezultatelor era constanta,
practic fara Intrerupere. Se obi~nuise atat de tare cu succesul
55
--------
1
f
.J
incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de asta
eram vinovat eu. IncredibiL doar de curand ii explicasem:
inva!a sa tragi chiulul dar in a~a fel in cat nimeni sa nu-~i dea
seama. 0 jumatate de luna sa 'Ii rezultate, incordiindu-!i voin!a,
dorin!a, toata energia dupa care renun!a in interiorul tau 1'1
aceasta tendin!a, realizeaza totul frumos, cu elect, dar
inauntrul tau lasa-te cuprins de lene. Daca mu~chiul este in
permanen!a incordat, se atrofiaza.
care plec 1'1baia ruseasca. Se pare ca iar vine 0 perioada de
serioase modifidiri.
Prima oara 1'1 inceputul anilor 70, cand via!a mea s-a
schimbat abrupt. Visurile mele, planurile, speran!ele s-au
prabu~it dintr-o data. Am vrut sa devin militar ~i m-am facut
ghid turistic.
Urmatoarea schimbare - 1'1inceputul ani lor 80, cand am
inceput sa ma ocup serios de studiile filozofice, incercand
sa-mi ordonez ideile despre lume. Atunci filozofia a porn it
alaturi cu extrasenzorialul.
0 criza puternica a avut loc 1'1 inceputul ani lor 90. Am
ajuns 1'1coneluzia ca tratarea cu ajutorul mainilor este lips ita
de perspective. Am decis sa renun! 1'1tratamentul energetic ~i
sa tree 1'1eel informa!ional. Caderea s-a petrecut nu numai in
mundi. ci ~i in viata. Diagnoza nu-mi lasa nici 0 ~ansa de
supravie!uire, concep!ia despre lume era un drum inchis. ~i
acum, se pare, mi se inchide posibilitatea de a lucra dupa
vechiul stil. Trebuie sa refuz consultarea pacien!ilor care au
venit cu un singur scop - sa-~i puna
1'1cale treburile, sa-~i
amelioreze sanatatea, sa-~i indeplineasca dorin!ele. Trebuie sa
concentrez toat3 fericirea omeneasdi intr-un punet ~i s-o arat
pacientului. Prive~te, acesta este umanul, acesta este divinul.
De aici, trebuie sa ajungi aici. Pentru a~a ceva 'Ii de facut asta
~i asta. Deocamdata insa cu cat incerc mai mult sa lucrez,
ajutand 1'1eonsolidarea vie!ii, 1'1protejarea ei, eu atat pierd mai
multa energie.
Imi amintesc de venirea la consultatie a unei terapeute.
Ineepuse sa aiba probleme eu fiul ~i eu propriul psihic. Auzea
voei, aparuse teama ~i diseonfortul.
Imi amintese cum am diagnostieat un om de afaeeri. Un tip
eapabil, 0 minte stralueita, luera fara repro~. Ma uit in viitor
iar aeolo in ea!iva ani era in mod real moartea. Dupa 0
prabu~ire legata de servieiu. ~i nu va putea deloe sa 0 aeeepte.
- Munea dumneavoastra ineepe sa va omoare, - ii explie
eu. - Depinde!i tot mai mult de ea. lar dependen!" cre~te ~i
oriee neplacere de 1'1lueru va provoaca 0 trauma tot mai mare.
- Doar n-o sa renun! 1'1serviciu, - mi-a spus eL
- Daca nu va ve!i schimba atitudinea fa!a de munca,
soarta va va obliga sa 0 parasiti. Fie ca yeti incepe sa va creati,
fara sa vre!i ~i fara sa banui!i, probleme, fie ea boala sau
moartea va va obliga sa pleca!i. Primullueru pe care trebuie sa
inva!a!i sa-I face!i - niciodata sa nu va lua!i in serios serviciul.
In serios pute!i lua numai iubirea ~i pe Dumnezeu. La tot restul
trebuie sa renun!a!i in mod periodic. Nieiodata sa nu face!i
totul 100%. Sa face!i 95%. Rezultatul va fi acela~i dar nu va
exista dependen!a. Via!a este 0 sinusoida, ati trait 0 vreme
fericireaomeneasdi, urmeazasa renuntatila ea pentruun timp.
Singurele lueruri de eare avem nevoie in mod constant sunt
iubirea ~i buniitatea. Astfel de ganduri imi apar in momentul in
56
57
--
-
Sa se ocupe de terapie nu este periculos pentru eel ce In
vie\iJe anterioare a anulat dependen\a de via\a ~i dorin\e. Sa
zicem di a murit ea un martir, pastdind in sutlet iubirea, sau
~i-a petrecut mul\i ani In ruga ~i abstinen\a.
Dumneavoastra
Insa v-a\i apucat de vindecari fara sa va anula\i dependen\a de
temeiurile profunde. lar acum. 0 problema minora, insesizabila
inainte a crescot pan a la dimensiuni enorme ~i va ameninta
propria viaia, ~i pe cea a copilului.
- Bine. dar eu am tratat prin rugaciul1l,- se midi sinceI'
femeia.
- ~i la ce va giindeaii ciind aplicaii tratamentul'?
- Sa-I fac pe am sanatos, sa-i Indrept soarta.
-
Adica va folosea\i de divin pentru scopuri omene~ti. ~i
iata ea dependenta de aceste scopuri s-u intensificat de cateva
ori. Oa, acumularea iubirii de Dumnezeu na~te darinta ~i viata,
duce la inflorirea lor, dar pentru a percepe divinul, trebuie sa
uili un timp de omenesc. lubirea lui Dumnezeu reprezinta
radacinile pe care nu Ie vedem dar fara de care nu se poate trai.
Yiaia noastra este un copac, dorin\ele noastre sunt ramuri ~i
fnmze. Dadl este pfea stufoasa coroana iar sistemul rada-
cinilor prea slab, copacul poate sa moara ~i pentru a-I salva,
coroana trebuie taiata pariial sau complet, radacinile fiind prea
pUline. De aceea prima grija sa fie pentru radacini iar coroana
sa se tunda periodic pentru a cre~te mai bine. inainte giindeam
In timp ce caHitoream ell metroul sau transportul In eamun.
ACllm merg ell ma~ina ~i ma distrage. Este eficient sa lucrezi
asupra ta la baia ruseasdi, supraindilzirea injose~te viata ~i
doriniele. ~i daca In acelmoment te rogi, purificarea vine mai
repede.
5X
J
Mcdicina s-u luptat multa. vreme Cll natura, in loc sa 0
aJute. Inainte boala era privita ca un rau pentru ca se pornea
numai de la interesele corpului. Cc facea OInul cftnd se
imbolnavea? Ii era grea~a, nu mai vroia sa man[mce, ii cre~lea
temperatura, nu vroia sa vada pc nimeni, iar medieii se
straduiau sa inlature boala cu toate simptome1e. Rudele il
siiciiiau pe bolnav, 11obligau sa maniince, ii scadeau febra. Dar
s-a dovedit ca boala purifica sutletul omului ~i ii fortifica
sistemul imunitar. Inseamna ea renuntarea temporara la
alimentatie ~i izolarea purifidi de asemeni.
In legatura cu temperatura imi amintesc un caz ciudat. In
urma cu ciiiiva ani ma intiilneam la New-York cu un om. Mi-a
po vest it cum a devenit terapeut. Avusese 0 fractura la baza
craniului. A stat in coma 21 de zile. "Mi-am vazut parinlii
raposati, -povestea eI - i-am dat sotiei bineeuvantareapentrua
se redisatori, intelegeam di nu mai este drum de intoarcere.
Oar parintii mi-au spus ca este prea devreme pentrua pleca, nu
numai ea voi reveni, dar ma voi ~i insanato~i. Mi-au mai spus
ea ma voi oeupa de vindecarea oamenilor. Cand am ie~it din
coma ~i m-am facut bine am simtit di din mainile mele iese 0
putere. Pe urma, au intrat in contact cu mine ni~te extraterqtrii
~i m-au ajutat sa vindec. Imi amintesc ca 0 femeie avea
anexita stanga ~i orieate pase faceam cu mainile in zona
respectiva. durerile nu ii treceau. Ei mi-au spus ea in parte a
dreapta se atla cauza ~i trebuie intiii sa tratez anexita de acolo.
~i intr-adevar, femeia s-a inzdravenit. Am observat ~i eu: se
imbolnave~te rinichiul drept, dar de vina este stfmgul, asupra
lui trebuie actionat int~ii. $i iata. -
continua eI, - 0 vreme i-am
59
tratal pe toti iar rezultatele erau foarte bune, dupa care. in vis.
mi-au venit din nou extratere!?trii!?i mi-au spus: ai luat prea
multe asupra ta, te vom purifica, numai nu lua nici un fel de
tablete. in ziua urmatoare am facut temperatura de 40 de grade
~i trei zile m-a scuturat febra dar ~tiam deja despre ce este
vorba ~i n-am luat nici un fel de medicamente."
Mi-am amintit cuvintele lui ciind am constatat ca dupa
consultatie sunt doua lucruri care ma refac: somnul ~i baia
ruseasca. lar in timpul baii am inceput sa ma rog in
urmatoarele imprejurari. in Rusia, la "ban'a" se merge de
obicei in grup ~i starea de bine care apare intre prieteni, uni-
ficarea energetica ajuta la trecerea prin suprasolicitari destul
de mari. De aceea nu-mi placea sa merg singur. in Germania
eram singur la baie, de fapt la sauna, unde la fiecare ora se
toama apa sau infuzie de plante peste pietre ~i in loc de
maturica se tlutura prosoape. Apa inlatura eficient stresul ~i
problemele. Nem!ii sunt lini~ti!i ~i se comporta relaxat. insa~i
atmosfera te ajuta foarte bine sa te deta~ezi de un regim
tensional. Cu 10 m1nuteinainte de a incepe servirea, sauna se
umple de oameni ~i ingrijitorul, aerisind intai incaperea,
in cepe sa stropeasea cu apa pietrele ineinse. De data aeeasta
era 0 femeie cu 0 expresie severa pe chip. "Nu-i plac barba!ii"
am sim!it eu. in camera de aburi majoritatea erau barbati. De
obicei procedura arata astfel: la inceput se toarna apa peste
pietre, se a~teapta un timp sa se faca aburi, dupa care se tlutura
ineet un cear~af pentru ornogenizare. De aceasta data femeia a
turnat prea multa apa ~i a ineeput imediat sa vanture panza
catre toata lumea. De obice; rezist la temperaturi mari, dar
acum eram la limita. Cei care stateau pe bancheta de sus, langa
60
_J
mine ~uierau, gamiau, dar se tineau bine. Am simtit sau ca
trebuie sa plec, sau sa fac ceva ~i am inceput sa ma rog
repetandu-mi ca pastrez iubirea ciind viata ~i dorin!ele se
destrama. in acel moment parca s-ar fi turnat pe mine apa rece.
incepem sa ne sehimbam cand ajungem la 0 limita, ciind
suprasolicitarile ating un nivel critic. Oar pentru aceasta este
necesara 0 anumita stare interioara. Am inteles de ce multi
sfin!i i~i ereau conditii impovaratoare ~i, rugandu-se in acele
imprejurari, dobandeau 0 mai mare cre~tere spirituala. ~i a~a,
la aceasta baie am avut parte de 0 situa!ie curioasa. Langa
mine stateau ni~te oameni, pielea lor era oparita de abur ~i ei
suportau eu u~urin!a. Era interesant sa afiu: in ce masura eu ~i
ei vom rezistjl acestei incercari. Rezultatul m-a uimit ~i m-a
pus pe ganduri. Eu am trecut proba cu 60 -
70%, iar ei cu
minus 10 - minus 20%, adica n-au trecut proba. Dupa un timp
am in!eles despre ce este vorba. Ei au reu~it exterior, nu inte-
rior, rezistand la abur in detrimentul iubirii din sufietul lor.
Cand iubirea se duce, apare programul de autodistrugere ~i am
vazut la ei lansarea acestui program de autodistrugere. Jude-
cand dupa toate cele, episodul de la baie Ie-a facut rau, nu
bine. Adica destabilizarea omenescului trebuie mentinuta pana
ce iubirea din sufiet nu incepe sa se stinga, iar mai departe
omul nepregatit trebuie sa faca 0 pauzii, altfel, la orice nepla-
cere ulterioara va reac!iona programul de autodistrugere. Adi-
ca esenta tuturor incercarilor nu consta in depa~irea lor fizica,
ci in mentinerea iubirii in sufiet. lar rugaciunea ajuta in cazul
acesta foarte mult. Acum ciind sunt la baia de abur ~i devine
insuportabil, ma rog ~i asta ma ajuta considerabil. in plus, daca
ai 0 atitudine corecta, baia te umple de energie subtila.
61
0 datiL dupa consulta!ie, extenuat, am ajuns la baie ~i
mi-am vizualizat nivelul energetic. Era la un mare minus. A~a
apare de obicei la 0 imbolnavire gravfl. Dupa baie totul s-a
schimbat. insuficicnta energetica s-u compensat chiar ell un
plus. In principiu towl este logic, reflectam eu. Energia vitala
-
suhtila -5i cea grosiera -
fizica sunt legate, una trece in aha.
Sa presupunemdi olllullrece printr-un frig excesiv, pierderea
energiei grosierc atrage dupa sine pierderea celei subtile ~i
omul sc imbolnave~te. Inseamna ca este posibil ~i procesul
invers, energia compacta, superficiala poate sa se transforme
in subtila. Adica a face sport, a merge la baia de abur ne
il1cardieu energie. Trebuie doar sa 0 ajutam sa se trans forme
~i prima regula aici este sa pastram bunatatea, sa ne deta~am
de orice probleme. Daca omul a venit sa faca 0 "ban'a", iar in
inima lui este rautate, iritare ~i suparare. el poatesa suferedin
cauza supraindilzirii ~i sa-~i dauneze sanatatii.~i viceversa.
Imi amintesc cum. 0 data eram In casa de vacnnta cu
prietenii ~i faceam 0 "ban'a". In anturajul nostru era un tanar
care ne-a spus ca din copilarie nu suporta temperaturile inalte.
"Candva demult, la 0 baie, au intrecut masura, eu m-am speriat
foarte tare ~i de awnci nu 0 suport," - a marturisit el. "Hai sa
facem urmatoarea in!elegere, - i-am spus - tu te culei pe po-
dca, eu incep sa te masez cu maturica. Cand incepi sa resimti
un disconfort, pleci." A fost de acord. Prima sarcina impor-
tanta era sa-I ajut sa se relaxeze. Energia grosiera poate fi
transformata in energie subtila in orice cantitate, dar daca
omul are mu~chii contracta\i ~i in interiorul lu; se afla teama
sau iritare, temperatura ridicata ii va arde pur ~i simplu pielea.
Intai trebuie convins omul ca nu II vei face sa sufere. Mi~carile
62
-I
j
~
trebuie sa fie line. unduioase ~i ritmice. 0 corecta masare a
mainilor. tal pi lor, eoloanei relaxeaza Intregul corp. ~i a~a am
ineeput sa aetionez, urmarind starea tfll1arului. Cum am vazut
ca a inceput destinderea, Ie-am facut baietilor eu ochiul sa
creasc[l temperatura. Ei s-au executat iar el nici n-a clipit.
Le-am facut semn sa continue. In cele din urma aburul i-a
obligat sa se a~eze pe podea, eu eram terminal, nu mai puteam
sa rezist. iar tanarul n-avea nici 0 treaha. Pana la capat am ie~it
in viteza din incapere lasandu-I acolo. Dupa un timp a venit ~i
el. cu ochii mariti de uimire. "Abia ciind m-am hotariil sa ies ~i
m-am a~ezat pe bancheta, am price put ce temperatura este in
jur",- a reculloscut el.
Sa II ajuti pe om sa se relaxeze ~i deconectezeeste 0 mare
arla. Nu orice masor po ate sa faca asta. Sa zicem ca principiul
masajului este foarte simplu. Omul are 0 problema, ea pro-
voaca 0 tensiulle fizidi ~i psihica. Medicii au eonstatat ca
infarctul afecteaza nu numai mu~chii inirnii. ci ~i rnu~ehii
lombari. ~i inima ~i ~alele inseamna necaz pe femei. Supraso-
licitarea psihica duce la suprasolicitare fizica, prin urmare,
niveland mu~chii, inlaturand tensiunea excesiva, il ajutam pe
om sa anuleze stresul interior. Insa pentru aceasta masorul
trebuie sa fie pi in de bunatate iar gesturile lui, ritmice. Ciind
m-am ocupat de masaj am observat ca mu~chii Illcep sa se
relaxeze dupa 5 - 8 mi~cari de acela~i tip. Am urmat cursuri
speciale de masaj, m-am ocupat de presopunctura dar
experienta cea mai consistenta am doballdit-o tocmai la haia
ruseasca. Nu 0 data am incercat sa in!eleg: de ce unul ~tie sa
prelucreze corporal aburul, altul nu. S-a dovedit ca este 0
adevarata arta. Omul tensionat, inhibat nu va putea niciodata
63
sa fadi bine acest lucru. imi amintesc cum am facut pentru
prima oara 0 baie adevarata. Dupa 0 asemenea procedura am
uitat Clim ma cheama.
Lucrurile s-au petrccut III felul urmator. Am cunoscut un
grup de tineri care se ocupau ell sporturile extreme, Cll ei
faceam ilinerarii, lnnoptam In zapada. 0 data pe saptamana
aveau 0 sarbflloare, baia ruscasdL Stateau In ea 6 ore, III
medic. Primele doua ore, fiecare dupa cum avea chef, regim
camplet liber. Apoi 0 pauza. Hrana u~oara, sucuri, discutii,
relaxare, se pregateau pentru etapa urmatoare. Se lungea ciite
unul pe bancheta ~i ciitiva oamen" cu randul, 11plesneau cu
maturica din frunze de mesteacan.Unui singur om Ii este greu
sa mentina mi~carile ritmice, obose~te ~i ele devin abruple. in
acel momenl trebuie sa cedeze locul altuia. Procedura dura
destul de mult timp. Dupa aceea lncepea masajul. Patru - cinci
11 masau pe unul singur. Douazeci -
treizeci de minute 11
lnmuiau bine, profesionist. Dupa baia de aburi treceau la etapa
cu maturici fierbinti, urmand procedurile cu ape, tumau peste
om apa calda, mai calda, apoi un pic mai rece, un pic mai
calda. La sfiir~it, atat de fierbinte ca pie lea abia suporta ~i,
imediat, rece ca gheata. Dupa care II acopereaucu un cear~af
~i omul mai statea culeat un ceas, uitand de toate. in cele ~ase
ore nu loti ajungeau sa treaca prin proceduri. Dar 0 asemenea
stare IIi ajungea pentru 0 luna. Cu cat profesionalismul este
mai lnalt, cu alat forma conteaza mai putin, mai mult conli-
nutu!. Dintr-o scald a obi~nuita, baia se transforma lntr-un act
sacramenlal, In posibilitatea de a a-Ii ordona nu atat corpul, cat
sutletul.
Initialorul semnificaliei de "stres" a plecat de la convin-
M
~J
gen.~a ea stresul este moarte, ajungand peste 0 vreme sa sustina
ea stresl1l este viata. Medicina prezentului II1CearCa sa Inlature
factorii care destabilizeaza organismul. Soala se dovede~te a fi
0 asemenea destabilizare. Pentt-u ca boala sa nl1 existe tre-
buiesc gasite forme perturbatoare de mai mare anvergura,
atunci boala nu va mai fi necesara. a destramare dozata va
stimula evolutia. De atitudinea noastra corecla fala de viala
depinde masura In care yom progresa pe acest drum.
Acum este mijlocul lui decembrie al anului 2000. Ne luam
ramas bun de la veac ~i ne despartim de mileniu. Stau lungit pe
bancheta de sus, 1.1tr-un tren care ma duce la Moscova ~i
Incerc sa adorm In cadenta uniforma a rotilor. Durerea
saciiitoare de la rinichi nu-mi da pace. Rugaciunile nu ma
ajula. incerc sadetectez, a cala oara, cauza starii mele. Primul
program care apare - dispretul pentru femei, lnjosirea dorin-
Ielor ~i a vietii. M-au chinuil peste poate pretenliile pe care nu
pot sa Ie anulez fata de femei. Ele sunt legate de divinizarea
femeilor, divinizarea vietii ~i a perpetuarii ei. Toate aceslea vin
din cele mai profunde zone ~i, nu se ~tie de ce, nu pot sa ajung
la ele. in leganarea sacadata a rolilor, pe jumatate adormit,
gasesc noi ~i noi versiuni. Mai devreme sau mai tarziu va veni
rezolvarea.
A~adar, prima cauza posibila. Suprasolicitare la consul-
tatie, ceea ce lnseamna diminuarea protec\iei ~i preluarea
murdariei asupra mea. UeDendenta de viata cre~te ~i se
,;cuveaza programul ae autodistrugere~
A doua: deja de un an primesc informalii ca lnlrec masura
~i ma concentrez excesiv asupra fericirii omene~ti1.adica starea
mea interioara necesita 0 aha schema de nutritie, Insa
65
obieeiurile mele ma trag inapoi.
A treia: relativa bunastare a creselll drastic c~centrarea
a~pra viet;i ~i apararii ~i regimul meu obi~nuit a devenit
supral'ndircat.
A patra: batranetea, ea apare ca un blocaj al concentrarii
marite asupra vietii ~i perpetuarii ei ~i se activeaza puternie
cand subcon~tientul deviaza brusc spre bazele fericirii ome-
ne~ti.
A cincia: sunt intr-o consulta\ie ~i Ie explic oamenilor ca
emo\iile neinchise ale geloziei, supararii ~i triste\ii se acumu-
leaza treptat in subcon~tient ~i ies la iveala cand se intensifica
factorul provocator, adica 0 mai mica coneentrare asupra
iubirii ~i 0 mare concentrare asupra vietii ~i perpetuarii el, cum
se intampla in eazulimbatranirii. in ace~ti 10 ani nu am lucrat
serios macar 0 data ell eul meu; am in vedere 0 izolare
completa, renun(area temporara la hrana ~i rugaciunea.
A ~asea: copiii mei se pregiitesc pentru 0 viata indepen-
dent a, viitorii lor copii incep sa colaboreze activ cu ei. Se
declan~eaza regimul automat de purificare a nepo\ilor, iar
acolo sunt multe probleme.
A ~aptea: eu mine trebuie sa se petreaea acum ni~te
sehimbari dar eu am foarte pu\ina energie. f'gitatia continua,
treburile pe eare Wifi putut sa Ie indepartez, 0 dtspropor\ionata
cheltuire de forte pentru probleme secundare - in concluzie,
are loc nu 0 evolutie, ci 0 degradare, adica schimbarea nu este
sustinuta de 0 cantitate suficienta de energie a iubirii.
A opta: toata omenirea se pregate~te acum pentru 0 trans-
formare. Trebuie sa corespundem viitorului ~i in primul rand
sa corespunda urma~ii no~tri. inseamna ca trebuie sa-i puri-
66
~,
f
ficam ~i 0 astfel de euratire incepe de la dimensiunile intregii
planete. Oar eu merg in primele randuri, de~i eu insumi nu
sunt pregiitit pentru aceas!a.
A noua: nu numai ca am mane at prea mult dar m-am si
mi!?cat prea putin, toute acestea, in plus. varsta provoadi 0
seadere a activitatii functiilor organismului. Un metabolism
incorect duce la acumularea de reziduuri ~i saruri. in replica,
...-.--
probleme cu ficatul ~i riniehii. Oaca nu scuturi viata cu
cxcrcitii fizice, infometare, situatii extreme, dependenta de ea
cre!?te!?ise activeaza procesele dezintegrarii.
A zecea: continuu sa ma enervez, sa emit pretentii fata de
oameni, sa m1 comport mcorec~unct de vedere emo-
tional. Ceva, aiei, in sistem, nu s-a prelucrat pana la eapat.
A unsprezecea: pentru a percepe in tine insuti divinul,
-=
trebuie sa aiba loc 0 disereditare a umanului ~i starea mea
!,izica este un semnal pentru suspendarea logicii omene~ti.
A douiisprezecea: eu un an in urma am inceput sa ma
pregatesc pentru scrierea eelei de a ~aptea carti ~i s-a pornit
curatirea fireasdi.
A treisprezecea:"s;and atingi structuri noi, se declan~eaza 0
purificare chinuitoare care iti permite nu sa mori, ci sa
~olaborezi cu ele Prin ceea ce tree acum, timpul amorf, este
un strat foarte subtil ~i murdaria mea anterioara poate fi un
pericol pentru marea dimensiune. inseamna ca dependenta de
viata ~i perpetuarea ei trebuie sa fie complet inchise cand voi
colabora cu aceste structuri.
A paisprezecea: la fiecare zece ani am 0 destabilizare
completa cu un posibil rise pentru via!a. La inceputul anului
200 I se vor petrece evenimente pentru care nu sunt pregatit. in
67
-4
_J
1
!C
--
interiorlll meu nu pot sa Ie accept, de aceea se declan~eazn la
mille programlll de autodistrugere.
A cincisprezecea: mi se pot na~te Inca ni~te copii. ne~ansa
lor are 0 influenta deosebit de puternica asupra starii mele.
Stau culeat privind In tavan ~i nu pot Intelege de unde Imi
vine senzatia de impas. La exterior pare sa fie clar, am scris
at ate a cnrti despre felul In care se Invinge 0 boala ~i m-am
Imbolnavit eu Insllmi. Incerc sa ma lini~tesc singur. Este ea ~i
cum i-ai repro~a unui pilot de curse cu experienta cn nu a
reu~it sa se descurce cu ma~inaria lui, el pur ~i simplu are alte
viteze ~i un rise marit. Oricat a~ Incerca sa ma auto-lini~tesc,
impasul nu trece, acest sentiment ma sufoca ~i ma paralizeaza,
barand continuarea cautarilor. De ce nu pot sa-i fac fata? N-am
un raspuns.
Abia dupa cateva zile Imi aduc aminte de propriile sfaturi ~i
Inteleg cum stau lucrurile. Daca emotia nu poate fi controlata,
Inseamna di vine de la urma~i. In asemenea cazuri trebuie sa
t;-;'ogi pentru el. lar cand negativul vine de la urma~i, impasul
se explid\ simplu. Oricat ar boli ~i s-ar chinui omul, daca i se
va spune ca maine boala. torturile ~i durerile VOl'trece el va
Illdura orice-Illcercari. Va uvea un punet de sprijin in viitor.
Copiii no~tri sunt viitorul nostru. Oaca dinspre ei vine
negativul, viitonl! se Inchide. Pe~tru a control a viitorul trebUie
sa ie~i 10de limitele lui, iar acest lucru este oSlbl! numal
prin iubire. daca nu este destula iubire, valurile Intunecate
venin' viitor destrama nu doar corpul, dar ~i sutletul iar
chinurile devin, cateodata, insuportabile. In astfel de cawri
ornul poate comite 0 sillucidere sau omori pe altcineva. Acum,
In momentul de fata, stau culeat ~i Incerc sa fac fata crizei d~
~
6X
I
1
\ f
_J
~
Jisperare, de fapt nu, Jisperare a fast Inainte, astazi a vom
iuml un soi de~resie. $tiu ca 0 voi depa~i mai devreme sau
mai tarziu. Prin iubire-se ~'ltP
ir\\lin~p nric.e. ;;;i continuu
sa-mi repet (a VOl pastra iubirea oridit s-ar destrama viata mea
~i dorintele mele, oricat s-ar narui planurile ~i sperantele mele.
A ciita oara imi Inchipui propria imbatranire ~i moarte,
concentrandu-ma In acest moment pe iubire. Nu am chiar atat
de multe forte pentru a Ie cheltui pe deprimare ~i compatimire,
ele trebuie folosite pentru continua evolutie ~i cunoa~tere.
Fiindca veni yorba de compatimire.
Am fast pus a data Intr-o situatie pe care am vrut foarte
mult sa a rewlv. Oar de ce am facut a~a? Mi se Invartea In cap
unul ~i acela~i gand. Doar se putea sa nu se Intample In felul
acesta! lar dupa a ora am simtit la nivelul campului ni~te
probleme grave. m-am diagnosticat. m-am mirat, nu se ~tie de
unde, a \ii~nit un program de autodistrugere de mari proportii.
M-am straduit Indelung sa gasesc cauzele lui, vazand cat de
ericulos este. Du a un timp oarecare, ell uluir
.
re r
Jrogramul de autodistrugere
-
reprezinta unul i acela i lucru.
Regre an recutu te sinucizl lent. $i dad omul nu opre~ie
'.acest program, masura oncologica franeaza sinuciderea la
nivelul planului subti!. Teama de viitor este inacceptarea
viitonllui, rene~wre:l Jllj Unna~ii no~tri se afla in viitor, deci,
Cll cat ne temem mai tare de viitor, eu atat asasinarea urma~ilor
no~tri se face la scara mai mare. Copilul se poate na~te, dar
pentru aceasta teama vom plati pe urma.
Pe tavanul compartimentului se proiecteaza periodic lumi-
nile pe langa care trecem. Continuu sa reflectez. Trebuie sa
,
.
69
-
rulez inca 10 - 15 variante posibile ce ar duce la explicarea
situa(iei prezente. Ulterior, ni~te ipoteze se vor contopi, unele
vor fi aruncate
- un regim normal de tuem. Este necesar, in
mod real, ca pentru 0 vreme sa ma indepartez de toate
problemele ~i sa-mi pun la punct sufletul. 0 euno~tin\a de-a
mea s-a dus de eurand la manastire eu un grup de pelerini.
Trezire la 5 diminea\a, rugaciune, deta~are toata ziua. S-a
in tors dupa ciiteva zile ~i intr-o singura zi a eliminat toate
pietreie de la riniehi. in realitate ne adresam adesea lui
Dumnezeu, chiar ne rugam ~i in acest timp ne tinem strans de
obiceiurile, problemele ~i eramponarile noastre. in Saosalito,
HingaSan-Francisco, un medic a analizat diteva mii de cazuri
d;:..
vindeeare spontana de cancer ~i toate eazurile aveau in
comun un singur lucru: inainte de vindecare avusesera loc
~himbari radieale in destin, adiea 0 rupere de regimul obi~nuit
de viata care sugea toata energia, ~i din via\a anterioara, ~i din
cea prezentac...lar daea in suflet exista iubire, putem in cepe 0
n'oua viata ~i atunci bonia ramane in trecut.
~i aeum stall in pragul unci noi vie\i. Fosta via\a ell iritarea,
ambitiile, dependen\ele ei trebuie sa ramana in treeut. lar daea
n~ voi dori sa ma despart de ea, pesemne di va pleca 0 data ell
trupul meu. ~e sa-m\.. dau singur un s~ Daea te-ai
imbolnavit, ia-\i ramas bun de la vechea via\a, ineepe una
noua, mai ales aCllm ciind ne luam adio de la un secol ~i un
~ilemll. :;e pare ca toata omenirea are aeeea~i problema: sa se
~espWae veehea via\a ~i sa se indrepte eu totul spre eea
noua. Traim un timp ferieit. Valurile umanului devin tot mai
transparente ~i prin ele zarim tot mai limpede divinul.
Diminea\a, la Moseova, m-am oeupat de trehurile mele.
70
,
1.
f
J
~
Mai spre seara s-a ivit lIn timp liber. Dad iI am, fae trei
lucruri: dorm, 111ft rog sau ma due la baia ruseasdi. Am toceput
cu somnul ~i am decis sa inchei eu baia. Ne-am vorbit, eateva
cuno~tinte. sa ne intalnim la "saune". Cand l11tr-o saW. de baie
mica se aduna multa lume, ealdllra seade repede ~i atunci se
in cepe stropirea eu apa mai des ~i mai abundent, aburul arde,
dar nll inealze~te. La "saune" in loe de pietre, in vatra sunt
vreo zeee tone de bllea\i mari, grosolane de fonta, aburul este
moale ~i constant. A~ vrea sa manane, dar ma ab\in. Cand
organismul se oeupa cu extragerea energiei din hrana, se
ingreuneaza transformarea altor forme de energie ~i atunei
baia i~i pierde calita\ile terapeutiee, energia fizica a eorpului
nll ajunge in planurile subtile. imi amintesc ea inainte, dupa
baie, faceam frigarui, incarcam toata masa cu feluri savuroase.
Apoi acest lucru a inceput sa ne plaea tot mai pu\in ~i am
observat ca dupa baie trebuie sa a~tep\i un timp, sa nu
incomodezi transformarile interioare ~i atunci sentimentul de
fericire care vine din echilibrarea energetica dureaza destul de
mult. De fapt trebuie sa te inerezi in sim\Urile tale. Una din
cauzele principale ale bolilor consta in faptlll ca pe masura ce
I'naintam I'n varsta acordam un credit tot mai mare con~tiintei
noastre ~i ne inhibam tot mai mult sim\Urile. Cand grenadierii
lui Petru I, iarna, la Paris, se aruncau in Sena, organizandu-~i
0 baie, se venea in fuga la Petru ~i i se raporta ca solda\ii lui
VOl'sa-~i sfiir~easca viata prin sinucidere. Sim\Urile noastre ne
obliga ciiteodata sa facem ceea ee, dintr-un punet de vedere
eomun, este daunator sau nefolositor. ~i daca teama ce rezulta
din divinizarea vietii, nu ne I'neaca sutletul, ne urmam
sim\urile ~i ajungemla descoperiri.
71
-
Imi amintese de momentele in care faeeam baie la easa de
vaeanta a unehiului meu, in regiunea Sasnovo. Era foarte
mllita zapada ~i de aeeea. dind ie~eam din incaperea ineinsa.
I1Uma aruncam pur ~i simplu, ci pluteam In zapada, cinci - opt
metri Inainte ~i inapoi. La un timp am simtit ea nu m-am
racorit destul, m-am culcat pe spate In zapada ~i, privind cerul
instelat. am ramas nemi~eat. Nu aveam senzatia de frig,
dimpotriva, aveam impresia ca mi se turna pe spate apa
clocotita.
"V
oi sta culcat pan a voi simti frigul" - am decis eu.
Logica Imi ~optea: vei raci, te vei Imbolnavi. Dar mi-am spus:
mi-e bine, e placut, Inseamna ca totul e In ordine. Am stat
prababil vreo 10 minute, dar frig tot nu mi s-a facut, atunci
m-am ridicat ~i m-am dus la baie. Nici raceala, nici durere
n-am avut dupa asta. Trebuie sa credem In sim!Urile noastre
dar nllmai dind vin din iubire. Daea mi-a aparut dorinta de a
descoperi legi noi, Ie voi descoperi. Daca mi-a aparut dorinta
de a deveni de~tept ~i capabil, voi deveni. Daca mi-a aparut
dorinta de a fi bogat, voi fi. Aceste dorinte pravin din starea
mea interioara, ele urea din radaeinile mele care se numese
iubire. Dacii dorinta s-a nascut, Inseamna ca ea poate fi deja
Indeplinita. Dacii Insa vreau sa devin bogat fiindca sunt
invidios pe vecinul meu ~i vreau sa devin capabil pentru a ma
ridica deasupra altora, sau vreau sa realizez multe din teama de
a fi sarac ~i tlamand, ~ansele de Indeplinire a dorintelor scad
considerabil. Dorintele noastre se adreseaza viitorului ~i In
masura In care ele lucreaza pentru iubire trebuie sa se
Implineasca. ~i viceversa. ~tiinta de a-ti alege bine telul ~i
nazuintele este ~tiinta de a te face ferici!.
72
1.
f
_J
Tin minte ea in unna eu doi ani, In lsrael, am consultat un
om de afaeeri.
- in situatia creata nu exista 0 explieatie rationala,
- imi
spunea el,
- era 0 firma cu un rulaj de cateva milioane de
dolari, colectivul era excelent, se ca~tigase experienta,
eonexiunile erau numeroase,nici 0 potienire. Dupa toti indieii
nu-i ramanea decat sa se dezvolte ~i iar sa se uezvolte. $i iata
ca pe fondul experientei, capacitatii ~i relatiilor crescande,
dimr-o data, firma Incepe sa cada ~i da faliment, atitudinea
partenerilor se schimba inexplicabil. ceva se Intampla cu
colectivul. Dupa un timp, din firma raman doar minele. lar
acum sunt conduciitorul acelor jalnice rama~ite ale unei firme
candva Infloritoare.
- 0 sa va mirati, probabil, - i-am spus eu, - dar toate
acestea se leaga de starea dumneavoastra. In primul rand.
Amintiti-va de sentimentele dumneavoastra cand ati creat
firma.
A dat din umeri.
- Daca va imaginati di visam la bani ~i bogatii, va
In~elati.
- ~i totu~i, la ce va gandeati?
- Vraiam sa fac 0 firma mare, cu un rulaj de cateva
milioane de dolari, vroiam sa-i Intrec pe altii in aeest domeniu,
vroiam sa demonstrez ea voi face fatasareinii propuse.
- Ati obtinut tot ce ati vrut"
- Tocmai asta-i treaba ca am obtinut, - a ridicat iar din
umeri.
- $i iata, nllmai ee parea ea pot sa ma bucur,sa fiu
fericit. sa ma dezvolt In continuare ~i totul s-a naruit, nu se ~tie
de ceo
73
--
- Oar de ce In continuare'? -
amlntrebat eu ingandurat.
S-a uitat la mine Cll mirare.
-
Cum adica de ce? Pentru a continua sa ma bucur ~i sa
fiu fericit.
- Dumneavoastra nl! uti auzit de blestemul vechilor
. --
chinezi care suna a~a: sa ti se Implineasca cea mai arzatoare -
dorinta.
.
S-a uitat la mine 111tacere, incepand sa Inteleaga cate ceva.
- V-ati propus un tel ~i I-ati atins. Acest tel va umple toata
fiinta, I-ati purtat multi ani in dumneavoastra. Prin urmare, in
mintea dumneavoastra sunt multe teluri, dar in subcon~tientul
dumneavoastra unul singur ~i acest tel a fost atins. Inseamna
ca IlU mai aveti de ce trai, programul de autodistrugere se
declan~eaza automat. in plus, nici macar nu biinuiti acest
lucru. Vi se pare ca fericirea abia incepe, dar ea, in planul
subtil. s-a terminat. Fiul unora dintre cei mai bogati oameni ai
Elvetiei, in plina maturitate, s-a sinucis. in scrisoarea de
dinaintea moqii a explicat: "Am
tot, nu mai am de ce sa
traiesc". De fapt, or ice fiinta vie are teluri care sunt inscrise in
simturile ei ~i ele pot fi intensificate sau franate de 0 con~tiinta
dezvoltata. Gamenii de ~tiinta au facut un experiment cu
viermii inelari. A reie~it ea indivjzii care au fost impiedicati sa
aiba urma~i au trait mai mult. Adica neindeplinirea progra-
mului te obliga sa traie~ti. Am fost in Kamchatka ~i am vazut
cum dupa depunerea icrelor, sub ochii mei, pe~tele incepea sa
se descompuna ~i sa moara. Scopul vie!ii fusese atins. in acest
caz. moartea este necesara pentru dezvoltarea unna~ilor. La
inceput. puielii de pe~te se hranesc cu carnea lui ~i aceasta este
prillcipala :ji singura sursa de alimentare.
74
_J
Sa ne punem intrebarea: de ee pe uncle femei na~terea
copiilor Ie imbatrane~te vizibil. in timp ce a\tele infloresc din
asta. Cu cat femeia se eoneentreaza mai mult asupra vietii :;;i
dorintelor, ell atat are mai multa gclozie, sllparare, deprimare
~i teama. ~i cu eflt ccdeaza mai mult supararilor, geloziei ~i
temerilor, cu atat se concentreaza mai mult asupra lelului
subcon~tient, asupra vietii ~i perpetuarii ei. ~i atingerea aeestui
lei ii declan~eaza programul de autodistrugere ~i pornesc
vertiginos procesele de imbatranire. Ele pot sa se evidenlieze
nu numai ea riduri pe fata dar ~i ea diminuare a aetivita\ii
functiilor, dezechilibru al sistemului endocrin, dilatare a
venelor etc. Daea femeia se eoncentreaza asupra iubirii pas-
trand-o in momentul subminarii vie!ii ~i dorinlelor. atunci
na~terea copilului este pentru ea un mijloc. nu un leI. Prin asta
se face fericita pe sine ~i urma~ii sai. Dar noi ne-am obi~nuit sa
nazuim spre orice altceva dedit spre a ne pereepe, intr-o
masura tot mai mare, creaturi divine. ~1 aparitia bolii sau a
nefericirii incepe sa ne indeparteze de lelurile care ne ucid. ~i
daca vom reu~i sa renunlam la aceste !eluri ~i sa facem din
dobandirea iubirii interioare un lei autentic. boala trece.
Tin minte cum mi-a venit la eonsultatie 0 femei~.
- Va implor, ajutati-ma, - ma ruga ea. - Fiica mea are
abia 15 ani, vrea foar1e mu\t sa traiasca, dar pe omoplatul drept
are un sarcom eu evolutie rapida. Medieii au spus di trebuie
indepartate coasta ~i omoplatul insa chiar ~i a~a nu promit
nimic. Mi se pare ca aeolo, a inceput deja metastaza, iar
doctorii lucreaza dupa schema obi~nuita: opera!ie, iradiere,
chimioterapie.
75
- Intfii di eu nu intru niciooaUi in controverse cu medicii.
- i-am explicaL - AI doilea, IlU orice boillav de callcer vellit la
consultatiile mele. Illvinge hoala. Acest lucru nici macaI' IlU
depillde de mille. ci de el. Eu lilcerc sa-i ofer solu)ii. pe care
omul Ie utilizeaza sal! nu. Singurul lucru pe care II pot face
pentru dumneavoastra este sa ne sunam de cateva ori pentru a
va preveni asupra gre;;elilor. ~i numai in cazlil in care voi
vedea ea dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra ati Il1eeput, in
mod real, sa va schimba!i.
- Bille, ce sa fac III primul ralld')
- In primul r[md trebuie ca fiica dumneavoastra sa ince-
teze a se mai teme de moarte. Ea trebuie sa treaca printr-o
pracedura melltala de renun!are la via)a past rand In acel
moment iubirea. Nu trebuie sa viseze la sanatate, viata, copii.
Poate sa repete simplu, meeanic: visez ca iubirea pentru
Dumnezeu sa-mi fie cea mai autentica realitate ~i fericirea
suprema. Iubirea catre Dumnezeu este pentru mine un tel.
Via!a mea, Ila~terea copiilor, 0 soarta reu~ita sunt doar
mijlaace pentru dobandirea iubirii fa!a de Dumnezeu.
Dupa 0 luna aceasta femeie a venit la mine la consultatie.
- Fiica dumneavoastrasta la fel de rall ea ~i pana acum. -
Ii spun dupa diagnosticare.
- Oar eu ~i fiica mea am luerat toata luna asupra noastra,-
Imi replica fara convingere femeia. Tumoarea s-a resorbit, a
disparut.
- Fiica dumneavoastra insa nu a invatat sa ierte cu ade-
vara!.
-
ii raspund eu.
-
Nici pana astazi nu ~tie sa pastreze
iubirea fa)a de cel care a tradat-o ~i a suparat-o, iar sim)urile ei
tot 0 mai trag intai spre dorinte ~i viata. nu spre iubire. Iubirea
76
,
1
\ f
J
fa)a de Dumnezcu Inca IlU a devenit pentru ea principalul
punct de sprijill.
Mama arunca 0 privire obosita spre fereastra.
- Medicii continua sa insistepentru operatie.
- Putem sa-i intelegem ~i pe medici, - ii spun. In
Germania dadi doctorul nu-~i face datoria poate sa-~i piarda
diploma. Medicii nu ~tiu de ce s-a resorbit tumoarea. Inseamna
ca ea poate sa apara din nou. Renuntarea la operatie, pentru ci,
reprezillta posibile probleme ulterioare. illsa, facalld opera)ia,
arice s-ar intampla, ei sunt aparati.
- Dar ce ma sfatuiti dumneavoastra?
- ma intreaba
femeia.
- Nu am dreptul sa dau sfaturi. Dumlleavoastra trebuie sa
hatara!i. Pot doar sa va SPUIl ca ~i medicii SUllt cOlldu~i de
Dumllezeu. Illtell!ia lor de a face opera!ia IlU decurge Ilumai
din zel profesional. Daca starea interioara a fiieei dumnea-
voastra se va sehimba In mod real atunci fie ca medicii i~i VOl'
schimba atitudinea fa)a de opera!ie, fie ca opera!ia IlUva mai fi
necesara. Aici depillde foarte mult de planul subtil iar el este
in primul rand legat de urma~i. PUlle!i In ordille prill dumllea-
voastra suflete'e copiilor ~i Ilepo!ilor. $i boala sau amellill!area
ei nu VOl'mai fi necesare.
N-am mai vazut-o de atunci, sper ca totu-i III regula cu ele.
Iara~i, peste toate este voillta lui Dumllezeu. in principiu boala
Ili se da pentru a Ile corecta viziullea asupra lumii. Tot mai
adesea vad dupa mine ;;i pacientii mei, un detaliu curios: este
de-ajulls sa lll!elegi ce allume faci gre~it ~i fa!a de ce ai 0
atitudjne ineorecta, ea boala care de obicei se trateaza in ani
intregi disparein cateva zile. Cu natura nu trebuie sa lupti ci sa
77
..-
0 aju!i.
Pentru a nil fi bolnav trebuic sa 11lveti sa faei tot ceca ce iti
~
"
face boala tie.
Ma~ina ruleaza incet pc strazile Moscovei. Nu de mult era
zapada dar acum S-{l top it loata. De necrezut, se termina mile-
niul ~i Incepe 0 noua era, ~i dupa calendar, ~i In realitate. Cu 0
saptamana lllainte de Anul NOLI am decis sa organizez un
seminar. Trebuia sa cclebrez cumva secolul ce pleadi. Cei care
VOl' veni la seminar, de reguHi,au citit toate dirtile ~i au facut
cuno~tin!a cu videocasetele. Ei a~tepta informa!ii noi. :)i eu ca
participant la seminar ma bazez pe asta. 0 parte din informa!ie
va veni prin mine, 0 parte prin Intrebarile celorial!i partici-
pan!i. Con~tiin!a colectiva, daca este Indreptata spre iubirc
poate face minuni. Ma bazez pe aceste minuni ~i Ie a~tept.
Privesc convoiul de ma~ini care trece pe langa mine. Deodata,
fara sa m,; a~tept, a Inceput sa ma doara rinichiul drept. Prin
urmare, sa ne Intoarcem la problemele mele. Nu se exclude
situa!ia cu venirea unui nou copil pe lume. Sa prelucram
aceasta varianta. In camp exista sufletul copilului dar nu pot sa
spun daca va veni in aceasta viata sau in cea viitoare. De
obicei Ii spun pacientului: pentru a veni pe lume copilul dum-
neavoastra, el trebuie sa primeasd'i 0 anumiHidoza de iubire.
Cu cat dimensiunile personalita!ii, aptitudinilor ~i dorin!elor
lui sunt mai mari, ell atat ij trebuie mai multa iubire, ell at[11
subminarea ~i Indepartarea de fericirea umana trebuie sa fie
mai mare. Sa presupunem ca ~ocul trebuie sa fie de 200 unita!i
iar dumneavoastra pute!i rezista, pastrand iubirea, numai la 70.
Restul Inseamna bolile dumneavoastra ~i necazurile pana la
concep!ie, In timpul sarcinii sau dupa na~terea copilului. In
n
,
1.
f
J
medic sa zicem di portia de iubire trebuie sa aldituiasca 200
unitati, de;;iexista copii la care aceasta doza este mai mare. Nu
este obligatoriusa fie recunoscuti ca talente, aici un rol impor-
tant 11pot juca educa!ia ~i concep!ia despre lume, dar desigur,
rezerva de posibiliHiti a unor asemenea copii este mult mai
mare. Oaca ar fi sa luam in considerare intreaga omen ire, in
medie, oamenii pot sa men!ina iubirea la un ~oc de 170 - 200
unitati, adica, in ziua de astazi acesta este un indiee eu totul
normal.
Imi amintesc cum au inceput problemele mele eu un an in
urma. La inceput, din senin, s-uu imbolnavit rinichii. Eu nu iau
medicamente ca sa nu-mi deformeze imaginea generaJa. Cand
problemele se pornesc, este foarte greu sa pricepi totul dintr-o
data, vin zeci de modele ~i nu se constituie Intr-unul singur.
Rinichii sunt un program de autodistrugere, tema orgoliului, a
lendin!ei de a conduce. Imi aminteam de toate momentele In
care nu am putut sa accept loviturile sortii, necazurile, ii
iertam pe to!i, ma iertam pe mine. Dupa cateva zile rinichii
mi-au trecut ~i a Inceput sa ma doara rau fieatul. lar Incep sa
ma rog ~i durerea iar se Intoaree la rinichi. Continuu luerul eu
mine Insumi ~i durerea de la rinichi ~i ficat trece, apare 0
durere de mijloe. :)i In!eleg ca pur ~i simplu are loc 0 puternica
seurgere de energie. In principiu, daca ar fi sa ma uit la planul
subtil, din corp, prin regiunea ombilieala, iese energie. Daca
aceasta scurgere nu va fi stopata, vreun organ va ineepe sa se
dezintegreze ~i In felul aeesta se va frana pierderea de energie.
Te po!i a~tepta la aceelerarea proceselor de Imbatranire.
lar Imi amintese de povestea unei femei care Intr-o
jumatate de an a Imbatranit eu 20 de ani. :)i ea avea senza!ia ea
79
--
i se seurge energia prin ombilie. Nu de mult am diagnostieat,
dupa fotografic. un am care a imbatranit eu multi ani, in cateva
luni. Dad te uiti la situatia precedenta din planul subtil, se
vede cum din el se revarsa energia ~i eurge spre copilul lui.
Cauza este totuna eu cea pc care am numit-o inaintc gelozie.
La baza geloziei sta dependen(a de dorinte, toate dorintele
converg spre cOllservarea ~i perpetuarea vietii. Pentro venirea
pe lume a copilului trebuie sa aiba loe a subjugare a vietii.
Gcneram 0 noua viata, inseamna di trebuie sa 0 pierdem pe a
Iloastra. Pierderca se face intr-un regim de erutarc (nu direct
prin moarte), prin suparari, tradare din partea omului apropiat,
boli ceva mai grave ~i necazuri. Moartea vine de obicei cand
Ill! Ilumai di nu oe purifidim, dar, dimpotriva, ne supralodir-
cam ~i pe noi, ~i pe copil. Barbatul care a .mbatranit vertiginos
ceda energie copilului nou-nascut. Adica, pentru supravie-
tuirea copilului trebuiau .njosite dorintele, via(a, Imbatranirea
este una din formele unei astfel de .njosiri ~i desprinderi. In
planul subtil, invidia, gelozia, zgarcenia arata la fel. Toate
aeestca stint manifestarea unui singur mecanism
- dependenta
crescuta fata de fundamentele vietii ~i perpetuarii ei. Prin
lIrmare, in cazul meu trebuie sa fae de bunavoie ceca ee natura
a ineeput sa faca foqat eu mine, adiea sa praetie toate formcle
de .ndepartare de viata .mpreuna cu cre~terea iubirii din suflet.
Gandurile mele se re.ntorc la tema batranetii. De curand,
confrunt'lnd diverse tran~e informationale am reu~it sa Ie
sintetizez ~i sa Ie leg intr-un tot. In prineipiu, 0 asemenea
situatie poate fi perceputa ~i la nivelul exterior dar atunci
trebuie sa faei mii de extensii pentru a lega la un loc cateva
evenimente. Exista un ADN .n fiecare celula, exista un ADN
xo
~
,
1
\
f
_J
al fiedirei situatii. Daca ar fi sa reactionezi la esen1asituatiei,
dimensiunile extensiei ar cre~te incredibil de mult. Yoi da un
exemplu: intotdeauna m-am temut sa ma oeup de zugravitul
casei, eu lucrez eu informatiile ~i toata energia mea se
consuma Intr-o permanenta reflectie, sinteza. N-amvruL pur ~i
simplu, sa 0 irosesepentruintclegerea ~i analiza altor domenii.
Dad ne vom .mpra~tia energia pe fiecare tema, nu vom obtine
nimic de la viata. De aceea m-am eoncentrat asupra luerurilor
importante ~i am devenit un neajutorat .n orice marunti~
eotidjan. Oar inta ca apare 0 situatie in care n-am cui sa ma
adresez ~i trebuie sa montez galeriile, sa schimb lacatele etc.
~i cu toate ca am lucrat 5 ani pe ~antier, n-a~ fi vrut sa
eheltuiesc energia niei maear pentru a-mi aduce aminte de
toate deprinderile mele. ~i iata-ma stand ~i traind 0 u~oara
criza a impasului ~i groazei fata de ceea ce am de facut. Iar
prietenul meu, pictorul, pe care I-am rugat sa ma ajute, ma
.nvata. Cumpara-ti 0 data ni~te unelte bune ca sa nu te chinui
~i sa pierzi vremea ~i .ntelege un lucru simplu, daca cineva a
facut-o, .nseamna d poti s-o faci ~i tu. Mai departe, peste tot
exista un sistem propriu: ~i robinetul, ~i wc-ul, ~i lustra, ~i
galeriile sunt fabricate dupa un anumit sistem. Trebuie doar sa
.ntelegi principiul ~i-n continuare... nici 0 durere de cap. Dupa
2 ore faceam cateva lucruri mai competent decat el. M-a ajutat
sa realizez una dintre celemaiimportantetreceri.dela
perceptia superficiala a situatiei, la cea esentiala - a structurii,
a principiului ei. ~i am vazut cu mirare ca, practic, nu pierd
energie cand ma ocup de treburile gospodare~ti. Lumea .ntu-
necata, Ingrozitoare, enigmatica a reamenajarii apartamentului,
a zugravelii a devenit simpla ~i accesibila .ntelegerii. Am
XI
-
Inteles de ce mi-era teama in fata unei noi teme: in primul rand
percepeam exterior luerul fara sa Incerc sa-i prind imediat
esen\a; in al doilea rand, incercam sa rezolv totul dintr-o data,
in timp ce orice treaba se face pe etape; in al treilea, ma
incordam inauntrul meu, considerand ca asta ma va ajuta sa
depa~esc problema. ~i pe urma, pentru orice tema noua aveam
deja elaborata 0 schema de lucru. Intai; niciodata sa nu te temi
de nou, dupa sistemul; ochii se sperie, iar mainile fac. AI
doilea, daca mi s-a dat 0 sarcina, se subin\elege deja ca pot sa
0 indeplinesc. AI treilea, trebuie clarificat ADN-ul, prineipiul
oricarei probleme. AI patrulea, problema trebuie rezolvata pe
etape. AI cincilea, in sutlet trebuie sa fie 0 senza\ie de u~u-
rin\a, oricat de mari ni s-ar parea dimensiunile obiectivului.
Dificultatea problemei care ne sta in fa\a nu este determinata
de amploarea ei. ci de seriozitatea ~i incordarea cu care 0
tratam. lata de ee oamenii foarte puternici sunt Intotdeauna
blanzi. Bunatatea este u~urin\a sutletului, oricate greuta\i ai
ridica. Sutletul u~or ~i dragostea din el ne permit sa lucram cu
miezul problemei, nu cu nivelurile ei exterioare, fie ele pro-
bleme fizice sau informa\ionale. De ce in epoca Rena~terii
oamenii erau talentati In mai multe domenii? Pentru ea iubirea
de Dumnezeu acumulata in ei de veaeuri Ii ajuta sa inter-re1a-
tioneze eu esenta oricarei teme, sa descopere meeanlsmele
generale de evolu\ie ale oricarei teme, fara pierderi cons ide-
rabile de energie. Cu cat nivelul de sintetizare era mai inalt cu
atat mai mare era orizontul de cuprindere al eontrariilor.
Leonardo da Vinci putea sa se ocupe in acela~i timp de
aspectele tehnice ~i ale picturii, inseamna ca gasise principiul
comun ce unea un domeniu cu celalal!. Fiindca veni yorba, el
82
\
~
J
s-a remareat printr-o forta enorma, ceea ce vorbe~te despre 0
capacitate foarte inalla de a sintetiza forme de activitate dife-
rite. Sinteza este Intotdeauna un chin, este 0 explozie a cone-
xiunilor anterioare, strans legate de obiect :;i constituire a
unora noi, mai fine. Fara rezcrve de iubire acest proees nu
cste posibil. Imbatranirea ~i moartea, urmate de regenerarea
vie\ii aC\ioneaza tot in sensul sintezei, comprimand timpul
intr-un punc!. Astfel una dintre eondi\iile evolu\iei este sa
inve\i sa pastrezi in suflet logica divina in momentul
indeplinirii funC\iilor umane, adica oriee am face, in sutlet
trebuie sa fie bucurie ~i iubire, iar atunci yom putea realiza
orice lucru propus.
De unde mi-a venit iluminarea? Pesemneea una din cauze
a fost situatia eu 0 vechime deja de treizeci de ani. Invatam
atunci la ~coala profesionala Suvorov. Cu to\ii in adolescen\a
visam sa fim puterniei :;i iata ca unul dintre prietenii mei mi-a
povestit 0 istorie citita Intr-o carte. Ideea era urmatoarea.
Apropo, se intitula "Secretul lui John eel de fier". Se intampla
in Anglia. Un baie\cl de unsprezece ani s-a dus impreuna cu
latal sau la circ ~i a urmarit extaziat cum oamenii eu mare fortii
aruncau halterele ~i indoiau metalul. A hotarat sa devina ~i el
la fel de puternic. La fenna lor era un hardau de vreo 200
de litri. In fiecare diminea\a, baiatul se apropia de el ~i,
apudlndu-I cu mainiJe. Ineerea sa-I ridice. Iar ziua incerca sa
mi~te din loc bolovanii mari de pe camp. Dupa un an, intr-o
diminea\a, s-a apropiat de acest hardau, I-a apucat intre palme
~i I-a ridicat in aer, iar dupa al\i doi ani rupea eu u~ur;nla
lailluri ~i indoia ~ine. Am s;m\it cu toata fiin\a ea povestea este
adevarata. In ~coala Iloastra, pe terenul de sport, erau ni~te
83
--
I
1
\
f
J
bare de metalingropate in pamfmt. Ma a~ezam sub ele ~i zece
- douazeci de secunde maream tneet incordarea. Apoi
apudindu-Ie cu mainile incercam sa Ie indoi. Fire~te ca n-am
smuls nimic din pamant ~1nici n-am indo it nimic, dar genul
acesta de antrenament mi-a placut ~i-I faceam periodic.
Interesant este ca la inceput, gradul de incordare interioara era
egal cu cel exterior, fizic, ba cbiar mai mare. Dupa ce am
vazut eli nu da rezultate, am inceput sa ma relaxez interior,
de~i in afara incordarea cre~tea. Destu\ de periculos, deoarece
puteam sa-mi frfmg oasele ~i sa-mi rup tendoanele daca nu era
in mine bunatate. Daca este, totul decurge norma!. Pe urma a
venit vara ~i am plecat in concediu la parinti, la Soci. Ne
scitldam in Marea Neagra, faceam plaja, ma simteam excelent.
N-am devenit mai puternic, dar am dobandit un confort
interior, de la exercitiile statice. Fratele meu avea un prieten
care facea lupte. Ne-am gasit 0 distractie. Stand pe un parapet
nu prea inalt ~i nu prea lat, ne impingeam unul pe altulin jos.
Adversaml era mai mare ca mine ~i mai experimentat dar eu
eram ceva mai greu, de aceea forte Ie erau aproximativ egale.
EI ma dobora de pe parapet mai des, eu ma concentram in
intregime pe dorinta de a invinge. ~i-n acel moment m-a
apucat de cap ~i m-a aplecat in .ios, eu m-am speriat, pierzand
controlul situatiei. In mod nea~teptat pentru mine I-am apucat
sau de cap, sau de umeri ~i am facut un salt intr-o parte,
stransoarea lui a slabit ~i m-a eliberat. Indreptandu-ma I-am
vazut cum zbura prin aer. Dupa un zbor de trei-patru metri a
cazut pe pamant. Cand s-a ridicat, era stupefiat. Insa eu eram
~i mai uluit.
- Ce naiba faci" - a intrebat el, speriat ~i indignat. Am dat
vinovat din umeri. ne~tiind eu insumi ce s-a intftmplat. De
unde aceasta uria~a putere? De neinteles cum s-a ivit. Dupa 0
vreme am inteles ce s-u intamplat. ClI cat este mai mulUi
lini~te ~i bunatate in suflet, in momentul incordarii fizice, cu
at at forta patrunde mai adanc ~i acumularea este de mai mari
dimensiuni. Fa.candexercitiile statice Intr-o stare de bucurie,
lini~te ~i echilibru sutletesc, ammarit densitatea propriei forte,
am comprimat timpu!. Dupa care, intr-un interval mic de timp
putcam sa dezvolt eforturi mult mai mari dedit inainte. Ceea
ce In-a speriat in aceasta situatie este di forta uria~a pe care,
dupa cum s-a dovedit, reu~eam u~or s-o dobandesc putea sa-i
dauneze sufletului meu. Am simtit intuitiv ca nu sunt pregatit
pentru posibilitatile crescute ~i, de~i eram foarte complexat ~i
visum sa devin puternic, simtind puterea, am respins-o.
Pe urma totul s-a uitat. Au trecut anii ~j am avut a discutie
ell un am. Mi-a povestit ca s-a antrenat ditiva ani Intr-o grupa
ai carei component; i~i dezvoltau for!a ridiciind greutati. I-am
spus ca ma intereseaza aspectul psihologic al descoperirii
aptitudinilor.
Omul a cazut pe ganduri.
- Daca ar fi sa vorbim de schimbari psihologice, a~ incepe
cu urmarile. S-au dovedit a fi acestea: toti barbatii au parasit
grupa, au ramas numai femeile. Cresc simtitor potenta ~i
ambitiile. E~ti gata sa-I omori pe cel care ti se impotrive~te. lar
mai departe moartea sauiochisoarea.
- Bine dar cum ati lucrat totu~i asupra dumneavoastra')
- Sunt cu totul cateva reguli. Prima regula: cand ridici 0
greutate mare, trebuie nu sa te Illcordezi, ci sa te relaxezi.
- Sa te relaxezi inauntrul tau?
H4
H5
..-
-
Nu, exterior.
-
Oar cu ce sa ridici greutatea daca mu~chii sunt complet
relaxa\i')
Strange din umeri.
-
Nu ~tiu cu ce, dar a ridic. Adicii In momentul ridicarii
ma concentrez nu sa-mi incordez rnu~chii, ci sa-i relaxez la
maxim. Ei se Incordeaza singuri atat dt Ie trebuie. Probabil ca
efortul muscular se transforma, In acest regim, Intr-unul
energetic.
Am inceput sa-mi arnintesc ~i am inteles eu uimire di
atunci dnd ma ocupam de exerci\iile statice, la Inceput se
Incordau to\i mu~chii, dupa care efortul ere~tea dar mu~chii
incepeau sa se relaxeze.
- A doua regula, -
continua interlocutorul meu, - Sa nu te
speli dupa antrenament. A treia regula: Inceti~or, la fiecare
antrenament, sa mare~ti greutatea. A palra regula: chiar ~i dupa
a Intrerupere de a jumatate de an foqa nu diminueaza.
Nu-mi aminlese aeurn toata eonvorbirea. dar rni se pare di
una din reguli era lipsa unui grafic al antrenamentului. Adica
organismul trebuie in orice moment sa fie gata. M-am gandit
multa vreme dupa aceea: de ce nu trebuie sa te speli dupa
antrenament? Pe urma. amintindu-rni diverse lucruri, am inte-
les. Actiunea asupra nivelului muscular trece in eel energetic,
iar pentru a se consolida, structura energetiea trebuie sa
fiin\eze un timp in mod autonom. Energia ~i emo\iile sunt
conexe. ~i una ~i celelalte provin din structurile temporale
profunde. Apa spala energetic a ~i influenleaza emo\iile. inea
din eopilarie am observat: te dud sa te scalzi in mare intr-o
dispozi\ie proasta ~i dupa prima cufundare In apa, ai alta stare.
xc,
\
'j
J
~
Daea inveti eeva, e~ti oeupat eu 0 aetivitate mentala. sutle-
teasca concentrata, baile abat ~i Impiedica evolulia. Probabil
de aceea in sarbatorile religioase nu ai voie sa mergi la baie.
Mi-am amintit a convorbire cu un calugar, In Kazahstan. in
munti se construia 0 midi manastire. Ne-am dus acolo intr-un
grup restrans. Unul dintre calugari ne arata teritoriul viitoarei
manastiri ~i raspundea la Intrebarile noastre. Nu m-am ab!inut
~i am Intrebat:
-
Jerta\i-ma, dar nu viid la dumneavoastra nici baie, nici
du~. Ave!i In plan sa construi!i a baie ruseasca?
-
~ti!i, - mi-a raspuns el, - dad monahul se ana intr-o
stare de rugaciune, nu se spala un an ~i trupul Ii miroase a
tlori.
Mi-am amintit cii unul din semnele sfin!eniei omului este
lipsa mirosului de putrefaqie a trupului dupa moarte. Apoi,
revizuind in memorie toate acestea, mi-am amintit cum pro-
cedau Intotdeauna oamenii credincio~i. Orice treaba a Inee-
peau cu a rugaciune care Ie permitea, la greuta!i ~i supra-
solicitari sa pastreze In suflet iubirea ~i bucuria. Gandurile mi
s-au in tors din nou la mecanismul imbatranirii. Pentru a te
lupta cu batrane\ea, trebuie sa porne~ti nu de la nemurire,
trebuie intfti sa analizezi de ce unii imbatranesc mai repede ~i
al\ii mai Ineet. Mi-am facut cumva un model de ce se va
Illtampia cu sutletul meu dacii voi Inceta sa Imbatranesc. Deja,
de la Inceput, concentrarea pe dorin!e va Intrece de 15 ori
nivelulletal, iar pe via!a ~i perpetuarea ei, de 31 ori. Adica nici
ll1acar 0 tinerete ve~nidi, ci doar una prelungita va ineepe
sa-mi ucida sutletul. lnseamna ca intinerirea este pentru mine
extrem de periculoasa.
X7
0 data m-a interesat enigma cazinoului. De ce tolO~i nu
ca~tig'? Apoi mi-am pus intrebarea ce se va intamphl ell mine
daca voi ca~tiga 0 suma importanta. ~i eand mi-atll model at
rezultatul, am inteles ~i m-am bucurat di nu efl~tjg.
Angajatul de la eazinou mi-a spus urmatoarele:
- Cei mai periculo~i clienti pentru noi sunt sau pensionarji
boga!i sau oamenii plictisi!i carora di~tigul Ie este indiferent.
Ei nu au dorinp de a cfl~tiga. ~i fa!a de di~tig au 0 atitudine
potolita, fara vreo bueurie speciaHi. De aceea. ei sunt cei care
ne vor goli banea.
Prin urmare ce se intampla, ma gandeam eU. Pentru a trai
mult ~i a nu imbatrani trebuie sa intorci spatele vie!ii, sa devii
indiferent fa!a de ea, dar la ce-i buna 0 astfel de via!a? In
principiu chiar aceasta este calea pe care mergeau asce!ii in
India. Renegau toate bucuriile ~i dorin!ele. Inabu~ind in ei
toate manifestarile vitalita!ii, i~i prelungeau cu mult durata
vie!ii. Cum sa inve!i sa traie~ti mult ~i totodata sa nu depinzi
de via\a'?
Sa luam de cxemplu omul de la tara, care la aceea~i varsta,
poate sa arate mull mai hatran dedit cel de la ora~. Sa
incercam sa explicam de ce. Suprasolicitarile fizice? Oar mul!i
dintre locuitorii ora~ului, ocuItiindu-se de sport, de cele mai
fclurite solicitari fizice ~i psihice, ii intrec in acest plan pe
locuitorii satului. Cum stau lucrurile? Luand totul in consi-
derare, in felul urmator. Omul de la ora~ este mai pu!in legal
de existenta, depinde mal putin de mediul ineonjurator, de pen-
denta na~te agresivitatea care destrama apoi organismul ~i-I
Imhatrfll1e~te. Loeuitorul ora~ului are mai multe emotii pozi-
tive. Inseamna ea poate mai u:?orsa pastrezein el bunatatea ~i
xx
J
bucuria, suporta mai u~or nu numai suprasoliciUirilefizice. ci
~i pc cele psihice. Nefericirea il imbatrane~te repede pe om.
De ee'? Fiindca este aeea greutate fizica ~i psihiea subeare nu
ne putem pastra hueuria in suflet. Prin urmare, pentru ca
proeesele de imbatrfll1ire sa se petreaea mai ineet, trebuie sa
,nve!i sa-Ii pastrezi iubirea, hucuria ~i hunatatea in suflet
indiferent de supratensiuni.
Cum incearca omul, de obicei, sa depa~easca 0 situatie
stresanta') Am pierdut banii, dar am 0 slujba buna care-mi va
permile sa acopar pierderea. Am pierdut banii ~i slujba, dar am
0 familie care ma va ajuta sa-mi pastrez sentimentul de
fericire. Am pierdut banii, sluiba ~i familia, dar am sanatate ~i
ea imi va permite sa iau totul de la capat. Am pierdut hanii,
slujba, familia ~i sanatatea dar imi pastrez viata, inseamna ca
pastrez posibilitatea de a fi fericit. Atunci apare intrebarea:
unde sa fugi efmdviata este ehinuita sau se ive~te amenintarea
ca 0 s-o pierzi? Atunei izbuene~te agresivitatea rata de lumea
inconjuriitoare ~i tine insuti. lncepe renuntareala iubire ~i 0
activare rapida a proceselor de imbatranire. De aceea este
imposibil sa-Ii men!ii iubirea ~i bucuria in suflet atata vreme
cat punetul de sprijin cste fericirea omeneasdi. Oamenii
credincio~i dobandeau posibilitatea de a se cufunda in fericirea
vietii, fara sa depinda interior de ea. Mecanismul eonservarii
iubirii, funqionand de mult, Ie permitea urma~ilor lor, chiar
daca erau atei, sa traiasca mull ~i fericit. Prin urmare, unul
dintre mecanismele importante pentru invingerea imbatranirii
rap ide consta in mentinerea iubirii cand se naruie funda-
mentele vietii. ~i oridt ar fi de straniu, dezlegand problemele
longeviHitii, iar ne intoarcem la rastignirea lui lisus Hristos.
X9
Are loc 0 pregatire gradata pentru distrugerea a tot ce
l11seamnafericire omeneasca. In cudind va fj pierduUi stabili-
tatea, naruiHi soarta. Se vor rope relatiile ell cei apropiati.
Incepe demolarea vie!ii, va veni moartea. Oar Indoielile,
oscila!iile ~i teama se retrag tot mai mult In planul doi ~i tot
mai putemic se deschide In sullet iubirea. ~i aceasta iubire
permite iertarea tuturor ~i intelegerea esen1ei a ceea ce se
Intampla. EI continua sa-i iubeasca pe aceia care 11ucid, nimic
nu mai poate sa-i sperie iubirea, s-o 'inHituresau s-o miqioreze.
Lan\Urile omene~ti cad ~i ramane eul Dumnezeiesc, a\catuit
din iubire, din care relncepe omenescul.
Tin minte cum I-am pus pe fiul meu, In urma cu cateva
luni, sa citeascii Biblia. Evanghelia parcii 0 citise, dar se vedea
dupa ochii lui ca nu In!elege nimic ~i treaba nu-I intereseaza.
-
In!elege-ma, - Ii spuneam. -
Pentru prima oara In via!a
am citit Evanghelia cand aveam 20 de ani ~i am fost rascolit,
de~i atunci toata tara era ateisUi. Tu ai acurn 14 ani, daca vei
simti acum ceea ce am simtit eu citind Evanghelia, vei obtine
de la via!a mai mult decat mine ~i nu vei repeta gre~elile mele.
Tot n-ayea tragere de inima. Atunci I-am pus sa repo-
vesteasdi ce era scris in Biblie.
-
Poveste~te-mi nu evenimentele care se petree acolo,
- Ii
cereameu. Spune-mi care este sensul acelor evenimente.
- Tocmai la subiect, - m-a Intrebat fiul, - care este sensul
evenimentelor descrise In Evanghelie?
Pe moment m-am pierdut, Intr-adevar, cum sa-i explici In
ce consta esenp Evangheliei. Raspunsul a venit simplu.
Evanghelia descrie transformarea omenescului in Dumne-
zeiesc. Este un manual pentru transformarea sentimentelor
90
'--
I
1
f
j
~
umane in cele divine.
Ma desprind un minut de la gandurile mele, ma~ina se
apropie de baile "Sandunov". intiii trebuie sa cumpar maturici.
Cobor scarile ~i-mi aleg doua maturici stufoase din stejar.
Apoi ma Intillnesc cu prietenul meu, intram In sala ~i ne
dezbracam pentm a merge la camera de aburi. Fiecare baie are
atmosfera ei. Formele gandurilor se sintetizeaza, modifica
spa!iul din juml lor, inlluen!andu-va apoi insesizabil starea ~i
mersul gandurilor. Fenomenul gandirii colective. Pentru prima
data I-am simlit In mod acut In Israel, In de~ert. Am privit
alunci situatia anterioara, incercalld sa inteleg ce s-a intamplat.
Aveam mancarimi In urechi, ~tiam ca este tema geloziei ~i a
supararii pe femei, dar nu puteam s-o Inlatur. Acum Inteleu de
. b
ceo Tema geloziei venea din dependen!a de dorin!e. Divini-
zarea dorintelor, vietii, perpetuarii ei
- era un nivel pe care
nu-mi statea In putere sa-I depa~esc. In de~ert lipseau formele
gandurilor care ne leaga de viata ~i dorin!e. Pentm mine
de~ertul a fost simbolul inhibarii vie!ii, renegarii ei. Concen-
lrarea asupra vietii, dorintelor, in subcon~tientul meu, a scazut
brllsc ~i mi-au trecut problemele cu urechile. Iar cand dupa
cateva ore m-am Intors Inapoi, totul s-a restahilit dupa ce
m-am cufundat iara~i in emo!iile obi~nuite. Nu degeaba
Hristos s-a izolat 40 de zile In pustiu. Daca ai Inceput sa sim!i
In tine divinul, Impilarea umanului ajuta la deschiderea acestui
proces ~i umanul Inllore~te, In loc sa se stinga. Echipandu-ne,
luam calotele de pasla, maturicile ~i ne ducem sa transpiram.
Ahurul este moale ~i bun. Oar toata incinta este In asemenea
~nasuraincalzita indit caldura merge nu aHitla suprafatii efit
IIlterior, ceea ce creeaza un confort special. Aici atmosfera este
91
--
buna, In aer IlU sunt tensiuni, agresivitate, iritare ~i nemul-
tumire. Pana ~i banditii se eomporta aie; destul de relaxat ~i
eOl'eet. Totul este ea la 0 receptie din Inalta societate. Jude-
ditori, depututi, milionari, banditi, oameni de afaceri - touta
crema soeietatii se strange aieL Nu poti sa ~tii cine sta I5nga
tine-n pielea goula ~i transpira. De aeeea, pentru orice
eventualitate, toti se eomporta lini~tit ~i delicat. Stand la abur
mi-am amintit de un alt episod atingand con~tiinta colectiva.
0 data, In Berlin, m-am dus seara la baia de aburi. de obieei
la "aie sunt barbati ~i femei In proportii egale, dar In ziua
aeeea, practie toata baia era ocupata de barbati, In afara de 0
femeie. Bruse am avut 0 senzatie stranie care s-a transformat
dupa aeeea'in gand: de ce sta femeia aeeasta aici ~i ne striea
tovara~ia masculina? "Ia te uita! - mi-am spus. Am ganduri de
homosexual, de unde-mi vin?" Dupa aeeea m-am luat eu
altele. In curand, femeia a pleeat. In ziua aeeea nu simteam
aburul mai deloc. Am stat un timp ~i nevazand niei un rezultat,
am luat lighena~ul ~i am Ineeput sa stropese. Apoi m-am
ditarat sus. ~i eu toate di unii au Inceput sa paraseasdi inca-
perea, pentru mine era cam putin abur, am eoborat ~i am
stropit iar. Ei. m-am gandit, sunt numai barbati, putem sa
cre~tem temperatura, toti sunt voinici ~i bine-hraniti, 0 minune
de barbati. Nici n-am observat cum au plecat toti eei 25 de
indivizi din Incapere. Nemtii sunt un popor edueat, nu ~i-au
aratat indignarea, e adevarat ea a sarit unul dintre ei ~i a
Ineeput sa toarne din plin peste piatra, privindu-ma uracios. In
mod clar vroia sa ma seoata de acolo. Dar eu nu ma gandeam
atunci la a~a ceva.
- Good' Good!- Ii strig eu ~i-i arat degetul mare.
92
,
1.
f
j
~
Atunei el. strambandu-se, a In~faeat prosopul ~i s-a pus sa-I
fluture spre mine, ceea ce m-a bueurut -5i mai tare.
- Danke schon' - Ii strig eu lui. - Very good.
A tras 0 InjurMura ~i a fugit din Incapere. Cand am ie~it,
m-au Intrebat ceva pe nemte-5te,am dat din umeri, atunci m-au
,ntrebat pe engleze~te, ee profesie am, cu ce ma oeup?
Cum se spune In engleza pictor, ma gandeam cu. Apoi
mi-am amintit:
- Artist, - ma impung eu ell degetul in piept.
- 0, artist, artist, - au dat nemtii din cap.
M-am aruneat in bazin ~i, cu aceea-5i prietenie, m-am 'intors
'in camera incinsa. Pe urma am intrebat 0 cuno~tinta care era
afara:
De ee astazi nu sunt femei, iar baietii veniti la baie amta ea
0 grupa de halterofili?
- Pai astazi este luni, ziua homosexualilor la baie.
- ~i cum, toti sunt homo?- am intrebat eu eu mirare.
- Toti, - mi-a raspuns lini~tit interloeutorul.
- Aici au fost
dezbateri serioase cat te-ai atlat Inauntru. Cativa oameni erau
indignati ca ai faclit atata abur incat nu era posibil sa stai -5iau
trcbuit sa iasa cu totii. lar altii Ii calmau. Ei, nu va atingeti de
el, e a~a de dulce.
Adica stilul meu direct a placut eolectivului, m-am In tors
apoi de multe ori la acest episod, amintindu-mi un fapt care
m-a intrigat. Simteam acela~i lueru cu cei dinjurul meu. Apoi
sentimentele mele au devenit gandurile mele. Con~tiinta colec-
tiva imi modifiea structura'indeajunsde activoAdica tot ce este
viu pe planeta sehimba In permanenta informatii la nivelul
senzitiv. Avem acees la 0 cantitate incredibila de informatii ~i,
93
--
mai ales, de orice tip. Informatla este 0 notiune vcctoriala. De
orientarea noastra depinde ce yom extrage din ea. lar cand 0
cuno~tinta mi-a comunicat nu de mult un fapt curios, puteam
deja sa dau 0 explicatie. Idee a experimentului consta In
lIrmfltoarele.
~obolanii, intr-o deschizatllra marcata cu albastru, gasesc 0
bucatica de carne; trecand prin deschizatura mareata In ro"u
primesc un ~oc electric. La incerut, trecerile prin deschizaturi
erau de SOia 50, apoi "obolanii au Inte!es repede, culoarea
ro~ie inseamna pericol, nll se mai duceau spre aceasta deschi-
zatura, dupa care experimentul s-u rcpetat Cll 0 nOlla grupa de
"obo!ani, In relatie eu eea veche dar neparticipanta la
experiment. ~i imediat Incepeau sa fuga de orificiul marcat In
culoare rm,ie, adidi transmiterea informatiei, intr-un mod
oarecare, s-a facut. Apoi, un experiment similar s-a facut la
multe mii de kilometri departare de aeest !oc, eu "obolani de
acela"i fel. ~i uimitor este faptul ca au Ineeput, la fel, sa fuga
de treeerea periculoasa
de"i cu "obolanii participanti !a
experiment n-au venit in contact. Pentru oamenii de ~tiinta
luerul era inexplicabil.
Daca ar fi sa privqti din punctul de vedere al eon"tiintei
co!ective, totul se cxplica simp!u. Fiecare forma de fiinta vie
este In conexiune, printr-un inel emotiona!, la nive!u! subti!, cu
un permanent schimb de informatie intre toti componentii, prin
urmare con~tiinta individuala are aceea~i vechime ca ~i eea
colectiva. Dintr-un punct se ivqte un grup de obiecte, fieeare
cu individualitatca lui. Clnd numaru! lor atinge un anume
nive!. relatiile ce s-au format evolueaza spre 0 con~tiinta
colectiva care ulterior va dezvalta con~tiinta individuala a
94
1
~
J
fiecarui obiect. Adica !a nivel exterior, con"tiinta co!ectiva
este secundara, iar cea individua!a, primara. in planul subti!,
ie"ind dintr-un punct, toate obiectele raman acest punct. Adiea
ele pastreaza unitatea initiala. De aeeea schimbu! de informatie
dintre ele se poate realiza eu arice viteza. ~i in acest caz,
con~tiinta colectiva ce Ie reune~te este primara, iar cea indivi-
duala, eon"tiinta dobandita - seeundara. Totul depinde de
stratu! In care ne aflam In momentul respeetiv. Atingand un
anumit nivel de evolutie, putem sa interactionam simultan cu
stratul subtil
"i
eu ce! de suprafata. ~i atunci, In filozofia
noastra se pot reuni notiuni care inainte se excludeau reciproc.
Putem spune ca totul este absolut predeterminat existilnd In
acela"i timp
"i
libertatea vointei. Putem spune ca Universul
este limitat
"i
infinit totodatii, ea timpul sta pe lac, strans
Intr-un punet,
"i-n acela"i timp se mi"ca, evolueazii.
Prin urmare, In planul de suprafatii, con"tiinta eoleetiva este
secundara; cand intram In p!anuri!e subti!e ea devine primara.
in plan
"i
mai subtil, con"tiinta eo!eetiva
"i
cea individuala se
unesc intr-un singur tot. In planul exterior, cauza creeaza
efectul. in planu! subtil ceea ee numim dect na"te ceea ee
numim eauzii, adiea efeetul
"i
cauza
I"i sehimba !oeuri!e. Daca
ne apropiem de surse, cauzele
"i
efeetele se eontracta Intr-un
punct, devenind identiee. Aceasta este comprimarea timpu!ui.
A"adar, eu cat cauza
"i
efectul seamiina mai mult Intre e!e, cu
atftt mai tare se modifica structura timpului. Mode!and timpu!,
obtinem un cere. Dinspre punct Inspre cere apare eireum-
ferinta. Cu evolutia timpului, efeetu! se Indeparteaza tot mai
mult de cauza
"i
apoi, departandu-se tot mai mult, In realitate
se apropie de cauza, unindu-se in eele din urma eu ea. Orice
95
proces din Univers evolueaza dupa un ciclu inelar. Procesul se
na~te, se dezvolta ~i se stinge. Durata de existenta a procesului.
este conditionata de dimensiunile cercului. OricaJ'e dintre
dorin(ele noa,trc, la fel. se na~te, se dezvolta ~i moare. Cu cat
dorinta este mai mica, ClI cfit este mai putin legata de viata
cotidiana, ell atat suntem mai limitati, eu atat imbatranim mai
repede. Irascibilitatca, inrairea, invidia, susceptibilitatea sunt
semne ale marginirii dorintelor. asemenea emotii due repede la
boli ~i Imbatranire. :)i dad; ccrcul emo!ional al omului este
dimensionat pentru 100 de ani, printr-o concep!ie despre lume
care Ile permite sa ne razbunam, ~a uram, sa ne suparam ete,
putem sa Ingustam eercul pan a la 40-50 de ani ~i invers.
Cercul vie(ii poate fi largit marind anvergura dorin(elor. Cel
mai amplu program din Univers este unirea eu DutTIllezeu prin
iubire. Dumnezeu este cauza iar Universulln evolu(ie, efectul.
La nivclul exterior, eauza este omul care Intai traie~te ~i se
ocupa de problemele ~i dorin(ele lui fara sa presupuna exis-
tenia Divinului. Apoi pe masura evoluliei sale, omul vede tot
mai mult ra(iunea divina In toate. Zeii pagani, care ajuta la
i'neeput evolutiei ea element constant de interactiune cu lumea
nevazuta, se retrag treptat In planul doi, cedand locul mono-'
teismului. Efeetul Incepe sa genereze cauza ~i cu cat efectul
gellereaza eauza la sead'i mai mare, eu atat devjn mai
asemanatoare una eu alta ~i timpull'neepe sa se stranga intr-un
punet. Cunoa~terea lumii este contractia intr-un punct a
timpului In care traie~te aceasta lume. Cu cat In sufletul nostru
este mai multa iubire, cu dit ne ajutam sufletul sa pastreze ~j
sa creasca iubirea, cu atat eunoa~terea lumii evolueaza.
CUlloa~terea lumii este determillata de masura in care sUlltem :
96
I
\
f
j
orienta!i spre Divin. lar Imi amintesc de 0 Intrebare pusa 0
datiL De ce oamenii de la (ara ImbatrJ.nesc repede') De ce
oamenii ereatori. in special cei I'll relatie ell arta, imbatrdnesc
mai Ineet" Omul orientat ditre iubire ~tie sa gaseasca In tot,
emo(ii pozitive. In fiecarc situa!ie, dorin!ele limitate, super-
fieiale comuta pe niveluri mai Inalte. Cercul vie!ii se large~te
~i procesele de Imbatranire decurg mai Ineet ea de obicei.
Intrucat toate descoperirile In ~tiinla ~i arta vin din aprinderea
iubirii In suflet, orientarea spre iubire, mai ales la omul de arta,
devine 0 norma. De~i, unii confunda iubirea cu senzualitatea ~i
atunci Incepe tragedia.ln locul cercului infinit al iubirii divine,
are loc 0 insesizabila trecere spre dragostea omeneasca, unde
iubirea divina este acoperita de dorin!a de a perpetua viala, de
a 0 dezvolta. Atunci cercul vielii nu se large~te, ci se restrange,
are loc nu 0 descbidere, ci 0 degenerare a dorin(elor.
Candva un pacient m-a Intrebat:
- Prin ee se poate explica faptul ea In arta sunt foarte
mulli bomosexuali? Cantare(ii, creatorii de moda, balerinii,
plin de homo! - s-a mirat el. - Pe cine idolatriziim noi? Cine-i
pentru noi idealul pe care-I copiem? :;>idoar l~i schimba orien-
tarea liderii, oamenii cei mai celebri In planul crealiei. Acesta-i
un semn clar ea soeietatea naastra este eandamnata!
- Este doar una din etapele evoluliei omenirii, - i-am spus
eu. In ultimul deceniu am repetat de multe ori fraza lui
Dostoievski spusa In secolul trecut: "Frumuselea va salva
lumea'''. In realitate frumuselea va ucide lumea, daea 0 vom
idolatriza. Deaarece frumusetea este senzualitate, sexualitate.
Acumularea iubirii se realizeaza In frumusele. :;>i daca
veneram iubirea, frumuselea se va na~te mereu. Oar daca
97
--
~
j
veneram frumusetea. 0 pierdem.
se pierd dorin\ele, sensibilitatea,
orientarii sexuale.
L-am sfatuit pe un pietor sa pastreze defeetele cand face
portretul unci femei frumoase.
~ Ii yeti salva viata, dadi ii yeti sCOilteil1 evidenta unul-
dOlla neajunsuri. - ~i i-am explicat: -
Dad! ii yeti face un por-
tret ideal, oamenii se vor exalta in fata frumusetii .'?i
sel1zua-
lita\ii femeii, a vie\ii ei deoarece dorin\ele ~i via\a sunt legate.
~i atunci i~i va pierde dorin\a ~i via\a. Sau frumuse\ea ei se va
ofili vertiginos, sau va fi grav bolnava, sau ii va scadea
interesul pentru biirba\i, sau va muri. Va trebuie a~a eeva') lar
defectele aratate ne vor aminti ea omeneseul este nedesavar~it
.'?iatunci prin frumusetea ei se va intrezari iubirea, ceea ce ne
va fi de folos tuturar.
Venerarea fnlmusetii in Grecia antica ~i in Rama antica au
dus la decade rea civiliza\iei. ~i tot mai mult, venera\ia treeea
de la frumuse\e la dorin\e sexuale. Simholul antieului Pompei
era falusul, figurat in emhlema ora~ului, to ate vase Ie din
gospodarie aminteau de dorintele sexuale. Jar acum loata
omenirea trebuie sa treaea de la idolatrizarea frumuse\ii la
diutarea iubirii divine in sufletul sau.
Imi amintesc de portretele lui Modigliani. M-a surprins ca
el desena femei frumoase iar in locul oehilor erau doar ni~te
pete. Dintr-un motiv oarecare refuza sa pieteze simbolul
frumuse\ii - ochii femeii. Femeile din portrete sunt minunate,
dar forma este departe de a fi desavar~ita. Pe urma am in\eles:
~i Modigliani, ~i Picasso, ~i impresioni~tii ineereau sa gaseasea
iubirea, refuzand frumuse\ea de suprafa\a. Ei distrugeau for-
Se picrde frumusetea fizidi,
adidi are loc
()
schimbare a
mcle incremenite, pentru a regasi continutul. $i arta pc cale de
a se stingc. prin dobandirea iubirii. rena~tea ~i capata noi pers-
pective. Interesanta este transformarea suferita de arta In epoca
Rena~terii. Iubirea aeumuJata de veacuri Incepe sa se reahzeze
Tn arta. La Ineeput toate pieturile sunt legate de teme reli-
gioase, earnatia Inca nu apare sau, mai degraba, este cu totul
relativa. Orientarea principala
- contactul eu sentimentul sacru
al iubirii divine alaturi de dorin\ele ~i earnea inlan\Uite,
smerite. Apoi trupul, plin de iubire divina, ineepe sa Inflo-
reasca ~i sa devina foarte fmmos. Se vede iubirea ~i senzu-
alitatca in acela~i timp. ~i senzualitate nu oprima iubirea, nu 0
rencga. Pieturile arti~tilor Rena~terii timpurii sunt pline de
dragoste, bunatate ~i armonie. Iubirea se realizeaza prin relatii.
frllmuse(ea prin noi forme de in\elegere a lumii. Ulterior
senzualitatea ~i sexualitatea ineep sa intuneee iubirea. In
tablouri raman doar dorin\ele, deja este mai putina iubire ~i
mai multa dorinta, dupa care dorintele incep sa se stinga. Arta
seeolelor XVII-XVIII se rigidizeaza treptat, pierzand iubirea ~i
pierzand senzualitatea. 0 astfel de arta este condamnata la
pieire ~i ea moare. Imitatie. visare. slabiciune
- din aceste
pieturi adie a biitrane\e. ~i atunei se na~te 0 noua arta. Efeetul
muribund na~te eauza. Izbuene~te interesul pentru toate temele
care tulburau odinioara. Ce este sufletul omenese" Pentru ce
traim" Apar multe eurente mistiee. Ineep eautarile active ale
divinlilui din interiorul sinelui. Punctul de sprijin parase~te
trllpul ~i senzualitatea ~i se muta In planurile subtile. Incepe
acumularea iubirii ce va putea mai tarziu sa sparga forma
lnvechita. dar aceasta nu va mai fi 0 moarte, ci 0 nOlia viata.
De eurand am avut 0 discu\ie neobi~nuita. A venit vorba
9K
99
--
des pre femeile eurapene.
- ~tii de ce In Europa sunt pu(ine femei frumoase? - m-a
Intrebat interlocutoru!.
- N-am nici 0 idee, - am dat eu din umeri.
- in genele lor se afHi refuzul frumuse(ii. Vazandu-mi
uimirea, interlocutorul continua: - In Evul Mediu, femeile fru-
moase erau arse pe rug, ell dit femeia era maj frumoasa, ell
atat ~ansele ei de a ramane In via(a erau mai pu(ine.
Pentru mine Insumi momentul Inchizi(iei a fost multa
vreme de nein(eles. Dupa ultimele cercetari am In(eles ca
particularitatea evolu(iei consta In aceea ca efectul intotdeauna
este legat de cauza. ~i cu cat efectul este mai amplu, cu atat
mai activ trebuie sa lucreze in el cauza, eu atat mai puternic
trebuie sa tinda ea spre efect. Universul a ie~it din principiul
primordial ~i cu cat timpul creeaza spa(iul ~i substan(a la scara
mai mare, cu atat dorin(a de intoarcere inapoi trebuie sa fie
mai puternica. Cu cat iubirea na~te mai mult dorin(e, apti-
tudini, ell cat dimensiunea senzualiHitii este mai mare, ell atat
mai puternica trebuie sa fie aspira(ia catre iubire. Daca efectul,
crescand in amploare nu trece In cauza, evolu(ia se opre~te. .
Inflorirea senzualita(ii, gandirii ~i aptitudinilor in epoca
Rena~terii trebuia sa fie Inso(ita de intensificarea cautarilor
divinului din propriul suflet. Senzualitatea trebuia sa caute
iubirea. intrucat lucrurile nu s-au petrecut a~a, s-au declan~at
mecanismele de constrangere care Inlan(uiau dorin(ele, s-au
ivit epidemiile ce au decimat Europa, din America a fost adus
sifilisul, amintind ca dorin(a sexuala nu este doar placere, ci ~i
perico!. A aparut Inchizi(ia, Ingriidind drastic posibilita(ile
umane. De obicei ne gandim la Dumnezeu cand pierdem, nu
100
~
j
cand dobandim. Inchizi(ia, otravind via(a ~i dorin(ele oame-
nilor a fost 0 boala grava care nu a permis organismului sa
moara. Puterea sovietica aducea din plin a inchizi(ie. Via(a
oricarui om se atla in permanen!a sub amenin)are. Au fost
Injosite principalele func)ii ale fericirii umane: dorin!a de a
mcn(ine via)a, de a 0 perpetua - 0 soarta reu~ita. Pe de alta
parte a fost proteCiia sociala, privind indeosebi copiii, In plus,
dezvoltarea con~tiin)ei colective, facilitand 0 mai u~oara deta-
~are de propria via)a ~i bunastarea individuala. Caren!a iubirii
din suflet, ca ~i in Evul Medill, se compensa prin blocarea
principalelor funCiii vitale. In subcon~tient avea loc 0 acumu-
lare a iubirii ~i orientarii catre Divin. Chiar aceasta a condi-
tionat avantul ~tiin!ei ~i artei din anii '60. Diminuarea cantita!ii
de iubire din sutlet declan~eaza automat mecanismul salvarii
care Incatu~eaza efectul lipsit de dorin)a de a se intoarce la
cauza. In masura in care, in societate este puternica tendinta
deliberata de acumulare a iubirii, mecanisme Ie de constrangere
nu se vor declan~a. "Atunci, - dupa cum a spus un filozof . -
civiliza!ia nu va distruge cultura."
Am fost intrebat nu de mult:
- De ce Anul Nou este pentru toata lumea cea mai iubita
sarbatoare?
Raspunsul este simplu: aici nu este nici politica, nici
religie. Daca acum omenirea nu va elabora con~tiin)a colec-
tiva, consolidata prin legi, politica ~i economie, se pot na~te
contlicte serioase. Nein!elegerea provoaca agresivitate, daca
oamenii nu incearca sa se In(eleaga unul pe altul, se inde-
parteaza tot mai mult de iubire spre ruina ~i moarte. Anul Nou
Ii reune~te pe to)i. Aceasta uniune Ii ajuta sa simta iubirea ~i sa
101
-
se inteleaga unul pe altu!. Se formeaza con~tiin\a colectiva
care, pc urma, poate sa-i salveze in minutul critic.
Fiindca a venit yorba despre acest fenomen. Nu mi-am
,"chipuit cil ,untem to\i atflt de puternic lega!i lInul de altu\.
imi aminlesc de primele mele experimenlc.
Unui Inalt functional', la Moseova, Intr-un gang, i-au spart
capul in dlleva locuri, eu eioeanul. M-a sunat 0 cllno~tinta
de-a Illi.
-
Acolo nu mai e,te cap, ci terci, poate fi ajlltat" -
a
Intrebat e\.
-
E,te con~tient?
- Nu, in coma.
- E,te vreo ruda apropiata gata sa lucreze?
-
Da, fiica Illi. Oar ea nu a citit car!ile dllmneavoastra.
- Cc sa facem, yom ineerca ~i a~a.
~i vorbesc Cll fata la telefon.
-
Primul lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa anula!i
togica omelleasca. C{ita vreme aveti temeri. suparari. depri-
mari, nu-I veti ajuta pe tatal dumneavoastra. Trebuie sa In!e-
legeti ~i sa simtiti ca oamenii n-uu nici un amcstcc aici, in
accstc cvenimente se afla 0 logica sllperioara. Tatat dumnea-
voastra are 0 problema pentru ea trebuia sa muriti dumnea-
voastra. Va yeti salva viata numai dadi taUil dumneavoastra va
supravietui. Va este greu sa credeti in a~a ceva. dar ingro-
zitoarea stare fizica a tatalui corespunde perfect starii sufle-
lului dumneavoastra. Sunleti orientata excesiv asupra fericirii
omene~ti ~i nu ~titi sa pastPlti iubirea dind ea se naruie. V -ati
pierdut logica divina, v-a dimas doar cea omeneasdi ~i este
102
J
foartt agresiva. lar logica umana fara eea divina nu traie~te
tllull. se destrama impreuna ell carpul. Daca veti rell~i sa
treceti de la ura. temeri ~i tristete la illbire. VOl'reveni la viata
,ufletul dumneavoastra ~i corpul tatalui.
Dupa 0 ,apt amana, m-a sunat cuno~lin!a ~i mi-a mul!umit.
Omul acela nu numai ea a supravietuit. dar a ram as ~i intreg.
Dar la mijloc era totu~i fiica de care erau legate direct
problemele tatalui.
0 intamplare reeenta m-a uimit pe mine insumi. Aici
con~tiin!a colectiva lucra In mod clar. M-a sunal prietenul meu
~i mi-a poveslit cii 0 cuno~linta de-a lui
j
dat de necaz, a fast
atacal. jefuit ~i au incercat sa-I omoare.
-
Acum e la spital, In coma - mi-a spus prietenu!. - L-au
operat, i-au scos 200-300 ml de sange, lovitura a fast atat de
puternica Incat, dupa cum au 'pus
medicii, nu are ~anse de
supravietuire. Acolo in salon sunt Inca doi oameni cu acelea~i
traumatisme. unu\ a murlt deja. iar al doilea va ramane ell
con~tiin\a stinsa ca un copil de un ao.
Pentru mine informa!ia aceasta a fast un ~oc. Treaba era ca
iI cuno~team amandoi, pe om il diagnosticasem pan a la aceste
evenimente. e adevarat, 1a suprafata, dar parametrli lui erau
destUl de buni. Cum stateau lucrurile') De ce nu putusem sa
vad ce va urma') Incep sa ma uit de la distan!a la om. Oare
e,,,npul lui chiar va fi cural, In pofida traumatismului
letal')
C,,,npul s-a dovedit a fi foarte prost. Oar ce rezulta: am con-
,iderat ca vad straturile subtile ale campurilor care sunt cauze
~i ,tarile fizice ca efecte, iar In realitate vad campuri care
depind de corp, adica plutesc doar la nivelurile superficiale.
103
incerc sa in!deg ce s-a inlamplat. Poate ca sunl prea alras de
placerite vie!ii, conlinuand sa ma supar ~i sa ma nelini~lesc ~i
am pierdut ~egillura cu pbnurile subtite. Oar alunci diagnos-
lieul
me" n-ar trebtJi sa duea la vindecare, slraniu, aiei se afla
iflCa un mecanism nerelevat. Deocamdala nu pol sa-I inteleg.
E>, ~i-alultCi sa incepem sa lucriim, poole ceva se va clarifica.
II sun pe prietenul meu ~-i spun:
- Careva dintre rudele lui poate sa inceapii sa lucreze
asupra propt'iei persoane?
Imi spune ni~le nume ~i se constituie a imagine ciudata al
cirei sens, penlm inceput, nu-l prind imediat.
- ~ii, - ii spun eu, rar, - in cel mai strans canlact, se afla
chiar cu line. Inseamna ca tu trebuie sa te pui in ordine. Mai
degraba, avem aici urmataml mecanism. Pana ~i cele mai
apropiate rude nu sunt pregalite sa se schimbe, lucml lar ii va
fi de prea pu!in falos. Tu insa ai experien!a in lucml asupra la,
~tii sa invingi supararea, invidia ~i ura. ~i-n general, daca
sunte!i cuna~tin!e nu este imamplator, deja va influen!a!i
reclproc.
- Cum sa lucrez? - rn-a intrebat simplu, prietenul meu.
- Traumatismele, fracturi!e, pierderea mainilar ~i piciaa~
relm reprezinta argoliul. Este 0 evaluare severa a celarlal!i
aameni, sentimentul superiorita!ii fa!a de ceilal!i, incapacitalea
de a accepta e~curile, 0 drastica nemultumire de sine in cazul
falimem"lui Silua!iei. Cancenlrarea permanenla asupra dirijarii
silua!iei, atill a celei exterioare cat ~i inlerioare. Astfel incat,
trecand prin nepliicerile sar!ii, iarta-i pe ceilal!i ~i pe tine,
accepta nereu~itele, arice umilin!a nu este a tragedie, CI un
ajular pentm dabandirea logicii superiaare a iubirii.
104
~
\
\
f
J
~
Dupa caleva zile cuna~tinla naaslra a ie~il din cama, dar
campul lui nu era deloc bun. ~i iata ca-i explic prietenului
meu:
- La eI au inceput schimbarile, dar tolul este franal de
starea copiilor. Apropa, propriul tau capil paate sa maara ~i
una din lemele de baza esle argoliul. De aceea fa lalul la fel,
dar la dimensiuni mai mari, raaga-Ie pentru urma~i, Ireci in
amanunt prin situa!iile din capilarie ~i adalescen!ii.
Dupa aile caleva zile prietenul meu m-a sunat:
- ~Iii, din cama a ie~it ~i dactorii au spus ca va Irai. Oar
va fi complet infirm, mintea nu-i va reveni.
- Lucram mai departe, - i-am spus eu. - Incepe sa-i Ireaca
stratul argaliului ~i iese lema gelaziei. Esle supararea pe
femei, incapacilatea de a ierta tradarea in rela!ii, ne~tiin!a de a
paslra iubirea cand e~ti balnav sau pe maarte. Cantinua sa
lucrezi schimbandu-te pe tine ~i pe urma~i.
Au trecut 10 zile de la trauma ~i I-am sunat pe prietenul
meu.
- ~tii, campul lui este practic cural, inseamna ca trebuie sa
se petreadi ceea ce medicii numesc minune. Cum se simte el,
acum?
- Mull mai bine dar doclorii spun ca va fi invalid.
- Cat va mai sta inca in spital?
- La 0 asemenea trauma esle !;nut earn 3-4 luni, dad
supravie!uie~le, dupa care 11externeaza cu invaliditate.
- Din punctul meu de vedere el este sanatos,
- am spus. -
Continua sa te rogi pentru urma~i, iar peste 0 saptamana ne
sunam.
Cand I-am sunat dupa 0 saptamana pe prietenul meu, a
105
--
reie~it ca pe cuno~tinta noastra 0 externasera deja din spital eu
toate functiile restabilite integral. 5i totl!~i nl! puteam Intelege
de ce Ill! vazusem traumatisl1lul gray, de ce totul fusese la elln
regula. Pc unna m-am luminat treptat. La el fusese totul III
regula. dar la copiii ~i ncpotii lui dimpul era Intr-o stare de/oc
huna. Aceste straturi Ie vad cu totul superficial. M-am obi~nuit
sa vad deforma!iile dmpului ~i dupa ele sa trag concluzii
asupra bolilor sau traumelor. La copii ~i nepoti sunt Insa lite
dmpuri ~i prohlemele arata altfel. ~i daca de acolo iese un
strat periculos. el poate, Intr-un interval SCllrt, sa distruga ~i
destinul omului, ~i sanatatea. Prin urmare, pentru ca acest
lucru sa nu se Int<lmple, viziunea aSlipra lumii ~i compor-
tamentul omlllui trebuie sa fie de a~a twtura Incat ele sa
Illcreze la purificarea urma~i lor, la pUllerea In ordine a sufle-
telor lor. Daca In allllmite momente continuam sa fim trufa~i,
iritabili, susceptihili, ranchiuno~i. nu ne ajutam copiii, ci Ii
distrugem. ~i este deja 0 problema de timp dnd va .ncepe 0
purificare scrioasa ~i III ce proportie se va face.
Fenomenul con~tiintei colective IIlntelegeam Inainte ca pe
0 posibilitate de a face, la orice distan!a, schimb de ganduri,
descoperiri ~i idei. Oar gandurile sunt rezultatul percep!iei
sel1zitive. Con~tiinta colectiva reprezinta, In primul rand. cer-
cui emotional. Insa In miezul emotiilor umane se ana carac-
terul, viziunca asupra lumii. este indus de asemeni destinul.
chiar ~i forma corpului, .ntruciit emo!iile sunt legate de geno-
tipul dmpului. De aceea omul traind .n orient dobande~te un
chip de aspect oriental ~i invers. Omul din est, nimerind .n
Europa, se schimba ~i el dad este lipsit de mediul ~i anturajul
obi~nuit. Oaca .nsa, chinezii alla!i in America vor fi .n contact
106
~
eu cOl1lpatriotii lor. asemenea modificari nu vor avea loc. Sotii
care traiesc fmpreuna de multi ani. devin la fel. asemanatori.
Dar tendin{a. pCf"ceptia lumii dintr-o societate se eonsolidcaza
la nivelul emotional al fiecarui individ din comunitate. De
aeeea un cafacter are nu numai olnul luat separat, ci ~i fiecare
popor. $i, dupa cum orice om este dependent de viziunea sa
asupra lumii. societatea poate sa fie boinava ~i sa mom'a.
Primele semne de boala sunt cre~terea agresivitatii ferneilor,
destramarea flmiliilor ~i sterilitatea, saturatil fn valori mate-
rialc ~i idolatrizarea lor. De fapt ce sa mai vorbim de semne,
cle ~i a~a sunt clare, ~i societatea ~i omu! traicsc dUpe! aeelea~i
Icgi. Viitorul familiei depinde de fcmeie ~i viitorul oricarei
societati depinde de masllra In care femeiJe sunt educate corect
~i armonios. De fndata ce femeia I~i pierJe credin{a In
Dumnezeu ea fncepe sa creada fie In frumusetca sa, fie In
lilll1iIia sa, iar mai departe .ncep problemele.
Nu de mult am analizat doua cazuri. in primlll caz, barbatul
avea de facut 0 operatie, dupa care ~ansele de supravietuire
crau pu!ine. Opera(ia putea fi facuta numai la Moscova. Oepu-
nerile de saruri infundasera in propor!ie de 90'10 arterele ce
alimentau inima. Nu se ~tie de ce, sotia avea presimtiri fe/e.
Jntamplator prietena ei i s-a adresat cuno~tin!ei mele.
- Spuneti-rni, are vreo ~ansa sa fie ajutat aces! om?
- rn-a
intrebat ea, sunandu-ma.
- Treaba este ca nu v-a citit car!ile.
- Dar nici nu trebuie sa-I contactez pe el. Cauza este sotia
Illi. Ea are 0 permanenta frica de a-~i pierde omul iubit, de a fi
in~elata, de cearta, despar!ire - toate acestea au marit depen-
dell(a de via(a ~i dorin!e. Dependen(a ei profunda se transmite
107
sorull1i. Jar el. neintelegfmd macar des pre ce este vorha,
incepe, In permanenta, sa se sl1pere pe ceilalti ~i pe sine. Mai
departe, fie incepe sa hea, fie sa-~i in~eIe' nevasta, fie se
desparte de ea, fie se imbolnave~te. So!ia trebuie sa inlature
taate supararile ce Ie are pe sat. Sa primeasdi arice suparare ~i
In~elare, pastrand iub;rea. Sa-~i reprezinte moartea so)ului ~i
pe a sa proprie. Sa-~; repete ca ea il iube~te pc Dumnezeu In
barbatul iubit. $i ca in orice destramare a omenescului
pastreaza ,ubirea fa!a de Dumnezeu.
- Bine, Ii voi transm.ite taate acestea. - a spus euno~tinta
mea.
M-a sunat din nou dupa 0 luna.
- $ti!i. s-a petrecut un miracol. So)ul cuno~tintei mele s-a
dus la Moscova pentru operatie, iar acolo I-au consultat ~i au
spus ca nu mai trebuie operat. Depuner;le de saruri in arterele
ce alimenteaza inima s-a resorbit pejumatate.
- Miraeolul esteeeea ce nu Intelegem, - i-am faspuns eu.
- $i nu este nimic neobi~nuit In faptul ca intr-o saplamana s-au
resorbit depunerile de saruri pietrifieate din artere. Pentru mine
miracol este mai degraba faptul ca sotia lui a reu~it, intr-un
timp scurt sa se sehimbe In asemenea masura.
In ce prive~te celalalt caz, el se intinde In timp, nu ~tiu care
vor fi rezultatele lu;. Un pacient mi-a povestit odata despre 0
situatie interesanta.
- Mi-a placut 0 anumita femeie, - a Inceput el. - Pur ~i
simplu mi-a placut. Probabil ca ea a sim!it acest lucru ~i a
Ineeput sa-mi dea semne de aten!ie. Dupa aceea s-a comportat
de a~a maniera, de parca s-ar fi indragost;t de mine. $i eu am
IOK
10......-
,
1
\
f
_J
~.
inceput, pe neobservate, sa ma implie tot mai serios. $; ciind
m-am indragostit deja, ea, bruse, a dat inapoi. Restaurante,
cadouri, fie, dar in ee prive~te restul hai sa ramanem prieteni.
$i pentru mine a ineeput 0 adevarata tortura. De indata ce
incerc sa ma despart ~i sa nu ma gandesc la ea, pur ~i simplu
simt di mar. Ma intalneseeu ea, iar imi vorbe~te de prietenie
~i-n timpul asta imi face ochi dulei. Cateva luni parca m-ar fi
fiert la abur. - Povestitorul s-a gandit 0 clipa ~i a continuat: -
Faptul ca in aceasta situatie m-am imbolnavit de-nu-~tiu-ee
este de-nteles, dar de ce s-a purtat ea a~a, nu pot sa-mi explic
deloc.
-
Doar la inceput situatia pare complicata, daca e sa te
gflOde~ti pu!in se va dovedi destul de simpla. $i deci incepem
analiza. Omul zgarcit trebuie sa fie jefuit. Logic?
- De logic e logic, dar ce legatura are eu mine? - s-a mirat
el.
- Nu va grabiti. Zgarcenia, invidia, gelozia, toate sunt
manifestari ale aceluia~i lueru. Dependenta de dorinte, apropo,
sllpraalimentarea este tot 0 dependen!a de dorinte. Prin ur-
mare, dependenta dumneavoastra este mare, adica sunteti gata
sa divinizati femeia iubita ~i penlru dumneavoastra frumuse!ea
ei inseamna mai mult decat dragostea ei. Pana sa va indra-
gosti!i, dependen!a dumneavoastra dormiteaza, apoi vedeti 0
femeie frumoasa ~i va indragostiti de ea $i eu cat sentimentul
dllmneavoastra se aprjnde mai tare, eu atat mai mult va cre~te
dependenta de dorinte $i cu atat mai mult yeti uri pe urma ~i
yeti fi gelos, doar ca aeestea vor aparea mai tarziu. In planul
subtil insa, agresivitatea dumneavoastra izbucne~te de indata
ee va apare dorinta sexuala. $i eu cat dorin!a va fi mai mare,
109
-
eu atnt mai mari dimensiunile agresivitatii. intrudlt depindeti
de senzualitatea dumneavoastra, nu yeti putea pastra iubirea In
eazul injosirii ei. inseamna ea trebuie sa traiti sentimentul
ata~arii, al atractiei sexuale, al ,ndragostirii, dupa care sa
acceptati injosirea tuturor acestora, pastr;lnd iubirea ~i buna-
latea. Ce este prietenia" 0 iubire fara sex. Dintr-un punct de
vedere superior, toaUi situatia a fost indreptata spre salvarea
sufletului dumneavoastra. Pentru ca sa Invatati sa pastrati
iubirea dind sc strica ata~amentele omene~ti.
- Ce este eu mine, _s-a-nteles, dar eu ea, ee se-ntampla'?
Am avut senzatia ca-~i bate joc de mine, di Ii place sa ma
ehinuie. Bine. In aceasta situatie am pierdut. dar ce a ca~tig:tt
ea?
- A!i ca~tigat dumneavoastra' Ea, mai degraba, a pierdut.
Cum s-a terminat idila dumneavoastra?
- Ei bine, eand am vazut ea are fata de mine doar interese
materiale, am Ineeput nu s-o refuz, dar nici sa-i tolerez toate
dorin!ele. Inceti~or idila noastra a ajuns la nu, dupa un timp ea
s-a casMorit, a faeut un copil.
- Tangoul se danseaza In doi, - am zis. Daea va diviniza!i
dorin!ele ~i frumuse!ea omeneasca, vi se va da 0 femeie la fel.
Uita!i cum vor evolua lucrurile In planul ei. Daca femeia
frumoasa nu a primit 0 edueatie severa, adidi nu a Invatat sa
depa~easea dependen!a de propria frumusete ~i propriile
dorin!e, Incepe sa luereze pentru ele ~i sa Ie subordoneze tot.
Barbatii cedeaza energie unei asemenea femei iar ea Inflore~te
~i mai mult. Dependen!a ei de bunastare, frumuse!e, dorin!e
cre~te. lubirea se diminueaza, la fel energia. Energie pu!ina, ea
devinemaiputinatragatoare~ilncepesacauteenergie.De
t 10
,
\ ~
j
unde s-o ia? De la barbatul incantat de frumusetea ei.
Inseamna ca efortul de atragere a atentiei barbatului trebuie
dublat. ~i atunci confortul fizic ~i sutletesc se restabile~te. Ea
nu vede ca sufletul in acest timp sufera. Luerul se va manifesta
mai tarziu, la eopiii ei, mai degraba. Jar nu-i ajunge energia.
Inseamna ca trebuie sa aiba loc 0 idila, sa faca pe cineva sa se
indragosteasca de ea ea sa-I refuze dupa aeeea. Sentimentul
]ubirii are 0 foarte mare inertie. ~i daca barbatul Iraiqte acest
sentiment, incerciind sa-I satisfaca, destul de eur[lI1d se va
Imbolnavi ~i va muri. inseamna ea dadi a reu~it sa-I faca pe
barbat sa se indragosteasea de ea, multa vrcme dupa aeeea va
putea sa se foloseasdi de bunurile energetice ~i materiale.
Multe femei au trecut prin aceasta situatie, cand iubirea a Yost
un carlig pentru obtinerea bunurilor de trai. Cand femeia
folose~te dorin,a sexuala a barbatului pentru ob!inerea ener-
giei, bani lor sau eadourilor este una, dlnd insa el s-a
indragostit ~i ca ineepe sa se foloseasca de aeest scntiment,
situa!ia se poate scl1imba radical. Cand iubirea este pentru no;
un mijloc, Incepem sa 0 dirijam ~i suntem gata In orice
moment sa renuntam la ea. Oar Oumnezeu ne dirijeaza tocmai
prin sentimentul iubirii. lar cand femeia se gande~te tot mai
mult la frumuse!ea ~i dorin!ele ei, se transforma Intr-un vampir
caruia nu-i ajunge energia ~i Ii trebuie din ce In ce mai mult
s-o ia de la al!ii. ~i cu cat ia mai mult din for!ele vitale ale
altora, eu atilt mai putin Ie produce ea singura. $i eopiii care-i
vor veni pe lume se poate sa fie vampiri din na~tere, adica
evolu!ia lor normala va fi condi!ionata de preluarea energiei de
la al,ii. La distrugerea unei fiin!e vii, a corpului, organelor,
funqiilor se degaja energie, de aeeea vampirii au 0 tendinta
III
---
illcol1.}tienta spre sadism $i distrugere, dar i.}i vor alege victi-
mele dupa acelea~i semne, adica pe cei care depind in inlerior
de via(a, dorin(e, de senzualilalea lor. Criminalul ~i viclima
inlotdeauna seamana in profunzimea lor. Victima il at rage pe
criminal prin chiar starea interioara. Tnseamna ca pentro a nu fi
victima .}i criminal trebuie sa nu iei energie de la altij, ci sa 0
produci tu insuti. Bucuriile ~i placerile vietii ne lipsesc de
energie daca ineepem sa facem din ele (elul noslru, iar de
starea interioara a femeii depinde nu numai nivelul crimina-
litatii sau al imbolnavirilor, dar ~i supravie(uirea societatii in
intregul ei. 0 data, intr-un grup de barbati, in timpul discutiilor
s-a ivit tema femeilor.
- Totu~i spune-mi, trebuie sa fie egalilale intre barbati ~i
femei sau nu?
- Oesigur ca Irebuie,
- rilspund eu, - de aceea nici nu
poate fi. Interlocutorii s-au obi~nuit deja cu enun(urile mele,
u.}uindlt 0 asemenea replicanU-1 mira.
- Explica-Ie, -imi cere unul dintre ei.
- Cand vorbim despre egalitatea deplina dintre barba(i ~i
femei, se intelege egalitate la toate nivelurile. Logic? Logic.
A~adar in planul subtil, informa(ional-energetic, femeia 11 in-
fluenteaza pe barbat cu 60-70%, iar barbatul pe ea cu 30-40%.
Adica, in cuvinte simple, dependenta barbalului de femeie esle
de doua ori mai mare. De aceea dnd femeia prelinde 0
egalitate deplina la nivelul exterior, fizic, aceasta semnifica 0
inegalitate generala. Inseamna sa creasca vertiginos importan(a
principiului feminin, concentrarea asupra perpetuarii vietii, a
vietii inse~i ~i a dorin(elor, tolodata. Tendinta se observa clar
in societatea occidentala. Urmeaza pierderea dorin(elor ~I
112
I
1
f
j
vietii, adica bomosexualitatea, destramarea familiilor, steri-
litatea etc.
- Bine, in Orient barbalul are priori tate ~i copiii sunt multi
acolo, inseamna ca viitorul apar(ine tipului de gandire
oriental?
- Cand rolul barbatului este vizibil mai insemnat ~i femeia
este complet dominata, se vor na~te mul(i copii, deoarece este
reprimata dependen(a de dorinte, de senzualitate. Oar atunci se
intensifica tendinta de a dirija, a conduce. lar asta duce la
cre~terea dependentei de dirijare. Cre~te orgoliul ~i cruzimea.
Cre~te drastic probabilitatea razboaielor, contlictelor.
- Oar conflicte au fost intotdeauna ~i omenirea a supra-
vieluit, - remarcain mod rezonabil unul dintre interlocutori.
- Acum vitezele au crescut ~i totul arata altfel. Inainte
omul care traia in Orient, se na~tea pe urma in Occident. La
suprafata avea un tip de gandire, in interior altul. De aceea
reaqia fata de lumea inconjuratoare era ecbilibrata. Acum 0
asemenea forta natural a nu mai func(ioneaza. Omul trebuie sa
utilizeze in mod con~tient ambele tipuri de gandire. Adica nici
barbatul, nici femeia nu trebuie sa aspire spre 0 prioritate
absoluta. Nici victorie deplina, nici egalitate deplina nu poate
fi. Barbatul pierde ~i ea~tiga in acela~i timp. Femeia, cedand
intr-un loc, d~tigain altul. Victoria gandirii orientale, a prin-
cipiului masculin ameninta cu distrugerea planetei in aceea~i
masura ea ~i victoria principiului occidental. Am inteles bine
acest lucru prin experienta sectei Aum Senrik. Imi amintesc,
cum la una dintre prelegeri am fost rugat sa fac diagnoza
~efului acestei secle. Campul lui s-a dovedil a fi uimitor de
eurat. Mai mult dedi atal, am vazut in campul lui 0 pata
113
-
stralucitoare ~i asta se Intampla la contactul cu planurile
superioare. "intr-adevar nu este un om obi~nuit, -
m-am gandit
eu. - Nu degeaba l~i spune Mesia." Oar a reie~it ca !elul sectei
era distrugerea Intregii omeniri, ca idealul conducatorului era
Hitler. Pe unna s-a dovedit ca secta a prins In mrejele
controlului ~i urmaririi aproape Intreaga Japonie. Sub pretextul
tesUirii angajatilor din firme, pentro fiecare se aldituia un
dosar. Preluarea conducerii mondiale cu distrugerea ulterioara
a omenlrii. 0 asemenea tendinta se intrevedea, la aceasta
secta, deosebit de putemic. Am decis sa analizez aceasta
problema mult mai profund. in primul rand ma interesau doua
momente. Ce fel de pata stralucitoare era In campul con-
ducatorului'> ~i de ce 0 asemenea secta s-a ivit'ln eel mai
dezvoltat stat din lume? Pat a stralucitoare s-a dovedit a fi
omenirea viitorului. A vusesem inainte un diagnostic - potri-
virea societatii ell viitorul. Oadi nu corespunzi inseamna ca
e~ti bolnav, dad e~ti In conformitate cu 60-70 % ~i peste - e~ti
sanatos. Nu mi-a dat prin minte sa-m; pun Intrebarea:
societatea viitorului Insa~i corespunde logicii iubirii divine? A
reie~it ca foarte slab. Exista acolo 0 dependen!a ~i de dorin!e,
~i, In foarte mare masura, de tendin!a de a conduce. Starea
societatii viitorului era determinata de componamentul acelui
om care aparea la nivelul planurilor subtile ~i superioare.
Reie~eau urmatoarele. Omul lucra pentru evolu!ia sa spirituala,
atingea planuri tot mai subtile, iar de acolo era sfatuit sa-~i
omoare scmenii. Rezulta. urmatorul luem: ell dit contaelam
mai intens SOc1etateaviitorului, ell dit se apropie ea mai
repede de noi, cu atat mai repede vine catastrofa mondiala. ~i
cand urmam modelul vestic sau estic depindem de viitor,
114
1.
~
J
~
devenim canalele lui de transmisie ~i negativul, venind din
viitor, distruge prezentul. Oadi urmam calea reunirii acestor
contrarii, tinzfmd spre iubire, atunci curatam societatea de
viitor ~i ne saIV[lm. in principiu totul este de In!eles: societatea
viitorului este reprezentata de urma~ii no~tri. Viitorul deter-
mina prezentul, viitorul 11 genereaza. Oar In acela~i timp,
trecutul ~i prezentul actioneaza asupra viitorului. Oaca ne
orientam asupra senzualita!ii, asupra dorin!ei de a conduce,
nimerim Intr-o dependen!a total a fa!a de viitor, Intruc1lt ele
sunt generate de .viitor. Oar daca ne orientam spre iubirea care
na~te viitorul, putem sa schimbam acest viitor. Se spune, de
exemplu., ca destinul nu poate fi schimbat. S-au convins de
aceasta cei care au Incercat, la nivelul de suprafa!a, pe seama
actelor fizice, schimband cumva situa!ia, sa schimbe cursul
cvenimentelor. Oar daca omul i se adresa lui Oumnezeu ~i
iubirii, viitorul se modifica ~i prezicerile incetau sa mai
funqioneze. Este un lucru constatat. De aceea idolatrizarea ~i
venerarea femeii este la fel de pagubitoare ca ~i dorin!a de a
dUea in picioare ~i a injosi femeia.
- V orbe~ti frumos, mi se adreseaza unul dintre interlo-
cutori. Dfl-ne un sfat, mai bine, cum sa te comporti in relatia
Cli femeia. in primul rand. cum sa Inveti sa iube~ti ~i sa
pastrezi iubirea.
- Candva, 0 femeie mi-a spus: am putut sa-i iert pe bar-
ha!i, numai c1lnd am Inva!at sa-i privesc ca pe ni~te copii,
aceasta m-a ajutat sa pastrez iubirea in orice situatie.
Alta cuno~tin!a mi-a Imparta~it experien!a lui:
- Cand am citit carlile tale, am In!eles ca nu-mi sta In
puteri 0 asemenea rezolvare. Nu puteam sa Ie iert pe femei.
liS
---------
intelegeam ca este rezultatul unei adoratii interioare, pentru
mine ele inseamna prea mult. Frumusetea universala, sexul,
copiii, familia - trebuia sa ma Indepartez de ele, iar eu nu
puteam sa fac a~a ceva. Ma cuprindeau ca 0 tumora cance-
roasa. Atunci mi-am spus, supararile mele pe femei dureaza In
medie trei luni. Pentru Inceput voi Incepe sa ma supar doar
doua luni, apoi voi reduce timpul supararilor pana la 0 luna ~i
jumatate. ~i a~a, lucrand cu supararile, am Invatat sa ma
deta~ez de ele iar acum am redus durata supararilor pana la 0
zi. ~i imediat, situatia mea cu femeile s-a Imbunatatit, au
Inceput sa-mi pricinuiasca mult mai putine neplaceri.
Cand Intre barbat ~i femeie exista 0 relatie, ei trebuie sa se
ajute unul pe altul sa-L afle pe Dumnezeu In suflet, pentru
aceasta trebuie sa-~i dea unul celuilalt iubire ~i sa scuture
valorile omenqti, Intrucat evolutia este un proces de distru-
gere ~i restabilire ulterioara, prin iubire. in masurain care va
agatati de fericirea omeneasca, in masurain care va yeti teme
de distrugerea ei, agresivitatea dumneavoastra, ce va apara eul
omenesc, va fi mare. in psihologie, exista cam douazeci, sau
mai multe, teorii ale personalitatii ~i, evident, nu exista 0
singura opinie asupra ceea ce Inseamna personalitatea ~i nu
exista 0 Intelegere a ei, fiindca pentru a Intelege un lucru
trebuie sa reune~ti factori de naturi diferite Intr-un tot unitar.
De ce? Deoarece psihologia, pedagogia, medicina nu iau In
considerare originea divina a omului. incercarea de a explica
totul prin prisma corpului, a psihicului legat de corp nu
permite realizarea unui model al evolutiei, Intrucat atunci
destabilizarea va fi interpretata ca distrugere. Acesta este
modelul care se obtine.
t 16
\
\ f
j
-
Emotiile negative duc la boli ~i Imbatranire, emotiile pozi-
tive Intineresc organismul, amelioreaza metabolismul, ajuta la
invingerea bolilor, Inseamna ca nu trebuie sa gandim rau
des pre ceilalti ~i noi in~ine, trebuie sa ii iubim pe ceilalti ~i pe
noi in primul rand.
~i cu cat, privindu-ne, resimtim mai multe emotii pozi-
tive, cu cat ne asiguram mai tare de fericirea ~i sanatatea
noastra, cu atat ne va fi mai bine noua ~i celor din jur.
intrebarea este de unde sa luam emot;i pozitive? Raspuns:
emotia pozitiva este rezultatul indeplinirii dorintelor. Inseamna
ca la baza fericirii omene~ti sta Indeplinirea dorintelor ~i,
atunci ne yom inchina nu vitelului de aur, ci dorintelor noastre.
Dar In practica se dovede~te ca a fi prea ingaduilori cu dorin-
tele noastre ~i dependenti de ele creeaza ~i mai multe pro-
blcme, iar ~tiinta incepe sa se deplaseze pe un circuit Inchis.
Daci\ vedem doar omenescul, niciodata n-o sa putem depa~i
dependenta de el ~i scapand de una yom da peste alia.
Prima problema va fi Inlocuita de alta ~i mai rea.
De curand a venil la mine un psiholog , penlru un sfat.
- Fac parte dintr-o asociatie a psihologilor, ne ocupam de
problemele de familie, dam consullatii in privinta relatiilor
reciproce, Ii invatam cum sa depa~easca ~i sa aplaneze
conflictele ~i, ~titi, rezultatele nu sunt deloc rele.
- in ce constau atunci problemele?, m-am interesat eu.
- Treaba este ca familiile tuluror psihologilor au Inceput
sa se destrame, nu putem sa controlam acest proces patologic.
- Ati anulat problemele din planul exterior ~i le-ati
transferal in planul subtil, aruncand problema asupra copiilor
clientilor, a voastra in~iva ~i asupra copiilor vo~tri. Sa zicem
117
..-
ca unii v-au suparat, adica v-au clatinat stabilitatea umana.
Supararea este 0 reac(ie de aparare. Daea dumneavoastra,
vazand pericolul, agresivhatea emotiei, incercati s-o inlaturati,
ocupatia este zadamica. Izbucnirile exterioare ale supararii se
vor refugia in interior; sa anulezi supararile ~i sa ieqj sunt
lucruri diferite. in fapt, supararea nu se ~terge niciodata.
Capata alte forme.
De eurand a aparut la psihologi 0 noua tehnica de lucru cu
emotiile negative. Ei ii recomanda paeientului sa scrie pe 0
bueata de hartie emotiile negative pe care Ie resimt acum ~i nu
Ie pot depa~i. Apoi hartia se arde ~i gata, nu mai sunt emotii
negative, au ramas doar eele pozitive. Apare un confort exte-
rior ~i lini~tirea, in realitate insa emotia reprimata s-a refugiat
in interior, in subcon~tient, devenind ~i mai periculoasa. Adiea
atat timp cat vedem doar eul uman, vrem sau nu, i.I yom apara
de distrugere, agresiv. Daca insa nu ne yom apara, inseamna sa
procedam la autodistrugere, adica yom ajuta la omorarea
propriului eu uman. Daea insa con~tientizam ca inveli~ul
omenesc vine din eel divin ~i se hrane~te din eI, daea inte-
legem ca doza de iubire divina ne strabate numai in momentul
~oeului, al destabilizarii structurii omenqti, distrugerea devine
nu 0 nenorocire de care trebuie sa scapam, ci un element
indispensabil ~i dezirabil al evolutiei. Pentru a ierta trebuie sa
pomim nu de la eul uman, ci de la cel divino Eul divin este
ve~nic ~i el nu trebuie aparat, iar daca yeti vedea in primul
rand eul divin ~i apoi pe eel omenesc, niciodata nu va aparea
in interiorul dumneavoastra,agresivitatea.
Pentru a percepe eul divin mult mai real decat pe cel uman,
trebuie sa inveti sa vezi, in toate, vointa divina. Trebuie sa
II H
\
1
I
f
j
inveti sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu in toate, intrucat
noi vedem lumea cu sufletul, nu cu ochii.
Daca, revizuindu-ne trecutul cauHimvinovati, inseamna ca
au un punet de aplicare ura ~i condamnarea, atunei renegam
iubirea fata detrecut, uram viitorul ~i renegam iubirea fata de
el. in general este un lux nepermis sa consumi energia emo-
tiilor pe regrete, ura, condamnare sau teama. Energia emotiilor
abia-abia ajunge pentru iubire.
Prin urmare, in cuvinte simple, trebuie sainvatamsa iubim
inertial, orice s-ar intampla.
De eurand am auzit 0 fraza a unui om ~i mi-a plkut foarte
mult. A fost intrebat ce nu i se poate ierta unei femei? EI a
raspuns simplu: femeii i se poate ierta totul'
Pana cand nu yeti putea ierta ~i ultimul procent inseamna
ea nu iertati 100 de proeente, daca va agatati cu un procent de
omenesc, nu yeti strabate niciodata pan a la divino
in eul uman exista doua puncte de sprijin. Primul punct -
continuitatea, dependenta de ea da gelozie, al doilea - tendinta
de a dirija, de a conduce, dependenta de ea mare~te orgoliul.
Sprijinindu-va pe viata ~i dorinte yeti fi slugamic fata de
femeie, 0 yeti purta pe brate, ii yeti indeplini toate dorintele.
Sprijinindu-va pe vointa, pe dorinta de a conduce yeti calea in
picioare femeia, 0 yeti umili sau, rand pe rand, fie va yeti umili
singur, fie 0 yeti umili pe ea. Daca porniti de la eul divin, orice
gest va fi indreptat nu spre apararea cu agresivitate a eului
uman, impotriva altora sau a dumneavoastra in~iva, cj spre
intensificarea contactului cu eul divino Cand spun "eul
dumneavoastra divin" nu inseamna individualitatea dumnea-
voastra in Divinitate. Acolo suntem toti unitari. Divinul, prin
119
--
natura lui, este lipsit de conflicte, fiindca acolo nu exista timp
dupa acceptia noastra. Tot omenescul este sort it conflictelor ~i
contlictul reprezinta 0 conditie a evolutiei, deoarece unificarea
se produce prin iubire, adica aspiratie catre Oumnezeu.
Cum arata contlictul la baza lui? Am 0 anumita dorinta ~i
ea vine din corpul meu, din via!a mea. Altcineva are ~i el 0
dorinta ~i ea vine din corpul lui, din viata lui. :;Ii de la bun
inceput dorinta lui poate sa nu corespunda dorintei mele, adica
izbucne~te un contlict. Pentru a nu exista contlicte trebuie ca
structura mea informationala sa fie absolut identica cu struc-
tura informationala a celuilalt om, teoretic imposibil fie ~i
pentru ca ne aflam in puncte diferite ale spatiului. Omenirea a
visat multe mii de ani la 0 societate ideala, in care nu vor fi
agresiuni ~i conflicte. Incercarea de a crea 0 societate lipsita de
contlicte, cum a fost in timpul socialismului; a generat dorinta
de a-i face pe toti, absolut pe toti identici ~i nu atat la exterior,
cat in interior, in viziunea des pre viata, emotii ~i dorinte. Acest
lucru a fost egal cu distrugerea omului, ceea ce se ~i intampla
in fapt, adica se incerca realizarea unitatii nu depa~ind
contlictul prin apelul la iubire, ci pur ~i simplu se initia
anularea contlictului, prin distrugerea surselor. Cu cat se
incerca mai sever mentinerea artei in cadrul absentei coo-
tlictului, cu atat aceasta arta murea mai repede, deoarece
iubirea evolueazii, nu in absenta contlictului, ci prin depa~irea
lui~ Omul are 0 multime de tentatii ~i aceasta genereazii .
contlicte. Banii il strica pe om, dar lipsa lor nu-I lasa sa
evolueze. Prima varianta de rezo Yare este simpla: banii sunt
un rau ~i la ei trebuie sa renunti, dar broscuta nu are bani, nu
are su ara
.
inseamna ca este fericita ~i mai buna decat omul,
120
\
I.
f
J
mai aproape de Oumnezeu! :;Ii atunci, sa propovaduim degra-
darea, renun!area la tot? A doua varianta:_banii sunt sursa
<dezvoltarii posibilitatilor ~i trebuie sa ne orientam spre ei ~i sa
facem orice pentru a-i avea. Inseamna di banii nu sunt un rau,
ci un bine. In primul caz, incercarea de a distruge contlictul
impreuna cu cauzele lui, in al doilea caz, 0 deplina acceptare a
contlictului ~i a autodistrugerii. Oaca vedem cu prioritate
natura divina a omului, nu ne inchinam in fata conflictului ~i
nu-I distrugem, fiindca nu depindem de el. Intelegem ca
problema nu sta in bani, ci In atitudinea fata de ei. Telul
devine apropierea de Oumnezeu, iar banii devin un mijloc. :;Ii
dad stau In calea iubirii, renunlam la ei. Oaca am Invatat sa
convertim umanul In divin, soarta ne of era orice bunuri ~i nu
Ie refuzam deoarece ele lucreaza pentru iubire ~i nu Impotriva
ei. :;Ii, cu cat yom avea mai multe bunuri materiale ~i spiri-
tuale, cu atat mai mult va fi posibil contlictul ~i cu atat mai
multa iubire va trebui sa avem pentru depa~irea lui. Pe masura
evolutiei, individualitatea fiecarui om cre~te, se mare~te anver-
gura ~i diversitatea dorinlelor lui. Inseamna ca se intensifica
drastic posibilitatea contlictului ~i daca iubirea va fi insu-
ficienta, contlictul se va rezolva nu prin unificare, sinteza prin
iubire, ci prin distrugerea surselor de contlict. Parlite contlic-
tuale vor Incerca sa semene unele cu altele. Pentru aceasta I~i
Vor impune reciproc scopurile ~i dorinlele. Susti-nerea propriei
individualitati va duce la extinctia ambelor parti contliCtuale,
sau la asemuirea unei parti cu cealalta, cu pierderea propriilor
scopuri ~i dorinte. Mai exista varianta a treia: extinctia ambe-
lor surse de contlict. In toate cazurile evolulia se opre~te. Dupa
aceasta schema se desfa~oara acum, interactiunile dintre state
121
-
in toata lumea. incercarea de a rezolva escaladarea conflictului
prin masuri militare, politice, economice nu este in mod real 0
solulic a conflictului. Ea nu face decat 5a-1 duca la impas ~i
acumuleaza potenlialul pericolului de explozie. incercarea de a
indeparta conflictul prin orice masuri seamana cu un ~arpe
care se strange tot mai mult. Nu cu conflictul trebuie dusa
lupta, ci cu noi in~ine. in conflict trebuie sa vedem un moment
de unificare, sa vedem ceea ce desparte doua parti, sa invatam
sa vedem in conflict nu distrugerea, ci crealia.
[-am spus unei femei:
- Nu-I puteli ierta pe so\Ol dumneavoastra ca v-a in~elat,
fiindcii acest gest v-a distrus fericirea omeneasca ~i trecutulnu
poate fi intors inapoi. Din moment ce nu se poate redresa feri-
cirea pierduta, inseamna ca nici nu se poate ierta. Refuzati sa
acceptati trecutul, inseamna ca refuzati ~i viitorul. Iar in viitor
nu aveli familie, ci divorl: de aici rezulta automat boala ~i
moartea so\Olui. Acum privili situa!ia in felul urmator: tradarea
nu este atat distrugerea vechiului, cat posibilitatea de a crea
noul. Renun!a!i la vechea fericire omeneasca, adresa!i-va lui
Dumnezeu ~i iubirii. Ce inseamna sa te adresezi lui Dumne-
zeu" Este acceptarea destramarii umanului in numele divi-
nului. Iertarea este disponibilitatea de a trece de la uman la
divino Accepta!i pierderea umanului ~i adresali-va iubirii. Prin
aceasta dragoste forma!i un nou uman ~i el va fi mai aproape
de perfectiune. in fiecare fractiune de secunda ne distrugem,
murim, ~i prin iubire, din nou, ne regeneram.
Care este semnifica!ia invierii lui [isus Hristos? Umanul
moare, se destrama, dar iubirea se pastreazaorice ar fi ~i, prin
aceasta iubire, umanul destramat se na~te din nou. Dimen-
122
,
\ f
j
siunea conflictelor din societatea orneneasca a atins acel nivel
la care este prea pu!in doar sa pastrezi iubirea ~i sa te ablii de
la ura. Doza de iubire din suflet trebuie sa fie cu mult mai
marc.
Un asemenea nivel se poate atinge numai cand eul divin
este pcreeput eu mai multa aeuitate dedit eel uman. Oamenii
vor fi ca ingerii, se spune in Biblie. Probabil cii este yorba
des pre aceste timpuri, dar deocamdata pentru mulli, umanul
este 0 standi pe care starn, iar Oivinul, 0 prapastie in care
trebuie sa pa~im. ~i daca yom pa~i fara iubire intr-acolo, ne
yom sfarama, iar dad) Yom ramane pe aceasta stanca, la fel,
yom mun.
Cu cfitiva ani in urma, am urmarit la televizor ni~te sec-
ven!e unice din viata animalelor. Erau arata!i ni~te pui de
vultur intr-un cuib agalat pe un perete vertical, sub ei erau
diteva sute de metri, dincolo de marginea cuibului -
moartea.
in viala unui pui de vultur sunt numai cateva zile in care
cre~te, prinde puteri ~i este gata de zbor. EI trebuie sa pa~easca
in intampinarea unei posibile morli ~i sa zboare. ~i iata-I cii se
catara neindemanatic spre marginea cuibului ~i incremene~te
in fala necunoscutului, dupa care i~i desface aripile ~i se
aruncii in jos. Din puiul stangaci, imatur se transforma intr-o
clipa in pasarea frumoasa, puternica. Inainte de a zbura trebuie
sa simta zborul inauntrul sau. Daca acest lucru nu se intampla,
cazand din cuib, puiul nutura dezordonat din aripi, pravalin-
du-se tot mai departe ~i mai departe, el trebuie sa-~i formeze
simtlll zborului macaI' acum, dit carle. Unii nu rell~esc sa
prinda acest sim( ~i se izbesc de pietre. Majoritatea totu~i
dobandesc capacitatea de a zbura. Oar asta inca nu este totul.
123
--
Secventele unice dau posibilitatea de a vedea puii rama~i In
cuib. Ei se tern. Frica inhiba simtul zborului care se dezvolta In
sufletul lor ~i care Ii va ajuta sa capete 0 noua viata. Dacii In
cele doua zde ramase nu vor parasi cuibul, sunt condamnati.
Pentru simtul zborului se aloca 0 eantitate uria~a de energje ~i
dureaza 0 perioada scurta. Atunci pentru a-~i salva puiul,
vulturita este fOr(ata sa faca ceea ce el trebuia sa faca de buna
voie: 11aruncii din cuib. ~i iar se arata secvente un ice: nea~tep-
tatul gest al mamei ~i ghemotocul moale, lipsit de aparare,
cazand In abis, da dezordonat din aripi, zbatfindu-se In fata
mortii apropiate. Ce va vedea ~i va simti acum? Pietrele care
se apropie, moartea ~i scapararile de spaima din suflet? Sau pe
mama care I-a Impins In abis? Va ~ti el sa simta iubire fata de
mama? ~i de ceea ce va resimti, teama sau iubire, depinde
soarta lui viitoare. Convulsiile febrile ale aripilor nu dau nici
un rezultat, el a strabatut deja 0 mare parte din distanta care-I
desparte de pamant ~i, dintr-o data, se petrece un miracol,
Inauntrul sau ellnceteaza sa se mai agate de vi'ata, 'dispar frica
~i mi~ciirile dezordonate. Aripile nu mai bat aerul, se opresc ~i
Incepe planarea. Un timp zboara razant, apoi dand Inerezator
din aripi Incepe sa ia Inaltime. Pentru a capata viata, trebuie sa
fie gata s-o piarda, adresandu-se In acel moment iubirii.
Evident sau nu, trecem In via(ii prin acelea~i situatii. ~i de felul
In care trecem prin eIe depinde In primul rand soarta urma~ilor
no~tri, fiindca emotide noastre profunde devin trupurile ~I
soarta lor.
in viata fiecarui om exista momente cand el trebuie sa
pa~easca In Dumnezeiesc, uitand umanu!. ~i pentru acest lucru
se atribuie uria~e doze de energie. Dar omul se teme sa se
t24
,
1
\
f
j
~
desparUide fericirea Jui. EI se asigura ca intotdeauna va avea
timp sa i se adreseze lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu i te poti
adresa in orice moment. Oar asUizi aceasta trecere poate fi
u~oara ~i ferieita, maine chinuitoare ~i periculoasa, poimaine
putem sa-L atlam In noi pe Dumnezeu numai luandu-ne ramas
bun de la viata.
Hristos are 0 pilda despre miresele care 11a~teapta pe mire,
numai una se pregate~te, celelalte se asigura ca mai este multa
vreme ~i numai uneia i se va permite sa cunoasdi ceea ce ii
este menit ~i ce dore~te. ~i eu cat In fiecare zi tindem spre
Dumnezeu ~i iubire, cu atat teama pleaca din sufletul nostru ~i
se dezvolta simtul zborului care ne va ajuta la momentul
hotarat sa trecem Intr-o noua viata ~i sa ne despar(im u~or de
cea veche.
- Apropo, des pre femei,
- ma oprqte unul dinlre inter-
locutori. Ce faei daca sotia nu vrea sa lucreze asupra sa ~i sa se
roage?
Exact aceea~i Intrebare mi-a pus-o deunazi un om. M-a
'unat la telefon. Situatia era urmatoarea: copilul care avea doar
diteva luni se imbolnavise grav. Medicina era neputincioasa.
Atunci is-au adresat unui bioenergetic ian, el a Inceput sa zicii
ni~te lucruri Ingrozitoare, ca i s-a furat copdului sufletul, ca nu
are Inger pazitor, ca nu-I poate ajuta pe copi!. Piirintii au fost
~()eati. ~i iata ca vorbese cu tatal care Imi expune toate aeeste
lucruri, apoi privesc campul eopilului.
- Desigur, nimeni nu a furat sufietul copilului - IIlini~tese
pe tata.
- N-am putut sa ered a~a ceva, - a raspuns barbalul,
- ~i
t25
..001II
l11-amadresat dumneavoastra.
- Dar oricat ar parea de curios, terapeutul a avut In mare
parte dreptate. Acum copilul are sulletul unui criminal, con-
centrarea asupra dorintelor estc colosala. Adica interior este
gata sa ollloare pc oricinc ar sta Impotriva dorintelor lui.
Agrcsi vitatea subcon~tienta fata de oallleni este uria~a. In eel
Illai bun eaz, dorinta de a-i caka pe toti In picioare in folosul
sau se va Intoarce Impotriva lui lIeigandu-l, iar bolile grave Ii
vor eura!a sufletul. Daca medieina va putea sa faca fa!a bolilor
lui, slInt posibile doua deznodaminte. Primlll -
programul de
autodistrugere va pleea In planul subtil ~i apoi va duee la
cancer, invaliditate sau boala incurabila, sau va fi aruncat
asupra copiilor sai. Atunci, ei fie ca nu se vor ivi pe 11Ime, fie
vor fi grav bolnavi ~i soarta lor va fi distrusa. A doua varianta:
medicina va Illtoarce agresivitatea fata de sine inapoi spre
oallleni ~i atunei, ell cat mai s[matos va fi copilul, cu cat mai
negru va fi slllletlli sau, eu atat se va comporta mai agresiv cu
oamenii. Este varianta cea mai rea.
- Ell sunt vinovat de problemele copilului? - a Intrebat
posomorat tatal.
- Inaintea lui Dumnezeu nu exista vinovati, iar ideea ca
cineva este vinovat inseamna automat dorinta de a distruge
vinovatul. La nivel omenesc putem vorbi de vinovatia euiva ea
rezultat al Incalcarii reglllilor ~i legilor, Cll pedepsirea ClIve-
nita. La nivel divin nll exista pedeapsa. Grice situa!ie ne
Impinge ~i ne dllce catre Dumnezeu, oridt de tragica ni s-ar
parea. La nivelul divin nu exista pedeapsa, exista numai ajutor.
De aceea nu este voie sa spui "Sunt vinovat". Eul dumnea-
voastra divin este format din iubire ~i nu poate fi supus
126
I
\.
f
.J
condamnarii. Daca este sa vorbim des pre cauzele problemelor
copilului, ele sunt legate de concep!ia gre~ita aSllpra Illmii, de
caraeterul ~i eomportamentu! dumneavoastra.
- Bine, toate aeestea au legatura eu mine? Doar am luerat
eu mine, am citit eartile dumneavoastra.
- In esen!a este linia so!iei dumneavoastra. A aVllt foarte
multe situa!ii In care a renegat iubirea de dragul vie!ii ~i al
dorin!elor.
Urmeaza 0 pauza lunga.
- Problema este ca so!ia refuza sa citeasca volumele
dumneavoastra, nu vrea sa se schimbe, niei sa se roage ~j sa
mearga la biserica. Poate fi salvat copilul Intr-o asemenea
situatie?
- Desigur. Nu exista situa!ii fara ie~ire. Daca s-a formulat
un obieetiv inseamna ea exista ~i un raspuns al lui. Intfii,
continuati sa lucrati eu dumneavoastra, schimbati-va la un
nivel subtil mai Inal!. Sutletul copillllui este deformat, dar In
profunzime, la acel nivel care nu se distrllge prin moarte, unde
nll exista varsta, la acest nivel copilul I~i vede viitorul ~i ~tie ca
va fi bolnav ~i va muri ~i vrea sa se vindece, doar ea eI nu are
asemenea posibilita!i. Fiecare criminal dore~te sa fie iubitor ~i
blln, dar daca Ii ve!i spune unui coco~at Indreapta-te, mergi
drept ~i fii ferieit, el nu va putea s-o fad. Sa-i spui unui bolnav
qti bolnav, fa-te sanatos este eel mai simplu lucru, dar sa-I
ajll!i sa se vindeee este mai greu. Sulletul so!iei dumnea-
voastra este bolnav ~i bolnav este sulletul eopilului dumnea-
voastra. in masura III care invingeti atraetia fericirii omene~ti,
In subcon~tient sulletul copilului dumneavoastra se va orienta
dupa dumneavoastra ~i schimbarile benefice vor veni mai
127
---
repede. Modificarile so!iei dumneavoastra vor fi Impiedicate
de caracter ~i concep!ia despre lume, In sufletul ei este pu!ina
iubire ~i 0 imensa dependen!a de fundamentele fericirii umane.
Trebuie s-o ajutati dandu-i iubire ~i Injosind umanu!. Schim-
bali-va eomportamentul fa!a de ea. Dorintele ~i vointa ei
trebuie blocate, nu-i mai tolerati nimie. Apoi dati-i un ragaz,
daruiti-i flori. Dacii nu va renunta la comanda, dorin!a, l~i va
susline vointa, principiile ~i propria stabilitate, luati-va 0
amanta, daea acest lueru n-o va pune la punct, divorta!i. Poate
a~a se va salva viata copilului. Divortul pentru 0 femeie este
oprimarea vointei, sortii, vietii ~i dorintelor. E-adevarat, in
Occident divortul nu inseamna nimic. De aceea sunt mari;
probleme cu sufletele copiilor de acolo. ~ti!i, de fapt eu nu am
dreptul sa va dau sfatori. Daca veti ~ti sa va percepeti eul
divino veti simti ce trebuie sa faceti ~i cum trebuie sa va
comporta(i, pentru a va ajuta sotia. Nu face!i reverente In fata
.
so!iei, nu va temeti sa distruge!i stabilitatea, nu-i faceti toate
hatarurile, mergeti Impotriva voin!ei ~i dorin!elor ei. ~i-n
acela~i timp manifestati fa!a de ea iubire ~i blandete. inchi-
pui!i-va ca pu~tiul dumneavoastra nu se comporta eoreet, pur
~i simplu face dracii, cea mai rea pozitie este sa va enervati, sa
tipati ~i sa nu faceti nimic. Este mult mai bine sa-i spuneti: te
iubese, apoi sa-i trage!i ciiteva. ~i mai bine .este sa va a~ezati
alMori de el ~i sa hotarati Impreuna 0 anumita linie de
conduita, adica sa-i educa!i obi~nuinta de a Indeplini principala
dumneavoastra cerin!a iar mai departe nu dumneavoastra 11
yeti conduce, ci el singur, prin deprinderile formate de dum-
neavoastra. Relatia eu omul apropiat este Intotdeauna 0
edueare reciproea. ~i este foarte important sa ~tii scopul unci
.
12X
I
\.
f
j
asemenea educatii, did de orientarea scopului depind foarte
muIte.
in lume au aparut periodic multe sisteme de educare a
copiilor, despre ele s-au scris carti. Unele se declarau a fi 0
descoperire In domeniul pedagogiei ~i educatiei. ~i toate s-au
pierdut In anonimat. De ce? Pentru ea scopul lor era dezvol-
larea vointei ~i aptitudinilor eopiilor, a abilitatii de a dobandi
succesul ~i de a-Ii realiza dorin!ele. Totul s-a dus pe apa
s"mbete; pentru ca scopul era incorect. Copilului trebuie sa i
se sublinieze In permanenta ca viata lui, destinullui, voin!a lui,
dorintele lui, aptitudinile ~i cariera lui vor fi Intotdeauna un
mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu ~i de aflare a
propriului eu divino Fara acest fundament, sa construie~ti pere-
(ii. adica sa dezvol!i calita!ile volitive, aptitudinile este peri-
culos ~i pentru suflet, ~i pentru sanatate, ~i pentru destin.
Starea copiilor depinde In mare parte de mama. Cu cat mama
uita mai repede iubirea ~i se concentreaza asupra vointei ~i
dorintelor, cu atat vrea mai mult sa-~i depa~easca sotul In
Wate, sa ~i-I subordoneze ~i sa-I conduca. Daca aceasta
tcndin!a nu va fi oprita la timp, inertia superioritatii eului
omenesc asupra celui divin l~i Intare~te corsul ~i, ca 0 tumora
canceroasa Incepe sa devoreze sufletul femeii ~i al orma~ilor
ei. inainte. daca erau gre~ite conceptia despre lume, earacterul,
comportamentul femeii, aveau efect nu asupra ei, ci asupra
urma~ilor ei. Acum totul s-a accelerat. lata exemplul ciitorva
dintre pacien!ii mei, pe care i-am consultat de corand. incep
pretentiile, un sentiment al superioritatii fata de sot ~i dupa un
limp oarecare, diagnosticul - cancer. Femeii Ii este destul de
u~or sa se convinga pe sine ca sotul nu are dreptate. Ea nu-~i
t29
.........
vede propria dizarmonie inlerioara. Dar dizarmonia din com-
partamentul ~i atitudinea sOlului Ie vede imediat. ~i nici nu
banuie~le ca incorectul eomportament al sOlului este rezullalul
starii sale inlerioare gre~ite. Dorinla de a forma relaliile din
familie pomind doar din logiea omen ease a, ne fae la inceput
sclavi ce se tem sa clatine stabilitatea fericirii omcne~ti, iar
apoi demolatori, ducand la dezintegrarea familiei.
Interloculorii mei ma aseulta cu atenlie.
Apropo, in ultima vrerne,
- eontinuu eu, - vin tot mai multi
pacienli care se restabilesc dupa citirea cartilar mele. De
curandrn-amilltfillliteu 0 femeie.
~tili, - mi-a spus ea, -mulli ani am avut hepatita B, luata in
limpul operaliei. Dupa diliva ani, mi-au descoperil in plus,
hepatita C. Am cilit carlile dumneavoastra ~i hepatita mi-a
disparut. Dupa catva limp analizele n-au mai aratat nici un fel
de hepatita. M-am schimbat, am devenit alt om, am avut
senzatia ca zbor, iar eu 0 luna in urma mi-au deseoperit un
cancer. ~i nu inleleg ce s-a inlamplat. Doar conlinuu sa lucrez
eu mine.
- Situalia vi se pare inexplicabila. ~i la prima vedere
apare impresia ca toate eforturile dumneavoastra au dus la un
falimenl total, dar in realitate, ali depa~it prima treapta, v-a\i
pus in ardine. Oar copiii ~i nepo\ii, mai degraba sufletele lor
sunt intr-o stare ingrozitoare.
- Oar eu ma rag penlru sufletele copiilor ~i nepolilar!
-In primul rand: pentru a va ajuta pe dumneavoastra ~i pe
copiii dumneavoastra, trebuie sa va schimba\i in prafunzime
iar asta inseamna ea trebuie sa pastrati iubirea eand se narnie'
bazele fericirii omene~li: copiii sunt viitorul nostru, pentru a
130
\
\ f
_J
nc purifica urma~ii, trebuie sa intralll In straturi foarte subtile,
nu ne vor perlllitc aceesulla ele daca exista agresivitate fata de
iubire. La dumneavoastra 111profunzime a ramas 0 nemultu-
mire fala de parinli, nu sunl anulate pretenliile fata de sol,
(eama de viitor este uria~a. Apropo, nemul\Umirea de sine,
Jcprimarea sunt aruncate spre urma~i, adiea din 5 puncte nu
treceti la 4. Citili carlile mele, in cepe purifiearea. In acela~i
timp va sehimbati ~i anulati negativul. De aeeea va villdecati
de hepatita. Mai departe, dinspre urma~i ies problemele vie-
tilor dumneavoastra anterioare, problemele copilariei ~i ado-
lescenlei. lar dumneavoastra continua\i sa curalali slratul su-
perficial. Slratul dinspre urma~i coboara catre dumneavoastra,
iar dumneavoaslra nu puteli sa-I curalali. Negativul in
acumulare se blocheaza prin boala.
De curand 0 pacienta mi-a povestit situa\ia ei. Mi-a citit
cartile ~i, ulterior, a ramas gravida.
- Am ~tiut ea trebuie sa tree printr-o incercare ~i m-am
pregatit pentro ea. In a eineea luna de sarcina s-a mutat la noi
soacra, are un eameter, u~or spus, dificil. Mai ales ca ~titi ce
inseamna doua femei la bueatarie. M-am straduit din toate
puterile s-o iert, cand sim\eam ca nu pot, alergam la icoana ~i
ma rugam. Dupa 0 saptalllana, in apartamentul nostru s-a
l1lutat mama, intelegeamea toate acesteami sedau de sus. Ma
convingeam ea trebuie sa pastrez bunatatea oridit m-ar costa ~i
parca imi reu~ea. Copilul s-a nascut, dartraind pUlin, a murit.
Pacienta ma intreba: ce s-a intamplat? I-am explicat ca
dependenta ei de nivelul prafund ramasese neatinsa, la fel ~i la
copil. Coneentrarea lui pe viata ~i dorinteera enorma.in ase-
menea cazuri se pierde viata. De la orieare dintre niveluri am
131
--
illcepe sa Ile schimbam, aoresandu-ne lui Dumnezeu, rczultate
vor veni mai devreme sau mai tarziu, nu avem voie sadisperam
~i sa a~teptam rezultate rapide.
Femeia care avea cancer mi-a pus 0 intrebare nea~teptata:
- Spuneti-mi, Imparta~ania este de folos? Vreau sa ma duc
astazi la biserica.
- Oespre asta puteti sa nici nu Intrebati. Natural ca este
utila. Oamenii de ~tiinta au aratat ca primim cea mai mare
cantitate de informatii nu vizual ~i auditiv, ci prin simturile
gustative,adica ceea ce mancam are 0 foarte mare influenta
asupra noastra, mai ales In funqie de starea In care mancam.
Sensul Imparta~aniei este acela ca prin paine ~i vin care se
desemneaza a fi trupul ~i sangele lui Iisus Hristos, ne este mai
u~or sa ne percepem ca fiind EI ~i sa retraim patimile Lui. :;>i
atunci posibilitatile noastre de a pastra iubirea, cand se naruie
tot, de a-I ierta pe ceilalti, de a-L vedea pe Oumnezeu In loate,
devin Cll mult mai mari.
- Oar ~titi, - a spus femeia - dupa Imparta~anie, tumora
s-a miqorat de doua ori.
- Natural, - am raspuns eu. Oependenta dumneavoastra
de vointa, dorinte, viata s-a miqorat. Oar este putin doar sa
percepeti aceasta stare, trebuie sa 0 mentineti ~i sa 0 dezvol-
tati. inchipuiti-va, femeia se enerveaza mereu ~i emite pretentii
fata de barbat ~i apoi se duce la Imparta~anie, Ii va ajuta oare?
Putin probabil. Oaca Insu~i Iisus Hristos nu a putut sa-t Vtn-
dece pe locuitorii satului sau, fiindca ei nu L-au crezut, ce sa
spunem despre cei care se duc la Imparta~anie suparandu-se,
temandu-se, invidiind.
- Bine, - m-a Intrerupt unul dintre interlocutori. - Vor-
132
\
\ f
~J
~
be~ti mereu doar despre lucruri Inalte. Hai mai bine sa vorbim
despre sex.
- Sexul este un subiect foarte Inall, daca i te adresezi
corect.
- Apropo, despre acel pacient cu sotia tare de cap. Ce sa
faci cu una ca asta In planul sexului?
- Trebuie sa faci mai putin sex,
- am zis.
-
Asculta, ce tot 0 tii Cll mai putin ~i mai putin, a~a scrii ~i
In carti. Toti vor crede ca ai probleme cu asta.
Veselie generala.
- Dad a~ scrie cartile pleciind de la experienta mea
personal a, ele ar arilla altfel.
- Auziti, - mi se adreseaza un interlocutor, - eu am
urmatoarea problema: mi-a disparut cu totul interesul sexual
fa(ii de femeia cu care sunt casillorit civil. Ma atrage sexual 0
data pe luna, nu mai mult. in timp ce cu potenta totul e-n
regula, dorintele, pe undeva, au disparut.
- Oar cum a fost In urma cu cateva luni?
- Ca de obicei, de doua ori pe zi, dimineata ~i seara.
- Cati ani are ea?
- Eu am aproape cincizeci, iar ea aproape patruzeci.
- Oar ce credeti, de ce cu varsta slabe~te dorinta sexual a?
Ridica mirat sprancenele ~i da din umeri.
- Nu ~tiu.
- Oar de ce animalele au dorinte sexuale 0 data pe an, iar
omulln permanenta?
Strange din umeri:
- Nu-mi da prin minte.
- Sexul poate fi medicament ~i boala. in funqie de atitu-
133
.........
dinea fata de el. Am fost intrebat de emand: prin ce se
deosebe~te dragostea de adulter? Din punetul meu de vedere,
iubirea estc un cal. iar sexul
- diruta, dadi pui diruta inaintea
calului avem adulterul. In adolescenta este 11lulta iubire in
suflet, de aceea ~i activitatea sexuala frecvel1ta poale sa I1U
dauneze sufletului. Cu varsta, dlnd iubirea este mai putina,
activitatea sexuala frecvcnta ponte mari drastic dependenta de
doril1te ~i viata, in confonnitate, gc!ozia subcon~tienta ~i
slIpararile vor cre~te, iar mai departe, urmeaZ3 boala sau
destramarea familiei. Apropo, comportamentul incorect chiar
~i la varsHi matura poate sa aibil efecte negative asupra
sanatatii copiilor ~i nepoti!o!". Ce s-a intamplat la dumnea-
voastra? Sotiei dumneavoastra ii trebuie sex de 1-2 ori pe
saptamana, iar dumneavoastra ii dadeati mult mai des.
Dependenta de dorinte ~i agresivitalea ei subeon~lienla au
crescut de 5-7 ori, in planul subli! ea a ineeput sa va ucida. ~i
eu cat ii dati mai mulla placere omeneasca, cu atal mai repede
va yeti irnbol1l3vi ~i yeti muri sau va yeti desparti. La
dumneavoastra se declan~eaza mecanismul de protcctie, tre-
buie blocata sursa agresivitatii, conccntrareaasupra dorintelor.
Va pierde(i atraqia sexuala. Ce se intampla in astfel de cawri?
Femeia s-a obi~nuit cu sexul zilnic ~i, dinlr-o data este lipsita
de el. Apar la en iritarea, supararea sau geIozia iar agresivi-
tatea suhcon~tienla cre~te ~i mai mult. La barbat, dorinta
sexuala devine ~i mai mica. Femeia incepe sa se teama pentru
vi itor ~i ii repro~eaza prezentul. La barbal apare teama ~i
Ilcmultumireafata de sine. EI i'ncearcasa-~i demonstreze ca
este barbat conlinuand s-o satisfaca de doua ori pe zi, dar 0
face i'IllPotriva vointei ~i Illai de parte trebuie sa moara, fiindca
134
I
\.
f
j
-
ucide sufletul sotiei sale indeplinindu-i tot mai mull dorintele.
Dar daca el are un bun sistem de protectie vor i'neepe sa
slabeasca nu numai dorintele ci ~i potenta. Aceasta ar provoca
~i mai multe prelentii din partea femeii, un ~i mai mare
complex la barbat. Urmeaza drumul la doctor. Medicul profe-
sionist utilizeaza homeopatia, acupunetura, indica un tratament
eu plante, cele mai bune medicamente, face masaj prostatei ~i
dupa un timp, spre bucmia comuna a so(ului ~i sotiei, loate
I"unctiile se restabilesc. Iar incepe 0 viata sexuala intensa, iar
se a~eaza carnta inaintea calului ~i dupa 0 vreme iar scade
dorinta ~i polenta so(ului care incearca din toate puterile sa-~i
demonstreze lui ~i sotiei di este sanatos iar se urmeaza un
tratamenl intensiv ~i so(ul se apara cu toate puterile prin sex,
dovedindu-~i lui ~i sotiei ca totul este bine ~i loale necazmile
s-au dal la spate. Dupa catva timp i se descopera un cancer ~i
el moareresemnat iar femeia, ~tergandu-~i lacrimile, ii poves-
tqte prielenei: se imbolnavise de mult, am in(cles asIa repede,
de indata ce am observat ea i-a disparut dorinta sexuala, apoi
au venit impotenta, cancerul, pe urma a murit. ~i ca sa vezi,
I-am lratat la cei mai buni doctori, am dat 0 gramada de bani ~i
n-a ajutat la nimic.
Dad insa femeia nu-i va face repro~mi ~i nu-i va prelinde
111permanenta satisfactia fizica, atunci situatia poate lua un alt
curs.
-
So(ul meu este yoghin,
- imi spune inlcrlocutoarea.
Avem trei copii, dar nu facem nici un fel de sex, so(ul a zis ca
lui asIa nu-i trebuie deloc. in loti ace~ti ani nu am avut barbati
dar de emand a aparnt un cunoscut, fata de care am senti mente
calde, prietene~ti ~i nu este exclus ca relatiile sa devina mult
135
........
mai serioase. M-am gandit ca daea sottJl nu are deloc nevoie
de sex, po ate ea am dreptulla 0 ferieire omeneasdi obi~nuita.
- Yeti primi exact atata iubire pe cat de armonioasa
sunteti Inauntrul dumneavoastra.
- ~i totu~i, pot oare sa am 0 idila pe de laturi? - a intrebat
femeia.
- Este eu totul de nedorit, - i-am raspuns. ~i vazandu-i
uimirea sincera, i-am explicat: -
Comportamentul sotolui
dunmeavoastra este deterrninat de starea dumneavoastra
interioara ~i de starea eopiilor dumneavoastra. Din vietile
anterioare ati adus 0 foarte mare inciinatie pentru placerile
sexuale. De vi s-ar da putin mai mull sex, sutletul dumnea-
voastra at renega iubirea. Sotul salveaza viata cupiilor sai,
ingradind dependenta dumneavoastra de plaeerile sexuale, a
idila III afara casniciei po ate sa va omoare copiii. Intrucat
atitudinea sotului fata de sotie este determinata de starea ei
profunda, ineercand sa-~i satisfacii dorintele pe de laturi,
femeia adesca face un imens rau copiilor ~i nepotilor sai. fara
macar sa banuiasdi aceasta.
Unul dintre membrii grupului nostru pune intrebarea:
- Nu pot intelege de ce, sa-i aduci satisfactie femeii poate
fi periculos. Eu personal am vazut ca dupa sex, ea devine cu
mult mai buna.
- La suprafata, -
ii raspund. Daea te ocupi de sex in mod
incorect, atunci bunatatea exterioara se transforma repede In
gelozie, suparare ~i ura. Intr-o ocazie oarecare am consultat un
barbat, era dit pe ce sa moara III urma unei tragedii personale.
ii placea foarte mult femeia lui. a satisfacea de trei ori pe zi.
inlr-o dimineata n-a mai fiicut-o, ea a venit in fuga mare la
136
I
J
serviciul lui ~i a facut aeola ditamai scandalul. [steria a durat
mult, tipa la el ea ~i-a gasit a amanUi, iar dupa ceva timp a
plecat la altul, care avea aproape 60 de ani, era cu mull mai in
varsta decrlt ea ~i i-a spus: "Draga, sexul este 0 sarbatoareiar
sarbatorile nu trebuie sa fie dese, conteaza pe maximum 0 data
pe luna." Dar asta-i inca prea putin, el 0 alerga in fel ~i chip,
precum un eaporal pe soldatul indiscipJinat, obligand-o sa se
simta 0 femeie slaba. Cu toate astea ea a ramas eu el.
- Ei bine, - ma intrerupe interloeutorul meu, - ce tot 0 dai
cu sexul ineorect ~i ingractirile. Poveste~te-ne mai bine despre
eel corect, apropo, de ce animalelor ~i pasarilor Ie este ingactuit
sa se imperecheze doar 0 data pe an')
-
Ei, in primul rand sunt cauze pur fizice: prezenta hranei
~i suprafa\a mediului de locui!.
- Dar natura poate crea conditii sa fie sex ~i sa nu fie
urma~i, de ce nu se Intampla a~a?
- Pentru ca sexul este 0 concentrareasupra vietii ~i perpe-
tuarii ei ~i daca se va repeta freevent, dependenp de viata va
ere~te drastic. ~i atunci viata va degenera iar unna~ii se vor
na~te lipsiti de vitalitate.
- De ce omul poate primi 0 doza considerabil mai mare de
placere sexual a?
- Pentru ca omul, spre deosebire de animale poate sa faca
din sex, nu un scop, ci un mij loc, adicii sa transforme umanul
in divino inchipuiti-va un om care vrea sa dobandeascii multi
hani, dar nu reu~e~te deloc. De ce? Fiindca pentru el banii sunt
un seop. ~i primirea banilor iI va ueide: intai sutletul, apoi
trupul. La fel eu sexul. De ce spunea Pu~kin: eu cat iubim mai
Illull femeia, cu atat ii suntem mai putin pe plae. Deoarece,
137
telul dumneavoastra fiind posedarea femeii, a frumusetii,
trupului ei, primind taate acestea, fie sentimentele vi se vor
raei bruse, fie, posedand-o, yeti fi tot mai gelos ~i 0 yeti url, fie
va veti I'mbolnavi ~i veti muri. ~i femeia simte intotdeauna ce
Ii este mai de pret barbatului -
dragostea sau dorinta ~i Ii
respinge pe ultimii. Apropo, pe Kazanov I-au Intrebat 0 data
cum a reu~it sa seduca un numar atat de mare de femei.
"Pe
toate Ie-am iubit" a raspuns e!. Ce te ajuta sa simti iubire?
Unul dintre momentele importante este abstinenta. Postul ~i
renuntarea periodica la mancare mic~oreaza dependenta-de
dorinte iar atractia sexuala se transforma mai u$or I'n iubire.
Fieeare partieiea din Univers traie~te dupa legea generalii.
Divinul na~te timpu!. spatiul ~i materia' Toata ereatia lui
Dumnezeu tinde I'napoi catre Dumnezeu ~i prin iubire se
I'ntoarceI'll El. lubin~a se transforma I'n omenesc. omenescul
trehuie sa se transforme I'n Divin. Daca ne impunem periodic
I'ngradiri ale omenescului, ne cre~te posibilitatea de a trece in
Divin. ~tiinta de a pastra iubirea ciind se naruie umanul, ajuta
unei astfel de tranzitii. Barbatul zgareit, invidios, gelos nu
poate fi un bun amant, pentru ea el se agata febril de viata ~i
dorinte ceea ce inseamna ca nu va putea converti umanul I'n
divin iar femeile, intuitiv, ocolesc asemenea barbati. Mai
departe. Sa luam 0 situatie obi~nuita: amantii au maneat bine,
s-au pus In pat ~i se oeupa de sex. Manearea a intensifieat
eoneentrarea pe dorinte, luand aeea energie care poate ajuta la
transformarea sexului In iubire. ~i Ineep problemele In planul
spiritual ~i fizie. Alta situatie: mi s-au adresat doi soti eu
urmatoarea problema. Femeia a faeut afte ~i niei un fel de
medicamente nu a ajutau, nu se ~tie de ee, totul se petreeuse pe
13~
I
\ f
_J
-
Ilea~teptate. Au intrat I'n apartament, la amilndoi a aparut 0
puternica dorinta sexuala ~i chiar fara sa se dezbrace au
inceput sa faca sex. Dupa a jumatate de ora. femeia a resimtit
0 mare greutate in stomac iar in ziua urmataare dureri la
l1rinare. Totul semana faarte tare ell 0 infeqie puternica.
Analizele au aratat eiuperea respeetiva. Ii explieam sotului: nu
esle permis sa va realizati dorinta imediat ce a aparut, daca va
veti abtine un timp, in ea va fi mai putina animalitate ~i mai
mult uman iar acestui uman trebuie sa-i ajl1tati sa se trans-
forme in divino Pentru 0 asemenea convertire sunt necesare
timp ~i energie. De aceea sunt de neocolit mangilierile
premergatoare. La inceput trebl1ie sa-i faei curte femeii, oprind
primele porniri fiziee, apoi de nelnlaturat sunt mangaierile
indelungi care VOl' permite straturilor primitive ale omenes-
elllui sa se Inalte spre eele superioare ~i atunei sexul va ajuta la
dezvoltarea iubirii In sutletul dumneavoastra ~i nu la distru-
gerea ei impreuna cu sutletul. In general, sexul ~i hrana sunt
stimulente vitale, incredibil de puternice ~i utilizarea lor pentru
acumularea iubirii divine confera capaeitati mari. Inchipuiti-va
ca sunteti suparat pe cineva ~i enervat, este 0 marturie a
faptului ca va eramponati de fericirea omeneasea, incepeti sa
muncati in aceasta stare ~i asimilarea hranei poate sa va
dauneze, fiindca ea va mari dependenta de dorinte ~i viata.
Daca inainte de mas a i-ati iertat pe toti. i-ati dat lui Dumnezeu
0 parte din satisfaqia ~i placerea pe care 0 yeti primi de la
mfl1lcare, v-ati rugat inainte de masa, atunci primirea hranei va
Illera pentru divin ~i nu pentru uman, de fapt pentru Divin mai
mult decat pentru omenesc ~i atullci energia provenita din
luana se va transforma u~or in energia iubirii, la fel se
139
........
intampHl cu sexul. Pentru a transforma energia sexuala in
iubire trebuie inainte de aceasta sa va deta~ati de toate, sa-i
ierta\i pe to\i. sa anula!i toate momentele de gelozie ~i suparare
;;i sa va concentrati asupra Dumnezeiescului. Atunci sexul. ca
0 pflrghie. va duce nu inspre starea animalica. ci spre iubirea
Divina. De exemplu to\i ~tiu ca ingerarea alcoolului mare~te
durata actului sexual, dar toce~te sim\urile. Nu to\i .n\eleg ca
una se leaga de alta. Alcoolul inhiba con~tiin\a ~i dorin\U. ceea
ce miqoreaza dependen\a de dorin\U sexualii ~i pe seama
acestui fapt se dilata timpul actului sexual. Dar daca inhibi .n
permanen\a dorin\U ea poate sa dispara ~i alcoolicului nu-i
trehuie niei un fel de sex. EI .ncearea sa simta iuhire
distrugand dorin\ele ~i via\a. adica pur ~i simplu pierzandu-Ie.
Dorin\eie noastre pot fi intensifieate de con~tiin\a noastra. De
aceea. frfinarea con~tiintei ~i. in relatie eu ea. adorintei nu este
obligatoriu sa se faca prin alcool sau droguri. Oadi pui 0
muzica frumoasa. ritmica. poti obtine un efeet eonsiderabil
mai mare decat .n cazul alcoolului. Cand omul este tensionat ~i
preocupat. dependen!a lui de dorin!e ~i via!a ere~te brusc ~i .n
aceasta. stare sexul va dauna sutletului sau. Am eitit undeva di
30% dintre ru~ii .mboga!i\i. conform statisticii. sunt impoten!i
;;i IlU m-am mirat: incordarea. agresivitatea ii ata~eaza de
fericirea omeneasca, Hicand din sex nu un medicament. ei 0
boala. De aeeea. pe cat aman\ii se ajuta reciproe sa fie relaxa!i
~i buni, pe atM energia fiziologidi se transforma intr-una
spiritualii. Un iubit atent ~i plin de solicitudine a ajuta pe
femeie sa traiasca sentimentul unei relaxari maximale. prin
asta ajutiind-o sa resimta iuhirea.
inainte tineretul era edueat destul de sever. religia
140
~
.J
propovaduia mereu cumpatarea sexuaIa. ceea ce ajuta la
convertirea energiei grosiere in energia spiritualiHitii ~i lubirii.
Aceasta asigura viitorul. .ntrucat straturile subtile sunt legate
de viitor ;;i saturarea prin energie ~i iubire completa rezervele
strategiee necesare evolutiei urma~ilor ~i supravietuirii socie-
Ultii. In lumea eontemporana se incearca prezentarea sexului
fie ca medicament .mpotriva bolilor. fie ca forma de sport. fie
ea sursa de plaeere. ~i daea din el se face un mijloc. acest
mijloc nicidecum nu lucreaza pentn! iubire, bani. sanatate,
hunastare. Imi amintesc ea in urma Cll vreo cinci ani, mergeam
pe Broadway. in New-York ~i nu puteam nicicum .n!elege de
unde am 0 senzatie atflt de stranie. "Ceva nu e-n regula." - ma
gandeam. Dar nu puteam deloc .n!elege ce se .ntampla ~i
deodata, pe nea~teptate, am .n!eles: treceau femei frumoase
dar nimeni nu Ie baga in seama. ea in Rusia. Cel mai interesant
este ca am .neeput sa ma uit la femeile frumoase cu ochii
americanilor. Mai tarziu am descalcit i!ele acestui fenomen.
Frumuse!ea .n America este a posibilitate de a ca~tiga bani.
Femeia frumoasa poate sa ca~tige mai mult decat cea urata ~i
atat. De aceea frumuse!ea este privita eu indiferen!a, nimeni nu
freamata ~i nu se .nclina .n fa!a ei ea .n Rusia. Daea frumu-
se!ea ~i sexul sunt seopuri, asta distruge, dad frumuse\ea ~i
,exul devin mijloaee pentru acumularea omenescului. distrug
ji mai repede. Dad frumuse!ea ~i sexul sunt un mijloc pentru
aflarea Divinului 11fae pe am sa evolueze dar ca sa sim!i ca
iubirea este prioritara fa!a de omenesc, trebuie sa te ab!ii
periodic de la omenesc ~i sa fii gata sa-I pierzi de dragul
iubirii.
- ~i atunei. trebuie sa execu!i de fiecare data un dans
141
<.:omplicat III fata sotiei? -Intreba interloeutonll meu.
- Dcsigur, - Ii SPUIl,
- sa-i daruiti ~i tlori ~i sa-i faeeti
curte, sa 0 clueeti Ja restaurant ~i Ja eOlleerte
-5i sa va mani-
festati grija, sa 0 pregatiti pentru sex -5i sa-i iertati orice.Daea
doar va trflntiti in pat ~i pretindeti datoria canjugala, pe placere
sa nu contati. Femeia trebuie sa se pregateasdi pentru aeeasta
pur fiziologic. Treeerea energiei animal ice III cea omeneasca ~i
Divina este 0 treaba responsabila
-5i aici trebuie sa va ajutati
ullul pe altul. Cu vrea 20 de alli in urma, mi s-a pavestit a
istorioara: satul a inceput s-o asedieze cu gesturi tandre pe
sotie, dar ea era prost dispusa ~i I-a oprit grosolan:
"Ce-ai
tabarat pe mine ca un caca~')" EI s-a suparat ~i s-a dat la a
parte. Dupa cateva zile s-au Impacat, dar prima Ineereare
sexuala n-a dus Ja nimic. S-au ehinuit cateva luni .)i totul fara
rezultat. S-au dus la doctor. L-a consultat pe sot ~i a spus ca
este campier sanatos. L-a sfatuit sa incerce eu alte femei ~i,
lucru de mirare, i-a reu~it excelent. Bucuros, a alergat la satie
~i iar a fast un fiasco total. S-au chinuit inca un an ~i s-au
despaqit. Prin unnare dnd satul ~i satia nu dau mare atentie
grijii unuia fata de celalalt, mangaierilar, redudnd tatul la
pura fizialagie, problemele cu sanatatea ~i saarta sunt garan-
tate. Uneari, este adevarat, amandai sufera a pronuntata slabire
a tuturor simturilar ~i aceasta ajuta la mentinerea familiei. Oar
0 asemel1ea impotenta sufleteasca nu este cea mai buna
solutie. Adesea femeia este impinsa spre adulter chiar de sot,
refu",nd s-a ajute sa traiasca un sentiment inalt, multi barba!i
dupa I1l1nUi se jeneaza sa-i daruiasca sotiei flori .)i sa 0 curteze.
Ei considera ca 0 data cetatea cuceriUi, victoria obtinuta,
salda!ii pot fi lasati la vatra. Oar femeia este acetate ce trebuie
142
~.
~
luata cu asalt In fiecare zi. Ne-am obi-5l1uit sa ne ru~inam de
dragoste ~i sa ne m..lndrim Cll ura. Divinul reprezinta radaciniJe
iar via!a ~i dorin!ele
- trunchiul ~i crengile, iar, pentru ca
arborele sa creasdi. trebuie sa te preocupi ~i sa ajuti procesul
de cre~tere, sa uzi periodic. sa tunzi coroana daca radacinile nu
fac fata alimentarii ei. Pe cat sotii se ajuta reciproc sa vada In
sine ~i in partener Oivinul, pe atat de annaniaase var fi ~i
relatiile lor sexuale.
- Apropa, cum e cu privitul filmelor parnagrafice, face
rausau e de foJos?-Intreaba unul dintre ascultatori.
- La noi se considera erotic filmul In care flU se arata
direct capula!ia ~i arganele sexuale. Din punctul meu de
vedere taate aslea sunt filme porno. Primul impuls vine de la
corp. Are lac cancentrarea pe principiul animal, prin urmare
oprimarea umanului ~i a Oivinului. Oaca se arata iubirea dintre
un barbat ~i a femeie, afeqiunea tandra a unuia fata de eelalalt
~i apai actul sexual este varba despre erotica, tot restul este
pornagrafie iar vizianarea frecventii a unor asemenea filme
dauneaza sulletului ~i trupului. in principiu este a cale directa
ciitre impaten(a. Nu de mult dai tineri casatari!i mi-au mar-
turisit ca pentru ei actul sexual nu mai este pasibil intr-a
situatie abi~nuita, ci numai dupa urmarirea unar filme porno.
Cu cat amul incearca mai tare sii-~i aprinda simturile cu
ajutarul diverselar trucuri, cu atat mai repede cre~le cancen-
trarea subcan~tienta pe partea fizialagica a sexului ~i cu atat
mai repede se produce degradarea simtului sexual.
- Femeile nu trebuie sa se imbrace frumas ~i nu este cazul
sa-i excite pe barbati?- intreaba unul dintre cei prezenti.
- In fiecare eveniment exista 0 forma ~i exisHi un
143
conlinut. Conlinutul este iubirea. iar forma. frumuse!ea. ~i
dadi nu observ3m di s-a dus contillutul ~i continuam sa ne
inchinam formei, ell cat 0 facem mai tare, ell atat se distruge
ea mai repede. Sa luam, de piidA. 0 mas a frumos aranjatfi, la ce
folose~te? Inainte omul inghitea 0 bucaHi de carne ~i era
multumit. Unul dintre scopurile servirii mesei este de a frana
dorinta primitiva de saturare ~i de a transfera energia in planuri
mui Illalte. Ol11ul trebuie sa manfll1ce mai putin, sa primeasca
insa mai multe senzatii gustative. Conversatia, muzica in
timpul mesei, frumusetea aranjarii mesei ~j decorului faci-
liteaza transformarea animalicului in omenesc ~i upai in Divin.
imbriicamintea frumoasa ~i rela!iile frumoase constituie de
asemeni un fond favorabil pentru evolu!ie.
- Apropo, sa vorbim despre sex, - aminte~te un inter-
locutor.
- Cum trebuie sa fie rela!iile dupa actul sexual?
- in primul rand atingerea orgasmului nu trebuie sa fie un
scop. Altfel, ca 0 consecin!a se poate degrada aspectul senzitiv
~i fizic. Urmari!i-va ~i compara!i-va sentimentele inainte ~i
dupa actul sexual. Daca toate sentimentele inalte ~i-au pierdut
arice valoare, insemna ea v-ati asigurat de probleme in
privin!a relatiilor, sanata!ii, sor!ii. Daci\ insa v-au ramas, dupa
actul sexual practic acelea~i senti mente de iubire ~i bunatate,
inseamna ca totul este in regula ~i atunci yeti constata dupa, ca
sufletul ~i trupul va sunt mai u~oare. Actul sexual consuma 0
imensa cantitatede energie. Dadi omul esle crispat, agresiv in
interiorul sau, daca placerea fizica este un scop pentru el ~i nu
un mijloc, sexul 11imbatrane~te ~i ii intensifica dependen!a de
fericirea omeneasdi. Mai departe, pentru ca omul sa numoara.
se declan~eazii sistemele de aparare: ruperea rela!iilor, bolile
144
1
\
1
j
.-."""
venerice, sdiderea s.enzjtivitatii ~i potentei, bolile fizice etc.
Am utilizat 0 data urmatorul sistem de diagnosticare: luam
informa!ia care atingea doar formele subtile de energie ce trec
prin corp, ea seamana cu acel tip de energie numit in medicina
chineza - chi. Prin urmare, daca energia strabate libel' corpul,
omul este sanatos; emo!iile agresive genereaza blocaje unde
cnergia este franata ~i urmeaza perturbarea func(iilor organului
din locul respectiv. Atitudinea incorecta falii de sex creeaza
mari blocaje in regiunea primei ceakre. Scade nivelul energetic
al intregului organism, apar imbolnavirile ~i nu doar ale
sistemului uro-genital. Daca mancam cu lacomie ~i facem sex
cu lacomie deja avem 0 viitoare boala. Pierderea de energie va
fi mai mare decat acumularea ei. ~i de unde luam noi energie?
Din iubire. In cazul unui act sexual corect realizat. cantitatea
de energie primita din sferele superioare trebuie sa fie mai
mare decat cea consumata. ~i ce sim!i in acest caz? Am spus
deja, 0 senza!ie de u~urinlii in suflet ~i corp. Daca tran~a de
energie primita este foarte mare, cateva ore dupa, uneori chiar
~i 24, pute!i avea senza!ia ca sunte!i un copil caruia i se canta
in timp ce este leganat. Cu cat sunte!i mai aproape de
senza!iile copilariei, cu atat ave!i mai multa energie. Dar care
sunt semnele insuficien!ei energetice? Mi~cari brutale, rigide,
emo!ii grosolane, greutate in corp ~i in sullet. Cand este multa
cnergie, cea mai rapida mi~care ramane ritmica. Compor-
tamentul dur ~i mi~carile brutale ne lipsesc de energie. Ges-
turile line, frumoase ne permit sa cre~tem nivelul energetic. De
ce privim cu placere baletul, dansurile? invaliim gesturile care
cconomisesc energia. Cand omul incepe sa practice gimnastica
chinezeasca, Qigong, unde orice mi~care trebuie sa fie lina,
~
145
~
curganddintr-unaintr-alta, i se modifidi nivelui energetic, i se
poate schimba chiar ~i caracterul, concep(ia despre lume. Cea
mal mare energie se ascunde in illbire. Si in maSllra in care ne
comportam, ne mi~ciim ~i vorbim corect, ne cre~te ~i nivelul
energetic. De ce omul se comporta uneori ca un badaran, ii
umile~te pe ceilal(i, sim(ind in asta 0 satisfac(ie,
- este vorba
de vampirism, dacii nu po(i sa-Ii ob(ii propria energie, incepi
sa 0 iei de la al(ii. Cand sadicul i~i tortureaza victima, el este
satisTacut pentru ca victima ii cedeaza energie, adica dorin(a
de a distruge totul in jur, de a-i jigni ~i umili pe oameni este
numai ~i numai incercarea de a primi energie din afara, cand
nu exista inauntru. Diabolos, in traducere din greaca veche
inseamna
"eel care dezbina, distruge".
Evident ca ingerul care s-a intors cu fa!a de la Dumnezeu ~i
deci, de la iubire, nu va avea energie ~i va trebui s-o extraga
din al!ii. Prin urmare, daca te por!i agresiv cu partenerul sexual
sau macar nu i-ai iertat jignirea, energia pierduta va fi mai
mare decat cea primita.
- Da, dar cum e cu Cleopatra? I~i omora iubi!ii ~i se
sim(ea excelent. $i uite cilte femei ar vrea sa-i semene.
- Cand putreze~te con(inutul, forma mai poate inflori 0
vreme. Cu cilt este mai frumoasa fa!a ~i silueta unei femei, cu
atat mai mare este dimensillnea senzualitatii ei, iar senzua-
litatea ia multa energie. $i dacii 0 asemenea femeie are pu!ina
iubire ~i bunatate, pierderea de energie se va produce mai
repede decilt la alte femei. De aceea femeile frumoase au mai
rar copii nonnali, adesea senzualitatea scade pan a la frigi-
ditate, familiile se dezbina mai des. Daca insa incearca sa
compenseze pierderea de energie prin vampirism, degradarea
t46
,
\
f
J
se petrece nu numai la nivelul fizic, de suprafa(a, ci atinge ~i
fundamentele profunde ale fiin(ei umane, iar daca aceasta
femeie este conducatorul unui stat se va dezintegra nu nllmai
sufletul ei, ci ~i statui insu~i. Sa ne gandim de ce a aparut
condi!ia de a-Ii da via!a pentru 0 noapte de sex. Cu cat femeia
se concentreaza mai mult asupra placerii fizice, eu atat este
mai mare dependen!a de dorin!e ~i cu atat mai pu!ina iubire ~i
energie ii ramane. Mai departe vine schimbarea frecventa a
partenerilor. Caci se poate suge nu numai energia trupului, se
poate suge energia sortii, energia viitorilor copii, energia
vie!ilor viitoare. far cand barbatul ~tia ca dupa 0 noapte de sex
va fi omorat, emisia de energie era eu mult mai mare. Patima
crescuta pentru placereafizica, mai devreme sau mai tarziu
duce la patologie.
- [ata, spune(i cii gelozia ~i zgarcenia sunt legate una de
alta. dar ce rezulta din asta?
~ La nivelul material acest sentiment arata ca zgarcenia, la
nivelul spiritual ca gelozia, la nivelul senzitiv ca invidia. Oar
la baza acestora sta 0 singura cauza - dependen!a crescuta fa!a
de via(a ~i dorin(e. Omul dependent intotdeauna va fi gelos ~i
zgarcit. Intotdeauna se va teme prea mult pentru via(a lui.
Astfel incat 0 atitudine incorecta fa(a de mancare ~i sex poate
cre~te dependen(a de via!a ~i dorin!e ~i produce temeri, invidie,
geJozie ~i zgarcenie.
- Dar cum sa te rogi in timpul sexului ~i al mesei, pentru a
lTliqora ata~amentul?
- [nterven!ia con~tiin(ei poate fi periculoasa fiindca ea
este legata de valorile umane. Pentru a percepe Divinul, la
inceput trebuie sa te departezi de con~tiin(a, apoi de voin(a ~i
147
--
dorinte, pe urma de viata. De aceea, trebuie sa te rogi In mod
serios lnainte de mancare ~i de actul sexual. Atunci prin
inertie, in interiorva yeti adresa Divinului, iar in afara vietii ~i
perpetuarii ei.
, Oar cum sa faci daca In timpul actului sexual lti vin In
minte tot felul de ganduri?
- N-are importanta, Intruciit este 0 dovada de activitate
crescuta a con~tiintei. Se poate repeta mereu "Doamne
prime~te iubirea ~i placerea mea" atunci concentrarea asupra
con~tiintei ~i dorintelor se va miqora. Dad Ii yeti da mereu
iubirea ~i plaeerea lui Dumnezeu, mai ales In timp ce mancati
~i in timpul sexului, pe Ufma nici nu yeti mai avea nevoie de
cuvinte. Doar vedeti ~i simtiti: tot ceea ce faceti este un mijloc
de aflare a iubirii pentru Dumnezeu.
- Apropo, am Incercat a~a, - spune unul dintre cei
prezenti, - ~i durata actului sexual cre~te, ~i senzatiile devin
mult mai subtile.
- lar la mine invers, totul a scazut In intensitate.
- Este temporar,
- Ii spun. - La ni~te prelegeri, 0 femeie
mi-a trimis un biletel: In timpul actului sexual i-a marturisit lui
Dumnezeu dragostea sa ~i dupa asta i-a disparut orice atrac(ie
In relatie cu so1u1. La prima vedere, tragedie: adresandu-i-se
lui Dumnezeu n-a primit nici un fel de fericire, dimpotriva a
pierdut-o. Ce face omul lntr-o asemenea situatie? Ajunge cu
rugaciunea, trebuie sa dam fuga la doctori. Oar ce s-a petrecut
de fapt? Ata~amentu I subcon~tient fata de sot era imens,
dependenta de viata ~i dorinte, de 10 ori peste nivelul critic,
urma un divort sau moartea SOlUlu;. Cand i s-a adresat lui
Dumnezeu, pentru 0 vreme a fost blocata sursa viitoarelor
14X
I
\ f
_J
necazuri, adidi 0 concentrare marita pe instinctul sexual. Dadi
nn te temi ~i mergi mai departe catre Dumnezeu ~i iubire, totul
se va restabili pe urma in varianta armonioasa.
-
Apropo, ce parere ai des pre na~terile In apa sau sub
anestezice?
- Am diagnosticat 0 data ni~te copii naseuti In apa, e
adevarat, nu direct, ci dupa fotografii ~i filme video. M-a
surprins faptul ca In structurile lor de camp se vedeau destul de
des linii de oprimare a urma~ilor, la multi, dependenta de via(ii
~i dorintecre~tea dintr-un anume motiv,na~terile fara dureri
intluentasera negativ structurile energetice profunde.
Mi-am amintit de Biblie, unde Dumnezeu Ie spune lui
Adam ~i Eva: "Ati pacatuit ~i de acum feme;a va na~te In
dureri". Probabil ca aceste cuvinte din Biblie nu sunt Intam-
pliitoare dar care este sensul lor? Multi ani, aeeasta a fost
pentro mine 0 enigma, numai de curand am Inteles despre ce
este vorba. In ce consta pacatul lui Adam ~i Eva" Sa pui viata
~i perpetuarea ei mai presus de iubirea fata de Dumnezeu, s-o
consideri mai importanta. In momentulln care femeia na~te, se
produce 0 imensa concentrare pe viata ~i perpetuarea ei. ~i
dacii nu este destula iubire ~i are loc un dezechilibru puternic
spre partea vietii ~i dorintelor, lnseamna, pe mai departe, 0
degradare a vietii ~i dorintelor, adica 0 degenerare a unna~ilor,
lar durerea pe care 0 suporta femeia In timpul na~terii seade
coneentrarea pe viata ~i dorinte. Cu cat femeia este mai
orientata spre bunastare, eu cat Inseamna pentru ea mai mult
satisfaeerea dorintelor ~i eonsolidarea vietii, In eomparatie cu
lubirea, eu atat devine mai agresiva In adaneul sutletului ~i cu
atat mai dureros se desfii~oara na~terea ~i mai puternice sunt
149
--
durerile in timpul ciclului. lar na~terea dureroasa arata ca in
sufletul mamei ~i al copilului nu este destula iubire fata de
Dumnezeu -5idurerile ingradesc masura fericirij.lor. De aceea,
.n primul rand, trebuie sa te gande~ti nu la confortul ~i na~terea
fara dureri, ci la starea interioara corecUi a mamei. Atunci
copilul se va ivi pe lume repede ~i fara dureri. 0 pacienta mi-a
povestit:
"Am
trait In Rusia ~i am visat rnereu sa plee in
strainatate ~i sa fiu acolo cu adevarat fericita. in Rusia
ramaneam gravida ca a pisica, m-am mutat .n alta tara ~i totul
s-a terminat, am confort, am bunastare, dorinte implinite, dar
ce n-am facut, la ce doctori n-am fast, nici un rezultat. in cele
din urma mi-am luat mana de pe toate. Daca nu sunt copii,
inseamna ca nu-i da Dumnezeu. trebuie sa accept ~i sa
continuu sa traiesc ~i, imediat am ramas insarcinaHi, iar capilul
s-a nascut greu, mai mult de-a zi ~i-o noapte. Durerile au fast
salbatice, doctorii au spus ca daca mai dureaza putin, copilul
nu va supravietui. Totul s-a terminat cu bine, dar intuitiv am
simtit ca prin chinurile mele am salvat viata copilului. Pe
de-oparte iubire, pe de alta chin. Dupa asta am .nteles ce
sufera Nascatoarea de Dumnezeu din icoanele pravoslavnice,
acolo este iubire ~i chin .n acela~i timp, in vreme ce arta
occidentala zugrave~te simplu a mama fericita ce-~i hrane~te
pruneul" .
- Hai sa ne .ntoarcem la femei, - spune unul dintre inter-
locutori, - totu~i, cum sa te comporti corect cu femeia? Ce este
mai bine, s-o pedepse~ti sau sa te ingrijqti de ea?
- Este foarte simplu, - raspund eu. - Are dreptul sa
pedepseasca eel care ~tie sa aiba grija.
- Ajunge cu femeile,
- ma .ntrerupe alt interlocutor.
- Am
150
i
\ f
~J
citit de curand a nota interesanta. Un calugar budist sta in apa
clocotita, sub cazanul cu apa in clocot se adauga lemne, iar el
ia in maini ni~te creveti congelati, ii fierbe tinandu-i in maini,
dupa care ii imparte oamenilor. Conform logicii ar trebui sa
fiarba el in cilteva minute, dar el sta a jumatate de ora, a ora ~i
nu resimte nici un disconfort. Cum se poate explica un
asemenea fenomen? De ce oamenii de ~tiinta i~i desfac bratele
a nedumerire? Sa (Asam tcoria, oare nu exista nici 0 ipoteza
care sa incerce sa explice acest fapt?
-
Oamenii de ~tiinta nu pot explica aceasta fiindca nu au
un model corect al timpului. Se considera ca timpul vine din
trecut in prezent ~i merge spre viitor, adica parca n-ar exista
viitor. Prezentul se modifica, evolueaza ~i dirijeaza viitorul,
adica avand in maini prezentul, putem dirija in orice fel
viitorul. Prezentul este real ~i dens, viitorul este iluzoriu ~i im-
ponderabil. Aceasta-i materialismul. Idealismul spune invers.
Viitorul este mult mai real decilt prezentul. Viitorul
reconstituie in permanenta prezentul. De aceea nu noi ne
conducem soarta, ci soarta ne conduce pe noi. Daca trupul
uman este sustinut in permanenta din viitor prin curenti
continui de energie, inseamna ca se poate mic~ora dependenta
de prezent, marind concentrarea asupra viitorului. Sa spunem
ca din viitor primim 20 de unitati de energie pe secunda.
Pentru a te simti confortabil in apa fierbinte trebuie sa prime~ti
din viitor 100 de unitati de energie, iar pentru a sta confortabil
.n apa clocotita, trebuie sa prime~ti 240 de unitati. Cu cat
primim mai multa energie din viitor, cu atat corpul nostru
devine invulnerabil. Cum sa te transferi .n viitor? Trebuie sa
rupi legatura cu prezentul, anuland toate ata~amentele fata de
A
151
--
lumea inconjuratoare ~i fata de viata insa~i. Meditand
indelung, calugarul dobande~te acea stare in care aportul de
energie este mai mare decat pierderea. Corpul se regenereaza
cu 0 viteza considerabil mai mare decat inainte ~i' omul poate
sa supravietuiasdi in conditii vitrege.
Cand in lagarele staliniste ~i fasciste detinutii obi~nuiti
mureau,
.
iar cei credincio~i ramfineau, functiona acela~i
mecanism, doar ca monahul budist crqte contactul cu viitorul
pe seama deta~arii, discreditarii totale a vietii ~i dorintelor, in
timp ce credinciosul prime~te aceea~i stare prin iubirea fata de
Dumnezeu. Fenomenul invierii mortilor, vindecarii de boli
grave, teleportarii, levitaliei, apariliei obiectelor de nicaieri -
toate acestea decurg din dirijarea timpului, mai precis a
straturilor care sunt legate de viitor. Incercarile de a influenta
tehnic viitorul pot avea ca rezultat ceea ce numim miracole. Sa
transformi apa in vin, unele metale in altele ~i lucruri Ie
necomestibile sa Ie faci hrana. Nu numai lisus Hristos Ie facea.
Prin contactarea planurilor subtile ale viitorului Ie poate face
orice om. De pe acum oamenii de ~tiinta, efectuand expe-
rimente asupra campului magnetic, incep sa influenleze struc-
turile viitorului, modificand structura atomica a substanlei.
Prea pulin ne imaginam cat de periculoasa este dirijarea
viitorului fara sa inlelegem pentru ce 0 facem. ~i pentru sfinli,
~i pentru vrajitori mecanismul funcliona la fel, permilandu-Ie
sa zboare prin aer, sa transforme unele substanle in altele, sa
invie morlii ~i sa inlature bolile grave. Cand un sfant facea
minuni, pornind de la iubirea pentru Dumnezeu, energia luata
din viitor era completata de el prin iubire. Daca insa aspiralia
catre Dumnezeu nu era destula, toate fenomenele duceau la
152
f
_J
golirea viitorului, continuand cu degenerarea ~i moartea.
Apropo, apostolul Pavel vorbea despre faptul ca orice
miracole, fara iubire in suflet, nu numai efi nu inseamna nimie
dar sunt chiar daunatoare. ~i totu~i, cine are dreptate, idealistul
sau materialistul? Au dreptate ~i unii ~i altii. Viitorul
aqiolleaz3 asupra noastra ~j noi actionam asupra viitorului.
Cand am inceput sa ma ocup de terapie, eram convins ca
boala este un rezultat exclusiv al trecutului, gandirea ~i
comportamentul incorecte duc la imbolnavire. Daca ne
revizuim trecutul, boala trebuie sa treaca, a~a se ~i intampla.
Dar, cu uimire am vazut ca multe boli sunt legate de eveni-
mentele viitorului. Le spuneam pacienlilor: cereli-va iertare
pentru gestul pe care I-ali facut in viitor ~i, oricat ar fi de
straniu, aceasta diidea rezultate. Pc urma am inteles di este 0
cale lipsita de perspectiva. Sa scormonqti mereu in viitor
inlaturand problemele care vin de acolo, este totuna cu
modalitatea chirurgicala ce-I lipsqte pe om de posibilitatea de
a se pune in ordine. Viziunea corecHi asupra lumii
- aceasta
este posibilitatea de a dirija viitorul. Apoi am observat ca
schimbarea atitudinii fata de trecut intluenleaza evenimentele
viitorului. Trecutul actiona asupra viitorului ~i viitorul asupra
trecutului. A reiqit ca timpul curge constant in doua direclii
opuse. Din trecut in viitor la nivelul fizic, exterior ~i din viitor
in trecut in planurile subtile. Ceea ce numim prezent este
perioada interactiunii trecutului ~i viitorului, ocupand cam 25
de minute. Tot ceea ce vedem in trecut ne a~teapta in viitor.
De aceea Ie propun pacienlilor: revizuili toate evenimentele
trecutului repetand: nu exista vinovali, in trecut se atla
Dumnezeu ~i iubire. Cu cat atitudinea fala de trecut este mai
153
0081
putin agresiva, eu atat avem mai multe ~anse pentru un viitor
fericit. In treeut, Dumnezeu ~i iubire, in viitor, Dumnezeu ~i
iubire' Cand Incepi sa simti aceasta, atunci Incepi In mod real
sa te schimbi.
- Reiese ca, In cazul materialismului timpul curge Intr-o
direqie, iar In cazul idealismului In cealalta directie?
- Se poate spune ~i a~a. ~tiinta are 0 anumita atitudine
fata de timp, religia, alta. Putem vorbi despre 0 notiune ca cea
de "neprevazut" In cazul In care timpul curge din trecut spre
viitor. Fiindca Intamplarea este un eveniment ce nu poate fi
prognoza!. Analizand experienta trecutului, avem posibilitatea
d.e a privi In viitor, dobandind capacitatea de a prognoza. Oar 0
asemenea prognoza nu poate fi completa. ~i atunci introducem
notiunea de factor aleator ~i legitate. Daca Insa viitorul, adica
planurile subtile Incep sa fie percepute ca mult mai reale,
cuvantul "aleator" se va Inlocui cu cel de "Iegitate".
Unul dintre cei prezenti pune 0 Intrebare interesanta:
- Printr-un comportament incorect putem sa daunam
puternic viitol1llui? A~a-i"
- A~a, - raspund.
- Dar sa cureti viitol1ll, dupa spusele tale, este cu mult
mai greu. Unde e atunci dreptatea?
- In cateva zile poti provoca viitorilor tai copii atata rau
Incat ani de zile pe urma nu-I mai poti Indeparta.
- Dar asta se poate Intampla ~i In plan fizic?
- In doua secunde se poate Intoarce volanul ~i sa cazi In
rapa, iar apoi sa platqti toata viata pentru asta. Oar In planul
subtil, fiindca veni yorba, este cu mult mai u~or sa Intorci orice
eveniment Inapoi, sa-I traie~ti din nou, sa-I Indrepti. ~i cu cat
154
1
1.
f
_J
~
ne cramponam mai mult de logica superficiala, omeneasca, cu
atat mai mult ne Indepartam de logica viitol1llui ~i de logica
Divina. Pentru a influenta viitol1l1 trebuie sa debran~am logica
superficiala ~i sa ne adresam prin iubire eului nostru divino
Prin iubire viitorul se restabile~te.
- Bine, dar cum sa opre~ti logica omeneasca?
- Inainte acest lucru se facea franand sau anuland con~ti-
inta, pentru 0 vreme. lzolarea, tacerea, oprirea gandurilor,
~ederea in intuneric, sistarea privirii, cufundarea Intr-o stare
vecina cu moartea, suspend area hranei, sunetele ~i mi~carile
ritmice, substantele halucinogene etc. Efectiv se reu~ea fra-
narea logicii superficiale pe calea desprinderii de lumea Incon-
juratoare, a ruperii tuturor legaturilor.
- Bine, dar se poate, fara sa renunti la lume, sa obtii
acela~i lucru?
-
Desigur, ce se Intampla cand iertam pe cineva? Accep-
tam anularea logicii omene~ti ~i transferam punctul de sprijin
asupra iubirii. Cum lucreaza con~tiinta noastra? In primul rand
ea este legata de memorie. Cum functioneazii mecanismul
memoriei? Intr-o fractiune de secunda ne amintim de un fapt
care s-ar fi putut petrece ell un minut, un eeas, 0 zi sau mai
devreme, adica reducem la un punct substan(a, spatiul, timpul.
Mecanismul memoriei lucreaza In primul rand la nivelul com-
primarii senzitive a timpului. Evenimente diferite Incep, la
comprimarea timpului, sa capete trasaturi similare. Sinteza
este reunirea unor shuatii diferite Intr-una singudi, memoria
este prima treapta a comprimarii timpului, iar sinteza, a doua.
Cu cat comprimarea timpului se petrece la scara mai mare, cu
atat mai puternic atragem spre prezent, trecutul ~i viitol1ll.
A
155
001II
Pronostieul viitorului reprezintii de asemeni evenimente vii-
toare, comprimate intr-un punet. Avand asupra lumii 0 ima-
gine de perspectiva, putem sa 0 dirijam. Regulile ~i legile pe
care Ie deducem ne permit sa prezicem viitorul. Timpul
comprimat intr-un punct are 0 oarecare stabilitate. Cu cat raza
timpului este mai ampla, cu cat mai larga sinteza, cu atat mai
mare este stabilitatea fasciculului temporal-informa\ional ~i cu
atat mai multe sunt posibilita\ile de a prognoza viitorul.
Con~tiin\a umana este rezultatul interaqiunii colective. Dad
in copilarie, individul nu a avut rela\ii cu semenii, el nu va
deveni om, se va preface in animal. Con~tiin\a colectiva,
evoluiind, comprima timpul ~i prognozeaza viitorul. In ea
exista principalele puncte de stabilitate. La nivel material sunt
legile economice, la cel spiritual -
cultura ~i politica, la cel
afectiv - moral a ~i etica. Legile economice se schimba destul
de repede, politica mai incel. Cultura este 0 no\iune ~i mai
stabila. Religia, morala. etica depa~esc prin stabilitate tot
restul. Fara no\iuni ca morala ~i etica. nu este posibila evolu\ia
socieHitii, intrueat de eonstituie un mecanism ce reune~te
con~tiin\ele tuturor membrilor societa\ii. determiniind compor-
tamentu! omului in viitor. Comportamentul este consolidat
prin legi civice ~i juridice. Destabilizarea eticii ~i moralei
ruineaza con~tiinta coleetivii. Cu dit ne coneentram mai
puternic pe morala, etica ~i echitate, cu atilt depindem mai
puternic de con~tiin\a colectiva. Dar legile dupa care traim
comprima spa\iul ~i timpul pe 0 raza limitata. Trece timpul ~i.
indiferent de dimensiuni, modelele de ieri inceteaza sa mai
funqioneze. Sunt necesare contrac\ii ale timpului la scara ~i
mai mare, 0 noua etica ~i morala. Oar aceasta este 0 Cll totul
156
_J
alta structura. Nu se poate folosi in acela~i timp ~i cea veche ~i
cea noua. La cea veehe trebuie sa renunti. far aceasta inseamna
0 schimbare completii a viziunii asupra lumii inconjuratoare.
Cu cat omul a sus\inut in via\a lui mai aprig dreptatea, cu cat
i-a judecat ~i invinuit mai des pe ceilal\i, cu atat ii va fi mai
greu sa treacii in noile forme de con~tiinta. in masura in care
in\elegem relativitatea ~i permanen\a atat a moralei cat ~i a
eticii, cu toata necesitatea lor, in masura in care intelegem ca
nu exista vinovati inaintea lui Dumnezeu, ca veriga principala
care ne une~te este dincolo de limitele timpului ~i spa\iului. cu
atiit suntem mai deschi~i fa\a de viitor ~i putem ac\iona asupra
lui.
- Am auzit ca in budism, - spune unul dintre cei prezen\i,
-
se utilizau constant tehnicile comportamentului ilogic, im-
previzibil. ale intrebarilor ~i ac\iunilor. la prima vedere,
stupide. Toate acestea erau pentru destramarea imaginii \umii?
-
Da. Imi amintesc 0 istorie povestita de cineva. La un
sfiint a venit un inva\acel ~i i-a spus ca este gata sa faca pentru
el orice fapta. "Bine'
a zis sfiintu!, scoate morcovii din pamant
~i ingroapa-i la loc cu frunzele in jos". S-a dovedit ca pentru
ucenic aceasta a fost cu mult mai dificil decat sa renun\e la
via\a. Distrugerea modelului obi~nuit al lumii este peste
puterile lor, pentru mul\i. Adesea este mai u~or sa mori.
-
Inseamna ca, putem sa nu ne temem pentru locuitorii
Rusiei? Atata idiotism s-a adunat in socialism indit nu mai
putem fi dogmatici. Dar despre faptul ca in filozofia indiana se
prezicea venirea epocii "Shudr". Se refereau la socialism?
-
Eu cred ca acest lueru s-a spus despre intreaga lume.
Inainte de crearea noii imagini a lumii are loc distrugerea
I\'
157
lumii vechi ~i daca nu este suficienta iubire, atunci lumea
veche nu treee in cea noua ci pur ~i simplu se naruie. Probabil
ea in Biblie aeeasta perioada se numqte smr~itul lumii.
- Cum va fi oare moral a ~i etica In cadrul noii omeniri?
- In primul rfll1d. acestea se vor orienta In mare masura
spre iuoire, motiv pentru care oamenii se vor putea fntelege
mult mai u~or. intrudit fntregul univers a emanat din iubire, tot
prin iubire universul poate fi concentrat Intr-un punet, adica II
putem sintetiza ~i In!elege. Cll cat posibilita!ile noastre de
iubire sunt mai mari, eu dit mai mult vom percepe 111mod real
eul nostru divin, cu atat mai adanc ~i mai amplu yom Incepe sa
fntelegem lumea fneonjuratoare $i cu atat mai mari vor fi
posibilita\ile de a ne In!elege Intre noi ~i de a dirija viitorul.
Gamenii VOl'vorbi eu alaI mai pu!in despre blamare ~i cu atat
mai mult des pre a se ajuta unii pe al!ii. Legile vor fi indreptate
spre pastrarea ~i dezvoltarea iubirii din sutletele noastre.
Morala ~i etiea vor apara In primul rand nu trupul nostru, ci
iubirea ~i sufletul nostru. Salvandu-ne In viitor, noi ne salvam
~i In prezent.
- Eu am citit ieri a notita interesanta,
- Imi spunea unul
dintre prietenii mei - Sub intluen!a anesteziei omul este Incal-
zit pana la 43 grade. tree durerile, chiar ~i cancerul, Incepe
fntinerirea. Oare este mai bine deeat Inghitirea medicamen-
telor?
- Daca prin aceasta nu se schimba caracterul ~i concep!ia
despre lume a omului, este pu)in posibil ca acest efect sa aiba
0 durata lunga. Este tot una cu tradarea ~i Injosirea ta sub
intluen!a anesteziei. Sufletul nu se chinuie ~i nu sufera, nu
tanje~te dupa iubire.
15X
1
~
- Ei bine. ce se Intampla cu alcoolul. totu~i, sa-I bem sau
sa nu-I bem"
- Bauturile alcoolice ajuta sa Intrerupem legatura cu lu-
mea Inconjuratoare, sa ne Indepartam de con~tiin!a ~i de aceea
are lac 0 rabufnire a iubirii $i a marinimiei In sutlet. Insa In
momentul cand Incepi sa depinzi de aceasta, are loc ~i dezin-
tegrarea. fntrudit aceastadevine nu un mijloc ci un seop.
- Ce se Intampla cu alimenta!ia? inainte omul a mancat
mult ~i fara gust. Pe masura dezvoltarii Insa, noi mancam din
ce In ce mai pu!in, iar placerea este din ce In ce mai mare. Eu
cred ca acela~i lucru se Intampla ~i cu alcoolul.
- Dar ai uitat despre sex, - mi-aduce aminte un membru al
auditoriului. - Ce se Intampla eu aeesta?
-
Eu ered ca se Intampla aeela~i lueru ea ~i ell alimentele
~i eu alcoolul.
- Apropo. este daunator sa te ocupi de onanism sau esle
folositor')
- Energia sexuala se transforma In permanenta In senti-
mente umane ~i divine. Inal\atoare. Cu cat are loc mai dificil
aceasta lransformare, ell atat mai mult apare necesitatea
eliminarii energiei prin onanism. De ce ealugarii renun!a la
via!a sexuala? Pentru ca sa fie mai u~oara transformarea
umanului In divino Daea ealugarul Ineepe sa invidieze. sa se
supere ~i sa aiba un sentiment de triste!e, atunei nu are loe
transformarea energiei. Atunei energia sexuala aeumulata, fie
trebuie eliminata, fie cauzeaza Imbolnavirea. Oar noi nu
suntem eu totii sfinti ~i in tinerete fiecare trece prin aceasta
etapa. Ce poate Insemna un astfel de lucru pentru un tanar?
Una este eand are lac supraincarcarea ell energie sexuaHi ~i
159
1"
,..
j
,If
alta este eand aeeasta devine un seop, izvor de satisfaetie ~i
apare dependenta de ea. in acest caz se pot ivi probleme. Cea
mai rea fateHi a aeestei probleme II eonstituie sexul virtual eu
ajutorul computerului. Acesta duce direct la impotenta precum
~i la dcstramarea soartei.
- Oar tll singllr ai SpliSca sexul i'nfaptuitcorect este util,
di acesta duce la i'ntinerire ~i la inearcarea ell energie. Oar de
ce trebuie sa faci mai putin?
- 0 atitudine justa fata de mCmcare intare~te de asemenea
sanatatea, dar aeeasta nu i'nseamna ca trebuie sa mananci cat se
poate de des. Un om mi-a relatat urmatoarea poveste. EI avea
probleme cu pielea ~i s-a dus in Israella Marea Moarta. "Oupa
doua zile de ~edere, pie lea mea a devenit ca la un nou nascut,
-
a spus el. - Iar mai departe s-au intamplat urmatoarele: am luat
cina i'ntr-lin restaurant. In seara aceea s-au servit ni~te gogo~i
foarte gustoase. Am pus cateva din ele intr-un pachet ~i Ie-am
luat cu mine. Peste cateva ore m-am dus la rnalul Marii
Moarte. Totul a fost invaluit in ceata. Hotelurile se scaldau in
lumini feerice. Totul era frumos, minunat. Mi-a venit pofta de
mancare. Am scos din pachet 0 gogoa~a ~i am mancat cu
pofta. Am simtit ca m-am saturat ~i nu mai am nevoie de
altceva. Stateam ~i ma uitam la a doua gogoa~a. Ma gandeam
ea este gustoasa, e pacat sa 0 arune. Iar pan a a doua zi se
inveche~te. M-am gandit, m-am gandit, apoi am dat din mana
~i am hotarat sa 0 manane; fortat, dar am maneat-o. Oupa
aceasta mi s-a aplecat. Ayearnsenzatia ca mor. Tot atat cat am
zburdat in ultimele doua zile, exact atata am zaeut dupa ee am
mane at aeeasta gogoa~a. A doua zi mi-a aparut 0 eruptie pe
toata pielea, mai rau deeat inainte de a sosi in Israel. Oupa
160
~
.J
J
.>;
aceasta Ill-am mai chinuit cateva zile. Atunci dind in per-
manenta i'ncalci armonia launtrica iti fortezi sentimentele, iar
organismul nu mai lupta. De i'ndata ee mi-am revenit cat de
dit, am inteles imediat eat de periculos este sa mananci peste
masura." lata ca daca alimentatia peste masura da pestecap
energia, atllnci blamarea ~i pretentiile fata de altii sunt mult
mai perieuloase, - am aratat eu. Blamarea este un fel de
alimentatie peste masura din punet de vedere moral ~i etic. Oar
in aeest caz, spre deosebire de corp, nu putem observa
rezultatele eatastrofale. Uneori primim semnale de sus.
a cuno~tinta de-a mea mi-a povestit ieri un episod
interesant din viata ei. Aceasta s-a intamplat cu diteva zile in
urma. Ea se afla ell mama in locuinta ~i trebuia sa spele ni~te
rufe. in aeest timp, mama ei se uita la televizor. Cuno~tinta
mea nu a pus in func(iune ma~ina de spalat ~i timp de 0
jumatate de ora a spalat rufele cu mana. Cand a paras it baia,
mama ei, dintr-o data, a spus iritata: "incepi acum sa speli
n,fele, iar eu nu pot sa ma uit la televizor!" - "Eu, in mod
special, pentru a nu 0 deranja pe mama, am spalat rufele eu
mana, iar ea s-a napustit asupra mea, - a gandit fata. - Ea este
totu~i din cale-afara de nedreapta." S-a dus inapoi in baie, ~i
deodata s-a auzit un zgomot.
Eu m-am gandit, e foarte posibil ca mama sa fi cazut.
M-am uitat in jur ~i am intrebat: "Mama, ce s-a intamplat?"-
Ieoallele din camera ta, nu ~tiu cum, dar au cazuh, - a
raspuns ea. Eu am adus acasa doua icoane mad ~i Ie-am fixat
de perete, - imi spunea cuno~tinta. - Cum au putut sa cada cu
fata in jos, e greu de inehipuit, dar eu am inteles, aeest lueru
era legat de dezaprobarea mea. Cu 0 jumatate de an in urma a
:I.
l
;1
I
\
j
161
avut loc un eveniment care a depa~it orice limita a logicii
umane. Eu am fost la Berlin ~i am intral intr-unul dintre cde
mai mari magazine universale. Nemtii constituie un popor
amabi I ~i cm.eet. Ce s-a intamplat cu vanzatoarea, nu pot
Intelege. Ea, Insa, din eauza unui fleae s-a napustit pur ~i
simplu asupra mea, purtandu-se eu obraznieie. S-a purtat cu
mine complet nedrept. Eu nu i-am raspuns nimie ~i am pleeat
mai departe. Trcbuia sa dau un telefon. Am cumparat 0 cartela
de tekfon de la 0 fata ~i m-am apropiat de telefonul care se
afla In apropiere, introducand cartela. Pe cadran trebuia sa
apara inscriptia: "Aveti atatea ~i atatea minute" sau "V-au mai
ramas atatea minute." Acest JueruInseamna ea aeea eartela
funqioneaza ~i se poate suna. Pe ecranul care se aprinde sunt
programate numai eateva fraze. Dar, cand am introdus cartel a,
am citit deodata informatia: "Treceti la celalalt telefon." 0
asemenea fraza nu trebuia sa apara, dar eu, uluita, scot eartela
~i ma duc la celalalt telefon. ~i ce crezi? La celalalt telefon pe
ecran apare aceea~i fraza. ~i-a~a am luat la rand telefoanele
care m-au pasat fiecare la un altul. La urllla urmei m-am dus la
fata care mi-a viindut cartela.
"Ma
seuzati, cartela dumnea-
voastra e defecta" - i-am spus. Ea merge cu mine pana la
primul tdefon, introduce cartela, ecranul se ilumineaza,
afi~eaza di mi-a ramas numai un minut, ea ma roaga sa-i spun
numarul, formeaza lini~tita numarul ~i Imi spune ca s-a faeut
legatura. Dupa aceea, ea agata receptorul In furca ~i ma roaga
sa formez singura numarul. Introdue cartela, formez numarul,
iar dupa cateva secunde aud glasul cuno~tintei mele pe care
am vrut s-o slln. ClI coltul oehill!lIi am vazllt ea 0 fata, care
statea In spatele meu, arata Cll eaplll spre mine ~i face semn Cll
162
I
\ ~
_J
degctul In jllrul tfimplei ca ~i dind ar vrea sa dea un telefon.
Am terminat convorbirea ~i am scos cm-tela. Apoi mi-am adus
aminte efi am vrut s-o sun pe prietena mea. Reintroduc cartel a
~i viid textul obi~nuit: "treceti la celalalt telcfon." Am Inteles
brllsc ca toata chestillnea este legata de mine ~i nll de cartela,
nici de telefon sau de vanzatoare. Timp de zece minute am
spus rugaciuni ~-i i-am iertat pe toti. Apoi m-am dus din nOll la
telcfon ~i totlll a fos( normal. Mi-am sllnat prietena ~i m-am
dlls aeasa.
- Deci iatA, - am continuat eu - aeum intervine ace! timp
cand sllstinerca ferma a tablouilli obi~nuit al Illmii devine din
ce III ce mai periculoasa, Insemnatatea ridieata a bUllurilor
vietii ne poate lega de formele Invechite mai Pllternic decat
este admis. Jar daca noi nu dorim sa tral1sformamIII mod
voluntar imaginea lumii, atunci aceasta distrugereva avea loc
prin boli sau nenorociri. Cu cat este mai mare hotanlrea
noastra de a ne schimba In interior, ell atat mai putin avem
nevoic de mecanismulconstrangerii.
~
Oare ~ederea noastra la Marea Moarta ne ajllta sa
schimbam modelulillmii'!
- Da. Daca ne aflam In medilll care subjuga viata, fie ne
dcgradam ~i ne destramam, fie incerdim sa mic~oram inde-
pendenta noastra fata de medill, Intarind contactlll cu primele
surse prin sentimentul iubirii. lata de ce, destabilizarea perio-
did a bazelor vitale, a vietii, a corpuilli, a con~tiintei, nu
numai di Intare~te imunitatea noastra. dar ne ajuta la
dezvoltare.
- Apropo, - unlll dintre membrii grllpului ne adllce
a.ninte.
- Noi, Impreuna cu grupul am fost nu demult la izvoa-
163
.........
rele de apa mincrala. ~i iata di unul dintre noi s-a vJaguit ~i
chiar a adormit In apa ~i a ramas In ea mai mull de 0 ora. Apoi
a paraliza!. Timp de zile Intregi nu a putut sa se mi~te. De ce
s-a IlltarnpJal oare aeest Ilieru?
- Deoarece subjugarea a fost mai puternidi decat rezerva
iubirii din suflet. Daea ar fi existat 0 frica puternica, parerea de
rau, deprimarea, paraJizia ar fi putut sa dureze. Cu cat suntem
mai mult orientati spre iubire, ell atat degradarea se transforma
In dezvoltare. Odata, am facut baie In izvoare calde de apa
sulfuroasa. Am stat cam zece minute ~i a Ineeput sa ma doara
inima. De eateva ori Ill-am dus la bai, dupa care mi-a pierit
Intr-un fel pofta. Amln!eJes cii a trecut suprasolieitarea
~i totul
poate deveni nu un folos, ci 0 pagubire. Am Incercat sa desci-
frez situatia, Intrucat ~ederea Intr-o asemenea apa constituie un
stres, am hotarat sa calculez cat 0 sa rezist In apa. Se pare ca In
eon~tient confortul deplin era aproape 100%, iar In sub-
eon~tient numai de 15%, iar din primele clipe ale ~ederii Intr-o
asemenea apa, In subcon~tiellt a aparut sentimelltul de frica.
deprimare, parere de rflU etc. Lucrurile au mers flU spre
dezvoItare ~i nazuillta, spre iubire, ci catre Ingustarea ei.
Atunci, Inainte de a intra In apa, am Inceput sa ma rag.
"In
ciuda faptului ca se distruge via(a ~i con~tiin!a mea, iubirea lui
Dumnezeu se pastreaza
~i se mare~te",
- am repetat eu.
Acela~i lucru am facut In apa. Stresul interior a crescut la
70-80%. Astfel, daca cu ocazia primei ~ederi In apa de izvor,
dupa un timp oarecare puteau sa apara probleme de sanatate,
In special cu plamanii, atunci a doua oara a aparut nu slabirea
ei Intarirea imuniUi!ii. Printre alLele, a creseut in primuf rand
capacitatea energetica a primei ceakre
informa!ionale. Inainte,
164
~
~
olllUlui i-a fast africa apropiata de panica, de distrugerea
imaginii obi~nuite a lumii. iar acum otnul invata s-o in!efeaga.
In curand. 0 asemenea distrugere va canstitlli un element
nccesar pentru dezvaltare.
- Tu vorbe~ti despre distrugere. - Acest lucru este bun,
dOlI' iata di acum, in
"arta" noastra, se practidi fapte ca
sf:l~icrea, uciderea ~i taierea. Se pune problema ce este bun in
cadrul acestora.
- Bine!n!eJes ca nu este nimic bun. Totul depinde de
!1lolivatie. Soldatul distruge In fupta via!a unui alt om ~i
prime~te pentru aceasta 0 decora!ie. Oar daca omul omoara pe
cincva din gefozie sau din lacomie, atunci va fj judecat.
- Ei bine, po!; sa pui un diagnostic ultimului hit, pe care
acum II vedem In permanenta la televizor?
- Fiira nici 0 problema. Probabil ca tu ai auzil acolo ase-
!1lenea euvinte:
"Sa nu 11101'1. tu numai sa traie~ti. Daca dore~ti,
ell zdrobesc stefefe, omor vecinii care te Impiedica sa darmi."
in principiu, aici chiar ~i fara diagnosticare po!i sa Intelegi
totlil. De~i In acest cantec se vorbe~te despre dragoste, de fapt
scopul principal 11 constituie via!a el ~i dorin!a ei. Astfel, cu
C[lt este mai mare concentrarea asupra dorintelor, eu atat este
mai mare agresiunea asupra Intregii lumi ~i asupra propriei
persoane. in acest eaz, In principiu, cintecuJ reflecta 0 stare
patoJogica sau mai bine zis 0 tendinta spre patologie. Oar daca
dupa diagnostieare ata~amentuf fata de dorint3 din acest cantec
esle de 13 ori mai mare decat nivelul mortal, omul ciiruia Ii
place acest cintec poate deveni impotent sal! i se destrama
familia sau i se duc de nlpa toate dorin!cle. Copii; lui pot
deveni criminali sau homosexuali. adica pot avea tendin!e
t65
patologice.
- Dar uita-te la cuntecul urmator. Acesta contine urma~
toarele cllvinte: ..Nu mai am nevoie de 0 a~a dragoste. nu ma
supara."
- ~i aici avcm de-a face ell 0 agresivitate ridicaHL depen-
denta de dorinta. estede opt ori mai mare de nivelul critic.
- E ciudat. - intervine unul dintrc interlocutori.
- Oaca
aceste cantece dezvolta patologia, de ce ocupa ele primele
locori in topul hiturilor"
Eu am dat din umeri:
- Aici probabil ca avem de-a face culegea marilor cifre.
Presupunemdi exista 20ck din rundul ascultatorilor care au 0
tendinta patologica. Pentru acest cantec, ei dau bani. Oar daca
acest hit va fi prezentat in permanen!a la televizor atunci, in
loc de 20% pot aparea 30% sau mai mul!i. Showmanii primesc
banii ~i cu dit primesc mai mul(i bani, cu at at mai multe
posibilitati au sa influenteze opinia acclora care apreciaza
c[lIlteccle~i care acorda acestora primcle locuri in spectacolele
hiturilor. Grice tendinta cuprinde 0 inertie atat pozitiva dit ~i
negativa. La inceput tineretul prime~te asemenea cantece cu
urale, apoi se impu~ca sau se spanzura. ~i este putin probabil
ca medicii sa poata caraeteriza aeestea drept arta eontem-
parana.
- Ei bine, dar daca vor fi interzise filmele ~i cantecele in
care se propovaduie~te distrugerea?
-
lndiferent ce fel de baraje am construi, lacurile de acu-
mulare se vor umple. Apa trebuie transferata doar intr-o alta
alhie. Oistrugerea constituie un elcment necesaral dezvolHirii.
Astfe!. judecand dupa toate, in mod periodic, aceste procese se
166
~
,J
inelud in subcon~tientul fieearui om de pe Pamfmt. in acest
moment este important faptul asupra earuia e~ti indreptat ~i ce
fel de rezerve de iubire ai in suflewl tau. Cu cat este mai
putina iubire in suflet. cu cat mai putemicnoi. prin vlsuri,
teluri ~i conceptii despre lume, suntem legati de omenire. ell
atat mai mica va fi dezvoltarea ~i mai mare patologia.
-
Ei bine, te rog sa diagnostichezi un cantec, - a propus
vecinul roeu. -
Acest c[mtee a fost compus de un poet zis
"albastru". Acel cantec este probabil in general 0 catastrofa.
- Cfmtecul estecurat - am SpllSeu. - Principal este nu eel
care-l canU'i,ci ce anume introducein acest eantec~i spreee se
orienteaza cand il interpreteaza. Apoi, in afara de cantare(, mai
exista ~i autorul cantecului. EI poate pur ~i simplu sa constate
starea lui patologica. iar aeeasta sa se disperseze in sufletul
spectatorilor. Poate sa transmita experien(a de depa~ire a starii
patologice ~i, in consecin(ii, sa nu dauneze sutletelor, ci sa Ie
ajute.
-
Se intampla ca intreaga omenire are un viilor destul de
sumbru, - a observat unul dintre noi. Tema violen!ei se afla
acum pe primulloc in arta.
-
In prezent are lac 0 accelerare, iar toate tendin!e1e
imperfecte se vor dezvolla destul de repede ~i vor muri, se
inmul!esc tendin!ele patologice, deocamdata nu exista 0
concep(ie corecta des pre lume, dar pretulindeni in lume pot fi
observati germeni care ne indeamna spre armonie. Nu putem
sa g[lIldim rau des pre viitor, intrudit in viitor noi ajungem la
Dumnezeu, ne intoarcem 11Dumnezeu. Grice eveniment eare
are loc ~i va avea loc ne impinge pe noi spre iubire ~i spre
Oumnezeu. Vointa divina se manifesta in toate. Procesul
167
1
\
~.
J
patologic este necesar pentru [aplul de a Impra~tia pc cei care
nu au invatat sa iubeasca. Daca noi vorbim ~i gandim sumbru
despre viitor. noi ne indeparUim de Dumnezeu ~i de iubire. Nu
demult, am trecut printr-un asemcnca eveniment. Au aparut
problcmc pc care trebuia sa Ie rezolv. Trebuia sa seriu 0 carte,
iar in problemele mele a avut loc un e~ec total. Eu inteIeg ca
nL! am putere pentru a face totuI deodata. ~i incercand ca prin
interior sa 111ft apuc de solutionarea sarcinilor puse, simt ca nu
voi reu~i. Cu cat doresc mai mult sa rezolv mai rcpede toate
problemele Cli atat mai greu ma apasa ceva pc suflet. Am hota-
rat sa-mi pun un diagnostic. Se pare di starca mea a fost
aidoma unei stari de sinucidere lenta. A aparut 0 dorinta de
cinci ori mai mare de a muri din cauza injosirii soartei. Eu
mi-um spUS: IlU lua asupra ta multe lucruri, aeolo, SUS,- se
hotara~te ce ai de facut. Daca nu poti sa rezolvi dintr-o data
problema, alunci rezolv-o pe bucati. Eu pot sa fac ceea ce pot,
iar restul 11 va hotari Dumnezeu. Am sil11(it 0 u~urare in sullet,
iar problel11e1e Ie-am rezolvat cumva. Dar, timp de inca zece
zi Ie mi-au aparul programe de autodistrugere, adica in con for-
l11itale cu inertia, un limp destul de indelungat, am simtit 0
deceptie ~i lipsa de durinta de a trai. lata de ce, atunci ca';d te
gande~ti la viitor, nu este voie nici macar sa te fortezi ~i sa
induci 0 grcutate in suflet, pentru di 0 asemenea stare oe
impiedica sa traim iubirea. Apropo, dad! cineva v-a suparat,
atunci, in primele 15 zile va veti intoarce in permanent.3 la
aceasta situatie. Astfel. In subcon~tientul dumneavoastra, fie
ca doriti sau nu, treceti prin aceasta situutie din nOli,
aproximaliv de 0 !TIie cinci sute de ori. Cu dit sufletul
dumllcavoastra este mai antrenat in vcderea pastrarii iubirii ~i
eliminarii pretentiei. ell alat procesul de distrugere se transfor-
1113in proces de crcatie. Este natural di pClltru aceasta trcbuie
sa ne pregatim din timp. adica noi trebuie In permanenta sa
depa~im atractia fericirii omenc~ti. Atunci dind noua ne este
teama sa nimicim stabilitatea. deseori ne dezicem de dragaste.
- Ce este rau in faptuI ca barbatul vine din limp acasa ~i
face totul ca sotia lui sa fie fericita"
-
Pana ciind stabilitatea nu devine un scop, totuI este
normal. Oar daca satul nu a venit acasa din timp. satia incepe
sa se irite. sa se enerveze, ceea ce constituie ni~te semne
periculoasc. Ea Incepe sa sustina modclul lumii. in care din ce
In ce mai mult se reliefeaza orientarea asupra vietii ei ~i a
nazuin\elur ~i din ce in ce ma; putin asupra dragostei. Nu
demult, un barbat mi-a cerut ni~te sfaturi. Problema consta in
urmatoarele: copilul lui are epilepsie. in sangele lui au des-
coperit 0 componenHi a dirui existenta i-a condus In concluzia
epilepsiei. Talal a dus copilul la un bioterapeut. Dupa un tra-
tament, a disparut componenta respectiva din sange. precum ~i
epilepsia. "Eu am citit caqile dumneavoastra, - a spus latal. -
~i a~ fi durit sa ~till dac[! baiatul meu nu va avea probleme
noi'!" - "Uitati, - am incercat sa-i explic tatalui. -
Dumnea-
voastra aveti in general doua linii de fericire umana. 0 linie
este linia vietii, a continuarii ei, tema dorin\ei ~i geloziei. Cea
de-a doua linie 0 constituie soarta, tendinta de a dirija, apa-
rarea vietii, lema mandriei. Copilul dumneavoastra a avut 0
mare concentrare pe darinta de a conduce. Aceasta inseamna
ea daca pe el I-ar fi lecuit nllmai ell medieamente, atunci
printr-un tratument eficient mandria ar fi scazut. iar depen-
denta s-ar fi transformat in gelozie. Astfel, dependenta de
16X
169
~
dorinta ar fi ajulls nu de 2-3 ori mai mare, cum fusese pfllla la
tratament, ci de 11-12 ari mai mare. Aceasta Inseamna ca
epilepsia ar fi trecut, dar cu timpul ar fi Inceput sa apara
probleme cu sistemul urino-genital. Ar fi putut aparea $i
problemc cu Incheieturile, cu pancreasul, Cll ficatul, vederea ~i
auzul etc. Toate acestea ar fi Illceput sa funqianeze mai rau. In
abra de aceasta, ar fi aVllt loc destramarea vietii personale $i
neplaceri In ceea ce prive~te soarta etc. Energoterapeutul este
un om echilibrat, dar Intrucat caracterul copilului In timpul
tratamentului nu s-a schimbat, a avut loc ace I transfer de la
mandrie la gelozie. Este adevarat ca nu este de 11-12 ori mai
mare peste punctul critic, ci de 7-8 ori. Daca mama copilului
ar fi putut ierta ~i pastra iubirea In arice canditii. atunci
copilului i s-ar fi curatat ambele ramuri ale umanuilli. Apropo,
atunci cand amul Incepe sa se roage, recunosdind ca boala lui
este legata de mfllldria ridicata, atunci poate avea lac 0 ase-
menea mi$eare de la mandrie la gelozie. Totodata, daca omul
se roaga nllmai pentru a-~i redipata sanatatea, cu un scop final.
eu at at mai putine vor fi schimbarile reale $i va exista pur $i
simplu trecerea $i transformarea unoI' probleme In altele.
Astfel, In primul rand, trebuie sa lucreze mama." - am conchis
eu .- "Mama Insa refuza categoric sa lucreze asupra ei,
- a
SpllS tatal. - Canile dumneavoastra nu sunt citite de ea."
"Atitudinea dllmneavoastra fata de ea nu permite ca ea sa se
dezvolte, - am aratat eu. - Cartile mele constituie 0 psiho-
trauma. Elc vorbesc despre pierderi $i cu cat este mai ferm
orientat amul spre stabilitate, Cll atat Ii este mai greu sa
citeasdi Illcrarile mele. Dumneavoastra v-ati temut multi ani
de cea mui midi nelntelegere In relatiile ell sotia. V-a fost frica
170
I
1.
~
j
de racirea relatiilor ~i de Indepartarea ei de dumneavoastra.
Pentru a pastra familia, femeia trebuie sa se coneentreze ~i sa
aClllTIuleze iubire In suflet. Pentru aceasta. In mod periodic,
trebuie expcrimentata franarea vointei $i a dorintei. Dumnea-
voastra. Insa, temfllldu-va pentru uman, ati Impins-o In penna-
nenta catre vointa $i dorin\a. in ceea ce 0 prive$tc, ea a Ineeput
sa-~i pastreze familia nu prin annonie interna. puntind un
accent mai mare pe straturile exterioare, adica: pe sottIi ei IlU
trebllia sa-I mai iubeasca, el trebllia dirijat, disciplinat, trebuia
solicitat $i dojenit etc. in ceea ce prive$te copilul, aeeasta
tcndinta dinspre nivelul superior, a intrat In adaneime ~i a
Ineepllt sa elimine iubirea $i, In eonsecinta, a aparllt boala." -
,,~i aCllm ce este de facut" - a Intrebat barbatul -
Oare treclltul
nll-I mai putem Intoarce ~i carecta'?"- "De
ce nu se poate'?
Schimband atitudinea fata de trecllt, noi schimbam Insll$i
trecutul. Apoi boala este In primul rand 0 reaqie a viitorului.
Va este greu sa credeti, dar chiar $i acum, cand optica dumnea-
voastra se schimba fata de familie, copilului dumneavoastra Ii
este mai bine. Ajutati-o pe sotie sa se simta slaba $i fara
aparare. Ajutati-o sa se simta iubita ~i s-o pastreze, iar atunci
copilul dumneavoastra nu va avea Ilevoie nici de medicamente
nici de vindecatori."
- Hai sa vorbim despre sex, - a In tors yorba interlo-
cutorul. - Cum sa traim dacii tot timpulne ahtinem?
- Nu te Intrista, - am raspuns eu. - Unii mantinca mai
mult, al(ii ma; putin. Fiecare are un mod de viata. Apoi, ca sa
renunti la ceva, trebuie sa ai ceva. In cazulln care nu exista In
sutlet teama. invidie ~i suparare, atunci sentimentul de iubire
Hi va spune de la sine cat ~i ce anumc Hieste necesar.
171
--
- Apropo, tu crezi In sell1ne sau nu? - ll1-a Intrebat
prietenu 1 meu.
- Cred ~i In semne ~i In indicii. am raspuns eu.
- Dar tll ai avut a~a ceva?
- Da, am avut ~i nu demult. Eu am visat toata viata sa am
0 casa In natura. Deodata, 111i s-a propus un teren. Locul a fast
minunat. Distanta - 0 jUll1atatede ora din centrul ora~l1lui.
Alatl1ri un parc imens. Au fost trase toate liniile de C0111U-
nicatie. Astfel, ClI timplll, se putea construi 0 casa care sa
corespunda total eu cerintele mele. ~tiu faptul ca 0 casa sau un
apartament Cllillparat Intare~te putemic sentimentul de aparare.
La ce a visat omulill epoca primitiva?
- La 0 locuinta care sa-I
apere de frig, la mancare, care sa-i permita sa-~i pastreze viata,
la sex. care sa dudi mai departe neamul ~i eu cat viseaza mai
mult omul ~i dore~te sa obtina aceste valori, eu atat mai mult
se poate a~tepta sa apara probleme. La mine problemele au
uparut imediat. Ne-am dus sa intocmim actele pentru aehizi-
tionarea terenului. Eu nu euno~team drumul, iar tanarul care
m-a ajutat sa-I cumpar s-a a~ezat la volan. Dupa ce am trecut
de cateva cartiere, deodata, in fata ma~inii a sarit un caine de
rasa collie. Ma~ina I-a lovit, el s-a rostogolit In aer ~i a cazut
pc pamant. Am crezut ca I-am omoral. Dar cainele s-a ridicat
~i, ~chiopatand, a fugit. Am ajuns la notar, unde am aflat ca In
ziua respectiva nu se mai intocmeau acte. Pentru a nu pierde
timpul stand Ia coada, am hotarat sa amanam problema pentm
a doua zi. Cand am pornit spre vila, de cateva ori, sub roata
ma~inii s-uu aruncat animalele. Cu greu am putut frana
ma~iml. Din interes. am diagnosticat aceste animale. Toate
<-Iveau<-Ita~amentul [ata de 0 soarta ~i viata pozitiva. Cand 0
172
,
\ ~
J
~
asemenea dependen!a depa~qte nivelul critic, animalul l~i
cauta singur rnoartea. De fapt, la fel ca ~i omu!. Cu toate ca la
nivelul con~tiintei, acesta nici nu po ate sa ghiceasca acest
lueru. A doua zi am pornit iar de la vila ~i un betiv a pa~it
deodata ~i a cazut sub roata ma~inii mele. Nici pana azi nu-mi
dau seama cum de nu I-am strivit. Dar, am avut destu\ de
multa minte sa realizez ca eu IlUtrebuie sa cumpar acel teren.
Cand cineva traie~te Intr-un apartament mic ~i apare posibi-
litatea de a cumpara unul mai mare sau dind activitatea ta,
munca ta, situa!ia ta te obliga sa ai un anumit nivel de confort
este una. Cand insa visezi foarte mult la ceva, atunci nu
situa!ia te Impinge la confort, ci tu te straduie~ti sa-I cape!i din
rasputeri. Astfel se po ate Intampla ceea ce a scris Gogol In
povestea "Mantaua": bogati devin aceia care sunt pregatiti
pentru aceasta. Talenta!i devin aceia care nu distmg talentu!.
Realizarea personala constituie a mare fericire. Dar pana cand
omul nu-~i pune In ordine sufletul, el nu pOlite atinge aceasta
fericire. In principiu, predestinarea noastra se ascunde In
dorintele noastre ~i visele noastre din tinerete. Cati tineri
talentati nu am vazut eu. carora soarta nu Ie-a permis sa se
manifeste.
Capacitatile dezvaluite, renumele, banii, i-ar fi omorat
destul de repede sau i-ar fi Impiedicat pe copiii lor sa apara pe
Pamanl. Pe mine m-a interesat intotdeauna 0 fraza enigmatidi.
a lui Esenin: "Este exact a~a ~i In acela~i timp de ndnteles, a
spus unul dintre noi: Unui om dur
j
se cuvjne bucuria, iar
celui sensibil ii revine tristetea." Ca ~i cum daca ar exista
multa iubire in suflet. ar trebui sa existe ~i bucurie. 0 persoana
sensibila, delicata, are mai multa iubire in suflet decat
173
........
persoanadura. ~i totu~i tristc~ea Inseamnadepresie, renun~area
la dragoste. Care cstc sensu I 111acest caz'? Tristetea ~i amara-
ciunea Inca !HI Inseamna depresie. Pu~kin a introdus 111lite-
ratura notiunea de trisle~e luminoasa. ~i tristetea ~i melancolia
constituie un adio, lIn rtunas bun de la ceva. Aduceti-va aminte
maxima mea veche:
- "Celc mai teribile pierderi sunt acelea
pe care nu Ie observam." Omul dur deseori se bllcura numai
pentru faptul ca nll observa ee a pierdut. in realitate Insa,
mecanismul arata astfel: iubirea de Dumnezeu na~te dorinta ~i
sensibilitate. Cu cflt cste mai mare dimensiunea dorintei, Cll
at[tt mai multe poate atinge omul In viata. ClI atat mai mult
este capabil de 0 imensa dragoste umana. Tot ceea ce este
lIman ~i tot ceea ce dobandim noi trebuie sa pierdem. lata,
deci, daea simtim de 10 ori mai mult dragostea umana ~i
satisfaqie. noi percepem acest eeva ca pe ceva necesar. ~i In
acela~i timp, cand noi pierdem de 10 ori mai multa ferieire,
atunei apare mecanismul aprecierii. Oezvoltarea nu Inseamna
numai un avant al sentimentelor -5idorintelor, ci Ull mijloe de
cre:jtere III dimensiunile sentimentelor bolnavicioase. Pe ma-
sura ce ne dezvoltam, posibilita!ile de ehinuire a eorpului ra-
man acelea~i, iar dimensiunea ehinurilor sutlete-5tidevine mai
putemica. lata de ce, eu cat este mai Inalta sensibilitatea ~i
dimensiunea sufleteasca a omului, cu atat mai adanc ~i mai
acut poateel sa simta boala, iar pe de alta parte nu oriee boala
poate fi suportata de el. in asemenea cazuri se pot alege cateva
dii. Prima cale: daca nu supoqi suferinta, atllnci Incepe mai
departe boala, nenorocirea ~i moartea. A doua cale: se poate
degrada, renunta la sentimente cllprinzatoare mic!?orandll-se
atunci ~i plafonul bolii. Calea a treia: sa ne adresam iubirii ~i
174
,
\
\ ~
j
~
lui Dumnezeu, atunci sllferinta ca pierderea I'ericirii umane nu
se transforma In ebinuri de nedepa~it. Divinul, deei, noi nu-I
pierdem niciodata. $i iata 0 Intamplare pe care putem s-o
numim drept ilustrare pentru alfabetul vie!ii.
- Eu am oeupat 0 funC\ic In alia, - povestea un paeient. -
Am avut de toate: bani, putere ~i posibilitatea Implinirii
dorintelor. Apoi, 111continuare, am avut ~i mai mult, adica
iubire. Oar femeia a fost maritaUi. La Inceput ferieirea ne-a
orbit ~i acuprins totul. Dar eu cat a durat mai mult idila
noastra, cu atftt mai mult am Inceput sa suferim. Eu eram
casatorit, ea era casatorita. S-a creat 0 situatie de nerezolvat.
La un moment dat eu am sim!it ea mai departe nu mai pot, ca
sufletul meu nu poate suferi mai mult. Peste cateva zile am
Inceput sa am neplaceri la locul de munca. Nu se ~tie de unde,
au Inceput sa apara ~i mai multe probleme. lar dupa 0 jumatate
de an am intrat la pu~carie. Primul an petrecut In pu~carie a
fost un co~mar. Tot ce s-a Intamplat a fost deosebit de injust ~i
ilogie. Acolo, In Inehisoare, am eitit cartea dumneavoastra ~i
anii au zburat pe neobservate. Am In!eles ferm: ea dad am
renun!at la suferin!ele suflete~ti care mi-au limpezit iubirea
fa!a de Dumnezeu, Inseamna ca eu trebuia sa mor. Moartea,
Insa, mi-a fost schimbata In chinuri fizice. Cand ~tii pentru ee
suferi Inseamna cii dispare suferin(a.
Eu ma gandese ca de multe ori mi se pun doua Intrebari: de
ce oamenii talenta!i dispar mai des decM eeilal!i oameni" $i de
ce oamenii coreC\i traiesc adeseori mai prost decat ticalo~ii ~i
nemernicii? Iar bunatatea ~i onestitatea Inseamna de la sine
fericire. Fericirea, Insa, Inseamna mult mai mull decat banii. $i
daca noi eonsideram ca pentru onestitate trebuie sa ne
175
--
I
\ ~
_J
~
pliiteasdi In plus, atunci gre~im. De~i, este adevarat, ca dadi te
ocupi de afaceri ~i nu e~ti onest ~i de illcredere, ca!?tigfind azi,
neaparat pierzi maine sau poi maine. Cfll1d ill America au fost
chestionate catcva mii de milionari, a reie~it di una din
condiliile boga!iei lor ei Ie numeau il1credere !?i ollcstitate.
Apropo, eu am observat 0 partieularitate interesanta. Cand pe
mine In-all in~elat, furandu-ma sau insu~ind banii mei, eu
spuneam mereu ca acqti oameni VOl' fi pedepsiti de
DU1llllczeu. Oar nu a avut loc oiei 0 pedepsire. Apoi ell i-am
multumit lui Dumnezeu pentru faptul ca nu s-a Intamplat
nimic, intrucat s-ar fi destramat terenul pentru razbunarea mea,
pc care eu am numit-o dreptate. Dupa aceca, intampJator, am
arlat di acc!?tia s-au 'i'nglodat in mari datorii, iar suma acestci
datorii a fost egala cu banii pe care i-au luat de la mine. Acolo,
SlIS, exista 0 anumiUi rat1une. ~i aeolo nu trebuie sa te bagi cu
logica ta care cauta in permanenta vinovati ~i exacerbeaza
dorinta de a se razbuna. inchipuiti-va ea a aparut 0 problema.
Sa spunem ca este yorba de 0 mare neplacere, iar In acel
moment se degajeaza la dumneavoastra 0 portie de energie
care permite solutionarea problemei. Sa spunem ca trebuie sa
intelegem de ce s-a Intamplat aeest lucru ~i ce trebuie fkut ca
lucrurile sa nu se repete In viitor. Adica, fiecare neplacere
degaja 0 partie de energie necesara pentru dezvoltarea
ulterioara.
Dadl noi Incepem sa manifestam ura ~i suparare, cautand
vinovati, parandu-ne rau ca s-a Intamplat acest lucru, atunei
simtim 0 nemultumire de sine ~i teama pentru viitor, iar 0
mare parte din energie se consuma in zadar. Dezvaltarea nu a
avut loc. inseamna ca mai departe vor aparea mai mulre
problcme. Cu cat vedem in taate vointa divina. cu atflt noi
economisim encrgie pentru dezvoltarea proprie fara a 0 cheltui
in zadar. 0 cuno~tinta mi-a spus urmatoarele:
~ Eu m-am simtit mai bine dind am inceput sa repet fraz~t:
,,- Doamne, eu nu iau nici 0 hotarare." ~i procedez la fel, dar
de fiecare data simt ea vointa ~i dorinta mea sunt secundare.
~ Ce este 0 intuitie buna? Cum sa dezvoltam in sine
intuitia?
- Depinde ce intelegeti dumneavoastra prin intuitie buna?
S-a dus un om intr-un cazinou ~i u ca~tigat 0 suma mare de
bani. EI s-a bllcurat ~i a spus ce intuitie buna am avut. A doua
zi insa, a fost jefuit ~i ucis. Astfel intuitia lui a fost buna sau
nu? Noi, cu totii, ~tim viitorul in subcon~tient. lar intuitia
noastra este ,ndreptata inspre supravietuirea de perspectiva,
adica In primul rand spre dezvoltarea sulletului. lntuitia, Insa,
trebuie sa ne ocroteasca de tot ceea ce poate deteriora sufletul
nostru ~i cateodata chiar ~i de viata, dad noi nu ne folosim de
aceasta in mod just. Deseori, 0 intuitie buna este numita aceea
care ajuta la Indeplinirca dorintelor noastre. Daca, insa, noi
devenim robii propriilor dorinte, atllnci In acest plan 0 intuitie
huna pentru noi este sinucidereu.
- Hai sa vorbim mai bine despre femei, - Imi 'pune
prietenul mell Intrerupandu-ma. - Nu pot Intelege nicidecum.
Sa ne Inaltamdeasupra femeii, s-o asuprim, nu este bine, sa 0
nimicim, deasemenea nu-i bine, sa fim egali ell femeia tot nu
este bine, cleci ce trebuie sa simt eu cand comunic cu 0
feme ie'
- Noi trebllie sa ne ajutam reeiproc ca
Dumnezeu. Aceasta inseamna ea noi toti
176
sa ajungem la
trebuie sa ne
177
..-iII8iII
sprijinim ca sa simtim sentimentul iubirii. Ce ne impiedica sa
percepem sentimentul iubirii? Autoprotectia. in fata acestui
sentiment !loi trebuie sa fim complet fara protectie. Oaca noi
incercam sa ne protejam eu bani sau eu aptitudinile, noi Ie
pierdem. Daea noi ineercam sa ne aeoperim eu 0 situatie sau
eu 0 locuin(a luxoasa, noi Ie pierdem. De dragoste nu se poate
aseunde nici macar in spatele vietii, adiea s-o faei mai
importanta dedt iubirea. Inseamna ca trebuie sa traim In acel
mod. care ne ajuta sa experimentam sentimentul iubirii. In
primul rand noi trebuie sa vedem eul divin In omul apropiat ~i
sa ne sim(im In fata lui fara aparare, ca un copil iubitor. In al
doilea rand, noi trebuie sa vedem eul uman ~i sa ne comportam
fa(a de el ca un tata iubitor, cu 0 dragoste care nu exclude
severitatea ~i pedeapsa. In al treilea rand, noi trebuie sa vedem
sufletul egal cu noi ~i sa manifestam 0 dragoste de prieten ~i
frate. Este neaparat necesar ~i sentimentul sexual, dar numai
dupa ce am Invatat concomitent sa simtim cele trei nivele
anterioare. In ceea ce prive~te regimul du~manului pe care
putem sa-I uram ~i pe care trebuie sa ne razbunam. regimul
robului, pe care po(i sa-I calci In picioare, regimul de rivalitate
~i dorinta de a simti superioritatea. toate acestea pot fi
eliminate.
- Apropo, - se agita un nou interlocutor, ~ de unde a
aparnt supersti(ia de a nu da ~i a nu lua bani seara?
- Probabil, din cauza ca cu cateva ore Inainte de somn tot
ceea ce facem se situeaza Intr-un loc superior In subcon~tient,
iar In cazul In care luam bani Inainte de somn sau daca Ii
numaram, acest lucrn poate Intari dependen(a de soarta favo-
rabila, iar ca urmare Incep problemele, De ce este preferabil sa
17X
~
\ ~
_J
~
se fadi eu diteva are inainte de somn? Atunei dependenta de
dorinta este mai mica.
- Ce se intampla eu sexul inainte de somn? - ma intreaba
prietenu!.
- Cu sexul trebuie sa te ocupi In loc de somn, ~i atunci
totul va fi normal,
- am raspuns eu ~i eu grell m-am abtinut sa
nu zambese.
- De ce nu se pot pune cheile pe masa')
- Masa pe care !loi maneam are in subeon~tientul nostm 0
Insemnatate deosebita. Tot ceea ce sta pe mas a mare~te
valoarea acestuia. Cheile de la casa Ie consideram drept un
simbol al apararii ~i al soartei favorabile ~i lasarea lor pc masa
pe care se mananca, judeciind dupa toate, poate Intari depen-
denta de 0 soarta favorabila. In general, Intr-un apartament,
acele obiecte care sunt a~ezate deasupra a eeva, mare~te
insemnatatea lor ~i in eonseeinta este nevoie ea aeesteobieete
sa Ie alegem coreet.
- Apropo, eu doresc sa ma due sa fae exerci(ii Intr-o sala
de antrenament,
- mi se adreseaza unul din eei prezenti. -
Daca Intaresc mu~ehii ~i devin mai putemic, poate sa-mi
dauneze acest lucru?
- Da, poate. De ce vrei sa te duci la antrenamente?
- Cum de ceo Pentru a deveni mai putemic, a mari
volumul mu~chilor ~i pentru a dobandi 0 silueta atletica.
- in consecinta, ea sa se uite fetele dupa tine, nu-i a~a? -
presupun eu.
- Oar de ce nu"
- ~i acum analizeaza care sunt seopurile tale:
intare~ti sanatatea inseamna eoncentrarea spre viata;
1) sa
2) sa
179
.........
devii mai putemic, adica sa-!i mare~ti eapacitatea ta de aparare
~i a 1ntari soarta; 3) sa 1ntare~ti dorin!a de atrae!ie a sexului
frumos. Oar eu cat te vei eoneentra mai mult asupra acestor
probleme 1ntr-o saUi de gimnastiea $i ell cat ob!ii sueeese mai
marL ell atat mai multe probleme 0 sa a1 eu sanatatea, ell
soarta ~i cu rela(iile fa(a de femei.
- Atunei ee sf}fae'! Sa nu ma oeup de sport'!
- Problema consta in faptul ca a practica sportul ca ~i
orice alta activitate a omului poate fi totodata 1ndreptata 1nspre
acumularca iubirii. ~i atunci, prin efortul fizic, in suflet nu
apar greutatea, tellsiullca ~i furia, ei u~urarea, bunatatea ~i
exuberan!a. Energia nu se eonsuma pentru 1ntarirea mu~chilor,
ci pentru planurile strategice subtile ale dragostei ~i ale
bunata!ii. Atunei mll~ehii nu eresc 1n volum, ci devin mult mai
puternici ~i mai rezisten(i. Carpul devine intr-adevar frumos.
Dar pentru a 1nvata sa cream 0 stare interna justa ~i apoi s-o
pastram 1n momentul supra1nearearii, trebuie sa muncim mult,
iar rezultatele nu apar dintr-o data. in schimb, ele vor dainui
mai mult ~i nu vor dauna niei sanaUitii $i nici destinului.
- Apropo, cineva mi-a povestit a intamplare interesanta.
Nu pun mana in foc pentru exactitatea detaliilor. Va voi
povesti a~a cum am auzi!. Odata, echipa na(ionala de cicli~ti a
Fran(ei a ie~it la antrenament ~i antrenorul Ie-a dat startul. iar
cicli~tii, intr-un ritm acerb, au pornit sa zboare pe traseu. Are
lac pregatirea pentru campionatul mondial, iar dispozi(ia
tuturor participan(ilar era deosebit de serioasa. Deodata, in
acest moment, pe langa ei a trecut cu 0 viteza mare lln tladill
pe a bicicleta obi~nuita ~i a disparut in departare. Ochii
antrenorului au ie~it din orbite. Cu to!ii au ineeput sa depuna
IXO
,
1,
~
__I
un efort uria~ ell sa intre in forma, iar deodata, un tlacau
dintr-o eamuoa bate toate reeordurile fara sa-~i dea seama.
Dupa 2-3 zile, antrenarlll a reu:;;it sa-I gaseasea pc aeest tlacau
$i a ineeput sa-I ehestioneze, eu ee se oeupa ~i cum a ajuns sa
atinga asemenea rezultate de neinehipuit. "Dragul mell, eu nu
am timp de pierdut cu discu!ii cu tine. Eu lucrcz ca pompier,
iar bicieleta Imi trebuie ca sa merg in ora~ul veeill sa a vizitez
pe iubita mea. Eu trebuie sa ajullg aeolo sa rezolv a sumedellie
de prohleme ~i sa ajung inapoi." EI a dat din umeri ~i a zburat
mai departe. Antrenorul nu s-a lasat, I-a gasit a doua oara ~i I-a
rugat sa participe la campionatul lumii. Se pare ca a cucerit de
cinci ori titlul de campion mondialla ciclism. Deci, cu cat sunt
mai mari seopurile pe care lli le punem in fata, cu atat mai
multe putem ob!ine de la via!a. lar scopul eel mai mare i1
constituie dobandirea propriului eu divino
-
Care este situa(ia cu artele mar(iale"
- Este la fel, - am raspuns eu. - La noi, baie!ii mergeau la
box pentru a se tabaci unul cu altul sau pentru a se lauda fa(a
de fete, de asemenea pentru a cuceri un lac in campiona!. Cand
insa au aparut la noi ~colile de karate ~i diferitele forme ale
artelar mar!iale, toate acestea s-au transformat in simple batai
de pumni ~i in fabricarea de criminali. Dad eu am ajuns intr-o
seetie pentru a sllopi pe cilleva, eu dit obtill mai multe sueeesc,
ell atat mai mult dorese 111subeol1~tient sa umilese sau sa
distrug pe cineva. lar in continuare apar probleme de sanatate
~i cele legate de destin, De fapt. esen!a artelor mar!iale este cu
totul alta. ~i iata un exemplu: pleaca un sfant in Mun(ii
Tibetului ~i incearca sa eueereasea acea stare 111care dispare
dependen!a de voin!a, de darin\a ~i de via!a ~i in momentul in
I HI
-------
care sufletul lui se deta~eaza de viata ~i dorinta, lui ii este mai
u-?or sa pereeapa eul sau divin ~i sa se concentreze asupra
acestuia, iar apoi el coboara intre oameni, in vale, ~i dcodata
observa di nl! poate sa-.'?imentina aceasta stare. EI se intoarce
inapoi ~i dobande~te din nou starea inal!iitoare a sufletlilui, iar
apoi coboara in vale incercand sa-~i pastreze aceasta stare.
Cand reu~qte, el in!elege ca a aiuns mai departe in evolu!ia sa.
Se pare ca a fi sfant in mijloclil oamenilor este mult mai greu
dedt deta~andll-te de toate: este mai greu sa pastrezi calmlll,
bucuria ~i iubirea cfmd e~ti impins, umilit ~i ciind to!i se
comporta cu tine nedrept ~i eu atat mai greu este sa-ti pastrezi
starea justa interioara cand trebuie sa te aperi' sau sa ataci.
Artist devine acela care pe dinauntru este incalzit de iubire.
Scopul artelor maqiale nu il constituie umilirea ~i distrugerea
adversarului, ci pastrarea eului tau adevarat in condi!iile cele
mai grele ~i inadecvate pentru aceasta; nu victoria exterioara ci
cea interioara~i in primul rand asupraeului tall uman este cea
care conteaza. Capacitatea de a invinge tara a lupta a demons-
trat echilibrul interior al celui care practica artele mar!iale.
Adevaratul invillgator este acela al carui victorie nu este
baullita. invingand eul uman propriu, invingi deja orice
armata. La inceput noi ne raportam la propriul eu uman cum se
raporteaza pqtele la stapanul sall, ploconindu-ne in fa!a
acestuia ~i uepinzand de el; apoi Cll iritare ~i ura ca ~i slugile
care dorcsc sa se echilibreze; apoi incepem sa-I calcam in
picioare ca stapanul pe sluga sa indolenta: apoi incepem sa-I
iubim ca pe un copil imperfect, fara aroganta, teama ~i iritare,
ajutandu-I cu dragostea noastra ~i educandu-I coreet.
- Hai sa tragem 0 eoncluzie asupra cdor spuse de tine,
- a
IX2
,
1.
~
J
aratat prietenul meu. - Astfel, care sunt eauzele bolii? 1) Me-
dilll nefavorabil -
este elar. 2) Obiceiurile dauniitoare. 3) Ati-
tUdinea incorecta fa!a de alimente ~i de sex. 4) Concep!ia
incorecta despre lume ~i ca atare, fa!a de caracter.
-
Eu a~ fi pus concep!ia despre lume pe primul lac.
-
Oare de la lipsa de sex pot aparea boli?
-
Binein!eles, ca ~i de la subalimentare. Sa presupunem ca
sentimentul de dragoste trebuie sa se transforme in energie
sexuala. Oar dumneavoastra va afla!i intr-o stare de iritare, de
suparare, de indireare nervoasa ~i ca rezultat atraetia sexuala
nu mai intervine. Este la fel ca ~i dind dumneavoastra ar trebui
sa mancati dar din cauza unor necazuri traite v-ati pierdut
pofta. Este natural, ca pot aparea probleme. Oar din nou starea
dumneavoastra interioara echilibrata va sugereaza singura ce
sa mfmcati. in ce cantitate ~i cfllld. Se intampUi ea uneori sa
dori!i sa flamanzi!i, iar alteori sa infuleca!i.
-
Ce demonstreaza faptul daca aetUl sexual este foarte
seurt?
- Inprimulrand,acesta este determinatde stareafemeii ~i
nu a barbatului. jnseamna ca ea are 0 concentrare subcon~ti-
enta ridieata a dorin!elor.
-
Oar daca totul se petrece foarte repede - este bine sau
rau?
- Eu cred ca are loc aeela~i fenomen ca ~i cand dumnea-
voastra ati consuma masa de pranz lr1tr-UIl minut. Pentru
transformarea energiei este inca nevoie de timp.
- Care trebuie sa fie timpul optim"
- Aproximativ de la 5 la 20 de minute, adica exact cat
recamanda medicii. Apropo, 0 femeie m-a intrebat nu demult
I\'
I X3
.-iiI8II
I
\ ~
j
care este cauza bulimiei'! Adica ea la inceput mananca, apoi
are gre~uri. Tema este una ~i aceea:ji, adidi legata de gelozie ~i
de dorin!e. Una dintre trasaturile ata$amentului rata de dorin!ii
depinde de alimentatie. Omul nu poate sa invinga dorinta de a
manea. Se acuIlluleaza un complex care duce la Y0111a.Cand
eu vorbesc despre gelozie, subin!eleg dependen!a de via!a $i de
dorinta. Pur ~i simplu la unii oarneni aceasta poale arata ca
invidie, iar la al!ii ca bilrfa; la al treilea apare ca lipsa de
dorin!a de a trai, iar la al patrulea ca gelozie, la al cincilea insa,
ca 0 teama in fata viitorului. Cfmd copilului ji estc frica sa
ram[ma singur, el se teme foarte tare de maarte. Aiei avem
de-a face de asemenea cu dependenta de via!a $i dorin!a.
Intrueilt la baza tuturor dorintelor se afla atractia sexuala, adica
continuarea vietii, se poate trata aceasta depcndenta in primul
rand prin pastrarea iubirii atunci dlnd sentimentul este
diminuat. Capacitatea de a ierta pe omul iubit, care a In$elat, a
suparat, s-a certal, capacitatea de a pastra iubirea, atunci cand
viata se destrama, adica In timpul bolii ~i al mortii, permit
InlAturarea cauzelor care stau la baza multor probleme.
- Oar daca eu voi ierta In permanenta omul care ma
tradeaza $i nu se comporta adccvat, oare eu 11lI-1stimulez?
.
- Suntem eu to!ii fiii lui Dumnezeu. Daca copilul face
nazbiltii, in sufletul dumneavoastra 11 ierta!i intotdeauna de$i
prin aceasta 11pedepsi!i. Pur $i simplu nu trebuie sa uitam ca
!loi suntem cu totii ni~te copii marL.
- Eu am 0 intrebare interesanta, - intervine unul dintre
ascultatori. - Am practicat yoga. Aici, in principiu, se poate
reduce arice exercitiu fizic la doua tipuri
- cste asanacamilei
~i as ana iepurelui. In prima postura, stand in genunchi Incepi
incet sa te mi~ti In spate, iar In a doua - invers. Oar iata, prima
pozitie este foarte grea pentru femei, iar a doua pentru barbati.
De ce')
-
Aceasta intrucat prima pozitie constituie Injosirea
I"emeii, iar cea de-a doua reprezinta vointa $i dorinta de a
conduce. Pentru femei sunt importante familia, copiii, conti-
nuitatea neamului, adica dorinta. Pentru barbat sunt insa
importante munca, aptitudinile vointa $i dorinta de a conduce.
Astfel aceste pozi!ii principale permit sa blocheze concen-
trarea asupra a doua tendinte ale fericirii umane. Se poate
afirma ca yoga este 0 filozofie descrisa prin mi$cari ~i posturi.
II
Oupa c[lteva zile eu mergeam cu trenul care ma ducca la
Moscova. Sub bataia ritmidi a rotilor pc mine m-au preocupat
in permanen!a problemele mele. Astfel, pilna acum, nu pot
intelege cauza scurgerii energiei. Daca rcglementez problema
Cll rinichii, atunci Incepe sa sufere ficatul. Atata timp cat exista
scurgerea energiei, ceva trebuic sa doara. Este posibil ea eu sa
merg ell prima viteza. V itezele eu care am ie$it, profunzimea
prohlemelor pe care Ie rezolv necesiUi euplarea vitezei a
cincea, iar eu calatoresc cu viteza Intai sau a doua. Este nevoie
sa schimb eeva ill mod esential. In primul r[lIld estc nevoie sa
ma ascund, sa ma deconectez din cotidianul vietii. Cand
$arpele i$i schimba pielea, eI trebuie lasat singur. Apropo, iata
inca 0 cauza a bolii. Omul se impotrive$te destinului sau. EI
trebuie sa s,himbe, sa presupllnem, profesia, obiceiurile $i
modul de via!a, dar el s-a ata$at atilt de mul! de stabilitate $i
existenta pozitiva, ineat renunta sa faca ceea ce solicita de la el
soarta. Oar mai de parte urmeaza hoala ~i moartea. Apropo,
IX4
IX5
--
referitor la mundi. S-ar putea ca sa fi sosit timpul ca sa termin
cu extrasenzorialul? In ultima vreme a~ dori foarte mult sa ma
ocup de pictura. Acest lucm nu este inUimplator. Oar Cll
cercetarile din nltimul timp s-au acumulat 0 serie de probleme
mult mai repede decat posibilita!ile mele de a Ie rezolva. Oar
~i obiceinrile mele trebuie precis schimbate. Sa te grabe~ti In
ultimele clipe nu este 0 ocupa!ie foarte placuta. in memoria
meaa revenit un episod care s-a Intfimplat cu doi ani in urma.
Mergeam cu ma~ina spre cas a de vacan!a, am deviat de pe
traseul principal pe un drum Ingust. in fa!a noastra, la mijlocul
drumului gonea un camion. Am Incercat sa-I ocolesc pe partea
stanga. accelerand pan a la 120-130 km pe ora. in acelmoment.
camionul a Inceput sa se Intoarca spre stanga. Semnaliza-
toarele din spate erau acoperite cu noroi, astfel ca nu am putut
sa vad directia In care dorea sa mearga camionul. Dar ~i a~a
era tarziu. Eu am apasat puternic pe pedal a de frana ~i imediat
am inteles ca rotile au Intepenit. Astfel, ca 0 sanie, eu 0 viteza
imensa, intram IIIcamion. M-a salvat numai obiceiul meu de a
lupta pentru viata pana la ultima piciitura. Mi-a mai ramas
Ilumai 0 secunda sau dOlia. Inca putin ~i intram sub camion.
Atnnci. In loc sa apas pe pedala de frana, plin de panica, am
"pas at pe pedala de gaz. Ma~ina a sarit In fa!a, evitand
impactul cu camionul ~i apoi imediat am In tors volanul spre
dreapta. Ca pe un film luat cu Incetinitorul eu am vaWI col\U1
earoseriei camiollului care a alunecat la cinci eentimetri de
bar" ma~inii noastre. Am facut un zig-zag ~i am zburat mai
departe alaluri de camion. Daca eram derutat pe drum, putea
sa ne coste mult pe toti. Am hotarat In sinea mea di nu voi mai
proeeda niciodata astfel.
IX6
\ ~
J
Apropo, eu Intotdeauna faeeam inca

prostie. La curbe
treceam mereu de la 0 viteza la alta, decupland motorul. Dupa
care intram in curba cupHind in viteza a treia, maximum a
patra, ceea ce mi-a permis sa pastrez eontrolul asupra ma~inii.
Am cuplal Inainte de curba, dar Inainte am redus din viteza. iar
atunei eand franam, In niei un caz nu umblam la schimbatorul
de viteza. Este mai bine sa schimbi ferodourile de frilna decat
carjele. Unele dintre obiceiurile mele cele mai proaste erau
sllpararea. iritarea ~i exigenta inaWi fata de oamelli. Oe ce nu
pot sa renun! la aceasta? Pentru ca eunu pot forma pe al!ii. Ce
inseamna sa eoncillei un alt om? Aceasta IIlSeamna sa gase~ti
un compromis Intre dorin!ele lui ~i ale mele. inainte ma ener-
yam dind eolaboratorii faeeau eeva supert'ieial. Schema rati-
ollamentului era urmatoarea: alnul prime~te un salarill eu care
este multumit. inseamna ea dadi nu-~i face datoria, el IlU se
eomporta normal. Eu am incredere in el, iar eI ma tradeaz3 ~i
ma In~eala. inseamna ca el este rau ~i trebuie supus judeca!ii.
Am ineercat sa revizuiesc aceasUi schema: in primul rand,
omul nu va munci niciodata pentru mine. EI munce~te pentru
via!a lui, pentru a-~i satisface dorin!ele. Daca eu nu !in cont de
acest lueru ~i Incerc suta In sllta sa 11 Intarat impotriva mea,
atunci Intre noi se isca un contlict. in al doilea rand. eu am
Incredere In cineva daL de fapt, ell am transmis pur ~i simplu
obliga!iile mele altuia ~i Incep sa depind de el. Cu cat am mai
multa Incredere In cineva, cu at at mai mult depind de acesta,
astfel indit adeseori suprema mea incredere nu era de fapt
altceva dedt 0 lene obi~lllIita ~i lipsa dorin!ei de a conduce
cOJ-ecL Se ridica problema cum sa conduci corect. Daea eu ma
amestec in arice detalill, eu nu a sa am putere. Sa presupunem
.~
I X7
--
di exista suprafala globului ~i pe aceasta Illilioane de puncte
iar In centrul lui un singur punct. Se poate conduce prin
suprafata sau se poate conduce prin centru. insealllna di
treouie sa renuntalll la controlul detaliilor ~i sa incetalll sa
acordam acestora vreo atentie. Oar In schimb trebuie solicitata
neconditionat respectarea a doua-trei puncte principale. NUllle-
roase persoane, educand copiii, Ii tracaseaza in permanenta, Ie
controleaza fieeare pas ~i se impacienteaza la cea mai mica
actiune incorecla. Pe noi ne eondue obieeiurile noastre.
inseamna ca daca formam la copil un comportamenl just,
atunci cauza impacientarii dispare. Eu am Incercat sa analizez
esenta pretentiilor mele fata de eopii. La urma urmel. I-am
adunat ~i Ie-am spus:
- Pentru ca sa nu existe conflicte intre noi, tincti minte ca
trebuie sa faccti doua chestiuni - prima: sa iubiti, sa stimati
parintii ~i sa aveti grija de ei: a doua: daca parintele v-a rugat
ceva trehuie sa Indeplinili acel lucrn ~i Inca imedial. Dupa
aceasta ne-a venit mult mai u~or sa traim. Am inceput sa ne
intelegem Cll capiii. Aeeasta inseamna ea, uneor], taate dorin-
tele ~i preten!iile noaslre trebuie pur ~i simplu reduse la caleva
principii esentiale. in acest caz, orice problema de comunicare
~i de conducere ne da un impuls spre dezvoltare ~i nu spre
pierdere de energie prin impacientare ~i nemultmnire. Ell
mi-am adus aminte de 0 situatie recenta care mi s-a intamplat.
Voi descrie In linii generale aceasta intamplare, Eu ~i parte-
nerul meu de afaceri Irebuia sa Indeplinim caleva sarcini, Ca
urmare a gre~elii mele involuntare, aeesta a suferit intr-o
oarecare masura. lata ea ne-am intalnit sa discutam planul
viitor de ac!iune. in timpul convorbirii el ~i-a amintit de
IXX
\
~
J
gre~eala mea. Ell am inceput sa ma apar, raspunzand prin a-I
invinui. Din intfimplare, eonflictul nu s-a inche;at eu intreru-
perea deplina a relatiilor. Cel mai interesant lucru a fast ea in
multe privinte trehuia sa cedez. Se pare ea cu cat am ineercat
mai mult sa-mi apar dreptatea sau demnitatea, eu atat mai
putin puteam controla situatia. Aducandu-mi aminte de intrea-
ga noastra discutie, eu mi-am fixat cateva reguli: 1) sa nu te
aperi emotional eand te supara cineva, adica nieiodata sa nl!
raspunzi cu un repro~ sau cu suparare la supararc; 2) sa Ill!
in"inuie~ti. sa !HI spui lueruri SlIparatoare; 3) sa demonstrezi
marinimie ~i sa faei complimente. A doua zi m-a sunat acest
om ~i a inceput discutia intr-o mat~iera de aeuzare ~i agresiune.
Dar eu m-am comporlal deja eu lolul allfe!.
-
Dumneavoaslra Imi spune!i ni~le lucruri suparalOare, -
am replical eu. - Crede!i ca aceasla maniera ajUla rela\iilor
Iloastre?
Daca ieri lendin!a principala a fost de acuzare ~i lipsa de
bunavointa, atunci aeum a devenit 0 conversatie de hunavointa
~i cxplicativa. La ineepllt eu am demonstrat bunavointa mea,
iar apoi, Iini~lil. am rezolval orice problema, necontrazicandu-I
pe inlerloculornl meu, ci stand alaluri de e!. A doua conver-
sa!ie a avut deci loc ca ~i cum ar fi fosl purtala de doi oameni
complel diferi!i, Unul a fosl ieri, altul a aparut azi.
Mi-am adus aminte de un alt episod pe care mi I-a poveslit
un pacienl al meu. Acesla, impreuna cu doi prieteni, au sIal pe
0 banca alaturi de eatedrala Nikolski, Ei au baul. in acel
moment s-au apropiat doi militieni tineri.
- lata, aeesta este beat, au arMat ei spre lInul din noi. Voi
pute!i pleca, iar pe acesla illuam cu noi.
;'
IX9
--
0 aselllenea situatie este obi~nuita, se procedeaza la sacri-
fiearea unci sume mici de bani pentru nevoile militiei. Dar aiei
tinerii au fost Illontati sa fie fermi. In asemenea eonditii, eu, de
obicci J11-umiritat ~i am dClllonstrat dreptatea mea, invinuind
sall dojenind pe altii. Insa deodaHi Ill-am eomportat cu totul
allfel.
- Dlimneavoastra avcti prieteni? - i-am Intrebat eu pe
militieni.
Nu s-au a~teptat 1a0 asemenea Intrebare. Ei s-au inmuiat.
- Da, avem, ~i care e problema'!
- DUl11neavoastra v-ati abandJlUl prietenul, dadi cineva
v-ar propune s-o faeeti,!
Timp de c,iteva minute, stand pe ganduri, ne-am privit.
Apoi unul din ei a dat din umeri, dupa care amandoi au plecat.
- Cum explicati aeest evenimenlo
- m-a intrebat paei-
entul.
- La nivelul uman, interesele noastre niciodata nu eoincid
pc deplin. Cu cat ne straduim mai mull sa dirijam pe cineva,
concentrandu-ne asupra umanului, cu at at mai mult se VOl'
na~te Illvinuiri, repro~uri ~i iritari. insa daca noi vedem In om
in primul rand divinul, atunci inloldeauna gasim un limbaj
comun ~i Intelegere. in aeest caz, orice problema se rezolva
rapid ~i reciproc avantajos. Aceasta inseamna ea trebuie sa
elaboram in noi in~ine obiceiul de a vedea in primul rand'in
om divinul ~i sa ne comportam fata de acest divin eu dragoste
~i bunatate. Apropo, ~i copiii trebuie sa aiba aceea~i atitudine
fata de parinti. Inainte de toate sentimentele pe care trebuie sa
Ie manifeste fata de parinti, sc situeaza iubirea ~i bunatatea.
Indiferent cum te-a suparat parintele, nu este voie sa te aperi
190
\
\ ~
J
~
emotional, adidi nu este voie sa te iriti, sa te superi ~i sa
repro:;;ezi.Atunci intelegerea eomulla va insemna 0 eautare
reciprocii a divinului ~i nu apararea ~i distrugerea umanului.
Dacii noi manifestam in primul rand iubire fata de un alt
om, atunei putem percepe u~or aeel uman care izvora~te din
divino Pentru a conduce omul, trebuie sa Iii cont de posibilul
lui eomportament. Apoi, de aiei, trebuie sa treci de la eompor-
tament la neeesitatile ~i dorintele lui. ~i cu cat simtim mai bine
aeeste lucruri, eu atat ne este mai u~or sa determinam partile
sale slabe, adica dependenIa lui marita de ceva, ~i invers,
capacitatea de a invinge ceva. Cum sa ne comportam faIa de
semeni? In a~a fel incat ei sa ajunga mai u~or la Dumnezeu.
Vazand in om divinul, noi yom putea vedea cfll1d putem sa
ajutam omenescul sau, ~i cand este posibil sa-I limitam ~i sa-I
prejudiciem. Cu cat il inIelegem mai mult pe celalalt om, eu
atat este mai u~or sa gasim un limbaj comun eu el ~i sa
rezolvam impreuna eu el 0 oarecare problema. Legile dirijarii
se reduc la cunoa:;;terea esentei umanului prin adresarea tot mai
freeventa la divino ~i cu cat ne-am obi~nuit mai mult ca
energia care emana in primul rand din iubire sa 0 adresam
eului divin al omului, eu atat mai mult nu ne este ingrozitoare
individualitatea lui, neasemanarea Cll noi, care pot deveni
izvorul conflictului. Astfel, atunei ne este mult mai u~or sa
aeeeptam boala ~i injosirea propriului eu uman. Sa schimbam
retlexele supararii ~i condamnarii cu retlexele nazuintei catre
iubire, ceca ce este destul de eomplicat, dar noi trebuie sa
gasim ealea fie ea dorim sau nu aceasta.
In memoria mea sdinteiaza 0 recenta convorbire eu a
euno~tinIa. In glasul acesteia rasuna disperarea.
/I
191
--
- Nu ~liu cum sa rezisl la toate acestea, - spunea ea. - Pc
mana nepotului s-a declan~at 0 tUllloare. Peste trei zile va fi
supus unei biopsii. Fiica mea nu a citit cartile
dumneavoastra.
V[\ rug[un sa ne spuneti ce sa facem, cum sa aqionam'?
inainle eu m-a~ fi anmcat de la il1ceput sa diagnostichez
copilul ~i sa v[ld caUza aparitiei tUlllorii. Dadi am fi inUiturat
cauza, am fi inHiturat ~i tumoarea. Acum insa conversatia a
deeurs eu totul altfe!.
-
Copilul nu trebuie supus diagnosticarii, - am spus eu.
-
Atunci cum sa procedam?
-
Diagnosticarea are sens awnci dind omul a Hicut maxi-
mum posibil pentru a se sebimba ~i a Inva\at In mod real sa
pastrcze iubirea, indiferent de ceea ce s-ar int[lmpla. La
inceput, problema trebuie solutionata pe plan general, apoi
examinate detaliile.
Dumneavoastra doriti sa incepeti cu deta-
liile ~i va veti gfl11di nu la iubire, ci la metode tehnice care sa
contribuie la indepartarea tumorii. Situatia, Insa, este suficient
de clara ~i rara 0 diagnostieare. la sa vedem, dumneavoastra
ati pronuntat fraza: ,.Cum sa rezisl la toate acestea'?" lnseamna
eft dumneavoastra nici acum nu acceptati situatia trauma-
tizanta. Oar dumneavoastra ati citit cartile mele $i ati vizionat
videoeasetele. Cc sa spunem atunci despre fiica dumnea-
voastra') Cu cat ne Indreptam mai putin Inspre iubire, In cazul
unor neplacer1, cu atat ma1 mare va [i nenoroc~rea. fiiea
dumneavoastra avea probleme cu soWI?
-
Bineln\eles ci\ da. Exista In permanen\a un fel de
nemulttlmire.
-
Daca noi ou ne oricntam spre iubire, awnci ne orient am
spre uman. lntr-un asemenea caz trebuie sa cream un model,
192
-'
un stereotip de
comportament just: fie un comportament
mediocru pc care II vedem In lumea
Inconjuratoare, fie un
comportament
superior. ideal. Tot ceca ce iese din cadrul
acestui model ne stftrne~te
re~pingerea,
nepUicerea, 0 agresi-
vitate interioara sau exterioara. Cu cflt avem mai putina iubire,
eu atat mai tare sus\inem
modelul acceptat de noi. Fata
dumneavoastra s-a allat timp Indelungat Intr-o situa\ie pe care
nu a acceptat-o. Aceasta inseamna
neacceptarea,
injosirea
destinului. Voin\a, destinul, aptitudinea, toate aeestea sunt
legate de mflini ~i de picioare. La mama, s-a acumu'at
timp
indelungat aceasta
negativitate, iar la copil, s-a manifestat ca
tumoare. Pot sa repet Inca 0 data: pentru na~terea ~i supra-
vie\uirea
copilului este necesara iubirea. Aceasta din urma
apare atunci cflnd noi ne indepartam de uman. Eu nu 0 sa 0
examinez acuma pe fiica
dumneavoastra, dar sunt convins di
mijlocul eel mai u~or de Indepartare ea nu I-a putut accepta.
Dadi ea, cu ajutorul
oamenilor, nu a Inva\at copilul sa se
purifice, atunci reac\ia nejusta a aeestuia fa\a de evenimentele
din viitor se va manifesta imediat prin boala. Dar Intrucat In
acest caz s-ar putea sa intervina mai degraba oncologia, mama
nu are posibilitatea sa pastreze iubirea, nu numai 111varianta
cea mai u~oara, dar $1in cea mai tare varianta, In cazu1in care
se trateaza bolile ~i
nenorocirile. Daca mama poate fi purifi-
cata numa, prin moarte, dar ea inca va mai trai, atunci, copilul
ei are ~anse de a supravieWi numai In cazul unor boli incu-
rabile sau invaliditate.
Bineln\eles ci\ aici eauza nu rezida
numai In mama, ci este yorba ~i de via\a anterioara a eopilului,
precum ~i mo~tenirea
Intregului neam. Cu mama, Insa, el este
eel mai puternie legat ~i In consecin\a, scbimbarea ei trebuie sa
"
193
\ f
j
fie la maximum. Revizuiti-va din 1101lviata ~i Incercati sa-i
mul!umiti lui Dumnezeu pentru supararea provocata de
oameni ~i pentrunepl~kerile harazite de soarta. Inviitati capilul
sa acumulezc dragostc ~i el se va insanato~i. Pentru a elabora
rctlexul de iubire ~i de bunatate, trebuie sa reaminti!i mii de
situa!ii problematice. Trebuie sa repetati In permanenta ca
adresarea la iubire ~i la Dumnezeu I1Ueste ceva temporar,
limitat la 0 perioada, pan a cand exista problema, ci este ceva
neconditionat ~i pentru totdeauna. Atunci, la dumneavoastra 0
sa aibii loc schimbflri profunde.
Eu stau culeat Intr-un compartiment de vagon, pe patul de
sus. Sunt leganat u~or ~i aud biitaile ritmice ale rotilor trenului.
in memorie Imi apar franturi de situatii. Noi a~teptam cu to!ii 0
millune 5?idorim sa intram III fai. Incepem 0 conversatie in
ma~ina. Jeepul imens aluneca cu siguran!a pe drumul de
munte. In partea stanga se scurgc apa albastra a raului Katon.
- Te rog sa-mi oferi 0 solu!ie cum sa Indepartez deodata
ata~amentele, - mi se adreseaza interlocutorul.
- La tine totul dureaza ~i este chinuitor. Trebuie sa ierti,
sa Illl-tipara fall ~i sa nu-ti fie team3.
- Trebuie sa existe 0 asemcnea solutie, cand purifici
dintr-odata sufletul ~i Indepartczi toate ata~amentele.
Eu am dat din umeri. 0 asemenea solutie eu nu cunosc
decat In teorie. Este necesar ca toate ata~amentele sa Ie
comasam Intr-unul. iar apoi, de la eul uman sa pa~im la cel
divino Numai dad divinul va deveni 0 mai mare realitate decat
umanul, atunci sulletul s-a purificat, iar ata~mnentele sunt
Indepartate.
- Oar acesta este un drum lung, - rididi eI din umeri. imi
recomanzi din nOli sa 111ft chinui.sa SUral' ~i sa ma tarasc Ineet
Inainte. Tu sa-mi dai solutia ca sa Indepartez brusc toate
ata~amcntele.
- De ee sa-ti dau solu~ia? i-mll raspllns eu calm. - Tu ai
solutia.
- Care? - S-i.l inviorat eu bucurie interlocutorul.
- Pistolul. Scapi deodata de toate ata~amentele.
Intcrlocutorul cia iar din umeri.
- Eu vorbesc serios cu tine.
- Tu In!elegi despre ce este vorba? - am raspuns eu. - Tu
vrei cn In efLteva clipe sa-~i plirifici sutletul, adiea sa Inveti sa
ierti, sa devii mai bliind III ceea ee prive~te earactcrul ~i sa vezi
In orice divinul. Uneori noua Ile trebuie ani de zile pentru a ne
debarasa de un singur obicei daunator. lar tu vrei deodata sa-ti
sehimbi total caracterul. Aceste schimbari bru~te cauzeaza pur
~i simplu mom.tea. Nu ajung rezervele de iubire.
- Dar cum a fost eu Christos, oamenii s-au sehimbat Intr-o
secunda?
- EI avea un nivel suficient de illbire pentru ca omul sa se
transforme complet. Aceasta pentru ca eul divin a fost mult
mai real deefLt eel uman. Bineln~eles ca noi putem a~tepta cea
de-a duua venire, dar este mai bine sa Ineepem sa actionam
aeuma, sa nazuim spre Dumnezeu ~i spre iubire. Aeeasta se
Intampla lent ~i chilluitor. dar III schimb sigur.
Gandurile mele se Intorc la copillil bolnav. De obicei
cancerul constituie 0 Incarcare negativa a copiilor. Dadl un
cupil mie are cancer, atunei Inseamna di exisUi probleme
deosebite ~i cu copiii viitori. In plan subtil eI a fost atins de
evcnimentele din viitor. Trecerea In revistfl in mod corect a
A
194
195
... --
acestoracontribuie la venirea pe lume a viitorilor lui copii. Dar
el are in loc de iubire numai furie interioara :;;ieondamnare. Va
trebui sa-i spuna bunicii :;;imamei sa aiba 0 grija mai mare fata
de eopilarie ~i adolescen!a. In aceasta perioada se formea~a
caracterul ~i se pun bazele rela!iilor emo!ionale fa!a de lume.
Maturitatea sexuala, dragostea,casatoria, sarcina, toate acestea
trebuie sa fie pure. Cat de interesant este acest lueru, m-am
gandit eu. De fapt, am citit in Biblie: va fi a judecata suprema
~i Dumnczeu Ii va pedepsi pe tori pentru pacatele lor. Am
crezut ea tocmai 1:;;1 se va intampla, Insa am uitat din nou
faptul ea Biblia este alegorica. In realitate, totul se aseamana
in esen!a, dar in contemporaneitate este altceva ca forma. In
Biblie, judecata suprema trebuie sa aiba lac in anii urmatori.
Care sunt insa acele pac ate pe care Ie-am acumulat? Se
presupune ca rezida in copiii no~tri. In mod periodic, orice
grup de fiin!e vii, fie ca moare, fie ca trece pe a treapta noua.
Acest nou apare prin schimbarea urma~ilor. Este natural faptul
ca sufletul fiecaruia trebuie sa poarte a cantitate mare de iubire
:;;i In aeeasta consta esenta dezvoltarii umaniUitii, adiea pre-
gatirea pentru 0 asemenea tranzitie. Pentru aeeasta, de pe
descenden!ii viitori trebuie sa cada noroiul asupra parin!ilor.
Toate formele de agresiune fa!a de iubire ~i delimitarea de
aceasta trebuie sa se intoarca la parin!i, care trebuie sa suporte
boala. Cu cat nazuiesc mai mult parin!ii spre Dumnezeu ~i spre
iubire, eu atat mai repede are lac purificarea care poate sa
arate ca a boala, nefericire, catastrafe sau pieire. Inseamna ca
in curand se vor bloca principalele ata~amente. Una din
principalele valori a constituie continuarea vie!ii ~i atraqia
sexuala. In Evul Mediu, scaderea dependen!ei fa!a de toate
190
.......
\ ~
_J
~
functiile s-} manifestat prin epidemii, sifilis, gonoree. ciuma :;;i
holera. In prezent, locul lor I-a lual SIDA. sterilitatea ~i nar-
comania. Cu eat este mai ITIl1lta il1bire in noi, eu atat mai catas-
Irobla va fi purificarea la dimensiunile planetei. In prezent,
fieeare om hotara:;;te pentru eI l11cotro se va Indrepta: spre
il1bire sau spre condamnare. In ceea ce prive:;;te diagnosticarea
mea reiese ea prima izbuenire a purifidirii va incepe In anul
2002, apoi a perioada va unna a pauza. In anul 2008 va incepe
a rabufnire ~i mai mare, care va dura pana in 2020. Pentru
l1nii, aeeastatrecere va avea loc pe neobservate,pentru altii va
fi chinuitoare, iar pentru cea de-a treia categorie va fi impo-
sibila. La nivelul de suprafa!a, viitorul este acolo, departe,
imaterial ~i invizibil. In plan subtil, viitorul este aici, acum.
Cum suntemnoi acum 1:;;1 va fi $i viitorul nostru. Putem sa nu
privim inapoi in trecut, Iraind toate pacatele noastre. Putem sa
ne sehimbamIn interior pe deplin. revizuindu-ne viata noastra
viitoare. Atunci viitorul se va schimba. Dupa concep!ia clasica
indiana a karmei, tu e:;;tieondamnat sa prelucrezi tot eeea ce Ii
infaptuit candva. Deodata, tiilharului care a fost rastignit langa
Christos, acesta Ii spuse:
"Tu
Iiavut ineredere in iubire, tu Ii
v"zut eul meu divin, pacatele tale au disparut." Cu cat credem
noi mai mult in iubire, cu atat se schimba viitorul ~i Irecutul
nostru. Ciiteodata, pentru aceasta, noi trebuie sa pierdem
dorin!a, voin!a ~i via!a. Imi vin in gand ni~te articole
intcresante pe care Ie-am citit in ziare. In Statele Unite ale
Americii, in unele state, violatorii sunl infecta!i cu substan!e
care ii transforma in impoten!i pentru totdeauna. Unii dintre
ace~tia au fost bolnavi de SIDA ~i a ie~it la iveala ca SIDA
dispare Impreuna eu potenta sau dorintele sexuale. Savantii au
197
---
mers mai departe >i cu acordul paeientilor de SIDA au trecut la
experimcnlare. Hidindu-Ie asemcneu injectii, iar SIDA a
disparut. Savantii s-au In~elat Intrucat aceste injectii nu au
conclus la impotenta, iar eu taate acestea, boala a trecut. De
multe ori au venit la mine oameni suferinzi sau care au suferit
de hOlllosexualitate sau narcomanie, jar ill toate cazurile, eu
am vazlit UIlU!~i acela~i lucru, adidi 0 imensa dependenta de
dorin!a >i via!a. Aidoma pacatului originar al lui Adam >i Eva.
Fie efi dorim sau IlU, noi trebuie sa-I depa~im. Se pune
problema de ee SIDA, In general, Ii atinge pe narcomani >i
homosexuali? Aceasta se i'lltampia pcntru parintii lor. sotiile
lor sat! copiii lor purtau in sllbcon~tiel1t 0 clepenclenta crescuta
de dorinta >i via!a. Atat homosexualitatea
>i narcomania, cat >i
SIDA pot fi u>or combatute daea bolnavul este pregatit In mod
real sa renunte la fericirea umana in folosul iubirii de
DUl1lllczeu. Dad! sotia ~i mama stint gata sa actioneze in
aceasta direqie, respectivul proces trece mult mai rcpede ~i
mai ll~Or.
In permanenta, eu m-am deeonectat de probleme. Bataia
rotilor de tren care ma lini>te>te >i ma destinde, ma poarla In
ceata Iipsita de forma. Insa, din ineqie, imi rasaI' franturi de
idei. Din nou cineva mi-a propus prin Internet aleatuirea unei
harti a bolilor >i legaturilor aeestora eu pacatele. N-am putut sa
inteIeg de ce nu dOl'esc sa compun 0 asemenea schema.
De-abia nu demult am lnteles ca aeest lueru lmpiedica
posibilitatea de a avansa. Sa presupunem ca exista 0 legatura
precisa lntre boala >i [nealeare. Omul s-a 1mbolnavit, s-a rugat
pentru iertarea pacatelor, apoi s-u fl1sanato~it ~i s-a dus mai
departe. Apoi l1umai este nevoie sa te rogi. Deja e~ti sanatos ~i
19~
-
\ ~
J
~
totul decurge normal. Rugaciunea devine un mijloc de reca-
pat are a sanaUitii. Adica scopul rugaciunii este dorinta ~i viata.
Nu trebuie sa despici firulln patru In eaz de boala >i probleme,
legfmdu-Ie de 0 anumita lncftlcare, ci trebuie legate [mpreuna
solulionand problema principala, adica trecerea lImanului In
divino inainte In-am gandit ca este suficient sa invflrti butonul
In suflet >i totul revine la normal, dispare >i boala. Am
[ndepartat ata>",nentul pentru mult timp, daea nu pentru
toldeauna; >i mi se pare ea totul deeurge dintr-una In alta, totul
este unital'. Oar daca incerdim sa normalizam numai detaliile,
atunci ne vom izbi lntotdeauna de probleme noi. Un singur
lucru se poate face acum: sa sintetizam tot ceea ce este
indilcat, deteriorat, legat de tema dorintei, adica ceea cc mai
devreme numeam gelozie ~i am vazut in ea numai dependenta
de relatii >; de tema vointei, de dirijare >i soarta, sau tot ee mai
devreme am numit orgo/iu ~i am vazut in aceasta numai
dependenta de aptitudini. De>i, din nou, aqionand asupra
semnelor, aceasta ne va arunca de la un nivel uman la altu\.
Noi ne yom concentra iara~i asupra incalcarilor noastre,
uitfmdu-ne lnapoi >i depinzand din ee In ce ma; mult de uman.
Se cuvine sa ne gandim mai putin la uman pentru ca acum nu
este ti mpu I.
Ma lntore la problemele mele. Copacul cre>te din samanta.
Samfmta determina in intregime felul copacului. Din ce s-a
nascut diagnosticarea mea? in mare masura, din dorinta de a
pastra viala >i sanatatea. Nu demult, m-a sunat 0 femeie la
rugamintea unei cuno5?tinte,
- Familia mea incepe sa se destrame 5?is-a inrauUitit brusc
sallatatea. N-ati putea sa-mi spuneti ce s-a intamplat?
II
199
--
- Futu dumneavoastra eea mare s-ar puteu sa moara. Ea nu
poute aecepta sau primi In interiOl'll1ei Injosirea dorintelor, a
relatiilor ~i atrauarii. Oumneavoastra nll ati Invatat-o sa fad,
acest lueru. Inv5.!ati-o acum, p[lI1acand nu este prea tarziu.
Dupa un minut de convorbire a Inceput sa ma doara
putemic capu\. Aeeasta, evident, nu s-a datorat numai supra-
Incardirii. In momentul diagnosticarii eu am gandit in sub-
con~tient nu despre faptul cum s-o ajut sa ajunga la Oum-
nezeu, ci despre faptul de a intari sanatatea ~i via!a ei. Oa, asta
inseamna ca eu trebuie sa revizuiese atitudinea mea fata de
metode. Altfel, eu trebuie sa-mi pierd sanatatea ~i via!a. Sa
trecem mai departe. Eu am ineereat sa explic lotul in sistemul
meu: cunoa~tere-putere, putere-dirijare. Cu cat am ineereat
mai mult sa in!eleg lumea inconjuratoare, cu atat mai mult
doream s-o dirijez. Gandirea trebuie sa fie inglobata in
sentimentc, iar sentimentelc trebuie sa se transforme in iubire.
Adicii impulsul pentru orice aqiune trebuie sa izvorasea din
iubire. Oar la mine, numeroase actiuni pornese din logidi, din
Intelegere ~i gandire. Aceasta inseamna ea accentul pus asupra
dirijarii cre~te ~i ere~te in mod corespunzator ~i orgoliul, astfel
incat ne putem a~tepta la ivirea unor mari prableme. In
continuare, eu, in mod evident, am ghinioane cu urma~ii. In
tinere!e, eu am avut multe trasaturi preeum aroganta. suparare
~i gelozie. ~i urma~ii sunt incareati de-a bindea eu aeeste
trasaturi. In afara de aceasta, mai am 0 trasatura -
tamaduirea,
cu care 111-amocupat in ultimii cincisprezeee ani. Nu demult
mi s-a pus urmatoarea intrebare:
- Este posibil ca tamiiduirea sa influen!eze negativ asupra
sanatatiidoctorului?
21111
\. ~
- Oa, se po ate, ~i Inca cum!
Omului care mi-a pus intrebareai-au murit ambele neveste
de cancer. Amfmdoua s-au ocupat de tratarea oamenilor. La
una din lectii s-a apropiat de mine 0 femeie ~i mi-a povestit ca
dupa mul!i ani de tamiiduire s-a imbolnavit de diabet. Astfel,
concentrarea perlllanenta asupra vic!ii ~i dorintelor a dus la
cre~terea mllitipia a geloziei subcon~ticnte. a pretentiei ei fata
de barba!i, ceea ee a dus la imbolnavire.
lllli aduc aminte de un alt eveniment pc care mi I-a povestit
0 fcmeie tfmara:
- ~titi. eu am incercat sa vindec ell ajutorul mainilor ~i
dupa 0 perioada mi s-a pus diagnosticul de leucemie. Printre
altcle, dind eu tratam, am observat ca ~i caractcrul meu s-a
Inrauta~it. llllediat am incetat orice tratare. Am inceput sa ma
rag. iar leucemia a disparut. Nu demult, un prieten de-al meu,
in timpul unei eonversa~ii, a amintit de 0 cuno~tinta comuna.
Acesta a fost un tamMuitor eu calita!i superioare. Nu demult.
insa, i s-a extirpat un rinichi.
"Apropo, des pre riniehi, - m-am gandit cu. - $i pe mine
ma dol' rinichii, iar scurgerea energiei continua. 1nprimul rand
aceas~a este legata de llrma~i. Oare i-am indircat a~a de mult
in ultimii cineisprezece ani') Oar pe de alta parte, dezvoltand
In~elegerea ~i mergand inainte eu am salvat 11U numai viata
mea, ci ~i acopiilor. Oaca a~ fi stagnat, ocupandu-ma activ de
tamaduire, mi-a~ fi consumat puterile adueand daune ~i mie ~i
copiilor. In!elegerea perieolului m-a manat inainte, ducan-
du-ma in permanen!a pe calea eea buna. Oar cu toate acestea,
0 oarecare criza e iminenta. Oaca in cere sa ma ocrotesc de
accasta eu ajutorul rugaciunii. nici aceasta nu ajuta. Ceva
20\
r'"
~
;1
~
trebuic sa schimh. ~i ce anume? Dcocamdata nl! ~tiu. Inte-
legerea ajuta sa te schimbi mai repede. In aceste cateva IUlli,
ell trebuie sa inteleg ce anume 111aimpiediea sa depa~esc
umanul ~i sa ating adevarata iubire. OdaHi sarcina pusa, gase~ti
.)i raspunsul la aceasta. Dumnezeu IlUte Ineearca peste puterile
tale, mi-a venit aceasta idee fiind pe jumatate adOl"mil.
Principalul este ea sa IlU Ile fie teama de viitor ~i sa avem
incredere In noi. Illainte de culcare trebuie sa ne adueem
aminte des pre acceptarea deplina a voinlei Domnului" - m-am
gfmdit eu, dupa care am adormil.
-
\
\.
~
!
"AMERICAN
BEAUTY"
La Ull seminar am fost Intrebat dadi pietez. Eu am raspuns
ea IlU dispun de energie pentru a crea capodopere, toata
energia mea se consuma pentru serierea dirtilor. Dar dupa a
~aptea carte ma apuc ncaparat de pietura. Pentru diteva
secunde au trecut prin mintea mea amintirile referitoare la
tablourile pictale de mine. Privit din afara totul pare simplu.
Daea ai timp, te a~ezi ~i pictezi un tablou. De fapt, ce se
petrece? La inceput apare inspiratia. Timpul eurge din viitor In
prezen!. De acolo apare In chip de sclipire de moment
imaginea viitorului tablou. Aceasla devine posibila dupa
crearea unei stari anume ~i retinerea acesteia pentl11 0 perioada
destul de Indelungata. Sufletul piclorului Irebuie sa se
pregateasca pentru na~terea picturii ca Intr-un proces de
zamislire, iar atunei, din viitor apare fecundarea. Acesta este
Insa numai Inceputul, copilullrebuie sa se nasca!
Din punctul de sclipire Incep sa apara detalii ~i se
desfa~oara atat spaliul cat ~i obiectele materiale. Imaginea
aparulii, modelul, traie~te Intr-un all limp, diferil de prezen!.
A
2m
--
Apoi. timpul fncepe sa .'Iescurga din prezent in viitor. Pictonil
ia panza ~i apar diferitc obiecte materiale. Forma, culoarca lor,
legatura dintre ele retlect[l lumea Inconjuriitoare. Indiferent cat
de variate ~i individuale ar fi obiectele, ele sunt legate de
unitatea initiala. ~i aceasta unitate nu dispare, indiferent dit de
mult s-ar dezvolta individualitatea fiecarui obiect. Indiferent
de dimensillnea panzei, lumea creata de pictor trebuie sa
reflecte legile principale ale universlilui. Adica in fiecare
pictura, indiferent ce ar picta artistul, el trebuie sa arate
~ntregul llnivers. Pictura estc holografica In timp ~i spatiu.
Intr-o pictura contemporana de natura moarta, noi trchuie sa
sim(im societatea in care traie~te pictorul, pamantul pe care se
ana el, sistemlll solar in care .'Ie atla Pamantul, galaxia, acest
Pamant, aha lume ~i in ultima instanta intreaga existenta.
Cu cat exista mai Illulta iubire in sufletul pictorului, cu atat
mai mult va izvorl din planul subtil sclipirea ~i iluminarea. iar
anvergura tabloului va fi ClI mult mai mare. Dar cu efit trebuie
sa resimtim mai multa iubire, cu atat trebuie sa fie mai mare
disponibilitatea noastra de a Illvinge atractia fericirii umane.
Sau, vorbind intr-un limbaj simplu, cu cat este mai mare
dimensiunea suferin!ei pe care 0 putelll primi ~i suporta,
pastrand dragostea, cu atat mai mari sunt posibilitfLtile noastre
de creatie.
lata de ce picturile create de piclori talenta!i nu constituie
pur ~i simplu reflectarea dimensionala a IUlllii inchise intr-un
volum mic, ci este un mijloc prin care .'Ie descrie cum anume
din lIman .'Ie crceaza Oivinul. La fel ca .'?i orice film artistic
reu~it care ar fi prezentat 0 scena noua flira sa depa~easdi
spatiul unei camere. Se poate prezenta 0 imagine desffL~urata a
204
-
I
\ ~
J
existentei omenirii in intregime. Eu ma uitam la filme care au
cucerit un renume mondial .'?icare au obtinut Inulte premii. S-a
adeverit ca toate aceste filme sunt realizate cu exact itate in
planul emo\iilor profunde. Totodata, prin problematica unui
singur am, rididi acele problcme pe carc trebuie sa Ie rezolve
toata omenirea.
Nu demult am vizionat filmul care a cucerit cinci premii
"Oscar". Filmul se intitula "American Beauty" (Frumusetea
americana), facand aluzie la un subiect american frulllos. Oar
inceputul filmuilli a fost straniu. Eroul filmului vorbe~te des-
pre sine din punctul lui de vedere ~i spune ca. i-a mai ramas
pu!in de trait. Prima preocupare a eroului principal, in fiecare
dimineataeste masturbarea in baie. Sotia, este 0 femeie iritata
~i in permanenta suparata pe el. Cand ea se dezlan!uie cu
pretentiile sale, eroul principal ii aduce aminte ca pentru afa-
cerile ei a contribllit ~i el cu bani. Divor!ul pentru ea va fi
dureros. EI i~i iese din fire ~i i~i injose~te mereu sOfia. Cu fiica
sa nu are nici un contact. Mai mult decat atat, cand aceasta
vede ca tatal ei incepe sa-i faca curte prietenei ei, este gata sa-I
omoare. De fapt, nu numai cii este gata, ci in mod real cauta
mijloace de a-I ucide. Filmul prezinta un interior splendid, cina
la lumina lumanarilor ~i 0 intreaga patologie care prive~te
fiecare erou prezentat.
Alaturi de ei stau vecinii. Oare lumea lor interioara este mai
buna? Nu. Se pare cii este chiar mai rau. Un colonel din armata
americana este gata sa-I omoare pe fiul sau, afland ca acesta a
intrat in cabinetullui, incalcand dreptul sau teritorial ~i dreptul
proprieta!ii private. EI i~i ura~te fiul ~i il suspecteaza ca se
drogheaza. S-a purtat ca un tiran cu sofia, intr-o asemenea
~
205
--
maniera, indit pentru ea a ramas 0 singura fUllctie, adica
mClltinerea ordinii idcale in easa. Aparand moralitatea, ordinea
~i cliratenia, coionellil tine vesela la loc de einste, dar in
spatele acestora sc vede zvastica Ilazista. Cel mai nereu~it este
haiatul lor. El nu Ilumai di se drogheaza, dar .'?i comercia-
lizeaza clrogurile. Cu cfLtiva ani in urllla, pentru 0 ohservatie
lipsita de preeautie adrcsata lui de un coleg de clasa, bfliatul
ainccrcat sa-I omoarc. DatoriHi insistentci tatalui, el a fast
internat timp de doi ani Intr-o clinica de psihiatrie. Este bine
cunoscut de cei din ju!'. Starea lui patologica starne~te teama In
rfLndul acestora.
in film sunt prezentate la Intamplare doua familii ame-
ricane tipice preculll ~i acele tendinte care dOlllnesc in soeie-
talea americana. Deplina izolare intre copii ~i parinti, degra-
darea relatiilor familiale. Relatiile umane intre sot ~i sotie, in
marc parte sunt de afaceri ~i nu U111une.Fiecare lupHi pentro
teritoriul sau, aparandu-I cu vehementa indiferellt de cine.
Aceste doua familii arata deosebit de patologic. Dar prin ele
sunt prezentate principalele tendin!e In cadrul carora se
dezvolta soeietatea americana. Numai doua persoane in acest
film arata pa~nie ;;i eehilibrate, acestea fiind pricteni homo-
sexuali care aleurga dimineata pe Hinga easele eroilor
prineipali.
Astfel. eroul principal trebuie sa fie ucis. Apoi, se dove-
de~te ea pe el vor sa-I ol11oare cu totii. Deci. propria fiidi ce nu
vede In el un tata ci un barbat libidinos. Propria solie. pe care
nu 0 data a Injosit-o. Vecinul, a carui stabilitate ~i lini~te Ie-a
indilcat. Uncle este acel mecanism de declan~are ce lanseaza
evenimentul prezis? Eu m-am uitat la film ;>inu am mai vazut
206
.....
\
1
\ ~
~
nimic asemanator. Dimpotriva, eroul face cuno$tinta ell prie-
tena fiicei. 0 fiinta t[lIlara, senzuala, care tot timpul poveste~te
despre penisurile barbatilor ~i des pre aventurile ei Hira sa se
sfiiasca deloc. Mai mult dedt atat. EI trage cu urechea la
aceste discu!ii care au loc in donnitorul fiicei sale cu prietena
ei ~i unde aceasta, Cll rasuflarea taiata de la fallteziile erotice
spune ca dore~te 0 apropiere fizidi Cll el. Sc intampla ceva Cll
eroul principal. EI se apuca de culturism pentru a fi pe placul
tinerei fete. Se Invoie~te de la serviciu, ~al1taiandu-i totodata
pe superiorii sai. Dupa reaeliile lor se vede ca acest fel de a fi
IlU II caracterizeaza, ciaI' acest Iueru IlU cOllstituie intreaga
metamorfoza prin care trece el. Pe deasupra, el face cuno~tin!a
cu vecinul ~i incepe sa consume narcotice. Deci, Cll el se
petrece eu adevarat un proces straniu. Dar este de neillteles
unde poate duce acest proces. Odata, el I-a chemat pe tanarul
vecin pentru a obline urmatoarea por!ie de droguri. Colonelul.
urmarindu-I de la fereas!ra pe baia!ul Iui, a vazut Intillnirea
acestuia Cll vecinul. a dedus di b5iatu! sau este homosexual.
Dupa aeeasta, ii trage 0 bataie zdravana baiatului ~i 11alunga
din casa. Mai departe se Intampla ceva de nelnleles. Apara-
torul cura!eniei. moralei ~i principiilor, colonelul. vine la erou
~i Incepe sa-I sarute pe buze, manifestandu-~i acordul pentru
Inceperea unor relalii homosexuale. Fiica dore~te sa piece
pentru totdeauna din CaSEl..Sotia, care s-a antrenat cu pistolulJa
poligon, a decis sa-~i omoare sotul, intrudit nu mai putea
suporta injosirea.
M-am uitat la film pan a la mijloc ~i mai departe nu am avut
stare sa 1113.mui uit. Dadi autorul a vrut sa prezinte moravurile
care domina in societatea americana, atunci acestea sunt ~i a~a
,A
207
--
cunoscute din ziare. De ce este nevoie sa bagam inca 0 data
nasul in mizeria umana? A trecut un timp oarecare ~i, neavand
cc sa fae, am hotfmlt sa vad pan a la capat acest film. Daea
croul principal trebuia sa fic omorat, atunci in fiecare situatie
trebuia sa apara cauza asasinarii lui. De asemenea, t,;i in
comportarea eroului principal trebuia sa fie ascunsa pricina
Illoqii, "s[unburele rolului", cum spunea Stanislavski. Oar
eroul sc comport a la fel ca oamenii ()bi~nuiti. Se cearta cu 0
sotie dura, dorqte sa se culee cu 0 fata tanara, pleaca de la un
loc de munca ~i se angajeaza Intr-un alt loc, consuma droguri
pentru a se deta~a de 0 viata familiala de care s-a saturat. Se
pune Intrcbarea de ce sa fie omorat? De ce moartea lui este 0
legitate, daca despre aceasta se vorbe~te la Inceputul filmului
~i iata ca se apropie dezlegarea. Fiica, certandu-se cu prietena,
fuge de aeasa, iar tatal ramane singur singurel ell prietena ei
care are experienta in destatarile sexuale, in ciuda varstei sale
fragede. ~i dcodata, spre mirarea eroului principal, se clarifica
ca prietcnu fiicei sale nu are nici 0 experienta sexuala ~i este
virgina. Aceasta inseamna ea toate porcariile ~i relatarile sale
erotico-sexuale au fost simple scorneli. In fata lui, el vede 0
fata fragila ~i fara aparare. lar dorintele sale sexuale se
Infraneaza deodata ~i se transforma In ginga~ie ~i caldura
paterno-prieteneasca. Dadi a existat sau nu Intre ei 0 relatie
sexuala, In film nu se precizeaza. S-ar putea sa fi fast. Oar noi
vedem 0 fata a unui om cu totul diferit. Un om delicat, bun la
suflet ~i binevoitor. "Totul va fi bine" repeta mereu el. ~i noi
credem acest lueru. Dar iata di in acest moment, nu se ~tie de
ce, sose~te cu ma~ina acasa sotia lui cu pistolul Incarcat. lar
dupa pUlin timp vedem teava pistolului care se apropie de
20R
--
1
\ f
J
capul lui. Oar eI este omorat totu~i nu de solie, ci de vecinul
colonel. Happy end-ul nu a ie~it. Adica, a ie~it totu~i, dar din
motive necunoscute, dupa acesta a urmat un deznodamant
sangeros.
Oare totu~i de ce I-au omorat? ~i de ce filmul se termina cu
povestirea bizara a eroului principal despre moartea sa. Adica
viata s-a Intrerupt, dar eroul continua sa traiasca, De ce trebuia
sa se arate a~a eeva? In ultimul timp, In arta cinematografica
americana, marile premii sunt obtinute de filmele care sunt
Intr-adevar educative, sunt In spiritul blandetii, al Inlelepciunii,
al intelegerii ~i iertarii. Daca acest film a obtinut numeroase
premii, Inseamna In primul rand ca este un film important
pentru America. Acest film, deci, are 0 importanta educativa
pentru intreaga societate americana.
A trecut un timp ~i eu am Inteles ca lucrurile stau
Intr-adevar a~a. Inainte, la capatul strazilor principale se
construiau biserici. Omul care trecea pe strada trebuia sa fie
atcntionat In permanenla despre divino Acest lucru 11ajuta pe
om sa se dezvolte. La capatul bulevardului principal al New
York-ului care se nume~te Wall-Street ~i care se afla In
Manhattan IlU este a~ezata 0 biseriea ei 0 statuie a unui taur
imens. Este acel taur de aur la care se roaga Wall-Street. Banii
nu reprezinta pur ~i simplu fericirea materiala. Ace~tia sunt In
primul rand Infaptuirea dorintei ~i apararea vietii. La a~a ceva
se roaga omenirea contemporana? La ce viseaza aeeasta ome-
nire? Ea visealii la bunastarea vietii ~i la Infaptuirea dorintelor.
America reprezinta liderul. Ce Inseamna frumusetea? Aceasta
este sensibilitate, dorintii. In ce consta visul american? EI
consta In bogiilia care permite Indeplinirea tuturor dorintelor ~i
/'f
209
..-
creeaza 0 viata confortabila. intnlCat la baza dorintelor sta
continuarea vietii. adica dorinta sexuala, frumusetea In stil
american trebuie sa fie In primul rand sexuala.
Pentru a ohtine succese, trehuie sa fii lider, sa fii
puternic,nu trebuie sa semeni cu altii !?i nu trehuie sa fii
victima. In America poti sa jigne~ti un am foarte puternic
spunandu-i: ..Tu e~ti un rat at !" Exista un program genetic al
organismului care determina dezvoltarea lui In continuare.
Programul genetic al socieH'itii este sistemul de orientari
valorice. de teluri priori tare ~i felul In care acestea sunt
transmisc tineretului. A~a cum vede tinerctul mediul Incon-
jurator, a~a va fi el In viitor. Totul este conceput In a~a fel,
incat copiii constituie lupa parintilor. Orice program se
intensificrl de zeci de ori. urmand fie dezvoltarea. fie
degradarea.
Cum vede lumea IllconjurMoare acela dupa care a primit
titlul acest film" Ce rei de sistem de valori propovaduiqte ~i
incearca sa aceepte reprezentanta conduditoare a tineretului
american? Principiile sunt cateva. Principiul de baza 1\ consti-
tuiehanii. De dragul lor poti sa te cuki chiar Cll cel care nu-ti
place. De dragul lor po!i sa renun!i chiar la toate (.,de la orice
sentiment sufletese"). Pentru a primi multi bani trebuie sa te
evidenticzi. ~i n-are importanta daca tu omori pe cineva sall 1\
salvezi. Important este sa atragi atentia. Atunci vei avea
ce1ehritatea ~i. prin urmare, baniL Trebuie sa fii cinic. sa ai
vointa ~i sa fii due sa matllri fara -?ovaire tot din calea ta -?isa
mergi spre 0 viata de succes.
IaUi genele care stau la baza formarii adolescentilor
americani. Ce ii a~teapta - dezvoltarea sau degradarea? Filmul
210
,
\ f
~
arata tocmai acest lucru. Punetul eulminant al filmului are loc
atunei eand eroul se indragoste~te de 0 fata tanara. Ce sa alegi.
Jragostea sall sensibilitatea'? La inceput, sufletul eroului tinde
spre dragoste. Ellnecardi un sentiment Inaltator. Dar ceea ee a
aseultat eI ii sehimba orientarea. Astfel pentru eI viata ~i
dorin(a devin un scop absolut. lar pentru indeplinirea propriei
dorin!e se poate face urice. Se poate trada ~i ~antaja, ~i acest
lueru elll face la loeul de munca. De ce are el nevoie de bani?
Pentru a-~i satisfaee dorintele. EI i!?icumpara 0 ma~ina noua la
care a visat dintotdeauna. ~i cu cat el depinde mai mult de
dorintele lui ~i de viata, eu atat devine mai agresiv ~i in primul
rand fa(a de solie ~i fiica, . ~i cu cat sentimentele lui fa!a de
adoleseenta erese, eu atat mai puternica este dependenta de
dorinte ~i cu atftt Illai agresiv devine nu doar la exterior, ci ~i In
interior. Cfllld aeeasta Jependenta interioara depa-?e-?te un
anumit nivel, atunci trebuie sa piarJa eeea ee ii umple sufletul
de agresivitate ~i II indeparteaza de iubire. Daca aeest proees
ar fi avut lac 1ncet. el s-ar fi desfa~urat in felul urmator: la
ineeput ar fi avut loc distrugerea dorintelor. adica s-ar fi des-
tramat familia, s-ur fi deteriorat sanatatea ~i ar fi scazut
poten(ialul. Apoi s-ar fi destramat soarta. Adicfi pe erou I-ar fi
urmarit insuccese bane~ti -?i aeeasta p[ma dind el n-ar fi
restabilit genele deformate ale concep!iei sale despre lume. EI
ar fi inceput sa supravietuiasdi atunei eand s-ar fi in tors spre
,ubire ~i ar fi sim(it ca dorin!ele lui, plficerea sexuala ~i viata
lui sunt seeundare. Dar aici sentimentele care II cuprind sunt
prea puternice, iar procesul se desfa~oara rapid. Iner!ia
sentimentelor 11impinge ferm pe erOll de la iubire la via!a ~i
dorinte. Linia ro-?ie este deja depa~ita, dar el nu -?tie aeest
211
--
lucru. Eroul este condamnat, el ~i a~a va fi omorat de cineva:
fie de solie, fie de vecin, fie de fiica sau de 0 ma~ina aflata In
trecere. ~i In acest moment, vazand In fa(a sa pe fata lipsita de
aparare,eI intelege cD.aceasta este ell totul alta in interiorul ei.
Ea a incercat sa fie a~a. Ea a vrut numai sa corespunda.
frumusetii americane ~i visului american. Inseamna ea au e~uat
~i tradarea lui, ~i Injosirea celor apropia(i, ~i idolatrizarea
sexualita(ii. Eroul se Intoarce din nou spre iubire ~i pentru el
dorin!a, sexul ~i viala devin secundare. Oegradarea lui se
opre~te. EI a ales 0 alta cale ~i Inlelege ca aceasta cale 11duce
spre salvare. Oar gene Ie nu se schimba dintr-odata. Con~tiin(a
II Indreapta spre supravie(uire, dar emo(iile interioare profunde
au acumulat 0 inertie ireversibila. Cine 11va udde? Fat~, sotia
sau vecinul colonel. De ce oare? Pentru ca propria concentrare
asupra reu~itei In viala ~i a dorin(elor sunt stabilite din punct
de vedere ideologic. In ce consta esen(a fascismului? Oivi-
nizarea vietii ~j a dorilltelor. Care este esenta socialismului?
Ea coosta in acela~i lucru. Numai ca fascismul s-a autointitulat
national-socialism. Ca sa dobilndeasca adevarata fericire, un
grup de oameni trebuia sa Inlature celelalte grupuri, adica sa
nimiceasdi toate natiollalihitile de pe pamant ~i sa lase una
singura. Trebuie sa fie 0 naliune absolut pura, 0 morala absolut
pura ~i cele mai drastice legi. Numai atunci se poate pa~i spre
un viitor luminos. Colonelul dore~te sa-~i faca 0 viala curata ca
un cristal. Con~tiinla lui interpreteaza In mod specific visul
american. lata de ce el Ii ura~te pe homosexuali, pe narcomani,
:;;i venereaza in taina fascismul. Deodata., insa, in lumea lui
minunat oranduita ~i precisa intervine e~ecul. Partea lui perso-
nala, adica fiullui, se dovede~te a fi narcoman ~i homosexual.
212
L
\
1.
f
.J
Viata ~i dorin(ele colonelului au suferit un crah. Oar imensa
dependen(a de dorin(e ~i orientarea catre ele raman. In exte-
riarul lui, el se arundi in directie opusa, incearca sa devina el
lnsu~i homosexual schimbandu-~i In realitate, pur ~i simplu
forma de concentrare asupra dorinlelor. Oar pentru el, acest
lucru se sfiir~e~te tragic. EI a plecat dintr-o tabara In alta, pe
care a urat-o. Oar acolo el nu a fost primi!. [napoi nu se mai
putea intoarce, ceea ce inseamna ca trebuie sa seomoare fie pe
sine, fie pe vecinul sau. Fascismul propune sa-i omori pe al(ii,
de aceea el a hotarat sa-I omoare pe vecinul sau. Cum se
termina filmul? Eroul bizar vorbe~te des pre via(a lui, des pre
moartea lui. Aceasta este cea de-a doua lui revela(ie. La
Inceput, sentimentul iubirii parea mai important decat dorin-
(ele. Acum, sentimentul iubirii i s-a parut mai important decat
viata, iar dorintele s-au destramat. insa iubirea ~i bunastareaau
ramas. ~i iata ca erou! principal Imparta~e~te cu noi experienta
de viala ~i cea de dincolo de moarte, ajutiindu-ne sa sim(im
cum trebuie sa traim In mod corect ~i ce este fericirea adeva-
rata. Orice capodopera comprima Intr-un punct spaliul ~i
timpul. Comprimand spa(iul, arata prin sine Intregul univers.
Comprimand timpul, arata trecutul, prezentul ~i viitorul. Acest
film ajuta societatea americana nu numai sa se vada dintr-un
anumit unghi dar sa vada ~i posibilul sau viitor.
Numeroasele decenii de alergat dupa fericire au format In
America un genotip emotional ce va fi greu de invins. America
ni-I aminte~te pe eroul principal care Incepe sa realizeze
deficienla percep(iei sale asupra lumii. Oar, aceasta reve!a(ie
poate aparea destul de tarziu. [ntrucat America reprezinta
liderul ideologic pentru majoritatea (arilor lumii, In aceasta
~
213
--
tara all loc mai repede aeele procese care se aeumllieaza pe
ascuns in intreaga omen ire. ~i, dind vom con~tientiza ~i sim1i
orientarea corecta ~i vom incepe sa ne schimbal11, depinde de
noi daca 0 yom face pana la, sau dincolo de linia ro~ie.
A treeut 0 perioalia ~i eu l11-amintors iara~i in gund la acest
film. in el este totll~i yorba nll nllmai despre (ara soareilli care
apune, ci ~i despre civiliza(iile occidentale. Dad la !nceplltlll
filmllilli se vorbe~te des pre faptul ca erolll principal trebuie sa
moara, inseamna di noi trebuie sa vedemcum comportamentul
~i concep~ia despre lume a eroului principal pot duce la boli ~i
moarte. Este un film despre via(a ~i de aceea eauzele din
cadml lui sunt prezentate destul de exact. in primul rand, este
vorba de atitudinea incorecta fata de feme ie, umanul este situat
mai presus de Divin. Daca barbatul vede in femeie numai 0
femciu~ca, daea senzualitatea ~i sexualitatea sunt un scop,
aeest lucru duec la deteriorarea sanaUitii~i destramarea vietii.
Ernul, comi\[lI1d 0 gre~eala capitala, comite apoi ~i celelalte
gre~eli. Nu ai voie sa jigne~ti ~i sa !njose~ti femeia, nu ai voie
sa te superi pe nimicllri, nu ai voie sa te razbuni, sa invinuie~ti
pe cineva. nu ai voie ea problemcle nerezolvate sa Ie slingi eu
alcoolul ~i narcoticele ~i nu ai voie sa tradezi. Toate acestea.
insa, Ic-a comis ernul principal pentru ca el are deplasate
reperele primordiale. Omlll trebuie sa of ere mereu 0 doza de
illbire ~i caldura eelor aprnpia\i ~i lumii inconjuratoare.
Trebuie sa activezi in permanenta iubirea din sufletele cclor
aprnpiati. Cu cat darllim mai multa iubire, fiira a cere ceva in
sehimb, eu atat depindem mai pu(in de valori ~i de lumea
ineonjuratoare.
Duca nu mergem spre iubire. utunci ne indreptam spre
214
\ ~
j
~
supari ~i blamare. SlIpararile amplifid1 gelozia. iar blamarile
amplifica orgoliu!. Eroul principal a vazut prea tarziu, dincolo
de toate straturile ol11ene~ti. iuhirea. Tarziu pentru corpul sau.
dar la timp pelltru sunetul Salt. intrucat de sutlet poti sa ai grija
chiar eu cfttcva secunde illuinte de moarte, pelltru di sufletului
ii este menit sa traiasdi mai departe. Aceasta sellzatie se ~i
transmite in dialogul de dupa Illoarte al eroului principal.
--
TANGO CU TIMPUL
Decembrie, anul 2000.
Ies din buciWirie ~i arunc 0 privire asupra orologiului agatat
pe perete. Acul ce indica secundele a ra",as imobil. Sotia
remardi.privirea mea ~i ma anunta:
- Trebuie dus la reparat, s-a stricat aseara. Am crezut la
toceput di nu este buna bateria, am pus una nalla, dar nimicnu
s-a schimbat.
Eu, absent, ma uit la ceas, 11 scot de pe perete ~i fac
instinctiv diagnosticarea, ea sa vad ce s-a intiimplat. Oprirea
ceasului are legatura ell mine. in acest moment ceasul incepe
sa tidiie. iar secundarul incepe sa se mi~te, dar nu a!?a cum
trebuie. Ma uit la ceas ~i sunt nedumerit. Apoi ,nteleg:
secundarul se ,nvarte invers. a jumatate de minut acul merge
,napoi. Apoi se opre~te 0 secunda ~i, ca ~i cum s-ar fi trezit la
realitate, 'ncepe sa se mi~te ca de obicei.
~ Ce s-a intamplat ell ceasul?
- ma Illtreabasatia.
- Eu am probleme cu timpul amorf, - ,i raspund eu, - iar
ceasul reactioncaza.
216
~
,
1\
~
~J
Agat ceasul,napoi pe perete, acesta merge ~i nu se opre~te.
Ma ,ntorc la gandurile mele. Da, ,ntr-adevar, ,n timpul amorf,
eu nu prea arat bine. Trebuie sa ma apuc ,n mod serios de
mine.
"Se
,ntampla ceva ciudat", ma gandesc eu. Cercetarile
merg anevoios, ma plictisesc ~i imi vine sa abandonez totul.
Dacii ating un nou nivel mai repede decat trebuie, purificarea
se produce la scara atat de mare ,ncat poti sa te desparti de
viata. Trebuie sa gasesc ritmul normal, In care nu se va
amesteca regretul ell teama. Pentru aceasta nu trebuie sa [ortez
timpul.
Apropo de timp. Acum un an am fost la Paris ~i 0
euno~tinta de-a mea mi-a propus sa ne ,nWlnim. Ne plimbam
prin ,ncaperile spatioase ale Luvrului.
- Tu ,ntelegi? - mi-a spus el. - a data ce esenta fericirii
sentimentale este legata de timp, atunci agresivitatea fata de
timp ne ata~eaza de esen)ii. Deci nu doar gelozia, supararea
sau condamnarea, nu numai teama fata de viitor ~i remu~dirile
fata de treeut, dar ~i faptul ca eu ,ntarzii undeva, constituie de
asemenea agresivitate fata de timp. Daca eu visez 11 eeva ~i
uorese eu indarjire ca ace! moment sa se apropie cat mai
repede, ,nseamna de asemenea agresiune fata de timp. Daca eu
nu am reu~it led ceva ~i incep sa ma invinuiesc, acest fapt
duee de asemenea la probleme.
- Interesant, - zic eu, - merita sa ne gandim 11acest lucru.
In general, dirijarea vitezei scurgerii timpului inca nu
reprezinta 0 Incalcare. Incalcarea are loc atunci cfmd motivatia
treee de la iubire la fericirea umana. Atunci visul devine
oarecum 0 idee "fixa". Dar ~i temerile, framantarile, parerile
de rau, binelnteles, amplifica dependenta de timp ~i de
~
217
..-
I
r
fericirea senzoriala. In declirsul cercetarilor mele S-<lUcOllturat
urmatoarele core/alii: corpul nostru cste legal de nivelul
material. spirilul nostru este legat de spatiu iar sufJetul nostru -
de limp. S-ar putea ca acest model sa flUfie foarte exact, dar a
functionat bine. Treptat. no~iul1ea de sutlet a Illceput sa se
stratifice III trei: dorinta. vointa ~j viala. intruc~lt toate dorintele
se cUrlluleaza spre cOlltinuarea vietii atul1ci, depa~jrea
dorin(elor esle legala de depa~irea dependentei de via!a.
Astfel, viap
'''l~te dorin!a. Ea esle primordiala, iar conti-
Illiarea cerceUirilor a dcmonstral ca dorinta este primorcliala III
raport cu viata. Sa Ie luam pe rand.
Este u~or de zis sa trccem de la eul nostru uman spre eel
divino Dar de ce nl! se rell~e~te acest IlICfll? Aparcnt totul este
simplu: ai lepadal ata~amenlele, suflerul ti I-ai pus In ordine ~i
ai purificat copiii. Astfel. umanul este clirat, culoaml este
desehis. A ramas doar sa-I parcurgem. Oar, oricat ai cauta
e'-llea. IlUse ~lie de ce ne Illloarcem din nou la uman. Intmdit
principala fericire estc cea senzoriala. atunci tocmai aceasta
Irebuie depa~ila penlrll a percepe eul Iloslru divin etern.
Fcricirea senzoriala esle direct legatii de limp, iar '-Iceasta
Insealllllii ca Irebuie sa depa~il11 dependenta de timp. Dar clIm
sa procedez daea nu ~tiu ce este timpul? Ce anume CUIlOSCeu
in momenlul de fafa? Timpul nu este eterogen, el este
stratificat. Oar cum se raporteaza straturi Ie unele fafa de
celelalte .'$ice anume reprezinta ele. eu nu am ~tiut. Am fost
cOllvins di alllllci cand Incep sa studiez serios profunzimea
fericirii senzoriale, eu ajung 11straturilc noi ale timpului ~i Ie
voi putea descrie. Nu am rew"it nimic, dar nu este niei 0
problema. Ell voi continua sa lucrez mai departe.
21 X
\
~.
A treclil 0 perioada de timp palla c,lnd am Infeles de ee este
imposibila trecerea umanului spre divino Aeeasta s-a dovedit a
fi legata de structura timpului. Treeerea oricami proccs care
'Ire loc In univers dintr-o stare III aha, are loc printr-ull punet.
Pentru ca starea umana sa treaca Intr-o aha stare, omh mai
aproape de cea divina, ea trebuie sa se comprime Illtr-un
punet. Oaca Incrllci~am dowl linii drepte, In stanga
- campul
larg se Ingusteaza treptat ~i se fonneaza plillclui. Din acest
punct rorne~te dezvoltarea ~i largirea celuilalt proces. Legea
ncgarii negatiei. Punctul este negarea procesului anterior. III
limhujul cercetarilor mele. bazele fcricirii l1mane, 11l1nna
urmei, trebuie sa se contopeasca Intr-o singura l1otiune. Atunci
l1manul se opre~te ~i se poate veuea realitatea divinl1lui, Oar eu
nu am rell~it nicidccum acest lucru. Dorinta ~i vointa s-au
scurs una 111cealalta. dar Illl s-al1 unificaL Gelozia s-a scurs 111
nnlndrie ~i invers, Notiunea de via!a, Il1tr-o oarecare masura,
Ie-a unificat. Oar nu s-a format nicidecumull tot unital'. In cde
din urma, slava Oomnului, am putul sa rcduc lolul la trei
notiuni ~i mi-a fost mai u~or sa explic problema pacientilor.
- La i'nceput. sa prelucrati lema mandriei, - Ie spuneam
eu, - Treceti prin viata ~i pastrand iubirea, acceplati c~ecul
vointei ~i soqii dumneavoastra, a capacitatiJor dumncavoastra
~i a posihilitatilor de conducere. Oaca ati simtit ca acestea v-au
parasit, treceti la tema geloziei. Aceusta Inseamna e~ecul
relatiilor, al lradarilor, al Injosirii dorintelor, al Injosirii
principiilor dorintelor dumneavoastra, adica dorinta de a avea
copii, de acrea a familie, dorinta sexualii etc. Cand v-ati
cliberal de acestea, treceti 11viata. Invatati sa pastrati iubirea
atunci c[lIld suntcti holnav. muribund sau pe cale de a fi
.~
219
asasinat. Indiferent de gradul In care va fi Injosita ~i destra-
mata viata dumneavoastra, iubirea se pastreaz3. Dupa ce ati
simtit prezenta realiUitii iubirii ill sutlet, prioritateaacesteia in
raport ell viata, ell dorinta ~i vointa, incepeti sa va rugati
pentru capii. Dumneavoastra sunteti deja sanatos, iar aeum ii
insfmato~iti pe urma~i.
in principiu, aceasta informatie este suficienta pentru a
vindeca cele ma; grele boli. In general, am fost mul(umit cu
rezultatele cercetarilor mele, precum ~i cu practica de vinde-
care a bolnavilor. Cinstit vorbind, am Inceput sa obosesc dupa
zece ani de munca Intr-un ritm infernal. astfellncat. a~ fi darit
sa ma odihnesc In sfilr~it, ocupandu-ma de altceva. Exista deci
trei ata~amente ~i trei esente. Adevarul este insa ca nu am
reu~it sa rezolv problema Imbatranirii.
"Eu
am crezut cii
Imbatranirea este legata de mersul timpului. Cazurile de
Intinerire se Intampla periodic. Omul Intinere~te cand se
Indragoste~te. Dacii, Insa, dragostea se transforma In pasiune,
atunci se Intampla invers, omul Imbatrane~te foarte repede.
Deci dragostea intoarce timpul !napoi, iar pasiunea 11gone~te
inainte."
Mi-am adus aminte nu demult de 0 noti(a citita In Italia. 0
femeie se duce la 0 tamaduitoare care 0 face mai tanara ~i mai
frumoasa. Dar dupa aceasta Incepe problema neretinerii urine;
~i a fecalelor pe timp de noapte. Femeia se duce la parapsi-
holog care 0 vindeca, dar dupa aceasta Imbatrane~te din nou ~i
devine urata. Ea se adreseaza din nOli Uimaduitoarei, care 0
face Inca 0 data tanara ~i frumoasa. Oar Incep iara~i necazurile
nocturne. Imr-un final, femeia renun(a la tinerete ~i frumuse(e
~i hotara~te sa traiasca a~a cum a creat-o natura. Ce s-a
220
i.
f
J
inHimplat in acest caz? Imbiitnlnirea ~i uratenia blocheaza
ata~amentul fata de dorinta ~i viata. Atunci cilnd stratul exte-
rior s-a Imbunatatit, dependenta interioara de fericirea laun-
trica cre~te muIt peste limita periculoasa. Agresivitatea ema-
nata s-a transformat intr-un program de autodistrugere. Ce s-ar
fi putut Intampla mai departe? Fie ar fi Imbatranit mai mult,
fapt ce nu putea fi prevenit de tamaduitoare, fie ar fi aparut 0
boala care ar fi scbimonosit fa(a ~i corpul sau ar fi dus la
pierderea vederii ~i la cancer. Dacii acest program de
autodistrugere s-ar fi desfii~urat mai Incet, atunci ar fi lovit
copiii ~i nepotii. Urmarea unei nsemenea intineriri ar fi fost
nmlt mai grava. adicii timpul putea fi Intors Inapoi. Daca acest
lucru se petrece la nivelul de suprafata, atunci cu timpul apar
mult mai multe probleme. Este adevarat cii unii oameni
Imbatranesc foarte repede. iar al(ii -
Incet. Eu nu vorbesc des-
pre nelllurire. Dar exjsta un lllecanism care contribuie la ince-
tinirea imbatranirii. Indiferent cat am examinat eu cazul
patologic al Imbatrfmirii rapide, mereu s-a ivit tema geloziei.
adica concentrarea asupra dorintelor ~i a vietii. Inlaturand
ata~amentul fata de aceste aspecte, pacientii s-au Insanato~it,
~i-au reciipatat vederea ~i s-au resorbit tumorile. Nemaivorbind
de restabilirea familiei ~i a valorii depline a existentei. Oar
dupa aceasta nimeni nu a intineril. Toate incercarile mele de a
rezolva problema illlbMranirii nu s-au incununat eu succes.
Orice dorinta din viata mea s-a Infiiptuit. Am atins tot ce am
doril. Oar se pare di abordarea temei imbatranirii am inceput-o
prea tarziu. Este adevarat cii aceasta problema nu a rezolvat-o
nimeni. Oar asta este 0 slaba consolare. Cum sa procedam in
asemenea cazuri? Sa nu ne lamentam ~i sa mergem mai
~
221
--
departe.
ACllm un an, dlnd am Incercat sa gasesc cauza unor
i'mbolnaviri succesive. III mou surprinzator, mana s-a Illue-
partat de zona obi~nuita III care se aflau viata, vointa ~i dorinta.
"Doamnc, iar au aparul noi ata~all1ente". - In-am gandit eu.
Oarc care sunl Heck strucluri noi de care pulem sa nl' ata~am,
iar eu Ill! Ie ClIIlOSC?Nu am pulllt sa mft illformez despre acest
lucru. TOotle Illcerdirile mele de a strapunge bariera de aparare
Ill! .'i-au IIlClIllunat CLJsucees. Atul1ci, ell am i'llcercat sa clarifie
accasta structura. "Poate di aceasUi structura se atla intr-una
din \umi". - judecam eu. Am obtinut rezultate nea~teptate.in
nici una din IUllli Ill! a aparut aceasta strllctura, adidi pur ~i
simplu ea Ill! aexistat III acest univers. $i cc dadi? Inseamna ca
acesta este un alt univers", - am hotarat cu. Nu vreau sa-I
plietisesc pe cititor Cll detalii. dar cand am incercat sa descopar
diferenta dintrc universul celalalL .$i universul nostru, pentru
mine rezlIltatele au fost Ilea~tcptate. Principala diferenta a fost
mersul invers al timplilui. III ccla!alt univers, timpul s-a scurs
inapoi. ~i oricftl de mult a~ fi ineereat dupa aceasta inlilmplare
sa palpez noua structura, aceasta s-a transformat pentru mine
Il1tr-o cutie Ileagra. La urma urmei In-am resemnat. Cu atat
mai mult, treptat, am ajuns la un intennediar.
Am gasit structura in care timpul se mi~ca in directii
diferite. Am judeeat in felu! unnator: exista universul nostru in
care timpul se mi~di din trecut in viitor. Exista un alt univers,
III care timpul se mi~di invers ~i exista un univers suprem, ill
c;.Ire aceste doua timpuri se unesc ~i curg in acela~i timp in
dircqii diferite. Este uluitor faptul ca activitatea ClI structura
suprema in care timpurile s-all amestecat, s-a desfa~lIrat mult
222
I
1
\ ~
~
mai bine ~i mai activ decat Cll structllra in care timpul se
intorcea Inapoi. Pe unna, cu ocazia diagnostidirii, am ajuns
din ce in ce mai des la structUnl cu timpul amorf. Treptat, am
climinat cuvantul lInivers, ~i toate structurile Ie-am Insemnat
cu litere: T.N. (timpulnormal) ~i T.A. (limpul amorf). In ulti-
ma vreme, cand eu am cautat de ce anume este ata~at sufletul
pacientului. mana, tredind prin zona dorintelor, a trecut in
zona vietii. Iar apoi, brusc, a trecut din timpul normal In eel
amort'. Aceasta inscamna ca radaeinile dorintei ~i ale vietii se
gasesc In timpul amorf. Dupa aeeasta m-a cuprins 0 bucurie
imensa ~i am respirat u~urat. Toti cei trei parametri: dorinta,
vointa ~i viata, s-al1 contopit Intr-unl1l. adica In dorinta.
inseamna di. In prezent, posibilitatile depa~irii umanului
sunt mult Illai mari ~i dadi. in mod real pre!ucram toate
situatiilc ivite la nivelul timpului amort'. nui yom putea
tamadui orice Imholnavire. Mai de parte trehuia sa rodez
aceastn informatie. Luna de luna, diagnosticand bolnavii, eu
am aiuns la radacinile prohlemelor lor, adid dependen(a de
dorintn, iar apoi, brusc ~i pe nea~teptate, a urmat surpriza.
Alaturi de dorinte a inceput sa se contureze inca 0 struclllra.
Treptat, eu am ineeput sa inteleg ca accasta struetllra este
voinp. Deci, din structllra timpului normal, radacinile vointei
~i dorintei s-au transferal. au migrat in timpul amorf. Este
adevarat cn notiunea de "viata" a ramas in timpul normal. A
inceput sa ma preocupe de cc. Apoi. dintr-odata am inteles.
Timpul amorf constituie aeel nivel subtil unde nu exista
moarte. Acolo nu exista diferenta dintre natura vie ~i nevie.
Entuziasmul meu s-a transfonnat In dispozitie nonnalA de
muncn. Nu ii putcam atribui toate pac ate Ie unui singur lucru:
223
--
au ramas numai doua: gelozia ~i orgoliul, dorinta ~i tendinta de
a conduce, respeetiv vointa. Inseamna ea dorintele au aparut
inainte de via!a. "Apropo, - m-am gandit eu, - daca universul
nostrll, la baza lui, se rezullla la doua valori, atunei Biblia are
Intr-adevar dreptate dind stipuleaza di totul se limiteaza la
doua pac ate prineipale: primul paeat il eonstituie divinizarea
dorin!elor. renun!area la iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul
dorinJelor sexuale, dorin!a de a avea copii, de a continua via!a,
adica pacatul ini!ial al lui Adam ~i Eva. Pacatul al doilea il
eonstituie povestea Ingerului care s-a transformat In diavol,
cand hotararea de a conduce, voin!a, aptitudinile devin seopul
in sine ~i sunt puse Illai presus deeftt iubirea de Dumnezeu.
Mi-au trebuit zeee ani de mundi,
- am gandit eu, ea sa ma
conving inca 0 data in plus de juste!ea previziunilor bibliee
despre esenta umana, dar aeum am Inceput sa inteleg mai
profund sensu I parabolelor bibliee. "Apropo, monada care este
desenata in Orient, adiea interdependen!a a doua inceputuri,
maseulin ~i feminin, rctleeta de asemenea llnificarea dialeetica
a principalelor strueturi ale universului.
Au trecut deja peste 2000 de ani iar noi de abia incepem sa
Intelegem ee spline Biblia. Deseori, eoborarea noastra pe
Pamallt inehide in fa!a noastra marile adevaruri ineifrate. Nu
demult am unnarit sufletele cclor dispiiru!i ~i am ineeput sa
in!eleg ee este raiul ~i iadul. Sulletul, dupa moarte, stratifiea
ineet strueturile legate de via!a ~i dupa patruzeei de zile ineepe
sa illtre in straturile lumii de dineolo de moarte. Poposind un
timp ill aeeasta lume, sulletul se transformii ~i treee in alte
lumi. Cu cat este mai mare iubirea, ell atat mai imens este
eiclul existen!ei in alte lumi. Aeolo timpul este eomprimat ~i
224
t
1
\ ~
~
se vede viitorul. Cll cfHsutletul treee prin mai multe lumi, eu
at1t sunt mai mari posibilitatile ~i aptitudinile de care dispune
omul In na~tere. De mliite ori, am vazut suflete incarcate de
petele negre ale urii, de lipsa dorintei de a trai, care nu au punH
intraIn alte lumi. In eonsecinta, la urmatoareana~tere, omul va
avea anumite dezavantajc in posibiliUiti, soarta ~i sanatate.
Sufletele sinueiga~ilor, ale oamenilor care au comis crime
impotriva iubirii, dcseori, dupa moarte, nu pot patrunde in
straturile lumii de dineolo de mormant. Este natural ea In
na~tcrile ulterioare, posibilitatile unei asemenea persoane val'
fi rcduse pana la limita. Raiul oferii posibilita!i sutletului
nostru de a se dezvolta armonias dupa moarte, cooperand eu
toate structurile universului.
De obicei, toate inehipuirile despre iad ~i rai se limiteaza la
valorile divin ~i uman. Raiul reprezinta infaptuirea deplina a
tuturor dorin!elor, 0 via!a stabila ~i binefaeatoare. ladul
inseamna e~ecul total al tuturor dorintelor ~i 0 permanenta
Illjosire a vietii. Dar care sunt cele mai puternice forme de
Illjosire a vietii? Tigaia Illcinsa, cazanul eu apa fiarta. Apropo,
a trecut ceva timp ~i am inteles ea dellumirea de timp amorf nu
este adecvata, intrudit veetorii timpului nu din aceasta se scurg
haotie in diferite par!i, ci in doua straturi opuse unul celuilal!.
Totu~i, no!iunea de timp amorf am pastrat-o pentru a u~ura
munca. La fel, Inainte, eu, in sinea mea, Ie-am spus tuturor:
"eu
te iubese". Apoi am in!eles ca trebuie sa iuhe~ti in primul
rand divinul din om ~i am inceput sa spun: "eu
il iubesc pe
[)umnezeu in tine". A trecut un timp ~i am ineeput sa spun din
nou: "te iubese" suhin!elegand ea in primul rand eu iubese
eternul ~i eul divill in celalalt am ca ~i in mine. Nu am rezolvat
225
-
problema imbatranirii, dar reprezentarile Illele despre timp au
devenit mai profunde, la fel ea ~i .n(elegerea lumii ~i bazele
acesteia. Daca Iloi dorilll sa illtelegem IUlllea, indepartandu-ne
de ea pentru a ne urea Illai sus ~i Illai SUS,atunci mai devrellle
sau mai tarziu, intr-un anumit punct ne Illlpotlllolim. Dadi
Illcrgem insa dupa iubire, ea poate sa ne inalte la orice culme a
illtelegerii, a sintetizarii ~i cunoa~terii a tot ce este viu.
I
1
\
SEMINARUL
Se apropie smr~itul mileniullli. Trebllie sa-I marehez eum-
va, sa trag concluzii, sa sintetizez tot ceea ce am facut. Cu cat
.n(elegem mai bine treeutlll, ell atat este mai u~or sa lueram eu
viitoml. Inainte de seminar am decis sa primescditiva oameni.
Intrudit eu eram dispus pentm 0 sintetizare la maximum a
tuturor problemelor, la seminar, eolaborand .n sllbeon~tient eu
dimpul meu, VOl' veni acei oameni, ale caror probleme imi vor
fi de folos pentru a ma deseurea .n problemele mele de
eereetare. Am eonsiderat cii primirea va dura aproximativ doua
ore. Dar a durat peste ~ase are. In general. din cauza a doua
femei. Uimitor, dar nll am plltU! sa explie nieicum faptul ea ele
nll pereep .n mod eoreet IIImea. Am aVllt dOlla eazuri dintre
eele mai grele. De fapt nll all existat niei boli, nici nenorociri,
ci nllmai starea psihologiea a celor doua femei. $i iata ea intra
la mine prima femeie:
- Ma bueur ea va viid, - .m; spllse ell lIn glas echilibrat. -
In prineipiu, toemai pentrll aeeasta am venit. Oar, printre
ciltele, ma framanta 0 problema. Am proeedat eorect? Ell I-am
~
227
I'
.-, .-~
;'
j
~
.-
dirijat In totalitatc pe primul meu sol ~i se pare, efi astfel I-am
omon}t. Cflllo am hoUlrat sa ma marit u dOlla oara, mi-am spus:
"voi eedu In oriee siluatie s-ar ivi". EI a avut deficiente
serioasc. Oar nu mi-um permis sa-rni exprirn condamnarea sau
nemultumirea. Totodata, el a fost fourte bolnav ~i neccsita 0
Ingrijire dcosebita iar eu am rezistut la oricc. Oar nu uemulL
solul mi-a cOlllunieat ca s-a Indragostit de 0 aha femeie ~i Ill-a
parasit. Eu a~ fi putut sa-l retin, sa-I pastrez Ifll1ga minc, dar nu
am vrut sa omor iuhirea din sutlctul lui ~i i-am dat drumul. El
este fericit aeolo unde s-a dus ~i satia i-a nasclit un copil. Oeci,
iaUi, a~ dori sa ~tiu daca am procedat coreet?
- Estc greu de spus, - i-am ;1r~tat eu. In general pentru
iubire Irebuie sa lup!i ~i In primul rand prin a Ie schimba pc
tine. Unoeva ati proecdat gre~it, dar nu pot intelege ce s-a
Inlamplal.
Fcmeia se uiHi la mine Cll parere de rau.
- ~Ii!i ceva, v-am vazul ~i asIa mie lmi ajunge. Poate ca
nu trebuie sa sconnonim in problemele mele. Trebuie pur ~i
simplu sa traim ~i via(a Ie oranduie~le pe toale.
Mie mi-a dimas sa-i spun
"da" ~i sa-i dau drumul sa
mearga in pace. Diagnosticarea mea pereepe numai structurile
grosiere de camp, a caror deformare este legata de corp ~i,
destul de slrict, de soarla omului. Pot sim!i cele mai subtile
momente. dar nu Ie vad. Protectia ~i influen!a au ac!ionat deja
de indata ce ea a intrat la audientiL Nu pot sa capat 0
informa(ie exacla, intrucat campu! s-a netezit. Dar am sim!it ca
ea se va prabu~i. Iar situa!ia ei va deveni din ce In ce mai
periculoasa.
~ Nu pleca!i, - am spus eu. Ceva este in neregula cu
22X
1
\ ~
~
,- ,--.~.
dumneavoastra.
-
Dar eu nll neg dragostea fa!a de so!. Ell 11 illbesc ~i
acum.'- mi-a spus ea.
- ~titi ceva, merge!i ~i lua!i loc, Illera!i asupra dumnea-
voastra, poate astfel se limpeze~te tablolll, - am propus eU.
Ea ridica sprancenele intrebator, se ridica ~i pleca. Intra a
dOlla pacienta. Ea este agitata ~i trece un timp pan a cand se
lini~te~te. Pe rata ei simpatica se observa urmele unor
framfmtari puternice.
- Eu inca din tinere!e am avut probleme Cll barba!ii, - imi
spune ea. - Sunt rnandra ~i fm1l1e susceptibila, nu pot sa iert.
Dar iata di ll1-um indragostit ~i la noi totul a mers minunat.
L-am iubit ~i am vazut ca ~i el ma iube~te. ~i incet, incet, totul
se indrepta spre nunta. Cu alte cuvinte, nu afost nici 0 fiin!a
mai fericita ca mine. Deodata. in timpul unei sarbatori el a
disparut ~i timp de cateva zite nu Ill-a sUllat. In acestezile era
sa innebunesc. Mi-a telefonat numai dupa a saptam[1Il3~i ca ~i
cum nimic nu s-ar fi intamplat, mi-a propus sa ne Intf1lnim.Eu
I-am injurat ~i am trantit receptoru\. Apoi am plecat. Cand m-a
sunat din nou eu am fost gata sa-I iert. dar se pare ca in
sapUim[lIlain care a disparut. a fast ell 0 femeie eu care se
cunoscuse nu demult. Dupa convorbirea noastra telefonica, el
s-a dus din nou la ea, dar cu toate acestea el a vrut sa se
intalneasca cu mine. Nu am putut sa in!eleg de ce i~i bate joc
de mine intr-un asemenea hal. Oeci, relatiile noastre nu au
mers. Dupa cateva Iun;, m-a Sllnat din nou, dintr-un alt ora~ ~i
mi-a spus ca ma iube~le la fel de mult ca ~i inainte. Dar, in
acest timp, a reu~it sa se casatoreasdi Cll aeea femeie. Eu i-am
spus: "Daca tu ma iube~ti, cum ai putur sa te casatore~ti cu
I'
229
--
alta'?" EI a balmajit ceva pentru a se justifica ~i a repetat ca ma
illhe~te. "Ei.
daca ma iube~ti,
~ i-am raspuns eu. - vi no 1a
mine. divoneaza de acea femeie, panacfwd nu apare un copil
pentro di daca apare, atunci va fi prea tarziu". EI a Inceput sa
minta ceva ~i a rcpetat din nOli ca ma iube~te. "De
la aceasta
femeie nu voi putea uvea copii, - a explieat el. ~ Ea este 0
prostituata ~i pc deasupra mai ~i bea." Trece un timp ~i el
telefoneaza din nOlI pentro a-mi declara dragoste. Dupa
aceasta am aflat di are un copil tocmai de la aceasta femeie. $i
iat{\ ca aceste chinuri continua pana azi. Acuma ma allu Intr-o
stare cumplita. Ncrvii mei sunt la pamant. Ajutati-ma sa
inteleg ce se Intampla.
-
in(elege(i? - spun eu, - femeile din neamul dumnea-
voastra au inva!at sa iuheasdi, dar nu au Invatat sa sufere.
Cand noi experimentam iluminarea prin iubire. acest sentiment
ne poarta In cele mai sacre strocturi ale existentei. Dar daca ne
atillgem de aceste structuri se poate muri. daca sufletul este
intinat. lata de ce, multor oameni Ie este inchis accesul spre
dragostea adevarata. Dar daca dumneavoastra traiti ,lCeasta
iuhire, atunci chiar ~i pentru 0 perioada de timp, trebuie sa va
purificati de tot ceea ce este uman. Adica dumneavoastra
trebuie sa Invatati sa va pastrati dragostea dind relatiile se
destrama cu omul iubit ~i ciind are loc un e~ec al dorin\elor
dumneavoastra. dind sunteti jignita ea feme ie, eand viata
dumneavoastra se prahu~e~te la fel ~i speranta de a avea copii
~i 0 familie. Oadi pastrati iubirea ~i nu cautati vlnovati. numai
atunei puteti avea fericire umana in acea masura pe care a
stabilit-o iubirca dumneavoastra. Atat dh dobandim in viata
din uman, atftt trebUie sa ~i pierdem. intr-o mare dragoste sunt
2311
J
ascunse valori umanc colosale ~i acesta este viitorul, imensa
posibilitate a urma~ilor no~tri ~i a noastra proprie in vieti1e
urmatoare. Oaca noi pastram aceasta iubire ~i nu 0 lepadam,
ne asiguram propriul viitor, precum ~i eel al urma~ilor. De Ia
aceasta bogatie colosala putem cadea in dependenta ~i putem
muri ~i putem fi privati de viitor. Totodata, putem sa ne
salvam marind nazuinta spre iubirea divina. adica pastrfllld
iubirea atunci cand se prabu~esc toale forme Ie in care se
transforma aceasta: viitorul, copiii, familia ;;i relatiile cu omul
iubit. Dumneavoastra puteati sa fiti purificata prin moarte, prin
boli sau nenoroeiri. Dumneavoastra ati primit 0 varianta
ocrotitoare printr-o alta persoana, ~i incercati din rasputeri sa
renun\a\i la ea.
-
Atunci de ce imi vorbe~te elmereu despre dragoste') De
ce ma minte? - ma intreaba chinuita femeia.
-
Elnu va minte, - ii raspund. - Fara iubire in suflet nu ati
fi rezistat la 0 asemenea tortllra. Cu marturisirca lui, el va ajuta
sa pastrati iubirea in suflet ~i sa treceti prin acea purificare,
care v-a harazit-o Oumnezeu.
-
Oar de ce trebuia sa ma chinuiasca a~a de mult'?
-
intelegeti. el nu are nimic comun eu aceasta. Starea
dumneavoastra interioadi determina ceea ce se petrece cu
dumneavoastra. Ma uit in ochii femeii ~i vad ca ea IlU ma
intelege. - ~titi ceva? Mergeti. stati jos ~i lucrati asupra
dumneavoastra. - i-am spus eu ei. -
incercati sa vedeti vointa
divina in toate. StraduHi-vf1 sa pastrati iubirea in ciuda oricarui
fapt.
Ea ~i-a ~ters laerimi1e ~i a pleeat. Au mai trecut pe Ia mine
inca doua paciente, dar eu nu imi mai aduc amil1te ce
I'
231
probleme au avut ~i ce Ie-am spus eu. Probabil di a rost eeva
deslul de simplu.
Stau pe lfinga masa ~i privesc pe geam. Acuma intra prima
pacienta care ~i-a lasat sotul sa piece. Oar eu nu m-am dumirit
despre ee este yorba. Grice sintetizare ~i Illtelegere ajunge
pfllla la un anumit nivel. Dadi radacinile situaOei ptLtrund mai
adfll1e, nmul nu ma Intelege oricfit de clar i-a~ vorbi. Eu vad,
Insli, ea In aeeasta femeie cre.'jte cu repezieiune programul de
autodistrugere. Acum acesta este de opt ori mai mare decat la
Illceputul audientei. $i iata ca ea intra, se a~eaza ~i Incepe sa
vorbeasca. Eu Inteleg despre ce este yorba. Venind la audienta,
trebuie sa te debarasezi de vointa ta, de dorin!ele tale ~i via!a
ta. Cu cat este mai mare viteza proceselor In timpul audientei,
eu atflt este mai periculoasa orientarea gre~ita. Aceasta femeie
nu a renun!at la tendinta de a conduce. Ea ~i acum sta ~i ma
dirijeaza sllgerand ce trebuie sa spun ~i ce trebuie sa fac. La
Inceput ea I-a manipulat pe primul ei sot ~_ieonsidera ca a
lichidat accasta tema In illtregime prin a cedarea In fata celui
de-al doilea sot. Oar ea a Inccput pur ~i simplu sa se 1uto-
maniplileze. In exterior ea accepta situ1tia, dar III interior au
avut loe III permanenta iritari ,lji pretentii. Cand toate aceste1
s-au acumulat Intr-o masura periculoasa pentru viata sotului ei,
el, in mod intuitiv, s-a cuplat cu 0 alta feme ie, dar ~i acum nu
el a fast cel care a plecat, ci ea i-a dat drumu!.
- DlIl1meavoastra puteti sa renuntati la iubire,
- i-am spus,
~ dar nu pute!i renun!a pe deplin la manipulare. Chiar ~i in
cazul In care cineva va omoara, dumneavoastra yeti da sfaturi
~i veti incerea sa dirijati acest proces. In timpul audientei,
concentrarea dumneavoastra 1supra vointei ~i tendintei de a
232
I
1
\ ~
dir;ja a crescut Il1tr-o 1semenea masura, Incat dumneavoastra
nu scapati fara urmari serioase, - incerc sa-i explic cu. - Va
aflati Il1tr-o situatie serioasa, Incercati s-o Il1telegeti.
- Am ~1nse?-
Intreaba femeia.
Eu ridic din umeri.
- Arata timp cat sunteti In timpul audientei. aveti.
- Ce trebuie sa fac?
- Incerca\i sa vii debarasa!i de vointa, de tendin\<! de a
conduce ~i de ata~area de viata ~i pastrati numai iubirea de
Dumnezeu.
In ochii femeii apar laerimilc.
- Mi se pare ca am Inceput sa IIl~eleg despre ce este yorba,
- Il11iraspullde ea.
- Mai stati 0 ora ~i gfll1diti-va, - i-am propus eu, iar ea a
ie~it.
Intra a doua pacienta. Mi se pare ca totul este simplu. La
prima femeie se potrivc~tc divillizarea vointei, iar 11ce1de-a
doua - divjnizarea dorintelor. ~i cand eu am explicat mai
devreme cauza ~i mecanismul depa~irii situatiei m-au il1teles,
iar situatia, sanatatea ~i destil1ul au Inceput sa se schimbe.
Apoi am Inteles ca vointa ~i dorinp se scurg una In alta, iar
mandria se transforma In gelozie ~i invers. Este deci necesar sa
depa~im dependen!a de ambele esente. Dar a~a de greu nu
mi-a mers niciodata. Inse1mna ca, probabil, a existat 0 cauza
care a alimentat 1ta~amentele lor. Pentru a Ie convinge a
trebuit ca eu, in subcon~tient sa patrund la radacina situa!iei
traind prin 1ceasta mari Indircari. Deci, nu a functionat din
noU atitudinea mea mecanica. Am deblocat ata~amentul fata de
dorin(e, apoi fa!a de dirijare, ~i pacientul devine sanatos. De ce
233
n.
j
-
I'
-
s-a desfa~urat at at de greu aeeasta ~edinta? Nu am putut sa
explic. "Probabil di trebuie sa fie ceva eu seminarul, - m-am
gandit cu. Apropo, III ultimele cateva luni am 0 tendinta
pozitiva. Inainte, am nllut expuneri la Inceputul carora am
diagnostieat sala $i am vazut 0 diferellta eselltiala care a avut
lac dupa expullerea mea. Starea salii, pc masura avansarii
experimentelor mele se Illlbunatatea mult mai mult ~i pentru 0
perioada mai Indelungata. Aproximativ cu un an In urma am
observat urmatoarele: In prima zi vin oameni pregatiti care
cunosc totul. in cea de-a doua zi, vin bobocii ~i 0 parte din cei
care au f"st la prima cxpunere. Astfel, campul spectatorilor din
cea dc-a doua zi a fost mult mai favorabil dedit 111prima zi.
Mi-am explicat aceasta prin faptul ca spectatorii intra In
contact unii cu altii $i are loc transmiterea de informatii $i
transformari care se fixeaza prin prelegere.
In noiembrie 2000. am (inut ni$te leqii In Sankt-Peterburg.
Totul s-a desfa$urat la reI. In prima zi, energetica era neim-
portanta, In cea de-a doua zi era minunata. La 0 saptamana, am
Inceput sa tin confcrin!c la Moscova. Ma uit la campul
spectatorilor din sala ~i nu pot sa Inteleg ce s-a Intamplat.
Cflmpul este !impede iar aceasta este legata nu de spectatorii
din Petersburg ci direct de mine. Ce concluzie decurge de aici?
Inainte transformarile au fost posibile prin contacte directe $i
munea ell illformatia. Acum, cfllld eu lucrez la niveluri mult
mai subtile, la Inceput are lac purificarea salii, iar numai dupa
aceea contactul direct $i munca. Cauza $i efectul I$i schimba
locurile, ceea ce In plan exterior este cauza, In plan subtil
devine efect. Interesant. Daca Illainte oboseam dupa con-
ferinta., acum sunt destul de epuizat $i Illaillte de aceasta.
234
!
1
\ ~
Apropo, Inainte de seminar. s-a creat 0 situatie ciudaUi. De
obicei, eu diagnostichez $i elimin acele programe eare pot
dauna starii mele preeum $i sta.rii participantilor. Cel mai
periculos program care a aparut Inaintea seminarului a fost
teama fata de batranete, deprimarea din cauza Imbatranirii.
Aceasta tema referitoare la Imbatranire nu am vrut sa 0
abordez, dar nu se ~tie de ce teama rata de Imbatnlnirea
apropiata. teama referitoare la viitor, depresia ~i neincrederea
In sine au parut a fi cele mai groaznice $i periculoase tcme. In
ceea ce prive$te depresia, totul este de In!eles. A$a cum am
explicat pacien!ilor, principalul pacat al omului provine din
pacatul originar al lui Adam $i Eva, adica din renun!area la
iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul vie!ii $i perpetuarii ci.Din
punct de vedere cronologic Insa, acesta nu este primul pacal, ci
al doilea. Primul pacal a fost crima Illgerului care a devellit
diavol. EI a tradat iubirea de dragul dorinte; de a conduce, al
capacita!ilor $i intelectului. De ce pentru el iubirea este
secundara, adica dorinta de a conduce a devenit 0 valoare
superioara? Pentru ca el a uitat despre originea lui divina,
despre faptul ca este de natura divina. Deci, fiecare dintre noi
poarta acest pacat $i posibilitatea de a pierde eul divino Cfll1d
uit{un noi faptul cii suntem divini prin natura $i 11purtam pe
Dumnezeu In sutle!'? Atunci cand Inlauntrul nostru nu suntem
mul!umi!i de noi In$ine. Supararea pe propria persoana
constituie 0 dorinta. aseunsa. a propriei morti. Jar daca
nemul(umirea de sine trece la un nivel profund, aceasta
constituie 0 agresiune directa fata. de Dumnezeu ~i conduce
imediat la moartea noastra. Atunci, pentru a supravietui, noi ne
ascundem de Dumnezeu prin eul nostru 11l11an. Aceasta
23:;
J
I'
I
--
agresiulle ne distrugc. dar nll ne omoara dintr-odata. lata de ee.
pentru a Ile rntoarce la Dllmnezeu. noi nu avem dreptul sa
manifesUim profunda noastra nemultumire de sine ~i ne
suparam pe noi, intrucat noi suntC11l divini prin insa~i natura
noastra. Suntem in permanenta legati de Dumnezeu prin iubire
~i nl! avem dreptul de a atenta la eulnostru divino
Trceemla teama fa~a de viitor. Aiei avem de-a face eu tema
dorintci ec provine din paeatul originar. Toate dorintelc
noastre sunt indrcptatc spre viitor. Cu cat suntem mai putemic
ata~ati de dorinte ~i Ie transformam in sensu I vietii noastre, cu
at at mai mult ne este teama sa Ie pierdem. intruciit dorintcle
sunt legate de viitor, atunci ata~amentl1l Fata de aeestea na~te
frica Fata de viitor. Aceasta teama ne face sa incepem sa
gandim rall desprc oameni. ne este frica ea ne val' trada. ne vor
In~ela ~i ne VOl' supan.!. Cu dit ne este mai frica de viitor ~i
gandim unIt clespre oameni, eu aWt mai puternic ne ata~am de
viitor ~i inccpcm sa-l pierdem. Aceasta duce la ooala ~i
moarte. AstfeL putem Intelege frica ~i deceptia fa(a de viitor.
Acestea sunt In linii mari principalele caraeteristici ale
mandriei ~i geloziei. Dal' ce legatura are aceasta eu batranetea?
lara~i nu se intelege. Con~tiinta se intoarce din nou la tema
voin(ei ~i dorin(ei. "Occidentul este Occident ~i Orientul este
Orient" ~i ele nu se vor uni niciodata", - a 'pus Kipling. Criza
lumii eontemporane 0 eonstituie in prilllul rand criza a dOlla
sisteme de gandire: eel occidental ~i eel orientaL Ele tree Incet,
Ineet. lInul in altul. Dar dadi unificarea are lac rapid, atunci se
distrug retiproc ~i are loc neutralizarea. "Nu exista oallleni, ei
exista idei", - se spune in Orient. Dadi aceste doua idei nu se
236
I
1
\ ~
VOl' uni ~i nu vor alcatui 0 unitate diaristica.J formand ceva
nOli, atunci ele VOl' muri. Aceasta lInificare a Inceput eu eateva
Illii de ani in urma. Politeisllllll a perlllis unoI' zei sa Illearga
spre ideal, iar altora spre material. Aceste doua sisteme de
gandire diametral opuse ar fi putut sa se uneasdi numai In
sistemul religios, care recunoa~te un singur DUlllnezeu. a
asemenea religie a devenit iudaisllllli. Plinctul oriental de
vedere care recunoa~te numai idei ~i neaga aceasta IUllle s-a
unificat cu punc!lll de vedere occidental care recunoa~te Ilimea
inconjuriitoare ea 0 realitate. Daca inaillte, in rcligii, zeiHitile
au reprezentat aspecte ideale sau materiale, in noua religie,
notiunea de Oumnezell a ie~it din cadrul material ~i ideal. Oar
pentru a nl! aluneca inapoi ~i a IlU se destrallla in parti
componente, treollia Indeplinita a cantitate imensa de reguli
care sa permita diminllarea dependen!ei de material ~i de
spiritual.
Oamenii s-au schimbat. S-au schimoat ~i timpuriJe. Anu-
mite reguli au earn imbatranit, iar illformatii Iloi despre invin-
gerea celor doua aspeete principale ale umanului nu au aparut.
Aceasta inselllna di, cu timpul. trebuia sa apara tendinta de
diminuare a realitatii divine ~i cre~tere a realitalii spirituale ~i
materiale care, alternativ, sa schimbe importi1llta lor. Cre~ti-
nismul a facut un salt imens In crcarea divinitatii. Se pare ea
principallli mod de cunoa~tere a lui Oumnezeu poate fi nu
ingradirea stricta a necesitatilor umane, nici urmarea scrupu-
loasa ~i neaoatuta a tllturor regulilor ~i ooiceiurilor, ci In
I
dill;r{'sis
-
scpararc, diviziune, dislingerc: lenncn din filozofia
platoniciaml ~i arislotclicfl. in ultima ffldtHJ parte din proccsul de inainlare
de 1~1gcn la specie
237
I'.
P'
I
.J
I'
..-
primul rfLOd calea iubirii. Adidi iubire fata de Oumnezeu pe
care 11 pm-tfHl1 In noi, iubire rata de DUlllnezeu pe care II
vedem In fiecare manifestare umana, iubire fata de DUlllnezeu
pc care noi \I vedem In fiecare particica a lumii Il1conjuratoare.
Realitatea iubirii divine a ajutat la diminuarea dependen\ei de
haza fericirii ulllane. Cum sa unim ceea ce inainte nu se putea
unifica? Adica, realitatea spiritului care neaga materia ~i
realitatea Illateriei care nu recunoa~te spiritul. Pentru muiti
care citesc NOlil Testament, numeroase expresii ale lui
Christos par foarte contradictorii. Aceasta contradiC\ie vizibila
apare pentnI ca in suflet exista pu\ina iubire. Cand in sutlet
exisUi multft iubire, expresiile cu totul contradictorii ~i care se
exclud reciproc vazute din afara, I~i schimba sensul ~i
Inceteaza sa se mai excluda reciproc. Dar, pentru a Intelege
lumea la acest nivel ~i asimti un asemenea grad de incarcare cu
iubire trebllie sa Invatam sa parcurgem suferinta In momentu1
despiir\irii de bazele fericirii umane, pastrfll1d prin aceasta
iubirea divina. Fiecare dintre noi I~i aminte~te cum anume
lisus Christos a past rat iubirea in momentul destrfunarii
hazelor fericirii umane; destramarea vie\ii, e~ecul vointei ~i a
dorintelor, toale acestea nu s-au manifestat In capacitatea sa de
a iubi. Dar, dupa eftteva secole, cre~tinismul s-a scindat in
doua ramuri. Din nou are loc reculul celor doua componente,
adicii al celei occidentale ~i celei orientale: catolicismul cu
prioritatea materialismului asupra spiritualului ~i ortodoxia cu
prioritatea spiritualului asupra materialismului. Dar ortodoxia
nu echilibreaza catolicismul ~i apare islamul cu 0 justificare
clara ~i riguros fundamentata a prioritatii spiritu1ui asupra
materialului. LUlllca trebuie sa se Intuardi la iubire intrudit
23X
realitatea divinului este cuprinsa nu 111idei ~i principii, nu In
bogatie ~i lux, ci In iubirea care nu se supune nimanui ~i nu
depinde de nimeni.
Occidentul ~i Orientul trebuic sa se uneasca intr-o calitate
noua. Oar deocamdata, In straturile marginale au loc cOllflicte
permanente. Este yorba despre conflicte intre ~tiin\a ~i religie,
Intre democratia occidcntaUi ~i despotismu\ oriental. Contra-
diqiile se dezvolta ~i inte\esc conflictele dintre ele. Gfllldurile
mi se indreapta spre Rusia ~i destinele ei. RlIsia care se intinde
intre Orient ~i Occident a absorbit in ea de la ineeput 0
eontradiC\ie principala. Soarta Rusiei constituie 0 ilustrare a
legii unita\ii ~i luptei eontrariilor, adiea a dOlla tipuri de
gandire care au existat indivizibil ~i care la Inceput au fost
amorfe ~i indolente. Adiea interaC\iunea gandirii eurapene Cll
filozofia orientala. Treptat, Rusia trece la tiplll oriental de
gandire. Apoi apare PetnI I ~i are loe intoarcerea bruscii spre
civilizatia occidentala. insa fara a distruge stilul oriental de
gandire. Gandiri1e opuse se formeaza ~i Incep sa se conto-
peasca. Se aecelereaza puternic procesul de dezvoltare. RlIsia
are ca destin sa uneascaaceste idei opuse. Incercarea de a
alege numai drumul occidental sau oriental se discrediteaza
subit.
La smr~itul seeolului trecut Rusia a incereat sa mearga pe
fiiga~ul occidental. Are loc schimbarea rela\iilor feudale ~i
concomitent transformarile democratice. Taml este asasinat.
incep sa apara semnele haosului. De aici trecerea la 0
guvernare despotica. Aceasta se termina cu izbucnirea revo-
lu\iei din 1905. Tara ia din nou cursul spre modelul occidental.
Au loc reformele Illi Stolapin, apare gospodaria de fermieri.
239
"]"'"
Ii
I
I'
J
I'
Urmeaza 0 Inflorire economidL Apoi asasinarea lui StolUpin ~i
Incctarea reforillelor. Deci, tara trece la modelul de gundire
oriental. in continllare. all loc din nOli explozii. Adica Ince-
rutul primului razboi monelial ~i apoi eloua revoilltii. Dupa
prima revolutie se instaureaza 0 scurta pcrioada de democratie
iar Incercarea alaturarii Rusiei Occidentulhi se termina Cll a
elolla revolutie ~i ie~irea din comunismul militar. in continuare
lIrmeaza 0 explozie ~i atunci. deodata. ideologul gandirii
comunismului oriental. V.I. Lenin, comite 0 actiune care se
soldeaza eu 0 victorie. Accepta sistemul de gundire occidental
~i deschide drumul spre NEP (noua politica economiea). Dar
pentru Rusia g[mdirea occidentala pura Inseamna accelerarea
destramarii ~i deeaderii. impreuna eu destramarea \arii se
destrama ~i personalitatea conducatorului ei - Lenin. Apare
boala psihiea ~i imposibilitatea de a conduce lara. in mod
logic. tara trece spre despotismul oriental. ineepe colectivi-
zarea agrieulturii. Haosul ~i destramarea se transforma In
tendin\a de autocondueere colectiva. Intram In anul 1937. in
continuare trebuie sa aibft loc 0 noua explozie ~i aceasta Incepe
eu eel de-al doilea razboi mondial. Dupa razboi se na~te
tendin\a spre democratie, dar la fel ea ~i anii '20 ea se
transforma repede in contradictia ei. ineep din nOli repre-
siunile, mai departe explozia sau moartea conducatorului
statului. Tiranul moare. in continuare trebuie sa aiba loc
treeerea la democratia oecidentala. orientarea spre proprietatea
privata sau Il1eerCarea.in smr~it. de unificare a doua Illodalitati
diferite de gundire. incercarea lui Hru~ciov de a introduce In
tara 0 democratie relativa nu s-a soldat eu sucees. Dar a aparut
posibilitatea existentei cot la cot a doua sisteme diferite de
240
I
\ f
_J
-
gundire: ~tiin\a ~i religia; idealismul ~i materialismul. La fel ca
in anii '20. aceasta tendinta I~i gase~te reflectarea In primul
dind In arta lIlilor '60. in continuare trebuie sa-~i gaseasdi
retlectarea In filozofie, politica ~i economie.
Dar eontradic(iile nu se opresc la acest nive!. ele Ineep sa se
neutralizezc reciproc. decazand llltr-o stare amorfa. La fel ca
dupa reformele lui Petru I, Incepe 0 perioada amorfa, In care
nu exista un stil occidental sau oriental de giindire. Dupa
Ineheierea perioadei lui Brejnev Ineepe 0 treeere brusca spre
modelul oriental pe care 11introduce Andropov. Gamenii sunt
ridicati din cinematografe ~i interogati de ce nu sunt ziua la
lucm. AI' trebui sa aiba loe 0 explozie sau moartea condu-
d'itorului. in ultimul timp, toate procesele sunt accelerate. iar
Andropov moare destul de repede. Dupa aceasta, 0 perioada de
limp urmeaza un respiro ~i aspira\ia spre modelul occidental.
Gorbaciov Incepe transformarea democratiea a tarii. Intro-
ducerea numai a modelului occidental este paguboasa pentru
Rusia, iar Gorbaeiov In\elege acest lucru. lata de ee, ali\turi de
democratie, el Inceardi sa pastreze ideologia socialismului,
gandirea colectiva, potentialul spiritual. Din aeeasta cauza, el
comite la prima vedere 0 fapta eu totul absurda. Declan~eaza
campania Impotriva aleoolislllului. Pentru a Illfaptui un salt
inspre dezvoltarea conditiilor materiale, tara trebuie sa-~i
pastreze spiritualitatea. Dar ideologia comunista nu a dat posi-
hilitatea Infiiptuirii echilibrate a eelor doua contradiqii.
SocialismllJ a apartinut mai mult modelului oriental intrucat In
cadrul lui libert"tea personalita\ii era exclusa. Nu s-a reu~it
Infaptuirea caii de mijloe. Tara S-;] scufllndat din ce in ce mai
mull Intr-o democratie de hOtie. imposibil de guvernat.
I'
241
.-
Gorbaciov ~i persoanele care I-au inconjurat
J'ndrepte situatia, virand brusc spre dreapta. Se
evenimentele din august 1991.
Rusiei flUIi este insa harazita soarta de a uvea despotismul
oriental. Puciul nu a reu~it ~i incep transformarile lui Eltin.
Gorbaciov inteleue tarziu ea in Rusia, democratia fara ideo-
. b
,
logic se incheie cu ho(ie ~i destramare. Inca din 1985,
Gorbaciov este convins di el va putea impaca cele doua ten-
din(e contradictorii. Oar in 1986 are loc 0 catastrofa mistica:
explozia centralei atomo-electrice din Cernobil. Aceasta a fost
0 avertizare a tarii despre apropierea unoI' nenorociri.
Gorbaciov vorbe~te des pre 0 giindire noua. Disciplina ~i
dirijarea trebuie sa se desfa~oare nu datorita despotismului ~i a
masurilor draconice fa(a de popor. Acela~i rol. dar mult mai
eficient, il poate indeplini noua ideologic ~i legile bine giindite.
Oar ideologic nu a existat. Dupa incere area nereu~ita de a se
intoarce la disciplina oriental a, (ara se scufunda in democra(ia
lui EI(in cu elemente de despotism oriental. Se accentueaza din
nou tendinta destramarii tarii ~i incepe pierderea autoritatii ~i
personalitatii conducatorului. Dupa aceasta Rusia ar trebui sa
se indrepte spre dreapta. Daca ea se va indrepta cu priori tate
spre despotismul oriental. atunci se poate a~tepta mai repede
explozia sau moartea conducatorului. Intrudit in Rusia nu
exisa 0 ideologic, atullci mai degraba ordjnea trebuie mellti-
nuta prin masuri despotice. Daua explozii care au avut loe in
anul 2000 demonstreaza acest lucru. Ciind Rusia s-a concentrat
asupra democra(iei occidentale, adicii asupra dorin(elor, a
inceput procesul care ne aduce aminte de Sodoma ~i Gomora.
Cand Rusia s-a cancentrat asupra vointei !?i dirijarii, adidi
inceardi sa
declan~eaza
242
i
~
J
asupra stilului oriental de gfmdire, au Inceput reprimarea
poporului ~i explozii.
Submarinul "Kursk" constituie un fel de simbol al dirijarii
militare. Turnul televiziunii "Ostankino" este simbolul dirijarii
informationale. Catastrofele care au avut loc cu aceste sim-
boluri, vorbesc despre tendin!e periculoase care se acumuleaza
in Rusia. Pam,lntul devine din ce in ce mai fragil ~i pentru el
este din ce In ce mai periculoasaexistenta independentaa doua
contradiqii: civiliza(ia occidentala care se indreapta spre
destramare ~i descompunere ~i cea orientala care se indreapta
spre sinucidere colectiva. Intruciit in Rusia aceSle doua ten-
din(e sunt exprimate deosebit de clar ~i intruciit experien!a
coexistentei lor exista in Rusia, se pare, ca tocmai ea trebuiesa
creeze un model nou de giindire, care sa nasca 0 noua politica.
0 noua economie ~i 0 nOllaomenire, Gandurile mele se intorc
din nOli la seminarul care va avea loc miiine. In fiecare stat ~i
ill fiecare om se desfa~oara 0 intetire a unuia sau a altuia dintre
procese, cum ar fi: intarirea dependen!ei de dorin!e ~i voin!a;
(recerea de la gelozie la mandrie ~i invers, care a functionat
inainte ~i esle deja epuizat. Imi aduc aminte ca inainte, con-
cenlriind loate problemele asupra temelor de gelozie ~i
miindrie, am explicat pacientului cum trebuie Indepartate una
sau alta din dependen!e ~i acesta s-a insanato~it. Oar s-a
inWmplat destul de rar ca sa vina pacienti carora Ie-am
illcadrat atat gelozia cat ~i mandria ~i Ie-am spus:
- Medicamentele muta de obicei problema dintr-un loc In
altul. in cazul dumneavoastra medicina este neputincioasa, iar
dumneavoastra ati inteles acest lucru. V-a ramas 0 singura
calc. calea spre Dumnezeu. Daca la dumneavoastra iubirea de
~
243
Dumnezeu va fi mai marc decftt realitatea. dedit dorin,a ~i
voin,... dumneavoastra. atunci sunteti sat vat.
Mft gandesc mereu la probleme\e mele nerezolvate. Cu
rinichii este mai bine, dar durerea nu a trecut. Mai mult decat
atilt, 'inainte de seminar. ea s-a accentual.
Apropo, deodatft a
'inceput 0 durere puternidi in regiunea plftmanului drept, acolo
unde s-a presupus cft. am 0 tumora. Este interesant ce se
petrece ~i trebuie sa ma descurc in aceasta situatie. Eu
descopar \egi. conform carora se dezvolta sufletul uman, des-
copar legftturi intre boli, comportument, caracter ~i concep,ia
despre lume. lata de ceo slava Damnului. vindecarea la mul(i
oameni are loc fara parliciparea mea. In al doilea rand, sunt
lene~ ~i dad\ la mine ar fi fast tatul bine. atunci a~ fi mers
inainte, insa foarte lent. Astfel, in virtutea nereu~1telor karmice
praprii ~i a faptului ca eu am acumulat de la tali pacienlii mei
prablemele lor ~i Ie-am luat asupra mea. eu pa~esc in primele
rfmduri ~i pentru a supravietui, trebuie sa merg mai depmte.
Indiferent de nivelul tratamentului. dad nu e~ti ~arlatan.
apararea, protectia. tot se infaptuie~te atunci c[md realitatea
eu-Iui divin este mai presus de cel uman.
Acala sus tatul este de mult stabilit. Indiferent ce s-ar
'intampla. 'in orice caz, situa,ia functioneaza in vederea ere~terii
iubirii fa\a de Dumnezell. Iar acum sa vedem ce este eu
destahi Iizarea.
lnainte eu am erezut ea filozofia este un lueru cat se po ate
de inafensiv. dar s-a adeverit ca nu este chiar a~a. Pasihilitalile
de sintetizare sunt legate de ie~irea in planul subti!. unde
timpul ~i spatiul se ingusteaza, se contopesc. Totodata, in
cazul ie~irii in acest plan, ornul se poate imbolnavi u~or dadi
244
nu are 'indeajuns de multa iubire. in medic. la 0 oscilatie medie
a valorilar umane. eu rezist dad ea nu depa~e~te 1300 de
ullitati. Dadi aceasta se traduce in situa\ii umane, atunci
corespunde tradarii prietenilor. mortii ~i gravel or imbolnaviri
saU duce la invaliditate. 0 destabilizare de dimensiuni rnai
marL iubirea mea nu va suporta. Este lnteresant de ~tiut care
este la mine nivelul destabilizarii Illainte de seminar, daca ies
la iveala cele mai periculaase probleme. Eu incerc sa-I
sacatesc ~i ma cuprinde mirarea. Aaleu. 7000. Cu un aseme-
nea ritm mentinut timp de 2-3 zile ~ansele de supravie\Uire
scad la zero. Este adevarat ca acest ritm a durat aproximativ 0
ora iar apoi a disparut. Mai degraba la seminar ajung la
asemenea idei serioase, pentru aceeptarea carora nivelul
destabilizarii trehuie sa alcatuiasca 7000 de unital;. ~i pentru
aceasta incet. incet sunt pregatit. De~i putin probahil ca este de
7000 de unitati. tatu~i ascilatia destahilizarii are rezerve.
Estc interesant de ~tiut ce fel de neplaceri pot carespunde
unui asemenea nive!. Ce poate fi mai dureros dedit 0 boala
chinuitoare sau moartea? Eu incere sa IIl\eleg ~i ma mil': se
pare ca relatiilc dintre barhat ~i femeie sunt mai dureroase.
in acest caz. nivelul de ascilatie. adid boala ~i chinurile
pot depa~i 10 000 de unitali. Capacitatea sufletului de a suferi
este mult mai mare decat cea a tmpului. Cu c[tt manife~ti mai
Illutta dragoste fata de celalalt, Cll atat mai multe chinuri poate
proyoea aceasta. Savan\ii pun in permanenta intrebarea daca se
paatc cunaa~te pe deplin Universul. Adevarurile care ieri au
pilrut de ncclintit. azi se destrama.
Se pare d legile despre lume pe care Ie descaperim ~i
\'ILiunea eeni se formeaza despre ceea ce reprezintfl lumea
245
_J
i ,
I
I '
I'
eorespund nivelului de dezvoltare al omului, posibilita!ilor
sale de sintetizare, cantitatii de iubire pe care el 0 poarta in
stlflet. Odala ell schimbarea Iloastra, se schimba ~i imaginea
Universului. Iar atata limp cat omul se dezvolta ~i se apropie
de Dumnezeu, imaginea lumii se va schimba mereu.
Legile deseoperite nu se desfiin!eaza, ele devin 0 parte a
noului. a unei dimensiuni mai mari a lumii. lata di tocmai
aCUIn, In preajma seminarului, am reu~it sa concentrez toate
valorile umane In doua no!iuni: In dorin!a ~i voin!a. Mai mult
dedIt atat, In afara de struetura timpului amorf, alaturi de
aeeasta am Ineeput sa palpez slruetura X. In aeeasta, ambele
notiuni s-uu contopit. Tocmai Cll aceasta structura trebuie
lueral. Inehiderea meeaniea a dependen!ei fa!a de dorin!a ~i
voin!a permile vindeearea multor boli. Oar Inlrueat ele nu sunt
primare, atunei negativul care Ie alimenteaza dintr-o structura
IllUlt mai adandi, mai devreme sau mai tarziu CfeeaZa
probleme. M-a stimulat sa In!eleg aeeasta problema 0 situa!ie
ivita la seminar.
La audienta a venit 0 femeie. care avea probleme serioase
Cll fiiea.
- Fiica dumneavoastranu poate primi purificarea 111Ci prin
oameni ~i niei prin boli ~i nenoroeiri. Ea nu poate pastra
iubirea cand esle jignita ~i tradala de alte persoane niei 5%.
Concentrarea ci asupra vointei ~i dirijarii este imensa. Ea
depa~e~te de 10 ori nivelul periculos. Aeeasta se petreee din
cauza dumneavoastra - Ineere sa-i explie. Apropo; ~i la dum-
neavoastra capacitatea de a-i ierta pe oameni este redusa la
minimum.
Femeia se uita la mine eu interes.
246
t
\
'!
j
~
- ::;ti!i, eu la varsta de 17 ani am fast In Zagorsk, unde am
vorbit eu calugarii. Ace~tia mi-au dat nl~te sfaturi pe care
Ie-am respectat touta viata. Apoi am citit toate dirtile dumnea-
voastra ~i am constatat 0 amelioraresubstantialaa sanatfqii~i a
destinului meu. Dupa diagnosticarea dumneavoastra reiese ca
eu am 0 mandrie imensa, di nu pot ierta pe oameni, ea nu am
reu~it sa pastrez bunatatea la necazuri ~i la nenoroeiri. Mai
mult dedit atat, dumneavoastra spuneti ca fiica mea se afla
l11tr-o situatie foarte proasta. Va rog sa ma credeti, eu ~tiu sa
lucrez asupra mea, ea Ilimeni alta. Dupa diag-nosticarea
dumneavoastra situa(ia mea este eatastrofala.
Eu trag aer In piept ~i suspin.
-
Haide!i sa vedem care este problema.
Am Illcercat sa diagnostichez concentrarea ei asupra dorin-
!elor ~i voin!ei. A ie~it un rezultat uluitor. Ata~amentul fa!a de
dorin!e a fast de 10%, iar fa!a de voin!a 5%, adica peste nor-
mal. Asta Inseamna ea pentru ea totul trebuia sa fie bine. Ca
urmare a diagnosticarii, eu obtin rezultate care se exclud reci-
proe unele pe altele. Deei, trebuie sa eaut a veriga noua. Treee
0 perioada de eautari anevoioase. Apoi Ineep sa vorbesc rar:
- Nu-mi este destul de ciaI' care este situa!ia, dar dumnea-
voastra aveti 0 concentraremare asupra moraliHitii ~i eticii. La
dumneavoastra, dreptatea este mai importanta decat iubirea.
Rezista!i la e~eeul dorin(elor ~i pastra!i iubirea. Suporta!i
Injosirea ~i neplaeerile, dar nu aeeepla(i tradarea, batjocorirea
poruneilor religioase. Fa!a de iubirea vie, totul trebuie sa fie
secundar. De Indata ce noi postulam valorile umane, chiar ~i
pe eele mai saere, Ineepe proeesul de respingere a iubirii. La
haza notiunii de "om"
sta con~tiinta eolectiva dezvoltata. La
I'
247
baza cOll~tiill!ei colective stau lloJiul1ile de morala ~i etidi.
Fara aceasta dezvoltare IlUe posibila civilizatia. Etica ne ajuta
sa supravictuim nu numai ill prezent. dar ~i in viitor. lubirea
CfeeUZalegile eticii, iar acestea creeaza gandirea ~i con~tiinta
colcctiva. Daca noi nu ne adresam iubirii in permanenta,
atunci ne adresam mai mult poruncilor, principiilor ~i nor-
melor. Astfel, lntr-un moment oareeare, pe neobservate,
iubirea pleaci; $i raman principiile. Cre$tinismul a demonstrat
di iubireavie este mai presusdedit orice postulat uman.
- Cred ca ave\i dreptate, - a spus femeia. - Am avut Intot-
deauna un sentiment mai pronuntat al drepUitii.
- Adiea dumneavoastra ati socotit ca lumea trebuie sa fie
condusa nu de iubire ci de con$tiinta.
- Tot ce se poate, - a raspuns femeia.
- Se pare ca la mine
eon$tiinta a depa$it In pennanenta iubirea $; a ie$it pe primul
plan.
Dupa ea, a intrat inca 0 femeie. Ea mi-a aratat fotografia
iuhitului ei.
- ~titi, el este musulman. Se roaga In permanenta, lndepJi-
nqte toate prevederile Coranului. Oar el nu poate face copii,
motiv pentru care viata se destrama.
Am lnceput sa diagnostichez $i vad un tablou cunoscut.
Oependenta de dorinte ~i vointa este minimala, dar concen-
trarea asupra moralei ~i eticii este imensa. EI este curat in
prezent, dar din viitor iese In permanenta negativul. Depen-
den!a de morala $i etica distruge structura viitorului, lntrucat
dreptatease adreseazatocmai acestora.Aici observamleoatura
b
cu straturile timpului care depa$e$te limitele timpului amort.
Prohabil ca aceasta este legata de structura X, adica de
24X
1
\ ~
j
structura dirijarii timpului in care totul se une~te intr-un tot
unitar. Din nou dam de stratificarea timpului. Apropo, este
yorba despre Inca 0 posibila cauza a problemelor mele
nerezolvate privind cufundarea In timp. ~i iata ea lmi adue
aminte de un episod care s-a petrecut la casa de vacanta.
- Fericirea senzuala este legata de timp,
- am explicat eu
interlocutorului; aceasta inseamna ea trebuie sa depa~im
dependenta de timp ~i este necesar sa cream un model de timp.
EI lncepe sa-mi prezinte ipoteze, iar eu intru In dialog $i-I
sprijin. EI chibzuie$te ciaI' $i logic, dar schemele lui sunt
superficiale. Eu observ acest lucru $i-i propun modele care sa
interaqioneze cu timpul. Aeesta din urma dirijeaza totul In
univers. Din timpuri se !lasespaliul ~i substantele.Din timp se
na~te energia. Noi continuam discuJia ~i deodata, observ peri-
colul eafe se na~te. La noi a avut loc deformarea dimpuri lor
care a depa$it nivelulmortal.
- Sa incetam imediat discutia despretimp,
- i-am spus eu.
- Nu suntem pregati!i pentru a aborda aceasta tema. Ata$a-
mentul fa!a de dirijare a crescut de zeci de or; $; ne putem
a$tepta la probleme mari.
Am avut noroe. S-a stricat doar ma~ina ell care am venit la
casa de vacan!a. Ea a trebuit sa fie remorcata 200 de kilometri
pana aeasa. Inainte de a incepe cercetarile legate de timp,
Hawking a eapatat 0 boala incurabila. Kozanev a petreeut
multi ani in lagarele staliniste ~i tocmai acolo a ajuns In
eoncluzia ea izvorul energiei care alimenteaza stelele este
timpul. Nimeni nu a putut sa continue aceste cercetari.
Discipolullu; nu a rezistat la supralncarcare $i a murit dupa el.
Einstein a distrus toate lnsemnarile lui legate de experimentul
I'
249
--
Philadelphia in timpul diruia a reie~it ca dirijand campul
magnetic. se poate dirija spatiul ~1 timpul. S-ar putea ca
structurile principale ale timpului sa fie legate de viitor. Oar
patrunderea acolo este strict limitata. Apropo. urma~ii no~tri
sunt \egati de asemenea de viltar. Ca atare, agresiunea fata de
lInna~i constituie ~i agresiunea fata de viitor. Am inceput sa
socotesc ce anume dfluneaza mai mult urma~ilor, aUld! ce nu
permite sa contactam viitorul.
1. - Nernul1umirea de sine. l1eil1crederea in sine, depresia ~i
Iipsa dorintei de a trai;
2. - Teama de viitor. framantarile crescande fa!a de viitor;
3. - Dispre\U1 fa!a de oameni in plan moral ~i etic;
4. - jntrucftt iubirea dirijeaza timpul. ~i ca atare ~i straturile
de viitor, arice renuntare la iubire inseamna agresiune fata de
viitor.
Astfel. toate sursele deschise ale problemelor de la inceput
s-au unit in doua chestiuni: problema purificarii urma~ilor ~i
problema purificarii structurilor legate de viitor. Toate aceste
chestiuni se transforma l11tr-una singura -
echilibrarea stroc-
turilor viitorului, intrucat mecanismu1de purificare a copiilor
~i a viitorului s-a dovedit a fi identic.
Acum cateva idei in legatura cu seminarul. EI s-a des-
f3~urat ell succes ~i mi-a furnizat 0 informatie noua. Este
adevarat ca dupa a doua zi a seminarului, noaptea, in pat. mn
gandeam ef\ nu voi rezista ~i la a treia zi. Supraindircarea a
fost mai mare decat a~teptarile. Trebuia sa-mi revizuiese atitu-
dinea fa!a de munea. Am promis sa fac diagnosticarea tuturor,
dar pentru mul!i ~i fara diagnostic,,,e totul a deeurs normal. In
ordine. dupa lee!ii. AllInei am ineeput sa ma uit la ceea ce s-a
.
250
_J
intamplat inainte ~i ee probleme se vor ivi in viitor. Acest
luem insa nu trebuia sa-I fae. Trebuia sa mn gandese numai
cum sa ajut omul pentru a pastra iubirea ~i pentru a vedea
vain\"
Domnului in toate. Cand te indrep!i catre Dumnezeu. nu
trebuie sa prive~ti inapoi sa vezi di\i metri ai parcurs ~i nu
trebuie sa socote;;ti ea\i au mai ramas.
Eu am rascolit problemele umane faeand compara!ii.
tragand concluzii, fara sa vreau ma eoncentram asupra
imbunata\irii s[mata\ii ~i a vie\ii. Cand am in\eles acest lucru
am rasuflat u~urat. Cea de-a treia zi a decurs normal.
Unul din participan!ii la seminar mi-a pus 0 intrebare
interesanta:
-
La inceput. cand dumneavoastra a!i vorbit despre
structuri1e timpului invers ~i amorf. eu am in!eles ca de fapt
este yorba de trecut, prezent ;;i viitor. iar acum dumneavoastra
spune!i ca timpul invers este un alt Univers.
I-am raspuns ca pana in prezent eu socotesc ca timpul
invers este legat de 0 alta realitate ~i un alt Univers. Dupa
aceea m-am gandit mult timp la aceasta problema ~i am in!eles
ca viitorul este tocmai un alt Univers unde timpul se scurgein
direc\ia inversa. De~i mai trebuie sa cIarifieam aceasta
problema.
;'
0 21 DE AUDIENTE
- Totul este a~a de limpede atunci dnd omul ex plica
lucruri Ie ~i totll~i este a~a de complicat In viata,
- Imi spunea 0
data 0 pacientii.
- Pentru a fi simplu ~i de Inteles eu trebuia sa lucrez mult,
- am raspulls eu zambind. - Ii invidiez pe clarV3zatori. care
ub(in infunna(iile de-a gata. Cand Incep sii-mi apara unele
probleme ~i Ie diagnusticbez, niciodata nu obtin un riispuns
gata dintr-odata. Fac 15-20 de variante de diagnosticare ~i de
fiecare data obtin un faspuns ~i deseori un raspuns 11 contra-
zice pe celalalt. Dupa aceea trebuie sa ma gallctesc ~i sa cama-
sez tulullntr-llnui. Acum. multe probleme au fost rodate panii
la automatism, dar de 111 data ce a aparut 0 nalla lema, ics la
suprafata zeci de modele ~i Incepe procesul cbinuitor de
comasare, de concluzionare. in principiu toate bolile se
rezuma la lema dorintei ~i voin!ei. Mai exista ~i al treilea
aspect
- adica eel negativ, aruncal pe spinarea urma~ilor.
lntmeflt copiii reprezinta viitorul nostru, divinizarea viitorului,
agresivitatea fata de acesta, agresivitatea fata de iubire prin
252
\
\ ~
.J
destabilizarea acesteia
- to ate acestca nu ne permit sa nc
punem 111ordine urma~ii.
Eu repet din nou cele spuse de Christos:
"Sa
nu vii g,lndi(i
la ziua de maine, traiti ea pasarile. Dumnezeu va va ua!" In
aeeasta fraza eoneentrarea asupra viitorului se transforma In
vointft divina. De la dorinta noi treeem la iubire, iar acum, In
ficcare zi, dependenta de dorintc devine din ce In ee mai
periculoasa. Problemele legate de vedere ~i auz. de moartea
premalura. de sterilitate ~i impotenta. de schizofrenie, de
cancer, de bemofilie ~i de poliartrita. de Imbolnaviri cardiace.
de nareomanie
- toate acestea sunt legate de divinizarea dorin-
telor. Mama I-a cOlldamnat pe so\U1 ei, a fost geloasa pe el. iar
fiiea este nareomana, ~i Ill! puteam s-o eonving nieidecumca
Jipsa eapaciHitii de a pastra iuhirea atullei dind se prabu~ese
dorintele, duce la grave probleme pentru copiii ei.
In memoria mea a aparut 0 seena reeenta. Mil uit 111oehii
femeii ~i Ii spun foarte rar, Incerdind .101-0eOllving.
~
Aeum diteva luni doetorii i-au spus copilului dumnea-
voastra ca Ii vor face trepanatie. A avut otitli ceea ee Inseamna
gelozie, iar dlllTIneavoastra spllneti:
"Eu
aeest luem nu-I las
a~a" ~i continuati sa aveti pretentii fata de so!. Daca va puneti
In ordine suflelul. atullci se Insanato~e~te copilul ~i se va
schimba ~i atitudinea satului.
A~ fi dorit sa vorbesc ~i s-o cUllving mai departe. dar am
reu.}it sa ma opresc la timp. Cu cat a eanving mai mult ~i mn
rog de ea, ell atat mai mu!t tree de la orientarea spre illbire la
pnstrarea vietii. Am abservat faptu! di atunei eand dorese sa
ajllt a persoana pentro ea ea sa dob5nueasca iubire fata de
Dumnezeu, nu sinH supraindircare, uar imediat ee plln
I'
253
--
accentul pe dorinp de a salva viata, de a depa~i a boala, atunci
Illcarcarea crc~te bruse ~i preiau toata murdaria asupra mea.
Dadi Ill! reu=?esc sa unesc toate valorile, iar apoi sa Ie transfer
pc iubire de Dumnezeu, inseamna eli pur ~i simplu eu nil am
vaic sa ajut, intrudit se dcruleaza prea repede toate proceseJe.
Am dizut pc gancluri, Jar deodata m-;j sustras un pacient,
carc a bagat carmi In sala.
- Cu ce va pot fi de folos" - I-am intrebat eu.
Barbatul fermecator, de varsta medie a zambit u~or:
- $titi, eu sunt coleg ell dumneavoastra
- adidi sunt
psiholog. Nu sunt un incepator. Am avut rezultate fenomenale.
Am fast invitat sa lucrez ~i in alte tari, ~i acolo am ohtinut
rezultate exceptionale la consultatii. Oar in ultima vreme am
avut doua congestii cerebrale, una dupa alta. Eu intelcg ca
lucrurilc se apresc aiel pentru mine. Raspundeti-mi, va rog,
IllllTIaila 0 singura intrebare:
- De ce s-a intamplat? Nu am
nevoie de mai mult.
- Totul estc simplu,
-
raspund cu. La dumneavoastra de-
pendenta de dorinte depa~e~te mult nivelul periculos. Mai mult
dedit atat. DUlTIneavoastraati transferat la copii aceasta
dependenta. intrucat acest lucm pune in pericol viata lor, pe
dumneavoastra va bloeheaza serios, dUL
EI zambe~te.
- Eu am plltUt totdeauna sa-mi stapanesc doriMele. Nicio-
data nu am fost gelos ~i niciodata nu am eomis 0 erima fata de
iuhire,
- Principala erima fata de iubire este aeeca eand noi uitam
de iubirea fata de Oumnezeu,
- am raspul1s. - lar atunci cand
dumneavoastra ati luerat, v-ati eoncentrat <Isupra sanatatii ~i
254
,
1
I
\ ~
vietii.
-
Oar toti psihologii procedeaza la fel'
Ridic din umeri.
- Dumneavoastra sunteti mai talentat, ~i ell eat avcti mai
multe posibilitati, cu atat mai corect trebuie sa va comportati.
Este 0 logica umana: talentul hrane~te ~i apara. Oar in logica
divina numai iubirea hral1e~te ~i te apara. Cu cat este mai
talentat omul, eu atat mai perieuloasa este renuntarea aeestuia
la illbire.
Tot a~a, nu demlllt, la a audienta a venit inca un psiholog.
Elreprezenta asociatia psihologilor, care se ocupa de solutio-
narea problemelor familiale.
- ~titi, - a inceput el, - noi avem rezultate destul de bune
in domeniul consultatiilor familiale, dar oamenii all inceput sa
divoqeze pe capete. Este ciudat pentru ca eu ma comport cu
iubire fata de pacienti.
- V-ati gandit la illbirea de Dumnezeu In timpul audi-
entelor?
-
Nu, dar in sinea mea m-am adresat pentru ajutor fortelor
supenoare.
- Adiea uumneavoastra v-ati coneentrat asupra legaturii
eu aceia care va puteau ajuta. LegMuri, atitudine, dorinta -
reprezinta una ~i aeeea~i tema,
- Ce pot sa fac in situatia mea" - a intrebat el,
- Mie mi se pare di trebuie sa va revizuiti atitlldinea fata
de consultarea oamenilor. Primul lucm pe care trebuie sa-)
rezolvati pentru dumneavoastra este: eu ,~ut nu pentru Il1ta-
rirea familiei, nu pentru Imbunatatirea sanatatii, nu pentru
255
]'"
I
J
I'
--
Intarirea vietii, ci pentru acumulareaIn sutlet a iubirii fata de
Dumnezeu. La accasta contribuie bunatatea, capacitatea de a
iubi oamenii ell toate deficientele lor, puterea de a aceepta
oriec situatie past rand iubirea ~i bunatatea, eapacitatea de a
limita dorintele proprii ~i vointa. Aeeasta va duce la rest a-
bilirea atat a familiei c;;1t~i a sanatfltii, precum ~i la prelungirea
vie(ii. [)unlileavoastra nu ati vawt Intamplator filmul fran\u-
zesc intitulat ingenios: "Omulcare se grabe~teT'
- Nu mi-aduc aminte, - raspunde barbatul.
in acest film un am foarte talentat ~i In(elept poate face
orice: sa ea~tige bani, sa faea cuno~tinta cu eele mai frumoase
femei, sa-~i eonducii exeelent afacerile. EI, Impreuna eu
femeia iubita plead la Vene(ia ~i se opre~te In eel mai bun
hotel. Ea este entuziasmata !?i fericita. Oar nu reu~ese sa
petreaca 0 noapte Impreuna In acest hotel. EI prime~te un
telefon urgent ~i trebuie s-o paraseasdi pe femeie ~i sa alerge
mai departe. Apoi Incepe sa-I doara inima ciind ~i cand ~i
moare de infarct In tloarea varstei.
Subiectul filmului, se pare ca este luat din via(a reala. Ce se
petreee In plan subtil') Cel care se grabe~te ~i dore~te sa-~i
satisfaca mai repede dorintele, gone~te timpul ~i aceastaeste 0
agresivitaterata de timp. Dorinta devine un scop. Incepe cursa
infernala de la 0 dorinta la aha. intrudit Insa dorinta se seurge
In viata, Illai depmte unneaza pierderea dorintelor ~i a vietii.
Pierderea dorintelor poate avea loc sub forma de insuccesein
planurile stabilite, cum ar fi: destramarea rela(iilor cu cei
apropiati, scaderea potentei sauprobleme cu panereasul, inima
sau vcderea. Omul devine mai gelos, mai suparaeios.Oeodata
se descopera ea este steril. Oar eI, nu se !?tiedin ce motive, se
256
j
\ ~
j
grabe~te in permanenta. Olnul inghite eu lacomie ~i repede
mancarea, dar dupa un timp el constata ca are probleme cu
sistenml uro-genital. Omului nu-i vine in minte ea 0 problema
cste Icgata de aha. lata de ce, cand dorim sa ajutam pe eineva,
putem sa ne grabim numai In exterior; in interior nu este voie.
in interior, putem sa ne bizuim pe vointa divina !?i in primul
rand, sa ne orientam asupra salvarii iubirii ~i nu a vietii. Atunci
~i ajutorul exterior va fi eficient.
- Retraiti-va din nou Intreaga viata,
- mft auresez eu
barbatului.
- Acolo unde ati vazut numai dorinta, sanatate !?i
viata, Ineereati sa vedeti In primul rand iubirea de Oumnezeu.
Sau, poate, adresiindu-va lui Dumnezeu, eere(i iertare pentru
fapml ca In ajutorarea oamenilor a(i fost preocupat de grija
pentru corp, adiea de dorin(e, de via(a ~i saniitate ea prima
prioritate...in primul rand trehuie sa salvati iubirea din suflet,
propriul eu divin ~i atunei ~i euluman va fi sanatos.
in ultima vreme vad tot mai des cum apar problemele la
medici, psihologi ~i vindeciitori. Daca omul In via(a trecuta a
fost credincios, arunci in exterior, avand grija de sanatatea~i
via(a pacien(ilor, In mod intuitiv stabile~te corect prioritiitile.
in consecin(a, I~i provoaca mai pu(ine probleme ~i dauneaza
l1lai pu(in ~i bolnavilor. Sau, sa presupunem ca parin\ii omului
sunt credincio~i ~i bliinzi, el poate deveni doctor sau
vindecator, dar pentru un om ai eami parinti sunt atei,
suparacio~i, gelo~i ~i ranehiuno~i, practiea medicala poate
constitui un mare perico!.
Nu demult, la 0 prelegere, 0 femeie l1li-a povestit cum s-a
oeupat de tamaduire cu destul succes. iar apoi a descoperitca
are diabet. Clnd am Inceput sa ma ocup de tratarea oal1lenilor,
I'
257
.....
atunci am simtit deodaUi urmatoarde: daca pacientul nu vrea
sa lucreze singur asupra propriei persoane, atunci mai uevren1c
sau mai t[lrziu, la tamaduitori vor aparca problemc. Mi-um
repdat mereu: ,.Fie ca paeientului meu sa nu-i treadi boala
uaca Insanato~irea lui uauncaza sufletului lui ~i iubirii de
Dumnezeu". Atunci c[lIld tratfnn corpul omului e 0 ehestiune,
Jar canu pfltrundcm In sutletul omului, sitUatia este mult mai
pericllioasa. Tamadllitorul trebllie sa se limitczc In posibili-
tatilc ue a-I ajuta pe celalalt. Dad\. pacientul nll a facut primii
pa~i spre iubire ~i iertare. atunci ajutorarea lui cste pur $i
simplll periculoasa. Cc Inseamna iertarea'? Aeeasta Inseamna
acceptarea distrugerii ~i pierdcrii ferieirii umane de dragul
cuceririi iubirii de Dumnczeu. Icrtarea este de fapt pregatirea
pcntru a merge catre Dumnczcu. Aeest transfer este foarte
chinuitor, oar fad d, orice ajutor este lipsit de sens.
RaJacinilc t"ericirii omenc~ti sunl legate de viilor. ~i atunci
dino noi, inlluentam un alt om. III mod spiritual, puncm In
mi~care structura viilorului. Daca in timpul vietii, Ineerdim
teal11a pentru viitor, Jeceptie, neincredcre In sine, lipsa dorintei
de a lrfii, am g[lIloit ~i am vorbit rau despre oameni, atunei
depcndenta de struetura viitorului este mai mare ~i practica
t[unaduirii dcvine periculoasa.
Mai yorbim inca 0 perioada de timp. apoi barbatul pleaca.
Intr[} urmatorul pacient. Eu am trecut deja la un sistem nou de
audientc. ii rog pc cei interesati ca Intrebarile sa mi Ie serie din
timp pc 0 hflrtie. In timpul audien\elor nu este de doril sa
g[H1de~ti. Aeeasta creeaza dificultflti. Onmlui Ii este mai u~ar
ca pan a la audien\a sa-~i sintetizezc loale problemele ~i mie
imi este Jllai lI~or sa-i rfIspund. Eu trebuie sa concentrez treptat
25~
toate prohieme1e 'In dour} Jirectii. In Jorinte ~i Yoin!a. Apoi de
la Ulll<ln sa Indrept spre divino Barhatul care a intrat nu mi-a
intins hClrtia Cli problcmele sale.
-
Ell nu am niei 0 intrehare de pus, - a spus el. - Imi este
ciaI' tow\. Examillati-ma pe mine ~i pc copiii mei, va mg.
- Situatia dumneavoastra Ill! este rea, - am raspuns cu. ~
Un singur (UCrti trcbuie depa:jit. ~i anume tendinta de a
conduce. Montla, eticH. prctentia crescuta rata de oameni. in
schimh la capii aceasta prohlema este dcstul de seriaasa. Aici,
Il1sa. este mult de lucrat. Apropo. dumncavoastra ce baala
aveti?
-
Eu am lellcemie. - imi raspllnde barbatul, - de aproape
doi ani. Am fost la Peterburg. la leqiile dumneayoastra din
Ilaiemhrie ~i am simtit di au avtlt lac schimbari, de fapt nu
numai di am simtit. Cand m-am dus la doctaru\ curant care l11a
exarnineaza, nu i-a venit sa ercada. Ea ~tia ea am cuno~tinte in
Germania ~i mi-a spus ea asemenea schimbari pat avea loe
Ilumai dupa un tratament efcctuat de medicii germani. Cand
i-am relatat C[l eu nu am fast nici mflcar la audicnta, ci am
participat numai la expunerile dumneavoastra. ei IlU i-a venit
sa crcada. Apropo de aceasta. ~i easeta eu ultimele informatii
pc care i.lti pl1s-a Inainte de audienti'L ajuta pentru a Iucra
asupra proprici persoane?
-
Dumneavoastra cllnoa~teti deci, - ii explic eu. -
fapml
di leucemia Inseamna mandrie. C[lIld eopii i dumneavoastra
vor Invata sa iuheasca oamcnii, cu toate lipsurile lar. val' primi
in lini~te loyiturile destinului. insuccesele ~i nedrepla\ile.
i\tunei e[lIld viitorul. prczentul ~i trecutul vor ineeta sa Ii
impiedice sa vada DivinuL atunei ~i la dumneavaastra vor
259
_J
, ..
-
,.~
;'
disparea problemele.
E\ a ziunbit.
- Da, intcleg acest luertl. lnsa ell am venit la audien\amai
mutt pentru a afla daca eu merg pe drumul eel bun.
Et a plecat, iar eu am continuat sa stau, sa ma destind ~i sa
ma deconectez de toate probleme\e. Peste pu\in timp au urmat
doua telefoane
complicate. Primu\. diu partea femeii care are
un nepol de ~ase ani ~i care are 0 tmTIorape oase. Tumoff! la
mfma 'inseamna
aptitudini ~i
mfmdrie, adidi
neacceptarea
situatiilor
traumatizante ~i a insucceselor. In manu\a Ini, doc-
torii
'au introdus nn tub pentru
chimioterapie.
inseamna ca
medicii sunt convin~i ca este yorba de cancer. Copilul nu poate
suporla deloe aceasta situa1ie
traumatizanUi. Aici nu i1vem de-a
face numai cu plus 2% san
SC;o,ci este un minus profund. M-a
sunal inainte ~i bunica copilului. care mi-a spus di fata ei a
inceput sa citeasdi prima carte dar 111zaJar. Au incercat sa se
uite la videocasete. lmediat dupa aceasta s-a stins lumina In
toata casa. Mama a In\eles ca fiica nu este de10c pregatita
pentru perceperea informa\iei ~i a facut il1Ca 0 incercare. I-a
dat volumul cu numarul cinci. La Intrebari ~i
raspunsuri, infor-
mati a se insu~e~te mai u~or. Dupa aceusta, ceva s-a mi~cat. ~i
car;ea a fost de folos ~i mnnca asupra propriei persoane a dat'
roade. Copilului i s-a facut 0 biopsie ~i deja trebuiau sa fie gata
analizele.
,,0 sa iasa cancer, - m-am gandit eu. -
Starea
copilului era cat se poate de rea. Principalul este ca mama a
~
Inceput sa lucreze asupra propriei persoane ~i este gata sa vad.
In toate voin\a lui Oumnezen. Apropo, ce-ar fi fost dacii en a~
fi Inceput sa diagnostichez de prima data, atunci cand mama
nu facuse primnl pas chinuitor pentru a-~i schimba
concep\ia.
200
--'
ei despre lume. Eu a~ fi avut 0 supralncarcare furibunda, iar
mamei nu i s-ar fi format impulsul de nazuinta spre iubirea de
Oumnezeu, iar fara acest impuls nn ar fi putut fi ajutat copilu\.
Imi aduc aminte din nou de formula mea: dadi omul nu ar fi
dorit sa se ridice din genunchi, atunci a-I ajuta ar fi insemnat 0
erima. Dadi el ar fi dorit sa se ridice, dar nu a faeut niei 0
incercare, ajutorarea Iu; inseamna prostie. Daea el ar fi dorit ~i
ar fi incercat sa se ridice, dar nu a reu~it ~i a incercat de mal
multe ori, atunci ajutandu-l nu ii prieinuim daune nici lui. niei
noua in~ine. Deseori oamenii vin in audienta punandu-~i toata
speran!a In mine. Oar prin aceasta I~i Inchid toate posibilita\ile
de a se Insanato~i. Suna telefonu\. La capatnl celalalt al firulni
e femeia care are probleme cu nepotu\.
- Histologia nu a aratat nimic, - a spus ea dezorientata ~i
mirata. - Adidi totu~i a aratat eeva, ~i anume ea tumoarea este
benigna. Doctorii nu inte1egnimic ~i au spus ea este imposibiL
dar chimioterapia nu mai este neeesara.
- Ei bine, -
am spus, -
mama sa lucreze mai departe. In
primul rand, indepartati tristetea, nemuHumirea de sine. Aces-
tea acopera vederea vointei divine in toate. Imi iau ramas bun
~i pun receptorul la loc. Mi-a venit In minte ziua audientei din
America unde am fost acum ditiva ani. Pragmatismul ridicat
mare~te eoncentratia asupra dirijarii ~i dorintei. Pacientul se
1ine eu dintii de acestea ~i ea sa-I convingi de contrariu este
dcosehit de comphcat, irose~ti for\ele degeaba. Cea mai u~oara
audienta a fost aceea, cand din cei zeee oameni prezenti, la
patru persoane am spus urmatoarde:
"Dumneavoastra nu
suntc\i gata." Ceilal\i ~ase au Incepnt sa-mi puna Intrebarile lor
pcrsona1e, munca cu ei a deeurs minunat. Dar aeeasta a fost 0
;'
261
exeeptie ~i nu 0 regula.
Femeia la care trebuie sa sun acum are melanom. Acest eaz
l11a interesa din doufl motive. in primuJ n1nd pentru di un
diagnostic similar mi s-a pus in 1091. in al doilea rand. eu am
consultat aceasta femeic ~i Inainte. La ea era yorba despre
tema priyind dependenta
puternica rata de dorintc. S-a
Illunifestat ge1ozia. supararea pc oalllenii apropiati ~i eu toate
acestl'a au fost IndIrea\i ~i unna~ii. Dc Indala ce la nepo\i a
inceput sa se manifcste situatia traulllatizanta In plan suhtil ~i a
Inceput ncgarea iuhirii, la bunica a izbucnil imediat melano-
mu1. Anterior. Ii t'xplicasem la tekfon urmatoarele:
~ Melanomul constilUie gelozia, incapacitatea de a-i ierta
pe cci apropia\i. Aecasta estt' una din manifestarile fixarii
ercscflllde pc tema variala a dorintclor.
~ ~ti\i, eu am ni~te rude care In-au suparat [oartt' tare. in
ccea ee ma prive~tc. i-am iertat. dm IlU doresc sa-i Illai yad.
Exista III acesl ca7. vreo Inca\care a Jegi lor?
-
Este 0 lri~are la adresa propriei pcrsoane. Dadl dUillnea-
voastr[\ ati illeeput Sfl va schimha\i. atullci trcbuic sa va
schimba\i pe deplin. In\elegqi. ea atunci eand nl' adrcsfun lui
Dumnezeu. are loe accelerarca tuturor proceselor ~i incepe
purifiearca murdariei umane. Dadl noi sUlltcm gat a sa ne
schimba1ll la suprafa\fL ciar In interior. ca ~i Inainte. ne
ascundc1l1 In rata iubirii sub pretcxtul ciemnitatii.
principiilor
proprii. dorin1elor, voin1l2i san a vic1ii. alunci inaunlrul nosU"U
towl se acumnkaz5 ~i afl2 loc explozia. Apoi. la dumnea-
voastrfl all mai ramas pretcntii\e profundc fa1a de bfuba1ii din
tillcrc\c. atunci dind au fost Illjosite moral a ~i etica. atunci
dlnJ ati fosl injosit5 ca femeie ~i IlU u\i mai dorit sa traiti, a
2h2
.J
aparnt supararea ~i condumnarea.
~ Da, Imi adue aminte de accste momente. - a spus
femeia. -
Dad't Imi permite\i. eu va pun diteva intrebari, care
sunt probabillegate de starea mea.
-
Va rog. - am raspllllS eu. - haide\i sa Incc1'cfnn.
~ De ce nepo\iea mea are frica sa 1'am5.na singllra ~i umblfl
dupa mama ei ea ~i eand a1'fi legata de ca'!
-
Ea este ata~ata de rela!ii ~i ii este frica sa Ie piarda.
Aceasta cste 0 tema legala de ge10zie ~i dorin\c care va sllnt
eUlloscute.
-
De ce mama este geloasa pe alt copil de~i i~i iube~te
propriul copi\"
~ Raspunsul e aeela~i. Intrue5.t do1'in\a ~i relatii\e sunt cell'
mai importante. Aiei principatul punet de sprijin sc pune pc
dorin!c ~i nu pe iubire.
-
De ec ginere1e meu a Inceput sa se poarte agresiv fa\a de
fiica'!
~ Pentru ea nepoata dumneavoastra se formeaza. gelozia
ei. ata~amentul fata de dorinW i se transmit mamei ~i ca atare.
cre~te hrllsc agresivitatea suhcon~tienta. iar in ascmenea cazuri
tatal fie se comporta agresiY 111exterior, fie Inccpe sa petreaca
Cll alte femei, sa hea. sall divoneaza sau sc Imb()lnave~te. etc.
- De ce ncpoata mea este irascihila. caprieioasa ~i
Illdaratnica'?
I'
~ Se poate cia acela~i raspuns, ea nu poale sa-~i infrfmcze
dorin!ele. De fapt, dependenta deplina de dorin!e da na~tere
llnui criminal. Omul este gat a Sfl violeze. sa omoarc de dragul
satisfaeerii dorintelor sale. Apropo, de ce violatorii din inchi-
sori stint adeseori omorfHi'? Pentru ca necontrolarea
dorintelor
263
sexuale duce la 0 dependcllta imensa de orice dorinta ~i la
na~terea iJeilor :,;iactiunilor eriminale. Starea interioara a unui
om se transmite altora, deoarece emotiile noastre sunt legate
de spatiu ;;i timp. Un om po ate sa purifice sutletul altor oameni
din junil lor, iar tot a~a de bine poale sa-I ~i murdareasca. In
momentul in care incepem sa amplificam dorintele noastre :,;i
sa depindem de ele, in sufletul nostru se na:,;te imediat un
criminal care dupa aceea trece la actiune.
- Cum se explica slabiciunea femeii din timpul menstru-
atiei?
- Slilbiciunea, menstruatiile dureroase :,;i indelungate
constituie injosirea dorintclor ~i a vietii, adidi lema e aeeea~i.
Nu de mult am consultat 0 fala cu diagnosticul de hemofilie.
Primul lucru pe care mi I-a spus a fost: .,Eu nu vreau deloc sa
fae sex". Corec!, - i-am raspuns ell, - femeia se ata~eaza de
dorinta ~i viata. mai puternic prin activitatea sexual a, iata de ce
in acest caz intervine 0 impotrivirc puternica.. Grice uereglare
a menstruatiei eonstituie un indieiu in legatura cu dependenta
cresc[lIlua a dorintei.
Mi-aduc aminte faptul ca la audienta 0 femeie a relalat ci\ a
inceput sa se roage in timpul scxului ~i, ea ~i cum s-ar fi tumat
pe ea apii rece, au dispiirul toate dorintele. Dar nu s-a intiimplat
!lirnie, mai tarziu, ineet, ineet, totul s-a restabilit.
Fcmeia mi-a mai pus cateva intrebari ~i dupa fiecare dau
acela~i riispuns. "Probabi! cO va trebui sii scriu eel de-al S-lea
volum eu eontinutul de raspunsuri ~i intrebari, - Ill-am gfmdit
cu. - Trebuie sa selectionez 100 dintre cele mai hune ~i intere-
sante intrebari ~i sa arat. cum anumc prin unificare, toate
probleme se reduc la 0 singurii problemii ,,latii ce este Divinul
2(l4
\
\ ~
~i iaUi ee este umanul. Ceca ee este mai important pentru
dumneavoastra va determina cc sanatate ~i soarhi yeti avea."
Dupii un timp am primit incii un telefon de la aceastii femeie.
Situatia era deja ceva mai buna.
- ~titi, tumoarca aproapc a dispamt, -mi-a comunieat ca.
- Continuu sa luerez asupra propriei persoane.
- Dumneavoastra inca nu reu~iti sa pastrati iubirea fata de
omul care v-a jignit, v-a tradat ~i care s-a comportat incorect.
Pentlll a piistra iubirea fatii de omul care ne .iigne~le trebuie sii
invatam sa-I privim prin logica divina. Cat sllntem oameni
intotdeauna vom avea lipsuri, noi nu putem fi ideali, trebuie sa
invatam sa iubim umanul imperfect, sa iubim oamenii cu
lipsurile lor cu tot.
Pentru aceasta trebuie sa tinem minte ca noi Cll totii avem
origine divina ~i eontinuam sa-L purtam pe Dunmezeu in noi,
~i daca ne jigne~te umanul, trebuie sa continuam sa iubim
divinul. In fata lui Dumnezeu ell totii suntem copii. Cli cat
priviti mai mult toti oamenii ~i lumea ea pe ni~te copii, cu atat
va este mai u-,?orsa iertati.
Mi-a sustras atentia de la giindurile mele un lelefon. A
sUl1at 0 femeie la care chiar In-am gandit.
- Va sunt foarte recunoscatoare, - imi spuse ea. - Mela-
nomul a trecut 111intregime, totul a devenit normal.
- Nu chiar totul, - am riispuns eu. - 0 parte din problemc
inca au ramas. Nepo~ii dUlllneavoastra au probleme eu teme
ca: pretentiile crescutc fata de oameni, de morala ~i etica, ee
persista inca. Sunt inca deosebit de vizibile teme ca depresia,
lipsa dorintei de a triii. lipsa de incredere in sine. in prezent ~i
In viitor. Nesiguranta, teama in fata viitorului. framantarile
265
r'"
j
I'
--
crescflllde In legatura Cll vlitorul, de asemenea, VOl'reapare ell
timpul. Prin loate acestea noi ne ata~am de dorin1a, dar nu In
prezent. ci 111viitor. Prill iubire trebuie sa Indepartam depen-
deilla nu numai de valorile din prezent dar ~i din viitor.
- Dadi Imi permitc1i. vreau sa va pun eateva Intrebari. - a
spus femeia. - De ce este legaUi obezitatea mea? Nu pot sa 111a
ablin; eu In pennanen1a dorese sa mananc. Dadi nu mananc.
Imi pot pierde cUllo.';>tin1a.A aparut ~i 0 slabieiune puternidi,
Ingustarea arterelor .'?i0 durere de inima. De ce este legat acest
Illcru'!
- Exact adineauri v-am spus. ~ am raspuns eu. Cancerul a
trecut dar dependenla de dorinle Inca s-a pastrat. Inainte totul
S-;t redus Ia tumnra, dar acum aecsta s-a ahsorbit ~i s-a dcs-
compus In partite ei componente. Cli cat mai mult depindem
de dorinle, eu atfit mai greu ne este sa tlamanzim ~i sa ne
ab~inem de la sex. Siabiciunea. durerile de inima constituie
slIpararea pc allii .5i pc propria persoana prin Injosirea
dorinlelor:;;i a vielii. Tineli mintc, ea dcpa~irca caneerului este
nlll11ai :;;i nlll11ai una din etapelc pUllerii In ordine a sufletului;
~i nu numai a sufletului dumneavoastra ci .';>i al urllla~ilor.
- Va lllul1umesc, - a SpliS I'erneia; - venili la noi In
Siheria.
- Cu placere, - am raspulls eu. - :;;ine-am luat rarnas bun.
Mi-aduc alllinte seminarul ~i declaralia faeuta eu aeest
prilel.
- Arum diagnnsticarea mea a luat sfflr;;it. - am aratat eu.-
Au Illal r'-unas Ilumai doua teme: voinla ~i dorinla. Sper ea in
curfilld tutu I sc va contopi Intr-o singura eauza ~I dadi eu va
26(1
\
\ ~
~
voi face 0 diagnosticare ~i vii voi masura parametril, acest
Illem va Impiediea doar proeesul. Dadi va voi lauda ~i va voi
spune en totul este bine. dumneavoastra veti Illeetali sa mai
luerati. Dadi va voi spline ea LoLul cste prost atunci Incepe
tristetea ~i nu veti mai putea Ilicra. lata de ce de aeum II1col0
va fi din ce In ce mai putina diagnosticare ~i Illi trebuie sa Illai
scormonimln Ulllall. Trebuie sa Illvalalll sa vedelll din ee In cc
mai clar, Divinul.
M-am gundit la aeele persoanc care se oeupa de tamilduire.
A~ fi dori! ea metoda mea sa fie folosita ~i de altii dar Cli
profesionalism. in primul rand metoda mea este bazata pe
capaeitatea de a vedea structuri Ie subtile legatede sufletul
oillulul ~i de soarta acestuia. Daca tamaduitorul IllI vede
urmarile aetiunilor sale -?I Inccarca sa copieze In exterior
recomandarile mele, probabil ea VOl' aparea eu timpul pro-
blellle atat In cazul lui cat .';>1al pacientilor lui. De aceea estc
mai bine sa Ill! se spuna ea se lucreaza dupa metoda mca ci s5
sc foloseasea de experienta cereetarilor mele ~i acest lucru va
fi de folos. Cund am Inceput sa seriu primul VOIUfll, am vorbit
despre pastrarca iubirii .';>1despre dcpa.';>ircageloziei ~i a
sup{lrarii. ACllm spun ueelea~i fraze. Oar In spatelc lor am
parcurs un drum care strabatut elapelc fericirii uillane. 1ar
acelea~i fraze Sllna deja altfel ~i posihiJitiitile depa~irii lIllla-
nului au dcvenit mult mai mari. Ell mi-am adus aminte de 0
pilda oriental a dlild un Illvalator Ie-a explieat elevilor sAi ec
Inseamna Dao. Tal ce s-a InWmplat din inaltul Ceruilli a pomit
de la acest DaD, In care nu a existat viata, voinla, dorinte ~i
illtentii. Elevul a pronulltat cuvantul Dao ~i a ridieat degetul. 0
data un trecator I-a Intrebat pc clev:
"Ce
este Dao'?" in acel
I'
267
.....
timp s-a apropiat Invatatoml ~i a H'iiat degetul elevului. Tipand
de durere. elevul a luat-o la fuga. Invatatorul a strigat dupa el.
iar dind lIcenicul s-a Intors, acesta i-a aratat din nOlI degetul.
In acel moment asupra ucenicului a coborat iluminarea.
Tot a~a ~i noi: nu vedem adevaml care ne deschide tainele
existcntei de5i ele sunt amncate in jurul Ilostm. Sau Iloi
pronuntam aceste adevamri fara sa intelegem sensullor.
Ce allume Inseamna sa pastram iubirea ~i illcrederea In
Dumnezeu III oriee situatie, eu am inceput sa Inteleg numai
aeum, dura multi ani de cercetari.
Totul In lume are 0 legfltura ~i cu cat mai evident vedem
aceasta legatura eu atflt Illai u~or ne este sa percepem Divinu!,
voin!a di vina, prezenta III OI-iee. In lume cre~te din ee in ce mai
mult tendinta de cautare a Divinului in noi, descoperirea
leg5.turii dintre earacterul eonceptiei despre lume a omului ~i a
boldor lui.
Nu demult am citit intr-un articol di in Franta a ie~it 0 carte
a unui rennmit psiholog care se intituleaza: "Spune-mi unde te
doare ~i eu Iti spun de ee". In acest m1ieol, autorulleaga bolile
~i nenorocirile de trasaturile de caraeter ale olllului eu mandria
lui, cu supararea sau deceptiile acestuia.
ACltlll un an am vorbit cu un profesor neuro-fiziolog.
- $titi, m-a vizitat un psiholog din America eare a ineercat
sa trateze nolile prin iertare ~i mi-a prezentat doua cazuri
concrete de tratament. In primul caz, 0 mama ~i-a alungat fiica
pe strada. iar aceasta nu a putut s-o ierte mult timp. Oupa .
aceea, pe eorpul ei a aparut ceva sub forma unei eezeme
pllternice. ~i atunei cand ea ~i-a iertat mama, boala a trecut
imediat. In al doilea caz, sot ~i sotie, zburau In America de
26H
1,
\ ~
Sud. EI a hotarat sa streeoare ni~te narcotice. punandu-Ie in
geamantanul sotiei. Ea a primit 0 condamnare de opt ani de
inchisoare. Apoi ea a fast eliberata ~i s-a in tors in S.U.A., dar a
inceput un cancer mamar. Dupa ee I-a iertat insa pe sotu] ei ~i
a indepartat supararea. tumoarea a disparut. Eu Imi aduc
aminte ca la ineeputul secolului al XX-lea. in Peterhurg, un
calugar a tratat oameni. ,.Baiatu] dumneavoastra are crize. - a
explieat el parintilor. - pentru ea dumneavoastra ati pacatuit.
Ati furat un bou de la 0 viiduvii. Inapoiati-I ~i fiul dumnea-
voastra se va insanata~i." Altei femei, care avea probleme
dermatologiee Ia maini, calugarul i-a SpllS: ,.Nu rnai tumati apa
In laptele pe care 11vindeti ~i nu 0 sa mai fiti bolnavii". Aceste
callze pot fi explicate u~or atunci dind boala este legata de 0
fapta comisa nemijlocit de om, nu demult. Oar daca aceasta se
prelunge~te pe linie piirinteasca, daca boala este deja a socie-
tatii sau a omenirii, , problema nu se rezolva pur ~i simplu prin
rugaciune pentru un p:kat oarecare. Narcomania ~i homose-
xualitatea se acumuleaza de generatii. prin caracterul ~i con-
ceptia despre lume a Intregii societiiti. In acest caz, trebuie
leeuita intreaga societate.
Un telefon ma sustrage de la gandurile mele. Suna 0 femeie
din Moscova care a fost de cateva ori la mine In audienta.
Ciiteodatii, agresiunea fatii de iubire poote patrunde atilt
deadane Incat purificarea in asemenea situatie are lac numai
printr-o boala incurabila ~i moarte, sau prin ,ndelungate
chinuri ~i ani de lucru asupra propriei persoane. Aceastii
femeie are astm. La inceput, am vazlIt la ea 0 varianta clasidi a
mfmdriei. Cand ea a trecut prin toate situatiile ~i s-a pus in
ordine, au reie-5it bazele, adica divinizarea dorintelor. a vietii, a
269
1
,. ...
!
j
I'
--
re]atiilor. a falllilie.i, a eopiilor ~i a omlllui iubit. In legatura cu
aeeasUi Ie.ma ca a luerat lllai (kpane. ACUIll sotul are crize de
rinichi. 0 diagnoslichez pc ca: III timpul Ilcformal este cunHa,
iar III timpul amorf de asemenca curaUL Asta da aetivitate. In
timpu] illvers II1Sa. apare un program putemic de autodistru-
gere 111planul idealurilor, al moralei ~i etieii, de unde pomcsc
raJaeinile ata~alllentului de dorinta. La copii ~i nepoti, aeeasta
se Illanifcsta prill suparari rata de eei apropiati, prin gelozie ~i
boli.
- V-all raillas pretentii rata de barbati la un nive! foartc
adane. - Ii spun eu.
- Credeti-ma, am luerat asupra propriei persoane, - Imi
raspunde femeia.
- Dunlileavoastra ati luerat minul1at, -raspund eu, - dar
radacinile au ramas. Uitati-va, noi dispunem de 0 Illtreaga
gallla a ferieirii 1IIllane ~i deodata Incepe sa se destrame totul:
s{matatea, Illunea, banii, afacerile ~i relatiile. Oar cineva ne-a
ghieit di totul va fi bille. Atunei, orice boala, neplacere ~i
nefericire 0 suporlam pastrfmd bueuria 111suflet. Totul se
COlltureaZa, totul va fi bille. lar aeum, Inchipuiti-va ea avem de
toate ~i ne merge minunat. Oar. dOlla persoane diferite ne-au
ghicit ea ne vom 11111ri eopiii ~i 'lom pierde totul. Deci, nu
exist3 viitor, lolul este Inehis. Astfel sc na~te depresia ~i Jipsa
dorintei de a trai de~i dispunem de 0 Intreaga gama de ferieire
umana. Ce face In asemenea conditii un om obi~nuit? 0 data
ce Illl exista viitorul, Inseamna ea trebuie sa ignoram totul ~i sa
abandoniim totul. Sc ~tie cii alcoolul distruge legiitura eu
viitorul. Omul se Imbata ~i lotul i se pare mai u~or. Intr-o
oarecare masura accasta ajuta la depa~irea dependen~ei de
270
I
1.
~
viitor, dar refuzul permanent a] viitorului duec la pierdcrea lui.
Astfe!, am stabilit di valorile din viitar sunt mai importante
dee[lt valorile din prezent. Aeeasta Inseamna ea ata~amentul
fata de viitor constituie nu numai un ata~ament fa~a de dorinra,
'lointa ~i viara, ci fata de toate acestca deodata. De aceca
agresiunea legaHi de structurile subtile ale timpului na~te la noi
~i la urma~i 0 depellden~a cresc,lnda rata de Intreaga gama a
fericirii umane.
Clnd ne ata~iim de viito(> In primul r,md atunei eftnd ne
dezicem de iubire, de dragul viitorului, adica atunei ci1nd
scopul ~i esenta vietii devin visuri, plalluri ~i idealuri. Daca noi
ne framantam III permanenta pentru viitor, ne este frica de el,
se [ntamplii aeela~i luerll. Sa mergem mai departe. Depresia.
lipsa de Illcredere 111sine, lipsa dorintei de a trai. pesimismul,
toate acestea SUllt forme ale agresiunii fata de viitor. Omul dur.
grosolan are contaete slabe cu viitorlli. La el totul estc simplu.
Fie ea se blleura, fie di pWnge in hohote. La omul dclie,tt,
rafinat, eontaetul spiritual ~i subtil eu viitorul cste mai amplu,
iar posibilitatile sunt mult mai mari. Dar pentru orice ferieire
trebuie sa plate~ti. In posedarea unei asemcllea fericiri se
aseunde posibilitatea dependentei de viitor, iar aceasta na~te
deceptie, tristete ~i depresie. Dc aeeea. Glnd dumneavoastra
priviti lumea din perspectiva divina, In sutletul dumneavoastra
trebuie sa existe III permanel~ta u~lIrare. bueurie ~i iubire,
indiferent ee s-ar Intampla. Oaca dUlllneavoastra va apropiati
de Oumnezeu, In sinea dumneavoastra trebuie sa se clatine
bazelc fericirii umane. In cazulll1 care vi se destrama viilorul,
iar dumneavoastra pastrati bucuria, iubirea .'?i optimismu],
atunci ati trecllt Incercarea. Cum trebuie sa percepeti lumea?
271
!
,. ,.. J
~.
I'
...-
Vi se spline: ..La dUlllneavoastra tOlUl s-a prabl1~it. Ati pierdut
totul." DUlllneavoastra raspundeti: "Nu-i nimic stra~nic, totul
('ste bine, eu am in rata viitorul." Vi se spune:
"Nu aveti viitor,
maine veti Illuri." DU111neavoastra rasPllndeti: "Nimie deo-
sebit. totltl esle bine. Eu am iubirea fata de Dumnezell, rata de
prel.ent. lrecut ~i viitor pentru totdeauna. ~i iata, iubirea este 0
notiune de nezdruncinat."
Ne intoarcemla viitor. Notiunile de morala, elica ~i idealuri
sunt adresate de asemenea viitorului. Cand condamn ~i gan-
desc rau despre cineva, alunci, in primul nlnd judec gre~it
faptde sLllc posibile, in interiorul meu ma debarasez de iubirea
fata de el, rup eontactele eu aeesta pentru ea sa nu ma tradeze
ill viitor. lata de ce pretentiile fata de oameni in plan moral ~i
etie. nemultumirea fata de sot. in planul idealurilor - nu arata
cum treouie, nu se eomporta a~a cum am vrea, nu se mi~ea, nu
respira ~i nu vorbe~le cum trebuie -sunt agresiuni fata de viitor
~i maresc dependenta fata de acesta. Capacitatea de a iubi
oamenii cu toate deficientele lor, capacitatea de a vedea
divinul 111umanul care se dezvolta, constituie capacitatea de
depa~ire a dependentei de viitor. Pana cand aceasta dependenta
nu este invinsa, din ea VOl'rezulta mereu gelozia ~i mandria.
- Imi permiteti sa va mai pun cftteva intrcbari? s-a
inleresat 0 femeie.
- Da, poftiti.
- Am puternice dureri la ~ale. Printre altele, in ultima
vreme, atat de pUlernice, incftt mi se pare di mor. De ee esle
legat acest lucru?
- ~titi, cand avcam doisprezeee ani,
- am inceput sa
povestesc. - jllcftndu-ma in parcul copiilor am dizut de la 0
272
I'.'
,--
_1
!
Inaltime de doi metri plea-5ca pc spinare. Am avut ni~te dureri
de ~ale de neirnaginat. Apoi au trecut. Dupa doi ani aceste
dureri nu se ~tie din ce cauza, au reaparut. Se rnanifestau prill
crize. Durerea era a~a de puternidi. indit aproape imi pierdearn
cUllo~tinta. Pe deasupra, a illceput sa ma doara ~i inima. Mi s-a
pus un diagnostic: radieulita traumatiea. Aceste dureri m-au
chinuit multi ani. Dar cand am tinut post, ele au trecut. Cand
am inceput sa abandonez infometarea durerea a revenit. Mi s-a
spus ea este 0 boala incurabila. 0 data, un maseur talentat rni-a
faeut cateva rnasaje ~i durerea a treeut, dar dupa daua zile au
inceput sa ma doara rinichii. Durerea a fast a~a de putemica,
incat mi-a venit sa urill. Am illeeplll sa ma rag ~i sa lucrez
aSllpra propriei persoane, durerile de rinichi au trecut. dar au
inceput sa ma doara ~alele. $i iata ea in ultimul timp eu insllmi
am din cand in cand dureri de rinichi ~i am inteles ca la baza
lor sta tema darintelar ~i a supararii fata de femei. Nu demull
am inteles ea eu nu am 0 atitudine eoreeta fata de viitor .'$iefi
nu alll depa~it dependenta fata de straturile subtile ale
timpului. Acela~i lucru va pot spune ~i dUlllneavaastra.
- Bine, - spune ea. - Fiul meu nu mai traie!?te de mult cu
sotia lui ~i IlU rell~e~te nieicum sa divorteze. De ce este legat
acest lucru?
- De acela~i luern. Ata~amentul fata de darinte duce la
destramarea relatiilar familiale sau a acelara din afara familiei.
- Fiica mea IlUvede bine.
I'
- Tema este aeeea~i; adica legata de gelazie ~i darinte.
- De ce la salll! meu s-a agravat tatu~i baala de rinichi?
- La dumneavaastra, incepand de la urma~i, vine valul
concentrarii pe bazele fericirii umane. Daca se intensifica
273
j
dependenta fata de baze. atunei se intenslfica ~i agresiunea fata
de sot. lntrucat el poarta 0 suparare profunda fata de fcmei.
dumncavoastra il bruiati ~i ineepe inrautatirea sanfitatii.
PlIneti-va singura in ordine ~i va ajutati urma~ii. Puneti-i in
ordine ~i pe urma~i ~i prin ei va ve\i pUlea ajuta so\ul.
-
Va mul\umesc, - a spus femeia, - acum mi se pare lotul
clar.
In principiu, audienta s-a terminat, dar nu ma pot deconecta
dintr-o data. in virtutea iner\iei Imi adue amintc acele gre~eli
principalc pe care Ie comil pacien(ii In limpul aC\iunii asupra
propnci persoane.
Nu demu\t am avut 0 discutie Cll 0 pacienta pc care
audienta mea nu a ajutat-o.
-
Ma simt groaznic,
- a recunoscut ea la te\efon. - Am
sentimentu\ ca innebunesc.
- Haideti sa Ie luam pc rand. Cale carti a\i eitit')
-Cinei.
- Dc cc n-ati citit-o pc a ~asea?
- Pentru ca nu am putut s-o citesc. Am fost data afara din
serviciu, am avut mari neplaceri ~i rn-am gandit dl mai intai sa
mft pun pe mine in ordine ~i am inceput sa citesc cartea a
~asea. dar mi s-a facut mai rau.
- Aveti grija ce faceti. - i-am explieat eu. Informatia din
caqile mele este traumatizanta. La nivelul subcoll~tientului are
lac zoruncinarea bazeJor fericirii umane ,;;i totodata orientarea
asupra iubirii divine. Cir\ile mele le-a\i cilil, dar nu ati vrut sa
sehimhati ~I lucrul asupra propriei persoane. Ati fost
concediata ;;i v-a cuprins deprimarea, programul de autodis-
274
I
1
\ ~
.J
, '"
trugere, adiea renuntarea la iubirea de Dumnezeu. lar daca
dumneavoastra aveti in suflet ura fata de Dumnezeu, cum
puteti citi despre iubirea Divina? Duea nu ati plltut sa cititi
cartea, nu ar fi trebllit sa veniti niei la audienta. Fara 0
pregatire de a va schimba, Illi aveti ce face la audicnta. Cli cat
insistati mai mult sa mergeti intr-o direqie gre~iUi, Cll atat va
va fi mai greu sa va intoareeti in direclia huna. Va repet din
nou. Dadi nu ati inceput sa lucrati serios asupra propriei
persoane, atllnci nu aveli ee face la audienta. Daea in fiecare
secunda sunteti gat a sa renuntati la nazuin1a spre Dumnezeu,
cuprinzandll-va depresia. teama, pesimismul ~i supararea, nu-i
nimic daca, la inceput, soarta dumneavoastra va ajuta,
condueandu-va intr-o directie corecta prin boli, neferieire,
lnjosire ~i pierderi.
I'
,,0 alta gre$cala este. dupa parerea mea, urmMoarea: paci-
cntul vine la audien1a, se roaga visand la faptul ea se va
insanato$i ;;i eu cat spera eI mai mult ea se va insanato$i ;;i se
roaga pentru aceasta. eu atat mai mult viitorul va fi lransformat
In seop, iar rllgaciunea, iubirea de Dumnezeu, va fi trans-
formata intr-un mijloe pentru atingerea acelui seop ~i atunei in
eel mai fericit caz, nu va avea loc nici 0 sehimbare."
Daea noi acest viitor, adica sanatatea pentru care am sperat,
II primim. atullei eonecntrarea asupra viitorului va crc$te de
zeci de ori. de sute de ori. In eonsecinta, iubirea de Dumnezeu
.'-.;irugaeiunea devin mijloacc ell 0 intensitate deosebita. In
continuare noi trebuie sa pierdem ceea ee ne desparte de
iuhirea de DUlTInczeu. Noi pierdem viitorul.
Aceasta inseamna ca fie ne VOl' muri copiii, fie noi in~ine.
275
.......
De aceea, in l1lomentul cand omul se roaga, el trebuie sa uite
de sperantele lui, de temerile ~i de parerile lui de rau. Mi-am
adus aminte de 0 paeienta la al carei fiu s-a pus diagnosticul de
autism, care dupa aceea a fast infirl1lat.
- Prima luna, - a povestit ea, - eu m-am rugat, a~teptand
~i sperand ca fiul meu se va Insanato~i. Eu am trait nadajduind.
Au treeut 0 luna, 0 luna ~i jumatate ~i constat un e~ec total.
nici 0 sehimbare. Apoi am Ineeput pur ~i simplu sa ma rog
Intrucat a aparut aceasta necesitate la mine, iar dupa un timp
am observat ca ~i copilul a Inceput sa se schimbe iar dupa
doua luni diagnosticul a fost revoeat.
Aceasta femeie a pus iubirea de Dumnezeu mai presus de
viitor, ~i Inseamna di ~i mai presus de spiritualitateacare ne
permite sa controlam viitorul. Atunei In fa!a copilului s-a
desehis viitorul ~i posibilitatea de a fi spiritual.
Inca 0 gre~eala foarte raspandita. Acele Incercari pe care Ie
primim efwd ne Indreptam spre Dumnezeu trebuie sa Ie
pareurgem prin pastrarea iubirii, dar noi deseori ne umplem cu
spaima ~i deceptie.
Mi-aduc aminte de un caz recent. Parintii au adus-o la mine
pe fiica lor adolescenta. Ea a avut 0 tumoare caneeroasa la
oehi. Ei au colindat prin cele mai renumite clinici din lume ~i
fata a fost eonsultata de eei mai buni speciali~ti. In Elve!ia Ii
s-a spus ca trebuie Indepartat ochiul fetei. Ce va fi cu al doi1ea
ochi, nu ~tia nil1leni.
- Dumneavoastra vedeti catastrofa la exterior, dar ea
izvora~te din eatastrofa interioara. Fiiea dumneavoastra este In
interiorul ei foarte suparacioasa ~i geloasa. Ea nu poate pastra
276
.
1
\ f
j
nieidecum iubirea, cand Incep sa se purifice sutletele eopiilor
ei. Nu mai vorbese despre varianta crutatoare, adica despre
triidarea ~i supararea cauzate de barba!i. Ea nu poate deloc sa
pastreze iubirea niei ehiar in condi!iile bolilor ~i ale neca-
zurilor. In asemenea cazuri 0 salveaza de obieei moartea, im-
bolnavirea incurabila, invaliditatea sau eeva asemaniitor. Inva-
tali sa pastrati iubirea fata de Dumnezeu In cazul oricaror
neplaceri ~i Imbolnaviri. Inva!ati sa-i mul!umiti lui Dumnezeu
pentru supararea care va vine din partea oamenjlor, invatati
fata sa iubeasdi, sa se roage ~i sa ierte; atunei vor interveni
sehimbarile. Dupa 0 jumatate de luna femeia m-a sunat.
- ~ti!i, la fiica noastra aulnceput dureri puterniee la ochi.
A Inceput sa curga din ochi un fel de secretie. Spuneti-mi ce
este de facut?
- Daca Incepe de pe acum sa va fie frica, sa fiti decep-
tionata ~i sa oprimati iubirea, eu ered ca nimeninuva puteasa
va ajute. In prezent are loe purificarea, destul de ehinuitoare
nu numai pentru fata dumneavoastra, ci ~i pentru copiii ei ~i
pentru nepo!i. In acest caz trebuie sa uitati de frica, de parerea
de rau, de pesimism, de supararea pe propria persoana ~i pe
destin. Nu exista teama ~i framantari pentru viitor. Regrete fata
de trecut nu exista. Nu exista nici vinovati. Este Dumnezeu ~i
iubirea. Despre toate celelalte trebuie sa uitati.
I'
Mi-am adus aminte de un caz de riitacire foarte raspandit.
Foarte multi traverseaza focul ~i apa dar se Impotmolesc In
tevile de arama. Adica in momente de boala ~i de suferinta
reu~ese sa pastreze iubirea dar atune; cand Incepe Insana-
to~irea, uita de aceasta. a fata cu diagnostieul de hemofilie
277
..-
mi-a povestit unnfitoarelc:
- Oumneavoastra mi-a!i explicat ce se petrece In adancul
sufletului meu. Am inteles ~i am simtit cat de puternic m-am
concentrat aSlIpra copiilor, asupra omului iubit, asupra familiei
~i relatiei. Am repetat In fiecare zi ca pentru mine viata mea,
copiii nascuti, relatiile sexualc ~i familia constituie mijloace
pentru a acumula iubirea fata de Dumnezcu. Am traversat
orice situatie In care putea sa se destrame fericirea mea umana,
Incercand Insa sa pastrez ~i sa amplific iubirea de Dumnezeu.
Am simtit cum In sutletul meu au Inceput schimbarile, apoi ele
all Inccput ~i la nivellli fizic. In sangele mcu nu mai existau
trombocite. Dar, deodata, nu se ~tie de unde, trombocitele au
aparut Intr-o cantitate mare. Am avut cele mai bune analize din
Intreaga mea viatiL Oar, Jupa un timp, s-a prabu~it din nou
totul ~i au disparut to ate trombocitele. Eo m-am ata~at de
vindecare.
~ In momentul vindecarii la dumneavoastra a avut loc
explozia bucuriei ~i a iubirii, dar in virtutea iner(iei, explozia
nu s-a transformat In iubire fata de Dumnezeu ci s-a trans-
format in iubirc fata de viap dumneavoastra ~i de dorin(e.
Pana atunci, viata ~i dorintele dumneavoastra au fast subjugate
de boala pentru ca indepartandu-va de ele, sa simtiti radacinile
dllmneavoastra adevarate. Coroana copacului dumlleavoastra a
devenit mai luxurianta, iar dumneavoastra ati renuntat la
radacina. De aceea coroana a fost din nou ajustata. Cand yeti
Invata ca orice placere ~i desfatare sa 0 transformati In iubire
fata de Dumnczeu, atunci fericirea umana care s-a revarsat
bruse, fie ea este vorba de copii. familie, sanatate sau buna
stare nu VOl' ucide iubirea din sufletul dumneavoastra ~i '
27~
.
..
!
\ f
Imprellna eu ea ~i pc dlll11neavoastra. Noi, in fiecare secunda,
trebuie sa manifestam iubirea ~i sa nazuim spre Dumnezeu. Cu
cat emanam mai J1lulra iubire, cu atat yom primi mai Illulta
iuhire. ~i chiar yom putea primi mai multa iubire decat oferim.
~i iata ca aceasHi diferenta dintre ceea ce primim ~i ceea ce
oferim :-iecheltuie~tc pc dezvoltarea vietii noastre, pe dorinte ~i
pe tot ceca ee noi numim fericire umana. Daca noi nu oferim
nimic ~i dorim sa luam, atunci, In consecinta, de la noi se ia de
doua sau de trei ori mai mult decat vrem sa se ia ~i acel minus
creat va determina distrugerea soartei, a vietii ~i a dorintelor
noastre. La Inceput noi Illvatam sa pastrfun iubirea de
Dumllezeu atunci eand suntem bolnavi, suferim ~i murim.
Apoi invatam sa dezvoltam aceasta iubire ~i nazuim mai mult
spre Dumllezeu, cand ne insanato~im ~i cand obtinem fericirea
umana. Orice eveniment petrecut In univers ne poarta spre
Dumnezeu. Pierzand ~i dobandind, noi ne mi~cam intr-o
singura direqie. ~i cu cat simtim mai mull aceasta lege
principala a universului, ell atat mai mult simtim acea fericire
care este ve~nica ~i pe care nu 0 putem pierde.
,'. .,.
_J
I'
--
LUCRUL CU EUL PROPRIU
lata ca la smr~itul anului 2000 In mintea mea s-au copt
cfiteva probleme teoretice. Sistemul s-a apropiat, chipurile, de
perfeqiune. Toate valorile se rezuma la doua momente.
1. Tema dorin!elor pe care Ie-am desemnat ca gelozie;
2. Tema destinului, voin!ei ~i aptitudinilor pe care am
desemnat-o ca mandrie.
Omul, lucrfllld cu sine Insu~i, Inchide dependenp de aceste
principii, punalluu-se pc sine in ardine, inccpe ca prill el i'nsu~i
sa purifice sufietuI lIrma~ilor. in principiu, acest lucru trebuie
sa fie suficient pentru vindecarea oridirei i'mbolnaviri. Numai
di pc minc, flU se ~tic de ce, ma dol' rinichii ~i este evident di
IlUeste i'nchisa tema dorintelor, adica tema geloziei ~i m[lIldriei
IlUeste depa~ita. Judedind dupa fupte. aceusta nu pentru di eu
am lucrat putin asupra propriei persoane. De fapt cele mai
serioase problerne de sanatate, dadi descoperi exact cauza. se
absorb In cateva zile. Ceva nu Inteleg totu~i. De nenumarate
ori am incercat sa dUll de cauza problemelor mele nerezolvate:
dintr-un punct de vedere, acestea e clue ca sunt legate de
2XO
<~
t
-,
,
\ f
urma~i. in copilarie ~i in tinerete eu am fast un maximalist
convins, nemultumirea .}i condanmarea nu au ayut limite
atunci cand era yorba de tn1dare :?i In.}elare. Pentru ca sa
purificam lIrma~ii este neyoie ca timp de 20-30 de zile sa nu se
consume alcoo!. in toaUi aceasta perioada nu trebuie sa existe
stres. Inseamna ca trebuie sa existe retragere, solitudine ~i
lini~te. In afara de acestea, un regim alimentar strict, nici un
fel de planuri ~i probleme organizatorice. Oar eu de cfi!iva ani
deja ma atlu 1111r-ul1regim de continua agitatie.
Mai departe: rinichii, daca cu ei se ive~te 0 problema,
reaqioneaza la atitudini incorecte In fata situatiilor trauma-
tizante. in mod periodic mi se arundi schimbari In destin :?i
situa!ii, pe care Inainte nu Ie-am putut accepta. Pentru mine ar
fi fost mai simplu sa mor decat sa accept anumite situa\ii. In
ultimii doi ani, destinul meu mi-a seryit din nou diteva
surprizc. Mental am accept at orice situatie, iar sentimentele
mele ll1-au tras eu Indipatanare Inapoi. Sincer vorbind, eu am
crezut ca totul va fi dat uiUirii, dar destinul a scos la iveala cu
acuratete toate situatiile pe care nu Ie-am parcurs corect .}idin
nOli mi Ie-a dat, Intr-o dimensillne amplificata. lata Inca un
moment esential: supralndirearile fiziee se vad ~i se manifesta
dintr-odata, iar supralncarcarile psihice ies la iveala cfiteodata
dupa cfitiva ani. Se poate merge departe, dincolo de linia ro~ie
fara sa Intelegi aeest luem. Eu am trait aceste supralnearcari In
timpul audien!ei, pentruca apoi safie dureros chiar sarespir In
decUl.sul cfitorva zile dupa audien\ii. jnainte nu am putut sa-mi
lnchipui ca gfindul poatepricinui durere fizica. Apoi s-ar putea
ca interventiile In soarta altui om sa poata sa-mi amplifice
dependenta de destin, vointa .}i dirijare. Din aceasta cauza,
2 S t
j
I'
j
I --
orice ncpHicere din destin, picrderca controlului asupra situ-
a~ici eu 0 percep mult mai dureros decat Inainte. Inseamna ca
Illli cre~te iritabilitatea, aprecierea negativ[l a oamenilor, a
mediului Inconjurator. ~i mai depal1e ca rezultat al progra-
mului de autodistrugere, va fi afeetat sistemul uro-genital. Se
pare ea am uitat ca nu poti schimha soarta altor oameni. Soarta
noastra 0 schimba DUlllnezeu. Noi putem sa ne schimham ~i sa
cream 0 baza care sa cOlltribuie la depa~irea holii ~i schimharii
soartei. Ultimul cuvant este mereu al lui Dumnezeu. Este
suficient sa hotara~ti ca Iti sta III putere sa-ti dirijezi soarta ~i
imedial, con~tiinta umana Incepe sa dirijeze ~i soarta ~i iuhirea.
Dirijarea se situeaza deasllpra iubirii ~i Incepe ceea ce In
Bihlie se nume~te trufic ~i diavolism. Nelntelegerea acestui
lucru duce la faptul ca pacientul urmare~te sa ajunga la
numero~i pseudovindecatori, visand sa-~i Indrepte ~i sa
corecteze soarta. Cererea na~te oferta. ~i imediat ziarele ahun-
da de IlU111croase al1lll1turi: "repar karma, corectez. Indrept.
schimb. eurat etc." Daca omulnu arc ca seop iuhirea ~i schim-
barea chinuitoare a propriei persoane, ci Indrept~rea plat ita a
soartei slrambate, eI trehuie sa sufere pentru ca sa nu se
Indaljeasca. merg[lI1d In direc~ie gre~ita. ClI cat cheltuic~te mai
llluiti bani dandll-i speciali~tilor In domeniul kannci. Cll atat
mai vizibila va fi leqia.
Inainte nu 11l~elegealll de ce exista 0 a~a imensitate de
~arlatani ~i a~a de putini tamaduitori adevarati. Apoi am Inteles,~i
cum purifiea sulletul ~arlatanul. Acesta te salveaza de toale
ata~amentele. ~i In primul rand de eele bane~ti. Mai In gluma,
mai In serios, dar tema destinului nll-mi este clara pana la
capat. In asemenea cazuri eu de obicei trec la provocarea
2X2
,
1,
f
j
situatiei. Trehuie sa-ti creezi 0 supralncarcare, sa Intete~ti
problema pana 11limita ~i atunci, daca supravie~uiesc. precis
ca apare ceva nou.
In aeest context afost gandit seminarlll de 11smr~itul anului
2000. Este adevarat ea supralncarcarile au fost pu~in mai mari
decat cele pe care Ie-am a~teptat. Dupa eea de-a doua zi a
seminarului. ell m-am gandit Iloaptea In timp ce stateam
culeat: "Maine eu trebuie sa diagnostiehez restul memhrilor
semillarului. Ieri, pentru primul grllp am epuizat toate foqele.
Nu ~tiu ce se pctrece ell mine ~i daca voi putea In acelea~i
conditii sa investighez cea de-a doua grupa". Am ~tiut bine ca
pentru mine este 0 varianta periculoasa. A~a ea spre ora 4
dimineata, In sinea mea, am derulat toate variantele posibilc.
Dar niei 0 varianta nu mi-a provoeat u~lIrare. Sentimentul
u~urarii a venit Ilumai dupa vreo doua ore, cand am ahordal
urmatoarea metoda. Am hotarat sa ma concentrez mai mult nu
asupra ata~ametelor ~i problemelor umane. ci asupra sentimell-
telor de blandete ~i iuhire ~i nazuinta spre Dumnezeu. Imediat
am rasuflat u~urat. La seminar am spus deja Ufmatoarele:
"Diagnosticarea mea. a~a cum v-ati obi~nuit sa 0 vedeti, s-a
Ineheiat. Eu nu 0 sa mai masor parametrii dumneavoastra
pentru a stabili ce ata~ari aveti ~i cat anume. Eu trebuie sa va
ajut sa sim~iti ~i sa pastrati iubirea Divina. Lepada~i tot ceea ee
va impiedica sa sim~i~i. Nu socoti~i, nu cantariti, nu analiza~i ~i
0 sa aveti rezultate mult mai bune. Nu yom mai scormoni
murdaria umana. Mai bine ne yom scalda In iubirea Divina."
Seminarul m-a ajutat In multe privinte. A avut loc un
unumit transfer interior. dar totodata au ie~it la suprafa~a unele
momente ciudate. Dupa seminar. unii au Inceput sa imbatra-
;'
283
..-
neasea bruse, altii invers, sa Intinereasea. La muJti au ineeput
sa Ie mearga alandala ceasurile. Am atins tema timpului ~i
[n
special aeel strat, In care se unese doua contradiqii: vointa ~i
dorinlele, gelozia ~i mandria, precum ~i principiul feminin ~i
masculin. inainte de seminar, Ill-a sunat 0 prietena ~i Illi-a
eomunieat ea In apal1amentul ei este de neinchipuit ee se
intampla cu eeasurile.
~ Merg Inainte? - am Intrebat eu melaneolic.
~ Nu. Oc doua zile toate ceasurile au mers in sens invers.
Atat aratatorul mare cat ~i minutarul.
- ~i cum s-a comportat secundarul?
- De ce va intereseazaacest lucm?
- Este vorba despre faptul ca daca [nvartim butonul de
Intors eeasu!. noi putem invarti In sens invers cele doua limbi
care indica ora ~i minutele, dar seeundarul, cu acest prilej, nu
se [nvarte [napoi, el tremura ~i sta pe loc. Deci, aceasta limba
nueste legata de meeanismul de IntoarcereInapoi a ceasului.
- ~i secundarul a luat-o [napoi, - mi-a eomunieat ea. -
Illteresallt este urmatorul lueru: la [Ilceput, [11casa, s-au oprit
toate ceaslirile, iar apoi au pornit-o inapoi. Acuma cand
vorbese eu dumneavoastra ~i aratatoml secundar merge einei
secunde inainte ~i einci secunde Inapoi.
- Bine, - i-am raspuns eu, - va multumese. a sa ma gan-
desc ce se [ntampla. Aeesta nu a fost un caz unie. Acum cateva
Iuni, la Moscova, Intr-o indipere in care eu am primit oamenii,
ceasurile au mers In direetie opusa, Eu Ill-am obi~nuit deja eu
faptul ea ceasurile pot merge inainte, pot ram[me in urma sau
sa se invarte numai un singur aratator. Oar situatia ea eeasurile
sa mearga Inapoi Inca nu s-a mai Intamplat. Oeci, contaetul Cll
2X4
"
',/
.i;'
,
1
\ f
-j
-
straturile profullde ale timpului s-au [Iltelit evidellt. Apropo,
dupa un timp, eeasurile de la prietena mea au revenit la
normal, dar au inceput schimbarile In Infati~are.
- Nu ~tiu ce se intampla, - a reeunoscut ea, - dar la mine
a ineeput proeesul de intinerire.
Se pare ca IlU numai ceasurile au luat-o [Ilapoi, dar ~i
timpul.
- Ma simt ca 0 fetila tillerica dar ~i [nfali~area mea [ncepe
sa eorespunda starii mele.
Nu voi mai vorbi despre alte momente stranii care s-all
petreeut dupa seminar ~i despre ceea ce IlU este esenlial.
Problemele mele principale de sanatate nu Ie-am rezolvat.
Rinichii au continuatsa ma doara,La mijloeul lunii ianuarie
m-am trezit noaptea simlind 0 durere la ~ale. "Fie ca are loc un
proees intensiv de formare a pietrelor,
- m-am giindit eu, - fie
am 0 tumora. A sosit timpul sa ma duc la diagllostiC<lrecu
ultrasunete. [n ziua urmatoare am telefonat unui medic
cunoseut de mine ~i am stabilit Intfi.lnirea, Iata-ne mergandpe
coridor spre cabinet.
- Ia spune-mi in mod COllcret ce s-a intamplat, - ma
[ntreaba doctorul.
De obieei tamaduitorii se [ncarca pe ei [n~i~i cu tema
dorinlelor, iar apoi Ii se destrama familia sau [ncep sa-i doara
[ncheieturile, sa Ie slabeasea vederea, apare diabetul etc. Fie
iau asupra lor tema dirijarii, iar atunei are lac destramarea
destinului, seaderea capacitalilor, slabirea memoriei. Sau apar
problemele de sanatate.
in ceea ee Illa prive~te, separeea am luat asupramea ~i
unele ~i altele. Totu~i, cu 0 mare [nelinare spre tema dirijarii.
I'
2X5
--
Illsa, lovitura IlU merge III direqia psihicului, ei spre rillichi.
Apropo, ullui eunoseul de-al meu, care era un vindcditor
destul de hun, nu deml1lt, i-au extirpat un rinichi. Jl1decand
dupa taate niei cI IlUa rezistat ]a tema dirijarii.
- Aeum doi ani te-am cxaminaL mi-a spus eu Ingrijorare
medicul. - Tu ai avut la rinichiul drept 0 piatra de un
centimetru.
- Da, aeolo a fast tema aprceierii dure a oamenilor, mai
ales a femei]or, - am spus eu. - Apoi l11-am pus In ordine ~i
atunci trehuia sa se dizolvc. lar aeul11. se pare, ea se formeaza
din nou pietre 111amhii rinichi.
- Haideti sa vedem despre ce este yorba, a spus eI ~i l11-a
eonuus In cahinetul medical. Ne-a primit 0 specialista 111
diagnosticarc Cll ultrasunete. Ea l11-a examinat apoi l11-a
Intrehat:
- Este trecut In fi~a ca aveti 0 piatra la rinichiul drept eu
diametru] de un centimctru, iar rinichiu] stang estc curat, a~a
estc?
- Da, - am raspuns eu.
- Acum Il1sa aveti la ambii rinichi cate 0 piatra eu
diametrul de cinei milimetri.
- Dar lumoare este? - am Intrehat-o eu.
- Nu, nu cste, sunt numai pietre,
- a nlspuns ea.
jnseamna ea In rinichiul drcpt piatra s-a resorb it
Illtr-adcvar, iar aeum a aparut din nou,
- m-am gandit eu. In
principiu, organismul poate In cateva are sa dizolve ~i sa eli-
mine orice piatra, dar aceasta numai atunci cand straturile
interne ale sulletului sunt curate. La mine, In prezent, proble-
ma nerezolvata declall~eaza un program de autodistrugcre. iar
2X(~
,
1
\ f
fOrInarea pietrelor Impiedica acest ]ucru. In general, dadi
judec dupa dureri, ma puteau pa~te rezultate mult mai rcle. Am
fost lllultul1lit de investigatiile facutc. Existenta a dOlla pietri~
cele mici nu eonstituie nici 0 prohlema. Asta Illseamna ca
trebuie limp de 0 jumatate de luna sa ma deconectez de orice
~i sa lucrcz 111mod normal ell eul propriu.
Am avut 0 paeienta In rinichii direia, 111timpul sareinii. au
crescllt pieHT coraliformc, care nu pot fi eliminate. Dupa ce a
nascut 0 fata, 111 15 zilc aceste pietre s-au resorhit ~i au
disparut. Eu i-am explicat di In vietile ei anterioare n-a putut
primi lovituri date de destin III timpul sarcinii. In aceasta viata
insa, prin ratiune, s-a straduit sa aeceptc totu\. Sentimentele ei
ramHneau III lIrma ratiunii. nu s-au copt ~i de aceca ea a primit
0 varianla mai u~oara. Injosirea In fiecare secunda a destinului
s-a produs prin formarea pietrelor la rinichi. Intrudit ei nu i~a
fost frica ~i nu s-a lamelltat, a past rat iubirea ~i nu a emis
preten\ii fata de soarta, pietrele ~i-au indeplinit rolul lor de
purificare a sutletului eopilului ~i s-au resorbit.
Poate ~i mie mi se pregate~te aparitia llllUi nOlI eopil pe
lume. Sufletele viitorilor copii Ie V{ii!deja Janga mine. Numai
eft nu pot nicicum stabili dadl ei VOl' aparca In aceasta viata
sall In eea viitoare. Oar 111oriee eaz cste timpul sa 1115oellp
serios de propriul sutlet ~i de corp. In ultima vreme am tot mai
Illulte auJientc, expullcri ~i eonsultatii. Este ciudat Illsa faptul
ca rinichii au incetat aproape sa ma mai doara. In zilele cafe au
urmaL ell i-am tinut sub observatie ~i nu am constat nici eel
mai mic simptOin al bolii. "Trcbuia sa se Inlfunple, Ill-am
gandit eu. - A fost suficicnt sa hotarasc ea sunt sanfttos ~i
imediat prohlemck au disparul."
2X7
I'
."
I
_J
I'
......
In general boala este 0 prevestire care ne ajuta sa ne fndrep-
tam catre Dumnezeu. Dar ce au vrut sa-mi comunice cu
ajutoruI bolii de rinichi? La aceasta fntrebare nu am gasit
raspunsuL dar eu toate acestea 1l1-am simtit minunat din punet
de veuere fizic. Jar 111acel moment pentru mine acest lucru a
fost eel mai important. Cli tnate acestea, trebuie sa continui
Incercarile de a illtelege esenta celor intfimplate. Boala ~i
rnoartea IlU apar niciodaUi pe nea~leptate. Jntotdeauna exista
ni~te semne carora noi, de regula, IlU Ie acordam atentie sau Illl
Ie plltem in(elege.
La incepllt se destrama sitlla(ia dill jllr, dar acest Ilicru poate
sa nll te priveasca pe tine in mod direct. Apoi incep
problemele in cerclil tall. Pe lIrma nemijlocit Cll tine. Destra-
man~a situatiei treee la deteriorarea sanfitatii. La inceput au lac
dereglari funetionale, apoi toate acestea tree la organism. Unul
din principalii indicatori ai bllnastarii este sentimentlll illbirii ~i
al bueuriei in suflet. care nu sunt legate de nimic. care se
mentin destll/ de mlill timp.
- Ei bine. - a SpliS lIna din cllno~tin(ele me/e.
- Dacii la
mine va clisparea zborulin suflet inseamna ca in curand incep
neplaceri/e"
imi adllc aminte incet de toate simptomele sitlla(iilor
neprielnice. in primlll rand esle yorba de iritarea mea din orice
motiv, care nu a trecllt. ~tiu ca nu este permisa control area
situatiei pentru lucruri marunte, dar nu pot sa fac nimic.
Aceasta problema decurge mai degraba din cealalta. Iritarea
este scaderea adaptarii la mediul Inconjurfitor. Acest lucru se
InUimpla cand nu exista suficienta energie, nu exista putere
pentrll schimbare, pentru acceptarea infonnatiilor. Acest lucru
lXX
~
\
1,
\
,
se poate explica prin surmenaj, insuficienta lucmlui asupra
propriei persoane ~i aSLIpra problemelor copii/or prezen(i ~i
viitori. Dar atunci cand am preluerat aceste variante, !livelul
sdizut al energiei nici macar nu a oscilal. Acest lucru eu II
realizez atilt direct cat ~i prin metoda oarba, adica chem caJiva
oameni cu numere ~i dau in mod expres aprecierea in legatura
cu starea lor. De regula, eu am eei mai slabi indicatori. in
diagnosticarea propriei meIe persoane energia nu numai di nu
atinge minimum, clar se IndreapHi spre un minus imens.
Mai departe, in lIltimul timp, apare periodic decep(ia. De
fapt, nll direct, ci prin perceperea inutilita(ii dorinJelor mele.
Acest Ilicru duce periodic Ia 0 stare de sliibire. Toate aces tea
constituie semne amenintatoare ale uncia ~i aceleia~i stari.
Apoi au inceput din nou sa ma tdideze aeele persoane In care
eu am aVllI incredere. Totul parcurge din nou 0 schema veche:
ell incerc sa-I ajut pe om, iar drept raspuns fie incearca sa ma
in~ele, fie ma amenin(a, fie manifesta indiferen!ii, adicii nu
manifesta nici un semn de multmnire.
Deodata, imi relnvie In memorie un asemenea moment. Un
bun prieten mi-a povestit odata lIrmatoarea intamplare:
"Am deschis al doilea magazin ~i am angajat lIn tanar
cllnoscllt. Dupa un timp am observat ca veniturile sunt din ce
in ce mai mici ~i la lIrma urmei betJeficiu/ a ajuns la zero. Am
incepllt 0 discu!ie serioasa Cll el ~i I-am aCLIzal ca ma fura. ::;i
ce credeti ca mi-a nispuns?
- Eu te illbesc ca pe un frate, pot sa-mi sacrific ~i via(a
pentrll tine. Oar pentru bani 0 vand ~i pe mama. Astfel ca nll
pot sa ma stapanesc in aceasta privintfL.
A trebuit sa inchid magazinlll ~i sa-i dall drllmlll acestlli
2X9
f
~j
~
I'
--
angajat sa meargaunde vrea."'
Aeum. eonvorbirea pc care 0 purtam era de asemenea
legata de bani. Eu am vrut sa ii ajut pe prietenii mei ~i sa-i
organizez ~i lui in acest sens 0 oareeare afaeere. EI mi-a
dcelarat deodaUi ea vrea sa lucreze numai eu mine. iar pe
ceilal1i trebuie sa-i inlMur.
Mi-a fost ru~ine ~i nepUiclit sa-i spun di acest lueru
constituie 0 grosolanie ~i eu nu accept a~a eeva. Atunci dind
i(i este ru~ine ~i. neplacut inseamna ca e~ti ata~at de morala ~i
elica. Sa-i spui in mod cinstit omului parerea ~i preten(iile tale
duce la posibilitatea de a solu(iona imediat situa(ia. lar eu
ioeep sa ma iovart ~i sa-mi fie frica de eomportamentlll aspru
din exterior. In sutletul meu inca este pU1ina iubire ~i de aeeea
eu ou am invatat sa macomport aspru la exterior.
~ De ee nu te ui1i in ochii mei? - Illi-a spus el. Ce te
fralllanta. spune-mi cinstit!
- lata i(i spun cinstit, este 0 problema de etica, prietenii
mei raman pe dinafara.
- A~adar. care-i problema" - desface ellarg mainile. - Ce
estc ell asta?- ~i face un gest de dispret.
- Oar este yorba de prietenie - am raspuns eu incet.
- Ce este mai important pentru tine - afaeerea sau prie-
tenia'! - ma intreab5 el iritat.
Eu ridic din umeri.
- Bineinteles eft prietenia.
EI ridica manias din umeri ~i se intoaree eu spatele catre
mine. Discutia nu a reu~it. In asemcnea situatii eu ma bueur
penlru un singur lueru. Nu simt deloe dispre( fa(a de el ci
numai eompatimire. Cli 0 asemenea eonceptie I1tI ajungi
2YO
1.
,
J
departe, aceasta este 0 cale care nu duee nieaieri.
[nainte, m-a~ fi In tors dinadins la aceasta situatie provo-
eandu-ma pe mine insullli sa condamn pe altii. Aeum, nu mai
fae acest lueru. Eu incep sa parcurg in mod normal incercarile
vietii. Oar de ce Iumea inconjuratoare in cepe sa se poarte fara
etica tocmai aeum nu pot inlelege. Cauza trebuie gasita evi-
dent in mine. Are loc 0 puternicii situalie neprielnica. Este
posibil oare ca tema condamnarii oamenilor in planulmoralei
~i eticii sa fi ajuns la linia ro~ie" S-a cuplat meeanismul
purifiearii? Apropo, de mult nu mi s-a mai ~optit nimic in mod
direct. In ultimii doi ani s-a ivit numai 0 singura fraza: "Nu-i
condamna pe oamenL i(i pot muri copiii."
De ce condamnarea allora afecteaza a~a de puternic copiii"
Aceasla problema trebuie inca studiata. Deocamdata trebuia sa
constatam problemele care se intelesc ~i care exista de mult ~i
nu se manifesta fa(i~.
Ma Intorcdin nou la problema energiei. Dadi nu exista
energie, atunci cre~te dependen(a de starile omene~ti - chiar in
cazul in care te compor(i normal. Aceasta cre~te incet, dar
cre~te. In prezent fixez existen(a unui anumit moment, care ma
gole~te de energie, dar deocamdata nu pot face nimic.
Treaba insa este treaba ~i peste cateva zile eu trebuie sa
plec in Crimeea. Am cumparat cu un prieten biletele ~i iata-ne
deja in tren, in drum spre Moscova. Am stat 0 zi la Moscova,
apoi am luat un alt tren ~i dupa doua zile de ciilatorie trebuia sa
ajungem in Crimeea. Se insereaza. Nu ma mai dor rinichii, dar
starea generala este intr-un fel ciudata. Mi-am fiicut diagnos-
ticarea ~i vad un tablou destul de sumbru.
- Hai sa procedam folosind metoda oarba, - ma adresez
;'
291
-------
eu prietenului. -
1a la Intfunplare ditiva oameni, inclusiv pe
mine ~i pe tine ~i sa vedem cum starn cu totii la nivelul
energiei. - Eu Illcep diagnosticarea.- Acest om nu are 0 ener-
gie mare, dar este pozitiva -
plus. AI doilea are energie minus,
pot aparea probleme eu pane rea suI ~i eu sistemul uro-genital.
in acest eaz iese imediat la iveala supararea fala de femei,
tema geloziei ~i a dorinlei. AI treilea este Insa muribund, -
spun eU. Pierderea energiei este atat de mare Ineat afecteaza nu
numai organele, ei Intreaga viala In general. .
- Oar al treilea e~ti tu, - raspunde prietenul.
- Este clar, - i-am raspulls eu.
Incepem sa cautam cauza. Oar e~uam. Apoi adormim.
Dupa doua ore ma trezesc ~i simt 0 durere putemica jos In
burta. Stau nemi~eat, sperand ca va treee. Oar durerea cre~te ~i
atinge un asemenea nivellncat illcep sa-mi tremure mainile ~i
ma euprinde 0 sudoare rece. "Trebuie sa ies pe eoridor, -
gandese eu, - poate va fi mai bine." Ma Imbrac ~i ies pe
coridor. Dupa aeeea privirea mea se fixeaza pe un punet ~i ma
euprinde un sentiment neplaeut In interior ~i nu Inleleg ce se
petreee eu mine. Sunt Intr-o Ineapere Intunecata care arata
foarte ciudat. Imi vine sa vomit ~i am un sentiment de confuzie
In cap. Treptat, Inleleg ca stau euleat pe podea ~i Imi revin
dupa pierderea cuno~tinlei. Ma tarasc In compartiment ~i 11
scol pe prietenul meu.
Starea mea nu se Imbunatale~te, ci dimpotriva, Ineepe sa se
Inrautaleasca. V orbese greu ~i mi se pare ea ma parase~te
graiul. "lata, a~a se moare de obieei", - m-am gandit eU. Este
clar ca trebuie sa pregatesc un scurt testament.
-
Sa Iii minte, - Ii spun prietenului, - ee trebuie facut In
292
I
I
primul rand dupa moartea mea.
Raman In aceasta stare timp de 0 ora. Apoi Incepe brusc sa
se Imbunataleasca. Ajungem la Moseova ~i Inleleg ca plecarea
In Crimeea s-a Illcheiat.
Poate ca pietrele au pomit din rinichi ~i s-au Impotmolit In
ureter. Este nevoie de 0 aparatura medicala. Dupa cateva ore
ajung la urolog. Un doctor tanar, simpatic, Imi palpeaza burta,
ma trimite la analize ~i In final Imi comuniea:
-
Pietrele de la rinichi nu au nici 0 legatura cu starea
dumneavoastra. Nu este yorba de 0 inflamarea a prostatei, nu
exista nici un proces inflamator la dumneavoastra. Ca speci-
alist, nu pot sa-mi explic de ce v-ali pierdut cuno~tin!a. Incer-
cali sa va Intoarceli In Sankt-Peterburg ~i faceli investigalii
complete.
I-am dat telefon doctorului meu ~i i-am explicat ce mi s-a
Intamplat.
- Sa vii maine ~i te yom illvestiga dupa un program
complet, - mi-a raspuns el. Dupa ce m-a investigat, mi-a spus:
toate analizele sunt bune, chiar mai bune decat Inainte. Oar
eneefalograma a aratat 0 perturbare a funqiilor trunchiului
cerebral. Trunchiul - Inseamna mi~carea, respiralia, digestia,
bataile inimii etc. Daea perturbarile funqionale se transforma
in ceva mai serios, atunci nimeni de pe lume nu te va salva, fie
el ~i pre~edintele S.U.A.
-
Bine, dar care pot fi eauzele?
Doctorul ridica din umeri:
-
Poate suprasolicitarea prea mare, stresul nedepa~it. De~i
In cazul tau este greu de pus un diagnostic exact, la tine totul
este imprevizibil.
293
_J
"
".
I'
Cateva zile imi permit sa nu ma gfindese~i sa nu analizez
situatia; informatia se va aduna ~i se va impra~tia de la sine.
Apoi ineet, ineet, in salturi, va avea lac 0 iluminare treeatoare
~i ca dintr-un mozaic. Incepe constmc!ia unui tab Iou general.
Dupa un timp lncep din nou sa ma lamuresc ce s-a petrecut cu
mine.
Poate di este vorba de un semn divin ea trebuie sa ineetez a
mai face cercetari ~i audien!e pe baza acestora. Se pare ca
despre asta este vorba. Atunci ce este de facut? S-ar parea ca
trebuie sa termin eel de-al ~aptelea volum ~i sa explic ca acesta
este ultimul ~i apoi treptat sa Inchei atat practicarea tamaduirii
eat ~i activitatea teoretica. Aceste ganduri m-au facut sa ma
simt mai u~urat. La urma unnei este timpul sa-mi schimb
meseria. Lumea a pot cunoa~te ~i cu ajutoml picturii, iar eu de
mult tanjesc sa pictez. La mijlocullunii aprilie este programata
prezentarea cclui de-al 7-lea volum la Moscova. Mai am
eateva zile sa termin cartea ~i sa-i dau dmmul la tipar. Apoi
urmeaza prezentarea ~i dupa aeeea ineepe pentru mine 0 noua
via!a. Eu 0 sa pierd din punct de vedere material, dar ca~tig din
punct de vcdere spiritual. Pot lucra ~i 24 de ore pe zi. Dar
acum tot ce Imi doresc este sa fiu pictor ~i sa nu ma ocup de
nimie alteeva.
Astfel, urmeaza ultimul asalt pentm terminarea volumului
al ~aptelea. Astazi lnsa aman activitatea lntmeat trebuie sa
vizitez un mic teren pentm 0 casa de vacan!a de langa Sankt-
Peterburg. Casa mea de vacan!a, care a suferit mult, se afla la
200 de kilometri de ora~ iar copiii au nevoie de un spa!iu mai
aproape. Durata calatoriei nu trebuie sa depa~easca doua ore
pana la locul casei de vacan!a. Ea se afla langa Vsevolojsk nu
294
~
1.
f
_J
departe de Drumul Vietii. in autoturism suntem trei persoane.
Nu eunosc drumul, motiv pentru care eu eondue rara gruba.
Mergem pe ~oseaua situata la marginea loealitatii Vsevolojsk
In eur[md 0 sa fie cotitura spre casa de vacanta. fntrueat
drumul nu ne era cunosellt nu ne-am orientat imediat. Mergem
pe autostrada principala lasflOd In urma drumurile ~i rascrucile
secundare. Ceilalti ma intrcaba cate ceva ~i eu, ingandurat, Ie
raspund. In tore capul spre stanga, pentru a traversa urmatoarea
lncruci~are ~i deodata apas brusc pe frana.
Dinspre stanga vine spre noi un eamion uria~, viteza
aproape ca nu sc mic~orcaza, iar eu, ea intf-un film rulat eu
lncetinitorul, vad apropicrea eel or doua ma~ini. Inca 0 secunda
~i eamionul marca Kamaz apare in fata noastra. Intram cu
toata viteza in carnion, ~i pentru un moment imi pierd
cuno~tin!a. Apoi lmi revin, deschid ochii ~i ce vad: pasagerii
vii. Daca nu am fi avut air-bag-urile, atunci In ma~ina ar fi fost
doi mor!i. Am iqit din ma~ina lncet. In jurul nostru, pe 0 raza
de 10 metri totul era presarat cu stiela. Fa!a ma~inii noastre
"V
olkswagen" este putemic deformata. Eu nu mi-am pus
centura de siguran!a ~i de aceca m-am lovit cu capul de
parbriz. Capul lmi vajaic putemic, iar ceafa este cuprinsa de 0
durere surda, ea ~i cum ar fi traumatizata ~ira spinarii. Dupa un
timp sosc~tc militia ~i in cepe sa intocmeasca aetcle. Deocam-
data au loc procedurile obi~nuite ~i eu cu greu ma pot
dezmetiei. Incep insa sa inteleg ca am avut 0 bafta ehioara.
In primul rand traim cu to!ii. In al doilea rand, ne-am
ciocnit de un carnion ~i nu de un autoturism. In acel caz eu
puteam sa omor ~i al!i oameni. Jar apoi noroc ca nu Kamaz-ul
uria~a intrat in noi pentru ea atunci in loeul meu ramanea 0
/
295
--
pata uda. Dadi ne-am fi lovit de roata din fata, atllnci ma~iml
noastra, Intordlndu-se, s-ar fi lovit Inca 0 data de roata din
spate a camionului $i atunci totul s-ar fi terminat cu moartea
noastra, Dadi am fi nimerit Intre rotile camionului, atunci am
fi devenit carne tocata. Dad\. am fi nimerit In spate, sub
caroserie atunci aceasta ar fi retczat acoperi$ul ma$inii
impreuna cu capeteJe noastre.
Singurul loc de care puteam sa ne lovim erau ro\ile duble
din spate, pentru a avea minimum de pierdere. Tocmai de ele
ne-am izbit. Acest luem 11puteam socoti ca un semn bun, Am
a$teptat ma$ina de depanare $i am transferat luerurile ce au
ramas, din ,.Volkswagen" in aceasta.
Acum, dind stau in ma~ina de depanare langa ~ofer,
conti nUll sa analizez situatia. Este cumva yorba de un semn ca
sa incetez editarea celui de-al ~aptelea volum? Prea s-a
terminat bine accidentu!.
Daca cineva ar fi suferit tare, atunci esle pu\in probabil ca
a$ fi terminat cartea, Acest eveniment a fast 0 sugestie, dar
chiar due a ma omoara cineva nu-mi dall seama de ce este
legaHi. Deodata mi-a venit in minte 0 idee, Deci, dind eu
terminam volumul doi, practic, am avut 0 situatie similara, Am
avut tot un accident $i chiar $i atunci toata lumea a seapat ell
viata.
Despre ce era yorba atunci? Mi-aduc aminte Ineet $i greu,
Tocmai dupa ace I accident din 1995 am ajuns la in\elegerea
Divinizarii spiritului. Spiritu!. blande\ea, idealurile, viitorul -
ata~amentul fa\a de acestea este mult mai periculos dedit cel
fala de materia!. Ce se petrece acum, ce fel de informalie noua
trebuiesa primesc?Nu am inca un raspuns. A doua zi m-am
2%
,1
'j
J
dus la loeul accidcntului, Incep sa analizez cauza celor intfun-
plate. Capul imi vajfiie ea inainte, eu greu ma pot concentra,
po ate ca am 0 U$oara eomotie cerebrala.
Cioenirea a avut lac pentru ea eu nu am vazut scmnul
"eedeaza
treeerea", Sunt in general un am distrat $i nu acord
intotdeauna sufieienta atentie la semne. Apoi eram convins di
mergem pe $oseaua principala. dar intr-un anumit loe aceasta
era traversaUi de 0 autostrada magistraIa, Drumul vietii, $i
intrudH ajunsesem aici pentru prima data, nu am $tiut acest
lueru, In eontinuare, analizand luerurile, am constatat ca Ia
vreo 20-25 de metri inainte de semnul "cedeaza trecerea" se
afla 0 pravalioara sub forma de chio~c din sticla. Din acest
chio$e a ie~it un grup de oameni, care mi-au sustras atentia, ei
mi-ml mie$orat vizihilitatea, iar atcntia mea era indreptata $i
asupra conversatiei, In mod fatal, toti faetorii negativi s-all
adunat la un loc, eu toate cunsecinlele lor.
Imi adue aminte de toate momentele eercetarilor mele.
ineepand eu 1990 cand am vazut pentru prima data structurile
karmice. Un moment interesant a fost in 1991 calld am inceput
sa seriu cartea ~i eu 6 luni inainte mi s-a pus diagnosticul:
cancer eu metastaza, Interesanta legitate. Inaintea fiecarei
etape noi a cereetarilor mele, mie mi se destrama toata viata de
pana atullci, inclusiv viitoru!. Nu ~tiu din ce motive trebuie sa
pareurg 0 stare a pierderii vietii ~i a tot ceca ce imi este vital.
Poate ca nu voi putea dohandi nici 0 informatie nOlla atunei
cand legatura Cll viata estc prea puternica.
Sa cugeHim mai departe. Daca acest fenomen este 0
pregatire pentn! eeva nou, sau este 0 atentionare, atunci pe
fondul distrugerii fizice trebuie sa aiba loe imbullatalirea starii
"
297
psihicc. Mi-am adus aminte cum a fost dupa ee am fost pe
punetul de a muri In tren. De~i este straniu, dupa aceea mi-a
fost mai u~or sutlete~te. Nivelul energiei a fast eu mult sub
minus ~i deodata s-a ridicat Ia plus ~i apai in taate zilele
urmatoare a ramas destul de Inalt. Atunei nu am putut expliea
acest fenomen. Au trecut ctltcva zile dupa accident. Am obser-
vat cu uimirc ca scntimentele deprimarii ~i deeePtiei au dis-
parut total. Am scris In dirtile 'llclc des pre faptul ea nume-
roase neplaecri ~i boli ii blocheaza omului programul de
autodistrugere. Aici aveam acela~i mceanism ~i totodata ceva
nou, deosebit de nou. Daca a$ II1CCrCaSfi deseriu 111euvinte
aeeasta stare noua atunci a$ spune cam a$a:
- Mi s-a sehimbat pereeptia asupra viitorului. Am senti-
mentul ea, parea a aparut un viitor 110U.lritarea $i eondam-
narea oamenilor au Il1eeput sa treadi. Deprimarea, nell1cre-
derea in sine au disparut ~i ele. Energia se afla pe polul stabil,
permanent. In suflet a aparut sentimentul u~urarii ~i senzatia
de zbor. Rezulta ea pentru a avea un nou viitor trebuie par-
cursa procedura mortii evidente sau foarte apropiate, ~i de fapt
de ce nu? Pentru a obtine 0 noua viata trebuie sa se termine
eea veehe. Legea negarii negatiei. Viata anterioara se
coneentreaza Intr-un punet $i se smulgc. Apoi apare noua
viata. Dadi apare. Iar ea apare atunei eand este acumulatii 0
cantitate sufieienta de iubire. Astfel, Ineet Ineel, se eontureaza
tabloul.
In 1991 trebuia sa mor. Nu am mai avut viitor. Corpul meu
temporar s-a limitat la anii 1991-1992. a prietena care se
oeupa de astrologie mi-a spus:
- In conformitate eu semnele de via\a tu nu trebuia sa
29~
~i
'j'
:
:,
j
f
_J
traie~ti dupa 1992.
Se pare ~a energia curge din viitor. Dadi viitorul nu exisUi
atunei corespunzator seade energia ~i Ineepe boala $i moartea.
Astfel,viitarul meu in 1991 s-a terminat. Eu am inteles acest
lueru atunei cand am aflat diagnosticul meu. a data ce nu am
viitor, nu ma intereseaza pur ~i simplu. Am deschis Biblia ~i
am Il1eercat sa gasesc aeolo ceva ee este mai important decat
viata ~i viitorul ~i am gasit.
Iubirea de Dumnezeu s-a davedit a fi tot ee am cautat.
Viitorul a ineetat sa mai fie important pentru mine ~i, ca atare,
am ineetat sa depind de el. Iubirea de Dumnczeu s-a adeverit a
fi odata pentru totdeauna mai importanta decat viitarul, pre-
zentul ~i treeutul, mai importanta deeat viata, deeiit dorintele
mele ~i destinul. Daca iubirea de Dumnezeu pentru mine a
devenit 0 realitate, iar viap iluzorie ~i viitorul au treeut pe
planul' seeundar, prin iubirea de Dumnezeu s-a naseut noul
viitor $i noua viata.
Aeela~i lueru s-a intamplat in 1995 ~i aeela~i lueru se pare
ea se intampla ~i aeum. In memarie mi se infiripa ritualul
botezului. Acum eu inteleg in ee consta esenta primelor ritua-
luri de ere~tinare. Omul era eufundat in apa, era gata sa moara,
apoi il seoteau din apa ~i il reinviau. Daea in sutlet era multa
iubire, adica eontaetul eu Dumnezeu era puternie, atunei omul
invia ~i primea un viitor nou, 0 naua viata. Probabil ea pentru
aceasta proeedura se hotara aeela care simtise di nu are viitor
~i nu are ~anse de supravie(uire. Cu timpul proeedura a devenit
mai putin dura ~i s-a pus aeeentul nu pe oprirea vietii
anterioare ei pe erearea unei vieti noi prin iubire de
Dumnezeu. In apele Iordanului, deei, avea loe cufundarea in
;1
299
.......
apa ca simbol alTncetarii vietii de dinainte ~i adobandirii unei
vieti noi. Pentro a ne desparti tara durere de viata trecuta,
trebuie sa dam drumul la toate legaturile care ne leaga de ea.
Cel mai puternic ne Icaga de trecut, supararile neiertate,
condamnarea oamenilor, supararea pe soarta ~i pe Oumnezeu.
Atunc; cand loan Botezatorul spunea: "Pocai!;-va, pentru ca a
sosit impara!;a Domnului", atunci probabil ca era vorba despre
pregatirea pentru a trece de la 0 viata obi~nuih'i, umana, la 0
viata noua care a izvorat In primul rand nu din vointa, intelect
~i dorin!e, ci din iubirea de Dumnezeu.
Mi-aduc aminte 0 discutie despre viata de familie. Cineva
mi-a spus ca dupa 7 ani de casnicie, tatdeauna intervine a criza
profunda. Daca sotii tree peste aceasta criza, atunci vor trai
ferici!i mai departe. Acum acest lucru simplu ~i u~or s-a a~ezat
in cadrul modelului nou.
ludecand dupa toate, cOl'pulnominal al fiedrei famiJii este
calculat pc 7 ani. Oaca sotii au un ata~ament marit ~i cruzime
in caractcr, ci epuizeaza surplusul corpului temporar Intr-un
an-doi. Blande!ea ~i atitudinea justa fa!a de via!a, din contra,
Illarescdimensiunile corpului temporar. Cu toate acestea, criza
apare oricum. fie cft este evidenta, fie eft nu. Acestea sunt fie
neplaceri la locul de munca, fie tradari, suparari, indiferen!ii,
etc. intrucat familia se bazeaza in primul rand pe femeie, iar
soarta 0 Impinge actjv spre iubire. prin Injasire, atunci com-
portamentul so!iei in timpul crizei determina vitalitatea fami-
liei in viitoL Armonia sufleteasca a femeii, pregatirea, disponi-
bilitatea de a accepta umilin!ele, de a-I ierta pe so! ~i de a
pastra iubirea de Dumnezeu permit recrearea corpului tem-
porar al familiei ~i de a trai mai departe in plenitudinea boga-
:\()O
\
1
I,
f
j
~
tiei sentimentelor manifestate. Inseamna ca orice grup de
oameni lega!i de rela!ii stabile au de asemenea un corp tem-
poraL ~i acesta poate fi de asemenea epuiza!. Dad rela!iile
ajung la un sfiir~it, atunci apar vestitorii decesului apropiat sau
In cazul In care exista 0 cantitate suficienta de iubire divinA.
aparitia noii vieti. ludecand dupa toate, 0 aselllenea stare se
nume~te in Biblie sfiir~itul lumii. Sa incercam sa analizam
caracteristicilecare ilustreazft 0 asemenea stare.
Ce anume confera Illic~orarea rezervelor viitorului, adidi
consumarea corpului temporar'? Sdiderea energiei. Aceasta
poate duce la scaderea general a a imunita!ii, adica la apari!ia
de noi infeqii la scara globala, la sindromul de oboseala
cronica, la sterilitate, la degradarea structurilor de energie
superioara: moral a, etica, rela!iile familiale ~i gandirea strate-
gica dezvoltata. Este natural sa ne a~teptam la dependen!a
crescanda de principiile fericirii umane ~i de dorin!e, de
con~tiin!a ~i voin!a. Dependen!a de dorin!e, trecand peste Jinia
ro~ie, in cepe sa genereze efectul Sodomei ~i Gomorei, intr-o
masura mare. DependenJa de con~tiin!a ~i de voin!a poate da 0
marire a agresivita!ii in grupuri de oameni, adica conflicte
etnice ~i reJigioase, ampJificarea terorismului, apari!ia sectelor
satanice precum ~i diferite curente religioase false. in prin-
cipiu, un asemenea tablau ."Ieobserva acum III lumea Intreaga.
Totodata, in fiecare din noi, timp de 2000 de ani a aqionat
mecanismul de salvare. in ce consta esenJa rastignirii lui Iisus
Christos? De ce lui nu i s-a perm is sa renun!e la 0 asemenea
moarte chinuitoare? Cat m-am framantat sa descifrez aceasta
enigma ~i totu~i nu am putut s-o in!eleg. Da, neindoielnic, in
aceasta s-a pus posibilitatea viziunii divinului adevara!. Pentru
I'
301
--
a-i rnantui pe toti, trebuia sa existe un perieol real al pieirii
tuturor, dar de 2000 de ani, omenirea traiqte ~i se dezvolta.
De ce proorocirea Bibliei se termina In jurul anului 20000 Este
natural sa presupunem ca posibilitatea salvarii data de Christos
trebuie sa se infaptuiasdi toemai III aceasta perioada. Dar
probabil ca schimbarile trebuie sa fie atat de mari Inciit
Infaptuirea lor cste In prineipiu imposibila fara a pregatire
prealabila. De aceea, judecand dupa to ate, cuvintele lui
Christos se refera mai mult la perioada de acum.
Ce se Intiimpla cu omul ciind corpul lui trecator a epuizat
rezervele sale temporale? Pentru a completa nivelul energiei
insuficiente. daea aeesta IlU exista In viitor, atunci energia
trebuie luata din prezent. In organismul omului Incepe un
cataclism. Sufera In primul rand structurile energiilor Inalte ~i
se destrama soarta. Apoi se distrug ~i funqiile superioare:
fizice ~i psihice. Pe urma Incep Imbolnavirile grave ~i tulbu-
rarile funqionale tree In tulburari organice. Acest lucru se
manifesta ~i in mecanismul aeeelerarii Imbatranirii. Cand
cnergia care se scurge din viitor se termina, atunci la urma
urmei, pentru pastrarea energiei In structurile principale,
Incepe dezorganizarea ireversibila care se Incheie cu moartea.
Acest lucru se refera at at la fiin!e vii singulare, cat ~i la grupuri
mari. Adica pentru omul singular, ca ~i pentru Intreaga
omenire, aceste legi actioncaza la fel. Dadi, Insa, s-a acumulat
un poten!ial suficient de iubire divina, atunci crearea struc-
turilor viitorului In momentul dezorganizarii, fie ca este boala
sau 0 stare aproape de moarte, aceasta duee la 0 puternidi
Innoire ~i 0 viata fizica noua.
Nu demult am citit 0 nota interesanta In care se povestea
102
f
.\
..
.
'~
.
'
>.'l
.I
'
..-.
'
.
~
"
"
"
I
, r
: !
-1{
i
1
1
,-t.
*
i
#
t
:0 0 ;
\
1
\ f
,J
despre cum au avut loc procesecreatoare ale genii lor .'?icum.
practic, fiecare idee nou naseuta a fost legata de chinuri
spirituale ~i fiziee. MuJti nu nUlllai di au fast bolnavi Inainte
de deseoperire .'?iau traversat situatii grele de viata dar s-au
aflat In stari apropiate de moarte. Avem din nou de-a face eu
legea negarii nega!ici. Dobandirea noului are lac In condi!iile
de desprindere de tot ce este vechi. ~i probabil ca ideile
eOlllunismului ~i sociaIislllului care au Iuat zeci de milioane de
vieti omene.'?ti eonstituie chinurile facerii ale noii societati la
nivelul subcon~tient ~i apoi ~i la eel con~tient. Intreaga Ome-
nire trebuia sa vada ea proccsul trecerii Il1tr-o stare Iloua, tara
iubirea de Dumnezeu, ca sens ~i orientare principala, condam-
na societatea la degenerare ~i pieire. Daca socialismul ar fi
Inceput aeum, omcnirea nu ~i-ar mai fi revenit de la 0
asemenea lovitura. ~i de fiecare dintre noi depinde cum va
arata noua omellire: fie bolnava ~i muribunda sau chiar Ilascuta
moarHi, fie sanatoasa,plina de iubire ~i energie.
;I
--
TIMPUL
S-a intamplat ca cercetarile mele sa fie direct legate de
particularita!ile timpului. Primul meu inva!ator, de care am
amintit ~i care m-a inva!at diagnosticarea medicala impreuna
cu aplicarea aptitudinilor extrasenzoriale a atins oarecum tema
tratarii imbolnavirilor de cancer. Apropo, in tinere!e, el a avut
un traumatism gray al coloanei vertebrale precum ~i probleme
mari ell rinichii. far atunci cfmd a avut crize, numero~ii
bioenergcticieni ell toate ca au incercat, nu au putut sa-I ajute.
Cand eu am incercat sa fac acest lucru, problemele legate de
rinichi au disparut pentru mult timp. Dupa aceea am inceput sa
colaboralll. Pe atunci eu inca nu ~tiam care sunt consecintele
unui asernenea tratament.
Oar sa ne intoarcem la oncologic. Tumora canceroasa, din
punctul de vedere al bioenergeticii, este un fel de gaura
neagra. Cand bioenergeticianul ii transfera energie. atunci se
observa deseori diminuarea tumorii, dar fortele unui om se
termina repede. Indrumatorului meu i-a venit ideea sa lucreze
asupra tumorii 0 intreaga grupa de bioenergeticieni. Pc mine
304
~
1
\
r
f nu In-a entuziasmat acest lucru intrudit simteam di este
posibila revenirea problemei.
- Sa lucram cu campurile subtile, - am propus eu, - iar Ia
acest nivel putem sa patrundem in timp. Aceasta inseamna ca
se poate trece in trecut, la inceputul bolii ~i sa influen!am in
grup tumora canceroasa inca de la inceputul apari!iei acesteia.
EI a stat pe ganduri, apoi a dat din cap:
- Interesant, va trebui sa incerdim!
Grupul de ini!iativa nu s-a adunat totu~i. ~i de aceasta
actjvitate Ill-amocupat singur, iar rezultatele nu au fast rele.
Ideea influen!ei asupra trecutului, schimband prezentul, s-a
dezvoltat introducand tehnici noi ~i ob!inand rezultate noi. Pe
urma am observat un amanunt interesant: dacii in decursul a
trei vieti trecute au existat perturbari serioase, sa zicem in
planul~eloziei, atunci urma~ii pana la a treia generatieaveau
acela~i program. Trecutul ~i viitorul s-au dovedit a fi strans
legate ~i. influen!and trecutul, noi am schimbat nu numai
prezentul dar ~i viitorul. Se pare di orice eveniment se dez-
volta in cercuri in trecut ~i in viitor. Adica evenimentele
prezentului influen!eaza ~i viitorul ~i trecutu!. Am inteles ca
universul este un tot unitar, adica prin alcatuirea hol~grafica
IlU numai in spatiu ci ~i in timp. Orice eveniment care are loc
iotr-unpunet anume are influenta asupra intregului univers in
timp ~i spa!iu.
Cand am inceput sa lucrez cu structurile karmice care au
depa~it limitele unei vie!i, am observat ca a inceput sa se
schimbe mersul timpului. Timpul pulsa, fie se accelera, fie se
incetinea. In anumite momente se schimba in mod inexplicabil
mersul timpului. Acest lucru I-am observat in primul rand la
f
305
j
I,
;!
~ --
mine'A Au existat momente de imbatrfmirerapida :;;ide intine-
rire. Intrucut strueturile karmice s-au dovedit a fi legate de
emotii, am ajuns la concluzia ca emotiile noastre sunt indiso-
lubil legate cu structurile temporale. Boala era rezultatul
agresivitatii sllbcon:;;tiente aeuillulate. Agresivitatea a aparut in
cazul unei dependen(e ridicme de anumite valori. La inceput
acesta a fost primul strat, adica nivelul material. Am urmarit
clar cum dependenp creseuta de fericirca materiala duce la
il1lbolnavire.
Dupa aceea m-am ridicat la nivelul spiritual pe care I-am
legat de spa(iu, iar mai departe, la nivelul emo!ional activ,
sensibil care, dupa parerea mea, a fost strans legat de timp.
Cele mai ample valori au fost tocmai acelea care erau'leaate de
b
timp. Dependenta de fericirea sentimentala ~i de timp a dat
na~tere tuturor celorlalte probleme. A yea loc 0 agresiune ne-
mijloeita asupra timpului care putea sa creeze in continuare
probleme de sanatate. Teama de viitor, regretele in legatura eu
trecutliL graba, dorinta de a se apropia mai repede de viitor,
toate acestea au accc1erat dependcnta de fericirea senzoriaHi,
adica de dorinte, de con~tiin!a, de voin!a, etc. Am observat ca
I~gretele fata de trecut provoaca imbolnaviri grave puna Ia
cancer. Oar faptul ca imbolnavirea poate fi provocata de graba
permanenta, eu nu am banuit. Cu atat mai mult nu am banuit
[aptu! ca framfmtarile creseunde fata de viitor, frica, ata:;;a-
mentul fata de visuri sunt periculoase.
In plan subtil, trecutul, prezentul ~i viitorul constituie un tot
unitar. Numai a~a se poate explica caracterul holografic al
universului in timp ~i influentarea oricarui eveniment asupra
trecutului ~i viitorului. In plan exterior, timpul este impar(it.
106
~
,
1.
f
,J
Oar eu am fost intotdeauna convins ca aratatorul timpului este
indreptat numai dinspre trecut inspre viitor. Cu atat mai mult
eu cf1t orice literatura ~tiintifica a prezentat numai un asemenea
model. ~i numai dupa aceea, ca rezultat al cercetarilor, am
constatat cu uimire ca in plan subtil timpul este indreptat in
directie inversa si in planurile ~i mai subtile, timpul este unic,
adica nu are directie.
Surprinzatoare a fost pentru mine infarma!ia despre faptul
ca pe planeta noastra timpul, poate de asemenea, sa se mi~te in
dikrite directii. In zona muntelui Himalaya are loc deplasarea
timpului In viitar, iar In America de Sud In trecut. Cand am
. -
,
incercat sa aflu de ce petrece a:;;a, a reie:;;it ca emisfera nordica
~i In special Polul Nord este legat de viitar, iar emisfera sudicii
de trecut. Am putut sa exphc numai In felul urmMor. Pamantul
interactioneaza prin doua fluxuri de timp. Unul curge din
viitar, altul din trecut. Ace~ti doi curen!i Ii confera viteza
Pamantului obligandu-I sa se invarteasca. Viitorul este tot utal
de real ca ~i prezentul ~i trecutul. Intrucat .;;cntimentele ~i
clllotiile noastre sunt legate de timp, se poate trage concluzla
ca In straturile subcon~tiente, adica In cele adanci ale emo!iilor
noastre, sunt cuprinse infofmatiile l1il numai in legatura ell
t.oate evenimentele din Univers din prezent dar ~i din trecut ~i
viitor.
;I'
Lumea material a ~i lnveli~ul nostru trupesc sunt legate de
un singur flux al timpului care curge din trecut in viitor. Tot ce
este sentiment :;;i emotie este legat de viitor, eu acel timp care
curge de acolo inspre prezent. Straturile de suprafa\a ale emo-
tiilor ~i de asemenea ceea cc noi Ilumim con~tiinta, gandire,
idei, constituie totahtatea a doua fluxuri de timp, rezultatul
107
--
!
1
\ f
aqiunii lor reciproce. Toate proceselede evolutie din Univers
sunt legate de unitate .i lupta a doua contrarii: cele doua
contrarii prillcipale constituie doua straturi ale timpului.
Civilizatia umana a ineeput sa se dezvolte puternicatullci cand
au aparut dOlla tipuri de gandire: cea orientaHi, care S-i1
.::nentat spre viitor unde aratiitorul timpului se invarte inapoi,
unde totul p~te dmtr-un punct .i se raspande.te in noduri
~i verigi; cea occidentaJa, Linde are loc un oraces invers !?i
unde verigile singulare .i pardi imprii.tiate se aduna treptat'
intr-un tot unitar
~
.
Gandirea oriental a este de fapt 0 hieroglifa, 0 scriere de la
dreapta la stanga. Aceasta inseamna triumful spiritului asupra
materiei, idealism. principiul masculin.
Occidentul constituie legile materiale, reprezinta literele
din care sunt alcatuite cuvintele .i randurile, inseamna
orientarea !?ianaliza evenimentelor din trecut.
Orientul este intuitie, iar Occidpntlll ~vpprip-nta. Toate
descoperirile au fost infiiptuite ca 0 unificare a exploziei
illtuitiei, ca 0 iluminare, ell acumularea experientei,
Se cuvine sa ne punem 0 intrebare rezonabila. Dadi eVQ-
lutia .i orice descoperire au avut loc la punctul de jonctiune a
~tiintei cu religia, a idealismului cu materialismul, a intuitiei
Cli experienta, de ce in decursul istoriei omenirii accste punctc
de vedere contrarii, opuse, nu s-au unit niciodaUi pentru un
timp SCUl1,ci au trecut doar incet ~i lin dintr-unul in celalalt.
ludeciind dupa toate, in cawl ciind nu exista suficienta
energie, eontrariile se distrug reeiproc, are loe 0 reaetie de
neutralizare.
Sa vedem cum se mi~ca pendula. Ea are doua pozitii:
extremitatea stanga ~i extremitatea dreapta. Una este opusul
celeilalte .i una trece in cealalta. Daca acest lucru are loc cu 0
viteza mare, atunci toate mi~carile pendulei se vor contopi
pentru noi intr-o singura mi~care. Contrariile parca dispar, se
contopesc intr-un tot unitar, de~i in realitate ele i~i pastreaza
earaeterul lor eontradietoriu. Insa, dadi noi ineerdim sa Ie
unim, atunci pendula pur ~i simplu se opre~te .i contradictia
dispare. Evolutia presupune unificarea ~i impacarea contradic-
(iilor la un nivel mai inalt. Adicii se presupune ca evoluJia este
toemai treeerea la un nivel superior al energiei. Se na~te
intrebarea - de unde se poate lua aceasta energie? Incerc sa-mi
aduc aminte ce anume spune .tiinta despre energie. La inceput
sa ne intoarcem la timp. In tinerete am auzit 0 fraza, ca timpul
este intemeietorul a tot ce exista in Univers. Aceasta pozitie a
venit din filozofia indiana. Adicii timpul creeaza spatiul ~i
materia. Aceasta inseamna ea spatiul ~i materia eonstituie
functiile timpului. Timpul este cauza, spatiul ~i materia
constituie efectul. Inseamna, ca pentru intregul univers trebuie
sa existe un timp unitar. Oar, deodata, aceasta situatie a e~uat.
La sfiir~itul secolului trecut Albert Michelson ~i Eduard Morle
au eomparat valoarea vitezei luminii, masurata in direetia
rotatiei Piimantului, cu valoarea ei masurata in directie
perpendiculara. Ambele viteze au fost identice. lar dupa 18 ani
Albert Einstein a renuntat la notiunea de timp absolut .i a
dedus un nou postula!: viteza luminii, masurata de orice
observator trebuie sa fie egala ~i independenta de viteza
directiei in care se mi~ca observatorii. Timpul a devenit depen-
dent de materie ~i spatiu. EI a inceput sa-~i incetineasca mersul
pe langa masa materiei ~i a inceput sa se franeze in conditiile
.10X
309
/....
j
/I
.....-
maririi vitezei obiectelor materiale. Se pune problema: cladi
timpul depinde de mas a obiectului material ~i a vitezei
acestuia, atunci cum poate fi cauza a tot ce exista?
Timpul a Incetat sa mai fie 0 constanta. Ei bine, constanta
este vitcza luminii ~i In natura nimic nu poate s-o depa~easca,
dar atunci Universul nu poate fi In conexiune ~i Intr-un
asemenea echilibru. EI nu poate fi a~a de omogen ~i In toate
partile sale vizibile sa arate la rei In toate direqiile. Ne
Intoarcem la viteza luminii. Fotonul nu are masa de repuus.
Oare cc este permanent In cadrul lui? Daca nu este timpul,
atunci Inseamna ca este spatiul ~i materia. Intrudit fotonuI nu
are mas a de repaus, atunci el arata mai mare dedit unda ~i
dedit particula. Caracterizandu-I, noi putem In primul rand sa
pornim de 1a caracteristicile sale energetice. $i eu toate acestea
pe ce se bazeaza?
Se Intampla oare ca ~i constanta principala din Univers sa
fie ellergia? Atunci ce este energia ~i de uncle a aparut? In
conformitate cu parerile contemporane ale savan!ilor, primul
pachet de energie a aparut cu oeazia crearii Ulliversului. Adica
primul ~i ultimu!. Energia marii explozii a dus la apari!ia
heliului ~i a hidrogenului, iar apoi la condel1Sare ~i la a rota!ie
din ce in ce mai vel1iginoasa a obiectelor cosmice. Ca rezultat,
au Inceput sa luceasca stelcle. De unde se ia energia pe planeta
noastra? Dupa prezentarea savantilor planeta este un corp
ceresc In racire. Toate mi~ciirile de la suprafa!a Pamantului
constituie In principal rezultatul transformarii energiei solare.
Adica, vorbind Intr-un limbaj simplu, tot ceea ce vedem noi in
natura cste un proces de racire. Cu timpu!. Soarele va da din ce
in ce mai pUlina ellergie ~i chiar ~i ellergia inmagazinata In
310
~
i
1.
\
1.
f
legaturile ehimiee, fiziee ~i nueleare se va eplIiza. A dOlla lege
a tennodinamieii spline: in orice sistem inehis dezordinea
cre~te odata cu timpul. Sau, vorbind mai frumos - ere~te entro-
pia. Deci, ordinea sllperioara este lIn ni vel superior de encrgie.
Vorbind Intr-ull limbaj mai simplu, in lume totul este sortit
distrugerii ~i energia superioara are tendinla sa scaua la zero.
Ordinea din lume trebuie sa se transformc in haos. Ce se
intampla eu omul ~i cu natura vie carc cvolueaza? Oamenii de
~tiinta all gasit ~i aici 0 ie~ire. Fiinta vie mare~te ordinea, uar
prin aceasta emana dildura ca rezultat al schimbului de
substante. Iar ca rezultat general, totu~i, dezordinea este mai
mare. Univcrsul, ca ~i ol11ul,se na~te plin de tnergie ~i posi-
bilitati, apoi ineet-ineet Imbatrfine~te ~i moare. Gradul cel mai
inalt al ordinii 11 eonstituie programul care se realizeaza.
Programul ~i ideea create cu ocazia apari!iei Universului, sc
deruleaza prin distrugerea treptata. Acesta Illl se rdnnoie~te
intrucat daea s-ar rdnnoi, ar fi trebuit sa fie prezent autorul
unui nOli program. Procescle care au loc in stele eonstituie
cOllsumarea lenUi a eombustibilului nuclear ~i de asemenea
racirea treptata. Dar greeii antici spuneau ca treapta superioara
a ordinii 11 constituie haosu!. insa acelea~i procese pot fi
vazute ~i total direri!. intr-un sistem inchis crqte nivelul
cntropiei, adiea a1 dezordinii, iar sistemcle se distnlg. Dezor-
dinea se indreapta spre haos, adiea spre 0 treapta Inalt3 a lipsei
de ordine. Ce inseamna pentru noi haosul'! Aeeasta este
situatia III care sunt rupte legaturile dintre cauza ~i efect.
Aeeasta inseamna imposibilitatca de prognozare a evenimen-
telor, lipsa de legatura dintre ele. Totu~i, in Univers nu exista
haos ~i despre acest lueru vorbesc astronomii. Se poate ca noi
311
~
...'
j
;!
a8II
sa numim haos ehiar ineapaeitatea noastra de a vedea legatura
dintre cauza ~i etect. Atunci acela~i principiu poate fi formulat
altfe!. Grice sistem inehis, adiea un sistem eu legaturi eauza-
cfeet limitate, eu timpul se orienteaza din ce in ee mai mult
spre treapta superioara a ordinii. Onlinea mica tinde sa se
eontopeasdi ell 0 ordine de nive! Inalt. $i eeea ee numim in
eoneeptia noastra dezintegrare prin ie~ire la ahe stratur.i, pare a
fi 0 evolu!ie iminenta.
Imi aduc aminte de 0 convorbire telefonica cu 0 pacienta
de-a mea:
- Cu 25 de ani in urma, eu ~i cu so!ul meu ne-am ocupat
de teorie ~i informa!ie, - a povestit ea. - Am facut 0 desco-
perire pe care am hotarat sa nu 0 publiciim intrucat eram in
perioada Uniunii Soviet ice. Esenta deseoperirii eonsta III
urmatoarele: ce este dezvoltarea In lumina teoriei ~i infor-
ma!iei? Aceasta este acumularea de noi legaturi, cre~terea
eantitativa a starii obieetelor. Ce este ere~terea haosului, a
dezordinii, Intr-un sistem Inehis? Aeeasta este de asemenea
cre~terea cantita!ii starilor. Fenomenul evolu!iei in teoria infor-
ma!ionala ~i fenomenul dezintegrarii din a doua lege a termo-
dinamicii s-au prezentat sub aceasta formula. Adica evolu!ia
sistemelor vii intrand in contradictii exterioare cu legea a
doua, a corespuns de fapt cu acesta pe deplin.
- Dumneavoastra ati ajuns la 0 asemenea eoncluzie,
- am
spus eu,
- pentru ca a!i privit din alt punct de vedere no!iunea
de haos. Dincolo de dezintegrarea legaturilor exterioare, a!i
vazut ni~te lueruri mult mai subtile. Daea exista 0 eauza,
inseamna ca exista ~i un efect. Daca ele sunt legate, inseamna
ca trebuie sa fie un timp unic. Totodata, daca evenimentele nu
312
r
.
~
1i;'
I
i
t
',~
~r
i
t
:f.
!
i
:~
'f
\"
...
.'1
,~
~-
~
'~.
~
\
1.
f
j
~
sunt legate In stratul exterior, elc pot fi legatein eel interior.
Pentru a revizui parerea proprie asupra unel asemenea
notiuni ea ordonarea trebuie sa simti ea exista diferite straturi
ale timpului. Astfel, exista straturi de suprafa!a ale timpului,
unde el depinde de obiectele materiale ~i exista straturi subtile,
unde timpul creeaza obiecte materiale. ~i exista stratul cu mult
mai subtil unde timpul, spa!iul ~i materia sunt comasate intr-un
punct. Din acest punct iese ~i se desfa~oara la ineeput spa!iul -
campul, iar din camp sau vid apar particule ~i din ele se
formeaza ceea ee noi numim materie sau substanta.De unde
apare insa energia? Este natural sa presupunem ca energia este
rezultatul impar!irii timpului in trecut ~i viitor. ~i eu cilt este
mai mare dimensiunea dintre straturile viitorului ~i straturile
treeutului, eu atat trebuie sa se emane energie mai multa. Niei
un filozof nu a putut raspunde la intrebarea: ee anume
eonstituie cauza oriearei mi~diri din natura? Ei au ajuns la
concluzia ea mi:;earea eonstituie funetia integranta a substantei
-
materie.
De fapt, ariee mi~care presupune unirea eauzei ~i a efec-
tului. Adica constituie rezultatul interactiunii a doi curen!i ai
timpului. La obiectul care se rote~te, viteza interac!iunii ~i a
tluxului timpului sunt mai mari. Inseamna di aeesta emite mai
multa energie, spatiu :;i substanta. Inseamna ea energia exis-
tenta in Univers a aparut nu ca rezultat al unei explozii mari, ci
ea rezultat al irnpartirii timpului in trecut :;i viitor, In eauza ~I
efect. In ceea ce privqte stelele, ele nu lumineaza pentru ca s-
a comprimat materia interstelara care apoi arde, ei in stcle arde
timpuJ, transfarmandu-se in spatiu ~i substanta. De aceea
cralaxiilc au 0 structura spiralati'i intrucflt de aeolo se produe in
b
;I
313
..-
permanell!a emanatii de spatiu ~i suhstanta.
Aceste proeese eondlle la dezilltegrarea Intregu]lIi Univcrs,
unde are lac prodllccrea pcrmanenta a spa!iu]ui ~i substantclor.
Judedind dupa toate. In filozofia indian[l antiea inspiratia ~i
expiratia lui Brahman era numit proeesu] de Illlpartire a
timpului ~i a aparitiei din aeestea a dlmpului ~i substantei,
urmata de In!oarcerea inapoi In timpul eondensat care
eomaseaza eauza ~i erectu!. Cu dit este mai mare dimensiunea
de cuprindere a trccutului, prezelltului ~i viitorului. eu atat mai
Illulta encrgie exista pcntru dezvoltare ~i pentru reintoareere.
Pentrll fiintele vii, cllprinderea straturilor timpllilli este
]egata de dimensiunea dorin!clor ~i intensitatea sentimentelor.
Cu cat este mai mare proportia dintrc eauza ~i efect. ell atat
mai puternic este poten!ialul ~i ell at at mai mari sunt posibi-
litatile pentru comasarea spatiului ~i timpului. Evolutia se
termina atunei cfllld omu!. ca un sistem desehis. se eompara eu
Universul ~i cuprindc pc deplin to ate straturile timpu]lIi
dezmembra!. Dar posihilitatca de a clIprinde diferitelc straturi
ale timpllilli, rezida In ceca ce numim iuhirea de DlImnezeu. ~i
ClI cat Illai deplin ~i mai atotcuprinzator simtim In noi aceasta
iuhire, cu at:lt mai mull se deschid pentru noi posihilitiitile de
evolutie.
r
Iy
$
......
I
1
f
j
~
CONCLUZII
In zilclc. de 14-15 mai am tinut expuneri in Sankt-
Pcterburg, biletele s-au vandut greu, lumea a partieipat fiira
traa-ere de inima. La Moscova, Insa. S-il intamplat invers.
~
auditorilll a manifestat intercs [ata de eercetarile melc. M-am
dus fara Ull entuziasm dcosebit la Intalnirea ell publicul. Mai
ell seam{1 ea la Moscova eu am expllS llitimele mele informatii,
Cu diagnostiearea mea. sinceI' vorbind, IlU imi era pcrmisa nici
un rei de suprasolicitare. Dar pana la urma al11decis sa rise.
Astfcl, spre surprinderea mea, lec(ia a fost reu~itii.
In timpul desfa.)urarii expunerii, periudic, am avut 0
senzatie de iluminare. In acea perioaua am inccreat sa privesc
lucrurile dinlr-un alt llnghi. 0 situatie intercsanta .'I-a creat In
Jeuatura eu notiunea de soarta. Schema era lIrmatoarea. In pre-
Co
'
zent toate valorile s-au rezumat la doua momcnte: la con~tiinta
~i dorin!e, Ia tema geloziei ~i mandriei. In fluxul contrar al
timpului, In viitor, ell' treblliau S[Isc uneasca Intr-un tot unital'.
Oar cfind in timpul invers am diagnosticat alte persoane ~i pe
mine Insumi. aceasta uniricare. IlU .'Ie ~tie de ce, 111rcalitatc nu
;1'
.11')
--
s-a produs. lar apoi Ineet, Ineet, anahzand problcmele mele,
am descoperit
()
slructllra nOlia care a cuprins curentii tre-
cutului ~i viitorului. Dupa scuturarea intensiva a modelelor, ca
rezultat al seleqiei a dimas un singur nume - soarta.
Dar, dupa schema mea, soarta a intrat In pachetul general
pe care eu I-am numit voinla, soarta, con~tiinla ~i aptitudinc. a
anumita perioada am incercat din nOli sa inteleg unde anume
estc gre~eala mea. Apoi am Illteles di aceasta nOlla Ilotiune de
soarta trece dincolo de cadrul unci singure vieti. Aceasta este
deja totalitat~a a 49 de vieli, am seris despre asta In a doua
carte. In limp ce cfllatoream ell trenul, ITI-am in tars la aceasta
tema. Dupa doua zilc de la expuncre, am plecat la ni~te
prieteni In Crimeca. Cauza intoarcerii la aceasta tema a fast
simpHi. Au ioceput din nOLI sa ma doara rinichii. 0 durere
permanellta slirdfl ~i aeuta. Dupa diagnosticarea mea, aceasta
era legati=i. de 50a1'13. "Este straniu. - ITI-amgandit eu, - rinichii
nu ar trehui sa doara. Am un surplus de energie, viitorul este
desehis." Probabil ca nivelul pretenliilor fala de allii ~i fala de
mine a fost l11ai amplu dedit am presupus eu. Apropo, loemai
1n soarta s-au unit vointa ~i dorinta. Stateam culeat in tren ~i
mft nlgam in permanentft. I-am iertat pe cei care Imi destramau
soarta eu sau tara voie, Inlelegand ea aeeasta era salvarea data
de DUl11nezeu. Am eliminat nemultumirea de sine, deprimarea,
supararea pe soarta ~i pe Dumnezeu. Se pare ca teama pentro
propria soarta duee apoi la suparare, la ura ~i la gelozie. lar
mie. In tinerete. IlUnumai ca mi-a fost frica in permanenta de
soarta. aceasta teama a trecut apoi in teama fata de viitor, iar
apoi in depresie ~i to ate acestea. fara voia mea, au trecut la
urma~l.
316
_J
.,.
"Deei acum, de bine, de rau, lotul este clar, - m-am gandit
cu.
~ Exista tema dorintelor ~i tema vointei, a con~tiintei.
Exista acela~i lucru ~i in viitor. Exista soarta care une~te cei
do; euren!i ai timpului. Trebuie sa depa~im dependenta de
soarta, intrudit aceasta dependen~a va alimenta in permanenta
toate celelalte lucruri." Durerea de rinichi nu ma lasa sa mai
giindesc. Dar apoi, Incet, Ineet, arn faeut abstrac(ie de ea. Mi-a
venit In minte 0 idee nea~teptata. Carlile mele se numese
"Diagnostiearea karmei". De ee am diagnostieat eu soarta
oamenilor? Pentru ea sa fae soarta mai ferieita ~i mai buna.
Da, am Inleles ea fara iubire fala de Dumnezeu, aeest lueru nu
este posibil. Dar seopul inilial a fost sa Indrept ~i sa eoreetez
soarta. Da, iubirea de Dumnezeu of era intr-adevar totul, daea
exista In sutlet Intr-o eantitate mare. Ea desehide u~ile catre 0
viala noua. Ea of era oriee bun material ~i spiritual, dar numai
atunci cand ea devine mai presus de arice ~i nu constituie un
mijloe p"ntru a obline hunuri umane. Ce Inseamna sa punem
iubirea de Dumnezeu mai presllS de soarta? Aceasta se
Intampla atunci cand mie imi este indiferent dadi soarta mea
va fi buna sau rea, in mamentul io care eu am simtit iubirea
fala de Dumnezeu. lar eu, se pare ca timp de ma; mulli ani, In
mod subeon~tient, vorbind despre iubirea de Dumnezeu, i-am
Indrul11at pe allii toemai spre 0 soarta mai buna. Inseamna ea
mai devreme sau mai Hirziu, mie insumi trebuia sa mi se
destrame soarta sau tot ce este legat de ea. $i se pare cft
problema eu riniehii este toemai rewltatul aeestui proees. In
tren pOli sa giinde~ti bine. Stau cu\cat, eu oehii Inehi~i, iar
durerea ma ajuta sa uit detaliile ~i sa ma coneentrez asupra a
eeea ee este principal. Daea ani Indelungali energia emoliilor
;I
317
am indreptat-o spre imbunatatirea soartei, adica in subcon~ti-
ent am facut un scop din aceasta, atunci cati ani sunt necesari
pentru a ispa~i acest lucru? ~i prin ce nenorociri trebuie sa tree
pentru a depa~i gre~elile mele? Oare voi reu~i? ludecand dupa
starea mea, nu prea. De~i, de ce sunt a~a de pesimist? Am
ajuns doar la concluzia ca orice problema nu este 0 recom-
pensa pentru faptele din trecut, ci pregiitirea pentru yiitor.
Poate ca spiritul meu se pregate~te pentru informa(ii noi.
Totu~i, cum sa acceleram procesul de invingere a dependen(ei
de soarta?
Stau ore in ~ir cukat, concentrandu-ma asupra cautarii
solu(iei de a ie~i din aceasta situa(ie. Deosebit de bine poate
gandi omul noaptea. in virtutea obiceiului, con~tiin(a se
pregiite~te pentru somn. Toate problemele mici se friineaza ~i
dispar. Treptat, in con~tiin(a se contureaza un cuvant -
"in(elegere". De ce trebuie repetat de 0 suta ~i de 0 mie de ori
ca iubirea de Dumnezeu este mai importanta deeM soarta,
via(a ~i dorin(e. Pentru a sim(i acest lucru ~i nu a comite alte
grqeli. Dar daca omul a inteles profund, atunci el nu va mai
comite alte gre~eli, pentru el acest lucru va fi un act lipsit de
ra(iune. Prin urmare, continuand sa inaintez in fundamentarea
principiilor mele ~i ajutandu-i pe al(ii, pot sa depa~esc mai
repede propriile probleme. in memoria mea a aparut inca 0
seen a pe care inainte nu 0 intelegeam. Ca(iva ani, pe Iisus
Christos L-au inso(it apostolii lui. Ei au urmarit tot ce a spus
EI, s-au schimbat, L-au crewt ~i cu toate acestea, umanul a
prevalat. ~i eel mai bun dintre ei, apostolul Petru s-a lepadat
de trei ori de EI de frica pentru soarta ~i via(a sa. in schimb,
tiiIharul de pe cruce care s-a aflat alaturi de Christos a dobandit
31X
j
J
4
l
!
\
f
j
T
Irnparatia Cerurilor eu cfiteva ore inainte, adica a sjrntit In
sufletul lui iubirea divina ve~nica. De ce') Pentru ca s-a
pregatit sa tread procesul mor(ii ~i aceasta I-a ajutat sa vada
mai u~or realitatea divina.
E posibil. Dar nu moartea in primul rand, ci viziunea divina
reala a schimbat sufletul lui. inseamna ca viziunea iubirii
divine din toate, daca este perceputa profund ~i permanent
poate sa purifice sufletul mai repede decat orice pocain(a ~i
orice rugaciune.
Pentru a sim(i eul divin ca realitate, trebuie sa vezi iubirea
~i vointa divina in permanenta, in lumea Inconjuratoare.
inseamna ca va veni timpul cand pocain(a nu va actiona pentru
ca omul sa poata sim(i realitatea divina inlauntrul sau ~i sa
vada iubirea divina in fiecare particula din lumea inconju-
ratoare. Eu continuu sa gandesc ~i observ cu uimire ca durerea
de rinichi trece la ~ale. ~i totu~i, ce ma doare - rinichii sau
~aleIe? imi aduc aminte de 0 problema nerezolvata. esen(iala
in cazul meu. Critic a ~i condamnarea oamenilor. Inertia con-
damnarii m-a condus la un subterfugiu subcon~tient. Eu singur
nu am condamnat, dar pur ~i simplu Ie-am povestit altora
despre fapta acestui om, a~teptand sa-I condamne. Aceasta imi
cauza 0 u~urare ~i sentimentul drepta(ii mele. Am in(eles ca
atata timp cat impart oamenii in drep(i ~i vinova(i, imi este
imposibil sa simt realitatea divina, intrucat no(iunea de
dreptate are la baza intotdeauna un punct de vedere uman.
Gandurile mele curg mereu, lent, in aceea~i direc(ie. Dure-
rea din ~ale se deplaseaza incet ~i se lasa in jos in zona sacru-
mului. "Este interesant, -gandesc eu, - inseamna ca proble-
mele cu rinichii au provenit de la ~ale. Iar dereglarile de la ~ale
"
319
--
au provenit de 11baza maduvei spinarii." Am continuat sa stau
culcat, sa gandesc ~i sa ma rag. Treptat, durerea din zona
sacmmului a Inceput sa se transforme Intr-o ciudata mi~care
interioara. apoi intr-o placuta gadilare ~i a disparut. Inseamna
ca sacrumul, baza maduvei, sunt legate de soarta. $i ceea ce a
fost a trecut,
- aeesta este un semn bun. Ca urmare, eu am
~anse sa depa~esc dependen!a de soarta. Stau cu/cat un timp ~i
sunt leganat savurand Jipsa durerii. ~tiu insa cii nu peste mult
timp, durerea va aparea din nou. Vor iqi straturile mult mai
adanci legate de tinere!e ~i copilarie. Mi-am adus aminte ca Ia
varsta de 12 ani am cazut plea~ca pe spate de la doi metri ~i
am simtit 0 durere salbatica In sacrumcare mi-a taiat respiratia
~i nu m-am mai putut mi~ca. Probabil inca de pe atunci, din
copilarie, mi s-a inchis dependen!a de soarta datorita acestui
traumatism. Dupa catva timp vor ie~i la iveala straturile
copiilor ~i ale nepo!ilor. Apoi vor fi neplaceri datorita soartei,
dupa aceea vor rabufni durerile. ~i pe toate acestea, incet,
incet, ~i treptat Ie voi depa~i. Toate aceste boli ~i neplaceri
putin ma intereseaza.Ele au ramas In urma ~i s-au transformat
In lucruri de mka importanta In comparatie eu ceea ce eu
numesc iubire de Dumnezeu.
i
If
<
,
?<
-----
\. f
CUPRINS
Introducere ... 7
Consu Ita!ia "'''''' ................ 28
Ziua de consultatie ............................................... 35
"American Beauty" ......
...203 .........................
Tango ell timpul . 216
.227
""""''''''''''
Seminarul..........
,,"'"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
a zi de audien(e 252
Lucrul cu eul propriu 280
304 Timpul ..."""""'"''''''''''''''''''
315
Concluzii. ........................
]'"
/f
J
r
-