CURSUL NR.

1-CONFORT AMBIENTAL
COMPONENTELE
FUNDAMENTATLE
ALE CONFORTULUI
Casele sunt construite i pentru a fi locuite, nu
numai pentru a fi privite
(Francis Bacon, Eseuri, 1601)

HOMO SANUS IN DOMO PULCHRA
Construciile de locuine si
confortul
Construciile de locuine au evoluat de la
adposturile simple (bordeie, colibe, cabane) spre
locuina modern, acel tot unitar organizat pe criterii
funcionale i estetice, care s-i asigure omului
adpost, protecie, dar i confort.

Confortul reprezint totalitatea
condiiilor materiale care asigur o
existen civilizat, plcut, comod
i igienic
Rolul principal al unei cldiri este
de a asigura ocupantilor :

-Mediu sntos
-Mediu plcut
-Mediu confortabil
-Mediu ct mai putin dependent de conditiile exterioare
(meteorologice si acustice)

Cerinele actuale referitoare la acest aspect, sunt din ce n ce mai restrictive
comparativ cu cele acceptate n perioadele anterioare ca urmare a modificrilor
survenite n natura i a complexitii aciunilor exterioare i interioare care se exercit
asupra cldirilor i ca urmare a evoluiei cerinelor utilizatorilor.
Satisfacerea acestor cerine, legat direct de consumul de energie electric, este la
fel de important ca i a celor de siguran i stabilitate la aciuni mecanice, aspectul
arhitectural-estetic sau ncadrarea n mediul nconjurtor.

Factorii care determina confortul
ambiental al locuinei sunt:

- factori de construcie: forma i dimensiunile
interioarelor, aranjarea mobilierului n ncpere,
ansamblul instalaiilor interioare;

- factori fizici: microclimatul (compoziia
aerului, umiditatea, temperatura), iluminarea,
culoarea, zgomotul, estetica i igiena
interioarelor.
Confortul locuinei si
instalatiile
Confortul locuinei ine seama i de existenta reelelor de
utiliti specifice :
reeaua de ap potabil,
reeaua de canalizare,
reeaua de gaze,
reeaua termic,
reeaua electric,
ct i de alte sisteme cum ar fi:
sistemele de ventilaie/climatizare,
informatice, de telecomunicaii,
de securitate (antiefracie),
mpotriva incendiilor,
automatizrile casnice pentru comand la distan
Legea nr.10/1995 - Legea nr.123/2007
Art. 5. - Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii
realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a
urmatoarelor cerinte esentiale:

a) rezistenta mecanica si stabilitate;

b) securitate la incendiu;

c) igiena, sanatate si mediu;

d) siguranta in exploatare;

e) protectie impotriva zgomotului;

f) economie de energie si izolare termica.@


__________
@Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 123/2007.
2
Art. 6. - Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor
implicati in conceperea, realizarea si exploatareaconstructiilor,
precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.

Acesti factori sunt:
investitorii,
cercetatorii, proiectantii,
verificatorii de proiecte,
fabricantii si furnizorii de produse pentru
constructii,
executantii,
proprietarii,
utilizatorii,
esponsabilii tehnici cu executia,
expertii tehnici,
precum si autoritatile publice si
asociatiile profesionale de profil.
Definitie
Confortul reprezint
totalitatea condiiilor
materiale care asigur o
existen civilizat , plcut,
comod i igienic.

Factorii care determin
confortul ntr-o locuin sunt:
spaiali: forma i dimensiunile
interioarelor, aranjarea obiectelor;

fiziologici i psihologici: compoziia
aerului, temperatura, culoarea, iluminarea,
zgomotul.

Calitatea mediului ambiant

Calitatea mediului in care oamenii isi desfasoara activitatea are o
influenta complexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si
sub aspectul productivitatii muncii.
Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin :
valoarea parametrilor confortului termic,
prin compozitie chimica si puritatea aerului,
precum si prin alti factori ca:
- nivelul de iluminare,
- nivelul de zgomot,
- gradul de ionizare a aerului,
- elemente de estetica etc.
COMPONENTELE FUNDAMENTALE
ALE CONFORTULUI
Deoarece majoritatea oamenilor desfasoara 30...90 % din viata in
cladiri, iar acestea au ca scop satisfacerea cerintelor obiective si
subiective legate de functiile vitale ale omului, spatiile inchise
trebuie sa asigure:

- posibilitatea efectuarii cu eficienta maxima atat a muncii fizice
cat sI a celei intelectuale;
- posibilitatea efectuarii unor activitati de recreere, odihna si
somn in conditii optime.

Realizarea acestor conditii depinde de foarte multi factori, care
influenteaza hotarator senzatia resimtita de confort, capacitatea
de munca si regenerare a omului.

Proiectarea spatiilor inchise tinand seama de aceste conditii este o
problema, complexa ce poate fi rezolvata de inginerul instalator si
arhitect, impreuna cu psihologi, sociologi si ergonomi.

Trebuie insa sa se tina seama si de tendintele actuale de rationalizare a
consumurilor energetice, care influenteaza hotarator valorile optime
sau admise ale parametrilor de confort.

In majoritatea cazurilor aceste influente au efecte negative deoarece acest
criteriu conduce la valori necorespunzatoare din punct de vedere al
confortului.

Astfel, proiectarea unei cladiri, respectiv a microclimatului
interior al acesteia trebuie sa fie rezultatul unui calcul de optimizare
multicriteriala, avand in vedere confortul (tehnic si psihologic) si
economia de energie

Confort tehnic
Notiunea de confort tehnic cuprinde toti parametri
realizati si controlati cu instalatii, care influenteaza direct
dispozitia omului si actioneaza asupra simturilor acestuia.

Acesta include confortul termic, acustic, olfactiv si
vizual.

Corespunzator urmatoarelor procentaje de
nemultumiti cu confortul asigurat: 10 %, 20 %, 30
%, spatiile inchise se clasifica in trei categorii: A,
B si C.

Perceperea si aprecierea elementelor de baza ale
confortului de catre om sunt influentate de catre unii factori
psihologici,
- dar in acelasi timp evolutia si echilibrul psihologic al omului
sunt in stransa legatura cu mediul ambiant.

Deci intre confortul psihologic si cel tehnic este o relatie
reciproca.

Psihicul omului depinde, insa, si de factori independenti cum ar fi:
varsta, sexul, etc., care influenfeaza si aprecierea nivelului de
confort tehnic.

Astfel poate apare senzatia de placut ca optimul rezultant
al parametrilor de confort tehnic si psihologic.

Senzatia de placut ca optimul rezultant al
parametrilor de confort tehnic si psihologic
Confortul
Confortul reprezinta senzatia
subiectiva ce apare in corpul
uman pe baza actiunii complexe a
parametrilor fizici si psihici.

Confortul subiectiv al persoanelor
dintr-un spatiu inchis:
Confortul subiectiv al persoanelor dintr-un spatiu
inchis depinde de foarte multi factori, care pot fi grupati, dupa
G. Blanchere, astfel:
temperatura, umiditate si circulate a aerului;
miros si respiratie;
pipait si atingere;
factori acustici;
vaz si efecte ale culorilor;
vibratii si miscari ale cladirii;
factori speciali (aporturi solare, ionizatie);
factori de siguranta;
factori legati de programul zilnic;
pericole neprevazute;
factori economici.
Datorita unor conditii tehnice nu se poate
analiza influenta comuna a acestor factori,
iar acomodarea corpului uman la un
anumit mediu ambiant este un proces
complex, acesta reactionand la actiunea
comuna a mai multor parametri.
CONFORTUL TERMIC
Din enumerarea factorilor de confort se observa ca
exista un grup legat de ambientul termic si care
sunt denumiti factori de confort termic.

Aparitia senzatiei subiective de confort
termic este determinata hotarator de urmatorii
parametri :
-temperatura aerului interior;
- temperatura medie de radiatie a suprafetelor
delimitatoare;
- umiditatea relativa a aerului interior, respectiv
presiunea partiala a vaporilor de apa in aer;
- viteza aerului interior;
- productia de caldura a corpului uman, caldura
cedata, termoreglarea;
- rezistenta termica a imbracamintii si influenta
acesteia asupra evaporarii.

Primii patru sunt parametrii fizici, iar ceilalti doi
sunt legati de capacitatea de acomodare a
corpului uman in vederea mentinerii echilibrului
termic.
Factorii de baza care influenteaza
echilibrul termic al corpului uman sunt:
caldura produsa de corp, care depinde
in primul rand de nivelul activitatii depuse,
dar este influentata si de varsta, sex etc.

caldura cedata de corp, care depinde
de imbracaminte, dar si de ceilalti
parametri enumerati anterior.
Senzatia de confort termic
Senzatia de confort termic este acea stare constienta care
exprima satisfactie (multumire) fata de ambientul termic existent.
In vederea evaluarii senzatiei de contort termic se utilizeaza
scara subiectiva de confort (ASHRAE) cu sapte niveluri:

+3 (foarte cald);
+2 (cald);
+1 (usor cald);
0 (neutru);
-1 (racoare);
-2 (rece);
-3 (frig).
Calculul confortului intr-o incapere
Calculul confortului termic intr-o incapere se
efectueaza pe baza indicilor :

PMV (optiunea medie previzibila de confort
termic) si

PPD (procentajui previzibil de insatisfactie).

Conform prescriptiilor SR ISO-7730 valoarea
PMV trebuie sa fie intre +0,5 si -0,5.
. CONFORTUL OLFACTIV
Conditia realizarii metabolismului corpului uman intr-un spatiu inchis
este preluarea de oxigen (O2) si cedarea de bioxid de carbon (CO2).

In urma procesului de respiratie aerul ajunge prin caile respiratorii
superioare si inferioare in plamani.

Caile respiratorii superioare filtreaza aerul inspirat, asigurand in
acelasj timp temperatura si umiditatea corespunzatoare ale
acestuia.

Oxigenul este transportat de la plamani la tesuturi prin sange, care
transporta inapoi bioxidul de carbon.
Debitele de CO2 expirat sunt
prezentate in tabel
Compozitia aerului interior
Compozitia aerului interior din cladirile
de locuit, scoli, sali de conferinte difera de
compozitia aerului exterior.

Concentratia de CO2:
- in aerul exterior este intre 300 si 400
ppm (cm
3
/m
3
),
- iar in aerul din locuinte este de cca.
900 ppm.

Limita maxim admisibila a concentratiei de
CO2 in aerul inspirat este de 1000 ppm
(numarul lui Pettenkofer).
In tabel se prezinta efectul diverselor
concentratii de CO
2
asupra corpului uman:
Tabel cu influenta concentratiei de CO2
asupra procesului de respiratie:
Mirosul
Perceperea mirosurilor nu este un proces
spontan, ea avand loc doar la o respiratie intensa a
aerului,
- cand viteza acestuia este de 2...4 ori mai mare
decat in cazul respiratiei normale.
Nivelul de excitatie fafa de unele mirosuri este foarte
redus.
De exemplu, mirosul mercaptanului se percepe
de la o concentrate de 0,00000004 mg/l.
Caracteristica principala a organului olfactiv este
adaptarea.
Dupa un anumit timp, datorita perceperii continue,
intensitatea senzatiei de miros scade-conform figurii:
Fumul de tigara
O data cu fumul de tigara un numar foarte mare
de substante componente poluante ajung in
aer. Fumul de tigara afecteaza ochii, nasul si
este un factor de rise pentru diferite boli.

Reducerea poluarii aerului datorita fumului
de tigara nu poate fi realizata deczt prin
cresterea numarului de schimburi orare de
aer.

Astfel, pentru anihilarea senzatiilor
negative create de fumarea unei tigari
sunt necesari 100 m
3
aer proaspat.
Fumatul influenteaza hotarator continutul
de CO al aerului expirat, ale carei valori orientative
sunt prezentate in tabel:
O data cu fumul de tigara ajunge in aer si
monoxid de carbon (CO).
Valorile maxime admise a
concentratiei de CO, date de
prescriptiile internationale, sunt:
de 10 mg/m
3
m locuinte
si 20 mg/m
3
in bucatarii si_spatii anexe
(timp de sedere maxim 3 h).

In figura se prezinta variatia concentratiei de CO, in functie de numarul de tigari fumate si
de debitul de aer proaspat introdus in incapere, pe baza cercetarilor facute de Weber:

CONFORTUL ACUSTIC
Un alt element de baza care contribuie la realizarea confortului
general intr-un spatiu inchis este confortul acustic.

Trebuie sa se faca diferenta fntre notiunile de sunet sj de zgomot.

Astfel, notiunea de sunet are mai multe definitii, in functie de
sensul de interpretare.

1.Daca se considera sunetul un fenomen fizic, atunci acesta
reprezinta vibratia elementara a materiei elastice care se
propaga in mediul de transport sub forma de unda.

2.Notiunea de sunet poate avea sensul de excitatie externa a
organului auditiv al vietatilor, care conduce la diverse reactii din
partea acestora.
Domeniul sunetelor perceptibile de
catre om este reprezentat in figura
3.Al treilea sens al notiunii de sunet este efectul estetic si de
inteles.

Din acest punct de vedere sunetul are un continut de informatie sub
forma codificata, pe care creierul o decodifica, iar perceperea corecta a
sunetului influenteaza hotarator confortul uman.

Elemental principal al relatiilor intre oameni este vorbirea, iar orice
moment care deranjeaza intelegerea vorbirii creaza nesiguranta si o data cu
aceasta inconfort.

Exista deci efecte de sunet, percepute negativ de catre om, care se
numesc zgomote si nu se deosebesc de sunet dupa primele doua definitii.

Diferenta intre ele o face omul prin interpretarea acordata
Din cercetarile efectuate in domeniul stiintei medicale se cunoaste ca
zgomotele actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ.

Reactia sistemului nervos la zgomote in mod reflex este strangularea
vaselor capilare.

Cresterea rezistentei circuitului sanguin nu implica si cresterea frecventei
bataii inimii.

Acesta conduce la micsorarea debitului sanguin ce determina
reducerea cantitatii de oxigen transportata la celule.

Cantitatea redusa de oxigen se manifesta prin diferite simptome ca:
- dureri de cap,
- migrene,
- scaderea puterii de concentrare,
- tulburari de vedere etc.
Efectul negativ al strangularii sistemului arterial este resimtit in special in
timpul somnului, cand functiunile corpului se reduc la minim.

Daca in aceasta stare corpul este supus efectului unui zgomot,
atunci reducerea cantitatii de oxigen care alimenteaza celulele
determina lungirea perioadei de regenerare.

S-a demonstrat ca desele perturbari ale somnului conduc la
- stare de nervozitate,
- reducerea randamentului,
- stare de oboseala
- degenerarea sistemului nervos.

D e asemenea, munca intelectuala desfasurata in conditii cu nivel de
zgomot ridicat are randamentul deosebit de scazut.
Limita admisa a nivelului de zgomot echivalent
interior, pentru diferite functiuni, corespunzator
prescriptiilor STAS-ului 6156 si Standardului European
CEN 1752, are valorile din tabele
Asigurarea confortului acustic

Confortul acustic poate fi asigurat:
- prin evitarea zgomotelor jenante,
- prin reducerea intensitii acestora la surs
- prin izolare acustic la zgomote aeriene
sau de impact.

Nivelul de zgomot normat admisibil are
valori corelate cu natura activitii care se
desfoar ntr-un anumit spaiu ( activitate
intelectual, odihn, ngrijirea sntii etc.)
CONFORTUL VIZUAL

Viata umana este in stransa legatura cu
ambientul vizual, deoarece;
- informatiile sunt percepute intr-o proportie
de 90 % pe cale vizuala,
- iar activitatea este si ea legata de vaz in
majoritatea cazurilor.

(Def.)-Confortul vizual =este starea
constienta, care apare datorita
actiunilor fiziologice si psihologice, ce
exprima satisfactia fata de mediul
ambiant.
Mediul ambiant vizual intr-un spatiu inchis
Mediul ambiant vizual intr-un spatiu
inchis apare daca acesta este iluminat si
are doua componente:
incaperea delimitata de suprafete opace
sau transparente (componenta pasiva);
lumina, care face vizibila incaperea
(componenta activa).
Omul percepe doar lumina ce ajunge in ochi. Astfel, sunt
vazute doar acele suprafete care transmit lumina in ochii
observatorului.

Acestea sunt de obicei suprafete opace (pereti.
pardoseli, mobila etc.).

Suprafetele care permit iluminatul natural
(ferestre, luminatoare etc.) au o importanta
deosebita deoarece:
- suprafetele vitrate si cele opace nu creaza mediul
ambiant vizual la fel;
- mediul ambiant vizual nu coincide, de obicei, cu
spatiul interior construit.
Cerinte fata de caracteristicile
mediului ambiant vizual:
In functie de destinatia incaperii exista
cerinte fata de caracteristicile mediului
ambiant vizual, care se pot imparti astfel:
- informatiile despre anumite parti ale
spatiului sa fie exacte;
- spatiul vizibil sa nu creeze inconfort
(deranj vizual).
Vazul exact inseamna si perceperea corecta a culorilor.
Acestea sunt considerate ca fiind corespunzatoare daca ele
coincid cu culorile percepute la lumina naturala, de unde
rezulta nevoia iluminatului natural.

In cazul iluminatului artificial calitatea surselor de iluminat
poate fi diferentiata din punctul de vedere al redarii culorilor
naturale a corpurilor.

Astfel daca culoarea corpurilor iluminat cu sursa artificiala
corespunde cu culoarea naturala a acestora atunci redarea culorii
este perfecta, in caz contrar redarea culorii este mai mult sau mai
putin buna.
Senzatia de confort vizual
Senzatia de confort vizual reprezinta concordanta
dintre iluminat si calitatea luminii, caracterizata de:
- culoarea luminii sau de
- temperatura acesteia.

Efectul placut al culorilor consta in faptul ca:
- un ambient mai putin iluminat prezinta confort
vizual daca este rezultatul unei :lumini bogate in culori
calde,
- iar un ambient luminos prezinta confort vizual daca
este rezultatul unei lumini reci.
Din punctul de vedere al redarii culorilor, confortul vizual
poate fi analizat pe baza diagramelor
Kruithoff, care prezinta variatia iluminarii E in planul de lucru, cu
temperatura luminii T
Astfel, o sursa de lumina cu temperatura T* poate crea diferite
senzatii observatorului. In functie de valoarea iluminarii:
- pentru E <Ea*, iluminatul este perceput ca fiind rece;
- pentru Ea* <E <Ef * sunt indeplinite conditiile
confortului vizual;
- pentru E>Ef*, iluminatul este perceput ca fiind nenatural
(deranjant).

Pentru o valoare data a iluminatului E *, senzatia
vizuala subiectiva creata depinde de temperatura
luminii:
- iluminat nenatural la Ti,
- confort vizual la Tii
- iluminat rece la Tiii.
Asigurarea confortului vizual

Confortul vizual este obinut prin:
- asigurarea unui iluminat adaptat activitii n cmpul
vizual,
- evitnd contrastele foarte pronunate, mai ales
orbirea.

Spectrul luminos utilizat trebuie s fie continuu iar
temperatura culorii adaptat iluminatului.

Iluminatul natural este confortabil n msura n
care intensitatea sa poate fi controlat.
Culorile sunt cele care dau
atmosfer ntr-o locuin:
ncperile orientate spre sud vor avea predominant: alb, bleu,
verde-pal,roz;

ncperile orientate spre nord au culorile dominante n funcie de
destinaie:
- - n camera de zi: galben-pai, alb cu accente de rou, oranj, galben;

- - n dormitor: roz, alb, auriu;
- - n buctrie: galben deschis, alb, crem;

ncperile orientate spre est: bleu, crem;

ncperile orientate spe vest: rou, galben-nchis, albastru, verde-
pal, roz.

Culorile influeneaz starea de spirit
a oamenilor:
SINDROMUL CLADIRILOR BOLNAVE"
Tehnologiile de executie, materialele de constructie si
sistemele de instalatii aferente cladirilor, in ultimul
deceniu, au cunoscut o perfectionare si modernizare
continua.

Multe din persoanele care isi desfasoara activitatea in
cladiri cu suprafete exterioare vitrate intinse, dotate cu
instalatii de climatizare sofisticate (centre comerciale,
cladiri cu birouri etc.) sufera insa de asa numita boala
a constructiei", ce se manifesta prin:
afectiuni ale cailor respiratorii,
dureri de cap,
stare de oboseala,
iritatii ale ochilor etc
In figura de mai jos se prezinta principalele simptome
ale bolii constructiei" la ocupantii acestor cladiri
In figura se prezinta cauzele posibile ale ale
bolii constructiei" la ocupantii acestor cladiri:
Cauze ale aparitiei sindromului
cladirilor bolnave"
Cele mai frecvente cauze ale aparitiei sindromului cladirilor bolnave" sunt:
- confortul termic si
-calitatea aerului necorespunzatoare.

Cercetarile efectuate, pe baza de chestionare, pe un esantion de 4000 de
persoane (43,1% barbati si 56,9% femei) ce isi desfasoara activitatea intr-o
cladire administrativa din Frankfurt au scos in evidenta urmatorii factori
care creaza inconfort:
-microclimatul incaperii (65,4%);
- zgomotele (32,7%);
-iluminatul necorespunzator (25,5%);
-fumul de tigara (24,7%);
-spatiul redus la locul de munca (23,9%);
-orele suplimentare de munca (12,8%);
-stresul creat de sef (9,7%);
-concurenta (7,1%).
Rezultatele arata ca:
microclimatul realizat in incaperi,
prin arhitectura si echiparea cu
instalatii a acestora, influenteaza nu
numai confortul dar si sanatatea
ocupantilor,
iar mentinerea parametrilor de
confort la valori optime este menirea
inginerului de instalatii.
EXIGENE DE PERFORMAN
PENTRU CLDIRI CIVILE
La nivelul Organizaiei internaionale
pentru standardizare (ISO) s-a
ntocmit o list ce cuprinde 14
exigene de performan pentru
cldiri civile, enumerate i descrise
succint n cele ce urmeaz.

Confort higrotermic pentru asigurarea n
interiorul cldirii a nivelurilor optime de
temperatur i de umiditate, n sezonul
rece i n cel cald.

Ambian atmosferic prin asigurarea
microclimatului ncperilor cu aer
proaspt, cu ajutorul ventilrii naturale
i/sau artificiale.

Confort acustic ce se refer la protecia fonic
mpotriva zgomotelor exterioare, zgomotelor din
ncperile nvecinate i zgomotelor datorate
funcionrii instalaiilor.

Confort tactil are n vedere cerinele de protecie
la contactul cu diverse suprafee ale cldirii,
protecie ce se poate referi la izolare termic, la
izolare electric, sau la msuri mpotriva
contactului mecanic cu diverse elemente.

Confort antropodinamic cu urmtoarele
componente:
confortul mpotriva vibraiilor sau
micrilor induse ocupanilor de ctre
cldire;
confortul n cazul deplasrilor n cldire;
uurina n manevrarea uilor, ferestrelor
sau altor elemente mobile ale cldirii;

Igien vizeaz msurile mpotriva
polurii microclimatului cldirii
(emanaii de gaze, fum etc., degajate
de materialele din elementele de
construcie) i asigurarea condiiilor de
igien cu ajutorul instalaiilor
(distribuia apei potabile, evacuarea
apei menajere i a gunoaielor).


Confort vizual se refer la iluminatul
natural i cel artificial, aspectul
suprafeelor vizibile i vederea din
cldire spre exterior.

Imbuntirea confortului locuinei
Arhitecii , constructorii si instalatorii caut i
aplic n permanen soluii noi, cu rezultate
performante, care s mbunteasc confortul locuinei:
instalatorii aplica solutii moderne,eficiente
enrgetic,prin utilizarea energiilor regenerabile,
decoratorii vin cu idei noi n estetica i design-ul
locuinei, studiile de ergonomie ne perfecioneaz
continuu condiiile de munc i de via,

scopul tuturor fiind crearea pentru om a unei
ambiane confortabile, plcute, stimulatoare.

V mulumim pentru atenie !