UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA DIN CONSTAN A

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CIG, FINAN E i BNCI
ANUL II SEMESTRUL 3
MONED, CREDIT, BNCI
NOTE DE CURS
Titu!" #u"$:
L%#t&" u'i() *"*) CULE U DNU
CONSTAN A
9
CUPRINS
CAP)I) CONINUTUL I FUNCIILE MONEDEI++++++,-
1.1 Conceptul de moned..16
1.2 Funciile monedei17
1.3 Evoluia monedei.20
1.4 Clasificaea monedei ...22
1.! "uteea de cumpae a monedei.23
CAP)II)SISTEME MONETARE+++++++++++++++))./
2.1.Conceptul de sistem moneta. Etalonul moneta#27
2.2. $isteme monetae...2%
2.3. $isteme monetae &n 'om(nia....29
2.4. $istemul )oneta Euopean...30
2.!. *anca Centala Euopeana .31
CAP)III)POLITICI MONETARE++++++++++++++))33
3.1. "olitica monetaa. +efinitie si istoic .33
3.2. ,ipui de politica monetaa..34
3.3. -nstumente ale politicii monetae...34
3.4. "olitici monetae &n 'om(nia ..3!
3.!. -nstumentele de politic moneta folosite de *.'...36
CAP)IV)MASA MONETAR++++++++++++++++)0,
4.1. ,eoii economice ale sec.//. 0e#nesism si monetaism....................................41
4.2.Coninutul 1i stuctua masei monetae..................................................................42
CAP)V)INFLAIA)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0-
!.1.Coninut...............................................................................................46
!.2.,ipui de inflaie.....................................................................................................47
!.3.Efectele inflatiei.....................................................................................................4%
!.4.Cau2ele inflatiei.....................................................................................................49
!.!.)etode de contol a inflaiei.................................................................................!1
CAP)VI)CIRCULAIA MONETAR) MODALITI, FORME I
INSTRUMENTE DE PLAT)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))1.
6.1.Emisiunea 1i puneea &n ciculaie a monedei........................................................!2
6.2.Conveti3ilitatea monedei......................................................................................!4
6.3.)odaliti 1i instumente de plat..........................................................................!!
10
CAP)VII)ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR))))))))))))))))))/.
7.1.+efinitie si tipui de 3anci...............................................................................72
7.2.'e4uli aplicate sistemului 3anca.5coduile *asel........................................73
7.3.*ancile comeciale. 6peatiuni si mana4ement..............................................74
7.4.'e4lementai pivitoae la 3ancile comeciale................................................77
7.!."incipalele caacteistici ale 3ancilo centale...............................................7%
CAP)VIII)ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC
%.1.'olul 3ncilo &n economia om(neasc...........................................................%2
%.2.*anca .aional a 'om(niei 7 3anc cental 1i de emisiune.........................%3
%.3.Centala 'iscuilo *ancae..............................................................................%6
%.4.*ncile comeciale in 'omania........................................................................%9
CAP)I2)PRINCIPALELEOPERAIUNI SI TENICI BANCARE))))34
9.1. 6peaiunile pasive ale 3ncilo.....................................................................91
9.2.6peaiunile active ale 3ncilo comeciale.....................................................92
9.3.Contactele 3ancae..........................................................................................93
9.4.$ecuiti2aea 8,itlui2aea 9 ceantelo 3ancae...............................................94
CAP)2)CREDITAREA, PRODUS BANCAR PRINCIPAL))))))))))))))))3/
10.1.,e:nica fomii do3(n2ii la cedite. Calculul do3(n2ii.Factoii ce detemina ata
do3an2ii.....................................................................................................................9%
10.2.,e:nica deteminii costului capitalului..........................................................99
10.3.Ceditaea a4enilo economici..........................................................................100
CAP)2I)CREDITELE BANCARE PE TERMEN SCURT)))))))))))))))))),43
11.1.,ipui de Faciliti pe temen scut ................................................................104
11.2."ocedua de acodae a ceditelo pe temen scut ......................................104
11.3."ima pa4in; 8font pa4e9................................................................................106
11.4.fomulaul de popunee de cedit...................................................................107
11.!.scisoi de 4aanie ..........................................................................................112

CAP)2II)A#&"*!"%! #"%*it%&" 5%"$&!'%&" 6i7i#%))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),.-
12.1.e4uli 4eneale de ceditae..............................................................................126
12.2.tipui de cedite acodate..................................................................................126
12.3.comisioane pecepute de 3anc pentu cedite.................................................127
12.4.deulaea ceditelo............................................................................................127
12.!.+ocumentaia....................................................................................................127
12.6.Condiii de ceditae..........................................................................................12%

CAP)2III)CREDITAREA BANCAR PE TERMEN LUNG I MEDIU))),3,
13.1.Coninutul ceditului 3anca pe temen lun4 1i mediu......................................131
13.2.5po3aea 1i acodaea ceditelo pe temen lun4 1i mediu..............................132
13.3.+ocumentaia de cedite....................................................................................133
13.4.Evaluaea ceditelo...........................................................................................13!
13.!.'am3usaea ceditelo pe temen lun4 1i mediu..............................................139
11

CAP)2IV)CLASIFICAREA CREDITELOR SI PLASAMENTELOR,
CONSTITUIREA, REGULARIZAREA SI UTILIZAREA PROVIZIOANELOR
SPECIFICE DE RISC DE CREDIT))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),04

14.1.+eteminaea 3a2ei de calcul pentu povi2ioanele specifice de isc de cedit...140
14.2.Clasificaea ceditelo si plasamentelo...............................................................140
14.3."efomanta financiaa........................................................................................141
14.4."ocedua de deteminae a necesaului de povi2ioane specifice de isc de
cedit............................................................................................................................141
14.!."ovi2ionaea.......................................................................................................142

CAP)2V)GARANIA CREDITELOR BANCARE))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),00
1!.1.Evaluaea iscului &n activitatea de ceditae.....................................................144
1!.2.+eteminaea fomelo de 4aanie a ceditelo ................................................147
1!.3.<aanii eale.....................................................................................................14%
1!.4.<aanii pesonale..............................................................................................149
1!.6.5lte 4aanii.......................................................................................................1!0
1!.6.5si4uaea activelo &mpumutailo constituie 4aanie a ceditelo..............1!0
1!.7.'ecupeaea activelo &n cus de eali2ae..........................................................1!0

CAP)2VI)PRODUSE BANCARE MODERNE)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),1.
16.1.Fofetaea 7 podus 3anca moden....................................................................1!2
16.2.=easin4ul 1i factoin4ul > altenative la ceditae 1i factoi de educee a iscului
3anca.........................................................................................................................1!4
16.3."oduse 3ancae deivate....................................................................................1!6
12
PREFA
PREFA
Este unanim acceptat c n economia de pia, rolul banilor i al bncilor este imens.
Economia de pia nseamn n primul rnd, economie de schimb, iar schimbul se realizeaz
prin bani i bnci.
Lucrarea de fa se adreseaz n primul rnd, studenilor economiti i, n consecin,
are un pronunat caracter didactic.
n prima parte a lucrrii, care este intitulat MOE!", se pune accent pe coninutul,
funciile monedei, sistemele monetare, politicile monetare, masa monetar, emisiunea,
puterea de cumprare a monedei, inflaia. !e asemenea, date fiind ade#ratele re#oluii
nre$istrate n circulaia monetar, n primul rnd sub aspectul perfecionrii modalitilor i
instrumentelor de plat, aceste aspecte i $sesc n carte un loc pe msur.
n economia de pia, bncile ptrund cu un pas naintea altor sectoare economice,
tocmai pentru c trebuie s le susin pe acestea n demersul lor temerar. !e aceea, partea a
doua a lucrrii, intitulat %&'(LE )( '*E!(+,L, abordeaz aceast problematic.
!up e#enimentele din decembrie -./. i n ara noastr s0a trecut la realizarea unei
reforme economice care a a#ut i urcuuri i coboruri, dar a crei e#oluie este,
indiscutabil, ctre economia de pia.
1ectorul bancar romnesc a fost nsoit de schimbri profunde n principalele sale
domenii i anume2 produse i ser#icii, capitalizare, pri#atizare, informatizare, dez#oltarea
reelei, pre$tirea personalului, acti#itatea de coresponden cu bncile din strintate.
ntre$ sectorul bancar a fost or$anizat pe dou ni#eluri, iar le$islaia a fost mult
mbuntit. %anca aional a *omniei a de#enit banc central i de emisiune, ct i cu
sarcini de supra#e$here i control pentru bncile comerciale. "l doilea se$ment al sectorului
bancar romnesc este format tocmai din societile bancare, care au rol operati# i care n
esen sunt bnci comerciale.
Lucrarea de fa prezint cititorilor si i un se$ment al acti#itii comple3e a bncilor
i anume, elemente de tehnic, operaiuni i strate$ie bancar. !ac tehnicile bancare au
e3istat o dat cu bncile i ele reflect operaiunile bancare n cone3iunea lor, elementele de
mana$ement i strate$ie bancar sunt relati# noi ntruct pn n anul -./. ele erau
confundate de cele mai multe ori cu 4principiile5 politicii economice. 'entralismul e3cesi#
fcea ca i aici, rolul bncilor n stabilirea strate$iilor de aciune i de dez#oltare s fie
foarte redus.
'artea nu cuprinde ntrea$a mulime de tehnici, produse, ser#icii i strate$ii bancare.
"r fi imposibil acest lucru, a#nd n #edere dimensiunile lucrrii, dar i faptul c unele din
aceste elemente, abia acum se definiti#eaz i se aeaz. !esi$ur c, aproape ntre$ul
material are n #edere prezentarea produselor bancare aa cum sunt ele n bnci, de altfel,
acestea interesndu0i n cel mai nalt $rad pe specialitii economiti n $eneral, i pe cei din
bnci n special.
13
6rincipalele aspecte abordate n a doua parte a lucrrii se refer la2
- or$anizarea sistemului bancar7
- mana$ement bancar7
- strate$ii bancare7
- mar8etin$ bancar7
- operaiuni bancare7
- tehnici bancare7
- contabilitate bancar7
- operaiuni de cas n bnci7
- operaiuni i tehnici de creditare7
- $aranii bancare7
- asi$urri bancare7
- control bancar7
- alte produse bancare7
- riscul bancar.
Lucrarea ncearc s rspund e3i$enelor actuale de abordare i analiz a
fenomenului monetar i bancar. Oriunde i0ar desfura acti#itatea, economitii realizeaz
le$turi comple3e i frec#ente cu circulaia monetar i cu bncile, mai ales o dat cu
dez#oltarea fr precedent a produselor i ser#iciilor bancare. !esi$ur, creditul a rmas
produsul principal al bncilor noastre i ca atare are afectat un spaiu mai mare n lucrare.
n aceast concepie i form, cartea reprezint a treia apariie, autorii fiind contieni
de unele nempliniri, printre care i imposibilitatea tratrii mai pe lar$ a unor laturi ale
acti#itii monetare i bancare 9din cauza spaiului restrns:.
"utorii mulumesc sincer cole$ilor care #or transmite e#entuale su$estii pentru
mbuntirea cursului.
AUTORII
14
PARTEA 8NT9I
PARTEA 8NT9I
MONEDA
MONEDA
1!
CAPITOLUL I
CAPITOLUL I
CONINUTUL I FUNCIILE MONEDEI
,),) C&'#%5tu *% :&'%*;
*anii epe2int 3unui ca oicae altele? indifeent c se pe2int su3 foma vaiat de la
&nceput? sau su3 foma lo popie. Cu toate acestea su3liniem &nc de la &nceput c este o
mae deose3ie &nte 3ani 1i celelalte 3unui. Cele mai multe 3unui sunt destinate
consumului? &nte3uinii pemanente sau tempoae? pe c(nd 3anii au ca destinaie sc:im3ul
celolalte 3unui. *anii cicul pemanent 1i continuu. Cu c(t 3anii sunt mai mult folosii? cu
at(t ei a@ut desf1uii nomale a sc:im3ului de mfui.
*anii au aput ca umae a unei &ndelun4ate evoluii economice.
=a &nceputui? 3anii eau constituii din unele 3unui economice cu o ciculaie mai
intens 1i mai ecunoscut pe 2one 4eo4afice c(t mai mai. 5ceste 3unui &ndeplineau 1i
funcia lo de sc:im3? de 3ani? da 1i pe cea nomal lo 1i anume de utili2ae sau de consum.
+up un timp &ndelun4at? 3anii au luat foma lo popie 1i pecis? devenind :&'%*;)
)oneda a fost eali2at la &nceput din :%t!% 1i a cptat foma ei consacat pin :%t!%
5"%<i&!$% 7 au sau a4int.
An peioada c(nd 3anii se 4seau su3 fom de moned metalic? ei aveau o latu
comun cu celelalte 3unui economice? deci eau consideai :&'%*; :!"6;. Ea ca2ul
&ndeose3i? al monedelo de au 1i a4int? cae aveau o valoae popie apopiat de valoaea
metalului peios din cae eau confecionate.
EBist deci? pe l(n4 (!&!"%! &" %=!;? adic cea impimat de stat sau de o4anul de
emisiune? o (!&!"% #&:%"#i!; dat de valoaea metalului peios coninut. +e aceea? nu ea
necesa simpla numae &n pocesul sc:im3ului? ci 1i c(ntiea? deci deteminaea (!&"ii
"%!%.
5uul 1i a4intul puteau fi cumpate ca maf? c:ia dac se 4seau su3 fom de
moned? ca umae a utili2ii lo &n industie? ca 3i@uteii? &n medicin etc.
=imita dinte maf 1i moned ea sta3ilit pecis pin le4e 8se putea sc:im3a la 3anc o
anumit cantitate de au 1i se putea o3ine o anumit cantitate de moned? sau altfel spus?
moned de o anumit valoae9. +eci auul nu avea &ntotdeauna calitatea de moned? ci doa
c(nd lua fome monetae? pecis sta3ilite pin le4e. Coninutul monedei s>a modificat de
&ndat ce moneda>maf a fost eliminat din mecanismele monetae 1i din ciculaia moneta
popiu>2is? fiind &nlocuit cu :&'%*!>$%:')
An definiea 3anilo nu putem face a3stacie de un element eBtem de impotant 1i
anume c ei au &n pincipal *%$ti'!<i! *% ! 6&&$i ! #i"#uitu '&":!, ! $#?i:@u !t&"
@u'u"i Ai *% ! $t!@ii (!&!"%! !#%$t&"!. *anii nu sunt un scop &n sine? ci sunt utili2ai &nt>
un scop 3ine deteminat. Ei au un ol imens &n economie? aceasta neput(nd eBista f 3ani.
16
An a3odaea po3lematicii monedei? nu este suficient s cunoa1tem numai coninutul?
evoluia? fomele 1i pocesul moneta? ci 1i aspectele le4ate de natua 1i esena economiei 8de
sc:im3 sau auta:ic? de pia sau planificat etc.9? sistemele monetae? puteea de cumpae?
inflaia? politicile 1i te:nicile monetae? instumentele 1i fomele de plat.
Conceptul de 3ani este compleB? su3til? da esenial pentu oice economie moden.
*anii nu te3uie confundai nici cu moneda? nici cu avuia? 3o4ia sau venituile.
An teoiile monetae modene? 3anii nu sunt definii numai ca moned. *anii au o sfe
mai la4 dec(t moneda. .umai o mic pate din valoaea &n 3ani a sc:im3uilo? a
cumptuilo este pltit cu a@utoul monedei. 5stfel in timp ce moneda este definita
confom dictionaului =aousse C o piesa de metal ? emisa de autoitatea suveana ? pentu a
sevi ca mi@loc de sc:im3D 3anii ? confom dictionaului eBplicativ al lim3ii omane sunt
definiti ca Cec:ivalentul 4eneal al valoii mafuiloE moneda de metal sau de :atie
ecunoscuta ca mi@loc de plataD
*anii cupind nu numai moneda popiu>2is? ci 1i depo2itele 1i disponi3ilitile din
contui 8cecuile9.
*anii nu pot fi confundai nici cu avuia pentu c nu cupind aciunile? o3li4aiunile 1i
alte fome de avuie.
,e3uie totusi peci2at ca de multe oi temenul de moneda se foloseste in sens la4
inclu2and atat piesele metalice cat si 3ancnotele si 3anii din cont. 5cesta este si motivul
pentu cae temenii de ciculatie monetaa si ciculatie 3aneasca sunt similai.
M&'%*! 5&!t% 6i *%6i'it; 'u:!i 5"i' "&u Ai 6u'#<ii% $!% &n economie? anume &n
economia de pia.
,).) Fu'#<ii% :&'%*%i
-n tecut? noneda ea consideata ca avand patu functii pincipale? definite in catile de
economie pin patu cuvinte Fmi@loc 8de sc:im39 ?masua 8 a valoii9 ? standad 8al platilo
amanate9 si e2eva 8 a valoii9. -n teoia modena se considea numai tei functii impotante
espectiv mi@loc de sc:im3? masua a valoii si e2eva a valoii cea de>a pata espectiv?
standad al platilo amanate fiind inclusa in celelalte tei.
5ceeasi a3odae apae si in manualul C)oned? cedit? 3nciG? ela3oat de cateda de
moned din 5$E &n coodonaea pof.univ.d. Ce2a *asno? cae su3linia2 c cele mai
impotante funcii ale monedei suntF
a9 moneda > instument de sc:im3E
39 moneda > etalon al valoiiE
c9 moneda > e2ev a valoii.
1
+e altfel? moneda ae mult mai multe funcii dec(t cele enumeate mai sus? dat fiind
olul cople1ito al ei &n economia de pia.
Funciile acestea s>au #&'$&i*!t de>a lun4ul vemii? pentu c moneda a umat pas cu
pas de2voltaea economic.
1
Ce2a *asno? .icolae +adac? Constantin Floicel? Moned, credit, bnci, Ed.". 2000? pa4 %.
17
,).),) M&'%*!, i'$t"u:%'t *% $#?i:@
5ceast funcie a monedei a aput ca umae a necesitii ceii unui instument cae
s mi@loceasc sc:im3ul economic pentu a elimina inconvenientele sistemului 3ate. 5cest
instument de sc:im3 seve1te &n acela1i timp ca msu a valoii 3unuilo sc:im3ate.
"oducia? ciculaia? consumul sunt eali2ate pin mai multe ciclui de opeaiuniF
)>*>)
*>)>*
5cestea se eali2ea2 continuu pin intevenia monedei.
"entu a putea fi tan2actionat pe scaa la4a un mi@loc 8sau instument 9 de sc:im3
te3uie sa posede umatoaele caacteisticiF
>tanspota3ilitatea
>divi2i3ilitatea
>valoae mae in compaatie cu volumul si 4eutatea
>ecunoasteea
>e2istenta la contafacei
)oneda poate &ndeplini funcia de sc:im3? pentu c este sin4ua maf 4eneal
acceptat. Fiecae din paticipanii la sc:im3 1tie c o poate ceda pentu a o3ine un alt 3un de
cae ae nevoie.
)oneda nu numai c mi@loce1te sc:im3ul? da &l 1i simplific.
"in pe2ena monedei nu mai este nevoie de pe2ena simultan a dou poduse. Cu
a@utoul monedei? sc:im3ul se descompune &n dou acteF v(n2ae 1i cumpae? despite &n
timp 1i spaiu. "in moned? sc:im3ul ae mult mai mult li3etate de aciune 1i de mi1cae.
"o4esul omeniii se datoea2 &n 3un pate inteveniei monedei &n sc:im3ul
poduselo 1i seviciilo.
Funcia de instument unic de sc:im3 a monedei d posi3ilitatea disocieii fluBuilo
eale 8specifice tocului9? &n fluBui eale 1i monetae 8v(n2ae9? ia apoi &n fluBui monetae 1i
fluBui eale 8cumpae9.
6 functie deivata din functia pincipala de mi@loc de sc:im3 aste cea de instument de
plata. )oneda este un instument le4al al fiecui stat de efectuae a plilo. "lile &n
moneda naional sunt o3li4atoii pe teitoiul unei i 8evident c doa pe piaa inten 1i cu
unele eBcepii9. "lile &nt>o anumit moned sunt unanim acceptate.
5utoitatea statului te3uie s cee2e o moned le4al? unanim acceptat de toi CactoiiG
de pe pia. "in mi@lociea acestei monede sunt lic:idate toate o3li4aiile &nte ace1ti actoi.
)oneda naional unic te3uie s constituie sin4uul mi@loc le4al de plat. $tatul 1i
autoitile? a4enii economici 1i pesoanele fi2ice sunt datoae s o accepte la plat
53od(nd funcia de mi@loc unic de sc:im3 a monedei? nu putem face a3stacie de olul
6i'!'<!t&" al acesteia. "aticipanii la pia au nevoie &n peala3il de &ncasi &n moned
pentu a avea capacitatea de a cumpa podusele 1i seviciile de cae au nevoie 8inclusiv
poduse de investiii9.
,).).) Fu'#<i! *% :;$u"!"% B%t!&'C ! (!&"ii @u'u"i&" $#?i:@!t%
+esi4u c mi@locind sc:im3ul? moneda seve1te la msuaea valoii acesto 3unui ce
se sc:im3.
1%
Haloaea 3unuilo sc:im3ate este eBpimat &n 3ani? &n moned. +eci? &n mod fiesc
instumentul de msuae a valoii mfuilo este moneda? pentu c ea este un numito
comun &nte 3unui eteo4ene.
5ceast funcie a devenit tot mai necesa o dat cu de2voltaea economic 1i implicit
divesificaea 1i multiplicaea 3unuilo.
$pe deose3ie de alte fome de etalon 8minutul?metu9 ?etalonul valoii pe2inta o
anume caacteistica si anume i'#&'$t!'t! ))oneda sau 3anii ? cu cae se masoaa valoaea
3unuilo si seviciilo si a apotuilo de ec:ivalenta inte acestea ?poate vaia de>a lun4ul
unei peioade de timp.
5latui de caacteistica vaia3ilitatii in timp? moneda ca standad al valoii pe2inta si
tasatua i'*i$5%'$!@iit!tii , in sensul ca detineea 3anilo este a3solut necesaa fiecaui
individ? pentu o3tineea 3unuilo de cae ae nevoie.-n acest scop se utili2ea2a puteea de
cumpaae? aflata in apot inves popotional cu modificaea petuilo.
)oneda este invaia3il? numai puteea ei de cumpae ce1te sau scade pentu
asi4uaea unei ec:ivalene pe pia. +ac o moned se depecia2? dunea2 celo ce o
posed 1i folose1te celo ce o datoea2. +ac puteea monedei ce1te 8de cumpae9? folo>
se1te celo ce o posed 1i dunea2 celo ce o datoea2.
Haiaia puteii de cumpae a monedei este &n contadicie cu funcia acesteia de
etalon al valoii 1i cea de sc:im3 de 3unui.
+ac moneda ca msu a valoii nu este fiB? sta3il? apae de2odinea &n economie?
cumptoii fiind meeu pclii? de2avanta@ai.
$tatul se &n4i@e1te ca moneda naional s fie sta3il 1i pentu aceasta ela3oea2
5&iti#! :&'%t!";.
+in functia pincipala de etalon al valoii ?e2ulta ca toate 3unuile din economie sunt
evaluate din punct de vedee moneta . pin petui ?ceea ce face posi3ila eali2aea de
ine4istai conta3ile si efectuaea de anali2e financiae.-ndeplinind functia de unitate de
cont ? moneda pemite eali2aea de compaatii in timp si cuantificaea valoii adau4ate in
cadul activitatii economice.
,).)3) Fu'#<i! :&'%*%i *% "%7%"(; ! (!&"ii
)oneda este un e2evo de valoae pentu c pemite &nma4a2inaea valoii &nt>
o maf compact? acceptat unanim 1i cae poate fi pstat &n mod nedefinit? f piedei 8&n
condiii de sta3ilitate9.
"entu moned nu eBist iscul *%t%"i&";"ii 6i7i#% Ai %$t% t&t*%!u'! uA&" $#?i:@!@i;)
-nclinatia spe economisie atat a populatiei cat si a a4entilo economice?conduce la
constituiea uno depo2ite sau e2eve de valoae.5latui de imo3ile ?teenui lucai de ata
?3i@uteii ?moneda constituie o foma a acesto e2eve de avee.
5vanta@ul utili2aii monedei cu acest ol decu4e din 4adul spoit de lic:iditate
compaativ cu celelalte fome. =a modul 4eneal pin lic:iditate se intele4e usuinta cu cae
anumite active sunt convetite in moneda ?int>un inteval scut de timp si cu costui minime
de convesie.
-ntucat mentineea unei e2eve de valoae su3 foma de imo3ile sau alte active eale
?pesupune un inconvenient ma@o ?atunci cand se doeste eali2aea unei tan2actii si
tansfomaea in lic:iditati imediate ?e2ulta ca populatia si a4entii economici pastea2a
sumele mai de 3ani fie in numea fie in moneda sciptuala.
19
-n anumite cicumstante ? moneda nu epe2inta o e2eva efectiva a valoii ? asa cum
este ca2ul cesteii petuilo si apaitiei inflatiei ca2 in cae se cauta alte fome de pe2evae
a valoii dinte cae auul este modalitatea pefeata.
+esi4u c funcia monedei de e2ev a valoii nu poate s dispa. +e eBemplu? &nte
dou tan2acii? oice fim ae o e2ev de valoae? fiind un instument de te2aui2ae. 6ice
pesoan fi2ic pstea2 moned pentu pocuaea cuent de 3unui de consum.
"entu a4enii economici moneda este un activ ca oicae altul 8depo2ite? aciuni?
o3li4aiuni? 3unui imo3iliae9. M&'%*! 6!#% 5!"t% *i' !#ti(%% i#?i*% 8poate fi sc:im3at &n
oice moment9. 'e2eva de valoae &nseamn de fapt? 5ut%"%! *% #u:5;"!"% 8evident? altui
de alte active cu un mae 4ad de lic:iditate9. "uteea de cumpae mai &nseamn 1i
capacitatea de sc:im3 a a4enilo economici 1i pesoanelo fi2ice.
Fa de alte active lic:ide? moneda pe2int avanta@ul c poate fi sc:im3at imediat? f
cost de tansfomae 1i cu un isc minim.
,)3) E(&u<i! :&'%*%i
An peioadele de &nceput ale sc:im3uilo? funciile 3anilo eau &ndeplinite de alte
3unui economice? cae &n acela1i timp seveau 1i scopuilo de &nte3uinae sau consum
8animale? ceeale? pe1ti? metale9. CD'* @!'ii !u #;5;t!t 6&":! &" 5"&5"i% Ai 5"%#i$;, %i !u
*%(%'it :&'%*;)
+esi dove2i ale folosiii monedelo metalice eBista inca din E4iptul 5ntic ?Ieodot
plasea2a 3ateea pimelo monede in <ecia 5ntica ? mai pecis in 'e4atul =#diei in @uul
anilo 6!0>600 *C.
)oneda a fost confecionat mult timp din metale? &ndeose3i metale peioase. ,ocmai
pin aceasta s>a difeeniat mult fa de alte 3unui? mfui.
Evoluia monedei a fost deteminat de &ns1i funcia pe cae ea o &ndeplinea &n viaa
economic.
An peioada c(nd 3anul ea epe2entat de moneda metalic? el mai avea o latu comun
cu celelalte mfui 1i anume c mateialul din cae ea confecionat putea fi socotit maf.
)onedele de au 1i a4int aveau o valoae popie nu depate de valoaea metalului
peios din cae eau confecionate.
+a pe l(n4 valoaea le4al impimat 1i fiBat de stat? monedele metalice aveau 1i o
(!&!"% #&:%"#i!; e4al cu valoaea metalului peios ce &l coninea. +ifeenele de coninut
metalic at4eau dup sine difeene de valoae. 5peau incetitudini &n deteminaea valoii
eale a monedei? de aceea? sc:im3ul se fcea pin c(ntiea monedelo? deci pin cantitatea de
metal peios coninut de moned. 5ceste difeene au condus la a3u2ui &n emiteea
monedelo.
)onedele de au 1i a4int puteau fi u1o apeciate 1i cumpate ca maf. )oneda ea
maf? da nu oice o3iect 8maf9 de metal peios este moned.
)oneda mafa a evoluat mai ta2iu in moneda epe2entativa atunci cand 3ancile
emiteau inscisui cate deponenti? 4aantate cu moneda mafa depo2itata.5ceste inscisui
eau 4eneal acceptate ca mi@loace de plata fiind utili2ate ca moneda.Haloaea monedei
epe2entative ea in diecta si fiBa le4atua cu mafa cae 4atanta aceste inscisui 8de o3icei
au sau a4int9.
)oneda de :atie a apaut mai intii in C:ina in timpul dinastiei $on4 8secolul H--9 si
ulteio in Euopa pimele 3ancnote fiind emise de $tocJ:olms *anco in 1661.
Etalonul au ? un sistem moneta in cae mi@loacele de sc:im3 il epe2inta 3ancnotele
conveti3ile in cantitati fiBe de au au inlocuit monedele metalice de au inte secolele /H-->
20
/-/ dupa cae? fiind 4aantate de stat au devenit sistemul adoptat de apoape toate statele
euopene la inceputul secolului //.
+upa cel de>al doilea a23oi mondial? la Confeinta de la *eton Koods ?cele mai multe
tai au adoptat monede nationale cae eau le4ate de dola cae la andul lui ea le4at de au.
-n 1971 4uvenul ameican a suspendat conveti3ilitatea dolaului in au si astfel s>a
a@uns ca monedele nationale sa fie 4aantate doa de statul espectiv.
Foma cea mai utili2ata a monedei in pe2ent este m&'%*;>?!"ti%? adic 3ilete de
3anc. 5cestea nu mai au o valoae intinsec? ci doa 4aania celo ce le>au emis? sau cea
confeit de autoitatea statului cae le pune pe pia.
"entu a se a@un4e aici a fost nevoie de o lun4 evoluie istoic? de o putenic
de2voltae economic 1i de cadul @uidic 3ine peci2at.
"in ea &ns1i? ceaea de moned nu aduce avanta@e. +e pild? dac cem mai multe
3unui 1i sevicii? oamenii tiesc mai 3ine.
+ac poducem mai mult moned? nu se poate spune acela1i lucu. Cu toate acestea?
moneda 1i instituiile le4ate de ea au o mae &nsemntate pentu economie.
)oneda este mai activ &nt>o societate cu o economie dinamic? de2voltat. 6 dat cu
spoiea venituilo pimae sau deivate? fluBul de moned spoe1te.
FluBuile monetae influenea2 putenic pocesele economice? dein(nd un ol esenial
&n mecanismul de funcionae a acestoa? &n mecanismele autoe4lii. Economia nu poate fi
despit de moned? pentu c aceasta este pe2ent pemanent &n sc:im3uile dinte
pesoane fi2ice? fime? stat? o4anisme financiae intenaionale.
,otu1i auul nu a disput de pe pia? c:ia dac a fost eliminat ca 3a2 a sistemelo
monetae. El este utili2at mai ales &n tan2aciile intenaionale 1i ca e2ev valuta &n toate
ile.
,)0) C!$i6i#!"%! :&'%*%i
,)0), +upa foma de eBistenta a monedei putem distin4e
A) :&'%*! :!t%"i!!
B) :&'%*! $#"i5tu"!!
A,M&'%*! :!t%"i!! cunoaste doua fome F
A),)M&'%*! :%t!i#!
A).)M&'%*! ?!"ti%
A),)M&'%*! :%t!i#! ?cunoscuta din antic:itate ?esta alcatuita din metale comune la
inceput si apoi din au? datoita calitatilo acestui metal 8uso divi2i3il?nealtea3il?valoae
mae 7volum mic? valoae constanta in timp9 . Cantitate limitata insa din acest metal a impus
cautaea alto fome de moneda .
A).)M&'%*! *% ?!"ti% im3aca la andul sau doua fomeF
A).), > moneda de :atie epe2entativa 83iletul de 3anca sau 3ancnota9
A).). > moneda conventionala 8emisa de cate stat9
A).),) M&'%*! *% ?!"ti% "%5"%7%'t!ti(! ae la 3a2a o anumita 4aantie ? cantitatea si
ciculatia acesteia fiind pecis e4lementata. Haloaea nominala a unui nilet de 3anca a te3ui
4aantata cu valoi eale ?espectiv sa eBiste un stoc de metale petioase la emitent ? ceea ce da
posi3ilitatea tansfomaii in au pin conveti3ilitate.
21
A).). M&'%*! *% ?!"ti% #&'(%'ti&'!! este pu conventionala ?faa acopeie si
4aantie din patea statului.$copul pentu cae este emisa il epe2inta acopeiea uno nevoi
ale statului si indeplineste functia de mi@loc de ciculatie.
B)M&'%*! $#"i5tu"!! este pacticata de 3ancile comeciale? pin inscieea int>un
cont a sumei detinute de client.5ceasta epe2inta o foma a monedei ? 3a2ata pe incedee
8moneda fiduciaa9 si cae ae multiple fome de pe2entae.Cecuile si viamentele constituie
fome actuale ale monedei fiduciae avand la 3a2a desc:ideea unui cont in 3anca.
,)0).) -n functie de unitatea emitenta distin4em umatoaele fome de monedaF
A>M&'%*! #"%!t! *% !=%'ti %#&'&:i#i
B>M&'%*! #"%!t! *% t"%7&"%"i! $t!tuui
C>M&'%*! #"%!t! *% @!'#i
A)M&'%*! #"%!t! *% !=%'tii %#&'&:i#i a functionat in cadul sistemelo monetae
3a2ate pe etalonul au. 5stfel a4entii economici se pe2entau la mometaie cu lin4oui de au
si pimeau in sc:im3 ec:ivalentul in au moneda.
B)M&'%*! #"%!t! *% t%7!u" epe2inta moneda ceata de te2oeia statului in functie
de necesitatile economiei eale?si pin espectaea limitelo impuse de politica monetaa.
C)M&'%*! #"%!t! *% @!'#i cupinde atat moneda ceata de *anca Centala cat si
moneda ceata de 3ancile comeciale.)oneda sciptuala ceata de 3anci se e4aseste in
economie su3 foma ceditelo acodate.)oneda ceata de *anca Centala se e4aseste in
ciculatie su3 foma numeaului aflat la detinatoii ne3ancai
E)0)3) -n functie de o3li4atia pe cae si>o asuma 3anca emitenta distin4emF
A>:&'%*! #&'(%"ti@i!
B>:&'%*! '%#&'(%"ti@i!
"in definitia data de F)-? conveti3ilitatea epe2inta in sens la4? desfiintaea
estictiilo si disciminailo in domeniul platilo si tansfeuilo intenationale ?ia in sens
estans ? o3li4atia 3ancilo din fiecae taa de a cumpaa popia moneda detinuta de alte
3anci cu conditia ca aceasta sa povina din opeatiuni cuente.
A) Conveti3ilitatea a cunoscut doua fome pincipale Fconveti3ilitatea metalica si
conveti3ilitatea in valuta? fiecae dinte acestea putand im3aca foma conveti3ilitatii intene
si eBtene
Conveti3ilitatea metalica s>a pacticat in peioada etalonului au>monede ? mecanismul
acesteia dand posi3ilitatea sc:im3aii in au a inte4ii cantitati de 3ancnote detinute de
populatie sau de a4enti economici.
Conveti3ilitatea in valuta a fost adoptata de taile euopene in anul 19!%? si da
posi3ilitatea tansfomaii unei monede in alta .-n conditiile conveti3ilitatii intene atat
e2identii cat si nee2identii pot? in mod li3e?sa vanda si sa cumpee devi2e in sc:im3ul
monedei nationale si pot face opeatiuni cu devi2e. -n 'omania? in anul 1991?s>a adoptat
foma conveti3ilitatii intene a leului in valute
Conveti3ilitatea eBtena in valuta este e2evata numai pesoanelo nee2idente si este
limitata datoita nivelului limitat al e2evelo valutae ale tailo.
B) )oneda neconveti3ila cupinde numai moneda cae cicula in cadul 4anitelo
nationale si cae este detinuta de pesoanele e2idente.
22
,)0)0)Du5! (!&!"%! i't"i'$%#! .moneda poate fi F
> moneda cu valoae inte4ala
> moneda semn
)oneda cu valoae inte4ala contine o cantitate de metal petios e4ala cu valoaea
nominala ati3uita.
)oneda semn 8numita si fiduciaa9 ae insciptionata o valoae nominala difeita de
valoaea mateialului din cae este confectionata.
,)0)1)Du5! #!5!#it!t%! i@%"!t&"i%B#i"#u!t&"i%C a monedei aceasta poate fiF
>moneda le4ala
>moneda facultativa
>moneda factionaa
)oneda le4ala este sta3ilita pin le4e 8-n 'omania in 1%67 a fost adoptat leul ca
moneda9 si ae capacitate ciculatoie nelimitata.
)oneda facultativa este moneda cae eBista ca altenativa de constituie a depo2itelo?
in peioada de manifestae a inflatiei si de depeciee a monedei nationale.-n 4eneal este o
moneda staina cae nu fluctuea2a putenic la influentele din inteioul 4anitelo nationale si
este acceptata de institutiile 3ancae.
)oneda factionaa este specifica peioadei 3imetalismului si caactei2ea2a moneda de
a4int ? cae cicula paalel cu cea de au.

,)1) Put%"%! *% #u:5;"!"% ! :&'%*%i
Put%"%! *% #u:5;"!"% %$t% *!t; *% (!&!"%! :&'%*%i) A#%!$t; (!&!"% $%
#!#u%!7; ! "D'*u %i 5% @!7! #!'tit;<ii *% @u'u"i #% 5&t 6i 5"&#u"!t% #u & u'it!t%
:&'%t!";, *%#i 5% @!7! 5"%<u"i&")
"uteea de cumpae a unei monede este vaia3il? deoaece cantitatea 1i valoaea
3unuilo ce pot fi pocuate dife 1i ele.
Haiaia valoii monedei 1i deci a puteii ei de cumpae este &n funcie deF
- peioadeE
- locE
- situaii con@unctuale.
'e2ultatul se conceti2ea2 &n fluctuaiile de pe.
Ant>o economie insta3il? caactei2at pin inflaie? evident c aceast fluctuaie este de
fapt? o ce1tee pemanent a peuilo? cae de multe oi ia fome 4alopante. An aceste
peioade? puteea de cumpae a monedei naionale este 4eu de deteminat 1i se sc:im3
apid &n sensul desce1teii ei.
5sanaea moneta din peioadele de ci2 ae mae &nsemntate pentu sta3iliea puteii
de cumpae a unei monede naionale. 5ceast asanae poate fi efectuat 1i pin limitaea
ciculaiei monedei de :(tie. An oice moment te3uie fiBat un apot aional &nte ciculaia
moneta 1i cantitatea de poduse 1i sevicii eali2ate de economia eal. C(nd moneda avea
acopeie &n au sau a4int? puteea ei de cumpae ea apopiat de valoaea intinsec a
auului sau a4intului coninut de fiecae moned. Cu at(t mai mult eBista aceast acopeie?
c(nd monedele eau confecionate din au sau a4int.
"uteea de cumpae a monedei poate ce1te pin aplicaea uno msui *%6!<i&'i$t%)
+eflaia pesupune &n pimul (nd? "%$t"D'=%"%! $%:'%&" :&'%t!"% aflate &n ciculaie. +e
23
asemenea? te3uie avut &n vedee !@u7u *% #"%*it? cae altui de a3u2ul de :(tie moned
constituie cau2e pincipale ale inflaiei idicate 1i deci ale puteii eduse de cumpae a
monedei. $tatul te3uie s>1i ec:ili3e2e 3u4etul numai pin venitui nomale? nu pin
emisiune de moned. +eflaia este &n mae pate sinonim &n aceast situaie? cu evaloi2aea
sau apecieea moneta.
"in inflaie? peuile cesc 1i se ceea2 o $itu!<i% %#&'&:i#; *% 6!5t? cae nu poate fi
sc:im3at dint>o dat. Ce1teea peuilo poate fi 3usc 1i &nalt. $cdeea lo? deci eveniea
la situaia iniial? este foate compleB 1i apoape imposi3il de eali2at.
6 putee de cumpae sta3il se poate eali2a pin eBistena eBcedentelo 3u4etae 1i a
3alanei de pli eBtene.
An sf(1it? o efom moneta pofund poate edimensiona puteea de cumpae a unei
monede.
"uteea de cumpae a unei monede se poate sta3ili pe plan naional 1i la nivel
intenaional. Li &n acest din um ca2? puteea de cumpae ae la 3a2 sistemul de peui?
da pin apotae la alte monede naionale pin cusul valuta sau ata de sc:im3. 'apotaea
se face de cele mai multe oi nu &n mod diect? ci pe 3a2a uno monede de efein cum a fiF
dolaul ameican? maca 4eman? lia stelin? #enul @apone2 1i fancul fance2.
"e plan intenaional? &n sta3iliea puteii de cumpae a intevenit noiunea de
$t!'*!"* ! (!&"ii. $tandadul de valoae este moneda naional &nt>o anumit peioad 1i
cae se 3a2ea2 pe funcia 3anilo de :%*iu *% $#?i:@ 1i pe i#?i*it!t%! lo. "entu
deteminaea puteii de cumpae sunt luate &n consideaie doa :&'%*!, #%#u"i% *%
#;;t&"i% Ai *%5&7it%% $t&#!@i%.
5li speciali1ti ameicani acod o mai mae atenie &n deteminaea puteii de
cumpae a monedei? ! "!5&"tuui :!#"&%#&'&:i# F't"% (%'itu"i Ai #?%tui%i) +e
eBemplu? c:eltuielile de consum sunt eBplicate cu a@utoul venitului disponi3il? avuiei?
investiiilo 1i atelo do3(n2ii. $au alt eBempluF sc:im3ile &n mimea avuiei detemin
umi ma@oe asupa c:eltuielilo consumatoilo.
An conclu2ie? se poate afima c puteea de cumpae a monedei? &nseamn de fapt
(!&!"%! %i F' "!5&"t #u u' @u') +eci ce #!'tit!t% *i't">u' @u' 5&!t% 6i !#?i7i<i&'!t; #u
& u'it!t% moneta sau cu un num de uniti monetae. +e eBemplu? dac o p(ine ae un
pe de 2000 lei? puteea de cumpae a leului nostu este de 1M2000 dint>o p(ine.
,eoia moden pivind puteea de cumpae a monedei utili2at pe plan mondial? c(t
1i &n aa noast se 3a2ea2 pe un G#&A, F' #!"% @u'u"i% $u't 5&'*%"!t% F' 6u'#<i% *%
"&u &" F' &5%"!<iu'i% #&:%"#i!% 1i cae la (ndul lo au &n vedee utilitatea poduselo
luate &n consideaie. CConinutulG co1ului dife de la o a la alta? &n funcie de o3iceiui?
necesiti sticte? tadiii? locul 4eo4afic etc. +e eBemplu? pentu o a dint>o 2on
4eo4afic cald? &n co1 nu va inta &ncl2iea apatamentelo pe timpul ienii.
An confomitate cu podusele pe cae le cupinde? co1ul ae un 5"%<? cae poate fi
eBpimat pin umtoaea elaie matematicF
2
6 N aipi
&n caeF
6 N peul co1uluiE
ai N pondeea podusului CiG &n totalul opeaiunilo comecialeE
pi N peul moneta al podusului i.
2
Ce2a *asno? .icolae +adac? Constantin Floicel? op. cit, pa4. 22.
24
An final se sta3ile1te valoaea podusului Cco1G? fomat din i poduse 1i cae > a1a cum
am mai atat? dife de la o a la alta.
'e2ult c fiecae moned naional ae o putee de cumpae inten 1i una eBten.
5ceasta din um ae la 3a2 #u"$u"i% "%!% *% $#?i:@? cae sunt deteminate de
o4anisme financia>monetae intenaionale? de maile 3nci sau de 3use? pe 3a2a uno
indicatoi pinte caeF podusul inten 3ut? poductivitatea muncii? inflaia? do3(nda? iscul
de a? ce1teea economic? deficitul 3u4eta 1i al 3alanei de pli eBtene etc.
An pactic? puteea de cumpae a unei monede naionale pe plan eBten se detemin
pe 3a2a 5!"it;<ii :&'%t!"%)
2!
CAPITOLUL II
CAPITOLUL II
SISTEME MONETARE
.),) C&'#%5tu *% $i$t%: :&'%t!") Et!&'u :&'%t!"
An liteatua de specialitate? conceptul de sistem moneta ae &nelesui 1i a3odi
difeite.
Costin 0iiescu a dat definiia cea mai cupin2toae la noi GSi$t%:u :&'%t!"
"%5"%7i't; !'$!:@u '&":%&" %=!% Ai i'$titu<ii&" #!"% "%=%:%'t%!7;, &"=!'i7%!7; Ai
"%$5%#ti( $u5"!(%=?%!7; "%!<ii% @;'%Ati *i't">u' $t!t.
3
"entu ca $istemul )oneta s fie
omo4en este necesa 1i eBistena unui sistem de "%!<ii &nte instituiile ce au ca o3iect de
activitate ciculaia moneta 83nci? te2oeia pu3lic? o4anisme speciali2ate? casieiile etc.9
$istemele monetae sunt foate difeite. +e aici apae necesitatea calculii ec:ivalenei de
valoae 8cus valuta 1i sc:im3 valuta9.
Et!&'u %$t% u'it!t%! :&'%t!"; $t!@iit; Ai "%#u'&$#ut; *% #;t"% $t!t Ai #!"% %$t%
utii7!t; #! u'it!t% *% @!7; 5%'t"u :;$u"!"%! (!&"i&" @u'u"i&" Ai $%"(i#ii&")
.).) Si$t%:% :&'%t!"%
"imele sisteme monetae au fost constituite pe 3a2a metalelo peioase? folosite ca
mateial pentu confecionaea difeitelo monede.
Ca umae? la 3a2a pimelo sisteme au stat monedele metalice.

C(nd etalonul moneta ea metalic? un stat putea s>1i alea4 unul sau dou metale din
cae putea s>1i confecione2e monedele etalon.
+ac ale4ea un metal? sistemul moneta se numea :&'&:%t!i$t. +ac eau folosite doua
metale? ea sistem moneta @i:%t!i$t. =a (ndul lo? aceste sisteme eau de mai multe felui.
+e eBemplu? cel monometalist putea fiF
- sistem moneta monometalist de auE
- sistem moneta monometalist de a4int.
An oice ca2? numai monedele confecionate din aceste metale aveau putee total? adic
eau consideate :&'%*% %t!&'.
*imetalismul? ca sistem moneta poate fi 1i elF
- i't%="! 8c(nd se sta3ilea un apot de valoae &nte cele dou metale peioase 1i
am3ele metale aveau aceea1i putee de plat? ia confecionaea lo ea nelimitat9E
- 5!"<i! 8c(nd numai auul se putea folosi nelimitat &n confecionaea monedei? ia
a4intul ea fiBat de stat a fi folosit doa pentu un num 1i o valoae limitate de
monede9E
- 5!"!% 8c(nd cele dou monede au o putee nelimitat 1i sunt independente una de
alta? neeBist(nd &nte ele un apot de valoae9.
3
Costin 0iiescu? Moneda, mic enciclopedie? Ed. Ltiinific? 19%2? p.27%
26
Cel mai vec:i sistem moneta monometalist a fost cel de !"=i't.
El nu eBcludea 1i utili2aea 1i a alto monede &n ciculaie? de eBemplu a celo de au.
5cestea aveau &ns? doa o valoae comecial? etalon? moneda le4al? atotputenic? ea numai
din a4int. Celelalte monede eau consideate ca oice maf.
Etalonul de a4int s>a manifestat mai putenic &n secolele /H->/H--- &n i de2voltate?
pecum 5n4lia? Fana? <emania? da 1i &n i ca 'usia 1i &n &nte4ul continent euopean. Cu
timpul? au &nceput s cicule tot mai multe monede de au? ce(ndu>se un sistem moneta
paalel.
+epecieea pemanent a a4intului? descopeiea mai multo 2cminte 8ceea ce a dus 1i
mai mult la scdeea valoii acestui metal9 a conti3uit :ot(to la intoduceea sistemului
monetaist 3a2at pe etalonul au. )onedele de au eau tot mai mult te2aui2ate sau utili2ate &n
pli peste 4ani. An $i$t%:u :&'%t!" *% !u"? numai monedele de au aveau putee le4al 1i
puteau fi confecionate nelimitat. +a nu mai ea a3solut necesa 1i o3li4atoiu s fie puse &n
ciculaie numai monedele de au. Ele puteau fi confecionate 1i din au? da 1i din alte metale?
inclusiv din a4int.
Confecionaea monedelo din alt mateial ea &ns limitat 1i o putea face numai statul.
Si$t%:u @i:%t!i$t) An acest sistem? confecionaea monedelo ea total li3e? ia
ciculaia celo dou monede ea simultan.
$e sta3ilea un apot &nte au 1i a4int? &n 4eneal acesta fiind de 1M1!?!>16 8un Jilo4am
de au ec:ivala cu 1M1!.!>16 Jilo4ame de a4int9.
Oaa clasic a 3imetalismului a fost Fana? cae a intodus acest sistem &nc din anul
1%03. 5m3ele monede 8de au 1i de a4int9 aveau o valoae coespun2toae valoii le4ale
impimate pe ele. +eci am3ele monede aveau o valoae intinsec 1i eau socotite ca monede
pincipale. +a foate 4eu putea s se menin pe o peioad de timp? o ec:ivalen? un apot
coect &nte valoaea le4al 1i valoaea intinsec.
)oneda sla3 alun4a din ciculaie moneda 3un 8citeiul lui <es:am9. +e1i auul se
devaloi2a din mai multe cau2e? el devenea tot mai mult? Cmoneda eaG cae i24onea din
ciculaie Cmoneda 3unG? adic cea de a4int? cae se e1te ca moned de ciculaie.
An a doua @umtate a secolului al /-/>lea a fost fcut 1i pima &ncecae de sistem
moneta intenaional. Este vo3a de Pniunea =atin ceat pin Convenia )oneta din 23
+ecem3ie 1%6!. =a ea au adeat iniial Fana? *el4ia? Elveia? ia din 1%74 1i <ecia. Ea s>a
fomat av(nd la 3a2 umtoaele pincipiiF
- menineea sistemului 3imetalist inte4al 8monedele de au 1i a4int eau consideate &n
continuae monede etalon? deci puteau fi emise nelimitat 1i acceptate f limit9E
- pentu monede su3 ! fanci se educea deptul de emisie ia suma limit li3eatoie ea
de p(n la !0 de fanciE peste aceast sum? nimeni nu putea s fie o3li4at s
pimeasc &n plat aceste monedeE
- fiBaea unei anumite cantiti de monede 8de eBemplu 6 fanci pe locuito9.
An anii 1%70? peul auului a spoit? ia al a4intului a sc2ut. Haloaea monedelo de
a4int a sc2ut 1i ea ca umae a modificii apotului au>a4int de la 1! la 1? la 20 la 1 1i c:ia
mai mult. 5 fost necesa etopiea uno monede de a4int 1i e3ateea lo cu adu4aea unei
cantiti noi de a4int. +a acest lucu ea foate 4eu de eali2at 1i a devenit necesa un nou
acod &nte state. An 1%7% a fost convocat o nou Convenie 8o confein intenaional9? cae
la ! noiem3ie 1%7% pse1te definitiv sistemul moneta al 3imetalismului. 5 umat a1a>2isul
sistem moneta 3imetalist 1c:iop.
5poi a umat $i$t%:u :&'%t!" :&'&:%t!i$t !u". El a avut difeite fome 1i difeite
apotui &nte au 1i a4int &n funcie de condiiile din fiecae a. +e eBemplu? &n $tatele Pnite
ale 5meicii? pin le4ea din 14 matie 1900? s>a instituit dolaul>au ca 3a2 moneta? da s>a
pstat 1i pentu dolaul de a4int? puteea de ciculaie nelimitat. An timp? s>a piedut
impotana a4intului ca 3a2 a unui sistem moneta? cu toate ca aceast piedee a fost de
27
duat? ca umae a tadiiei de 300 de ani a sistemului moneta 3a2at pe a4int. Pnul din factoii
cae au &n4eunat psiea sistemului moneta 3a2at pe a4int a fost espectaea pincipiului
sta3ilitii peuilo 8de multe oi vaiaiile de pe nu se datoau sc:im3ii valoii 3unuilo 1i
seviciilo? ci mai ales modificii valoii monedelo9.
Anc din secolul al /-/>lea? sistemele monetae metalice au avut de sufeit pin apaiia
:&'%*%i *% ?D"ti%? puse &n ciculaie de cte 3nci de emisiune. ,otu1i? aceast moned
fiducia avea acopeie &n au? ceea ce a fost &nc un facto al deveniii auului &n plan
mondial &n compaaie cu a4intul.
5 &nceput deci? peioada de eBisten a sistemelo monetae 3a2ate pe etalonul au 8au>
moned? au>lin4oui? au>devi2e9 1i moneda de :(tie.
51a cum s>a amintit de@a mai sus? un !t ti5 *% $i$t%: :&'%t!" este cel 3a2at pe %t!&'u
!u". El a funcionat la noi 1i &n lume? p(n la &nceputul anilo Q70. Etalonul au a constituit 3a2a
sistemelo monetae naionale. Confom acestui sistem? metalul moneta cicula li3e pe piaa
moneta inten 1i intenaional. An paalel? cicula 1i moneda de :(tie.
Emisiunea monedelo de au ea li3e? ca 1i conveti3ilitatea 3ancnotelo.
Et!&'u !u">:&'%*; a fost intodus 1i 4eneali2at &n 5n4lia &n 1%1%. An 'om(nia? el a
fost aplicat &ncep(nd cu anul 1%90.
Pn alt sistem 3a2at pe etalonul au a fost %t!&'u !u">i'=&u"i.
"eioada lui de aplicae a fost scut 8dup pimul 23oi mondial9. An ca2ul lui? auul>
moned a fost etas de pe pia 1i pstat la 3ncile emitente su3 fom de lin4oui. An felul
acesta a fost limitat conveti3ilitatea &n au a monedei de :(tie.
)ai apoape de 2ilele noaste a fost utili2at sistemul moneta 3a2at pe %t!&'u !u">
*%(i7%. El a fost adoptat de ma@oitatea statelo? &nc din 1944? la Confeina de la *ettan
Koods. "entu pima dat? un sistem moneta ae 1i instituiile financia>monetae cae s &l
o4ani2e2e 1i s &l susin. "entu pima dat? 3ncile de emisiune depo2itea2 pe l(n4 au?
titlui de cedit 1i valute putenice. Cu timpul? valutele fote au devenit pincipala e2ev a
3ncilo centale.
6 dat cu intoduceea etalonului au>devi2e 1i cu 4estionaea ciculaiei monetae
intenaionale de cte instituiile speciali2ate 8F)-? *anca )ondial? *anca 'e4lementelo
-ntenaionale etc.9? ciculaia moneta intenaional 1i &n inteioul multo i s>a de2voltat
foate mult? sc2(nd teptat olul auului. $istemul moneta 3a2at pe etalonul au a sl3it foate
mult? ia &n 1974 a fost a3andonat.
+in anul 1974? sistemul moneta este constuit pe 3a2a unui nou etalon 1i anume
5ut%"%! *% #u:5;"!"% a monedei naionale. Ea fiesc s se a@un4 aici? &ntuc(t ciculaia
moneta este diect le4at de v(n2ae>cumpae? deci de peui? de cantitatea de 3unui
1iMsau sevicii cae pot fi pocuate cu o unitate moneta.
$>au de2voltat 1i fenomenele inflaioniste 1i de2ec:ili3ele? o dat cu intaea &n vi4oae
a acestui sistem moneta 3a2at pe puteea de cumpae.
"uteea de cumpae epe2int un etalon apate. El se 3a2ea2 pe conti3uia 3unuilo
1i seviciilo fiecei i la deteminaea cusului moneta. =a deteminaea puteii de
cumpae a unei monede naionale? sacini 1i conti3uii mai evin acum $istemului
Financia -ntenaional 1i &ndeose3i Fondului )oneta -ntenaional 1i *ncii )ondiale.
5cestea sta3ilesc puteea de cumpae a monedelo naionale? pe 3a2a costului valuta? cae
ine seama de pondeea 1i peuile poduselo de 3a2? da 1i de unii indicatoi eali2ai de
aa espectiv? cum a fiF peuile intene apotate la cele intenaionale? nivelul podusului
inten 3ut? itmul ce1teii economice? poductivitatea muncii? datoia eBten? deficitele
3u4etae 1i ale 3alanei de plai eBtene? etc. Etalonul putee de cumpae este deci a3stact?
nu ae un coespondent mateial? este mai de4a3 un calcul? un model.
2%
An conclu2ie? putem afima c sistemele monetae modene? pefomante? au aput 1i s>
au de2voltat o dat cu moneda de :(tie? c(nd auul nu mai &ndepline1te funcii monetae
pincipale.
5cum? valoaea etalon este cupins &n puteea de cumpae a monedei naionale sau
intenaionale.
.)3) Si$t%:% :&'%t!"% F' R&:D'i!
"(n &n a doua @umtate a secolului al /-/>lea? &n 'om(nia nu eBista un adevat sistem
moneta.
"ima le4e moneta a ii noaste a fost adoptat &n 1%67.
Ea a adoptat un sistem moneta 2ecimal 1i Ce4imul moneta 3imetalistG. ,ot pin aceast
le4e a fost ceat moneda naional>%u *% !"=i't *% 1 ="!:% #u & 5u"it!t% *% H31I,444. +e
la &nceput? 'om(nia a adoptat nomele monetae aplicate de U'iu'%! L!ti';) "incipalele
monede om(ne1ti au fost confecionate &n 5n4lia 1i eau de aam. 5paiia monedelo de au
1i de a4int a avut loc dup !>6 ani. =a &nceput? monedele om(ne1ti au ciculat &n paalel cu
monedele de au 1i a4int stine. 53ia &n 1%73 se pun &n ciculaie monede de a4int &n valoae
de 2! milioane lei 8&n monede de c(te 2 lei9. An acela1i an se confecionea2 1i monede de au de
20 lei 8&n valoae de 3 milioane lei9. Confecionaea s>a eali2at &n *el4ia.
$e conside c le4ea moneta din 1%67 a constituit 3a2a o4ani2ii monetae a
'om(niei. 5poi au fost efectuate efome complementae.
.u eBist o 3anc de emisiune. $e ecu4e la sistemul moneta :(tie>moned pin
emiteea de &nscisui 83ilete9 ipotecae.
+up &nc:eieea '23oiului de -ndependen? moneda &ncepe s se evi4oe2e 1i se
confecionea2 monede de a4int 81%79? 1%%1? 1%%29.
An 1%%0>1%%1 se &nfiinea2 *anca .aional a 'om(niei.
Funciona de@a $i$t%:u @i:%t!i$t !"=i't>!u".
An luna mai a anului 1%%9 'om(nia a tecut oficial la etalonul moneta au. "(n &n
191!? statul ea autoi2at s confecione2e 1i s pun &n ciculaie monede metalice &n valoae
de 100 milioane lei. Cea mai mae pate 87%R9 ea confecionat din a4int? da opeaiunile
eau apotate la au. )onedele au mai fost confecionate &n 1900? 190!? 1906 1i 1927.
Ante cele dou 23oaie mondiale? 'om(nia 1i>a modeni2at ciculaia moneta 1i
sistemul 3anca 1i s>a aliniat tot mai mult la e4lementile 1i nomele emise pe plan
intenaional. 5u acionat paial 1i incomplet? sistemele monetae au>lin4oui 1i au>devi2e.
An peioada comunist? &n 'om(nia? ciculaia moneta s>a upt de conteBtul
intenaional. )oneda naional nu a avut pactic acopeie nici &n au 1i nici mca 8doa
paial9 &n 3unui 1i sevicii.
+up anul 19%9? 'om(nia &nceac s se alinie2e din nou i4oilo $istemului )oneta
-ntenaional. +e1i a fost o peioad economic 4ea? cu inflaie? depeciee moneta continu
1i scdee economic? de1i a cescut mult datoia eBten? pu3lic 1i deficitele? totu1i aa
noast se implic tot mai mult &n mecanismele monetae intenaionale. Fiind mem3 a
o4anismelo financiae intenaionale? evident c 'om(nia a adoptat $i$t%:u :&'%t!"
@!7!t 5% 5ut%"%! *% #u:5;"!"% ! :&'%*%i '!<i&'!%)
29
.)0) Si$t%:u M&'%t!" Eu"&5%!'
+upa ce sistemul moneta ?sta3ilit la *etton Koods in 1944 ? a fost a3andonat ? taile din
Comunitatea Economica Euopeana au sta3ilit in anul 1972 sa mentina ate sta3ile de sc:im3
ale mone2ilo nationale cae sa nu fluctue2a mai mult de 2.2!R
$istemul moneta euopean a fost sta3ilit in 1979? de cate taile cae faceau pate din
Comunitatea Economica Euopeana ? cae au ca2ut de acod sa coele2e mone2ile nationale
pentu a peveni maile fluctuatii cae puteau apaea inte ele si sa intoduca moneda unica
euopeana 8ECP9.
Elementele de 3a2a ale acestui sistem eauF
1. $ta3iliea unei monede unice euopene 8ECP9 cae ea un cos al mone2ilo nationale ?
pevenind miscaile peste 2.2!R 86 R in ca2ul -taliei9 in paitatea sc:im3uilo dinte
mone2ile nationale .
2. $ta3iliea unui )ecanism al 'atelo de $c:im3 8E')9
3. EBtensia facilitatilo de cedit la nivel Euopean
4. Ceaea Fondului )oneta de Coopeae Euopeana? ceat in 6ctom3ie 1972 si
alocaea de ECP 3ancilo centale din taile mem3e in contapatida cu au sau dolai
P$5.
+esi nu a fost sta3ilita o moneda ancoa ? maca 4emana a fost centul $istemului )oneta
Euopean. 5@ustai peiodice ale mone2ilo nationale aveau loc in scopul mentineii uno ate
sta3ile de sc:im3 da sistemul ea constans de politicile econimuce difeite ale statelo
mem3e ceea ce a condus in 1993 la iesiea din )ecanismul 'atelo de $c:im3 a )aii
*itanii si a -taliei in 1992 si la maiea ma@ei de fluctuatie la 1!R.
=a 31 +ecem3ie 199% ? moneda ECP a fost inlocuita cu moneda Euo ? inlocuindu>se astfel
)ecanismul 'atelo de $:im3 8E')9 initial cu E') --.
Confom E') -- monedele nationale puteau fluctua int>o ma@a de 1!R in apot cu Euo.
+up adoptaea euo? politica a fost sc:im3ata coelandu>se monedele tailo din afaa 2onei
euo ? la euo? scopul fiind acela de a &m3unti sta3ilitatea acesto monede? pecum 1i pentu a o3ine un mecanism de evaluae
pentu mem3ii potentiali ai 2onei euo.
E') -- este de fapt anticamea pentu intaea in Pniunea Economica si )onetaa a Pniunii
Euopene . -n acest stadiu monedele tailo paticipante la Pniune sunt inlocuite cu moneda
EP'6 ? intandu>se aftfel in 2ona euo.
)oneda Euo a fost sta3ilita pin pevedeile tatatului dela )aastic:t din 1992 ? cae a sta3ilit tei
etape pentu eali2aea Pniunii Economice si )onetae F
>pima etapa 1990>1993 ? a pesupus adoptaea de masui pentu li3eali2aea miscaii capitaluilo si puneea 3a2elo unei politici de
conve4enta in mateie de sta3ilitate a petuilo si 4estiune sanatoasa a finantelo pu3lice.
>etapa a doua 1994>199% ? a fost caactei2ata pin infiintaea -nstitutului )oneta Euopean 8pecuso al *ancii Centale Euopene9 cu
sediul la FanJfut? cu scopul de a intai cola3oaea inte 3ancile centale si de a asi4ua coodonaea politicilo monetae .
>a teia etapa a inceput la 1 ianuaie 1999 .-nstitutul )oneta Euopean s>a tansfomat in
*anca Centala Euopeana infiintindu>se si $istemul Euopean al *ancilo Centale.
)oneda Euo a a inceput sa fie utili2ata 8su3 foma de 3ancnote si monede9 in statele mem3e ale Pniunii Economice si )onetae incepand
cu 1 ianuaie 2002.
5dmiteea statelo in Pniune a fost conditionata de indepliniea uno citeii sticte? astfel
- deficit 3u4eta de maBim 3R din "-*
- datoia pu3lica maBim 60R din "-*
- ata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1.! puncte pocentuale media atei inflatiei a celo mai 3une 3 tai mem3e P.E.
cu cele mai sta3ile petui.
- ata do3an2ii sa nu fie mai mae de doua puncte pocentuale fata de media pe temen lun4 a pimelo tei state pefomante in
acest domeniu.
- ata de sc:im3 nu te3uie sa depaseasca ma@ele nomale 82.2!R9
-n acest moment $istemul )oneta Euopean cupinde 16 tai mem3e ale 2onei euo plus tei tai cae nu sunt mem3e ale Pniunii
Euopene da au adoptat moneda Euo 8)onaco? $an )aino ?Hatican9 ? tei tai incluse in E') -- 8 +anemaca ? =ituania ?=etonia 9 si
30
sapte tai cae sunt mem3e ale Pniunii Euopene si umea2a sa inte in E') -- si ulteio in 2ona euo 8*ul4aia ? Ce:ia ? "olonia ?
Pn4aia ?'omania .)aea *itanie ?$uedia9
.)1) B!'#! C%'t"!! Eu"&5%!'!
*anca Centala Euopeana 8*CE9 ae olul de a spi@ini politicile economice ale Comunitatii
Euopene pin actiuni in umatoele diectiiF
- implementea2a politica monetaa a Comunitatii Euopene
- detine si administea2a e2evele oficiale ale statelo mem3e
- pomovea2a un sistem de plati eficient
- conti3uie la supave4:eea pudentiala a institutiilo de cedit din taile mem3e
- autoi2ea2a emiteea de 3ancnote in cadul Pniunii Euopene? astfel incat numai
3ancnotele emise de *CE si 3ancile centale nationale sa ai3a caacte oficial.
*CE nu actionea2a ca impumutato de ultim an4 pentu 3ancile din Pniunea Euopeana
acest ol evenind 3ancilo centale ale statelo mem3e.
*CE nu ae esponsa3ilitatea cusuilo de sc:im3 ale monedei EP'6 ? avand o po2itie mai
mult consultativa.
)isiunea de 3a2a a *CE o constituie sta3ilitatea petuilo ? pentu indepliniea acestui
o3iectiv putand fi utili2ate instumente difeite de la o taa la alta.
$istemul Euopean al *ancilo Centale 8$E*C9 este constituit din *CE si 3ancile centale
nationala ale statelo mem3e.
"incipalele ati3utii suntF
- definiea si implementaea politicii monetae a Pniunii Euopene
- detineea si administaea e2evelo valutae oficiale ale tailo mem3e
- conduceea opeatiunilo de sc:im3 valuta
- eali2aea opeatiunilo din sistemele de plati
-nstumentele utili2ate pot fiF
- facilitatile petmanente
- opeatiuni odinae
- opeatiuni de efinantae pe temn lun4
- opeatiuni stuctuale
- sistemul e2evelo o3li4atoii
F!#iit!ti% 5%":!'%'t% consta in cedite si depo2ite pe 24 oe ? ca umae a folosiii
sistemului de plati si compensai unificate ,5'<E,.
*ancile centale au po2itii de3itoae sau ceditoae fata de sistemul de compensai ? nivelul
do3an2ii pacticat fiind sca2ut ceea ce asi4ua sta3ilitate acesto opeatiuni.
O5%"!tiu'i% &"*i'!"% consta in opeatiuni de efinantae saptamanala.-n functie de
solicitaile 3ancilo centale nationale ? se pot acoda cedite in mod difeentiat ? cu do3anda
fiBa sau vaia3ila ? pe temen de maBim doua saptamani.
O5%"!tiu'i% *% "%6i'!'t!"% pe temen lun4 se conceti2ea2a in opeatiuni desfasuate luna ?
ceea ce pemite o3tineea de cedite pe temen de tei luni.*eneficiaii acesto cedite sunt
3ancile de mica dimensiune ? do3anda fiind vaia3ila.
O5%"!tiu'i% $t"u#tu"!% asi4ua un nivel constant al lic:iditatii 3ancae la nivelul 3ancilo
nationale si consta in ac:i2itia si van2aea de titlui? 4aantaea de cedite ?cumpaaea si
van2aea potofolilui de efecte pu3lice
Si$t%:u "%7%"(%&" &@i=!t&"ii asi4ua eBistenta uno e2eve de lic:iditate 3ancilo centale
nationale cu efecte favoa3ile asupa inte4ului sistem 3anca euopean.
-ndepliniea o3iectivului pincipal al *CE 8 sta3ilitatea petuilo9 se eali2ea2a pin actiuni in
umatoaele domeniiF
31
- politica valutaa
- a4e4atele monetae
- mentineea inflatiei in paametii nomali
"entu eali2ae acestui o3iectiv ? unele tai au ceat pemi2ele le4ale pentu cesteea
independentei 3ancii centale$tudiile au elevat ca inflatia este mai mica in taile cae au
asi4uat independenta 3ancii centale."entu sta3iliea 4adului de independenta au fost
sta3ilita cateva citeiiF
- peci2aea in statut a independentei 3ancii centale
- duata functiei de 4uvenato
- dependenta 3ancii centale fata de actiunile 4uvenamentale
- includeea in stuctuile de conducee a uno functionai 4uvenamentali
*CE si $E*C isi mentin independenta in eapot de factoul politic ? pin espectaea
umatoaelo pincipiiF
- descentali2aea 7 ol e4al al fiecaei 3anci centale in infaptuiea politicii monetae
unice
- accesul e4al al solicitantilo la noneda 3ancii centale ceea ce inseamna eliminaea
limitelo in opeatiunile de finantae 3ilateala ?cu ate avanta@oase ale do3an2ii .
- continuitatea in aplicaea instumentelo politicii monetae
- utili2aea uno ate ale da3an2ii pe temen scut ? unice si unificaea pietei monetae
pin conduceea unica a opeatiunilo.
32
CAPITOLUL III
CAPITOLUL III
POLITICI MONETARE
3),) P&iti#! :&'%t!"!) D%6i'iti% $i i$t&"i# )
"olitica monetaa este pocesul pin cae ? 4uvenul? 3anca centala sau o alta autoitate
monetaa dint>o taa ? contolea2a ofeta de 3ani ?modul de utili2ae a acestoa si ata
do3an2ii ? in vedeea atin4eii unui set de o3iective oientate spe de2voltae si sta3ilitate
economica.
"olitica monetaa poate fi atat eBpansionista ? cae ae in vedee cesteea apida a ofetei
monetae de pe piata ? sau estictiva atunci cand ofeta monetaa scade sau ceste int>un itm
modest.
"olitica monetaa se 3a2ea2a pe elatia cae eBista inte atele do3an2ii dint>o economie ?
adica petul la cae 3anii pot fi impumutati ? si ofeta totala de 3ani.
"olitica monetaa a fost asociata timp de secole cu deci2ia de 3atee a mone2ilo sau cu
deci2ia de tipaie a monedei de :atie . =a inceput ata do3an2ii nu ea consideata ca o foma
de politica monetaa ? deci2iile in pivinta politicii monetae fiind luate de autoitatea cae
emitea mone2ile espective . 6data cu de2voltaea sc:im3ului la nivel intenational s>a simtit
nevoia sta3iliii unui pet inte au si a4int ? pecum si un pet al mone2ii locale in compaatie
cu cele staine.
6data cu ceaea *ancii 5n4liei in 1694 ? cae a do3andit esponsa3ilitatea de a emite moneda
si de a o 4aanta cu au ? ideea unei politici monetae independente de politica eBecutiva a fost
implementatata.$copul politicii monetae ea sa mentina valoaea mone2ilo in ciculatie ?sa
tipaeasca moneda de :atie tan2actiona3ila la valoae nominala cu numeaul ? si sa pevina
iesiea mone2ilo de pe piata. -nfiintaea 3ancilo centale ale statelo industiali2ate ? a fost
asociata cu dointa de a mentine statele espective le4ate de etalonul au ? si de necesitatea
sc:im3ului cu alte monede 4aantate cu au. "entu a a@un4e aici ? 3ancile centale au sta3ilit
ate ale do3an2ii atat pentu cei impumutati cat si pentu 3anci cae aveau nevoie de
lic:iditate.
-n peioada 1%70>1920 ? taile industiali2ate au sta3ilit sistemul 3a2at pe 3ancile centale ?
una dinte ultimele infiintate fiind Fedeal 'eseve in 1913. +in acest moment a fost inteles
olul de Cimpumutato de ultima instantaD al 3ancilo centale si de asemena a fost inteles
faptul ca ata do3an2ii ae un efect asupa inte4ii economii.
5stfel? s>a a@uns ca in 2ilele noaste deci2ia pivind politicile monetae sa ia in calcul o seie
de factoi cum a fiF
- ata do3an2ii pe temen sut
- ata do3an2ii pe temen lun4
- vite2a de otatie a 3anilo in economie
- atele de sc:im3
- calitatea ceditului
- actiuni si o3li4atiuni
33
- elatia inte 4uven si c:eltuielile 8economiile9 sectoului pivat
- fluBul intenational de capital
- deivative financiae 8 option? futues9
3).) Ti5u"i *% 5&iti#! :&'%t!"!
-n pactica ? toate tipuile de politica monetaa implica modificaea masei monetae in sens
estans 8)09 aflata in ciculatie. 5cest poces de influentae a lic:iditatii pin van2ai si
cumpaai de instumente de de3it sau de cedit ? este cunoscut su3 numele de opeatiuni pe
piata li3ea. ,an2actiile efectuate de autoitatile monetae pe piata ? modifica ofeta de
moneda si acest lucu influentea2a si celelalte vaia3ile cum a fi ata do3an2ii si ata de
sc:im3.+istinctia inte difeitele tipui de politica monetaa e2ida in setul de instumente si
de vaia3ile de piata cae sunt folosite pentu a atin4e scopuile umaite.
P&iti#! :&'%t!"! V!"i!@i! *% 5i!t! O@i%#ti( 5% t%":%' u'=
"olitica de tintie a inflatiei 'ata do3an2ii la de3itele 6M. 6 ata sta3ilita a inflatiei
"olitica de tintie a petuilo 'ata do3an2ii la de3itele 6M. Pn nivel specific al inflatiei
54e4ate monetae Cesteea masei monetae 6 ata sta3ilita a inflatiei
'ata de sc:im3 fiBa "etul spot al monedei "etul spot al monedei
Etalonul au "etul spot al auului -nflatie edusa le4ata de
petul auului
"olitica miBta +e o3icei ata do3an2ii +e o3icei soma@ul si inflatia
P&iti#! *% ti'ti"% ! i'6!ti%i
5ceasta politica isi popune sa mentina inflatia int>o ata pesta3ilita.5cest de2ideat este
eali2at pin a@ustai peiodice de cate 3anca centala a tintei de ata a do3an2ii. 'ata do3an2ii
utili2ata este ata inte3ancaa la cae 3ancile se impumuta inte ele ? oveni4:t ? pentu
acopeiea fluBului de numea. 5ceasta ata a do3an2ii este sta3ilita luna sau timestial de
un comitet de politica monetaa.
$c:im3aile in ata do3an2ii sunt facute ca aspuns la difeitii indicatoi de piata ?int>o
incecae de a influenta tendinta economiei mentinand tinta de inflatie sta3ilita.
"olitica de tintie a inflatiei a fost initiata de .oua Seelanda si este utili2ata in pe2ent in
5ustalia? *a2ilia?Canada?C:ile?Colum3ia?Euopa?.ove4ia?-slanda?Filipine ? 5fica de
sud?,ucia si maea *itanie.
34
P&iti#! *% ti'ti"% ! 5"%tu"i&"
"olitica de tintie a petuilo este similaa politicii de tintie a inflatiei ?cu sin4ua difeenta ca
o cestee a inflatiei int>un an este compensata in anii umatoi ? astfel incat in timp petuile
aman nemodificate.
A="%=!t% :&'%t!"%
-n anii Q%0 mai multe tai au utili2at o a3odae 3a2ata pe cesteea constanta a masei
monetae. 5ceasta a3odae a inclus difeite cate4oii de 3ani si cedit 8)0?)19 fiind deseoi
numita cu temenul de monetaism .difeenta fata de celelalte politici ? cae se focusea2a int>o
foma sau alta pe semnalele pe cae petuile le tansmit ? fiind o a3odae monetaa
cantitativa.
P&iti#! "!t%i *% $#?i:@ 6iJ!
5cesta politica se 3a2ea2a pe mentineea unui cus de sc:im3 fiB cu o moneda staina.
-nt>un e4im cu ate fiBe sta3ilite pin odin ? 4uvenul local sau autoitatea monetaa
sta3ileste o ata fiBa ? si nu intevine pe piata ? van2and sau cumpaand moneda ? pentu a
mentine cusul de sc:im3. -n sc:im3 ? cusul eate mentinut cu masui administative
8 contolul capitaluilo? contolul licentelo de impot>eBpot9. -n acest ca2 eBista o piata
nea4a a cusului de sc:im3 ?la cae moneda este sc:im3ata la un cus neoficial .
-n ca2ul unui sistem conveti3il da cu ate fiBe ? moneda este cumpaata si vanduta de 3anca
centala in fiecae 2i cu scopul de a atin4e tinta de ata de sc:im3.5ceasta tinta poate fi ? un
nivel fiB sau o 3anda de fluctuatie in cae 3anca centala umaeste sa se incade2e cusul de
sc:im3.
-nt>un sistem cu ate fiBe mentinut pint>un Consiliu )oneta ? fiecae unitate de moneda
locala este acopeita de o unitate de moneda staina? la o anumita ata de sc:im3. 5cest lucu
face ca masa monetaa locala sa nu fie su3 pesiunea inflatiei si elimina speculatiile cae se
pot face asupa celo cae a doi sa sc:im3e moneda locala in moneda staina.
,oate aceste politici enunta de multe oi la politica monetaa popie in favoaea unei
autoitati monetae sau politici monetae staine in incecaea de a mentine un anumit cus al
atei de sc:im3.<adul in cae politica monetaa locala depinde de cea staina ? depinde de
factoi cum a fiFmo3ilitatea capitalilui? tanspaenta ?canale de cedit si alti factoi economici.
Et!&'u !u"
Este un sistem in cae petul monedei nationale este sta3ilit in unitati de au 8lin4oui9 si este
tinut constant pin van2aile si cumpaaile de moneda cate alte state.Han2aea si cumpaaea
auului sunt foate impotante pentu mentineea cesteii economice si a sta3ilitatii petuilo.
-n 2ilele noaste acest model de politica monetaa nu mai este utili2at ? desi o foma a politicii
monetae 3a2ata pe etalonul au ? a fost la4 utili2ata inte 1%!0>1971.5vanta@ul ma@oal
acestui sistem ea simplicitatea si tanspaenta.
+e2avanta@ul ma@o esta ca acesta poate induce deflatie ? cae apae atunci cand economia
ceste mai epede decat cantitatea de au detinuta.5tunci cand economia ceste mai epede?
aceeasi cantitate de 3ani este utili2ata pentu a face fata unui numa mai mae de tan2actii.
$in4uul mod pin cae acest lucu este posi3il? este scadeea costului fiecaei tan2actii ? ceea
3!
ce inseamna ca petul 3unuilo si seviciilo se micsoea2a ia fiecae unitate de moneda
ceste in valoae.
3)3) I'$t"u:%'t% !% 5&iti#ii :&'%t!"%
*anca centala poate influenta ata do3an2ii la4ind sau micsoand masa monetaa in
ciculatie. "incipalele instumente folosite sunt umatoaeleF
1.O5%"!tiu'i 5% 5i!t! i@%"!.
Cu a@utoul acesto opeatiuni poate fi sc:im3ata maimea masei monetae in ciculatie. Pn
eBemplu de acest 4en a fi cumpaaea sau van2aea de actiuni in valuta. 5tunci cand 3anca
centala pune la dispo2itie sau colectea2a valuta afeenta ? intevine pe piata modificand
cantitatea de moneda din piata si afectand astfel masa monetaa.
.)M%#!'i$:u $#&'t;"ii
Ca Cimpumutato de ultima instantaD 3ancile centale au autoitatea de a impumuta fondui
institutiilo financiae din fiecae taa. "in am3usaea acesto cedite sau pin eBtindeea
celo eBistente 3anca centala poate sc:im3a maimea masei monetae.
3.M&*i6i#!"%! '%#%$!"uui *% "%7%"(%
Fiind autoutatea de e4lementae 3anca centala eBecita functia de ccontol asupa
3ancilo."olitica monetaa poate fi imlementata pin sc:im3aea e2evelo pe cae 3ancile
sunt o3li4ate sa le paste2a la 3anca centala.*ancile mentin o mica pate a activelo
disponi3ile in cas:? estul fiind investit in active mai putin lic:ide cum a fi ceditele.
$c:im3and popotia activelo ce te3uiesc tinute in cas: ? 3anca centala poate sc:im3a
sumele disponi3ile pentu cedit ? modificand astfel masa monetaa.
4.R!t! *&@!'7ii
Contactia masei monetae poate fi eali2ata indiect pin cesteea atei nominale a do3an2ii ?
dat fiind faptul ca atele de do3anda mai mai incua@ea2a economiile si descua@ea2a
impumutuile ? am3ele avand efect asupa educeii masei monetae.5utoitatile monetae
pot avea a3odai difeite in cea ce piveste ata do3an2ii. 5stfel in $P5 ? 3anca centala
8FE+9 poate sta3ili ata de scont cae ae un efect semnificativ asupa celolalte do3an2i? in
timp ce la alte tai? autoitate monetaa poate fi mandatata sa sta3ileasca ate ale do3an2ii
pentu cedite ? depo2ite si alte active financiae.
1)C&'$iiu M&'%t!"
Consiliu )oneta este un aan@ament cae fiBea2a masa monetaa a unei tai de alta ?fiind
esential le4at de o ata de sc:im3 fiBa . 5stfel pentu a ceste masa monetaa in moneda locala
este necesa sa eBiste un ec:ivalent al masei monetae in valuta tinuta in e2eva . "incipalele
a4umente ale consiliului moneta suntF
>sa impote cedi3ilitatea monedei staine
>sa mentina o ata de sc:im3 fiBa cu moneda staina
>sa sta3ileasca o cedi3ilitate a atei de scim3.
36
Consiliul moneta ae avanta@e pentu tai mici da cu economie desc:isa cae nu pot sustine o
politica monetaa independenta. +e2avanta@ul este acela ca ?nu mai pot fi emise deci2ii de
politica monetaa in confomitate cu consideentele nationale si de asemenea? ata de sc:im3
fiBa sta3ileste conditiile sc:im3ului cu alte tai ?indifeent de difeentele dinte tai.
6. C&'(i'=%"%! :&"!;
Ea const &n faptul c 3anca cental &n 4eneal? &1i folose1te puteea sa de convin4ee asupa
3ncilo sau asupa lumii financiae &n 4eneal pentu ca acestea s>1i sc:im3e compota>
mentul 8eB.F limitaea &mpumutuilo stine sau &ncua@aea cumpii de titlui de stat9.
-mptant de etinut este ca aceste anuntui te3uie sa fie cedi3ile ? pentu a se o3tine efectul
doit in piata.
3)0) P&iti#i :&'%t!"% F' R&:D'i!
-n 'omania ? a eBistat o peioad? &ndeose3i &nte cele dou 23oaie mondiale? c(nd eBista o
putenic sta3ilitate moneta 1i pentu c ea o politic moneta foate i4uoas. An pimul
(nd? &n aceast peioad? moneda noast avea acopeie &n au 1i ea conveti3il. EBista o
paitate le4al a leului? adic o cantitate de au pe cae o coninea. C(nd paitatea scdea sau
ce1tea? ca umae a fluBuilo monetae 1i situaiei economice? 3anca cental intevenea 1i
ec:ili3a ceeea cu ofeta de 3ani. =a acea veme? ec:ili3aea se fcea &ndeose3i pin impotul
sau poduceea auului. 6 moned conveti3il pesupunea menineea ec:ili3ului 1i sta3ilitii
monetae &nte punctele de ie1ie 1i de intae ale auului.
+upa 19%9 ? si dupa finali2aea unui poces de pe4tie? a cei ultim etap a constituit>o
ceaea 1i testaea funcionii cadului de anali2 economic 1i de deci2ie a politicii monetae
specific intiii diecte a inflaiei? *.' a sta3ilit ? incepand cu 200! ?ca state4ie de politica
monetaa? tintiea diecta a inflatiei. Concomitent au fost satisfcute 1i celelalte ceine 1i
citeii cae condiionea2 eficacitatea acestei state4iiF
1.co3o(ea atei anuale a inflaiei su3 nivelul de 10 la sutE
2. acumulaea unui c(1ti4 de cedi3ilitate de cte 3anca cental 1i consolidaea acestuiaE
3. &ntiea independenei de ;ure 8pin intaea &n vi4oae la 30 iulie 2004 a noului $tatut al
*.'9 1i de facto a *.'E
4. est(n4eea dominanei fiscale? deulaea pocesului de consolidae fiscal 1i amelioaea
coodonii dinte politica fiscal 1i cea monetaE
!. elativa fleBi3ili2ae a cusului de sc:im3 al leului 1i educeea 4adului de vulnea3ilitate a
economiei la fluctuaiile acestei vaia3ileE
6. &nsnto1iea 1i &ntiea sistemului 3anca 1i elativa ce1tee a intemedieii 3ancaeE
7. spoiea tanspaenei 1i a esponsa3ilitii 3ncii centale? pecum 1i a aiei 1i intensitii
comunicii *.' cu pu3licul 1i pieele financiae? inclusiv &n ceea ce pive1te aspectele le4ate
de noua state4ie de politic moneta 1i de pe4tiea adoptii eiE
%. contuaea mai cla a compotamentelo macoeconomice 1i a mecanismelo de
funcionae a economiei necesa identificii 1i ce1teii eficacitii canalelo de tansmisie
moneta.
37
+emesuile *.' de ceae a cadului o4ani2atoic 1i te:nic necesa implementii noii
state4ii de politic moneta au duat 16 luni 1i au 3eneficiat de asisten te:nic acodat de
Fondul )oneta -ntenaional 1i de *anca .aional a Ce:iei.
3)1)I'$t"u:%'t%% *% 5&iti#; :&'%t!"; 6&&$it% *% BNR
"incipalele instumente de politic moneta pe cae *.' le ae la dispo2iie confom
e4lementilo &n vi4oae suntF
opeaiunile de pia moneta
facilitile pemanente acodate instituiilo de cedit
e2evele minime o3li4atoii 8')69
O5%"!<iu'i% *% 5i!<; :&'%t!"; B&5%' :!"K%tC
6peaiunile de pia moneta 8opeaiuni open mar8et9 epe2int cel mai impotant
instument de politic moneta al *.'. 5cestea se eali2ea2 la iniiativa 3ncii centale?
av(nd umtoaele funciiF 4:idaea atelo de do3(nd? 4estionaea condiiilo lic:iditii de
pe piaa moneta 1i semnali2aea oientii politicii monetae.
"otivit e4lementilo &n vi4oae? pincipalele cate4oii de opeaiuni de pia moneta
aflate la dispo2iia *.' suntF
&5%"!<iu'i repo > tan2acii evesi3ile? destinate in@ectii de lic:iditate? &n cadul
coa *.' cump de la instituiile de cedit active eli4i3ile pentu tan2acionae?
cu an4a@amentul acestoa de a scumpa activele espective la o dat ulteioa 1i la
un pe sta3ilit la data tan2acieiE
!t"!=%"% *% *%5&7it% > tan2acii cu scadena pesta3ilit? destinate a3so3iei de
lic:iditate? &n cadul coa *.' ata4e depo2ite de la instituiile de ceditE
%:it%"% *% #%"ti6i#!t% *% *%5&7it > tan2acii destinate a3so3iei de lic:iditate? &n
cadul coa *.' vinde instituiilo de cedit cetificate de depo2itE
&5%"!<iu'i reverse repo > tan2acii evesi3ile? destinate a3so3iei de lic:iditate? &n
cadul coa *.' vinde instituiilo de cedit active eli4i3ile pentu tan2acionae?
an4a@(ndu>se s scumpee activele espective la o dat ulteioa 1i la un pe sta3ilit
la data tan2acieiE
!#&"*!"% *% #"%*it% #&!t%"!i7!t% #u !#ti(% %i=i@i% 5%'t"u =!"!'t!"% > tan2acii
evesi3ile destinate in@ectii de lic:iditate? &n cadul coa *.' acod cedite
instituiilo de cedit? acestea pst(nd popietatea asupa activelo eli4i3ile aduse &n
4aanieE
(D'7;"iI#u:5;";"i *% !#ti(% %i=i@i% 5%'t"u t"!'7!#<i&'!"% > tan2acii destinate
a3so3ieiMin@ectii de lic:iditate? &n cadul coa *.' vindeMcump active eli4i3ile
pentu tan2acionae? tansfeul popietii asupa acestoa de la v(n2to la
cumpto fiind eali2at pin mecanismul Tlivae conta platTE
swap (!ut!" > const &n dou tan2acii simultane? &nc:eiate cu aceea1i contapatid?
pin cae *.'F
3%
o in@ectea2 lic:iditate cump(nd la vedee valut conveti3il conta lei 1i
v(n2(nd la o dat ulteioa aceea1i sum &n valut conveti3il conta leiE
o a3soa3e lic:iditate v(n2(nd la vedee valut conveti3il conta lei 1i
cump(nd la o dat ulteioa aceea1i sum &n valut conveti3il conta lei.
"(n de cu(nd 8&n peioada 1997 > timestul --- 200%9? opeaiunile de pia moneta ale
*.' au fost utili2ate apoape &n eBclusivitate &n scopul denii eBcedentului de lic:iditate din
sistemul 3anca.
Ancep(nd din ultima pate a anului 200%? odat cu sc:im3aea po2iiei nete de lic:iditate a
3ncilo din eBcedent &n deficit? opeaiunile de pia moneta destinate in@eciilo de
lic:iditate au devenit pedominante? *.' tec(nd astfel &n po2iia de cedito al sistemului
3anca.
F!#iit;<i% 5%":!'%'t%
Facilitile pemanente ofeite de *.' 8'e4ulamentul 1M2000 pivind opeaiunile de pia
moneta efectuate de *.' 1i facilitile pemanente acodate de aceasta paticipanilo
eli4i3ili9 instituiilo de cedit au dept scopF 8i9 a3so3iea? espectiv? funi2aea de lic:iditate
pe temen foate scut 8o 2i9E 8ii9 semnali2aea oientii 4eneale a politicii monetae 1i 8iii9
sta3ili2aea atelo do3(n2ilo pe temen scut de pe piaa moneta inte3anca? pin
coidoul fomat de atele do3(n2ilo afeente celo dou instumente.
-nstituiile de cedit pot accesa din popie iniiativ cele dou faciliti pemanente ofeite de
*.'F
6!#iit!t%! *% #"%*it!"%? cae pemite o3ineea unui cedit cu scadena de o 2i de la
3anca cental? conta colateal? la o at de do3(nd pedeteminatE aceast at de
do3(nd constituie? &n mod nomal? un plafon al atei do3(n2ii o#erni$ht a pieei
monetaeE
6!#iit!t%! *% *%5&7it? cae pemite plasaea unui depo2it cu scadena de o 2i la 3anca
cental? la o at de do3(nd pedeteminatE ata do3(n2ii facilitii de depo2it
epe2int? &n mod nomal? pa4ul atei do3(n2ii o#erni$ht a pieei monetae.
An 1edina din 6 mai 200%? C5 al *.' a decis impimaea unui caacte simetic coidoului
fomat de atele do3(n2ilo facilitilo pemanente &n @uul atei do3(n2ii de politic moneta
1i est(n4eea amplitudinii acestuia la valoaea de UM> 4 puncte pocentualeE msua a avut ca
scop amelioaea tansmiteii semnalelo de politic moneta 1i educeea amplitudinii
fluctuaiilo atelo do3(n2ilo de pe piaa moneta inte3anca.
R%7%"(%% :i'i:% &@i=!t&"ii
'e2evele minime o3li4atoii 8')69 sunt epe2entate de disponi3iliti 3ne1ti ale
instituiilo de cedit? &n lei 1i &n valut? pstate &n contui desc:ise la *anca .aional a
'om(niei.
Funciile pincipale ale mecanismului ')6 constituite &n lei sunt cea de contol moneta
8aflat &n st(ns coelaie cu cea de 4estionae a lic:iditii de cte *.'9 1i cea de sta3ili2ae
39
a atelo do3(n2ilo de pe piaa moneta inte3anca. 'olul ma@o al ')6 &n valut este
acela de a tempea eBpansiunea ceditului &n valut.
"incipalele caacteistici ale acestui instument suntF
3a2a de calcul a ')6 se detemin ca nivel mediu 2ilnic 8pe peioada de o3sevae9 al
solduilo elementelo de pasiv &n lei 1i &n valut din 3ilanuile 3ncilo 8cu eBcepia
pasivelo inte3ancae? a o3li4aiilo cte *.' 1i a capitaluilo popii9E
peioada de o3sevae 1i cea de aplicae au duata de o lun? fiind succesive 8pima
dinte ele epe2ent(nd intevalul cupins &nte data de 24 a lunii pecedente 1i data de
23 a lunii cuente9E
atele ')6 pot fi difeeniate at(t &n funcie de moneda de constituie? c(t 1i &n funcie
de scadena e2idual a elementelo incluse &n 3a2a de calcul 8mai mic sau mai mae
de 2 ani9E
')6 se constituie ca nivel mediu 2ilnic al disponi3ilitilo meninute pe pacusul
peioadei de aplicae &n contuile desc:ise la *.'E
deficitului de e2eve i se aplic o do3(nd penali2atoae? ia a3ateile epetate se
sancionea2 pin avetisment? amen2i sau pin limitaea opeaiunilo instituiei de
cedit.
40
41
CAPITOLUL IV
CAPITOLUL IV
MASA MONETAR
0),) T%&"ii %#&'&:i#% !% $%#)22) L%M'%$i$: $i :&'%t!"i$:)
Ptili2aea 3anilo pentu e4laea mecanismelo economiei este evidentiata in cadul teoiilo
economice de2voltate pe pacusul timpului in acest domeniu. Cele mai impotante teoii
economice de2voltate in secolul // da cae au atat discipoli cat si citici sunt F
A) T%&"i! L%M'%$i$t!
B) T%&"i! M&'%t!"i$t!
A)T%&"i! L%M'%$i!'! este o teoie macoeconomica 3a2ata pe ideile economistului 3itanic
Vo:n )a#nad 0e#nes? cae au fost pe2entate pentu pima data in lucaea C,eoia 4eneala
a folosiii mainii de lucu?do3an2ii si 3aniloD ? apauta in 1936? la scut timp dupa maea
ci2a economica din 1929>1933.
Confom acestei teoii ? sectoul pivat din economie ?pin deci2iile pe cae le poate lua ? poate
conduce la e2ultate macoeconomice ineficiente ?ceea ce necesita o politica activa din patea
sectoului pu3lic ? inclu2and masui de politica monetaa ale 3ancii centale ?si masui fiscale
ale 4uvenului pentu sta3ili2aea poductiei de>a lun4ul ciclului economic.
Confom lui 0e#nes ? deci2iile luate de sectoul pivat? conduc la supaa3undenta si
supapoductie cae apa atunci cand ceeea a4e4ata pentu 3unui este insuficienta ?
economia isi incetineste itmul ?soma@ul este in cestee si poductia este in declin.
0e#nes a a4umentat ca ? pentu )aea Ci2a solutia a fost stimulaea economiei pint>o
com3inatie a doua a3odaiF o educee a atei do3an2ii si o cestee a investitiilo
4uvenamentale in infastuctua. -nvestitiile 4uvenamentale in@ectea2a lic:iditati in
economie ?ceea ce conduce la cesteea consumului 4eneal in economie ? cae la andul sau
stimulea2a poductia si investitiile ? implicand cesteea venituilo si a consumului int>un
efect de multiplicae continuu.
-deile lui 0e#nes au devenit la4 acceptate dupa cel de>al doilea a23oi mondial ?in
ma@oitatea tailo industiali2ate ? int>o peioada in cae aceste tai se 3ucuau de soma@ edus
si inflatie modesta. +a odata cu socul petolie din 1973 ? cand economistii nu au eusit sa
eBplice cesteea simultana a soma@ului si a inflatiei? teoia lui 0e#nes a intat in declin
?pemitand apaitia uno noi teoii economice 8 monetaism? neo>clasicism9

B)T%&"i! M&'%t!"i$t! este deseoi asociata cu opea lui )ilton Fiedman ? cae la inceput a
fost pinte adeptii teoiei lui 0e#nes da a sfasit pin a fi un citic du al acesteia. Fiedman
alatui de 5nna $c:Wat2 a a4umentat? in cea mai impotanta lucae a sa intitulata C 6 istoie
monetaa a $tatelo Pnite ? 1%67>1960D ? ca Cinflatia este oicand si oiunde un fenomen
42
monetaD ?Fiedman sustinand politica 3ancilo centale de pastae a ec:ili3ului dinte
ceeea si ofeta de 3ani ? masuata pin cesteea poductivitatii si a ceeii.
)onetaismul este o teoie cae se centea2a pe efectul macoeconomic al ofetei de 3ani ?
Fiedman a4umentand ca eBpansiunea ofetei monetae este in mod ineent inflationaa ?
autoitatile te3uind sa se concente2e pe pastaea sta3ilitatii petuilo.
,eoia isi ae adacinile in doua idei diametal opuse F politica monetaa dua cae a dominat
secolul /-/ si teoia monetaa a lui V.). 0e#nes cae lucand inte cele doua a23oaie
mondiale a asistat la decadeea etalonului au? popunand in sc:im3 un model macoeconomic
3a2at pe ceeea a4e4ata ca pivot pincipal.
Fiedmann a popus o e4ula monetaa fiBa ? in cae ofeta monetaa sa fie calculata pe 3a2a
uno factoi financiai si macoeconimici cunoscuti ? tintind un anumit nivel al inflatiei.
El a a4umentat ca ceeea de 3ani depinde de un mic numa de vaia3ile aconomice ?astfel
daca ofeta monetaa se eBtinde ? oamenii nu vo doi sa>si paste2e eBcesul de 3ani in contui
inactive ? si vo c:eltui acesti 3ani ? conti3uind la cesteea ceeii a4e4ate .$imila? daca
ofeta se va educe ? oamenii isi vo educe c:eltuielile . -n acest fel ? Fiedmann a contestat
simplificaea ati3uita lui 0e#nes confom caeia C3anii nu contea2aD ? de aici povenind si
temenul de CmonetaismD.
Cesteea populaitatii teoiei monetaiste a avut loc dupa ce sistemul *etton Koods 8 la cae
@.).0e#nes a conti3uit su3stantial9 a intat in colaps 819729 si dupa ci2a petoliea din
1973? cand cesteea simultana a soma@ului si a inflatiei ? nu au putut fi eBplicate in temenii
teoiei lui 0e#nes.
+e asemeni ? anali2and )aea Ci2a din 1929>1933 ? Fiedmenn a a4umentat ca aceasta s>a
datoat unei masive contactii a masei monetae ? si nu unei lipse a investitiilo asa cum
sustinea 0e#nes.
-n pe2ent ? 5meican Fedeal 'eseve aplica o foma modificata de monetaism ?in cae o
4ama la4a de inteventii sunt posi3ile in acod cu insta3ilitatile tempoae si dinamica pietei.
-n Euopa ? *anca Centala Euopeana ? utili2ea2a o metoda mai otodoBa de monetaism ? cu
contoale sticte asupa inflatiei si c:eltuielilo asa cum pevede ,atatul de la )aastic:t al
Pniunii Economice si )onetae.
0).)C&'<i'utu Ai $t"u#tu"! :!$%i :&'%t!"%
)asa moneta este fomat din totalitatea activelo cae pot fi utili2ate pentu o3ineea
de 3unui 1i sevicii? c(t 1i pentu ac:itaea datoiilo. Ea mai poate fi definit ca totalitatea
poduselo monetae ceate la un moment dat 1i puse la dispo2iia economiei 1i societii
dint>o a. EBista multe modalitati de definie a masei monetae da cea mai usuala include
moneda in ciculatie si disponi3ilitatile la vedee eBistente in contui.
'elatia inte masa monetaa si petui este istoiceste cunoscuta ca teoia cantitativa a
3anilo.EBista o putenica evidenta a elatiei diecte inte inflatia pe temen lun4 si cesteea
masei monetae si eBista foate multe dove2i in istoie asupa acestei le4atui.
*anii sunt utili2ati ca un mi@loc de sc:im3 ? pentu plata datoiilo ? sau pentu
acumulaea valoilo. Functiile difeite sunt asimilate cu modalitati difeite de masuae.
.u eBista o sin4ua modalitate de masuae ? in sc:im3 sunt folosite un spectu continuu
de a4e4ate monetae in sens estans sau mai la4.
-n sens estans a4e4atele monetae includ cele mai lic:ide active 8 moneda in
ciculatie si disponi3ilitati la vedee din contui9 ia in sens la4 acestea includ active cu un
4ad mai mic de lic:iditate 8cetificate de deposit9.
5ceste a4e4ate monetae coespund uno politici monetae? cae in sens estans pot
contola masa monetaa ia in sens la4 au mai putine modalitati de actiune.
+ifeitele tipui de masa monetaa sunt in 4eneal clasificate cu litea C)D.
43
5stfel ? C)D poate vaia de la )0 8 in sens estans9 la )3 8in sens la49 ? acest lucu
depin2and de 3anca centala a fiecaei tai. $c:ema tipica pentu fiecae dinte C)D este
umatoaeaF
A#ti(% M4 MB M, M. M3 MZM
*ancnote si mone2i in ciculatie in afaa celo din *anca
centala si 3ancile comeciale
H H H H H H
*ancnote si mone2i in seifuile 3ancilo H H
'e2evele minime o3li4atoii H
Cecui de calatoie emise de alte entitati decat 3ancile H H H H
+isponi3ilitati la vedee H H H H
5lte depo2ite ale intututiilo depo2itae 86dine ne4ocia3ile de
eta4ee9
H H H H
+epo2ite de economii H H H
+epo2ite le temen mai mici de X100?000 pentu institutiile
financiae si depo2ite ale pesoanelo fi2ice pentu piata
monetaa .
H H
+epo2ite la temen in sume mai? fondui instututionale pentu
piata monetaa ? opeatiuni epo si alte active lic:ide impotante.
H
,oate fonduile monetae V
=a modul 4eneal se poate apecia ca F
a4e4atul )1 4upea2a toate mi@loacele de plata efective si depunei in contui cuente
a4e4atul )2 include in afaa de )1 ? plasamentele la temen in vedeea economisiii
a4e4atule )3 include pe lan4a )2 active cu 4ade mai eduse de lic:iditate 8cetificate de
depo2it ? 3onui de casa9
+aca utili2am citeiul lic:iditatii putem constui a4e4atul = ? cae in4lo3ea2a toate celelalte
componenete pecedente la cee sa adau4a titluile pe temen lun4 cae pot fi tansfomate mai
lent in lic:iditati.
-n St!t%% U'it% pincipalele a4e4ate utili2ate in pe2ent suntF
)0> total moneda fi2ica plus contui la 3anca centala cae pot fi tansfomate in moneda
)1> )0 plus disponi3ilitati la vedee
)2> )1 plus depo2ite de economii ?depo2ite la temen mai mici de X 100 000 si depo2ite ale
fonduilo mutuale pentu piata monetaa.
)3> )2 plus depo2ite la temen in sume mai ? fondui institutionale pentu piata monetaa?
opeatiuni epo si alte active lic:ide impotante.
-n U'iu'%! Eu"&5%!'! se folosesc umatoaele a4e4ate monetaeF
)1 > moneda in ciculatie plus depo2ite oveni4:t
)2 > )1 plus depo2ite cu o matuitate pana la doi ani plus depo2ite am3usa3ile cu o
peioada de notificae pana la 3 luni
)3 7 )2 plus opeatiuni epo plus fondui pentu piata monetaa plus valoi mo3iliae pana
la 2 ani
-n 'omania ? masa mometaa este umaita pin intemediul umatoaelo a4e4ateF
M!$! :&'%t!"! i' $%'$ "%$t"!'$ 8)19 cae cupindeF
44
>numea in ciculatie
>depo2ite ovenini4:t 8contui cuente? depo2ite la vedee9
M!$! :&'%t!"! i't%":%*i!"! 8)29 cae cupindeF
>)1
>+epo2ite cu duata initiala pana la doi ani inclusiv
M!$! :&'%t!"! i' $%'$ !"= 8)39 cae cupinde F
>)2
>5lte instumente financiae 8&mpumutui din opeaiuni epo? aciuniMuniti ale
fonduilo de pia moneta? titlui de valoae ne4ocia3ile cu matuitate pana la doi
ani inclusiv 9
0)3)E#u!ti! #!'tit!ti(! ! :&'%*%i
)asa monetaa este impotanata pentu ca este le4ata de inflatie pin teoia cantitativa a
monedei ? cae pemite masuaea ceeii de moneda din economie F
MVNPO
in cae F ) N masa monetaa
" N nivelul mediu al petuilo 3unuilo si seviciilo vandute int>un an
Y N volumul 3unuilo si seviciilo vandute int>un an
H N vite2a de ciculatie a monedei
+upa cum se poate vedea din ecuatie ? fiecae temen este definit in coelatie cu ceilalti tei
temeni. $pe deose3ie de ceilalti vite2a de ciculatie a monedei nu poate fi masuata
independent ? si poate fi estimata numai impatind "Y la ).
HN
M
6<=

5stfel vaiatiile masei monetae se e2olva pint>o vaiatie tempoaa a vite2ei de ciculatie ?
pana in momentul cand se eali2ea2a un ec:ili3u.Hite2a de ciculatie micsoea2a sau
amplifica volumul masei monetae ? dupa cum acesta cunoaste o acceleae sau o incetinie.
-n pactica este dificil sa se masoae numaul cicuitelo efectuate de moneda ? din acest motiv
calculandu>se un alt indicato ? vite2a de otatie cae se cal3culea2a astfelF

HN
monetaa )asa
3anesc 'ula@
N
Mm
*
.umitoul factiei epe2inta masa monetaa calculata ca medie 8timestiala sau anuala9
Cu cat ula@ul 3anesc este mai mae ? cu atat un semn 3anesc efectuea2a mai multe otatii.
Ca duata in 2ile ?vite2a de otatie se poate eBpima astfelF
+
2
N
>r
!p
N
*
Mm3!p
in cae
+p N duata peiodica de anali2a 890 2ile sau 360 2ile9
H N vite2a de otatie su3 foma de coeficient
4!
-n pactica ? macoeconomistii utili2ea2a intotdeuna "-*>ul pentu a masua Y din ecuatia
cantitativa sus>amintita.
-4noand efectele cesteii masei monetae asupa vite2ei de ciculatie si a consumului ?
cesteea masei monetae poate cau2a difeite felui de inflatie in peioade difeite.
+e eBemplu ? cesteea masei monetae in $tatele Pnite din anii 1970 pana in pe2ent? a
incua@at mai intai o cestee a inflatiei pentu podusele si seviciile nou intoduse pe piata si
apoi o inflatie a petuilo activelo in decada umatoae. +e asemenea a incua@at eBplo2ia
3usei in anii %0>90 si apoi ? dupa 2001 o cestee a petului in domeniu imo3ilia.
46
CAPITOLUL V
CAPITOLUL V
INFLAIA
1),) C&'<i'ut
6 dat cu apaiia :(tiei moned? s>au manifestat 1i consecinele ei asupa vieii
economice 1i sociale 1i anumeF ci2e? depesiuni economice? scdeea puteii de cumpae? at(t
a monedei naionale? c(t 1i a consumatoului &n 4eneal.
+inte toate nea@unsuile 1i consecinele :(tiei moned? cea mai peiculoas este
i'6!<i!)
)aele economist om(n Hicto $lvescu caactei2a inflaia ca fiind Cceaia
nemsuat de semne monetaeG? sau Cun eBces de ciculaie a 3aniloG.
4
-nflaia apae c(nd moneda naional nu mai este 4aantat pin @u'u"i "%!%, #i 5u$;
F' #i"#u!<i% *% '%(&i% $t!tuui)
I'6!<i! %$t% *%#i #"%!"%! *% $%:'% :&'%t!"%, 6;"; $u$<i'%"% %6%#ti(; F' (i!<!
%#&'&:i#;) +ac este inflaie? valoaea 3unuilo este stunat? ia o dat cu ea 1i peuile?
&ntuc(t moneda este pus &n ciculaie &n mod foat? adic la un cus foat.
-nflaia poate fi definit 1i ca o cestee a nivelului 4eneal al petuilo 3unuilo si
seviciilo int>o anumita peioada de timp .
5tunci cand nivelul petuilo ceste ? fiecae unitate de moneda poate cumpaa mai
putine 3unui si sevicii ? ceea ce conduce la eodaea puteii de cumpaae a mone2ii.
)asuaea cesteii petuilo ? se eali2ea2a pin calculaea atei inflatiei ? cae
epe2inta cesteea anuali2ata in pocente a indeBului 4eneal al petuilo int>o anumita
peioada de timp.
Economistii ? sunt in 4eneal de acod ca atele inalte ale inflatiei sau :ipeinflatia sunt
cau2ate de cesteea eBcesiva a masei monetae? ia peioadele pelun4ite de inflatie sunt
cau2ate de cesteea mai apida a masei monetae in compaatie cu cesteea economica.
5ctualmente ? ma@oitatea cuentelo economice sunt favoa3ile uno ate eduse ale
inflatiei ? cae pot educe 4avitatea ecesiunilo economice dand posi3ilitatea pietei muncii sa
se adapte2e mai epede si educand iscul de a cadea in capcana lic:iditatii cae poate afecta
masuile de politica monetaa necesae sta3ili2aii economiei.
$acina pastaii atelo de inflatie la nivelui eduse ? evine autoitatilo monetae din
fiecae taa ? de o3icei 3ancile centale ? cae contolea2a maimea masei monetae pint>un
set de masui cae includ ata do3an2ii? opeatiunile pe piata monetaa si nivelul e2evelo
minime o3li4atoii.
4
Hicto $lvescu? 'urs de Moned, credit, schimb, Ed. $cisul 'om(nesc Caiova? 1932? pa4. 1%2>1%3.
47
1).) Ti5u"i *% i'6!<i%
"entu a fi inflaie? ce1teea peuilo te3uie s se manifeste pe o peioad lun4.
+up dive1i speciali1ti aceast ce1tee vaia2 &nte un an 1i tei ani. Ce1teile &nt(mpltoae
1i episodice de peui nu pot constitui inflaie.
-nflaia este de u":;t&!"%% ti5u"iF
19 I'6!<i! tD"Dt&!"%, c(nd ce1teea peuilo este de 1>3 R pe an? ia moneda
naional espectiv este devaloi2at la @umtate &nt>un temen de 24 ani.
29 I'6!<i! :&*%"!t;, c(nd ce1teea peuilo este su3 !0R pe an? da pentu anumite
standade 1i condiii este necesa s nu dep1easc 2!R pe an 8de eBemplu? pentu a putea
pimi unele cedite sau alte fondui de la o4anismele financia>3ancae intenaionale9.
-nflaia modeat sau medie face supota3il economia? da cu semne 1i tendine mici de
ce1tee. 5cest tip de inflaie este 1i cea cae menine un ec:ili3u &nte 1oma@ 1i ce1teea
economic sau sta3ilitatea monedei naionale compaativ cu alte monede 8cusul de sc:im3
valuta9.
39 Pi5%"i'6!<i! dep1e1te o ce1tee a peuilo de !0R pe lun 1i uneoi a@un4e la
cote incedi3ile &n peioade de 23oaie? ecesiune economic pofund? insta3ilitate politic?
economic 1i ca umae a uno ali factoi putenic petu3atoi. An aceste situaii? depecieea
monedei naionale ae loc 1i ca umae a faptului c economiile populaiei? c(t 1i multe afacei
se 3a2ea2 nu pe moneda naional? ci pe monede sta3ile? putenice? ce constituie valute de
e2ev pentu maea ma@oitate a ilo. An peioadele de :ipeinflaie? 3anii eBpimai &n
moned naional nu mai sunt consideai etalon de valoae.
Cele mai multe dinte inflaii sunt cele t((toae? &nt>o economie sta3il? a1a cum stau
lucuile &n ile cu economie de pia de2voltat.
EBista modalitati de calcul difeite ale inflatiei cele mai folosite fiiind umatoaeleF
-ndicele petuilo de consum 8 in lim3a en4le2a 7 C"-9 masoaa petuile uno
3unui si sevicii selectate ? cumpaate de un consumato tipic. 'ata inflatiei este
pocentul de sc:im3ae a acestui indice int>o anumita peioada de timp.
-ndicele petuilo de poductie 8in lim3a en4le2a 7""-9 masoaa sc:im3aile in
petuile pimite de poducatoi pentu podusele lo. 5cest indice masoaa
pesiunea pusa pe poducatoi de petuile mateiilo pime? cae pot fi CpasateD
spe consumatoi sau pot fi a3so3ite in pofituile poducatoilo.
-ndicele petuilo de esenta 8 in lim3a en4le2a 7 coe pice indeB9 .-ntucat
petuile alimentelo si petolului se pot sc:im3a apid ? este dificil de sta3ilit un
tend pe temen lun4 luind in consideae aceste petui. 5stfel ?ma@oitatea
a4entiilo statistice ? calculea2a Ccoe inflationD eliminand din calcul
componenetele cele mai volatile 8cum a fi alimentele si petolul9 dint>un indice
al petuilo ? de o3icei indicele petuilo de consum 8C"-9. -ntucat acest indice
este mai putin afectat de ceeea si ofeta pe temen scut ? este folosit de 3ancile
centale in luaea deci2iilo de politica monetaa.
+eflatoul <+" ? este o modalitate de masuae a petuilo tutuo 3unuilo si
seviciilo incluse in "odusul -nten *ut 8"-*9
)asuaea inflatiei necesita modalitati o3iective de difeentiee a modificaii petuilo pentu
un set comun de 3unui si sevicii ? fata de modificaile de pet datoate sc:im3ailo in
volum? calitate sau pefomanta a acestoa.
4%
"entu a masua inflatia ? sunt masuate sc:im3aile de pet la un asa>2is CcosD de 3unui si
sevicii ? petul final fiind suma petuilo medii pondeate ale poduselo din CcosD.
"etul pondeat este calculat inmultind petul unita al 3unuilo cu numaul de aticole
cumpaate de un cumpaato mediu.
-ndeBul 4eneal al petuilo 8C"-9 ? de eBemplu ? utili2ea2a date colectate din supave4:eea
4ospodaiilo ? deteminanad ce popotie din consumul total al 4ospodaiei este folosit
pentu anumite 3unui si sevicii ? calculand petul mediu pondeat al acestoa. 5ceste petui
medii pondeate sunt apoi insumate pentu a a calcula petul total al 3unuilo si seviciilo.
1)3) E6%#t%% i'6!ti%i
Efectele inflatiei nu sunt disti3uite in mod e4al in economie ? si ca o consecinta ? sunt costui
ascunse pentu unii si 3eneficii pentu altii datoate scadeii puteii de cumpaae a 3anilo.
+e eBemplu ? cei cae depun sume la 3anca cu do3anda fiBa vo avea puteea de cumpaae
diminuata in timp ce ? cei cae impumuta ?vo fi avanta@ati.
E6%#t% '%=!ti(%
-nflatia mae sau impevi2i3ila ? este va2uta ca pa4u3itoe pentu economie din umatoaele
motiveF
5duce ineficienta in piata ? facand foate dificila pentu companii planificaea pe
temen lun4 si sta3iliea 3u4etului.
Conduce la scadeea poductivitatii ? fimele fiind silite sa tansfee esuse din
poductie pentu a se focusa pe piedeile datoate inflatiei monetae.
+escua@ea2a investitiile si economiile
"oate favoi2a cesteea taBelo si impo2itelo
"uteea de cumpaae este edisti3uita de la cei cu venitui fiBe la cei ale cao
venitui sunt indeBate cu inflatia.
"oate conduce la solicitai de cestee a salaiilo ? cae la andul lo pot alimenta
inflatia
-n ca2ul unei :ipeinflatii ? economia poate fi seios afectata in capacitatea de a funi2a
3unui si sevicii ? ia moneda locala poate fi a3andonata ? conducand la ineficienta
sc:im3ului .
'educeea capacitii concueniale a fimelo naionaleE
$unt afectai mai mult? cetenii cu venitui fiBe 83u4etaii? pensionaii9? &ntuc(t?
indeBaea salaiilo sau pensiilo &n funcie de inflaie se face &ntotdeauna mai t(2iu
E6%#t% 5&7iti(%
5@ustaea pietei de munca .0e#nes a4umentea2a ca salaiile nominale nu se adaptea2a
in sensul diminuaii ? ceea ce poate conduce la de2ec:ili3e si ate inalte ale
soma@ului.-ntucat inflatia educe valoaea eala a salaiilo ? in conditiile mentineii
salaiilo nominale constante ? aceste lucu face ca piata muncii sa>si 4aseasca
ec:ili3ul mai epede.
+iminuaea datoiilo. +e3itoii cae au ate fiBe ale do3an2ilo ? vo constata o
educee a atei don3an2ii eale pe cae o platesc . 'ata eala a unui impumut este ata
nominala diminuata cu ata inflatiei.
$patiu pentu maneva. "incipalele instumente de contol ale masei monetae sunt
ata scontului si opeatiunile de piata folosite de 3anca centala ? +aca o economie este
49
in ecesiune ? cu ate ale do3an2ii eduse sau apopiate de 2eo ?atunci 3anca centala
nu poate sa mai educa aceste ate ? pentu a stimula economia ? acesta situatie fiind
denumita capcana lic:iditatii . 5stfel un nivel modeat al inflatiei ? poate asi4ua ate
nominale ale do3an2ii mai mai de 2eo ? astfel incat 3anca centala sa poata inteveni
pentu educeea acestoa ? daca este necesa.
Efectul ,o33in . Casti4atoul pemiului .o3el pentu economie? Vames ,o33in ?
a4umentea2a ca un nivel modeat al inflatiei poate ceste investitiile int>o economie ?
conducand la cestee economica sau? cel putin ? la mentineea uno nivelui constante
ale venituilo.5ceasta se datoea2a faptului ca inflatia micsoea2a andamentul
activelo monetae in compaatie cu activele eale cum a fi capitalul fi2ic . "entu a
evita efectele inflatiei ? investitoii vo pefea sa investeasca in poiecte de investitii
eale decat sa paste2e 3anii in active monetae suscepti3ile inflatiei.
1)0) C!u7%% i'6!ti%i
"e pacusul istoiei ? au eBistat difeite scoli de 4andie economica cae au avut vi2iuni
difeite asupa cau2elo inflatiei. )a@oitatea acesto teoii pot fi impatite in doua mai teoiiF
,eoia calitativa a inflatiei si
,eoia cantitative a inflatiei
,eoia calitativa e2ida in asteptaile unui van2ato ? de a sc:im3a moneda acceptata ? peste
un anumit timp ? conta 3unui pe cae le poate cumpaa in calitate de cumpaato.
,eoia cantitativa se 3a2ea2a pe ecuatia cantitativa a 3anilo ? studiata la capitolul anteio.
5ctualmente ? teoia cantitativa a 3anilo este la4 acceptata ca fiind un model coect de
evaluae a inflatiei pe temen lun4. -n consecinta ? eBista un acod inte specialisti ?in sensul
in cae pe temen lun4 inflatia este dependenta de ata de cestee a masei monetae.
"e temen scut si mediu ? inflatia poate fi afectata de elasticitatea salaiilo? petui si
do3an2i. +aca aceste efecte pe temen scut au efecte impotante si pe temen lun4 ? este
pincipala de23atee inte monetaisti si 0e#nesieni.
Vi7iu'%! L%M'%$i!'!
,eoia lui 0e#nes sustine ca ? sc:im3aile in masa monetaa ? nu afectea2a diect petuile si
ca inflatia vi2i3ila este e2ultatul pesiunilo eBistente in economie cae se eBpima pin
petui. 6feta de 3ani este un facto ma@o ? da nu sin4uul ? ce poate cau2a inflatie.
5sa cum peci2ea2a 'o3et <odon ? in catea sa de macoeconomie ? pu3licata in 19%% ?
eBista tei tipui ma@oe de inflatieF
-nflatia pin ceee 7 cau2ata de cesteea ceeii a4e4ate ? cae la andul ei depinde
atat de ceeea pivata cat si de ceeea 4uvenamentala. -nflatia pin ceee conti3uie
la cesteea economica intucat ? eBcesul de ceee si conditiile favoa3ile de piata pot
stimula investitiile. -n acelasi timp ? inflatia poate fi acceleata cand ceeea a4e4ata
ceste dincolo de a3ilitatile economiei de a poduce. "e temen lun4 ? ceeea a4e4ata
poate fi pastata peste capacitatile poductive doa cescand cantitatea de 3ani in
ciculatie mai epede decat ata de cestee economica.
-nflatia pin costui este cau2ata de o scadee a ofetei a4e4ate ? datoata fie uno
de2aste natuale fie cesteii petuilo mateiilo pime.
5 teia foma este le4ata de spiala CpetuiMsalaiiD si implica lucatoi cae inceaca
sa ceasca salaiile in apot cu petuile si fime cae inceaca sa teaca aceste costui
asupa clientilo ? ma@oand astfel petuile.
)asa monetaa este de pesupus sa @oace un ol impotant in deteminaea uno nivelui
modeate ale inflatiei ? desi eBista opinii difeite in acest sens..)onetaistii ced ca eBista o
!0
le4atua stansa inte masa monetaa si inflatie ? in timp ce adeptii lui 0e#nes su3linia2a olul
ceeii a4e4ate 8in cae masa monetaa este un facto impotant9 in deteminaea inflatiei.
EBista si adepti ai teoiei lui 0e#nes cae nu sunt de acod cu contolul masei monetae de
cate 3anca centala ? a4umentand ca 3ancile centale au un contol edus? deoaece ? masa
monetaa se adaptea2a ceeii de cedite 3ancae emise de 3ancile comeciale. Citicii acestei
po2itii? sustin insa ca ? volumul ceditelo se poate mai sau diminua in functie de ata
do3an2ii? ia 3anca centala poate influenta masa monetaa facand 3anii mai ieftini sau mai
scumpi pin intemediul do3an2ii.
Pn concept fundamental ia anali2a inflatiei este elatia dinte inflatie si soma@ ? foate des
utili2ate fiind C cu3ele lui ":illipsD.
An confomitate cu acestea? pot fi sta3ilite unele coelaii? apotui 1i dependene &nte
ata 1oma@ului 1i inflaie. 'educeea inflaiei poate conduce la educeea atei 1oma@ului? da
de cele mai multe oi costul acestei educei este o nou at a inflaiei 1i mai mae.
+e asemenea? fecvena ce1teii salaiilo depinde de ata 1oma@ului. "ot fi an4a@ai mai
muli muncitoi de cte fimele cae au nevoie? da cu salaii sta3ilite anteio 1i mai sc2ute
dec(t a fi nomal? tocmai pentu c &nte timp ae loc ma@oaea peuilo. ,ot la acceleaea
itmului inflaiei conduce 1i ce1teea mai mae a salaiilo fa de poductivitatea muncii.
Cu3a ":ilips *% $#u"t; *u"!t; demonstea2 c #u #Dt "!t! A&:!Quui %$t% :!i :i#;,
#u !tDt $!!"ii% #"%$# :!i "%5%*%)
)ai eBist cu3a ":ilips &n #&'*i<ii% !At%5t;"ii #! 5"%<u"i% $; #"%!$#;)
5cest model o4lindea destul de 3ine economia ameicana in anii 1960 ? da a esuat in a
eBplica com3inatia de cestee inflationista si sta4nae economica din 1970.
Vi7iu'%! :&'%t!"i$t!
)onetaistii ced ca cel mai impotant facto de influentae a inflatiei sau deflatiei este
cesteea sau educeea masei monetae.,oeia incepe cu ecuatia cantitativa a 3aniloF

63= M3> =
)onetaistii sustin ca vite2a de ciculatie a 3anilo ? nu este afectata de politica
monetaa ? si ca valoaea eala a poductiei este deteminata pe temen lun4 de
capacitatea poductiva a economiei. 5stfel ? pincipala cau2a a sc:im3aii nivelului
petuilo se datoea2a sc:im3ailo in cantitatea de 3ani de pe piata .+aca vite2a de
ciculatie nu este efectata de politica monetaa ? pe temen lun4 ata inflatiei este e4ala
cu cesteea masei monetae plus ata de cestee a vite2ei de ciculatie minus ata de
cestee a poductiei eale.
1)1) M%t&*% *% #&'t"& ! i'6!<i%i
EBista foate multe metode si tentative de contol ale inflatiei dinte cae cele nai impotante
suntF
P&iti#! :&'%t!"!
'epe2inta cea mai imptanta modalitate de contol al inflatiei.)a@oitatea 3ancilo centale
au ca sacina sa mentina o ata a do3an2ii la nivel edus? 8 2>3R pe an9 si o tinta de inflatie
undeva inte 2R si 6R pe an .6 inflatie po2itiva da @oasa ? este de pefeat altenativei pa cae
o poate epe2enta deflatia ? cae este daunatoae pentu sanatatea economiei.
'atele inalte de do3anda si cesteea modeata a nasei monetae sunt modalitatile taditionale
pin cae 3ancile centale pevin inflatia? desi eBista a3odai difeite in acest sens.
)onetaistii sustin mentineea unei ate sta3ile de cestee a masei monetae ? utili2and
politica monetaa pentu contolul inflatiei 8 ate inale ale do3an2ii si cestee modeata a
masei monetae 9 in timp ce adeptii teoiei lui 0e#nes sustin ca educeea ceeii a4e4ate in
peioade de eBpansiune ?si cesteea acesteia in peioade de ecesiune pot mentine inflatia
!1
sta3ila .Contolul ceeii a4e4ate poate fi eali2at folosind atat politici monetae cat si politici
fiscale 8 cesteea taBelo si educeea c:eltuielilo 4uvenamentale9.
P&iti#! "!t%i *% $#?i:@ 6iJ%
-nt>un asemenea mecanism ? moneda nationala este le4ata de o moneda staina putenica ?de
un cos de monede sau c:ia de au. Cu a@utoul atei fiBe se sta3ili2ea2a valoaea monedei
nationale ? cae poate fi folosita ca o metoda de contol a inflatiei. ,otusi valoaea monedei
nationale fluctuea2a in functie de valoaea mone2ii de cae este le4ata ? ceea ce inseamna ca
inflatia fluctuea2a si ea in functie de inflatia taii de cae aste le4ata moneda.
+upa acodul de la *etton Koods ma@oitatea monedelo au avut o ata fiBa de sc:im3 fata
de dola.5cest lucu a limitat inflatia in taile espective? da le>a si eBpus uno atacui
speculative. +upa anii Z70 ma@oitatea tailo au tecut la ate flotante de sc:im3 da cu toate
acestea au fost si tai cae spe sfasitul secolului // au adoptat acest model de contol al
inflatiei pin intemediul atelo fiBe de sc:im3 8eBF 54entina ? *olivia ? *a2ilia si C:ile9
Et!&'u !u"
-n acest sistem mi@loacele de sc:im3 8 de o3icei de :atie9 sunt conveti3ile in cantitati fiBe de
au. Etalonul au a fost a3andonat odata cu adoptaea acodului de la *etton Koods.
-nt>un sistem 3a2at pe etalonul au ? ata inflatiei poate fi deteminata ca masua a cesteii
ofetei da au in compaatie cu poductia totala. Citicii acestui sistem a4umentea2a ca acest
sistem cea2a fluctuatii a3itae in ata inflatiei ? si ca politica monetaa este in mod esential
le4ata de minele de au .
C&'t"&u 5"%tu"i&" $i ! $!!"ii&"
5ceasta metoda folosita in tecut este cunoscuta su3 numele de Cpolitica venituiloD.
"olitica de contol a petuilo si salaiilo a fost folosita cu succes in peioade de a23oi si de
ationali2ae. -n 4eneal ? contolul petuilo si al salaiilo sunt va2ute ca masui tempoae si
eBceptionale ? cae pot fi eficiente cuplate cu politici destinate sa educa cau2ele inflatiei.
5desea pot avea efecte pevese? datoita semnalelo defomate pe cae le tansmit in piata .
"etuile sca2ute aduc ationali2ai si descua@ea2a viitoaele investitii ? ceea ce conduce la
accentuaea deficitului.
A&#!ti! 5%'t"u #&$tu (i%tii
"uteea de cumpaae este eodata de inflatie ? daca venituile o3tinute nu sunt a@ustate cu ata
inflatiei. -n multe tai ? contactele de munca ? pensiile si a@utoaele sociale sunt a@ustate cu un
indeB al costului vietii cae de o3icei este simila cu ata inflatiei. 5ceasta alocatie pentu
costul vietii ? a@ustea2a salaiile pe 3a2a sc:im3ailo apaute in indeBul costului vietii.
$alaiile? sunt in mod nomal a@ustate anual in economiile cu inflatie @oasa si de mai multe oi
pe an in ca2ul :ipeinflatiei.
.e4ocieea anuala a salaiilo ? poate insemna si cestei etoactive sau viitoae ale salaiilo
cae nu sunt le4ate de nici un indeB ci mai de4a3a de impulsui eBtene si asteptai viitoae .
)ulti economisti considea ca ideea cesteii pedeteminate a costului vietii este inselatoae
din doua motiveF
- in taile industiali2ate ? salaiile medii au cescut mai mult decat indeBul costului
vietii ? eflectand influenta cesteii poductivitatii si capacitate de ne4ociee a
sindicatelo
- indeBul costului vietii ? se calculea2a pe 3a2a datelo istoice? nu pe 3a2a datelo
viitoae.
!2
CAPITOLUL VI
CAPITOLUL VI
CIRCULAIA MONETAR) MODALITI, FORME
I INSTRUMENTE DE PLAT
-),) E:i$iu'%! Ai 5u'%"%! F' #i"#u!<i% ! :&'%*%i
)asa moneta eBistent &n ciculaie depinde de cantitatea de 3ani necesa 1i doit de
micul 1i maele pu3lic. +e eBemplu? dac o pate din deintoii de depo2ite le tansfom &n
cecui? cadui sau numea? cantitatea de 3ani din ciculaie nu mai m(ne aceea1i.
Emisiunea moneta este foate compleB ast2i. Ea a evoluat de la 3ateea monedelo
de metal cu valoae intinsec? p(n la ceaia moneta moden? inclusiv puneea &n
ciculaie a fonduilo pentu ceditae sau emisiunea uno titlui cu un 4ad difeit de
lic:iditate? a1a cum a fost pe2entat situaia &n capitolele pecedente.
'eali2aea de moned de :(tie ae &n vedee puneea &n ciculaie &n condiii le4ale
sticte 1i pe 3a2a uno nome 4eneal acceptate &n fiecae a 8pentu moneda ei naional9.
Emisiunea moneta nu poate fi o ceaie spontan de moned? ea este e2ultatul unei
lun4i evoluii economice.
.evoile de sc:im3? funciile monedei fac s difee masa moneta din ciculaie 1i s se
cee2e foma 1i instumentele monetae c(t mai suple.
)oneda de :(tie a aput 1i s>a de2voltat &n peioada de &nceput? ca fom
complementa a monedei metalice. 6 dat ce avanta@ele monedei de :(tie s>au contuat tot
mai cla? aceasta a c(1ti4at tot mai mult teen? a devenit dominant. )oneda de :(tie s>a
tansfomat 1i s>a modelat ea &ns1i pentu a>1i &ndeplini eficient funciile cae au devenit tot
mai compleBe.
)oneda de :(tie este epe2entativ at(t timp c(t ae la 3a2a ei o valoae eal. 5ceast
valoae nu este &ns &ncopoat &n ea 8cum este ca2ul cu moneda metalic cu valoae
intinsec9? da nici nu este ca2ul c(t timp emisiunea 1i ciculaia acestei monede este cla 1i
stict e4lementat.
An ciculaia monedei de :(tie mai intevine 1i elementul psi:olo4ic al &ncedeii
8elementul fiducia9.
+eintoii monedelo de :(tie te3uie s ai3 pemanent &ncedee &n eBistena
4aaniilo eale cae stau la 3a2a lo. 6ic(nd deintoii 3ancnotelo le pot sc:im3a &n alte
valoi eale? ale uno mfui 83unui9 1i sevicii.
*iletele de 3anc? foma cea mai epe2entativ a monedei de :(tie? sunt emise 1i puse
&n ciculaie de cte anumite instituii financiae? numite 1i 3nci de emisiune? cae au
meniea s e4lemente2e stict emisiunea 1i ciculaia 3neasc pe 3a2a uno le4i o4anice.
"in 3anca de emisiune? 3ancnotele sunt investite de cte stat cu calitatea de moned
naional 1i le4al. Ca atae? ea ae putee li3eatoie nelimitat 1i se lansea2 cu mae u1uin
pe pia? put(nd mi@loci toate tan2aciile economice intene ale unei i.
"entu ca moneda de :(tie s fie epe2entativ? se impune ca valoaea ei nominal s
fie 4aantat efectiv cu valoi eale 8metale peioase? cam3ii? 3unui 1i sevicii etc.9.
!3
Emisiunea moneta &nseamn de fapt? ie1iea de la 4:i1eele 3ncii de emisiune 8la noi
*.'9? a 3iletelo de 3anc &n funcie de ceeea de cedit a sectoaelo economice? pe msu
ce acestea pun &n ciculaie noi poduse 1i sevicii. C(nd emisiunea 3neasc nu mai este
comandat de inteesele 1i ceinele poduciei? economiei eale? ci > s 2icem > de inteesele
statului? cae este cel mai mae de3ito? moneda de :(tie nu mai este fiducia? deci scade
&ncedeea &n ea. Consecinele asupa economiei sunt foate 4ave 1i ciculaia moneta
te3uie asanat.
)oneda de :(tie convenional este emis 1i pus &n ciculaie pe socoteala statului? de
cte o instituie a sa? f nici o alt 4aanie sau acopeie. )oneda convenional sau :(tia
moned poate fi compaat cu titluile de cedit 81i c:ia asimilat acestoa9 neputtoae de
do3(nd? da cae au putee le4al de plat pe timp nelimitat.
I(tia moned sau moneda convenional &n eBces este emis pe peioade de 23oaie?
ci2e pofunde? tul3ui sociale sau &nt>o de2o4ani2ae cvasitotal a finanelo unui stat. Ea
eflect necesitatea de consum a statului? este c:ia un impo2it de4:i2at.
An aceast peioad moneda piede din valoaea ei pint>o depeciee continu.
Anseamn c emisiunea moneta a fost pea mae 1i ea va fi etas din ciculaie la o valoae
mult mai mic 8la un cus infeio valoii ei nomale9.
+ac emisiunea moneta este eali2at de stat 1i &n limite aionale? c(t 1i &n apot de
puteea de a3so3ie a economiei naionale? ea poate &ndeplini toate funciile.
+ac emisiunea moneta &ncalc peceptele economiei de pia 1i nu &n ultimul (nd
ceeea 1i ofeta de 3ani &n apot stict de nevoile economiei eale? ea ae umi financiae?
economice 1i sociale 4ave. Ea se face numai pentu a pocua mi@loace 3ne1ti necesae statului
c(nd acesta este &n situaia de mae de3ito. 5ceasta este pactic o moned fals? mult depeciat
cae se &ntoace &mpotiva statului ce a emis>o 1i &mpotiva &nte4ii economii naionale.
+eci c(nd moneda ea confecionat din metale peioase 1i avea o valoae inte4al?
&nseamn c valoaea intinsec ea e4al cu valoaea nominal.
Emisiunea de moned cu valoae inte4al ea eali2at li3e. 6icine deinea au se
putea pe2enta la monetia statului cu metalul peios 1i ceea s fie tansfeat &n moned.
C(nd ceeea de moned ce1tea? deintoii de lin4oui le tansfomau &n moned. C(nd ofeta
de moned ce1tea? valoaea ei scdea 1i deintoii de moned 8unii9 o tansfomau &n
lin4oui.
An epoca moden? statul a monopoli2at emisiunea moneta. 5ctualmente? moneda este
consideat un venit al statului. Ea apae 8a1a cum s>a v2ut din capitolul pivito la masa
moneta 1i a4e4atele monetae9 &n 3ilanul 3ncii centale 1i de emisiune. 5ctivul 3ilanie o
&ne4istea2 ca venit? ia pasivul dept cean fa de ,e2au.
)oneda de :(tie apae ca o o3li4aie a 3ncii emitente fa de posesoii 3ancnotelo.
Ceaia moneta poate avea loc 1i pin alte mi@loace 1i anumeF
- c(nd o 3anc cump valut de la un clientE
- c(nd 3anca face o opeaiune de scont 8cump la vedee un activ financia9 E
- c(nd 3anca cump un activ patimonial 8imo3ile? aciuni etc.9 E
- c(nd 3anca acod cedite 8calea cea mai fecvent 1i cu pondeea cea mai mae
acum? la noi9.
Emisiunea moneta nu te3uie deci confundat cu ceaia moneta? aceasta din um
put(nd fi eali2at? pactic? de cte toate 3ncile. Ceaia moneta de cte 3nci se
conceti2ea2 &n 5"&#u"!"%! u'&" !#ti(% '%:&'%t!"%)
+ac emisiunea moneta &nseamn poduceea 1i puneea &n ciculaie a monedei de
:(tie? &n mecanismul compleB al ciculaiei monetae eBist 1i fenomenul opus 1i anume
"%t"!=%"%! @!'i&" *i' #i"#u!<i%, dac acest lucu este impus de educeea activitii
economice? educeea peuilo? ce1teea 1oma@ului? ce1teea stocuilo de mfui
nevanda3ile? educeea sc:im3uilo 1i tan2aciilo comeciale 1i valutae? est(n4eea
!4
depo2itelo 3ancae. +e asemenea? e2evele eBcedentae de la *.' te3uie diminuate? atunci
c(nd situaia economic se &nute1te.
An pocesul compleB de emisiune>eta4ee a monedei din ciculaie? este necesa s
avem &n vedee c ofeta de 3ani spunde la modificaea venituilo. Anseamn c ofeta de
3ani depinde de ceeea de 3ani.
*anca cental efectuea2 contolul asupa opeaiunilo de pe piaa moneta. Ea poate
influena ceeea 1i ofeta de 3ani pin modificaea atei de scont? a atei do3(n2ilo? pin
siatemul e2evelo minime o3li4atoii si pin intemediul opeatiunilo pe piata li3ea.
-).) C&'(%"ti@iit!t%! :&'%*%i
An sensul moden? #&'(%"ti@iit!t%! :&'%*%i %$t% #!5!#it!t%! !#%$t%i! *% ! #i"#u!
i@%" 5% 5i%<%% :&'%t!"% i't%"'!<i&'!% Ai *% ! 5ut%! 6i &"i#D'* $#?i:@!t; 5% :&'%*!
!t%i <;"i)
$tatutul Fondului )oneta -ntenational 4upea2a monedele statelo mem3e in tei
cate4oii F #&'(%"ti@i% , '%#&'(%"ti@i% $i i@%" utii7!@i% in functie de F
evitaea estictiilo asupa platilo si tansfeuilo intenationale cuente
evitaea pacticilo valutae disciminatoii
sc:im3aea solduilo in moneda nationala detinute in stainatate ? in valuta taii cae
solicita pesc:im3aea
cola3oaea in domeniul politicilo monetae efeitoae la activele de e2eva
)oneda li3e utili2a3ila este cea cae indeplineste concomitent doua conditiiF este folosita pe
scaa la4a in platile si tansfeuile intenationale si este ne4ocia3ila pe pincipalele piete
valutae intenationala.
-n timp conveti3ilitatea a cunoscut doua fome pincipale ? #&'(%"ti@iit!t%! :%t!i#!
si #&'(%"ti@iit!t%! i' (!ut! .
Conveti3ilitatea metalica s>a pacticat in peioada etalonului au>moneda ? si consta in
sc:im3aea 3ancnotelo pe2entate la 3anca de emisiune int>o cantitate de au.
Convei3ilitatea metalica a cunoscut doua fome F
- inte4ala 8ciculaie nelimitat pactic9E
- limitat 8coespun2ato etalonului au lin4oui9.
Ptili2and citeiul aiei 4eo4afice putem distin4e #&'(%"ti@iit!t%! i't%"'! si cea a.
%Jt%"'!) 5tunci cand se manifesta smultan cele doua fome ? conveti3ilitatea este
=%'%"!!
C&'(%"ti@iit!t%! i't%"'! epe2inta insusiea le4ala pe cae o ae o moneda de a se
pesc:im3a pe o alta moneda pe un teitoiu delimitat ? al taii de oi4ine.5cesta
conveti3ilitate poate fi limitata pentu anumite opeatiuni sau poate functiona in limita
uno plafoane.
"entu conveti3ilitatea eBtene se foloseste de o3icei temenul de (!ut! #&'(%"ti@i!)
"entu do3andiea statutului de valuta conveti3ila ? potivit statutului F)- este necesaa
indepliniea uno conditii ? dupa cum umea2aF
eBistenta unui potential economic idicat
ec:ili3aea 3alantei de plati
eBistenta uno e2eve intenationale de lic:iditate
sta3iliea unui cus eal al monedei nationale fata de alte monede? fundamentat
economic
fleBi3ilitatea sistemelo economice ? in scopul adaptaii poductiei intene in functie
de ceintele pietei mondiale
limitaea inflatiei si eali2aea unei sta3ilitati monetae
!!
eBistenta unei e2eve de au si devi2e cae sa pemita onoaea solicitailo de
pesc:im3ae a monedei nationale de cate nee2identi. Confom F)- aceste
e2eve te3uie sa epe2inte ec:ivalentulm imptului unei tai pe o peioada de 3>!
luni.
6 pemisa pentu teceea la conveti3ilitate este epe2entata de adaptaea nivelului
poductivitatii muncii la cel eBistent pe plan mondial? cu scopul sta3iliii unei
coespondente eale inte nivelul petuilo intene si cele ale petuilo mondiale.
Ec:ili3ul economiei ? li3eali2aea petuilo si eliminaea su3ventiilo sunt de asemenea
factoi pentu teceea la conveti3ilitate.
,aile est euopene 8inclusiv 'omania9 pactica ? in pe2ent ? conveti3ilitatea intena
limitata la opeatiuni de cont cuent.
-)3) M&*!it;<i Ai i'$t"u:%'t% *% 5!t;
)ecanismele 1i instumentele cu cae se face plata 3unuilo 1i seviciilo sunt asi4uate
de 3nci. +e altfel? &nte4ul sistem de pli este st(ns le4at de sectoul 3anca. An calitatea lo de
intemediai financiai? 3ncile efectuea2 plile &nte v(n2toi 1i cumptoi? &nte de3itoi 1i
ceditoi? &nte CactoiiG de pe piaa moneta.
.umai 3ncile? ca mai instituii financiae &n sens la4? au puteea de a asi4ua mai
lic:iditi necesae compleBelo opeaiuni monetae 1i valutae din economie. =ic:iditile
sunt pocuate pin 3nci 1i pentu c acestea acod maea ma@oitate a ceditelo. 'e2ult c
paticipanii la sistemul 1i opeaiunile de pli sunt moneda? 3ncile? 3anca cental? casele de
compensaii? alte instituii financiae? a4enii economici 1i pesoanele fi2ice.
+up ce moneda de cedit a luat locul monedei de au cu valoae intinsec? a avut loc o
mae acceleae a plilo.
"lile te3uie s fie efectuate apid pentu a fi eficiente. "e msua acceleii plilo s>
a de2voltat sfea afaceilo.
Clienii? actoii paticipani la sistemul de pli sunt titulai de cont? adic au desc:ise
contui &n 3nci. An aceste contui sunt inseate? opeate ceanele 1i datoiile ecipoce. Contul
eflect oice opeaiune de &ncasi 1i pli efectuat? de aceea? de fiecae dat el se afl &nt>o
alt po2iie 8situaie9? sau situaia dinte 3anc 1i client este alta de fiecae dat. C(nd contul &n
3anc al clientului se ceditea2? &nseamn c a avut loc o &ncasae? ia c(nd se de3itea2? s>a
fcut o plat.
Pn client poate desc:ide la o 3anc mai multe contui? pinte caeF cont cuent? contui
de depo2ite? contui de &mpumut.
"lata? &n sensul nomelo &n vi4oae ale *ncii .aionale a 'om(niei este Coice
opeaiune? at(t de plat? c(t 1i de &ncasae? e2ultat &n uma unei opeaiuni comeciale
eali2at de o unitate 3anca pentu contul unui client al su? sau &n numele 1i pentu contul
suG.'elatia inte de3ito si cedito se mateiali2ea2a pin utili2aea uno documente
cunoscute su3 denumiea de titlui de cedit dinte cae cele mai cunoscute sunt inscisuile
cae dau deptul la incasaea unei sume de 3ani .5cestea sunt F
>cam3ia
>3iletul la odin
>cecul
>o3li4atiunile
>3onuile de casa
>3onuile de te2au
>cetificatele de investito
>caduile 8catile de cedit9
!6
"lile se fac pin dou modaliti 1i anumeF
- &n numeaE
- pin viament.
-)3),) P;<i F' 'u:%"!"
=a noi? plile &n numea au &nc o pondee foate mae? ia ca fecven 8nu 1i ca
volum9 dein pimul loc.
Ciculaia moneta cu numea cupinde 3ancnotele 1i moneda metalic? deinute de
pesoanele fi2ice? a4enii economici 1i 3nci.
51a cum s>a constatat dint>unul din capitolele anteioae? moneda de :(tie este un titlu
de cedit emis de 3ncile centale 1i de emisiune. 5ceste 3ilete de 3anc sunt onoate la
valoaea nominal &n momentul pe2entii la 4:i1eele 3ncii cae le>a emis.
.umeaul este mi@locul de plat 5"i:!" 1i el a dominat &n timp? &n cadul modalitilo
de efectuae a plilo. +e la &nceputui 1i p(n &n pe2ent? numeaul este un instument? un
mod de plat =%'%"! (!!@i Ai !"% %6%#t i:%*i!t) 5e 4adul de lic:iditate cel mai "i*i#!t)
.umeaul 'u %$t% ="%(!t *% 'i#i & !t; &@i=!<i% 8cum sunt de eBemplu? titluile de
cedit9.
"lile &n numea se efectuea2 pin #!$i%"ii% fimelo 1i ale 3ncilo sau alto instituii
financiae.
'olul casieiilo este imens &n ciculaia moneta cu numea 1i mai ales &n elaiile cu
pu3licul. $e poate spune c o4ani2aea 1i funcionaea casieiilo sunt !ut&'&:% &n apot cu
alte activiti ale fimelo 1i 3ncilo.
Casieiile &1i desf1oa activitatea compleB 1i &ndum(nd clienii 1i pomov(nd
nomele le4ale de ciculaie moneta. Ele opeea2 cu mai valoi 1i conti3uie :ot(to la
desf1uaea unei ciculaii 3ne1ti eficiente? pefomante &nt>o economie de sc:im3.
6peaiunile de casieie constau &n depunei 1i idici de numea pentuMdin contuile
desc:ise la o 3anc.
"in casieiile 3ncilo se efectuea2 1i opeaiuni cu numea &n valut? de1i de cele mai
multe oi eBist casieii o4ani2ate special &n acest scop.
)ana4eii 3ncilo 1i fimelo spund de o4ani2aea 1i funcionaea eficient a
casieiilo.
Ancadaea pesonalului de la casieii se face pin an4a@aea 4estionailo? constituiea de
4aanii 1i spundeea &n le4tu cu &ncasile 1i plile efectuate.
6peaiunile de casieie suntF
- de &ncasi &n numea 1i cu instumente de plat &n moned sciptual 8cecui9E
- de pli 8cecui? salaii? diune? mateii 1i mateiale pocuate cu numea etc.9.
)ae pondee 1i &nsemntate &n activitatea casieiilo ae veificaea actelo 1i 3anilo 1i
&nscieea lo &n e4istul de cas? c(t 1i momentul pedii lo cte seviciul 83ioul9
conta3ilitate.
,ot casieia 8mai ales a 3ncii? da 1i a fimei9? ume1te ca la efectuaea plii s eBiste
disponi3iliti &n cont? fondui din cedite9? apoi pe4te1te 3ancnotele 8cupiuile9 pe 4upe de
mime? efectuea2 calculele? num 3anii? anulea2 cecul pe2entat la plat? &nm(nea2
numeaul 1i cee clientului s numee @!'ii 1i s semne2e.
An casieiile mai se pot o4ani2a 4:i1ee sepaate pentu &ncasi sau pli? oi cel puin
po4ame difeite pentu fiecae din acest 4en de opeaiuni.
Ant>unul din capitolele umtoae vo fi pe2entate 1i alte aspecte cu pivie la o4ani2aea
1i funcionaea casieiilo 8pstaea c:eilo? si4iliilo? &nc:ideea 1i desc:ideea te2auului la
!7
3nci? o4ani2aea casei de ciculaie moneta? veificaea 1i &mpac:etaea 3ancnotelo?
si4uana pstii numeaului? plafoane etc.9.
-)3).) E6%#tu!"%! *% 5;<i 5"i' (i"!:%'t
5 doua modalitate de efectuae a plilo 1i cea mai impotant ca volum este
(i"!:%'tu) 5ceast modalitate de plat a aput o dat cu 3ncile 1i este st(ns le4at de
acestea? adic nu se poate desf1ua &n afaa lo.
Hiamentul este de dou tipuiF
- de ceditE
- de de3it.
Vi"!:%'tu *% #"%*it este cel mai utili2at 1i const &n faptul c pltitoul 8de3itoul9
dispune de fonduile sale 1i d dispo2iie s se efectue2e plata. +eci nu este necesa un
consimm(nt peala3il al pltitoului. +in aceast 4up fac pate cele mai impotante
instumente de plat? pecum &"*i'u *% 5!t; ,#!:@i!, @i%tu ! &"*i' $i #%#u )
An ca2ul (i"!:%'tuui *% *%@it, utili2aea sa este mai a. An peala3il este dat
consimm(ntul pltitoului tansmis 3ncii sale.
"in acest consimm(nt? pltitoul &mputenice1te ceditoul s fac toate demesuile
pentu efectuaea plii? adic s depun documentele la 3anc? 1i s cea ca suma espectiv
de plat s fie tansfeat &n contul su.
An cele ce umea2? pe2entm pincipalele instumente de plat pin viament.
-)3).),) O"*i'u *% 5!t;
6dinul de plat este instumentul cel mai des utili2at &n plile f numea. El este o
dispo2iie necondiionat dat de cte emitentul odinului? unei 3nci de a pune la dispo2iia
unui 3eneficia? o sum de 3ani. Efectul utili2aii acestui instument este de3itaea contului
clientului platito si ceditaea contului clientullui 3eneficia.
Cadul le4al al utili2aii odinului de plata il constituie 'e4ulamentul n. %M1994 al
*.' pivind odinul de plata.
"entu ca dispo2iia dat s poat deveni odin de plat te3uie &ndeplinite umtoaele
condiiiF
- 3anca eceptoae s dispun de fonduile 3ne1ti? fie pin de3itaea unui cont al
emitentului? fie pin &ncasaea lo de la cel ce a dat dispo2iia 8emitentul9E
- nu se pevede ca plata s fie fcut la ceeea 3eneficiaului.
6dinul de plata pacu4e un dum? de la platito la 3eneficia ? de>a lun4ul cauia se
intepun mai multe 3anci ? cae efectuea2a succesiv ? opeatiuni de eceptie ? de
autentificae ?acceptae si eBecutae a odinului de plata . 5ceste opeatiuni sunt
denumite tansfe>cedit.
"lata &ncepe pin emiteea de cte pltito a unui odin de plat. "lata se finali2ea2 pin
acceptaea espectivului odin de plat de cte 3anca destinata.
6dinul de plat este emis &n nume 1i pe cont popiu. P;tit&"u poate fi un client al
3ncii iniiatoae sau c:ia 3anca iniiatoae.
B%'%6i#i!"u este pesoana desemnat pin odinul de plat de cte pltito s
pimeasc o anumit sum de 3ani. *eneficiaul poate fi un client al 3ncii destinatae sau
3anca destinata.
*anca destinata este cea cae ecepionea2 1i accept un odin de plat.
!%
*anca emitoae este oice 3anc cu eBcepia celei destinatae? cae emite un odin de
plat.
*anca intemedia este oice 3anc emitoae sau eceptoae? alta dec(t 3anca
iniiatoae sau destinata.
6dinul de plat ae umtoaele meniuniF
- este necondiionatE
- este tecut numele sau denumiea pltitoului 1i numul contului acestuiaE
- denumiea 3ncii iniiatoaeE
- denumiea 3ncii eceptoaeE
- elementele de identificae 1i autentificae a emitentului de cte 3anca iniiatoae.
Emitentul este consideat o3li4at pin odinul de plat? numai dac acesta a fost emis de
el sau de cte o pesoan mandatat. Emitentul este o3li4at s plteasc 3ncii eceptoae?
atunci c(nd aceasta &l accept.
$e conside c plata este efectuat? &n momentul de3itii contului emitentului? sau c(nd
3anca emitoae ceditea2 contul 3ncii eceptoae desc:is la ea 1i aceasta utili2ea2 fonduile
desemnate de suma espectiv. $e mai conside c plata este efectuat &n momentul &n cae
decontaea final este opeat pin ceditaea contului 3ncii eceptoae desc:is la *anca
.aional a 'om(niei.
6dinul de plat este evoca3il p(n la efectuaea plii.
6dinul de plat poate fi emis pe supot de :(tie 8clasic9 sau pe supotui
neconvenionale 8ma4netic? electonic9.
6dinul de plat este un tansfe de cedit 8viament de cedit9.
"ltitoul plte1te comisioanele 3ncii pentu pocesaea 1i onoaea odinului de plat.
+ac 3anca &nt(2ie eBecutaea plii din vina ei? plte1te do3(n2i de &nt(2iee.
*anca eceptoae este o3li4at s eBecute un odin de plat &n 2iua &n cae l>a acceptat sau
cel mai t(2iu &n 2iua 3anca umtoae.
+ac suma &nscis pe un odin de plat de cte 3anca eceptoae este mai mic dec(t
cea acceptat anteio &n vedeea eBecutii? aceast 3anc este o3li4at s emit un odin de
plat pentu difeen. +ac aceast sum este mai mae? 3anca ae deptul s ecupee2e
difeena de la 3eneficia.
"(n la finali2aea tansfeului cedit? fiecae 3anc ae o3li4aia s spi@ine pe pltito
sau 3anca emitent anteioa? c(t 1i deptul de a cee spi@inul unei 3nci eceptoae ulteioae
&n scopul completii poceduilo 3ancae cu pivie la acest tansfe>cedit.
An momentul &n cae tansfeul>cedit este acceptat? 3anca destinata devine o3li4at
fa de 3eneficia pentu suma &nscis &n odinul de plat acceptat. Finali2aea tansfeului
cedit nu &mpiedic eBecitaea deptului 3eneficiaului de a ecupea ulteio? totalul spe2elo
3ancae de la pltito.
-)3).).) C!:@i!
Cam3ia epe2inta un inscis ? pin cae o pesoana 8ta4atoul9 odona unei alte pesoane
8 tas9 sa plateasca unei a teia pesoane o suma de 3ani deteminata ? la o data fiBa si la locul
indicat.
5tunci cand 3eneficiaul este el insusi de3ito fata de o teta pesoana si doeste sa faca plata
utili2and aceasi cam3ie ? aceasta poate inscie pe spatele cam3iei o mentiune de a se plati
ceditoului. )entiunea poata denumiea de =i" sau !'*&$!"% ? cel cae a inscis mentiunea
este =i"!'t ia noul 3eneficia este =i"!t!"
Cam3ia poate fi utili2ata ca instument de sc:im3 ? instument de plata si instument de cedit.
Ca instument de sc:im3 ? cam3ia evidentia2a olul acsteia in sc:im3uile comeciale ?
conducand la evitaea deplasaii fi2ice a 3anilo .
!9
Ca instument de plata ? cam3ia poate fi utili2ata in locul 3ancnotelo pentu stin4eea
unoe o3li4atii de plata in numea
Ca instument de cedit . cam3ia ae multiple utili2aiF in domeniul ceditului
comecial ? al ceditului 3anca si ca mod de 4aantae.Ca instument de cedit ?
cam3ia este denumita efect comecial si este utili2ata de poducato in apot cu
comeciantul cae ii cumpaa podusele.-n monemtul van2aii ? poducatoul emite o
cam3ie ? pin cae se pevede plata petului de cate cumpaato 8tas9 la o anumita
data . ,a4atoul ? espectiv poducatoul? poate valoifica aceste instumente iainte de
scadenta ? pin scontae la 3anca ? ceea ce conduce la o3tineea unui cedit 3anca.
"entu 4aantaea ceditelo unei alte pesoane decat 3eneficiaul cam3iei ? 3anca poate
accepta cam3iile cu titlu de 4aantie.
Haliditatea cam3iei ?se eali2ea2a in conditiile espectaii umatoaelo conditiiF
Efectuaea opeatiunilo cam3iale de cate pesoane fi2ice si @uidice cae au calitatea
de comeciant
Foma scisa? su3 semnatua pivata
Cupindeea tutuo mentiunilo o3li4atoii si a uno clau2e facultative
)entiunile o3li4atoii se efea la F
- denumiea de cam3ieE
- odinul necondiionat de a pltiE
- numele celui ce te3uie s plteascE
- scadenaE
- locul unde va fi fcut plataE
- numele 3eneficiaului
- locul 1i data emiteiiE
> semntua celui cae emite cam3ia
Clau2ele facultative sunt mentiuni facultative ? cae pot influenta sau nu o3li4atiile cam3iale.
+in pima cate4oie de clau2e se distin4
- clau2a Cnu la odinD sau Cfaa 4iD sau C netansmisi3il pin 4iD cae il o3li4a pe
3eneficia sa tansmita cam3ia numai pin foma cesiunii de ceanta.
- Clau2a de ne4aantie a acceptaii cae ofea ta4atoului 4aantia ca va fi umait
inainte de scadente ? in ca2ul efu2ului tasului de a accepta cam3ia.
6peatiuni cam3iale
A##%5t!"%! #!:@i%i
$e eali2ea2a pin scieea pe cam3ie a cuvantului CacceptatD sau a unei eBpesii ec:ivalente
insotita de semnatua tasului.
+upa scadenta ? cam3ia nu mai poate fi pe2entata la acceptae ? ci numai la plata.
5cceptaea cam3iei ae ca efect modificaea po2itiei tasului ? cae devine ? astfel ? de3itoul
3eneficiaului ? o3li4at solida cu ta4atoul? 4iantul si avalistul cam3iei.
Gi"u #!:@i%i
<iul este un act pin cae posesoul titlului ?numit 4iant ? tansfea unei alte pesoane ?
numita 4iata ? toate deptuile cae decu4 din titlul de cedit ? espectiv din cam3ie.
<iul poate fi definit si ca un mod specific de ciculatie a cam3iei? cae indeplineste
umatoaele functiiF
a9 mi@loc de tansmitee a a cam3iei
39 4aantaea pin 4i a aceptaii si platii cam3iei
c9 le4itimaea pin 4i a calitatii de titula al cam3iei
A(!u C!:@i%i
60
5valul este o 4aantie pesonala ? pin cae o pesoana numita !(!i$t 8cel cae da avalul9
4aantea2a o3li4atia unuia dinte o3li4atii cam3iali ? numit !(!i7!t ? pentu toata suma
mentionata pe titlu sau pentu o pate din acesta.
5valul ae olul de a accentua valoaea o3li4atiei cam3iale pin solidaitatea mai nulto
de3itoi. Cel cae ae intees in a3tineea avalului este ta4atoul ? da la andu sau si un avalist
poate fi avali2at de cate un nou 4aant ? astfel icat a cam3ie poate puta mai multe avalui.
P!t! #!:@i%i
"e2entaea la plata a cam3iilo te3uie sa fie eali2ata cate 3anca de domiciliu a cam3iei sau
cate tas.o3li4atia de plata o ae tasul ? acceptatul sau avalistul sau ? ale4eea apatinand
posesoului cam3iei. "in plata se stin4e o3li4atia cam3iala ? plata facandu>se de e4ula la
temenul peci2at ? da este posi3ila si plata anticipata cu acodul patilo.
R%6u7u $i "%="%$u
'efu2ul tasului de a plati te3uie constatat pint>un potest de neplata ? in temenul
peva2ut.5ctiunea de e4es este conta ta4atoului ? 4iantului sau avalistului si poate fi
eBecitata la scadenta pentu a eBecita e4esul ? posesoul te3uie sa indeplineasca
fomalitatea numita CpotestD . potestul de neplata se faceF
a9 conta tasului acceptant sau a 3ancii la cae a fost domiciliata cam3ia
39 conta acceptantului pin inteventiesau conta unei pesoane indicate de acesta
Fiind adesat eBecutoului @udecatoesc ? potestul este ine4istat si timis apoi cate Camea
de Comet si -ndustie.
I't%"(%'ti!
,a4atoul? 4iantul sau avalistul pot indica o pesoana cae sa accepte sau sa plateasca la
nevoie ? pesoana cae poata numele de i't%"(%'i%'t
-nteventia poate fi povocata 8sau silita9 ? da poate fi si spontana din initiativa
intevenientului ? cae intevine pentu oicae dinte o3li4atii pe cale de e4es.
EJ%#ut!"%! #!:@i!!
EBecutaea cam3iala se eali2ea2a pin investiea cam3iei cu fomula
eBecutoie de cate @udecatoie? umata de somatia emisa de eBecutantul
@udecatoesc ? in ca2ul efu2ului de plata a acesteia.
-)3).)3. Bi%tu ! &"*i'
Cam3ia si 3iletul la odin sunt e4lementate de aceesi le4e cae poata numele de =e4ea
cam3iei si 3iletului la odin datoita continutului si functionaii asemanatoae.
*iletul la odin epe2inta titlul de cedit pin cae emitentul se o3li4a sa plateasca
3eneficiaului ? sau la odinul acestuia ? o suma de 3ani ? la o anumita scadenta si int>un
anumit loc.
$pe deose3ie de cam3ie ? utili2aea 3iletului la odin ca instument de plata ? implica
doua pesoane 8emitentul si 3eneficiaul9.5cesta este ceat de emitent ? in calitate de
de3ito? cae se o3li4a sa plateasca o suma de 3ani la vedee ? sau la o anumita
data?unui 3eneficia? cae ae calitatea de cedito
Fomula consacata este Cvoi plati in sc:im3ul acestui 3ilet la odin suma de....D ? deci?
spe deose3ie de cam3ie ? nu contine odinul de plata adesat unei alte pesoane ci
numai asumaea popiei o3li4atii de plata.
+in punct de vedee @uidic ? 3iletul la odin este consideat tot instument de de3it ca
si cam3ia ? si este compensat si decontat ca aceasta in confomitate cu 'e4ulamentul
*.' 8.. 10M19949
61
=a nivelul Centalei incidentelo de plati este o4ani2at Fisieul national al 3iletului la
odin ? ia apotaea acestuia se eali2ea2a pentu aceleasi motive casi cam3ia.
-)3).)0) C%#u
"lile pin cec sunt e4lementate de =e4ea n. !9M1934 modificat pin =e4ea n.
%3M1994 si .omele Cadu ale *.' n 7M1994
Cecul %$t% u' i'$t"u:%'t *% 5!t; utii7!t *% titu!"ii *% #&'tu"i @!'#!"% #u
*i$5&'i@i #&"%$5u'7;t&" 8cel puin valoaea cecului9. +isponi3ilul a fost constituit anteio
pint>un depo2it 3anca? din opeaiuni de &ncasi sau dint>un cedit 3anca.
*ncile fac come cu cecui pentu ele 1i clienii lo. *anca .aional a 'om(niei
efectuea2 opeaiuni cu cecui numai pentu popia sa activitate.
Cecul impune tei paticipaniF
- t4toulE
- tasulE
- 3eneficiaul.
Cecul este ceat de t";=;t&", cae d 3ncii sale un odin necondiionat. Ca atae? 3anca
apae &n situaie de t"!$) *anca te3uie s plteasc la pe2entae o sum deteminat unei
tee pesoane sau c:ia t4toului emitent c(nd acesta apae &n po2iie de @%'%6i#i!")
Cecul este un instument de plat de de3it. .u se admit cecui f acopeie. +e e4ul
cecul este vi2at 1i cetificat de 3anca ce l>a emis 83anca t4toului9.
*anii sunt ai titulaului cecului? ia 3anca face seviciul de cas. *anca eli3eea2
clientului su? t4toul? mai multe fomulae necompletate? pe cae le tansfom &n cecui?
&n limitele disponi3ilitilo popii.
C&'<i'utu #%#uui:
1. +enumiea de cecE
2. 6dinul necondiionat de a plti o anumit sum de 3aniE
3. .umele celui cae te3uie s plteascE
4. FiBaea locului unde se face plataE
!. FiBaea datei emiteiiE
6. $emntua celui cae a emis cecul.
Cecul nu poate fi tas dec(t asupa societii 3ancae. ,otu1i cecul tas 1i plti3il &n
stintate este vala3il ca cec? c:ia dac tasul nu este o 3anc.
Cecul nu poate fi emis dec(t dac t4toul ae disponi3il la tas 1i ae dept de a
dispune asupa acestuia. +isponi3ilul te3uie s fie deci lic:id? cet 1i eBi4i3il.
Cecul este un instument de plat ! (%*%"%) ,asul nu &1i asum nici un fel de o3li4aie.
Cecul poate fi la odinul t4toului &nsu1i sau poate fi tas pentu contul unui te. Cecul nu
poate fi tas asupa t4toului &nsu1i dec(t c(nd acesta ae dou fime difeite.
Cecul poate fi plti3il la domiciliul unui te? fie &n localitatea unde tasul ae domiciliul?
fie &nt>o alt localitate? cu condiia ca teul s fie o 3anc.
62
Ant>un cec? suma de plat poate fi &nscis &n oice pate de pe faa 8ecto9
instumentului? adic &n cadul teBtului 1i nu &n dia4onal sau su3 semntua t4toului.
,4toul spunde de plat. +ac eBist o3li4aii *% "%="%$? cei ce sunt implicai
spund de plata cecului.
6peaiunea de e4es se poduce &n ca2 de efu2 la plat. "lata poate fi efu2at numai
&n ca2 de fut 1i piedee a canetului de cecui. +ac &n temenul pev2ut? tasul 83anca9 nu
onoea2 cecul? atunci 3eneficiaul &1i eBecit deptul de e4es &mpotiva difeiilo
semnatai 84iani? avali1ti9.
EBist mai multe tipui de cecF
1. +in punct de vedee al modului de &ncasaeF
- cec ne3aat 8sau de cas? sau al39E
- cec 3aatE
- cec de viamentE
- cec cetificatE
- cec ciculaE
- cec de cltoie.
2. +in punct de vedee al 3eneficiauluiF
- cec nominativ 84ia3il9E
- cec la putto 8cineva desemnat de 3eneficia9.
+e o3icei? cecul este ne3aat. Pneoi &ns t4toul sau posesoul unui cec poate s>l
3ae2e. *aaea se face cu dou linii paalele puse pe faa cecului. *aaea este =%'%"!; c(nd
&nte cele dou linii nu se indic nimic.
*aaea $5%#i!; apae c(nd 3anca este &nscis &nte cele dou linii.
=a 3aaea 4eneal cele dou linii paalele sunt veticale sau o3lice 8deci nu oi2ontale9.
Cecul cu 3aae 4eneal poate cicula pin 4iae 1i este vala3il &n pesoana ultimului poseso.
Cecul cu 3aae special poat dou linii paalele veticale sau o3lice 1i ae &nscis
&nte linii? denumiea 3ncii.
An ca2ul cecului 3aat? 3eneficiaul este o3li4at s ecu4 la seviciul unei 3nci pint>o
unitate 3anca opeativ apain(nd acesteia 1i cae s pimeasc plata &n locul su.
*aaea poate fi fcut la emiteea cecului de cte t4to? sau &n cusul ciculaiei
acestuia? de cte oicae din posesoii lui.
Cecul cu 3aae special nu poate fi pltit de tas dec(t 3ncii &nscise &n cec.
,4toul? c(t 1i posesoul unui cec pot inte2ice plata &n numea? inse(nd tansvesal?
pe faa cecului? cuvintele Cplti3il &n contG sau Cnumai pentu viamentG. 5ceste clau2e pot fi
evocate de cte posesoii ulteioi ai cecului.
Cecul mai poate fi inseat cu temenul Cnetansmisi3ilG poate fi pltit numai ultimului
poseso sau 3eneficia. =a ceeea acestuia? suma poate fi ceditat &n contul su.
Cecul put(nd clau2a Cnetansmisi3ilG 1i poate fi 4iat numai unei 3nci.
<iul efectuat &n aceste condiii poat denumiea de 4i pentu &ncasae? c:ia se &nscie
eBpesia C4iat pentu &ncasaeG.
"osesoul cecului poate eBecita deptul de e4es asupa 4ianilo? t4toului 1i
celolali o3li4ai? dac cecul pe2entat &n temeni utili nu este pltit 1i dac efu2ul de plat
este contestat.
+ovada efu2ului de plat poate fi fcutF
- pin potestul efu2ului la platE
- pint>o declaaie a tasuluiE
- pint>o confimae oficial 1i datat a unei case de compensaii? pin cae se aat c
cecul a fost adus spe compensae &n timp util? da nu a fost pltit.
C%#u *% (i"!:%'t este cel ce este &nsoit de clau2a Cplti3il &n contG deci plata nu
poate fi fcut &n numea.
63
C%#u #%"ti6i#!t este atunci c(nd o 3anc aflat &n po2iia de tas? confim? cetific
3eneficiaului c fonduile necesae eBist &n cont.
C%#u #i"#u!" este un titlu de cedit la odin? emis de o 3anc asupa su3unitilo sale
sau asupa altei 3nci. Este 1i el plti3il la vedee 1i ae meniunea eBpes de Ccec ciculaG.
"e acest cec este &nscis 1i numele pimitoului? adic al clientului 3ncii emitente.
C%#u *% #;;t&"i% este emis &n sum fiB? pecum 3anii de :(tie 1i este pus &n
ciculaie pe timp limitat. ,4toul vinde cecul de cltoie unei pesoane cae devine
poseso. "osesoul emite file de cec 3eneficiailo &n sc:im3ul cumpii de 3unui 1i
sevicii.
*eneficiaul filei &ncasea2 suma de la o 3anc local? ia aceasta ecupeea2 suma de
la 3anca emitentului.
Cecul ae valoae de titu %J%#ut&"iu pentu suma &nscis &n el? &mpeun cu do3(nda
le4al calculat cu &ncepee de la data pe2entii? plus c:eltuielile de potest 1i notificae.
64
-)3).)1) C!"*u"i%, i'$t"u:%'t% :&*%"'% *% 5!t;
6!
66
-)3).)-) B!'#! &'i'%
*anca online 8 online 3anJin4 sau intenet 3anJin49 ofea posi3ilitatea clientilo de a
efectua opeatiuni pin intemediul 3ancilo cu a@utoul unui We3site secui2at.
"incipalelela caacteistici ale acestui sistem sunt umatoaeleF
,an2actionale 8 tansfeui inte contui? plata factuilo ? desc:idei de contui ?
solicitai de cedite?plati in contul ceditelo? cumpaai si van2ai de poduse9
.etan2actionale 8eBtase de cont9
"ot fi mai multi utili2atoi cu 4ad difeit de autoi2ae
5dministea2a elatia cu institutiile finanaciae
"entu intenet 3anJin4 o facilitate deose3ita este impotaea datelo din contuile pesonale ?
putandu>se astfel ofei supotul pentu ceaea unei platfome a4e4ate a contuilo cae ofea
clientului posi3ilitatea de a monitoi2a ? int>un sin4u loc ? toate contuile desc:ise la 3anci
sau institutii financiae.
"ecusoul acestei fome modene de sevicii 3ancae a fost 3anca la domiciliu 8 :ome
3anJin49 ? cae pemitea accesul la contul 3anca utili2and o linie telefonica fapt pentu cae
ea denumit si p:one 3anJin4.
$eviciile online au apaut pentu pima data in .eW [oJ in anul 19%1 in cele mai mai 3anci
8Citi3anJ?C:ase )an:attan 9 ? ia in Euopa au apaut in 19%3 intoduse de *anJ of $cotland.
67
-)3).)/) Si$t%:u *% 5!ti $i *%#&'t!"% i' :&'%*! '!ti&'!!
*.' ae ca ati3uie statuta pomovaea 3unei funcioni a sistemelo de pli at(t &n
calitate de 3anc cental a 'om(niei 8=e4ea n.312 din 2% iunie 2004 pivind $tatutul *ncii
.aionale a 'om(niei9? c(t 1i &n calitate de mem3u al $istemului Euopean al *ncilo
Centale 8at. 10! alin. 829? pinF
funi2aea de mi@loace de decontae pentu pli 1i instumente financiaeE &n acest sens
*.' opeea2 un sistem pentu pli de mae valoae &n lei 8'e<-$9? un sistem de
depo2itae 1i decontae pentu instumente financiae 8$aF-'9? pecum 1i un sistem de
compensae a plilo cu instumente de de3it tip cecui? cam3ii 1i 3ilete la odin
8"CI9E
supave4:eea sistemelo de pli 1i a celo de decontae a opeaiunilo cu
instumente financiaeE &n acest sens *.' sta3ile1te standade &n vedeea asi4uii
si4uanei 1i eficienei sistemelo cae pocesea2 tan2acii &n lei 1i evaluea2
confomitatea sistemelo cu aceste standadeE
coopeaea cu autoitile naionale? $istemul Euopean al *ncilo Centale? *anca
Cental Euopean? pecum 1i cu oice alte o4anisme intenaionale elevante? &n
vedeea asi4uii unui cadu de e4lementae 1i supave4:ee a sistemelo de pli 1i
de decontae a opeaiunilo cu instumente financiae amoni2at cu standadele
intenaionaleE
pomovaea eficienei &n sistemele de pli 1i adaptaea infastuctuilo la ceinele
unei 2one unice de pli &n euo 8$E"59.
'e<-$ este sistemul ',<$ naional pentu pli &n lei ofeit de *.'. $istemul este folosit
pentu decontaea opeaiunilo 3ncii centale? a tansfeuilo inte3ancae? pecum 1i a
plilo &n lei de valoae mae 8peste !0.000 lei9 sau u4ente. $istemul asi4u pocesaea &n
timp eal 8espectiv pe o 3a2 continu9 1i decontaea &n 3anii 3ncii centale? cu finalitate
imediat.
Pn sistem cu decontae pe 3a2 3ut &n timp eal 8',<$9 este un sistem de pli &n cae
pocesaea 1i decontaea au loc &n mod continuu 8&n timp eal9 1i nu pe pac:ete de instuciuni.
5stfel? tan2aciile pot fi decontate cu finalitate imediat. +econtaea pe 3a2 3ut &nseamn
c fiecae tansfe este decontat individual 1i nu pe 3a2 net.
$istemul a fost de2voltat 1i implementat &n cadul poiectului ":ae '6 000!.02 -nte3anJ
"a#ment $#stem deulat de *.' 1i ,'5.$F6.+ $.5. 1i a intat &n funciune la % apilie
200!.
+e la implementae? 'e<-$ a funi2at un seviciu de pocesae a plilo &n lei &n timp eal 1i
cu finalitate &n cusul 2ilei pentu toate instituiile de cedit cae opeea2 &n 'om(nia. )ai
mult? opeaiunile de politic moneta ale *.' sunt decontate pin intemediul acestuia 1i
conti3uie la educeea iscului sistemic.
$istemul 'e<-$ este administat de *.'. An aceast calitate? *.' 4estionea2 1i contolea2
funcionaea sistemului? autoi2ea2 paticipaea la sistem? sta3ile1te 1i modific e4ulile de
sistem? ume1te espectaea acestoa de cte paticipani 1i aplic sanciuni &n ca2ul
&nclcii lo.
6%
6peaea te:nic a sistemului este eBtenali2at cte ,'5.$F6.+ $.5.? societate
comecial constituit &n anul 2000 de cte *.' 8cae deine 33?33R din capitalul social al
acesteia9 1i un num de instituii de cedit 8cae dein 66?67R din capitalul social al
societii9. An anul 2009? au fost &ne4istai ca acionai ai acestei societi? &n afa de *.'?
un num de 23 instituii de cedit.
$unt eli4i3ile pentu a paticipa la sistemul 'e<-$ umtoaele cate4oii de instituiiF
instituii de cedit din $paiul Economic Euopean? inclusiv c(nd acestea acionea2
pint>o sucusal &nfiinat &n $paiul Economic EuopeanE
instituii de cedit din afaa $paiului Economic Euopean? cu condiia ca acestea s
acione2e pint>o sucusal &nfiinat &n $paiul Economic EuopeanE
*anca .aional a 'om(nieiE
,e2oeia $tatuluiE
o4ani2aii din $paiul Economic Euopean cae pestea2 sevicii de compensae sau
decontae 1i sunt supave4:eate de o autoitate competent.
"entu a paticipa la 'e<-$? o instituie solicitant te3uieF
s &ndeplineasc ceinele de eli4i3ilitate de mai susE
s dovedeasc c au capacitate opeaional coespun2toaeE
&n ca2ul instituiilo de cedit 4uvenate de o le4islaie stin? s pun la dispo2iie o
opinie @uidic pivind capacitatea 8cu eBcepia ca2ului &n cae infomaiile 1i
declaaiile ce umea2 s fie funi2ate pint>o astfel de opinie @uidic au fost de@a
o3inute de cte *.' &n alt conteBt9E
&n ca2ul instituiilo de cedit din afaa $paiului Economic Euopean? da cae
acionea2 pint>o sucusal &nfiinat &n $paiul Economic Euopean? s pun la
dispo2iie o opinie @uidic pivind aa 8cu eBcepia ca2ului &n cae infomaiile 1i
declaaiile ce umea2 s fie funi2ate pint>o astfel de opinie @uidic au fost de@a
o3inute de cte *.' &n alt conteBt9.
=a sf(1itul anului 2009? sistemul 'e<-$ a avut &ne4istai ca paticipaniF 41 de instituii de
cedit? ,e2oeia $tatului? *.' 1i 6 sisteme auBiliae.
Ti5u"i *% t"!'7!#<ii
'e<-$ pocesea2 tansfeui cedit &n lei? la nivel naional. Cate4oiile de tan2acii de plat
pocesate &n 'e<-$ sunt umtoaeleF
pli afeente opeaiunilo 3ncii centale 8opeaiuni de politic moneta? de pia
valuta 1i de ceditae? opeaiuni cu numea etc.9E
opeaiuni de decontae a po2iiilo nete calculate &n cadul sistemelo auBiliae cae
pocesea2 pli &n lei 8$E.,? 'oClea? H-$5? )asteCad? +$Clea9E
pli inte3ancae 1i ale clienilo de valoi mai 8peste !0 000 lei9 sau u4enteE
69
pli pentu decontaea fonduilo afeente opeaiunilo cu instumente financiaeE
de3itaea diect a comisioanelo afeente paticipii la cele tei componente ale
sistemului electonic de pli 8'e<-$? $aF-' 1i $E.,9.
,ansfeuile cedit se iniia2 &n sistem de cte paticipani pin mesa@e $K-F,? folosind
seviciul $K-F, F-. [>Cop# 8),202? ),202 C6H 1i ),1039.
Si$t%:u SENT
$E., este un sistem electonic de compensae multilateal a plilo inte3ancae &n lei? de
valoae mic 1i volum mae tansmise &nte paticipani? pe pacusul mai multo sesiuni
2ilnice.
$istemul a intat &n funciune &n anul 200!? fiind de2voltat 1i implementat &n cadul poiectului
":ae '6>000!.02 > T-nte3anJ "a#ment $#stemT.
$istemul este opeat de $ocietatea de ,ansfe de Fondui 1i +econti > ,'5.$F6.+ $.5.?
$istemul pocesea2 at(t tansfeui cedit 1i de3iti diecte inte3ancae de valoae mic c(t
1i instumente de de3it de tipul cecui? cam3ii? 3ilete la odin? asi4u(ndF
sc:im3ul de instuciuni de plat &nte paticipani? desf1uat &n mod continuu pe
pacusul sesiunii de compensaeE
compensaea multilateal a instuciunilo de plat ale paticipanilo? desf1uat &n
mod continuu pe pacusul sesiunii de compensaeE
iniieea automat a decontii finale &n sistemul 'e<-$ a po2iiilo nete la sf(1itul
fiecei sesiuni de compensaeE
4estionaea automat a 4aaniilo pentu decontae 8pin intemediul intefeelo
automate cu sistemele 'e<-$ 1i $aF-'9.
=a sf(1itul anului 200%? sistemul $E., a &ne4istat un num de 42 de paticipani 8instituii
de cedit 1i ,e2oeia $tatului9.
-)3).)H) C%'t"!! i'#i*%'t%&" *% P!ti
C%'t"!! I'#i*%'t%&" *% P;<i BCIPC este un centu de intemediee cae 4estionea2
infomaia specific incidentelo de pli at(t din punct de vedee 3anca 8ta4eea &n
descopeit de cont9 c(t 1i din punct de vedee social 8piedeeMfutMdistu4ee9.
,ansmiteea infomaiei la C-" se face pe cale electonic? pin utili2aea *eelei de
'omunicaii (nterbancare ce lea4 centala *.' cu centalele tutuo 3ncilo.
*a2a de date a C-" este o4ani2at &n dou fi1ieeF
1. Fi1ieul naional de incidente de pli BFNIPC cae ae tei componenteF
70
o Fi1ieul naional de cecui 8F.C9?
o Fi1ieul naional de cam3ii 8F.C39?
o Fi1ieul naional de 3ilete la odin 8F.*69 1i
2. Fi1ieul naional al pesoanelo cu isc BFNPRC cae este alimentat automat din F.-".
FiAi%"u '!<i&'! ! 5%"$&!'%&" #u "i$# colectea2 infomaiile pivind incidentele de pli
ma@oe 8instumente de plat tase &n descopeit de cont? cecui emise f autoi2aea tasului?
cecui emise cu dat fals sau coa le lipse1te o meniune o3li4atoie? cecui ciculae sau de
cltoie emise Tla puttoT? cecui emise de cte un t4to aflat &n intedicie 3anca?
cam3ii scontate f a eBista ceana cedat &n momentul cesiunii acesteia9 &ne4istate pe
numele unei pesoane fi2iceM@uidice nu pot fi 1tese din aceast 3a2 de date? dec(t &n ca2ul &n
cae se anulea2? de cte aceea1i pesoan declaant cae le>a tansmis anteio la C-"? din
popie iniiativ sau ca umae a :ot(ii unei instane @udectoe1ti.
I't%"*i#<i! @!'#!"; este e4imul impus de cte 3anc unui titula de cont de inte2icee a
emiteii de cecui pe o peioad de 1 an &ncep(nd cu data &ne4istii la C-" a unui incident
de plat ma@o 1i asi4u peveniea poduceii uno noi incidente de pli 1i sancionaea
titulailo de cont cae le 4eneea2 &n sistemul 3anca.
An 3a2a infomaiilo ecepionate de C-" de la pesoanele declaante? aceasta ae o3li4aiaF
tansmiteii unei D%#!"!<ii 5"i(i'* i't%"*i#<i! @!'#!"; de a emite cecui tutuo
centalelo 3ncilo? cae au o3li4aia s disti3uie aceast infomaie &n popiul
sistem inta3ancaE
tansmiteii unei D%#!"!<ii *% 5i%"*%"%I6u"tI*i$t"u=%"%I!'u!"% a instumentelo
cte centala 3ncii pltitoae? pentu a peveni decontaea unui astfel de cec? cam3ie
sau 3ilet la odin? &n eventualitatea pe2entii acestuia la plat de cte o pesoan de
ea cedin.
Centala 3ncii sau unitatea 3anca teitoial unde espectiva pesoan fi2ic sau @uidic ae
cont desc:is ae o3li4aia ecupeii fomulaelo de cec necompletate sau 4e1it completate
eli3eate anteio? cu eBcepia cecuilo utili2ate pentu eta4eea de numea. An ca2ul &n cae
nu ecupeea2 toate fomulaele de cec necompletate sau 4e1it completate? te3uie s le
anule2e 1i s tansmit aceast infomaie la C-"? &nt>un inteval de maBimum 1! 2ile
calendaistice de la data emiteii +eclaaiei C-" pivind intedicia 3anca.
Haloificaea infomaiilo &ne4istate &n F.-" 1i &n F."' se va face astfelF
a. de cte 3nci 1i *anca .aional a 'om(niei? &n mod o3li4atoiu? la eli3eaea de
fomulae de cecui titulailo de contE
3. de cte C-"? din popie iniiativ &n scopul apii inteesului pu3lic? pin
tansmiteea cte "ac:etul <eneal de pe l(n4 Cutea $upem de Vustiie 1i
)inisteul 5dministatiei si -ntenelo cu unitile lo teitoiale de infomaii din
evidenele popii sau pin pu3licaea acesto infomaii &n )ass>mediaE
c. de cte instanele @udectoe1ti? instituiile menionate la lit. 39? alte instituii ale
statului cu ati3uii de supave4:ee 1i contol? pecum 1i de cte )ass>media? pe 3a2a
datelo solicitate C-"E
71
d. de cte pesoanele fi2ice sau @uidice? altele dec(t cele pev2ute la lit. a9 > c9? pin
intemediul 3nciloE
e. de cte instituii din stintate similae C-"? pe 3a2a datelo pivind incidentele de
pli pe cae C-" le funi2ea2 din popie iniiativ sau la ceeea acestoa.
Anaintea &nc:eieii unei afacei cu un patene? & 6i":; 5&!t% #&'$ut!, 5"i' i't%":%*iu
u'%i @;'#i, @!7! *% *!t% ! CIP, pentu a vedea dac pe numele potenialului patene sunt
&ne4istate incidente de pli cu cecui? cam3ii sau 3ilete la odin. An funcie de spunsul
pimit de la C-"? espectiva fim este &n msu s apecie2e dac mai d cus sau nu
cola3oii cu acel patene.
Consultaea 3a2ei de date se poate face de cte un comeciant? pin intemediul unei 3nci?
&nainte de a pimi un cec de la clientul su &n sc:im3ul mfuilo v(ndute. An acest ca2?
comeciantul poate afla dac seia 1i numul cecului pe cae a uma s>l pimeasc face
pate dint>un set de instumente de plat avi2ate de *...'. sau dac nu cumva espectivul cec
a fost declaat anteio la C-" ca piedutMfuatMdistus sau etas din ciculaie.
=a emiteea unei cam3ii 3eneficiaul poate consulta 3a2a de date a C-" pentu a solicita
infomaii pivind o3li4atul cam3ial pincipal? espectiv tasul. *eneficiaul poate accepta s
acode un cedit comecial t4toului dac p(n la data emiteii cam3iei tasul 8pesoana
desemnat &n titlu a plti pentu t4to9 nu a 4eneat incidente la plata cu alte titlui de
cedit. 5ceea1i atitudine pev2toae o poate avea 3eneficiaul unui 3ilet la odin fa de
su3sciito sau 3eneficiaul unui cec fa de t4to.
-nfomaiile &nscise &n F."' pe numele unei pesoane fi2ice sau @uidice? altui de anali2ele
specifice efectuate de 3nci? pot conti3ui la fundamentaea deci2iei de acodae a unui cedit
sau de desc:idee de cont cuent pentu un nou client.

72
PARTEA A DOUA
PARTEA A DOUA
BNCILE
BNCILE
I
I
CREDITUL
CREDITUL
73
CAPITOLUL VII
CAPITOLUL VII
ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR
/),) D%6i'iti% $i ti5u"i *% @!'#i
*anca este un intemedia financia ? cae accepta depo2ite si canali2ea2a aceste depo2ite in
activitatea de ceditae ? fie diect fie pin intemediul pietelo de capital.
*anca este elementul de le4atua inte clientii cu deficit de capital si cei cae au suplus de
capital . "ofitul 3ancii e2ida in difeenta de do3anda 8inte cea platita deponentului si cea
incasata de la cedito9 si in alte comisioane incasate pentu seviciile pestate .
+efinitia unei 3anci difea de la o taa la alta .5stfel ? in le4ea en4le2a ? un 3anc:e este
pesoana cae desfasoaa activitati 3ancae cae consta inF
- 4estionaea contuilo cuente ale clientilo
- plata cecuile tase asupa clientilo
- colectaea cecuile clientilo sai
-n ma@oitatea tailo cu @uisdictie en4le2a ? activitati 3ancae inseamna eceptionaea sumelo
in contui cuente sau de depo2it si colectaea cecuilo tase sau platite de clienti pecum si
acodaea de cedite acestoa.
-n 'omania pin le4ea n.!%M199% 8epu3licata in 200!9 se pevede ca activitatea 3ancaa in
'omania se desfasoaa pin intemediul institutiilo de cedit? cae epe2inta entitati cae
desfasoaa cu titlu pofesional ? activitatea de ata4ee de depo2ite sau alte fondui
am3usa3ile de la pu3lic si de acodae de cedite in nume popiu.
EBista tei tipui ma@oe de 3anci acestea fiindF
> @!'#! #%'t"!!
> @!'#! #&:%"#i!!
> @!'#! *% i'(%$titii
B!'#! #%'t"!! este de o3icei o 3anca detinuta de stat ? cae ae esponsa3ilitati cvasi>
e4ulatoii ? cum a fi supave4:eea 3ancilo comeciale sau contolul atei da3an2ii. *anca
centala funi2ea2a lic:iditati sistemului 3anca si actione2a ca impumutato de ultima
instanta pentu 3ancile comeciale.
,emneul de @!'#! #&:%"#i!! acopea o 4ama la4a de institutii ponind de la 3ancile
mici ?de catie? pana la institutii si o4ani2atii multinationale cu sute de filiale. *ancile
comeciale pot fi la andul lo F
- B!'#i *% "%t!i pentu pesoane fi2ice si intepindei mici .-n cadul 3ancilo de
etail putem deose3iF
*anci comunitae 8cae opeea2a local9
*anci postale 8 asociate cu seviciile postale9
*anci pivate 8 pentu pesoane cu venitui impotante9
6ffs:oe 3anJs 8 situate int>o alta @uisdictie9
*anci de economii
74
=andes3anJ
+iect sau intenet 3anJ 8opeea2a faa pe2enta fi2ica9
- B!'#i *% @u$i'%$$? cae funi2ea2a sevicii companiilo mi@locii de pe piata
- B!'#i 5%'t"u #&"5&"!tii ? cae pestea2a sevicii pentu companiile mai si
institutiile multinationale
B!'#i% *% i'(%$titii sunt cele cae 4aantea2a van2aea unei emisiuni de actiuni si
o3li4atiuni ? tan2actionea2a actiunile si o3li4atiunile in cont popiu si pot ofei consultanta
companiilo pe piata de capital 8 un eBemplu a fi cel al fu2iunilo sau ac:i2itiilo9 .
5lte tipui de 3anci cunoscute suntF
>B!'#! u'i(%"$!! ? cunoscuta mai de4a3a ca o companie de sevicii financiae ? pestea2a
multe din seviciile enumeate mai sus 8cu eBceptia celo ale 3ancii centale9 . 5ceste 3anci
disti3uie pe lan4a seviciile 3ancae si asi4uai ? astfel apaand temenul de 3anJassuance
cae semnifica faptul ca atat seviciile 3ancae cat si asi4uaile sunt emise de aceeasi entitate.
>B!'#! i$!:i#! adea la conceptiile le4ii islamice ? astfel toate activitatile 3ancii nu te3uie
sa fie putatoae de do3anda ? inte2isa in -slam. -n sc:im3 ? 3anca o3tine pofit din
comisioanele acodate pentu facilitatile de finantae.
/).) R%=ui !5i#!t% $i$t%:uui @!'#!")A#&"*u"i% B!$%)
$istemul 3anca este unul foate 3ine e4lementat ? estictiile 4uvenamentale asupa
activitatilo financiae vaiind pe pacusul timpului. 5ctualul set de standade cae
e4lementea2a la nivel 4lo3al capitalul 3ancilo este cunoscut su3 numele de B!$% II)
B!$% II este al doilea dinte 5coduile de la *asel ? cae sunt ecomandai asupa le4ilo si
e4lementailo 3ancae emise de Comitetul *asel de $upave4:ee *ancaa.
$copul acestui acod este de a cea un standad intenational asupa e4lementailo 3ancae
efeitoae la capitalul necesa 3ancilo pentu a face fata iscuilo opeationale si financiae.
-n pactica ? *asel -- sta3ileste? in mod i4uos ? un mana4ement al capitalului si al iscuilo
astfel incat 3anca sa detina suficiente e2eve necesae activitatii cuente.
=a modul 4eneal ? aceste e4lemetai sta3ilesc maimea capitalului 3ancii in functie de iscul
la cae aceasta se eBpune ? astfel incat sa se paste2e solva3ilitatea 3ancii si sta3ilitatea
economica 4lo3ala.
63iectivele acestui acod suntF
5locaea capitalului in functie de sen2itivitatea la isc
$epaaea iscului opeational de iscul de cedit si cuantificaea acestoa
5linieea capitalului 3ancilo la cel e4ulatoiu ? eliminand astfel a3ita@ele.
*asel -- utili2ea2a conceptul celo tei piloni ? cae suntF
1.Ceintele minime de capital
2.5nali2a de supave4:ee
3.+isciplina de piata 7pentu pomovaea sta3ilitatii sistemului financia
P"i:u 5i&' sta3ileste mentineea unui nivel de capital adecvat calculat pentu tei
componente de isc si anume F iscul de cedit ? iscul opeational si iscul de piata.
EBista divese metode de calcul al acesto iscui ? 3ancile putand opta pentu de2voltaea
uno metode popii sau pentu adoptaea standadelo a4entiilo de atin4 speciali2ate.
"ocentul minim de capital necesa 8 calculat asupa activelo pondeate cu isc9 este de % R.
A *&i%! 5i&' da posi3ilitatea entitatilo cae e4lementea2a sa foloseasca un cadu 4eneal
pentu anali2a celolalte iscui caoa 3anca le>a putea face fata ? cum a fi iscul sistemic?
iscul de concentae ? iscul state4ic? iscul eputational ? iscul de lic:iditate si iscul de
le4alitate ? pe cae acodul le euneste su3 titlul de isc e2idual.
7!
5codul *asel -- este in acest moment implementat de ma@oitatea tailo de2voltate din punct
de vedee economic ? estul? confom unei statistici pu3licate de -nstitutul de $ta3ilitate
Financiaa ? umand a finali2a implementaea pana in 201!.
Ca aspuns la ci2a financiaa declansata in 200% ? Comitetul *asel de $upave4:ee
Financiaa si>a popus se evi2uiasca liniile diectoae efeitoae la capital si e4lementai
3ancae ?sta3ilind un nou cadu e4ulato cunoscut su3 numele de B!$% III)
5cest document consultativ ? pe2inta popuneea Comitetului *asel de consolidae 4lo3ala a
capitalului si de e4lementae a lic:iditatii pentu pomovaea unui sistem 3anca consolidat.
-n decem3ie 2009? Comitetul *asel a emis un comunicat pin cae pe2enta pu3licului doua
documente consultative efeitoae laF
Consolidaea sistemului 3anca
Cadu intenational pentu masuaea si monitoi2aea iscului de lic:iditate
+ocumentul consultativ includeF
6 ma@oae a capitalului de 3a2a 8 tie 1 capital > cae include capitalul su3scis si
vasat si pofitul epotat9 de la 4?! R la 7 R pana in 201!
-ntoduceea unui indice de solva3ilitate
Pn cadu pentu intoduceea uno capitalui tampon pentu situatii de ci2a
)asui pentu limitaea iscului eBpuneii la cedite afeente deivativelo ?
opeatiunilo epo si valoilo mo3iliae
-ndici cantitativi de lic:iditate pe temen scut si mediu
Comitetul *asel a pemis pu3licului sa faca comentaii la aceste e4lementai pana pe 16
5pilie 2010 ? astfel incat pana la sfasitul anului 2010 setul de standade sa fie adoptat ia
pana la sfasitul anului 2011 aceste standade sa fie adoptate de cele mai impotante 20 de tai
din lume ? tinta de implementae fiind 2012.
/)3) B!'#i% #&:%"#i!%) O5%"!tiu'i $i :!'!=%:%'t)
Functiile economice ale 3ancilo includF
"uneea in ciculatie a 3anilo in foma 3ancnotelo sau contuilo cuente folosite
pentu cecui sau plati la odinul clientilo
Efectuaea si e4lementaea platilo inte clienti ? 3anca actionand atat ca platito cat si
ca incasato in contul clientilo
-ntemedieea ceditelo > 3ancile putand impumuta 3ani pentu ca apoi sa impumute
acesti 3ani ? actionand ca intemedia
-m3unatatiea calitatii ceditului 7 datoita faptului ca 3ancile sunt impumutatoi de
calitate ? cae au suficiente metode de divesificae a activelo pentu a nu a@un4e in
situatia neonoaii o3li4atiilo
,ansfomaea scadentelo 7 3ancile impumuta de o3icei 3ani pe temen scut
8 depo2ite de la clienti 9 da acoda cedite pe temen lun4 .*ancile pot face acest
lucu mentinand e2eve da cas: sau investind in titlui de valoae cae pot fi epede
convetite in cas:.
5ctivitatile standad ale 3ancilo pot fi sinteti2ate in modul umato F
+esc:ideea de contui pentu pesoane fi2ice si @uidice
Efectuaea platilo in contul clientilo ? platind cecui tase asupa clientilo si
colectand cecuile depuse in contul cuent
,ansfeul sumelo clientilo pentu plata datoiilo ? pin metode de plata cum a fi
tansfeul tele4afic? electonic sau 5,).
76
5cceptaea depo2itaii fonduilo in contui cuente sau de depo2ite
5codaea de cedite
*ancile pot utili2a divese canale pentu seviciile pe cae le ofea .5ceste pot fiF
$ucusalele 3ancilo
$eviciile postale
5,) 8 un automat pentu eli3eaea si incasaea sumelo9
)o3ile 3anJin4 > folosind telefonul pentu efectuaea tan2actiilo
6nline 3anJin4 7 folosind -ntenetul pentu efectuaea tan2actiilo
'elations:ip mana4e 7 cae coodonea2a elatiile cu clientii 8atat pesoane fi2ice cat
si @uidice9
,elep:one 3anJin4 7un seviciu cae pemite clientilo efectuaea tan2actiilo fa
inteventia umana din patea 3ancilo
Hideo 3anJin4 7 utili2ata pentu tan2actii pofesionale si pentu comsultatii
5ctivitatea 3ancilo poate fi mai 3ine inteleasa pin anali2a esuselo disponi3ile ? espectiv ?
active ? alatui de o3li4atiile 3ancilo ? espectiv ?pasive.
A#ti(%% @!'#i&"
Consista in difeite felui de cedite ? titlui de valoae si 3ani 8cae pot fi su3 foma mone2ilo
si 3ancnotelo emise de 3anca centala sau su3 foma depo2itelo la 3anca centala9.
5stfel activele includ numeaul din 3anci? investitiile in titluile de valoae ? impumutui si
avansui acodate clientilo si in final sediile 3ancilo cu toate dotaile eBistente.
*ancile ? te3uie sa mentina pemanent un nivel de cas: cae sa acopee plata depo2itelo
solicitate de clienti. +e asemeni 3ancile te3uie sa paste2e o mae popotie din active ? int>o
foma cae poate fi epede convetita in cas: pentu a da incedee in sistemul 3anca.
Cea mai impotanta esusa a 3ancilo sunt depo2itele pesoanelo fi2ice si @uidice depuse la
3anca. *anca pastea2a de asemeni ? disponi3ilitati pentu decontaile inte3ancae si pentu
plata depo2itelo la ceee ? mentinand a ata adecvata inte numea si depo2itele eBistente in
contuile clientilo. 5ceasta ata poate fi sta3ilita pin statut sau pin le4e si consta in 3locaea
uno sume de 3ani afeente depo2itelo in contul 3ancilo.
+esi 3ancile pot mo3ili2a activele pin solicitaea am3usaii ceditelo sau pin van2aea
titluilo de valoae ? aeoi se apelea2a la acest lucu 8 cae poate afecta cedi3ilitatea
3ancii9 ? 3ancile pefeand sa paste2e un anumit nivel al activelo lic:ide ? sau sa acceada la
Cimpumutatoul de ultima instantaD cae este 3anca centala.
Ho3eam la inceputul acestui capitol de tansfomaea scadentelo in sensul in cae 3anca se
impumuta pe temen scut si acoda cedite pe temen lun4. 5cest lucu poate cau2a 3ancilo
un isc de lic:iditate 7 acela de a nu avea numea indea@uns pentu plata depo2itelo la
vedee.*anca poate avea divese a3odai pentu a diminua iscul de lic:iditate .
"ima a3odae ? cunoscuta si ca mana4ementul activelo se concentea2a pe a@ustaea
compo2itiei activelo 8 cedite ? titlui si cas:9 ? astfel incat sa se poata cea un potofoliu al
activelo aducatoae de pofit in conditiile unui isc accepta3il.
=a inceputul activitatii 3ancilo? acestea se concentau pe acodaea de cedite comeciale pe
temen scut ? cae nu aveau iscul supadimensionaii 3ancilo sau 4eneaii inflatiei ? intucat
se limitau la scontaea cam3iilo si a 3iletelo la odin ? cae se pesupunea ca epe2entau
3unui CealeD? in difeite stadii de poductie. 5ceasta doctina numita Cdoctina cam3iei
ealeD continua sa ai3e sustinatoi si in pe2ent da te3uie spus ca 3ancile au inceput ? spe
sfasitul sec. /-/ sa a3andone2e pactica limitaii la ceditele pe temen scut ? pefeand in
sc:im3 sa com3ine aceste 4en de cedite cu investitiile pofita3ile pe temen lun4 .5cest
lucu s>a datoat cesteii tanspaentei si eficientei pe piata valoilo mo3iliae pe temen lun4
77
cae au ceat posi3ilitatea eBistentei cumpaatoilo atunci cand 3ancile au avut nevoie de
cas:. *ancile au inceput de asemeni sa utili2e2e in mai mae masua activele pietei monetae ?
cum a fi cetificatele de te2oeie 8 ,>3ills9 cae com3ina matuitatea scuta cu
comeciali2aea apida a acestoa si sunt o foma de 4aantie favoita a 3ancilo centale in
apot cu 3ancile comeciale.
P!$i(%% @!'#i&"
-n pincipal ?pasivele sunt constituite din capital 8 inclusiv e2evele9 si depo2ite 8 cae pot fi
ale companiilo? ale indivi2ilo ?ale alto 3anci sau ale 4uvenului9.
=a inceput ? 3ancile se 3a2au pe depo2itele pe cae le puteau colecta din 2ona in cae 3anca
ea situata volumul esuselo depan2and de maimea pietei locale si de evolutia acesteia.
)ai ta2iu ? 3ancile au de2voltat o vaietate de metode altenative de colectae a fonduilo ?
utili2and contactele de ascumpaae 8 'E"6 a4eement9 sau cetificate de depo2it 8 C+Qs9
ne4ocia3ile? cae puteau fi tan2actionate pe piata secundaa.
5ceasta noua a3odae ? de cumpaae si van2ae a fonduilo ? cunoscuta ca mana4ementul
pasivelo? a ofeit posi3ilitatea 3anc:eilo sa foloseasca opotunitatile ofeite de activitatea de
ceditae faa sa fie limitati de lipsa fonduilo necesae.
6data ce mana4ementul pasivelo ? a devenit o pactica in $tatele Pnite ? s>a eBtins in Canada
si )aea *itanie si apoi in tot sistemul 3anca .
6 a3odae ecenta a man4ementului activelo si pasivelo ? denumita mana4ementul
iscuilo tatea2a 3ancile ca un pac:et de iscui pentu cae mana4eii te3uie sa sta3ileasca
eBpunei de isc accepta3ile. 5cesta inseamna ca mana4eii te3uie sa calcule2e dimensiunile
e2ona3ile ale difeitelo iscui si apoi sa adapte2e potofoliul 3ancilo pentu atin4eea
acesto nivelui de isc astfel incat sa nu afecte2e valoea actiunilo detinute de actionai.
-n pe2ent 3ancile sunt eBpuse multo iscui ? pe lan4a cel de lic:iditate ? eBplicat anteio.
5stfel eBista
iscul de cedit 8 iscul ca impumutul sa nu fie am3usat la temen9
iscul de do3anda 8 iscul cesteii do3an2ii fata de do3anda initial sta3ilita9
iscul de piata 8 iscul ine4istaii de piedei datoate activitatii cuente9
iscul de sc:im3 valuta 8iscul ca moneda staina ? in cae a fost acodat ceditul ? sa
se depecie2e9
iscul suvean 8 iscul ca 4uvenul sa nu>si indeplineasca o3li4atiile9
53odaea cuenta a man4ementului iscuilo ? difea de cele anteioae ? sustinand nu numai
masui de evitae a iscuilo da si masui de optimi2ae a acestoa ? utili2and difeite active
cu 4ad difeit de isc ? inclu2and instumente taditionale cae in tecut au fost evitate de
3anci? pecum opeatiunile futures sau option si alte asa numite Cderi#ati#e? 8valoi mo3iliae
cae deiva din activele de 3a2a9. +incolo de iscul asociat ? deivativele pot fi utili2ate pentu
acopeiea piedeilo sau a opeatiunilo iscante.
)ana4ementul iscuilo implica apelaea la anumite te:nici ? cum a fi valoaea la isc
8 value at isJ>H5' ? cae masoaa valoaea maBima a piedeilo pentu un potofoliu pentu
umatoaele 100 de 2ile9 ? cuantificand astfel eBpuneea la isc.Pnul din nea@unsuile utili2aii
acestui indicato este faptul ca nu poate lua in consideae evenimente impotante ? cu impact ?
cum a fi de de eBemplu atacul tunuilo Kold ,ade Cente in 11.09 2001.
"entu acest motiv? mana4ementul taditional al 3ancilo cae include supotul ofeit de
capitalul 3ancii continua sa @oace un ol impotant.
7%
/)0) R%=%:%'t!"i 5"i(it&!"% ! @!'#i% #&:%"#i!%
"entu ma@oitatea tailo de2voltate secolul BB a fost macat de un afluB de e4uli si estictii
in domeniul 3anca. -n $tatele Pnite ? de eBemplu ? multe e4lementai au fost emise dupa
)aea ci2a din 1929>1933? cand 4uvenul fedeal a inc:is multe 3anci ? pemitand numai
celo solva3ile sa edesc:ida.
*ancile aman totusi? un sistem foate 3ine e4lementat ? cu intentia de a limita falimentele si
de a pote@a depo2itele clientilo de eventuale piedei . EBista de asemani foate multe
e4lemetai efeitoae la secetul opeatiunilo ?coectitudinea opeatiunilo de ceditae
?spalaea 3anilo si peveniea atacuilo teoiste.'edam mai @os cateva din e4lementaile
cele mai u2uale in siatemul 3ancaF
I'"%=i$t"!"%! @!'#i&"
-n multe tai intaea pe piata se face pin acodaea uno licenta pentu pacticaea
activitatilo din domeniul 3anca ? licente e4lementate pin le4e si acodate de o3icei de
3anca centala a statului espectiv.
-n tecut multe tai au avut estictii in pivinta intaii in sectoul 3anca national ? limitand
sau pevenind intaea 3ancilo staine pe piata ? i2oland piata locala de competitia eBtena.
-n $tatele Pnite pin =e4ea *ancaa din 1933 se inte2icea infiintaea de 3anci in mai multe
state ? pevenind de2voltaea 3ancilo la nivel national.
$c:im3aile apide in domeniul financia si competitia cescanda ? au impus apo3aea unei
noi e4lementai in 19%0 . 63iectivele acestui act au fost? im3unatatiea contolului moneta
si e4ali2aea costuilo pentu institutiile depo2itae ? pentu a elimina 3aieele din calea
competitiei pecum si eBtindeea seviciilo financiae pentu pu3lic si educeea ine4alitatilo
dinte institutiile financiae .
-n final ? infintaea de sucusale in mai multe state a devenit posi3ila pint>un nou act apo3at
de Con4esul $P5 in anul 1994.
C&'t"&u "!t%i *!@!'7ii
Pna din cele mai vec:i fome de e4lementae se efea la estictiile efeitoae la do3an2ile
pe cae 3ancile le pecep.
5tat in Euopa in peioada medievala 8 unde eli4ia cestina considea ca este imoal ca un
impumutato sa casti4e 3ani dint>o speculatie cu un isc su3stantial sca2ut9 cat si in taile
islamice 8 cae inte2ic pecepeea de do3anda9 ? s>a incecat su3 difeite fome sa se eBecite
un contol asupa atei da3an2ii.
Cu toate acestea ? pietele au fost mult mai eficiente decat e4lementaile in domeniul
do3an2ilo ? si maea vaietate de cedite cae implica 4ade difeita de isc ? au facut dificila
implementaea uno asemenea e4uli.
-n secolul 21 ? ma@oitatea tailo au enuntat la contolul atelo do3an2ii atat la depo2ite cat
si la cedite.
R%7%"(%% &@i=!t&"ii *% #!$?
'e2evele minime de cas: au fost e4lementate de mult in sistemul 3anca. .ecesitatea de a
mentine e2eve minime de cas: a fost @ustificata de eBpuneea 3ancii la iscul de lic:iditate
8insolventa9 si de contolul 3ancii centale asupa masei monetae.
Pn alt o3iectiv al e2evelo minime il constituie asi4uaea venituilo 4uvenamentale.
79
5stfel ? e2evele minime o3li4atoii sunt pate a ceeii 4lo3ale de 3ani si la andul lo
influentea2a ceeea pentu valoi mo3iliae 4uvenamentale pe cae 3ancile centale le
pastea2a ca 4aantie pentu datoiile neac:itate.
Cu cat o pate mai mae a depo2itelo sunt tansfeate in e2eva minima o3li4atoie cu atat
ceste popotia utili2aii acestoa in sectoul pu3lic.
C!5it! $t!'*!"*
5sa cum am eBplicat mai sus ? capitalul 3ancilo pote@ea2a pe cei cae depo2itea2a 3ani in
3anci ? tatand actionaii ca petendenti e2iduali cae isca sa>si piada patea de capital daca
o 3anca nu>si plateste o3li4atiile.6 modalitate de a asi4ua capital adecvat a fost impuneea
uno capitalui minime ? alatui de sta3iliea unui indice capitalMactive cae poate vaia in
functie de eBpuneea la isc a 3ancii.
Cei mai impotanti pasi au fat facuti pin 5coduile de la *asel tatate anteio in acest
capitol.
A$i=u"!"%! *%5&7it%&"
)a@oitatea tailo solicita ca 3ancile sa paticipe la un po4am de asi4uae a depo2itelo
pentu a pote@a detinatoii de depo2ite de piedeile cae a putea apaea in ca2ul uno
falimente 3ancae. +esi va2ut ca un sistem de pote@ae a indivi2ilo si 3ancilo mici ? acest
sistem pote@ea2a inte4 sistemul 3anca pevenind costuile mai si mai ales panica.
Conceptul de asi4uae a depo2itelo a avut putin supot pana la )aea Ci2a din 1929>1933 ?
cand un numa impotant de 3anci au dat faliment ? ia deponentii au spi@init asi4uaea
depo2itelo ca o modalitate esentiala de potectie impotiva piedeilo.
5stfel pin =e4ea *ancaa din 1933? in $tatele unite? a fost sta3ilit un sistem d asi4uae a
depo2itelo cae la inceput acopeea depo2ite pana la suma de !000 X. .ivelul a a@uns in anii
19%0 la 100 000 X.
5si4uaea depo2itelo a devenit comuna in mai toate taile? apoape 100 de tai avand acest
sistem implementat la sfasitul sec //. +esi4u pot eBista difeente de a3odae ? unele tai
avand sc:eme de asi4uae cae pot acopei cateva sute de dolai pe cand altele ofea 4aantii
cae acopea 100R valoaea depo2itului.-n Pniunea Euopeana a fost sta3ilit a sc:ema
comuna de 4aantae a depo2itelo incepand cu anul 1994.

/)1) P"i'#i5!%% #!"!#t%"i$ti#i !% @!'#i&" #%'t"!%
*ancile centale desc:id contui si acoda cedite atat 3ancilo comeciale cat si 4uvenelo
nationale ? neavand la modul 4eneal ? le4atui cu pu3licul la4.
"entu ca au deptul sa emita moneda mateiala 8 metalica sau de :atie9 sunt unica susa
pentu pocuaea acesteia.5cest monopol face ca 3anca centala a unei tai 8 sau in ca2ul
*ancii Centale Euopene a mai multo tai9 sa ai3a o influenta semnificativa pe piata ?
pecum si un afluB de venitui cae este cunoscut su3 temenul de senioa@ dupa senioii
evului mediu din Fanta cae aveau pivile4iul sa 3ata monede.
-n peioada modena ? 3ancile centale administea2a o 4ama la4a de esponsa3ilitati pu3lice?
cea mai impotanta fiind aceea de de pevenie a ci2elo 3ancae. 'esponsa3ilitatea implica
funi2aea de e2eve de cas: 3ancilo comeciale cae isca sa a@un4a in faliment .
5lta esponsa3ilitati ale 3ancilo centale includ
%0
<estionaea masei monetae si in mod indiect ? incua@aea sta3ilitatii economice
pentu peveniea fluctuatiilo de petui? de do3anda sau ata de sc:im3.
'e4lementaea opeatiunilo 3ancilo comeciale
54ent fiscal al 4uvenului 8 pin cumpaaea valoilo mo3iliae emise de 4uven9
O"i=i'i% @!'#i&" #%'t"!%
Conceptul de 3anca centala poate fi umait pentu pima data la 3ancile pu3lice medievale.
-n *acelona ? ,aula de Canvi 8 *anca )unicipala de +epo2it9 a fost sta3ilita in 1401 pentu a
pasta depo2itele municipalitatii si depo2itele pivate si pentu spi@iniea 4uvenului local
pin finanataea mai ales a c:eltuielilo militae.
5ceasta 3anca nu ea a3ilitata sa impumuta 3ani decat 4uvenului local.
*anca 5n4liei ? infiintata in 1694 ? cu scopul de a finanta c:eltuielile 4uvenului 3itanic
le4ate de a23oiul cu Fanta ? a devenit cea mai putenica si influenta institutie financiaa din
lume. 5 fost pima 3anca cae si>a asumat olul unei 3anci centale ? inclusiv acceptaea spe
sfasitul sec /-/? a olului de pastae a inte4itatii sistemului 3anca si moneta 3itanic.
-ncepand cu anii 1%00 *anca 5n4liei ? a fost sin4ua cae putea emite moneda? maimea si
pesti4iul ei incua@and celelalte 3anci sa depo2ite2e 3ani ? ceea ce a facut ca *anca 5n4liei sa
devina C3ancaD 3ancilo.
)onopolul ceat de *anca 5n4liei in ceea ce piveste emiteea monedei a fost citicat de cei
cae eau adeptii C fee>3anJin4D>ului ? cae sustineau ca *anca 5n4liei eBecita o influenta
nefasta asupa sistemului 3anca ? defavoi2and celelalte 3anci de puteea si fleBi3ilitatea de
cae aveau nevoie in ca2ui de ci2a.
+esi favoa3il fee>3anJin4>ului ? @alter %a$ehot ? pe atunci edito la +he Economist ? a
su3liniat in 1%73 ? esponsa3ilitatile 3ancii de emisiune in peioadele de ci2a financiaa
?sustinand necesitatea acestei 3anci cae sa puna inteesele economiei inaintea popiilo
inteese ? sustinanad cu lic:iditati ? pentu o peioada tempoaa ? 3ancile cae aveau po3leme
de lic:iditate.
5cest concept a dus la infiintaea de institutii similae in Fanta ? <emania si multe alte tai.
-n $tatele Pnite ? pin apo3aea Aederal *eser#e "ct din 1913 a fost ceata 3anca centala a
$5P denumita Aederal *eser#e.
+upa 1914 ? sistemul 3ancilo centale s>a aspandit apid ? ia la sfasitul pimului a23oi
mondial ? ma@oitatea statelo l>au adoptat.
'aspandiea acestui sistem a coincis cu a3andonaea sistemului moneta metalist?ceea ce a
insemnat cesteea esponsa3ilitatii 3ancilo centale in emiteea monedei de :atie? funi2aea
de lic:iditati sistemului 3anca si indiect e4laea cantitatii de 3ani detinute de 3ancile
comeciale.
C&'t"&u :&'%t!"
*ancile centale pot contola masa monetaa in doua felui F
=imitand emisiunea de moneda
)odificand nivelul e2evelo disponi3ile si influentand astfel depo2itele pe cae
3ancile comeciale sunt capa3ile sa le mentina.
+inte modalitatile folosite de 3ancile centale pentu contolul moneta putem eBemplificaF
Operatiunile de piata
-n ma@oitatea tailo ? ofeta de 3ani este e4lementata pin intemediul van2ailo si
cumpaailo de active de cate 3anca centala pe pietele secundae de capital.Cand o 3anca
%1
centala cumpaa active de pe piata ? plateste cu cecui tase asupa ei insasi.Cel cae a vandut
activele depo2itea2a cecuile la 3anca comeciala ? cae la andul ei le timite la 3anca centala
pentu incasae. $istemul 3anca ae astfel e2eve cescute cu valoaea cumpaailo efectuate
de 3anca centala. Han2aea de active pe piata ? de cate 3anca centala . ae efectul inves al
scadeii e2evelo din 3ancile comeciale.
"incipalul meit al acesto opeatiuni este ca acestea pemit 3ancilo centale sa eBecite
contolul asupa masei monetae 8 in sens estans9 eBistente pe piata.
Rezervele minime obligatorii
Pn instument impotant al contolului moneta il constitiue e2evele minime o3li4atoii cae
sunt constituite pin indisponi3ili2aea uno sume afeente depo2itelo constituite de 3ancile
comeciale? la 3anca centala. $c:im3aile in e4imul e2evelo minime o3li4atoii? modifica
nu numai valoaea acesto e2eve ci si valoaea depo2itelo cae fac o3iectul acesto
e2eve.+esi sc:im3aea necesaului de e2eve poate conduce la a@ustaea masei monetae ?
3ancile centale tind sa foloseasca mai mult pa4:ia opeatiunilo de piata decat pe cea a
e2evelo minime ? pentu ca efectele modificaii e2evelo minime sunt mult mai putin
pedicti3ile dacat cele ale opeatiunilo de piata pe de 7o pate si pe de alta pate ? pentu ca
multe 3anci centale inclina sa tate2e e2evele minime ca o susa de ineficienta in sistemul
3anca.
Rata de scont
-n loc sa cumpee active de pe piata ? 3anca centala poate cumpaa active diect de la 3ancile
comeciale ? opeatiune cae se numeste taditional scontae? pentu ca activele sunt cumpaate
cu un discont fata de valoaea eala ? ceea ce implica o ata a scontului cae intuc:ipea2a de
fapt ata do3an2ii afeenta peioadei de matuitate a activelo.
-n epoca modena? 3ancile centale utili2ea2a ceditaea diecta 8in locul scontaii9 a 3ancilo
comeciale ? ata de do3anda utili2ata fiiind impopiu dnumita ata de scont.
Tintirea inflatiei
+esi ma@oitatea 3ancilo centale continua sa umaeasca o vaietate de o3iective ?
economistii sunt de acod ca scopul pincipal al 3ancii centale te3uie sa fie pastaea ? pe
temen lun4? a sta3ilitatii petuilo ? ceea ce inseamna o ata a inflatiei inte 0>3R.
-n timp ce alte o3iective ale politicii monetae se pot efei la finantaea c:eltuielilo
4uvenamentale ?com3ateea soma@ului si e4lementaea atei do3an2ii a fi o eoae sa nu se
su3odone2e aceste o3iective celui pincipal de sta3ilitate a petuilo? consecinta fiind
cesteea inflatiei.
Influenta asupra ratei dabanzii
-n ealitate ? ma@oitatea 3ancilo centale utili2ea2a in mica masua ? ceditele diecte sau
scontaea cate 3ancile comeciale.*ancile centale eBecita cea mai mae influenta asupa
do3an2ilo pe cae 3ancile comeciale le pecep inte ele pentu utili2aea fonduilo pe
temen scut ? in special o#erni$ht. -n multe tai do3anda la ceditele inte3ancae oveni4:t
8 cum a fi Fedeal Fund 'ate in $P5 ? =-*6' in 5n4lia sau ,oJ#o -nte3anJ 6feed 'ate
in Vaponia9 functionea2a ca un indicato impotant al politicii monetae a 3ancii centale.
%2
Cu tote acestea a3ilitatea 3ancii centale de a influenta atele do3an2ii in functie de inflatie
este limitata ? in special pe temen lun4.
Imprumutator de ultima instanta
-n acest ol ? 3anca centala ofea spi@in financia 3ancilo comeciale ? pentu a peveni
eventualele ci2e de lic:iditati si instauaea unei atmosfee de neincedee cae poate conduce
la falimentul 3ancii comeciale.
6 panica in sistemul 3anca poate povoca eta4ei masive de moneda ? epui2and e2evele
3ancii comeciale ? cae odata a@unsa in colaps ? poate piva companiile de o susa impotanata
de fondui si poate face foate dificila misiunea 3ancii centale de mentinee a sta3ilitatii
petuilo.
Fiind 4ata sa acode a@uto 3ancilo comeciale cu po3leme ? asi4uand astfel pe cei cae au
depo2ite ca nu sunt in peicol ? 3ancile centale asi4ua un contol moneta facil in conditiile
mentineii fluBuilo de moneda in 3ancile comeciale.
T%'*i't%
$istemul 3anca moden a fost influentat de doua fenomeneF dere$lementare si $lobalizare,
ultimul fiind o consecinta a pimului.
+ee4lementaea a inceput in anii 19%0 ? cand 4uvenele au inceput sa pemita uno
impotanti @ucatoi de pe piata ? sa @oace un ol ma@o in sistemul 3anca.+ee4lementaea a
fost spi@inita si de un cuent ideolo4ic impotant ? favoa3il pivati2aii sistemului 3anca.
-n acelasi timp ? avansul te:nolo4ic ? in special in domeniul infomatiei si comunicaii? a
eodat 4anitele nationale ?facand posi3ile tan2actiile cu 3anci staine sau off>s:oe.
<lo3ali2aea sistemului 3anca s>a eali2at in uma fu2iunilo peste 4anita si de2voltaii
copoatiilo 3ancae multinationale cum a fi 5*. 5)'6? -.< <oup si I$*C.
=a inceputul sec.//- a fost posi3il pentu apoape oicine sa detina depo2ite off>s:oe in
=uBem3u4 ? -nsulele Ca#man si oiunde se puteau initia tan2actii electonice.Eliminaea
4anitelo a motivat multe 3anci 8in special multinationale9 sa>si mute opeatiunile in tai cu
e4imui de taBae eduse.
'onsolidarea a fost o tendinta nota3ila in sistemul 3anca atat national cat si peste 4anite.
Fu2iunile si ac:i2itiile au edus numaul 3ancilo in lume in conditiile in cae facilitatile
acodate clentilo si disponi3ilitatea sistemului 3anca au cescut .5cest tend a fost vi2i3il
mai ales in $tatele Pnite unde numaul de 3anci a a@uns la %000 la inceputul secolului fata de
14 000 in anii Z%0.-ncepand cu anii 1990 ? in Pniunea Euopeana a avut loc un poces de
consolidae in sistemul 3anca? datoat unui numa impesionant de fu2iuni si ac:i2itii.
+ee4lementaea si avansul te:nolo4iei au diminuat de asemeni influenta 3ancilo comeciale
conventionale ? in favoaea alto institutii financiae. 5stfel au apaut fome divesificate de
institutii financiae ? com3inand 3anca conventionala cu asi4uaile si investitiile ? cae s>au
3ucuat de spi@in mai ales in taile de2voltate. 5ceste sc:im3ai s>au va2ut mai putin in
Euopa unde acest 4en de opeatiuni se pacticau su3 um3ela 3ancilo univesale.
-mpotanta 3ancilo conventionale a sca2ut si ca umae a desc:ideii opotunitatilo pentu
fime de a emite o3li4atiuni si actiuni.<lo3ali2aea a conti3uit la acest tend facand posi3ila
van2ae acesto titlui peste 4anita ? o de2voltae de cae au 3eneficiat companiile cae nu
aveau in taile lo o asemenea infastuctua financiaa .
%3
Ca aspuns la pesiunea eBecitata de competitie ? 3ancile conventionale s>au implicat in
opeatiuni cu titlui de valoae ofeind in acelasi timp sevicii mai putin taditionale clientilo.
5stfel multe 3anci au emis cati de cedit si au ac:i2itionat ec:ipamente pentu pocesaea
opeatiunilo cu cedit cad. )ulte au de2voltat facilitati de online 3anJin4 si au tecut la cati
de cedit inteli4ente 8 smat cad9 cae pot fi utili2ate de pesoane fi2ice c:ia faa un cont
desc:is la 3anca.
%4
CAPITOLUL VIII
CAPITOLUL VIII
ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC
H),) R&u @;'#i&" F' %#&'&:i! "&:D'%!$#;
*ncile au aput &n 'om(nia? &nc din a doua @umtate a secolului al /-/>lea. Ele au
fost constituite? at(t pin conti3uia capitalului om(n? c(t 1i a celui stin.
-mediat dup Pnie 8&nceci au fost 1i mai deveme9 au aputF Casa de +epunei 1i
Consemnaiuni? Ceditul Funcia 'ual? *anca 'om(niei? Casa de Economii? c(t 1i un sistem
moneta naional.
*anca .aional a 'om(niei a luat fiin &n 1%%1? av(nd capital de stat 1i pivat.
-n anul 1900 ? in 'omania functionau % 3anci? in 1910 numaul acestoa a a@uns la 116.
ia in 1916 la 237.-nte 1919 si 1930 numaul ceste de la 4%6 la 1102 ? ia cel mai mae
numa a eBistat in 1934 ? anul apo3aii pimei le4i 3ancae ? 1204 3anci
$ectoul 3anca om(nesc s>a de2voltat foate mult &nte cele dou 23oaie mondiale. 5
aput 3usa? au fost ceate mii de 3nci? moneda naional avea acopeie &n au.
Cele mai multe din aceste instituii financia>monetae>3ancae au fost constituite pentu a
fi un spi@in &n modeni2aea economiei om(ne1ti. 5stfel? 3ncile 1i alte instituii de cedit au
cptat cea mai mae de2voltae &n sectoul a4icol? aceast amu fiind pedominant &n
economia om(neasc. 6 dat cu de2voltaea industiei 1i comeului? au fost &nfiinate 3nci 1i
pentu aceste sectoae? oi alte instituii financiae 1i>au &nfiinat depatamente pe aceste amui.
-nfu2ia de capital ea 1i auto:ton 1i stin? at(t de stat? c(t 1i pivat. )ica poducie 8a4icol?
industial? me1te1u4easc 1i comecial9 ea susinut &n mod deose3it? mai ales pin cedite
pefeeniale? da 1i pin alte poduse? sevicii 1i faciliti 3ancae 1i fiscale. 5u fost peluate
astfel de cte stat unele datoii a4icole 1i industiale 8pin convesii9 ofeindu>se &n acest fel
posi3iliti de lansae &n economia capitalist pentu cae 'om(nia ea un petendent seios &nc
&n peioada dinte cele dou 23oaie mondiale.
+upa actul nationali2aii si pana in 1990 ? activitatea 3ancaa din 'omania a cunoscut o
putenica pa3usie . <adulde concentae ea maBi ? in sensul ca functionau 4 3anciF *anca
.ationala a 'omaniei ? cae indeplinea olul de 3anca de emisiune si avea ati3utii efeitoae la
opeatiunile comeciale intene ? *anca 54icola cu ol de finantae a activitatii din a4icultua
si din industiile coneBe ? *anca de -nvestitii cae se ocupa de finantaea po4amelo de
investitii ale intepindeilo de stat? *anca 'omana de Comet EBteio ? cae detinea
monopolul opeatiunilo de comet eBteio ale 'omaniei.
Casa de economii si consemnatiuni 8CEC9 ? ca institutie de economisie a a efectuat
opeatiuni de ata4ee a esuselo de la populatie ? pacticand si fome de ceditae de natua
ceditelo pentu locuinte si acelo de ac:i2itionae a locuintelo.
'efoma sistemului 3anca a demaat in 1990 ? pin o4ani2aea acestuia pe doua nivelui?
espectiv *anca .ationala si 3ancile comeciale.Pn pas impotant l>a constituit infiintaea
*ancii Comeciale 'omane si peluaea de cate aceasta a opeatiunilo comeciale ale *ancii
.ationale.
%!
"inle4ile activitatii 3ancae ? =e4ea n.33M1991 si =e4ea !%M199% pecum si pin le4ile
pivind statutul *.'F =e4ea 34M1991 si le4ea 101M 199% s>a ceat cadu institutional si @uidic
pentu de2voltaea sistemului 3anca omanesc.
6 dat cu &ncepeea peioadei de tan2iie &n 1990 1i cu estuctuaea economiei om(ne1ti?
s>a &ncecat &n pimul (nd eviimentul economic al sectoului 3anca? conside(ndu>se &n mod
fiesc c acesta te3uie s acione2e ca un Cv(f de lanceG &n &nfptuiea tan2iiei.
"entu a ce1te olul 3ncilo &n economia de pia? pinte pimele sectoae estuctuate
se numa 1i cel 3anca. 5ceast estuctuae a vi2at umtoaele aspecteF
- desfiinaea monopolului statului asupa sectoului 3ancaE
- eo4ani2aea 3ncilo de stat ca societi pe aciuniE
- capitali2aea 3nciloE
- pivati2aea 3ncilo de stat sau cu capital ma@oita de statE
- &nfiinaea unui num foate mae de 3nciE
- divesificaea tipuilo de 3nciE
- divesificaea poduselo 1i seviciilo 3ancaeE
- eBtindeea eelei teitoialeE
- eali2aea unui mana4ement pefomant? paticipativ 1i eficientE
- desf1uaea activitii 3ancae dup state4ii 1i statute popii fiecei 3nciE
- infomati2aea 3ancaE
- desc:ideea cte cola3oaea cu 3ncile stineE
- spi@iniea activitii de investiii 1i de ceditae? ca instumente ma@oe ale constuciei
economiei de piaE
- pefecionaea elaiilo cu clienii.
-nte anii 1990 si 1993 ?sistemul 3anca a constituit o susa de su3ventionae a
economiei nationale.'ata do3an2ii a fost eal ne4ativa ? ceea ce a conti3uit la decapitali2aea
3ancilo.Calitatea poetofoliilo 3ancae a fost afectata de sla3a pefomanta a ceditului ?
4eneata la andul sau de lipsa estuctuaii si a pivati2aii .
+upa anul 1994? desi ata do3an2ii a inceput sa fie eal po2itiva? insuficienta sustinee a
politicii monetae ? simultan cu efomele stuctuale ? acondus la a4avaea po3lemelo din
sistem.)ai mult eBistenta sistemului 3anca detinut de stat a folosit la utili2aea acestuia
pentu acopeiea piedeilo din economie.
"ivati2aea sistemului 3anca 8cu eBceptia CEC9 a pemis ceaea unui sistem moden
de ceditae si tan2actionae ? in cae competitia a adus 3eneficii impotante atat pentu 3anci
cat si pentu clienti.
H).) B!'#! N!<i&'!; ! R&:D'i%i R @!'#; #%'t"!; Ai *% %:i$iu'%
An &nele4eea conceptului de C&ntepindee de 3ancG? *anca .aional a 'om(niei
ocup un loc deose3it.
*anca .aional este 4aantul sta3ilitii monedei naionale. Ea ae ati3uii apoape
eBclusive &n emisiunea 3neasc? &n puneea 1i eta4eea 3anilo din ciculaie. *anca
.aional a constituit un spi@in su3stanial &n activitatea de o4ani2ae a 3ncilo. +e
asemenea? pe pacusul &nte4ii lo activiti? 3ncile sunt susinute cu cedite 1i cu alte
fondui de cte 3anca cental.
*anca .aional este o 3anc cu capital inte4al de stat. An =e4ea pivind activitatea
3anca n. !%M199% se stipulea2F GE! %$t% &"=!'u *% %:i$iu'% ! $t!tuui Ai $t!@i%At%
"%=%:%'t;"i% F' *&:%'iu :&'%t!", *% #"%*it, (!ut!" Ai *% 5"%<) B!'#! N!<i&'!; !
R&:D'i%i "%6i'!'<%!7; $&#i%t;<i% @!'#!"% Ai !$i=u"; i#?i*it;<i $i$t%:uui @!'#!") B!'#!
N!<i&'!; ! R&:D'i%i !$i=u"; $u5"!(%=?%"%! !#ti(it;<ii tutu"&" $&#i%t;<i&" @!'#!"%)
%6
*anca .aional ae multe alte ati3uii ce deiv din calitatea de 3anc cental 1i de
emisiune. 5stfelF
una din pincipalele ati3uii ale *ncii .aionale este menineea sta3ilitii
monedei naionale. An acest sens? ea ela3oea2 studii 1i anali2e pivind moneda?
ceditul 1i opeaiunile sistemului 3anca
ea pomovea2? e4lementea2 1i supave4:ea2 activitile de intemediee
3anca?
poate conti3ui la fomaea venituilo &n mai mae msu dec(t oice alt
instituie sau a4ent economic?
ae un ol mai mae &n activitatea de cus valuta? este pincipalul patene &n
elaiile financia>valutae cu o4anismele 3ancae intenaionale.
*anca .aional sta3ile1te nome pivind volumul minim al capitalului social 1i
cota minim de vsm(nt &n momentul su3scieii? pecum 1i peioada de
su3sciee.
*anca .aional este sin4uul a4ent al statului desemnat s supave4:e2e
tan2aciile valutae efectuate de societile 3ancae.
*anca .aional este sesi2at de cte )inisteul Finanelo 1i <ada Financia
despe eventualele nee4uli de odin fiscal comise de societile 3ancae.
*anca .aional? ca 3anc cental? sta3ile1te e4uli pivind &ntocmiea
3ilanuilo societilo 3ancae 1i contului de pofit 1i piedei? pecum 1i ineea
conta3ilitii 1i contolul acesto societi 3ancae. Conductoii societilo
3ancae spund pentu activitatea lo pofesional 1i 4estionaea patimoniului &n
faa 5dunii <eneale a 5cionailo 1i a *ncii .aionale.
*anca .aional poate sta3ili 1i alte nome pofesionale 1i etice pentu calitatea 1i
activitatea unui conducto de 3anc comecial? pecum 1i pentu activitatea
pesonalului 3anca. An ca2ul &nclcii 4ave a nomelo de puden 3anca?
*anca .aional a 'om(niei poate decide? de la ca2 la ca2? msui speciale de
supave4:ee 1i consevae a societilo 3ancae? pentu a psta? emedia 1i
esta3ili po2iia financia a espectivei 3nci comeciale.
Capitalul popiu al *ncii .aionale a 'om(niei apaine &n &nte4ime statului. Fondul
de e2ev al *ncii .aionale se constituie din pofitul evideniat &n 3ilanul anual? dup
acopeiea alto destinaii.
An calitatea sa de 3anc de emisiune? *anca .aional este sin4ua instituie autoi2at
s emit 3ancnote 1i monede metalice pe &nte4ul cupins al ii. Ea administea2 diect
e2eva de 3ancnote 1i monede metalice? ela3oea2 po4amul de emisie a acestoa 1i asi4u
emisiunea e4ulat de 3ancnote 1i monede metalice. 5cestea epe2int mi@loace monetae?
cae te3uie acceptate la valoaea nominal? pentu plata tutuo o3li4aiunilo pu3lice 1i
pivate. $uma total a 3ancnotelo 1i monedelo metalice &n ciculaie este evideniat &n
conta3ilitatea *ncii .aionale ca pasiv 1i nu va include 3ancnotele 1i monedele metalice
aflate &n e2ev ca numea.
*anca .aional ae deptul s esconte2e efecte de come 1i 3onui de cas? pe2ente
&n 3ncile comeciale? s acode cedite societilo 3ancae? s desc:id contui cuente
3ncilo? s efectue2e opeaiuni de &ncasi 1i pli &nte acestea. *anca .aional poate
asi4ua sevicii de compensae 1i decontae &nte 3nci. +e asemenea? poate sconta do3(n2i?
lua &n 4a@ sau vinde ceane asupa statului? asupa societilo 3ancae 1i asupa alto societi
&n scopul eali2ii politicii monetae 1i in(nd seama de situaia specific a pieei.
*anca .aional sta3ile1te ata oficial a scontului? condiiile de efectuae a
opeaiunilo de scont? pecum 1i ata de efein a 3ncilo. Ea cump? vinde sau accept &n
%7
4a@ titlui 1i alte valoi 1i sta3ile1te e4imul e2evelo o3li4atoii 1i povi2ioanelo pe cae o
3anc este o3li4at s le pste2e &n contui speciale desc:ise la ea.
*anca .aional contolea2 1i veific e4istele? contuile 1i alte documente ale
3ncilo 1i acionea2 ca &mpumutto de ultim instan al acestoa.
An evidenele *ncii .aionale este inut 1i contul cuent al ,e2oeiei $tatului.
*anca .aional acionea2 ca a4ent al statului &n domeniul emisiunii o3li4aiunilo 1i
al alto &nscisui de stat? v(n2aea 1i scumpaea acestoa. Ea poate acoda 3u4etului
statului &mpumutui pentu acopeiea tempoa a decala@ului dinte venitui 1i c:eltuieli.
*anca .aional ela3oea2 3alana de pli eBtene? 3alana ceanelo 1i
an4a@amentelo eBtene? sta3ile1te cusuile de sc:im3 valuta? pstea2 1i 4estionea2
e2evele intenaionale ale statului. 5cestea pot fi conceti2ate &n au? active eBtene? su3
foma 3ancnotelo 1i monedelo sau a solduilo contuilo la 3nci &n stintate? oice alte
active de e2ev? cam3ii? cecui 1i 3ilete la odin eBpimate 1i plti3ile &n valut? 3onui de
te2au 1i alte titlui emise de 4uvene stine sau 4aantate de ele.
*anca .aional cump? vinde 1i face alte tan2acii cu au? valute 1i 3onui de te2au
1i acionea2 ca un a4ent sau coespondent pentu instituiile financiae inte4uvenamentale?
3nci centale 1i 4uvene stine.
*anca .aional este condus de un consiliu de administaie. Conduceea opeativ
este eBecitat de <uvenato. )em3ii consiliului de administaie sunt numii de "alament
la popuneea pimului ministu.
*anca .aional a 'om(niei a fost &nfiinat &n anul 1%%1 ca 3anc de stat. Ea a avut &n
multe peioade 1i sacini de ceditae opeativ diect. An toat peioada de funcionae?
*anca .aional a acionat 1i ca spi@in 1i cedito al economiei? fie acod(nd cedite &n mod
diect poductoilo? fie pin cedite de efinanae pentu 3ncile speciali2ate &n ceditaea 1i
finanaea economiei? fie pin 4aantaea uno cedite sau c:ia peluaea uno datoii din
cedite? ceea ce este totu1i conta peceptelo economiei de pia.
5ctivitatea *ncii .aionale a 'om(niei a fost pefecionat pemanent? ca umae a
sc:im3ilo petecute &n economie 1i societate. Ca umae a fost necesa &nlocuiea
$tatutului *...'. adoptat pin =e4ea n. 34M1991 cu noul $tatut adoptat pin =e4ea n.
101M199%. An acest document de mae &nsemntate sunt peci2ate mai i4uos ati3uiile
*...'. ca facto de sta3ilitate moneta 1i economic. +e eBemplu? mult mai pecis sunt
eBpuse ati3uiile 3ncii noaste centale &n eali2aea politicii valutaeF
- sta3ile1te cusul de sc:im3 al monedei naionale &n apot cu alte valuteE
- &nfptuie1te politica valutaE
- intevine pe piaa valuta pentu susineea cusului monedei naionaleE
- o3li4 3ncile s constituie e2eve minime o3li4atoii pentu depo2itele &n valutE
- 3onific do3(n2i 3ncilo pentu e2eve &n valutE
- sta3ile1te e4imul valutaE
- aplic e4imul valutaE
- o4ani2ea2 activitatea valuta pe teitoiul 'om(nieiE
- este a4ent al statului &n opeaiunile 1i tan2aciile valutae ale acestuiaE
- &nfptuie1te contolul valuta al statuluiE
- acod autoi2aii pesoanelo @uidice pentu tan2acii valutaeE
- solicit 1i pime1te infomaii valutaeE
- pime1te 1i veific documente ce atest activitatea valutaE
- ia msui pentu espectaea activitii cu valuteE
- avi2ea2 cedite &n valutE
- apo3 constituiea de sucusale &n stintate ale 3ncilo om(ne1tiE
- efectuea2 studii 1i anali2e pivind situaia valuta 1i sta3ilitatea leului &n apot cu alte
valuteE
- ac:it datoia eBten a statului 8 &n ca2ul epui2ii alto ci9E
%%
- e4lementea2 opeaiunile cu alte active eBtene 1i auE
- ela3oea2 3alana de pli eBteneE
- sta3ile1te plafoane 1i alte limite pentu deineea de active eBteneE
- paticip la sta3iliea condiiilo de &ndatoae eBtenE
- pstea2 1i 4estionea2 e2evele intenaionale ale statuluiE
- d autoi2aii pentu tansfeul de valut &n stintateE
- monitoi2ea2 tan2acii valutae.
)ult mai clae sunt sta3ilite 1i ati3uiile *ncii .aionale a 'om(niei &n pivina
ceditii 3nciloF
- acod 3ncilo cedite ce nu pot dep1i temenul de 90 de 2ileE
- ceditele s fie 4aantate cu titlui de stat? cam3ii? 3ilete la odin? Waante sau ecipise
de depo2it? depo2ite constituite la *...'.E
- sta3ile1te condiiile de ceditaeE
- sta3ile1te nivelul maBim al atei do3(n2ii la ceditele acodate 3nciloE
- sta3ile1te citeiile ce te3uie &ndeplinite de 3nci pentu a putea solicita cedite pe
3a2e competitiveE
- sta3ile1te plafoane de ceditae 1i temene de am3usaeE
- &ncasea2 do3(n2i pentu ceditele acodate 3nciloE
- &ncasea2 comisioane 1i alte fome de acopeie a costuilo 1i a iscuilo asumateE
- e4lementea2 alte aspecte ale ceditii 3ancae? descopeii de cont etc.
5 cescut mult peocupaea *...'. pentu 5"u*%'<i!it!t%! 3anca? s>a &ntit
supave4:eea activitii de ceditae a 3ncilo8 mai ales dupa infiintaea Centalei
incidentelo de plati 8C-"9 si Centalei 'iscuilo *ancae8 C'*9. *...'. ae competene
eBclusive &n autoi2aea 3ncilo s desf1oae activitate de ceditae. *anca cental este
&mputenicit s emit e4lementi 1i s ia msui pentu espectaea acestoa? c(t 1i s aplice
sanciuni? &n ca2 de neespectae. +e asemenea? *...'. contolea2 1i veific? pe 3a2a
apotilo 1i inspeciilo? re$istrele conturilor 1i oice alte documente ale 3ncilo autoi2ate.
*anca .aional a 'om(niei &ntocme1te 3u4et de venitui 1i c:eltuieli? 3ilan? espect 1i
aplic planul de contui? eevaluea2 activele 1i pasivele &n confomitate cu $tandadele
-ntenaionale de Conta3ilitate 8$.-.C.9? epati2ea2 pofit 8%0R la 3u4etul statului? 10R
pentu paticipaea salaiailo? !R pentu fondul de e2ev 1i !R pentu ce1teea capitalului
popiu9.
H)3) C%'t"!! Ri$#u"i&" B!'#!"%
C%'t"!! Ri$#u"i&" B!'#!"% BCRBC epe2int o stuctu speciali2at &n colectaea?
stocaea 1i centali2aea infomaiilo pivind eBpuneea fiecei pesoane declaante
8instituie de cedit sau instituie financia ne3anca &nscis &n 'e4istul special9 din
'om(nia fa de acei de3itoi cae au 3eneficiat de cedite 1iMsau an4a@amente al co nivel
cumulat dep1e1te suma limit de apotae 820.000 '6.9? pecum 1i a infomaiilo
efeitoae la faudele cu cadui poduse de cte posesoi.
*a2a de date a Centalei 'iscuilo *ancae este o4ani2at &n patu e4isteF
1. R%=i$t"u #%'t"! ! #"%*it%&" BRCCC conine infomaii de isc 3anca apotate de
pesoanele declaante 1i este actuali2at lunaE
2. R%=i$t"u #"%*it%&" "%$t!'t% BRCRC conine infomaii de isc 3anca efeitoae la
a3ateile de la 4aficele de am3usae din cel mult ultimii 1apte ani 1i este alimentat
luna de 'e4istul cental al cediteloE
%9
3. R%=i$t"u ="u5u"i&" *% *%@it&"i BRGDC conine infomaii despe 4upuile de
pesoane fi2ice siMsau @uidice cae epe2int un 4up de de3itoi si este alimentat luna
de 'e4istul cental al cediteloE
4. R%=i$t"u 6"!u*%&" #u #!"*u"i BRFCC conine infomaii despe faudele cu cadui
poduse de cte posesoi apotate de pesoanele declaante 1i este actuali2at on>line.
Ptili2atoii infomaiilo eBistente &n 3a2a de date a C'* sunt pesoanele declaante 1i *anca
.aional a 'om(niei.
$c:im3ul de infomaii de isc 3anca se eali2ea2 electonic pin 'eeaua de Comunicaii
-nte3anca.
'apotile efectuate de pesoanele declaante conin umtoaele infomaiiF
datele de identificae a de3itoilo fa de cae pesoana declaant &ne4istea2 o
eBpunee mai mae sau e4al cu limita de apotae 820.000 '6.9E
infomaii pivind fiecae din ceditele 1i an4a@amentele de cae de3itoul 3eneficia2F
tipul ceditului? temenul de acodae? tipul 4aaniei? seviciul datoiei? data acodii
1i data scadenei? valuta &n cae s>a acodat ceditul? compotamentul ceditului? suma
acodat? suma datoat utili2ata si suma datoata neutili2at la momentul apotii?
suma estantE
infomaii pivind 4upuile de pesoane fi2ice 1iMsau @uidice cae epe2int un 4up
de de3itoiF denumie 4up? cod 4up? componena 4upE
infomaii pivind faudele cu cadui poduse de posesoiF date identificae poseso
cad? tip cad? valuta? data constatii faudei? suma faudat.
+ifu2aea infomaiilo de Centala 'iscuilo *ancae cte pesoanele declaante se face &n
dou moduiF
apoate lunae cae cupind infomaii pivind toi de3itoii pe cae pesoana
declaant i>a apotat &n luna espectiv. "entu fiecae de3ito apotat? apotul luna
conine toate infomaiile disponi3ile la Centala 'iscuilo *ancae efeitoae la
ceditele 1i an4a@amentele de cae acesta a 3eneficiat de la toate pesoanele declaante?
f a se peci2a identitatea instituiei ceditoae 8situaia iscului 4lo3al9E
ca spuns la inteo4ile 8ceei de consultae9 on>line &n ca2ul coa pesoanele
declaante pot solicita dou tipui de infomaiiF situaia iscului 4lo3al 1i situaia
ceditelo estante 8pe o peioad de 1apte ani9.
,e3uie peci2at c pentu de3itoii apotai de pesoanele declaante? infomaiile sunt
funi2ate necondiionat? &n timp ce? pentu clienii > de3itoi poteniali? accesul pesoanelo
declaante este condiionat de o3ineea peala3il a acodului clienilo espectivi.
$isteme similae de 4estiune a infomaiilo de cedit funcionea2 cu succes &n i din
Pniunea Euopean cu un 4ad idicat de intemediee financia? cum suntF 5ustia? *el4ia?
Fana? <emania? -talia? "otu4alia? $pania.
90
H)0) B;'#i% #&:%"#i!% i' R&:!'i!
=e4ea 3anca n. 33M1991 aat la at. 3 c G$&#i%t;<i% @!'#!"% $u't 5%"$&!'%
Qu"i*i#% ! #;"&" &@i%#t 5"i'#i5! *% !#ti(it!t% F #&'$titui% !t"!=%"%! *% 6&'*u"i *% !
5%"$&!'% Qu"i*i#% Ai 6i7i#% $u@ 6&":; *% *%5&7it% $!u i'$t"u:%'t% '%=&#i!@i%, 5;ti@i% !
(%*%"% $!u ! t%":%', 5"%#u: Ai !#&"*!"%! *% #"%*it%.
*ncile se pot constitui &n 'om(nia numai cu espectaea pevedeilo =e4ii n. 31M1990
pivind societile comeciale 1i pe 3a2a autoi2aiei *ncii .aionale. *ncile au? &n 4eneal?
un ol opeativ. Ele nu au deptul s &nc:eie contacte? &nele4ei? convenii? cae s le asi4ue
o po2iie dominant pe piaa moneta sau &n politica financia>3anca. *ncile nu pot o3ine
avanta@e pe 3a2a concuenei neloiale.
*ncile sunt o3li4ate s desc:id contui cuente la *anca .aional 1i s menin la
aceasta e2eve minime o3li4atoii. +e asemenea? 3ncile pot desc:ide 1i alte contui la 3anca
cental.
*ncile comeciale efectuea2 o mae 4am de opeaiuni pinte caeF depo2ite la
vedee 1i la temen? opeaiuni &n cont? opeaiuni cu numea? f numea 1i cu titlui. Pna
din activitile pincipale ale 3ncilo comeciale este ceditaea. =a acodaea ceditelo?
3ncile comeciale umesc ca a4enii economici s pe2inte cedi3ilitate? &n vedeea
am3usii la scaden a &mpumutuilo. +e aceea? 3ncile comeciale solicit a4enilo
economici ce vo s se &mpumute? 4aanii cu 3unui mo3ile 1i imo3ile. 6peaiunile de
ceditae 1i de 4aanii se conceti2ea2 1i &n contacte de cedite.
*ncile comeciale pot cumpa? vinde? ine &n custodie 1i administa active monetae?
pot eBecuta tansfeui? opeaiuni de viament? cleain4. +e asemenea? ele pot pimi titlui &n
4a@ 1i &n pstae. 5lte opeaiuni cu pondee destul de mae &n activitatea 3ncilo se efe laF
opeaiuni valutae? opeaiuni cu metale peioase? cu alte valoi cae au un 4ad mae de
lic:iditate? plasamente? 4estionae? pstae 1i come cu titlui de valoae? consultin4 3anca?
4aanii? mandati? alte opeaiuni popii sau &n contul clienilo.
*ncile au la4 autonomie &n utili2aea pofitului. Ele &1i constituie povi2ioane pentu
isc? fond de de2voltae? pot dispune de o mae pate a pofitului net? c:ia dac sunt societi
comeciale cu capital ma@oita de stat.
*ncile pot paticipa cu fondui popii la activitatea uno a4eni economici? da f s
dep1easc 20R din capitalul fimei. +e asemenea? ceditele acodate de 3anca comecial
unui sin4u a4ent economic nu pot dep1i 8cumulat9 20R din capitalul 1i e2evele acestei
instituii de cedit.
An peioada de tan2iie cte economia de pia ata4eea depo2itelo 1i desf1uaea
activitii de ceditae constituie funcii de intees pu3licE de aceea? 3ncile comeciale cad
su3 incidena e4imului instituiilo pu3lice 8evident c doa &nt>o anumit msu9.
Cu toate c activitatea 3ncilo a devenit foate compleB? totu1i esena acesteia este
mi@lociea ceditului 1i efectuaea plilo &nte a4enii economici sauM1i pesoane fi2ice. +eci
3ncile epe2int instituii pimitoae 1i disti3uitoae de capital. =e4ea 3anca a 'om(niei din
1934 define1te foate 3ine conceptul de 3anc? concept cae a mas vala3il 1i de mae actua>
litate. "in =e4ea 3anca din 1934 se aat c GP"i' F't"%5"i'*%"%! *% @!'#; $% F'<%%=%
&"i#% F't"%5"i'*%"% #&:%"#i!;, ! #;"%i &@i%#t 5"i'#i5! %$t% !#%! *% ! $;(D"Ai &"i#% 6% *%
&5%"!<iu'i !$u5"! $u:%&" *% @!'i F' 'u:%"!", !$u5"! #"%*it%&", !$u5"! %6%#t%&" *%
#&:%"<, !$u5"! *i6%"it%&" (!&"i '%=&#i!@i%, 5"%#u: Ai !t% &5%"!<iu'i F' %=;tu"; #u
!#%$t%!. $unt 1i 3nci cae au o activitate mai limitat 1i anume? de a acoda cedit sau de a
4aanta ceditul. $e poate afima de fapt? c o 3anc este instituia cae $% &#u5; *% #&:%"<u
#u @!'i $u@ &"i#% 6&":;? cu mi@lociea ceditului 1i cu efectuaea tutuo seviciilo ce se efe
la moned? titlui? ceane? deci la oice fel de 3unui mo3iliae &n afa de mfui.
91
*ncile? ca oice alte societi comeciale? au ca scop al activitii lo? o3ineea de
pofit? deci c(1ti4ul sau enta3ilitatea capitalului.
An aceste ca2ui eBist o cola3oae? at(t &n pivina ata4eii 1i utili2ii capitalului? c(t
1i &n pivina conduceii? a mi@loacelo 1i inteeselo paticulae 1i celo ale statului. "ivit din
acest un4:i de vedee? 3anca comecial poate fi consideat ca o asociaie de capitalui.
Ancep(nd din 199%? acionea2 L%=%! @!'#!"; '") 1HI,33H? cae stipulea2 noi citeii
1i condiii de desf1uae a activitii 3ancae &n aa noast.
"incipalele nouti ale e4lementilo pin aceast le4e se efe la umtoaeleF
- a disput temenul de C3anc comecialG? fiind &nlocuit cu cel de C3ancG 8&n multe
pivine9E
- pot fi autoi2ate s desf1oae activitate 3anca 1i alte instituii dec(t cele 3ancae? cu
espectaea pevedeilo acestei le4iE
- sunt intoduse definiii 1i se peci2ea2 unele concepte din activitatea 3anca 83anc?
filial? afiliat? depo2it? cedit? aciona semnificativ? odin? capital etc.9E
- se peci2ea2 mai cla ce cupinde documentaia de ceditE
- se pune accent pe spoiea pudenei 3ancae 1i supave4:eea pudenial 3ancaE
- se peci2ea2 mai 3ine ce fel de activiti sunt pemise 3nciloE
- autoi2aea 3nciloE
- fu2iunea 1i divi2aea 3nciloE
- conflictul de inteeseE
- secetul pofesionalE
- tansfeul de fonduiE
- administaea special a 3ncilo.
+e eBemplu? &n cele ce umea2 pe2entm peci2ile fcute &n pi vina !#ti(it;<i&"
5%":i$% @;'#i&"F
acceptaea de depo2iteE
contactaea de cediteE
opeaiuni de factoin4E
scontaea efectelo de comeE
fofetaeE
emiteea 1i 4estiunea instumentelo de plat 1i de ceditE
pli 1i decontiE
leasin4 financiaE
tansfeui de fonduiE
emiteea de 4aanii 1i asumaea de an4a@amenteE
tan2acii &n cont popiu sau &n contul clienilo cuF
- cam3ii? cecui? cetificate de depo2itE
- valuteE
- instumente financiae deivateE
- valoi mo3iliaeE
- metale peioase 1i piete peioase.
intemedieea &n plasamentul de valoi mo3iliae 1i ofeiea de sevicii le4ate de
acestaE
administaea de potofolii ale clienilo? &n numele 1i pe iscul acestoaE
custodia 1i administaea de valoi mo3iliaeE
depo2ita pentu o4anismele de plasament colectiv de valoi mo3iliaeE
&nc:iieea de casete de si4uanE
consultan financia>3ancaE
opeaiuni de mandatE
activiti la 3usa de valoi.
92
CAPITOLUL I2
CAPITOLUL I2
PRINCIPALELE OPERAIUNI
I TEPNICI BANCARE
3),) O5%"!<iu'i% 5!$i(% !% @;'#i&"
An pincipiu? opeaiunile 5!$i(% "%5"%7i't; #&'$titui"%! "%$u"$%&" 6i%#;"%i @;'#i
#&:%"#i!%. 5ltui de opeaiunile !#ti(%? cele pasive constituie 3a2a activitilo 3ncilo
comeciale. "e l(n4 aceste dou felui de opeaiuni mai suntF
- opeaiuni accesoiiE
- opeaiuni coneBe.
6peaiunile accesoii suntF
- de cumpae? v(n2ae? custodie 1i administae de active monetaeE
- de tansfeuiE
- de opeaiuni de cleain4 1i alte opeaiuni de viamentE
- de pimie de titlui &n 4a@ sau &n pstae.
6peaiunile coneBe suntF
- opeaiuni valutaeE
- opeaiuni cu metale peioase sau cu o3iecte confecionate din metale peioaseE
- plasamente de titluiE
- 4estionaea? pstaea 1i comeul cu titluiE
- consultin4 3ancaE
- 4aaniiE
- mandati &n contul clienilo.
O5%"!<iu'i% 5!$i(%
"entu &nele4eea acesto opeaiuni ponim de la idea c 3anca este o &ntepindee ce
pime1te 1i plasea2 capital. *anca ae ca activitate pincipal stimulaea 1i pimiea de
depo2ite &n numea 8deci colectaea de capitalui9 1i plasaea lo &n activiti economice pe
calea ceditelo cae pot im3aca difeitW fome cum vom vedea la capitolul umato.
6peatiunile pasive epe2inta opeatiuni de ata4ee si constituie a esuselo ? dinte cae
cele mai impotante suntF
1. ata4eea de depo2ite de la pesoane fi2ice si @uidice
2 impumutui de la clientela 3ancaa si ne3ancaa
3 constituiea capitalului social si a fonduilo popii
1. D%5&7it%% @!'#!"% apa su3 foma contuilo cuente ? a depo2itelo la vedee si a celo la
temen F
93
#&'tu"i% #u"%'t% sunt destinate opeatiunilo cuente de incasai si plati. +o3anda
3onificata la aceste contui este mult mai mica decat do3anda la depo2itele la
temen.
*%5&7it%% ! (%*%"% sunt destinate sa pimeasca sume pe temen scut ? cae pot fi
etase faa peavi2 sau in ca2ul uno sume impotante cu un peavi2 pe cae 3anca
il solicita. +o3anda 3onificata este mai mae dacat cea afeenta contuilo cuente
da mai mica decat cea afeenta depo2itelo la temen
*%5&7it%% ! t%":%' cae umesc fuctificaea uno economii pe un temen mai
lun4. +epo2itele la temen sunt emuneate la un nivel mai idicat cae sa
compense2e imo3ili2aea fonduilo depuse . 'eta4eea sumei inainte de scadenta
se sanctionea2a de cate 3anci pin ecalculaea do3an2ii la nivelul contuilo
cuente. +epo2itele la temen pot fi pe o peioad deF
- 1 lunE
- 3 luniE
- 6 luniE
- 9 luniE
- 12 luniE
- 24 luni.
*ancile pot ata4e si depo2ite inte3ancae cae eflecta depo2itele constituite de alte 3anci la
3anca espectiva. 5cestea pot fi F la vedee 8 e4ale cu o 2i lucatoae9 ? la temen 8pe un
temen fiB9 si colateale 8 constitite su3 foma de 4aantie9.
*anca ata4e esuse disponi3ile de pe piata financiaa si le utili2ea2a in pincipal in
acodaea de cedite ? plasaea in titlui 8 3onui de te2au? cetificate de te2oeie 9 sau
constituiea de depo2ite la alte 3anci. Constituea esuselo pesupune costui pentu 3anci
mateiali2ate in do3an2ile platite la depo2ite si impumutui atase.
-n 'omania ? atele do3an2ii ce sinteti2ea2a activitatea 2ilnica pe piata inte3ancaa sunt
cunoscute ca '6*-+ si '6*6'.
'6*-+ 8 'omania inte3anJ 3id ate9 epe2inta ata do3an2ii pentu depo2itele atase de
3anci ? espectiv petul mediu la cae se cumpaa fonduile de pe piata inte3ancaa.
'6*6' 8'omania inte3anJ offeed ate9 epe2inta ata do3an2ii pentu depo2itele plasate la
3anci ? espectiv petul mediu la cae se vand fonduile pe piata inte3ancaa.
'6*-+ este o ata pasiva de do3anda ? ia '6*6' o ata activa. 5m3ele se detemina ca
medii ale cotatiilo 3ancilo la oa 11a.m. in fiecae 2i lucatoae si pentu matuitati difeite.
.) I:5"u:utu"i% de la clientela 3ancaa pot fi F
I:5"u:utu"i *% ! B!'#! C%'t"!!
I:5"u:utu"i i't%"@!'#!"%

I:5"u:utu"i% *% ! B!'#! C%'t"!! cupind impumutuile 4aantate cu titlui de stat sau
cu titlui accepta3ile.
I:5"u:utu"i i't%"@!'#!"% cupind impumutuile pimite de la 3anci? 4upate in functie de
temene ? astfelF
- impumutui de pe o 2i pe alta de la 3anci pentu maBim o 2i lucatoae
- impumutui la temen ? pe o duata mai mae decat o 2i lucatoae
- impumutui financiae pimite de la 3anci nee2idente ? avand ca 3eneficiai finali
a4enti economici nefinanciai? e2identi.
94
3. C!5it!u $&#i! este alcatuit din totalitatea valoilo nominale a actiunilo emise de 3anca.
5ctiunile pot fi nominale sau la putato ) "entu societatile 3ancae BNR sta3ileste si
actuali2ea2a nivelul minim al capitalului social . *ancile comeciale pot ma@oa nivelul
capitalului social in 3a2a :otaiii actionailo si cu acodul *.' ? utili2and umatoaele suseF
- emiteea de actiuni
- pime le4ate de capital amase dupa acopeiea c:eltuielilo le4ate de opeatiunile
espective
- e2eve constituite din pofitul net
- difeente din eevaluaea patimoniului
- o3li4atiuni ? dividende su datoii conveti3ile in actiuni
- e2eve constituite din difente de cus valuta? confom nomelo le4ale
D!t&"ii% $u@&"*&'!t% epe2inta impumutui pimite in uma uno emisiuni de titlui sau
impumutui su3odonte ? cu o scadenta nedeteminata sau indepatata ? a cao am3usae
este conditionta de anumite clau2e contactuale.+atoiile su3odonate sunt incluse in cate4oia
capitalului suplimenta 3anca?pana la nivelul de !0R din capitalul popiu.
3).) O5%"!<iu'i% !#ti(% !% @;'#i&" #&:%"#i!%
$unt opeaiunile pin cae 3anca &1i an4a@ea2 esusele &n vedeea &ndepliniii
funcionalitilo statutae 1i a o3ineii de pofit.
6peaiunile active suntF
- de ceditae a a4enilo economiciE
- de ceditae a pesoanelo fi2iceE
- de plasament.
Ceditul este opeatiunea pin cae o pate numita cedito? pune la dispo2itia unei alte pati ?
numita de3ito ? in sc:im3ul unui pet 8 do3anda9 si su3 constan4eea espectaii uno
conditii minimale. Conditiile pivesc elemente cum suntF
identificaea su3iectilo apotului de ceditaeFde3itoul si ceditoul
pomisiunea de am3usae a sumei impumutate ? espectiv de stin4ee a o3li4atiei
asumate
do3anda
temenul de am3usae
,) O5%"!<iu'i% *% #"%*it!"% ! !=%'ti&" %#&'&:i#i suntF
- pentu nevoi de capital fiBE
- ceditaea c:eltuielilo de eBploatae a a4enilo economici
Ceditele pivind c:eltuielile de eBploatae suntF
!)C"%*it!"%! #"%!'<%&" #&:%"#i!%.
5ceasta &nseamn peluaea conta moned a ceanelo comeciale pe cae
&ntepindeile funi2oae le au asupa clienilo lo. Este vo3a de fapt de o opeaiune de
scontae.
S#&'t!"%! &nseamn cesiunea cam3iei cte un alt 3eneficia &n sc:im3ul valoii actuale
a cam3iei.
H
a
NH
n
> $
&n caeF H
a
N valoaea actual a cam3ieiE
9!
$ N scontul? adic do3(n2ile pentu peioada de scontae p(n la scadenE
H
n
N valoaea nominal
S#&'t!"%! ae umtoaele tstuiF
- cedaea cam3iei pin scontae cae ae caacte de act de v(n2ae>cumpaeE
- scontaea cam3iei este o v(n2ae special 8se sta3ilesc o3li4aii pentu tansfe?
t4to9E
- scontaea cam3iei este o opeaiune de ceditae 8epe2int tansfeul unui
instument de ceditae 1i detemin plasaea esuselo unei 3nci9 pe un temen?
pentu cae se pime1te do3(nd.
+eci? scontaea este opeaiunea pin cae ceditul comecial se tansfom &n cedit
3anca.
P%'$iu'%! este opeaiunea 3anca pin cae 3anca peia cam3iile pe cae le vinde
3eneficiaul? cu condiia scumpii lo de cte acesta la temenele convenite.
5ceste opeaiuni se desf1oa &ndeose3i &nte 3nci. *anca cumptoae pime1te
an4a@amentul de scumpae emis de 3eneficia 1i 3odeoul efectelo espective.
@)8:5"u:utu 5% %6%#t% #&:%"#i!% F' =!Q
$e pactic &n ca2ul &n cae 3anca apecia2 po2itiv solva3ilitatea 3eneficiaului de
cam3ii. Ampumutul asi4u? de e4ul? doa paial? valoaea nominal a cam3iilo depuse &n
4a@.
Ampumutui de 4a@ pe efecte pu3lice 1i aciuni 8lom3ad9? se efectuea2 c(nd eBist o
a3unden a titluilo de &mpumut.
#. C"%*it% *% t"%7&"%"i%
$unt cedite pe temen scut. $unt le4ate de 3una desf1uae a ciclului de fa3icaie 1i
comeciali2ae. 5ceste cedite cupind F
- avansul &n cont cuentE
- cedite speciali2ateE
- de campanieE
- pentu stocuiE
- de pefinanaeE 8eB. aceste cedite pot fi acodate pentu lotui destinate eBpotului9.
2. O5%"!<iu'i% *% #"%*it!"% ! 5%"$&!'%&" 6i7i#%F
- ceditae pentu locuineE
- ceditae pentu 3unui de folosin &ndelun4atE
- ceditaea c:eltuielilo cuenteE
- &mpumutui pesonaleE
- &mpumutui pe 3a2a cilo de cedit.
3. O5%"!<iu'i% *% 5!$!:%'t cupindF
> ac:i2iionaea de efecte pu3lice 1i aciuni. *ncile vo s dein &n 4eneal active u1o
lic:ida3ile 83onui de te2au? titlui de &mpumutui de stat9E
> imo3ili2aea activelo 3ncii &n titlui? educe posi3ilitatea de ceditae a economiei
naionale.
96
3)3) C&'t"!#t%% @!'#!"%
63iectul contactelo 3ancae &l constituie opeaiunile 3ancae. Contactele fac pate
din cate4oia actelo @uidice consensuale cae se &nc:eie pentu activitatea pactic 3anca.
Contactele 3ancae sunt contacte de consens la pevedeile de ade2iune.
Culpa contactual a 3ncilo apaeF
- c(nd e2ilieea se face unilateal f s se especte le4eaE
- c(nd nu se veific un efect de come
- c(nd o cam3ie este pe2ent cu &nt(2iee la platE
- c(nd efu2 ne@ustificat s plteasc un cecE
- &nt(2ieea cu plat a efectuii unei opeaiuni odonate de clientE
- funi2aea de cte 3anc a uno infomaii false.
Feluile contactelo 3ancaeF
- de cont de depo2it cu umtoaele opeaiuniF
- desc:ideea contuluiE
- 3locaea E
- &nc:ideeaE
- tansfeulE
- calculul solduluiE
>de viament 84io9E
>de cont cuentE
>de ceditaeE
>de leasin4E
>de 4aantaeE
>de asi4uaeE
>de pli 8H-$5 etc.9E
>alte contacte.
3)0) S%#u"iti7!"%! BTitu"i7!"%! C #"%!'t%&" @!'#!"%
$ecuiti2aea epe2inta te:nica de tansfomae a unui activ nelic:id int>un titlu ne4ocia3il
85sset 3acJed secuities9.
$ecuiti2aea a apaut din necesitatea asi4uaii unei lic:iditati cescute a 3ancii odata cu
eBpansiunea ceditelo ipotecae cae imo3ili2ea2a activele 3ancii pe peioade lun4i 81!>20
ani9.
"incipiul secuiti2aii consta in van2aea de active de cate o entitate 8 o 3anca ? in
4eneal9cate o stuctua specifica numita 1pecial 6urpose >ehicle 8$"H9.
5cesta stuctua este constuita in afaa sistemului 3anca .,otalitatea activelo peluate de la
3anci de aceste $"H>ui pemit emiteea de titlui ne4ocia3ile 8actiuni9.Calitatea titluilo
emise de $"H depinde de iscuile asociate ? evaluate de a4entiile de atin4.
Cate4oiile de active cae pot face o3iectul secuiti2aii suntF
ceditele ipotecae
ceditele de consum
impumutuile pe cati de cedit
impumutui acodate companiilo
97
ceante asupa clientelei
cedite de finantae a poiectelo de investitii
Mecanismul securitizarii
6peatiunile de secuiti2ae sunt dificile datoita umatoaelo constan4eiF
timpul de monta@ este destul de lun4 8 inte doua si sase luni9 ? daca nu intevine o
a4entie de atin4
volumul impotant al comisioanelo cae influentea2a epati2aea costuilo 8 up>
font fees9
$ecuiti2aea se @ustifica economic doa atunci cand activele 3ancii au mult mai multa valoae
in eBteioul decat in inteioul acesteia.
$ecuiti2aea pe2inta atat avanta@e cat si de@avanta@e atat pentu 3anca cat si pentu
investitoi? mentionate in ta3elul umatoF
*anca
5ctive 5ctive ,itlui 5*$
$"H
9%
5vanta@e pentu 3anca 5vanta@e pentu investitoi
1. eliminaea uno active din 3ilant 1.accesul la noi poduse financiae
2. susa de finantae altenaiva 2.andament idicat
3. discetie 3.efect de divesificae a potofoliilo
4. de2voltaea activitatii pe pietele
financiae
!. sepaaea inte domicilieea datoiei si
detineea sa in potofoliu
-nconveniente pentu 3anca +e2avanta@e pentu investitoi
1. monta@ul este compleB 1.monta@ compleB
2. costui impotante 2.iscui pentu titluile iscante
3. plasament dificil al titluilo ce coespund
patilo de datoie cele mai iscante
$ecuiti2aea ceditelo ipotecae se eali2ea2a pin te:nica Collateali2ed =oan 63li4ation
8C=69? apauta in $tatele Pnite la sfasitul anilo Z%0.
5ceasta te:nica pemite tansfomaea pin mecanismul secuiti2aii a activelo cu 4ad idicat
de isc in active tan2actiona3ile pentu investitoi.
-nteesul 3ancilo pentu C=6 este @ustificat de capacitatea lo de a eli3ea o pate din
capitalul 3ancii afectat de ceditele ipotecae.
"entu a constui un C=6 ? 3anca se adesea2a unei a4entii de atin4 cae anali2ea2a calitatea
potofoliului popus de 3anca dupa umatoaele citeiiF
ansam3lul ceditelo supuse secuiti2aii coespunde unui numa minim de de3itoi
8minim 309
ceditele coespun2atoae unui de3ito nu te3uie sa depaseasca % R din volumul
potofoliului
duata medie a ceditelo din potofaliu este omo4ena
divesificaea suficienta pe sectoae de activitate
-n uma anali2ei a4entia de atin4 detalia2a pentu fiecae de3ito iscul de neplata si ata de
ecupeae a datoiei.Pmea2a apoi etapa decupaii potofoliului in functie de atin4ui cae
dau o masua a iscului. -n activul $"H se e4asesc ceditele peluate de la 3anca ? ia in pasiv
titluile de datoie emise in contapatida lo ? clasificate in functie de atin4ui.
Conditia de plasament pentu un C=6 este 4asiea uno cumpaatoi inteesati de tansele cele
mai iscante intucat tansele de datoie de calitate 8555 pana la 55 si c:ia 59 sunt uso
plasa3ile. Pltima tansa 8 titluile faa atin49 este numita capital si amane in 4estiunea 3ancii
? fapt ce da incedee investitoilo.
5ctiv
"asiv

Cedite secuiti2ate 8 100 R9
63li4atiuni 55U 870 R9
63li4atiuni 5> 810 R9
63li4atiuni ** 8 ! R 9
,itlui faa atin4 81! R9
99
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 2
CREDITAREA, PRODUS BANCAR PRINCIPAL
,4), T%?'i#! 6&":;"ii *&@D'7ii ! #"%*it%) C!#uu *&@D'7ii)F!#t&"ii #%
*%t%":i'! "!t! *&@!'7ii)
Pnul dinte factoii c:eie &n activitatea 3anca este eali2aea unei elaii optime &nte
do3(n2ile pimite 1i cele pltite? av(nd &n vedee c aceast difeen va epe2enta &n final
c(1ti4ul 3ncii 8pofitul9.
+in anali2a activelo 1i pasivelo se deduce c fiecae din acestea ae costul sau c(1ti4ul
popiu pentu 3anc. )odificaea atei do3(n2ii ae un impact seios asupa volumului
poduselo de ceditae de eBemplu? datoit do3(n2ilo eduse 8din punctul de vedee al
3ncii9? podusele de economisie au &nceput s devin 3a2a esuselo de ceditae ale
3ncilo comeciale.
+o3(nda te3uie pe2entat neapat altui de conceptele CcapitalG? CceditG? CiscG. Ea
apae &n pocesul ceditii. Ceditul fiind actualmente cel mai impotant podus al 3ncilo
comeciale din aa noast ? detemin do3(nda ca fiind o patea costului su Costul
ceditului apae 7 altui de isc 7 ca o component de 3a2 a peului podusului 3anca
numit cedit.
+in punctul de vedee al 3ncii ceditoae sau de3itoae contea2 foate mult la calculul
do3(n2ii dac aceasta este fiB sau vaia3il. Pneoi la do3(nda pacticat de 3anc se adau4
o ma@ &n funcie de coeficientul de isc. )a@a se adau4 la do3(nda de 3a2 cae se
fomea2 &n funcie de do3(n2ile de pe piaa inte3anca? ia c(te o dat &n funcie de
do3(n2ile pacticate c:ia pe piaa moneta 8eB.F piaa :(tiilo de valoae9.
+o3(n2ile pot fi calculate 1i pltite luna? timestial semestial 1i anual. Clienii vo s
1tie c(t &i cost &mpumutul motiv pentu cae acod o mae atenie calculului do3(n2ii 1i vo
s fie specificat &n contactul de &mpumut.
Calculul do3(n2ii ae &n vedee &n pimul (nd? deci? costul fonduilo 1i do3(nda
inte3anca. +e asemenea? avem &n vedee? vaietatea foate mae a do3(n2ii 8la cedite? la
depo2ite? la disponi3ilitile le vedee? pentu 3onui de te2au? pentu o3li4aiuni? pe o3iecte
de ceditae? la cetificate de depo2it? la canetele de economii etc.9
Calculul do3(n2ii cupindeF
,) D&@D'*! $i:5; se calculea2 dup fomulaF
36000
. . r t c
! =
undeF
! N masa do3(n2ii 8do3(nda9?
' N capitalul &mpumutat sau investit 8ceditul &n ca2ul nostu9F
t N timpul &n 2ileE
r N ata do3(n2ii.
100
+e aici putem detemina ata do3(n2iiF
t c
!
r
.
36000
=
5cest calcul este utili2at de cte 3ncile comeciale &n ca2ul ceditelo pe temen scut?
sau &n ca2ul depo2itelo. $uma do3(n2ii este popoional cu mimea ceditului? cu duata
ceditului 1i cu ata do3(n2ii.
.) D&@D'*! #&:5u$;. $e utili2ea2 tot mai mult de cte 3ncile comeciale.
5ctualmente? ea se calculea2 nu numai la ceditele mai mai de 12 luni? ci 1i pentu unele
cedite pe temen scut? pentu do3(n2ile la temen. An esen? do3(nda compus cupinde 1i
capitali2aea 8fuctificaea9 do3(n2ii simple.
+e eBemplu? 3ncile comeciale au inteesul s ata4 depo2itele de la a4enii
economici 1i pesoanele fi2ice? acestea tin2(nd s devin cea mai impotant esus de
ceditae. Ca atae? &ncep(nd cu anul 1994? cele mai multe dinte acestea au pacticat do3(nda
compus la depo2itele la temen de un an. An 4eneal? ceditele pentu investiii au o at a
do3(n2ii? cae ia &n calcul capitali2aea sau actuali2aea.
+o3(nda compus pesupune ca la sf(1itul fiecei peioade de timp 8de eBemplu?
luna9? la suma ce epe2int depo2itul sau ceditul s se adau4e o alt sum 8do3(nd9 cae
int &n calculul pentu luna umtoae. +eci la sf(1itul peioadei? unitatea 3neasc devine
1U d N f 8facto de multiplicae9.
Capitalul iniial 8ceditul? depo2itul9 devine capital final 8dup ce este &nmulit cu
factoul de multiplicae9.
+eci capitalul final 8c
1
9 va fiF
n
r
' '

+ =
100
1
0 1
&n caeF
n N n. de luni sau ani 8peioade9.
'ata do3(n2ii compuse se calculea2F
1
100
1
100

+
=
n
n
r
r
undeF
r N ata anual a do3(n2ii simpleE
n N numul de peioade de capitali2ae dint>un an 8n. de luni? de eBemplu9.
+eci &n ca2ul do3(n2ii compuse? dife &n mod peiodic mimea capitalului
&mpumutat? adic a sumei plasate.
An 3ncile comeciale calculul do3(n2ilo se face &n confomitate cu o modalitate
ela3oat de depatamentul conta3ilitii. Calculul se face luna? &n pima 2i luctoae a lunii
pentu toi clienii. Ancasaea do3(n2ilo de cte 3nci se face luna? cu pioitate fa de alte
datoii? din disponi3ilitile eBistente &n contuile cuente ale 3eneficiailo de cedite.
An economia de pia? mimea do3(n2ii poate fi pivit 1i ca un e2ultat al ne4ocieii
&nte 3anc 1i a4entul economic. +a mult mai muli factoi influenea2 do3(nda? nivelul
acesteia? scdeea sau ce1teea ei. "inte factoii ce detemin nivelul do3(n2ii su3liniemF
1. .ecesitatea ca 3ncile s desf1oae o !#ti(it!t% "%'t!@i;. +in acest punct de
vedee? ata pofitului 3anca influenea2 diect mimea do3(n2ii ata ei. An condiii de
101
sta3ilitate economic 1i de ec:ili3u &nte ceeea 1i ofeta de cedite? se poate afima c ata
pofitului 3anca influenea2 :ot(to mimea do3(n2ii.
2. I'6!<i! este un facto cae poate avea influene ma@oe asupa mimii 1i atei
do3(n2ii. +ac inflaia este 4alopant? efectele asupa do3(n2ii sunt catastofale. Este vo3a
nu numai c se sta3ilesc ate ale do3(n2ii cae dep1esc oice at a enta3ilitii? oi itm al
ce1teii economice? ci de o situaie 1i mai peiculoas 1i anume s eBiste o do3(nd "%!
'%=!ti(;? ceea ce este conta teoiei economice. Cu toate c ata do3(n2ii este foate mae? ea
nu poate ine pasul cu ata inflaiei 1i asistm la eBistena uno piedei pentu 3nci? la o
educee a capitalului lo social. 5 fost ca2ul anilo 1992 1i 1993? c(nd atele do3(n2ilo au
a@uns p(n la 160>1%0R? da ata inflaiei se situa la peste 300R.
3. C%"%"%! Ai &6%"t! *% #"%*it, "!5&"tu *i't"% %% nu pot m(ne &n afaa factoilo ce
influenea2 mimea do3(n2ii. An peioada de ci2 economic? &n pimii ani de tan2iie?
apotul dinte ceeea 1i ofeta de capitalui pentu ceditae este mult &n favoaea pimei. Ca
umae a penuiei 4eneale de fondui? de esuse? ata do3(n2ii ce1te foate mult 1i
declan1ea2 o mae ceee de cedite ceea ce a deteminat 3ncile comeciale s &mpumute
foate mult de la *anca .aional. Este vo3a de utili2aea uno cedite de efinanae 1i? deci?
luaea &n calculul do3(n2ii 1i a celei ceute de cte 3anca cental. +impotiv? &nt>o
economie de pia consolidat? eBist suplus de capital 1i :!$! *&@D'7ii $#!*%, F't"u#Dt
%Ji$t; :ut% @;'#i, i!" !#%$t%! 'u 5&t s>1i plase2e capitalul altfel.
C(nd economiile 3ne1ti vo putea deveni o esus pincipal de ceditae 1i capitalul
disponi3il pentu ceditae va eBista &nt>un volum mae? ofeta va dep1i ceeea 1i do3(nda
la cedite va fi mic.
4. Li#?i*it!t%! *%@it&"i&" 8solicitanilo de cedite9 este un facto al mimii do3(n2ii.
*ncile pefe s acode cedite 5% t%":%' $#u"t pentu c lic:iditatea este mai mae. 6
an4a@ae pe o peioad lun4? &nseamn? automat? educeea lic:iditii 1i deci do3(n2i mai
mai.
!. Ri$#u *% '%"!:@u"$!@iit!t% influenea2 diect popoional mimea do3(n2ii. Cu
c(t iscul este mai mae? ma@oaea atei do3(n2ii apae ca o msu @ustificat? luat de 3nci?
pentu a>1i ecupea mai epede fonduile. =e4at de acest aspect? apae 1i necesitatea sepaii
a dou elemente ale do3(n2ii 1i anume? & *&@D'*; 5"&5"iu>7i$; 8pu9 1i o pate fiBat
5%'t"u "%#u5%"!"%! "i$#uui '%"!:@u"$;"ii 8acopeiea ceditelo sau pii din cedite
imposi3il de am3usat9.
6. Du"!t! *% #"%*it!"%. Cu c(t duata este mai mae? cu at(t 1i do3(nda este mai mae.
5ici te3uie s facem distincie cla &nte masa do3(n2ii? cae ce1te o dat cu peioada de
ceditae? 1i ata do3(n2ii cae m(ne constant.
7. M;"i:%! #"%*ituui. =a un volum foate mae de cedite? do3(nda este evident mai
mae.
%. St!@iit!t%! %#&'&:i#;) -nsta3ilitatea economic &nseamn do3(n2i mai pentu ca
3ncile s fac fa uno situaii con@unctuale ne4ative.
9. D&@D'*; *% 5% 5i!<! 6i'!'#i!"; Ai #?i!" *% 5% 5i%<%% %Jt%"'%) +e eBemplu? dac
do3(nda pltit de 3nci la depo2itele pesoanelo fi2ice 1i @uidice este mae? do3(nda la
ceditele acodate a4enilo economici va fi mai mae dec(t &n ca2ul &n cae aceste 3nci a
folosi fondui popii pentu ceditae.
,4). T%?'i#! *%t%":i';"ii #&$tuui #!5it!uui
Ceditul? do3(nda sunt pe2ente &n activitatea 3ncilo 1i a4enilo economici? ca umae
a insuficienei autofinani 1i deci apaiiei fenomenului economic de &ndatoae.
"entu deteminaea costului capitalului &mpumutat sunt luai &n consideae mai muli
factoi? pinte cae
- ceditele acodateE
102
- costul esuselo pentu 3anc ce acod cediteleE
- seviciile de efectuae a plilo de cte 3nciE
- depo2itele 1i economiileE
- taBa scontuluiE
- do3(n2ile pacticate pe piaa financiaE
- comisioaneleE
- spe2ele eale 8salaiile pesonalului 3anca? salaiul custodelui 4a@ului de mfui sau
comisionul acestuia? onoaii? eBpeti2e? deplasi etc.9E
- costul alto poduse 3ancae.
+ac unii din ace1ti factoi au un ol concet 1i pot fi cuantificai? alii sunt de politic
economic 4eneal. +e eBemplu? t!J! $#&'tuui &ndepline1te popietile am3elo 4upe de
factoi. 5stfel? taBa scontului se fiBea2 pecum oice at a do3(n2ii? da nivelul ei 8mai ales
su3 foma ceditului de efinanae de la *anca .aional9 se sta3ile1te 1i &n scopul de a fei
puteea de cumpae a a4enilo economici de oscilaii? c(t 1i pentu a stvili ceeile masive
de cedite f @ustificae economic.
An 4eneal? costul capitalului conceti2at &n ceditele acodate a4enilo economici se
sta3ile1te &n funcie de do3(nda la aceste cedite? cae? la (ndul ei? ae la 3a2 costul
esuselo 1i do3(nda inte3anca. Costul capitalului este? deci? &n pimul (nd? costul
finanii.
An modul cel mai simplu? #&$tu #!5it!uui &mpumutat de cte a4enii economici se
calculea2 dup umtoaea elaieE
p pl rb i
6 ' ' ' + + =
unde
'
i
N costul &mpumutului 8capitalului9E
'
rb
N costul esuselo 3ncii cae &mpumutE
'
pl
N costul plii ceditului 8tansfeul? esuselo sumelo &ncasate? atelo scadente?
&ncasaea do3(n2ilo9E
6
b
N pofitul 3ncii.
+esi4u c atunci c(nd optea2 pentu un cedit? a4entul economic ae &n vedee nu
numai costul &mpumutului? ci totalul costuilo de capital 8deci ale &nte4ului su capital9?
inclusiv costuile de funcionae 1i de investiii. $cdeea atei do3(n2ii 1i deci a costului
capitalului este o cale de &ncua@ae a poduciei 1i investi4aiilo? 1i conti3uie la spoiea
poduciei de 3unui 1i sevicii 1i la ce1teea vite2ei de ciculaie a 3anilo.
,4)3 C"%*it!"%! !=%'<i&" %#&'&:i#i
An 4eneal nevoia de ceditae apae din lipsa de fondui popii? pentu a face fa &n
&nte4ime c:eltuielilo oca2ionate de desf1uaea nomal a activitii compleBe a fiecui
a4ent economic 8poducie? investiii? activitate comecial etc.9. =a oice a4ent economic?
apa de2ec:ili3e? disfuncionaliti &n cadul te2oeiei? al 4estiunii &ntepindeii. +e aceea?
ceditul de te2oeie ocup o pondee &nsemnat &n totalul ceditelo 3ancae. Ceditul de
te2oeie este necesa c(nd activul ciculant din 3ilan nu poate fi acopeit inte4al din
&ncasi 1i din fondul de ulment. $e poate afima c &n cadul ceditelo de eBploatae?
ceditul de te2oeie deine pimul loc. 6ice a4ent economic deine active ciculante
impotante? deteminate &n pimul (nd? de activitatea de poducie 1i &n al doilea (nd? de
ceanele asupa clientelei. =a oice a4ent economic? susele de finanae te3uie s fie
suficiente pentu a face fa nevoilo de acopeie a activului ciculant.
An aa noast? fondul de ulment ae &n 4eneal un volum mai mae dec(t &n ile cu
economie de2voltat? ca umae a vite2ei mai mici de otaie a mi@loacelo ciculante &n
4eneal 1i a ciclului de fa3icaie mai lun4. +e aceea? av(nd &n vedee 1i faptul c mi@loacele
103
popii de finanae sunt limitate? putem afima c la noi? necesitatea ceditelo 3ancae este
mai mae. 5du4m la cau2ele de mai sus 1i stocuile mai de poduse finite cae nu se v(nd
8ca umae a nefolosiii maJetin4ului v(n2ii9 1i &ncasile estante? cae au a@uns la un nivel
de nesupotat. .ecesaul total de fondui 1i deci 1i de cedite este deteminat 1i de modul de
4estionae a a4entului economic. +ac pint>o 4estionae eficient a fonduilo se poate
asi4ua otaia stocuilo? ecupeaea mai apid a ceanelo nemo3ili2ate? o3ineea
pelun4iii ceditului funi2oilo? ce1teea avansuilo pimite de la pateneii de afacei?
putem vo3i de o educee a necesaului de cedite al a4enilo economici.
EBist mai multe clasifici ale ceditelo 3ancae acodate a4enilo economici &n
funcie de vaietatea 1i compleBitatea apotuilo de ceditae de 4upaea opeaiunilo de
cedit.
An economiile de pia eBist cinci mai felui de cedite 1i anumeF
- ceditul 3ancaE
- ceditul comecialE
- ceditul o3li4ataE
- ceditul ipotecaE
- ceditul de consum.
1. C"%*itu @!'#!" este acodat de cte 3nci pesoanelo fi2ice 1i @uidice pe temen
scut? mi@lociu sau lun4. 5ceste cedite se pot acoda cu sau f &nscisui? cu 4aanii eale
sau f? pe o3iecte ale ceditii sau 4lo3al.
2. C"%*itu #&:%"#i! se acod su3 fom de maf. El satisface at(t inteesul
poductoului 8deci a4entului economic poducto9 de a vinde mai epede mafa? c(t 1i pe
cel al comeciantului cae nu ae fondui s le eli3ee2e diect la pimiea mfii.
3. C"%*itu &@i=!t!" apae &n apotuile dinte instituii de stat 1i a4enii economici &n
calitate de de3itoi? pe de o pate 1i ceditoi? pe de alt pate. 5ceste apotui se
conceti2ea2 &n faptul c pimii emit &@i=!<iu'i? ia ceditoii sunt su3sciitoi 1i deintoi
ai acesto o3li4aiuni.
4. C"%*itu i5&t%#!" este destinat activitii imo3iliae 1i se 3a2ea2 &n pincipiu pe
popietatea pivat. El pesupune o convenie &nte cedito 1i &mpumutant cae cupinde? &n
esen? popietatea 8ca 4aanie a am3usii &mpumutului9? condiiile 1i scadenele?
penalitile 1i cicumstanele &n cae se poate piede popietatea.
!. C"%*itu *% #&'$u: se acod pe temen scut sau mi@lociu? pesoanelo individuale?
pentu acopeiea valoii mfuilo 1i seviciilo pocuate din come sau pentu eceditaea
ceanelo contactate &n acest scop.
*ncile comeciale din aa noast acod umtoaele tipui de cedite? &n funcie de
scopul pentu cae sunt solicitateF
- cedite pe temen scut? cu duata de am3usae de p(n la 2 aniE
- cedite pe temen mediu cu duata de am3usae de 1>! aniE
- cedite pe temen lun4 cu duata de am3usae de peste ! ani.
Ceditele pe temen scut sunt de umtoaele feluiF
,) C"%*it% 5%'t"u !#ti(it!t%! #u"%'t;:
- pentu apovi2ioni &n vedeea eali2ii poducieiE
- pentu efectuaea alto c:eltuieli de poducie 1i de &nteinee 8salaii? epaaii etc.9E
- e&nte4iea fonduilo &ncopoate &n poduse livate? cu luci eBecutate 1i sevicii
pestate? aflate &n cus de &ncasaeE
- efectuaea c:eltuielilo pivind ac:i2iionaea? depo2itaea? pelucaea 1i desfaceea
poduselo la fondul de consum sau la fondul pieeiE
- c:eltuieli pentu poducia anului umto 8poducia neteminat9E
104
- animale 1i psi tinee 1i adulte
- efectuaea c:eltuielilo de &nteinee 1i eBploatae a lucilo de &m3untii
funciaeE
- efectuaea c:eltuielilo anticipate pentu evi2ii peiodice la a4enii economici cu
activitate se2onieE
- efectuaea c:eltuielilo pentu pstaea seviciilo la teiE
- alte cedite cuente.
.) C"%*it% 5%'t"u $t&#u"i $%7&'i%"%. 5cestea se acod pe 3a2a situaiilo de stoc
pentu mateii pime? mateiale 1i poduse finite.
3) C"%*it% 5%'t"u '%(&i t%:5&"!"%)
C"%*it% 5% t%":%' u'= Ai :%*iu sunt de umtoaele feluiF
- pentu eali2aea de noi capaciti 1i te:nolo4iiE
- pentu modeni2aea capacitilo 1i te:nolo4iilo eBistenteE
- pentu ac:i2iionaea de ma1ini? utila@e? instalaii? a4e4ate? mi@loace de tanspotE
- pentu luci de constucii>monta@E
- pentu &nfiinaea 1i modeni2aea de plantaii de vii? pomi 1i a3u1ti fuctifeiE
- pentu ac:i2iionaea sau teceea la tuma de 3a2 a animalelo de poducie 8tauine
1i ovine9? epoducie 1i de muncE
- pentu ac:i2iionaea sau constuiea de locuine 1i aneBe 4ospode1tiE
- pentu alte investiii.
An accepiunea moden a economiilo de pia occidentale? ceditele 3ancae sunt de
umtoaele tipuiF
,) C"%*it%% *% 6u'#<i&'!"% $!u *% t"%7&"%"i% sunt cedite de eBploatae cae
finanea2 activul ciculant.
Ele cupindF
- facilitatea de casE
- lipsa de acopeieE
- cetificatele de te2oeieE
- ceditul se2onieE
- ceditul 7 eleu.
5cestea au caacte 4lo3al.
.) C"%*it% !*!5t!t% ! !'u:it% !#ti(% #i"#u!'t% 8specifice9? deci nu au caacte
4lo3al. Ele sunt de umtoaele tipuiF
a9 cae necesit 4aanii ealeF
- avansul pe tipuiE
- avansul pe mafE
- dele4aea de ceane 8avansul pe pia9
39 cae nu necesit 4aanii ealeF
c9 finanaea 8ceditaea9 pin efecte de come 8se finanea2 scont de ceane asupa
clientelei9. +eci este un cedit de mo3ili2ae a ceanelo 8tate? cam3ii etc.9
3) C"%*it% 5%'t"u 6i'!'<!"%! #&:%"<uui i't%"'!<i&'!)
0) C"%*it% 5%'t"u i'(%$ti<ii)
- cedite pe temen mediuE
- cedite pe temen lun4.
1) C"%*it% 5!"ti#i5!ti(% 8asi4u finanaea unui po4am de de2voltae9.
Ampumuttoul poate o3ine o clau2 de asociee 1i paticipae la eali2aea a4entului
economic.
-) C"%*itu &#!<i%)
10!
- mo3iliaE
- imo3ilia.
106
CAPITOLUL 2I
CAPITOLUL 2I
CREDITELE BANCARE PE TERMEN SCURT)
"entu a>1i def1ua activitatea? o societate comecial ae nevoie de mi@loace fiBe 1i mi@loace
ciculante. )i@loacele fiBe sunt finanate din capitalul social 1iMsau pasive pe temen
mediuMlun4. )i@loacele ciculante sunt finanate din capitalul social 1iMsau pasive pe temen
scut.
,ipul facilit;ii de cedit acodat te3uie coelat cu nevoile clientului? av(nd &ns; &n vedee
scopul acod;ii ceditului si capacitatea clientului de a>l am3usa.
'iscul este difeit &n ca2ul finanii inventaului 8mi@loace ciculante9 sau a sumelo de
&ncasat 8factui ne&ncasate9.
Facilitile pe temen scut sunt cele cu vala3ilitate de p(n la un an 1i cae &n 4eneal au ca
scop finanaea activelo cuente 7 mi@loace ciculanteF
facilitaea desf1uii activitii 2ilnice 8ovedaft sau cedite pe temen scut9E
facilitaea deulii uno tan2acii comeciale 8aceditive9E
spi@iniea clientului &n lansaea de ofete 1i eBecutaea uno poiecte 84aanii
3ancae9. An cel din um ca2? *anca te3uie s ai3 &n vedee? &n plus fa de
o3i1nuita anali2 financia? 1i capacitatea te:nic a companiei de a temina
poiectul &n temenul sta3ilit 1i &n 3une condiii av(nd &n vedee compleBitatea
acestuia.
,,),)Ti5u"i *% F!#iit;<i 5% t%":%' $#u"t
11.1.1. 6vedaft 7 +escopeit de Cont
Este o &nele4ee pin cae *anca pemite clientului s dein; un cont sepaat 8cont de
ovedaft9 &n lei sau &n valut; cu un sold de3ito p(n; la un anumit nivel sta3ilit. $copul
pincipal este acela de a finana v(fuile lunae 1iMsau se2oniee de necesiti de lic:iditate ale
companiei.
An funcie de &nele4eea dinte *anca 1i client? specificate &n Contactul de Cedit? eBist
=imit de +escopeit de Cont 5n4a@at 1i =imit de +escopeit de Cont .ean4a@at.
11.1.2. $contae de -nstumente de "lat
107
$contaea este o tan2acie pin cae *anca GcumpD de la clientul ei instumente de plat la
temen? ce e2ult; dint>o tan2acie comecial;. Cumpaea instumentului de plat
pesupune plata valoii instumentului de plat espectiv diminuat cu valoaea do3(n2ii p(n
la scaden 1i eventualele comisioane afeente. "in aceast tan2acie se pemite clientului s;
&ncase2e mai deveme o cean; viitoae.
*anca va aplica? ca masua de diminuae a concentaii eBpuneii? limite pocentuale de
finantae pentu fiecae emitent? in vedeea divesificaii potofoliului adus in 4aantie. -n
ca2uile in cae eBista o eBpunee mae pe un sin4u emitent? *anca te3uie s ai3 &n vedee
1i situaia economic a cumptoului. $contaea de instumente de plat emise &nte 1i
pentu companii apain(nd aceluia1i 4up te3uie evitat.
11.1.3. 5vansui
$unt &mpumutui cu valoae deteminat pe o peioad de timp deteminat. *anca te3uie s
cunoasc scopul utili2ii fonduilo? data 1i susa de am3usae &nainte de acodaea
ceditului. 5ceast facilitate ae caacte de epeta3ilitate &n sensul c sumele tase pot fi
am3usate 1i se pemit noi ta4ei &n cadul unei limite 4lo3ale ca sum 1i timp.
11.1.4. "efinanaea EBpotuilo
$copul acestei faciliti este de a ofei clientului nostu 7 eBpotato o finanae pe temen
scut cae s; acopee peioada poduciei 8pocuaea de mateii pime? plata salaiilo? a
electicitii? a 4a2ului9 1i p(n la &ncasaea acesteia. An 4eneal? aceast tip de finanae este
4aantat cu un 5ceditiv pimit de *anc &n favoaea eBpotatoului. Colectaea fonduilo ce
decu4 din acest aceditiv vo fi utili2ate pentu am3usaea facilitii.
,,).)P"&#%*u"! *% !#&"*!"% ! #"%*it%&" 5% t%":%' $#u"t
"ocedua de acodae a ceditelo si conditiile in cae 3anca acoda ceditul sunt difeite
pentu fiecae 3anca ? acestea avand popiile e4lementai in ceea ce piveste felul
ceditelo acodate si conditiile de acodae. ,oate e4lementaile pe cae o 3anca le emite in
mateie de ceditae fomea2a asa>2isele orme de 'reditare ? pe cae 3anca te3uie sa le
apo3e la *anca Centala si sa le puna in aplicae cu stictete dupa aceea.
Cu toate acestea eBista foate multe similitudini asupa poceduii de acodae a ceditelo
fapt pentu cae enuntam mai @os o pocedua standad de acodae a ceditelo.
5codaea unui cedit se conceti2ea2a in 4eneal int>o documentatie sau popunee de cedit?
intocmita de o3icei de elations:ip mana4e sau de ofiteul de cedit ? si apo3ata ulteio de
5utoitatile de 5po3ae a ceditelo pe cae fiecae 3anca le sta3ileste odata cu
e4lementaile efeitoae la cedite.
-nainte de a poceda la intocmiea "opuneii de Cedit pentu un potential client?
'elations:ip mana4e sau 6fieul de cont al +epatamentului Copoate va avea in vedee
conditiile 4eneale cae te3uie indeplinite de cate espectivul client pentu a 3eneficia de
eBpunee de cedit? in confomitate cu $tate4ia de 5dministae a 'iscuilo $emnificative a
*ancii.
5ceste conditii sunt umatoaeleF
10%
,aa de e2identaF *anca accepta clienti e2identi si nee2identi in limitele de ceditae
impuse pin state4ie. Clientii nee2identi te3uie sa fie e2identi int>una din taile al
cao isc de taa este accepta3il pentu 3ancaE
6i4inea actionaiatuluiF local? tai din PE? tai din 6C+E? -sael? etc.E
,ipul de societateF +e o3icei este acceptata de cate 3anca oice tip de societateF $5?
$'=? fundatii etc? cat si tipuile similae acestoa pentu clientii nee2identiE
5ia 4eo4aficaF *anca limitea2a eBpuneea de cedit pe 2one 4eo4afice? tinand cont
de compotamentul financia al clientilo din fiecae 2one si de iscul pe cae il
pe2inta fiecae e4iuneE
,ipul de popietateF de stat? pivat? sau alte tipuiE
Calitatea mana4ementuluiF 'eputatie 3una? eBpeienta in sectoul economic in cae isi
desfasoaa activitatea? tanspaenta activitatii economice? Capacitatea @uidica de a>si
asuma o3li4atiiE
'e2ultatul consultaii in 3a2a de date C-"? C'* sau alte entitati cu activitate similaaF
Clientii anali2ati nu te3uie sa ine4iste2e estante in evidenta C'* si nu te3uie sa
ine4iste2e incidente in istoicul C-". +aca totusi se ine4istea2a astfel de ca2ui
*anca va continua anali2a solicitand clientilo eBplicatii e2ona3ile cu pivie la
ca2uile de neindeplinie a conditiilo siMsau colateale cu 4ad de isc sca2utE
'e2ultatul consultaii la 5:iva Electonica a <aantiilo 'eale )o3iliaeF Colatealele
aduse in 4aantie pentu ceditul acodat nu te3uie sa fi4ue2e ca fiind ine4istate in
favoaea alto 3anci? cu eBceptia ca2uilo de efinantaeE
63iectul de activitateF in afaa de companille cae desfasoaa activitati cae potivit
le4ilo in vi4oae sunt inte2ise? 3anca accepta oice domeniu de activitate 8=easin4?
-mo3ilia? Comet? "oductie? $evicii? Consultanta? Constuctii? -, si ,elecomunicatii?
$evicii? ,uism? 54icultua? etc9E
)aimea companieiF Companii mai? mi@locii si miciE
Hec:imea companieiF nou infiintate 8cu o vec:ime mai mica de 6 luni9 si peste 6 luni.
-n le4;tu; cu "opuneea de Cedit te3uie menionate um;toaele F
"entu ca unui client s;>i fie apo3at; o facilitate de cedit? te3uie pe4;tit; o "opunee
de Cedit ce te3uie apo3at; de 5utoitatile de 5po3ae a Ceditelo E
$tuctua "opuneii de Cedit te3uie s; fie coelat; cu temenii si condiiile stipulate &n
"ima "a4in; 1i &n Fomulaul de "opunee de Cedit a1a cum sunt pe2entate mai @os E
109
-ndifeent de tipul facilit;ii de cedit acodate? eanali2aea iscului te3uie f;cut; cel
puin o dat; pe an dup; apo3aea iniial; cu infomaii noi 8at(t financiae? c(t 1i
comeciale9.
6 "opunee de Cedit $tandad este compus; dint>o seie de documente ce te3uie s;
conin; o fom; 1i o pe2entae unifom; pentu a face pocesul anali2ei c(t mai facil 1i mai
eficient. "opuneile de Cedit standad ale *;ncii sunt timise spe anali2; 5utoitatilo de
5po3ae a Ceditelo &n um;toaele ca2uiF
6 nou; facilitate de cedit 1iMsau
$c:im3aea unei facilit;i eBistente 1iMsau
'e>anali2aea anual; a unei facilit;ii 1iMsau
-n scopui administative sau opeaionale.
"incipalele caacteistici ale unei "opunei de Cedit sunt um;toaeleF
"entu ca o "opunee de Cedit s; fie pactic; 1i eficient; ea te3uie s; fie scut;? cla; si
concis;E
.u toate meniunile din "ocedui sunt 3une 1i suficiente &n vedeea lu;ii unei deci2ii &n
ceea ce pive1te acodaea unui cedit. $e va pune accent pe acele aspecte cae sunt
impotante sau neclae dac; nu sunt eBplicate coespun2;to. Conci2ia unei "opunei este
:ot;(toae &n pimiea unei apo3;i c(t mai epedeE
,e3uie evitata epetaea aceloa1i infomaii 1i descieea uno infomaii neelevante &n
pocesul de luae a deci2ieiE
-nfomatiile te3uie sa fie coecte 1i noiE
,e3uiesc folosite a3evieile o3i1nuite 1i un lim3a@ u2ual.
"opuneea de Cedit standad este compus; din tei p;i dup; cum umea2;F
1. "ima "a4in; 85neBa -9F Cupinde o desciee scut; a scopului pe2ent;ii? a p;ilo
implicate? scopul pe2entei ceei? limita 1i eBpuneea eBistent; 1i popus;? descieea
temenilo 1i condiiilo pe2entei facilit;i supuse spe anali2;.
2. Fomulaul de "opunee de Cedit 85neBa --9F "e2entae scis; ce conine infomaiile
necesae pentu o anali2; coect; a isculuiE
3. 5nali2e ale *ilanului? Contului de "ofit 1i "iedee? Cas:>FloWului si 'atin4uluiE
> -n ca2ul uno tan2acii simple cu isc sc;2ut sau uno popunei intemediae unde nu au
intevenit infomaii noi este suficient; "opunee de Cedit &nt>o fom; scut;. 5cest;
"opunee de Cedit $cut; poate fi eali2at; &n fomatul unui )emo 1i poate avea "ima
"a4in; sau nu.
> 'atin4ul>fomulaul pentu calculul factoilo calitativi si cantitativi> pe4atit pentu
fiecae client si calculat confom unei pocedui ce va fi edata pe pacus.
,,)3) PRIMA PAGINS BFRONT PAGEC
"ima "a4in; conine um;toaele infomaiiF
.um;ul "opuneii de Cedit? ce va fi ati3uit dint>un e4istu special al 3;ncii? e4istu
folosit doa pentu "esoane Vuidice. )enion;m c; .um;ul "opuneii de Cedit este
ati3uit o dat; pe an 1i este vala3il un an calendaistic? indifeent de num;ul de popunei
&naintate pentu acela1i client pe duata unui an calendaisticE
110
.umele 6fieului de Cont 8'elations:ip mana4e9 cae se ocup; de elaia clientului cu
3anca?
=ocaia unit;ii? cae &n ca2ul nostu este 'omaniaE
.umele $ucusalei? cae poate fi Centala sau numele sucusalei
$cadena "eioadei de 5dministae ce se efe; la validitatea elaiei de cedit cu
espectivul client 1i cae nu poate fi mai mae de un anE
.atua Ceeii? cae poat fi o ceee .ou;? o )odificae? o );ie? o +iminuae sau o
EBtindee a limiteiE
$eciunea +escieii Clientului unde sunt cupinse infomaii caF nume? ades;? num;ul
de &ne4istae la 'e4istul Comeului? statutul le4al? tipul activitatii? calificativul si
clasificaea etc.E
,ipuile de facilit;i? limitele de cedit afeente? eBpuneea actual;? limita ecomandat; 1i
sc:im3;ile suvenite &nte actuala 1i noua limit;E
+escieea facilit;ilo unde um;toaele infomaii sunt necesaeF
=imita
,ipul facilit;ii
$copul facilit;ii
+uata facilit;ii
Comisioanele 1i do3(nda le4ate de acodaea facilit;ii
$cadena maBim; a unei ta4ei
'am3usaea
<aaniile afeente facilit;ii
5lte condiii 1i documentele necesae
$eciunea cu semn;tuile necesae pentu apo3ae.
11.4. FORMULARUL DE PROPUNERE DE CREDIT
11.4.1. S#&5u P"&5u'%"ii
$e specifica scopul eBact al facilitatii? suma ?moneda si tipul facilitatii
11.4.2. P"&6iu C&:5!'i%i Ai D%$#"i%"%! A#ti(itT<ii
$tuctua 5cionaiatului 1i $tuctua <upului
)ana4ementul companiei
-stoicul companiei
+epo2ite 1i fa3ici
"oduseM$evicii
Clienti
Funi2oi
'elatia cu 3ancile
11.4.3. C&'#u"%'<! R A'!i7T
EconomiaF evoluie 8ecesiune? 3oom? etc.9? ata inflaiei? ata do3(n2iiE
-ndustiaF punctele fote 1i punctele sla3e ale acesteia? evoluia pieei &n espectivul
domeniu de activitateE
Cota de pia; a companieiE
111
ConcuenaF cine sunt concuenii? cae este cota de pia; a acestoa? eBist; 3aiee de
dep;1it? avanta@ te:nolo4ic asupa competitoiloE
11.4.4. A'!i7! 6i'!'#i!"!
Contul "ofit 1i "iedei
*ilanul
Cas: floW
"oiectie
11.4.!. C%"%"%! *% C"%*it
11.4.!.1 +escieea Facilit;ii> metoda de utili2ae
+escieea facilit;ii de cedit &n funcie de modalitatea &n cae va fi utili2at; 1i
menionaea uno condiii adiionale? altele dec(t cele menionate in Font "a4e.
11.4.!.2 Capacitate de am3usae
$e anali2ea2; calitatea suselo de am3usae 1i situaiile altenative de am3usaeE
Evaluaea situaiei dac; *anca ae o situaie de \ ie1ie din impas ] via3ila? cum a fi cea
data de cas: floW.
11.4.!.3 <aanii
+escieea 4aaniilo constituite sau &n cus de constituie 8eB. pondeea? 4adul de
acopeie? etc.9E
"e2entaea apoatelo de evaluae eali2ate 1i? dac; este ca2ul ? detalii despe 4adul de
influena a sc:im3;ilo economice 1i a evoluiei pieei asupa 4aaniiloE
Evaluaea 4aaniei 1i sensi3ilitatea in funcie de evoluia pieei 8capacitatea 3;ncii de a il
eBecuta9 confom celo descise in pocedua G<aaniiD
+eteminaea 4adului de acopeie dinte limita facilit;ii de cedit 1i 4aania popus;?
pin scadeea din limita facilit;ii a valoii pondeate a 4aaniilo? a1a cum se menionea2;
mai sus 8utili2and pocenta@ul menionat in pocedua G<aaniiD? cae poate fi a@ustat
confom condiiilo de pia;9.
11.4.!.4 +ocumentaia
$e detalia2; lista cu documentele necesae 1i se detalia2; modific;ile suvenite &mpeun;
cu detalii &n ceea ce pive1te m;suile ce se vo &ntepindeE
11.4.6 R%!<i! #u B!'#!
11.4.6.1 'elaia eBistent;
"e2entaea elaiei de p(n; acum a companiei cu *anca.
11.4.6.2 "ofita3ilitatea
"e2int; venituile eali2ate c(t 1i viitoae ale *;ncii e2ultate din opeaiunile eali2ate de
c;te &mpumutat 8at(t le4ate de opeaiunile de ceditae c(t 1i de opeaiunile cuente9E
11.4.7 A'!i7! Ri$#uui
112
11.4.7.1 'iscul )acoeconomic
EBist un aan@ament le4al sau 4aanii din patea 4uvenului pentu poiect sau aan@ea2
4uvenul opiuni de scumpae &n temenii 1i condiiile specificate^
EBist dificulti &n pimiea pemiselo? licenelo sau a alto autoi2aii eli3eate de
4uven pivind espectivul poiect^
Cae dinte iscuile pivitoae la conveti3ilitatea monedei? devaloi2ae? contolul
sc:im3ului valuta sau sc:im3i &n impo2itae? taife sau taBe sunt implicate^
"oiectul este acopeit pint>o EC5 854enie de cedit pentu eBpot9? 6"-C? )-<5 sau o
alt a4enie simila^
Ca altenativ? sunt implicate sau vo fi a4enii multilateale 8cum sunt Kold *anJ? -FC?
E*'+? 5+*9 cae funi2ea2 po4ame de cofinanae^
11.4.7.2 'iscul 5faceii
$e efe la umtoaele iscuiF
1. 'iscul de piaMv(n2ae
EBist o pia? fie naional sau intenaional? cae s pemit a3so3ia la un pe via3il
din punct de vedee economic a poduselo e2ultate din poiectul espectiv^
C(t de mae este se4mentul de pia menionat mai sus^
EBist un studiu de pia efectuat de un consultant independent^
$unt pevi2ionate sc:im3i picind e4lementile 4uvenamentale? taifele? impo2itele
sau taBele^
Cae sunt competitoii pe pia^
,ece economia espectiv pint>o peioad de ce1tee sau de ecesiune^
"oiectul ia &n consideae contacte pe temen lun4 efeitoae la v(n2i pentu toat? sau
cel puin o cantitate minim? din poducia espectiv? suficient s asi4ue seviciul
datoiei la u pe deteminat al poiectului^
Cae este poductoul sau opeatoul cu cel mai mic cost &n compaaie cu compania
anali2at^ EBist iscul de su3stituie^
Cum pot fi minimi2ate sc:im3ile &n cadul le4islativ^
2. 'iscul de tanspot 1i infastuctu
C(t este de funcional tanspotul de mateii pime 1i poduse finite 1i &n ce msu poate
fi afectat poiectul de calitatea infastuctuii^
5u fost sta3ilite canalele de disti3uie 1i c(t de sofisticate sunt metodele de tanspot^
3. 'iscul de podus
$e efe la caacteisticile podusului definite &n contactF
caacteistici fi2ice
caacteistici c:imice
condiionae
tatament special
113
4. 'iscul de contapatid
-n ca2ul unui v(n2to 7 te3uie veificatF
*unvoina acestuia
+ac este popietaul 3unuilo sau un a4ent de v(n2i
+ac acesta cunoa1te podusul sau nu
An ca2ul unui cumpto 7 te3uie veificatF
Capacitatea sa de a cumpa
$olva3ilitatea
11.4.7.3. 'iscul de mediu
$e confomea2 poiectul e4lementilo de mediu 1i cadului le4al instituit de Kold
*anJ si de P. 8$tandade intenaionale9^
"oiectul ae un consultant independent pivind mediul cae va poduce un apot de
anali2 cupin2to al impactului asupa mediului^
$unt consideate po3lemele de mediu? cum a fi poluaea sono? ac:i2iia 1i sc:im3aea
destinaiei spaiului especitv 8eB. defi1ae9 1i inteesul social 1i comunita^
11.4.7.4. 'iscul te:nolo4ic M de pefoman
Este implicat un consultant te:nic &n poiect 1i este necesa s fie fcut un studiu te:nic de
cte un in4ine independent^
Ha include poiectul un po4am de instuie adecvat din patea funi2oului^ An ca2ul unei
te:nolo4ii noi este aceasta testat^ EBist 4aania din patea funi2oului 1i asi4uaea
8&mpotiva defeciunilo te:nice 1i al &nteupeii poduciei9^
Este te:nolo4ia aleas potivit pentu poiect 8de eB.? din punctul de vedee al nivelului
de pe4tie al foei de munc? 4eo4afic? climateic9^
,e:nolo4ia eBistent este dep1it sau este moden 1i sunt folosite eB:ipamente foate
sofisticate^
11.4.7.!. 'iscul de eBecuie
Ha fi poiectul eBecutat &n timp 1i &n limitele 3u4etului^
Ha fi poiectul capa3il s funcione2e confom specificaiilo 1i s poduc 3unuile sau
seviciile la paametii de calitate 1i cantitate pomi1i^
-nclude poiectul un contact cu o dat fiB pentu o constucie de impotan ma@o^
An ce msu este spun2to contactoul pentu neeBecutaea la timp sau pentu oice
alt defect nepev2ut^
Cine este esponsa3il pentu costuile adiionale nepev2ute^
11.4.7.6. 'iscul <aaniilo 1i al -ncas;ii ceanelo
,e3uie evideniate? acolo unde este ca2ul? tipuile de 4aanii de luat &n consideae si
consideaii de odin le4al
114
$e evaluea2; capacitatea de valoificae a 4aaniei? f;c(nd distincie &nte 4aanii ce pot
fi eBecutate 1i 4aanii f;; un supot scis adecvat 8eB. depo2ite neacopeite de un 4a@ M
custodia uno titlui de popietate9 E
$e anali2ea2; @usteea 4aaniei &n apot cu facilitatea popus; E
-n ca2ul cesiunilo de cean; 1i al de3itoilo se veific; dac; sunt espectate poceduile
1i dac; datele apotate sunt coecte 8eB. concentae de3itoilo? vec:imea de3itoilo?
etc.9 E
-n ca2ul cesiunilo de aciuni 1i o3li4aiuni? 6fieul de Cont 8elations:ip mana4e9
te3uie s; anali2e2e lic:iditatea? volatilitatea si cotaia acestoa? 1i sa anali2e2e dac;
cesiunea te3uie s; se 3a2e2e pe un sin4u tip de 4aanii sau pe un potofoliu divesificat
$e anali2ea2; lic:iditatea 4aaniei? astfel &nc(t s; acopee 1i alte costui aneBe estimate
le4ate de aceast; opeaiune E
"entu 4aanii &ncuci1ate se anali2ea2; capacitatea lo de eBecuie.
11.4.7.7. 'iscul de pia financia
> "iaa spot
Haiaii de pe cae pot induce sau nu &nt(2iei &n eBecuie? sc:im3i de pe sau
discuii &n acest sens
$u3stituiea poduselo M utili2aea acestoa
+istosiuni cae se pot efei laF &mpiedicaea livii sau livaea pea apid a
3unuilo
> "iaa foWad 8volatilitatea pieei9
Cae este calitatea contactului^ Cae este moneda &n cae este eBpimat
contactul^
EBist coelaia cu piaa spot^
+istosiuni de oi4ine
+istosiuni 4eo4afice
'23oi
)a@e 7 depo2it la semnaea contactului 8elaia cu *anca9 sau contactul poate
face efeie la o umie 2ilnic a ma@ei cae se aplic.
> "iaa financia 7 cele mai impotante componente suntF
'ata de sc:im3
'ata do3(n2ii
11.4.7.%. 'iscul Vuidic
,e3uie acodat atenie laF
Conflictele @uidice
,ipul cumptoului 1i v(n2toului 8pu3lic sau pivat9
Vudecaea 1i le4ea aplica3il
5nali2a po3ailit;ii ca impumutatul s; nu &1i &ndeplineasc; o3li4aiile contactuale.
11!
11.4.7.9. 'iscul de fo ma@o
$e confunt aa &n cae se desf1oa poiectul cu situaii de fo ma@o cum a fi
inundaii? cutemue? taifune sau alte fenomene natuale^
$e confunt aa espectiv cu 23oiaie? 4eve? acte de teoism? etc. 1i cae este
posi3ilitatea ca aceste fome de manifestae s ai3 loc &n viito^
EBist o asi4uae? dac este posi3il? &mpotiva evenimentelo menionate mai sus^
11.4.%. R!ti'= U C!$i6i#!"%
'atin4>ul clientului cat si Cate4oia de Clasificae sunt pe2entate in aceasta sectiune.
'elations:ip mana4e sau 6fiteul de cont al +epatamentului Copoate te3uie sa pe2inte
toata documentatia necesaa in vedeea sustineii "opuneii de Cedit? in special pentu
clientii clasificati int>o cate4oie infeioaa celei G$tandadD.
+efiniea fiecaei clasificai este umatoaeaF
> Standard R 5ceasta clasificae cupinde impumutatii cae satisfac pe deplin citeiile
de ceditae ale 3ancii. 5cesti impumutati au o po3a3ilitate edusa de neindeplinie a
o3li4atiilo contactuale si cae au o activitate pofita3ila si sanatoasa. 5ceasta
clasificae impune eBistenta unei infomatii complete si a uno situatii financiae
eli4i3ile? competenta mana4eiala? pefomanta financiaa satisfacatoae in tecut si
conditii de piata favoa3ile astfel incat 4aante2e indepliniea pompta a o3li4atiilo.
> In observatie - 5ceasta clasificae cupinde impumutatii cae au o po3a3ilitate mica
de neindeplinie a conditiilo contactuale. 5cestia au o activitate sta3ila si pofita3ile?
cu posi3ilitati de de2voltae ulteioaa. ,otusi? eBista anumite sla3iciuni in ceea ce
piveste situatia financiaa a acestuia? susele de am3usae sunt nesi4ue? conditiile
de piata nefavoa3ile sau 4aantia nu este adecvata.

> Substandard> 5ceasta clasificae cupinde impumutatii cae pot intampina dificultati
in indepliniea o3li4atiilo contactuale. 5ctivitatea acestoa nu conduce pe deplin
acopeiea datoiilo si pespectivele lo nu sunt pomitatoae. *anca te3uie sa
monitoi2e2e indeapoape pefomanta acestoa? astfel incat sa poata actiona pompt in
ca2ul in cae situatia impumutatului se deteioea2a? in vedeea intaiii po2itiei de
cedito a 3ancii si a diminuaii eBpuneii fata de espectivii de3itoi.
> Indoielnic > 5ceasta clasificae cupinde impumutatii cae intampina dificultati in
indepliniea o3li4atiilo contactuale. ,oti indicatoii aata o deteioaae a
pefomantei? cu sanse mici sau ineBistente de im3unatatie."entu acesta clasificae?
este necesaa luaea uno deci2ii feme in vedeea peveniii si minimali2aii
piedeilo.
116
> Pierdere > 5ceasta clasificae cupinde impumutatii cae cae au o po3a3ilitate mica
de indeplinie a conditiilo contactuale. *anca te3uie sa ia deci2ii imediate pentu
ecupeaea datoiilo pin eBecutaea 4aantiilo.
-n 3a2a acestei clasificai? 3anca sta3ileste umatoaele cate4oii de isc in vedeea incadaii
de3itoiloF
Cate4oia 1F Client cu '-$C $C5SP,F este acel de3ito cae a fost clasificat in cate4oia
GstandadD si Gin o3sevatieDE
Cate4oia 2F Client cu '-$C )E+-PF este acel de3ito cae a fost clasificat in cate4oia
Gsu3standadD E
Cate4oia 3F Client cu '-$C '-+-C5,F este acel de3ito cae a fost clasificat in cate4oia
GindoielnicD si GpiedeeD
11.4.9. I'6&":!<ii *% ! t%"<i
Heificae Centalei -ncidenelo de "l;i 8C-"9 8inclu2(nd 1i Fi1ieul .aional al
"esoanelo cu 'isc9 1i a Centalei 'iscuilo *ancae 8C'*9 E
Heificaea 3a2elo de date ce conin infomaii funi2ate de instituii autoi2ate
8)inisteul Vustiiei 7 6ficiul .aional al e4istului Comeului9? *anca .aional; a
'om(niei? 5H5*? *iouile EBecutoilo Vudecatoesti 1i altele9 E
Heificae 3a2elo de date ceate de noi pe 3a2a elaiilo pe cae le>am avut cu companii
sau pesoane fi2ice 8=ista .ea4;9 .

11.4.10. C&'#u7ii
$e pe2int; pe scut conclu2iile 1i ecomand;ile &n ceea ce pive1te facilitatea de cedit &n
discuie.
11.! S#"i$&"i *% G!"!'<i%
,,)1), C!"!#t%"i$ti#i% u'%i =!"!'<ii
+at fiind iscul specific pe cae &l implic tan2aciile de come eBteio le4ate de finani pe
temen lun4 cae sunt deseoi solicitate? este esenial o3ineea unei acopeii
coespun2toae &n scopul minimali2ii uno astfel de iscui. -n funcie de temeni si de
livae? iscuile pot apea at(t pentu impotato c(t 1i pentu eBpotato.
Fiecae tip de 4aanie implic tei piF
=!"!'t!tu
@%'%6i#i!"u
=!"!'tu 7 *anca
117
<aaniile 3ancae sunt pincipalele instumente de acopeie a iscuilo &n comeul eBteio.
5cestea ofe potecie conta piedeilo cae a putea e2ulta atunci c(nd una dinte pi nu
&1i &ndepline1te o3li4aiile contactuale. 5copeiea este de asemenea ceut dac una dinte
pi te3uie s efectue2e anumite pesti &n avans? de eBemplu plata unui avans? &nainte de a
fi o3inut pestaia coespun2toae &n contapatid a pateneului su.
,,)1). D%6i'i<i! u'%i =!"!'<ii @!'#!"%
6 =!"!'<i% este un an4a@ament i"%(&#!@i de a plti o anumit sum &nt>o anumit moned
&nt>un anumit ca2. "omisiunea de a plti este? &n mod u2ual '%#&'*i<i&'!t; 1i te3uie
onoat de 4aant ! 5"i:! #%"%"%)
5 face u2 de 4aanie? &n 4eneal &nseamn ca 3eneficiaul s pe2inte ceeea sa 3ncii
4aante. 5ceasta din um nu te3uie s insiste pe l(n4 3eneficia pentu ca acesta s
dovedeasc faptul c 4aantatul nu 1i>a &ndeplinit o3li4aiile. 6ice o3iecii cu pivie la
tan2acia de 3a2 nu au efect asupa o3li4aiei 3ncii 4aante de a plti? &ntuc(t 4aania
epe2int o pomisiune !@$t"!#t; de a plti 1i &n nici un fel nu este le4at de contactul de
3a2.
*ncile te3uie s solicite clienilo lo s se asi4ue c temenii 4aaniei sunt clai 1i f
am3i4uiti astfel &nc(t s nu apa du3ii cu pivie cu pivie la spundeea efectiv a 3ncii.
-n plus? teBtul te3uie s fie unul a3stact deoaece 3anca nu este implicat &n contactul de
3a2. .u este esponsa3ilitatea 3ncii de a a3ita sau de a decide dac solicitaea &n 3a2a
4aaniei este sau nu &ndeptit.
,,)1).), G!"!'<ii *i"%#t%
D%6i'i<i%
-n ca2ul unei 4aanii diecte? 3anca 4aantatului &1i asum o o3li4aie diect fa de
3eneficia.
T%Jt
<aania te3uie edactat confom teBtului doit sau pus la dispo2iie fie de cte client fie de
cte 3eneficia.
R%$t"i#<ii *% *u"!t;
5n4a@amentul &n cadul unei 4aanii te3uie limitat &n timp. .

Zi% '%u#";t&!"% @!'#!" 8s3toi9
+ac ultima 2i de vala3ilitate cade &nt>o 2i neluctoae 3anca? solicitaea plii poate fi
efectuat cel t(2iu &n pecedenta 2i luctoae.
A'=!Q!:%'t '%*%6i'it
11%
<aaniile nelimitate &n timp te3uie ofeite numai dac 3eneficiaii efu2 s accepte
an4a@amente limitate &n timp. 5stfel de 4aanii nelimitate &n timp te3uie? totu1i? s includ
&ntotdeauna umtoaea clau2F
"Garania noastr va expira cnd acest document ne va fi returnat."
C%"i'<% :i'i:%
<aania te3uie s conin cel puin umtoaeleF
63li4aia de plat
$uma 4aaniei &neleas ca $u:; :!Ji:;, moneta 1i suma te3uind s fie eBpimate 1i &n
cuvinte
63li4aia de a plti la ceeea 1i notificaea simultan c 4aantatul nu 1i>a &ndeplinit
o3li4aiile
)eniunea c peteniile 1i deptuile e2ult&nd din 4aanie pot fi cesionate numai cu
consimm(ntul nostu peala3il? &n scis
Ceeea de plat &n scis te3uie timis pin 3anca 3eneficiaului &mpeun cu oi4inalul
4aaniei.
S%:';tu"! @;'#ii
5ctul 4aaniei 1i toate modificile te3uie semnate de pesoanele autoi2ate &n acest scop.
L%=%! #!"% =u(%"'%!7; Ai Qu"i$*i#<i!
=a emiteea unei 4aanii te3uie s se ai3 &n vedee c? dac nu se solicit altfel? 4aaniile
sunt supuse le4ilo din 'om(nia 1i c instana competent te3uie s fie consideat cea cae
se afl la locul de &ne4istae al 3ncii.
M&*i6i#!"%
)odificaea unei 4aanii te3uie s conin toate datele elevante 1i s fie identificat ca atae
1i numeotatE te3uie s conin umtoul teBtF
C+oate celelalte condiii ale $araniei rmn neschimbate.
,,)1).).) G!"!'<ii i'*i"%#t%
D%6i'i<i% :6 3anc poate solicita? pentu contul clientului su? unei alte 3anci emiteea unei
4aanii 3anca? avand dept colateal conta>4aania 3ncii odonatoae espective.
-n mod u2ual conta>4aania este plti3il la pima ceee a 3ncii cae a emis 4aania
oi4inal? decla(nd c 3eneficiaul a solicitat efectuaea plii &n 3a2a 4aaniei sale.
D%t!ii% u'%i =!"!'<ii
+etaliile ceute pentu emiteea unei 4aanii 3ancae sunt umtoaeleF
01 ,ipul de 4aanie licitaie
119
3un eBecuie
avans
altele
02 $uma otun@it p(n la suma complet
&n moneda local sau valut? cu
posi3ila eBceptie a unei 4aanii
de avans? unde suma 4aantat
este deteminat de valoaea
avansului
03 ,emen a dat de eBpiae fiB te3uie
sta3ilit &ntotdeauna
4 <aantat >
! *eneficia >
06 a9 livaea unui 3un detalii sumae ale tan2aciei de
3a2? inclusive descieea
3unuilo? data 1i numul codului
de efein al contactului? odinului
sau confimii odinului de livae
39 o3iectul licitaiei descieea poiectului sau invitaiei
8numai la 4aanii pentu licitaii9?
pentu licitaii? inclu2&nd numul?
data? numul 1i data licitaiei
07 -nfomaii pivind numele 1i sediul 3ncii emitente
4aania emis &n a aceditivului? efeina
cadul unui aceditiv aceditivului? pe2entaea unei in
documenta copii a aceditivului pentu emite>
ea 4aaniei confom cu
condiiile aceditivului
0% +ata &nc:ideii licitaiei ultima 2i de pe2entae a
8numai la 4aanii de licitaie9 documentelo 1i a 4aaniei
de licitaie
09 Condiii speciale condiii speciale pivind 4aania
a1a cum sunt detaliate &n
condiiile licitaiei sau &n contact
10 'emiteea cte 4aantatM3eneficiaMepe2entantM
tee pi? nume 1i ades
,,)1)3) Di(%"$% ti5u"i *% $#"i$&"i *% =!"!'<i%
,,)1)3), G!"!'<i% 5%'t"u i#it!<i% I Bi* B&'*
H(n2toii sunt deseoi solicitai s depun o 4aanie c(nd licitea2 pentu un contact? de
e4ul pentu o sum epe2ent(nd &nte 2R 1i ! R din peul ofeit.
<aania pentu licitaie 8G3id 3ondG9 ofe o4ani2atoului licitaiei si4uana c
patea cae licitea2a &1i va menine condiiile pe duata vala3ilitii ofetei sale an4a@ante 1i
120
contactul va fi semnat &n ca2ul &n cae ofeta este acceptat. 5ceasta eBplic de ce
vala3ilitatea 4aaniei depinde de peioada &n cae licitaia este an4a@ant.
6 ceee se poate face &n cadul unei 4aanii de licitaie dac 3eneficiaul face o declaaie
scis at(nd c patea cae a licitat nu a &ndeplinit una din condiiile menionate mai sus.
*anca cae a emis 4aania pentu licitaie &n mod u2ual este o3li4at s plteasc suma din
4aanie la pima ceee de a poceda astfel pimit din patea 3eneficiaului.
<aania pentu licitaie este vala3il mai ales pe temen scut. $e poate ca uneoi 3eneficiaul
s nu poat evalua toate ofetele pimite &n cusul peioadei fiBe sta3ilite.
,,)1)3). G!"!'<i% *% @u'; %J%#ut!"%
Pn 3eneficia se poate acopei pe sine? pint>o 4aanie de 3un eBecutae sau o a1a numit
G4aanie de livaeD? conta iscului ca eBpotatoul s nu especte o3li4aiile sale contactuale
pivind livaea sau eBecutaea de luci sau sevicii. -mpotatoul va cee &ntotdeauna o
4aanie pentu a fi acopeit conta piedeilo sau efectelo nefavoa3ile decu4&nd din faptul
c eBpotatoul nu a &ndeplinit contactul cu espectaea tutuo condiiilo 1i specificaiilo
sta3ilite 8de eBemplu livaea cu &nt(2iee a mfuilo sau &nt(2iei &n instalaea utila@elo9.
Haloaea 4aaniei de 3un eBecutae este &n mod u2ual &nte 10R 1i 20R din valoaea
contactului. +ac 4aania conine o clau2 de educee? poate fi edus automat? pentu
fiecae livae paial? conta pe2entii documentelo doveditoae &n acest sens.
6 4aanie de 3un eBecutae eBpi la &nc:eieea livii sau eBecutii.
G!"!'<i% *% @u'; %J%#ut!"% #u #!u7! G#%"ti6i#!t *% !##%5t!"%
*eneficiaul deseoi conside o 4aanie de 3un eBecutae dept o 4aanie c contactul va
fi &ndeplinit &n toate detaliile 1i eine 4aania o lun4 peioad. 5cest lucu poate fi evitat
pin includeea unei clau2e menion(nd c funi2oul poate evita petenii eBpimate &n cadul
4aaniei pin pe2entaea unui Gcetificat de acceptaeD semnat de cumpto. 5ceast clau2
poate fi fomulat astfelF
C%anca #a remite plata afar de cazul n care se prezint un certificat de acceptare 9ale crui
detalii #or fi adu$ate:, semnat de ctre cumprtor.
G!"!'<i! *% @u'; %J%#ut!"% #u #!u7! !#"%*iti( *&#u:%'t!"
H(n2atoul poate? 1i &n mod u2ual? face livaea sau pestea2 seviciul c(nd deine o 4aanie
c 1i plata va fi de asemenea efectuat? de eBemplu su3 foma unui aceditiv documenta
desc:is &n favoaea sa. -n acest ca2 se ecomand adu4aea unei clau2e &n 4aania de 3un
eBecutae menion(nd c nu se vo emite petenii &n cadul 4aaniei p(n ce nu va fi desc:is
aceditivul documenta 1i nu va fi acceptat de cte v(n2to ca fiind &n confomitate cu
contactul.
-n ca2ul &n cae 3eneficiaul 4aaniei nu va accepta o clau2 de acest fel &ntuc&t 4aantatul
te3uie s>1i dea consimm&ntul? se poate dovedi util adu4aea umtoaei meniuniF 4u
pot fi emise pretenii n baza acestei $aranii pn ce nu #a fi deschis un acrediti#
documentar ire#ocabil pentru...9suma: i transmis #nztorului dup cum urmeaz 9urmeaz
detalii cu pri#ire la acrediti#:. O copie a acrediti#ului documentar trebuie ane3at la cererea
de plat.5
121
,,)1)3)3 G!"!'<i% *% 5!t; ! !(!'$uui
+ac &n cadul contactului se pevede plata unui avans pentu acopeiea necesitilo
financiae ale v(n2toului sau alto costui iniiale? &n mod nomal se solicit o 4aanie de
plat 8estituie9 a avansului dept si4uan de am3usae &n ca2ul &n cae nu ae loc livaea
sta3ilit pin contact. Haloaea 4aaniei este identic cu valoaea avansului? de e4ul
epe2ent(nd &nte 10R 1i 20R din peul contactului.
<aaniile de plat a avansului te3uie emise &n mod nomal &nainte de pimiea avansului.
"entu si4uana c o ceee nu poate fi fcut &n 3a2a 4aaniei &nainte de acest moment? se
include &n 4eneal o clau2 adiional pin cae se pevede c 3eneficiaul nu poate emite
petenii &n 3a2a 4aaniei p(n ce suma epe2ent(nd avansul nu a fost ceditat f e2eve
&n contul eBpotatoului? desc:is la 3anca emitent.
-n mod u2ual? vala3ilitatea unei 4aanii de plat a avansului eBpi atunci c(nd mfuile au
fost livate sau lucile eBecutate &n locul espectiv.
G!"!'<i% *% 5!t; ! !(!'$uui #u #!u7! "%*u#%"%! &@i=!<i%i
Este un lucu u2ual ca astfel de 4aanii s conin o clau2 de educee a o3li4aiei pin cae
valoaea 4aaniei este edus po ata pe msua livii mfuilo? la pe2entaea copiilo
documentelo de tanspot 1i eBpediie la 4:i1eele 3ncii. 6 alt educee poate fi pev2ut
pentu ca2ul &nc:eieii uno luci la faa locului? dovedite pin pe2entaea la 3anc a uno
cetificate de eali2ae a lucilo espective. Este foate impotant ca &n teBtul 4aaniei s se
pevad cla cum opeea2 educeea o3li4aiilo.

G!"!'<i% *% 5!t; ! !(!'$uui #u #!u7! 5!t! *% *&@D'7i
6 4aanie de plat a avansului poate include o clau2 cae s pevad c se va plti do3(nd?
&n ca2ul &n cae se ecu4e la 4aanie? pentu peioada &n cae avansul a fost pus la dispo2iie.
,,)1)3)0 G!"!'<i% *% F't"%<i'%"%
<aaniile de &nteinee sunt de e4ul solicitate &n le4tu cu contactele de constucii.
$copul unei astfel de 4aanii este de a consolida o3li4aia constuctoului pe peioada de
&nteinee? dup ce constucia a fost eBecutat.
5stfel de 4aanii pot fi emise 1i pentu a &nlocui eineea uno sume de 3ani pentu peioada
de &nteinee.
,,)1)3)1 G!"!'<i! V!""!'t I W!""!'tM @&'*
-n ma@oitatea ca2uilo nu este posi3il ca i:5&"t!t&"u s veifice imediat calitatea
mfuilo pe cae le>a comandat 1i pimit.
6 4aanie Waant &i ofe si4uana c? &n cadul unei anumite peioade de timp? o anumit
compensaie va fi pimit dac mfuile nu coespund cu condiiile de calitate din specificaii
ia eBpotatoul nu onoea2 o3li4aiile sale de emediee a defectelo sau de eBecutae a
epaaiilo.
122
*ancile cae emit astfel de 4aanii nu se an4a@ea2 la nici o discuie &nte v(n2to 1i
cumpto? de eBemplu dac sunt sau nu pa4u3e? um(nd s plteasc numai suma
specificat de 4aanie.
$uma acestei 4aanii este de e4ul de !R p(n la 10R din valoaea comen2ii.
EJ5&"t!t&"u? c(nd ne4ocia2 contactul pentu funi2aea de 3unui 1i sevicii cae include 1i
eli3eaea unei 4aanii Waant? te3uie s se pote@e2e pin inseaea &n teBtul 4aaniei a
meniunii c impotatoulM3eneficiaul te3uie s pe2inte documente suplimentae? ca de pild
opinia unui eBpet.
<aania Waant poate avea o duat 1 la 2 ani de la livaea mfuilo sau teminaea
lucilo.
5ceast 4aanie poate fi emis 1i su3 foma unei =!"!'<ii 6i'!% *% 5!t;, acopeind ultima
at a peului de ac:i2iionae sau foma unei =!"!'<ii *% "%t%'<i%? ceea ce &nseamn c
fonduile einute 1i pstate dup teminaea eBecutii sunt eli3eate mai deveme dec(t este
stipulat &n contact? &n 3a2a unei astfel de 4aanii.
,,)1)3)- G!"!'<ii *% 5!t;
"int>o 4aanie de plat 3anca cumptoului se an4a@ea2 s plteasc v(n2toului peul
de cumpae &n ca2ul &n cae nu o face insu1i cumptoul.
<aania poate stipula c &n plus fa de etunaea documentului 1i ceeea scis de plat?
te3uie pe2entate 1i alte documente? de eBemplu o copie a factuii nepltite 1iMsau a
documentului de tanspot.
6 4aanie de plat poate fi utili2at pentu a 4aanta plata unei tate acceptat de patea cae
pime1te mafuile. -n acest din um ca2 un aval este mult mai util.
,,)1)3)/ G!"!'<i% 5%'t"u #&'&$!:%'t
+ac i:5&"t!t&"u nu poate pe2enta conosamentul oi4inal c(nd o patid de mfui a@un4e
&n potul de destinaie? societatea de tanspot poate eli3ea mfuile numai conta unei
4aanii pentu conosament.
C(nd mfuile sunt eli3eate f pe2entaea conosamentului oi4inal? peteniile fa de
societatea de tanspot pentu eli3eaea mfuilo a1a cum se pevede &n documentele
epe2ent(nd titlu de popietate? se pot &nc menine. $ocietatea de tanspot nu poate
identifica pe pimitoul le4al al mfuilo p&n nu se pe2int oi4inalul conosamentului.
'iscul de eli3eae a mfuilo unei pesoane cae nu este &ndeptit s le pimeasc este
acopeit pin emiteea unei 4aanii pentu conosament emis in favoaea societii de
tanspot. "int>o astfel de 4aanie o 3anc se an4a@ea2? pentu contul impotatoului? s
plteasc toate costuile 1i pa4u3ele cae a putea apea datoit eli3eii mfuilo unei
pi neautoi2ate f pe2entaea conosamentului oi4inal. +e asemenea? 3anca este o3li4at
s tansmit societii de tanspot documentele menionate de &ndat ce acestea sunt
disponi3ile.
123
+at fiind iscul pe cae &l implic pentu societatea de tanspot eli3eaea mfuilo? valoaea
4aaniei pentu conosament epe2int de e4ul cel puin 1!0R din valoaea 8C-F9
mfuilo.
+ac un %J5&"t!t&" piede oi4inalul conosamentului? el poate face u2 numai de un aceditiv
documenta? &n ca2 c pime1te noi conosamente emise din patea societii de tanspot.
5ceasta &nseamn? din punctul de vedee al societii de tanspot? c au fost emise dou setui
de conosament pentu aceea1i patid de maf 1i c astfel eBist dou petenii pentu
pimiea mfuilo. +e aceea societatea de tanspot va solicita o 4aanie pentu conosament
la valoaea necesa.
,,)1)3)H G!"!'<i% F' (!:;
*anca emitoae a unei 4aanii &n vam se an4a@ea2 s plteasc autoitilo vamale ale
unei alte i oice taBe sau spe2e cae a putea eveni &n sacina pateneului la o tan2acie
tans>fontalie dac acesta din um nu eeBpot 3unuile impotate tempoa &n aa stin
8de eBemplu? poduse eBpuse la t(4ui intenaionale9.
6 4aanie &n vam poate fi solicitat pentu popiile autoiti vamale ale clientului? de
eBemplu dac un impotato este scutit de plata taBelo vamale pentu impotuile u2uale?
fiindu>i pemis &n sc:im3 s le plteasc la intevale de timp mai lun4i.
,,)1)3)3 S#"i$&!"% *% #"%*it St!'*@M
=e4islaia 3anca din $tatele Pnite 1i din anumite i pevede c unica fom posi3il de
funi2ae a unei 4aanii 3ancae este scisoaea de cedit $tand3#? in oi4inal G$tand3# =ette
of CeditG.
G$tand3# =ette of CeditG este un instument simila cu o 4aanie pin cae sunt 4aantate
pli 1iMsau eBecuti? de eBemplu am3usaea unui cedit? livaea uno mfui confom
contactului sau eali2aea uno luciMcontacte.
5ceast scisoae de cedit $tand3# este menit s desp4u3easc 3eneficiaul &n
eventualitatea &n cae clientul 3ncii emitente nu espect an4a@amentele sale decu4(nd din
contactul de 3a2.
$copul acestui tip de 4aanie este de a ofei aceea1i si4uan ca 1i o 4aanie 3anca.
,emenul Cstand3#G implic faptul c solicitantul scisoii de cedit $tand3# se pesupune c
nu va fi &n situaia de a nu &1i especta o3li4aiile din contact 1i &n consecin nici scisoaea
de cedit $tand3# nu va fi eBecutat.
124
Anexa I
PRIMA PAGINA
PROPUNERE DE CREDIT XR: ROM JJ I .44J
OFITER DE CONT UNITATEA : R!ANIA
ASISTENT OFITER DE CONT Nu se aplica "U#UR"A$A : R!ANIA
"cadenta Administrative: xx.xx.%&&x "#'U$ 'R'UNERII :
DESCRIEREA CLIENTULUI
NUME : #UI :
ADRESA : Re(ident:
COD : PERSOANA DE CONTACT:
TELEFON:
FAX
E- MAIL
A#TI)ITATEA *E +A,A:
-R!A .URI*I#A:
SECTORUL DE ACTIVITATE: RATING:
FACILITATI LIMITE EXISTENTE SOLDUL LIMITE RECOMANDATE MODIFICARE
!-"#
TATE "U!E$E IN EUR# "# $# !# %#
CREDITE PE TERMEN
LUNG
/ / / /
DESCOPERIT DE CONT & & /
AVANSURI
ANGA&AMENTE
L'GS( L'CS#
& & &
TOTAL FACILITATI ) ) ) )
0TATE "U!E$E IN EUR1
*
DESCRIEREA FACILITATILOR
LIMITE
EXISTENTE
SOLDUL
LIMITE
RECOMANDATE
MODIFICARE
LIMITA
Ti5u
S#&5u:
Du"!t!:
C&$tu"i%:
T"!=%"%I Utii7!"%:
R!:@u"$!"%:
G!"!'tii:
At% C&'*itii:
12!
D&#u:%'t!ti%:
NOU'MODIFICARE'CRESTERE'DIMINUARE'
MENTINERE
& & & &
TOTAL
SEMNATURI PENTRU APRO+ARE
NIVEL + NIVEL C NIVEL D NIVEL , NIVEL F NIVEL G
SEMNATURA ' DATA# SEMNATURA ' DATA# SEMNATURA ' DATA# SEMNATURA ' DATA# SEMNATURA ' DATA# SEMNATURA ' DATA#
126
ANEXA II
#$IENT UNITATEA -ITER 'ENTRU RE$ATIA #U #$IENTU$ *ATA: 2222..
--------.. ROMANIA 22222. NR. 'R'UNERII *E
#RE*IT: R!. 22222.
,) SCOPUL PROPUNERII
.) PROFILUL COMPANIEI SI DESCRIEREA ACTIVITATII
$." STRUCTURA ACTIONARIATULUI SI STRUCTURA GRUPULUI
$.$ MANAGEMENTUL COMPANIEI
$.! ISTORICUL COMPANIEI

$.% DEPO/ITE SI FA+RICI

$.0 PRODUSE 'SERVICII
$.1 CLIENTI PRINCIPALI
TI'U$
'ERATIUNII
'R*U"U$ #!'ANIA '$ATA +AN#A RU$A. %&&3
)an(ari pe piata
externa
)an(ari pe piata
interna
T23al

$.4 FURNI/ORI PRINCIPALI
TI'U$
'ERATIUNII
'R*U" #!'ANIA '$ATA +AN#A RU$A. %&&3
Imports
*omestic 'urc4ase
T23al
$.5 RELATIA CU +ANCILE- in 6unc3ie 7e Rap283ul CR+
127
+AN#A TI'U$
#RE*ITU$UI
$I!ITA E3'UNEREA GARANTIA "#A*ENTA
3) COMPETITIA>ANALIZA

0) ANALIZA FINANCIARA A COMPANIEI
%." CONTUL PROFIT SI PIERDERI
%.$ +ILANT
%.! CAS9FLO:
%.% PROIECTII
1) CEREREA DE CREDIT
0.". DESCRIEREA FACILITATII

0.$ CAPACITATE DE RAM+URSARE
0.! GARANTII
0.% DOCUMENTATIA
-) RELATIA CU BANCA

1." RELATIA EXISTENTA

1.$ PROFITA+ILITATEA
1.! ISTORIC ' PREVI/IUNI
III.".!. Costuri si profitabilitate
Su;a :
ANUA$051
VENITUL ACTIVITATII
CURENTE:

ANUA$ 051
12%
"cadenta : peratiuni de -3
*o6anda : peratiuni in R$
#omisioane: #om. ridicari numerar
#ontu7 curent
*o6anda
,i7e
T23al TOTAL
TOTAL ++)Y
/) ANALIZA RISCULUI
4." RISCUL MACROECONOMIC
4.$ RISCUL AFACERII

4.! RISCUL MEDIULUI
4.% RISCUL DE PERFORMANTA EXECUTIE#

4.0 RISCUL GARANTIILOR SI AL INCASARII CREANTELOR
4.1 RISCUL VALUTAR
4.4 RISCUL &URIDIC DE DOCUMENTATIE#
4.5 ALTE RISCURI IDENTIFICATE( 7aca sun3
4.< RATING SI CLASIFICARE
H) INFORMATII DE LA TERTE PARTI
3) CONCLUZIE
129
CAPITOLUL 2II
CAPITOLUL 2II
A#&"*!"%! #"%*it%&" 5%"$&!'%&" 6i7i#%
Ca si in ca2ul ceditelo pentu pesoane @uidice ? 3ancile in confomitate cu pevedeile
'e4ulamentului n.3M2007 ela3oea2a si utili2ea2a nome intene pentu ceditaea pesoanelo
fi2ice. -ncecam sa pe2entam mai @os o pocedua de acodae a ceditelo pentu pesoane
fi2ice cae consideam ca umaeste cele mai impotante elemente ale acestei activitati.
R%=ui =%'%"!% *% #"%*it!"%
1. "udena 3anca
2. -dentificaea 1i evaluaea capacitii de plat a solicitanilo
3. +eteminaea volumului ceditului posi3il de acodat 1i a peioadei de ceditae
4. -nfluena poiectelo ceditate asupa mediului
!. 'espectaea destinaiei ceditului &n confomitate cu documentaia
6. *anca poate &nteupe ceditaea 1i s eta4 &mpumutul pentu acopeiea uno
piedei cau2ate de clientul &n cau2
P%"$&!'% 6i7i#% !ut&"i7!t% 7 pesoanele fi2ice sau asociaiile familiale cae desf1oa
divese activiti &n mod independent? pe 3a2 de autoi2aie? c(t 1i pesoanele fi2ice cae
eBecit pofesii &n 3a2a uno le4i speciale.
S%"(i#iu *!t&"i%i 7 capacitatea de3itoului de a>1i onoa datoia la scaden? eBpimat
su3 foma numului de 2ile de &nt(2iee de plat de la data scadenei.
Ti5u"i *% #"%*it% !#&"*!t%
Ceditul imo3ilia > epe2int acodaea de finantae pesoanelo fi2ice pentuF
ac:i2iionaea de apatamente? case? cldii? spatii comeciale sau teenui? constuctia 1i
enovaea de imo3ile? in scop locativ sau comecial? pecum si pentu efinantaea de
cedite de la alte institutii ceditoae? in 3a2a uno temeni si conditii specifice.
Ceditul de nevoi pesonale 8cu 4aantie imo3iliaa sau faa 4aantie imo3iliaa9 este un
cedit de consum destinat pesoanelo fi2ice in scopul acopeiii uno c:eltuieli
pesonale?sau destinat efinantaii unui cedit de consum acodat de o alta institutie
ceditoae.
Ceditul auto > este un cedit de consum destinat pesoanelo fi2ice pentu ac:i2iionaea
de autotuisme noi? &n 3a2a uno temeni si conditii specifice
Cadul de cedit 7 este o facilitate de cedit destinata pesoanelo fi2ice? in scopul
acopeiii uno c:eltuieli pesonale sau in scopul efinantaii unui cad de cedit acodat de
o alta institutie ceditoae.
)onede de acodae a ceditelo poate fi in '6. sau in alte valute conveti3ile
8EP'?P$+. CIF9 ? ia limita de ceditae se sta3ileste pentu fiecae podus in pate.
"esoanele fi2ice !ut&"i7!t% pot pimi umtoaele tipui de cediteF
I) Cedite pe temen scutF
130
- ac:i2iionae de mateii pimeE
- paticipae la cusui de speciali2aeE
- linii de cedit.
II) Cedite pe temen mediu pentuF
- ec:ipamente de lucuE
- te:nic medicalE
- autove:iculeE
- inventa a4icolE
- imo3ile cu destinaie de sediuE
- animale? plantaii.
III) Cedite pe temen lun4 pentuF
- teenuiE
- imo3ile sediiE
- constuciiE
- alte destinaii.
IV) $cisoi de 4aanie 3anca 1i avalui.
C&:i$i&!'% 5%"#%5ut% *% @!'#; 5%'t"u #"%*it%
1. pentu &ntocmiea 1i anali2a documentaiei 7 &n sum fiB la pimiea
documentaiei.
2. comision de 4estiune 8flat9. $e calculea2 la valoaea ceditului din contact 1i se
&ncasea2 o sin4u dat? la pima ta4ee din cedit.
3. comisionul de neutili2ae 8&n funcie de numul de 2ile de neutili2ae9.
4. comisionul de modificae 8pentu oice modificae consemnat pin act adiional la
contactul de cedit suplimenta? escadenae? ee1alonae9.
!. comision de am3usae anticipat.
6. comisionul de enunae 8c(nd clientul enun total sau paial la linia de cedit9.
$e calculea2 asupa sumei la cae se enun.
7. comisioane pentu scisoi de 4aanieF
> pentu documentaieE
> pentu 4aantaeE
> pentu eli3eaeMavali2aeE
> pentu modificae 8valoae? temen9E
> pentu enunae.
D%"u!"%! #"%*it%&"
- veificaea modului de utili2ae a ceditului 8confom destinaiei9E
- pe2entaea la 3anc a uno documenteE
- ceditele estanteE
- veificaea 4aaniei.
D&#u:%'t!<i!
,) Copii de pe actele de identitate.
.) Ceee de cedite.
3) +eclaaia popie pivind an4a@amentele de plat.
131
0) Fisa fiscala afeenta anului anteio
1) 5codul de consultae a Centalei 'iscuilo *ancae si a *ioului de Cedit.
-) +ocumente ce atest eali2aea de venitui de cte &mpumutant 8copltitoi 1i
4aani9.
/) +ovada eBistenei suselo popii de finanae ale &mpumutului.
H) +ocumente din cae s e2ulte destinaia ceditelo.
3) +ocumente din cae s e2ulte valoaea 3unuilo constituite 4aanie 8apotui de
evaluae? acte de popietate? factui fiscale9.
C&'*i<ii *% #"%*it!"%
,) $ fie an4a@ai cu contact de munc pe o peioad nedeteminat sau pensionai sau
pesoane cae o3in venitui cu caacte de pemanen.
.) $ eali2e2e venitui cete 1i pemanente.
3) +atoiile lunae totale de plat s se &ncade2e &n limitele 4adului de indatoae
sta3ilit de fiecae 3anca pentu fiecae podus
0) )em3ii familiei pot &ndeplini calitatea de 4aani numai dac venituile lo nu sunt
luate &n calcul la deteminaea capacitii de am3usae.
1) "entu ceditele &n valut? la deteminaea capacitii de am3usae? se ia &n calcul o
ma@ suplimenta pentu "i$#u (!ut!".
-) $ nu ai3 estane &n am3usaea alto cedite.
/) $ conti3uie cu fondui popii 8minim 1!>20R9.
H) +ata pimei scadene s nu dep1easc 30>31 de 2ile de la data ta4eii ceditului.
Clasificaea clientilo eli4i3ili pentu cedite se face pe 3a2a puncta@ului cumulat ca umae a
anali2aii citeiilo de evaluae confom Fisei $coin4 8document aneBat 9.
'e2ultatul Fisei $coin4 deteminaF
>4adul de indatoae maBim admis din venitul luna net
>nivelul avansului 8in ca2ul ceditului imo3ilia si al ceditului auto9.
_
132
C8i3e8ii Sc28in=# 7e e>alua8e a pe8s2anel28 6i?ice s2lici3an3e 7e c8e7i3e
S2lici3an3 Re6:88888888888888888888888888
N8.C83 C8i3e8ii 7e e>alua8e Punc3a@
" Va8s3a
/%9/:; ani :
/:</;& ani %
/;9/=% ani 9
$ S3a8ea ci>ila
/#asatorit :
/#e7i6atar %
/*ivortat 0cu copii in intretinere1 9
! S3u7ii
/dip7oma de 7icenta :
/dip7oma de 6aca7aureat %
/scoa7a de meserii > studii medii 9
% Rese7in3a
/vi7a proprietate persona7a :
/apartament proprietate persona7a %
/vi7a > apartament proprietatea parinti7or > rude7or 9
/apartament > vi7a inc4iriata &
0
L2cul 7e ;unca in
ca?ul sala8ia3il28# '
D2;eniul 7e ac3i>i3a3e
pen38u liAe8
p826esi2nis3i si al3ii#
/sa7ariat a7 unei entitati c7ient !arfin Group? institutii
financiare? IT? p4arma? mu7tinationa7e? oameni de
afaceri 0asociat1? ca6inete individua7e? 7i6er
profesionisti
:
/companii private romane? companii de stat? institutii
pu67ice? ministere? armata? po7itie
%
/pensionari 9
1
VecBi;e ' c2n3inui3a3e
in ;unca
/peste = ani :
/peste : ani si pana 7a = ani %
/intre 9 si : ani 9
4 P82p8ie3a3i
/% sau mai mu7te imo6i7e 0apartament? vi7a? teren1 :
/9 imo6i7 0casa? apartament? teren1 %
/niciuna 9
5
Nu;a8ul ;e;A8il28
6a;iliei
/ @A% persoane :
/ :/B persoane %
/ CB persoane 9
<
Veni3 ne3 7isp2niAil '
;e;A8u 6a;ilie
/ CEUR <&& > persoana :
/ EUR ;DD / B&& > persoana %
/ EUR :DD / %&& > persoana 9
/ @ EUR %&& > persoana &
") Re6e8in3e Aanca8e
/ #onturi > credite > carduri > depo(ite 7a !arfin +anE :
/ #onturi > credite > carduri > depo(ite 7a a7te 6anci %
"" Ga8an3ii
/ Ipoteca asupra unui imo6i7 proprietatea sa > *epo(it
co7atera7 > "crisoare de Farantie
:
/ Ipoteca asupra unui imo6i7 proprietatea unei terte
persoane fi(ice
%
"$ Is328ic 8a;Au8sa8e
c8e7i3e CR+ '
+IROUL DE CREDIT#
/fara intar(ieri 7a ram6ursarea credite7or existente >
anterioare
9
/intar(ieri in u7time7e 9% 7uni intre 9/9; (i7e? dar nu mai &
133
mu7t de :
/intar(ieri in u7time7e 9% 7uni intre 9</:& (i7e? dar nu mai
mu7t de :
/9
/intar(ieri in u7time7e 9% 7uni intre :9/<& (i7e? dar nu mai
mu7t de :
/%
/intar(ieri in u7time7e 9% 7uni intre <9/D& (i7e? dar nu mai
mu7t de :
/:
/intar(ieri in u7time7e 9% 7uni de peste D9 (i7e? dar nu
mai mu7t de %
/B
T23al $!
Clasa 7e 8isc
a
s2lici3an3ului
7e c8e7i3
Nu;a8 323al 7e punc3e
Re?ul3a3. G8a7 7e in7a328a8e accep3a3. Avansul solicitat
(numai in cazul creditului imobiliar si al creditului auto)
Clasa ) - Risc
Scazut de
nerambursar
e
CD$$
Ce8e8ea es3e accep3a3a. G8a7ul 7e in7a328a8e se calculea?a
c2n628; Anexei $ la P82ce7u8E 7e luc8u-C8e7i3e pe8s2ane
6i?ice. Avansul solicitat este de 25%, dar numai corelat cu
valoarea garantiilor.
Clasa "- Risc
Mediu -
Scazut de
nerambursar
e
"5 - $"
Ce8e8ea es3e accep3a3a. G8a7ul 7e in7a328a8e se calculea?a
c2n628; Anexei $ la P82ce7u8E 7e luc8u-C8e7i3e pe8s2ane
6i?ice. Avansul solicitat este de 25%, dar numai corelat cu
valoarea garantiilor.
Clasa $ - Risc
Mediu de
nerambursar
e
"% - "4
Ce8e8ea es3e accep3a3a. G8a7ul 7e in7a328a8e se calculea?a
c2n628; Anexei $ la P82ce7u8E 7e luc8u-C8e7i3e pe8s2ane
6i?ice. Avansul solicitat este de 25%, dar numai corelat cu
valoarea garantiilor.
Clasa ! - Risc
Mediu-Ridicat
de
nerambursar
e
"" - "!
Ce8e8ea es3e accep3a3a. G8a7ul 7e in7a328a8e se calculea?a
c2n628; Anexei $ la P82ce7u8E 7e luc8u-C8e7i3e pe8s2ane
6i?ice. Avansul solicitat este de 25%, dar numai corelat cu
valoarea garantiilor.
Clasa % - Risc
Ridicat de
nerambursar
e
FC")
Ce8e8ea es3e RESPINSA. G8a7ul 7e in7a328a8e nu se ;ai
calculea?a.
134
13!
CAPITOLUL 2III
CAPITOLUL 2III
CREDITAREA BANCAR
PE TERMEN LUNG I MEDIU
,3), C&'<i'utu #"%*ituui @!'#!" 5% t%":%' u'= Ai :%*iu
Facilitile pe temen )ediu se efe la Cedite cu duata &nte 1 1i ! ani 1i cae pot fi at(t
facilit;i 3ilantiee? c(t in afaa 3ilantului.
Facilitile pe temen =un4 se efe la Cedite cu duata mai mae ! ani 1i cae pot fi at(t
facilit;i 3ilantiee? c(t in afaa 3ilantului.
$copuile acesto tipui de finanae au in vedee in pincipalF
Cedite -mo3iliae
Finanae de poiectE
Finanae de ac:i2iiiE
Cedite $indicali2ateE
Clu3 +eals.
Caacteisticile ma@oe ale facilitailo pe temen )ediu 1i =un4 cupindF
$unt an4a@ate sau nean4a@ateE
5u duat; deteminat;E
5u 4afic de am3usae fiBE
5u scop 3ine definitE
"ot avea peioada de 4aie in ceea ce piveste am3usaea capitaluluiE
5u de o3icei mai multe acodui fomale ne4ative si po2itive decat facilitatile pe ,emen
$cut.
5ceste cedite au la 3a2? citeiul duatei. +in punct de vedee al o3iectului ceditii? ele
sunt cedite pentu investiii 1i pentu cunoa1teea lo te3uie s ponim de la activul
imo3ili2at al 3ilanului a4entului economic ce solicit ceditul. 5ici sunt cupinse ma1ini?
instalaii? fa3ici? depo2ite? 3ioui? ma4a2ine? titlui de paticipae industial sau comecial.
$copul a4entului economic de a contacta cedite este puneea &n funciune a activelo
imo3ili2ate.
Ceditele pe temen lun4 1i mediu finanea2 deci patea supeioa a 3ilanului? adic
imo3ili2ile? instumentele de munc. +e aceea? &nte 3anc 1i a4entul economic cae
&mpumut se &nc:eie un contact pe temen lun4.
136
Ceditele pentu investiii pesupun studiul autofinanii. "entu cunoa1teea 4adului
de autofinanae? 3anca anali2ea2 cifa de afacei a a4entului economic? costuile? pofituile?
toate &n evoluia lo viitoae.
Este de asemenea necesa cunoa1teea elementelo de autofinanae 1i anumeF
- amoti2aeaE
- e2eveleE
- povi2ioaneleE
- pofitul net dup impo2itae.
+ividendele nu sunt cupinse &n autofinanae pentu c epe2int fondui scoase din
&ntepindee. +a pot fi luate &n consideaie de cte 3anc pentu a detemina
competitivitatea &ntepindeii 8capacitatea ei de concuen9.
!
Ceditele pe temen lun4 conti3uie la consolidaea capitaluilo pemanente ale
a4enilo economici.
+ac &mpumutuile pe temen scut sunt le4ate &ndeose3i de fondul de ulment? ceditul
pe temen lun4 se coelea2 &n pimul (nd cu autofinanaea.
Fa de ceditul pe temen mediu? ceditul pe temen lun4 se deose3e1te &n esen pin
duat 8peste ! ani? fa de 1>! ani9 1i pin dispaiia fenomenului con@unctual? pe2ent uneoi
&n pimul ca2. *anca ae inteesul s acode ceditul pe temen lun4 pe o peioad mai scut?
mai ales &n situaia de inflaie.
63iectul ceditului pe temen lun4 const &n finanaea imo3ili2ilo a co duat de
amoti2ae dep1e1te ! ani. Este vo3a deci de finanaea uno poiecte ce pivesc
ac:i2iionaea sau constuiea de mi@loace fiBe? capaciti? instalaii? u2ine? mi@loace de
tanspot etc. 5semenea cedite pot fi acodate 1i pentu consolidi? modeni2i? eutili ale
uno capaciti de@a eBistente.
'esusele de ceditae pe temen lun4 1i mediu sunt acelea1i ca &n ca2ul ceditelo pe
temen scut.
+esi4u c 1i aici piaa de capital ae olul :ot(to 1i &n ata4eea esuselo? 3anca ae
&n vedee &n pimul (nd? depo2itele la temen ale a4enilo economici 1i pesoanelo fi2ice?
esusele atase pe temen de pe piata monetaa? spoiea esuselo popii.
,3). A5"&@!"%! Ai !#&"*!"%! #"%*it%&" 5% t%":%' u'= Ai :%*iu
Ceditele pe temen lun4 1i mediu se acod tot &n scopul completii fonduilo popii
pentu investiii 8de data aceasta9.
Pnele dinte ceditele pe temen mediu se acod totu1i 1i pentu poducie. +e eBemplu
pentu &nfiinaea uno cultui peene.
Li &n ca2ul de fa? ceditaea se face difeeniat? &n funcie de state4ia 3ncii? 3onitaea
clientului? peioada de am3usae? factoii de isc.
An mod o3i1nuit? acodaea ceditelo pe temen lun4 1i mediu ae &n vedee limita de
60R din necesaul total de investiii? difeena de 40R fiind acopeit din fondui popii.
"ondeea ceditelo poate me4e &ns p(n la %0>90R da cu apo3aea comitetelo de cedite
sau c:ia a consiliilo de administaie ale 3ncilo. +e e4ul aceste cedite sunt de
competena de apo3ae a centalei 3ncii.
"aticipaea cu fondui popii ae &n vedeeF
- depo2itele &n lei 1i valut nean4a@ate? constituite pentu investiii 8fond de de2voltae9E
- valoaea constuciilo? utila@elo? mateialelo popii incluse &n costul total al
investiiilo deteminate pe 3a2a documentelo cu cae au fost ac:itate 8factui? acte
de v(n2ae>cumpae etc.9E
- sumele din valoificaea uno mi@loace fiBeE
!
Vac`ues )asson? 'reditele bancare pentru ntreprinderi, '56>-"C>1994? pa4.16!.
137
- valoaea lucilo ce vo fi eBecutate cu foele popii ale a4entului economicE
- valoaea neutili2at a amoti2ii.
5po3aea sau espin4eea ceeii de ceditae se face dup efectuaea anali2ei
&ndepliniii condiiilo de ceditae. $e au &n vedee &n pimul (nd? 3onitaea a4entului
economic? c(t 1i 4aaniile asi4uatoii. "entu apo3ae? documentatia de cedit intocmita
simila ceditelo pe temen scut 8 la cae se adau4a $tudiul d fe2a3ilitate9 se pee2inta
autoitatii de apo3ae a ceditelo. Ele se &ntunesc sptm(nal.
Ceditele apo3ate unui sin4u a4ent economic nu pot dep1i 20R din capitalul social
plus e2evele 3ncii. +up apo3ae se tece la &ntocmiea 1i semnaea contactului de
cedite.
5codaea? deci plata efectiv a ceditelo? se face numai dup semnaea contactului de
cedite.
)ai este necesa 1i un ="!6i# *% !#&"*!"% Ai "!:@u"$!"% a &mpumutului. "lata
ceditului se face 7 &n ca2ul ceditelo pe temen lun4 1i mediu 7 &n mod %A!&'!t. )ai a
eli3eaea fonduilo se poate face 1i o sin4u dat. "lile te3uie s se &ncade2e &n limita de
ceditae. $e pot face 1i suplimenti sau educei ale limitei lunae. "lata ceditelo se face pin
contul de &mpumut Ccedite pentu investiiiG. "lile se fac 7 cu mici eBcepii 7 pin viament
pe msua efectuii c:eltuielilo? pin dispo2iie de plat? dispo2iie de &ncasae? aceditive?
scisoae de 4aanie &n favoaea funi2oilo.
An cusul eali2ii poiectului de investiie? compatimentul de finanae>ceditae al
3ncii supevi2ea2 1i contolea2 ca plile din cedite s se fac &n concodan cu stadiul
eBecuiei.
,3)3 D&#u:%'t!<i! *% #"%*it%
$e poate afima c &n ca2ul ceditelo pe temen lun4 1i mediu? documentaia este mai
i4uos &ntocmit? &ntuc(t an4a@ea2 3anca 1i a4entul economic pe o peioad mai lun4 1i
deci pot inteveni mai multe petu3i ale pocesului mico 1i maco economic. +ocumentaia
de ceditae este compus dinF
1. Ceee de cediteE
2. Pltimul 3ilan conta3ilE
3. *alana de veificae pe luna pecedentE
4. *u4etul de venitui 1i c:eltuieli pe anul &n cusE
!. $ituaia &mpumutuilo 1i disponi3ilitilo la alte 3nci sau ali ceditoi 1i de3itoiE
6. Iot(ea 5.<.5. de &mputenicie a epe2entanilo societii pentu contactaea
de cediteE
7. Copie dup statutul societii 1i cetificatul de &nmaticulae &n 'e4istul ComeuluiE
%. +evi2ul 4eneal pe luci 1i devi2ele pe o3iecteE
9. 5utoi2aia de constucii cu avi2ul )inisteului )ediuluiE
10. $tudiul de fe2a3ilitate 8cae s cupind o anali2 complet a investiiei9E
11. Fi1a de date 8completat de 3anc9? pentu cunoa1teea &n timp a activitii 1i
e2ultatelo a4entului economicE
12. Contactul de cedite.
5nali2a documentaiei de cedite este de maBim impotan pentu 3anc? pentu c pe
3a2a ei se evaluea2 1i se acod cedite. $e anali2ea2 &n pimul (nd? &ndepliniea condiiilo
de ceditae.
5ceast anali2 cupindeF
,) A'!i7! 6&":!;) 5ceasta cupinde veificaea documentelo? avi2elo? apo3ilo?
c(t 1i coelaia dinte pincipalii indicatoi. ,ot &n aceast etap a anali2ei fomale este
cupins 1i discuia pe cae ofieul de cedite al 3ncii o ae cu epe2entantul a4entului
13%
economic 1i &n cae ume1te cu deose3ie? eBistena factoilo de isc. 5nali2a fomal mai
pesupune 1i o vi2it de documentae la sediul a4entului economic? dac acesta este un client
nou al 3ncii.
.) A'!i7! t%?'i#; a poiectului de investiii se face pe 3a2a &nte4ii documentaii. $e
ume1teF
- dimensionaea o3iectivului &n apot cu limita minim de la cae o investiie devine
fe2a3ilE
- soluiile constuctive adoptate de poiectant 1i opotunitatea loE
- costul antecalculat 8estimativ9 al poiectuluiE acesta te3uie s cupind toate
c:eltuielile? inclusiv capitalul ciculant pentu pima dotaeE
- dac eBist condiii de &ncepee 1i eali2ae a lucilo 8inclusiv suse 1i posi3iliti
de asi4uae a mateialelo 1i utila@elo9E
- eBistena fonduilo popii cu cae a4entul economic paticip la investiieE
- asi4uaea puneii &n funciune la temenE
- dac te:nolo4ia aleas asi4u eali2aea paametilo poiectaiE
- dac eBist piee de desfacee a poduciei eali2ate 8se peci2ea2 1i modaliti de
desfacee? peui? date despe concuen9E
- 4aaniile s coespund volumului ceditelo 1i do3(n2ilo afeente.
3) A'!i7! 6i'!'#i!";
5e olul :ot(to &n sta3iliea capacitii de am3usae a ceditelo acodate unui
a4ent economic.
5ceast anali2 cupinde pincipalele latui 1i indicatoi ai activitii financiae a
a4entului economic ce solicit &mpumutul.
*anca va umi la anali2a poiectelo de investiii ceditateF
- venituile totale anuale pe toat peioada de funcionae a poiectului &n peui
constanteE
- c:eltuielile totale anuale 8de poducie? investiii 1i eBploatae9 pe toat duata de
funcionae a poiectului &n peui constanteE
- fluBul de numea 8cas:>floW9 adic difeena dinte venituile 1i c:eltuielile totale pe
peioada de funcionae a poiectului 1i do3(n2ile afeenteE se detemin pe total
poiect? c(t 1i pentu sta3iliea atei intene de enta3ilitate 1i a atei economice de
enta3ilitateE
- ata inten de enta3ilitate s fie mai mae dec(t do3(nda eal ce te3uie am3usat
3nciiE
- influena uno factoi de isc 8calculul de sen2itivitate9 asupa venituilo 1i
c:eltuielilo 8ce1teea peuilo? modificaea cusului valuta? pelun4iea duatei de
eBecuie a o3iectivului ceditat9E dac iscul devine mai mae? ceditaea se espin4eE
0) A'!i7! %#&'&:i#; ! &@i%#ti(uui
5e &n vedee enta3ilitatea o3iectivelo ceditate la nivelul economiei naionale. =a
anali2a economic? 3anca ume1teF
- s se ai3 &n vedee alte avanta@e 1i pofitui ale o3iectivului &n afa de cele financiae
8&m3untiea activitii tuistice? sociale? educative? com3ateea poluii mediului9?
ceaea de noi locui de muncE
- peuile poduselo eBpota3ile s fie la nivelul celo intenaionaleE
- &ncadaea coect a elementelo de venitui 1i costuiE
- ata economic de enta3ilitate a poiectului de investiie s fie cel puin la nivelul
enta3ilitii medii pe economieE
- cusul inten de evenie al o3iectivului ceditat 8testul *uno9 s fie mai mic dec(t
cusul de sc:im3 oficial.
139
Pnii solicitani de cedite nu au &nc:eiat &nc 3ilan? fiind la &nceputul activitii lo. An
acest ca2? anali2a economic 1i financia se face pe 3a2a activelo 1i pasivelo eBistente? sau
a celo estimate pin 3u4etul de venitui 1i c:eltuieli.
,3)0 E(!u!"%! #"%*it%&"
Evaluaea &mpumutuilo solicitate de a4enii economici ae &n vedee posi3ilitile de
am3usae 1i 4aaniile depuse de client 1i acceptate de 3anc. +e asemenea? se ine seama de
pocentele maBime de ceditae fiBate de fiecae 3anc comecial. "entu anali2a financia a
o3iectivelo de investiii ceditate? 3anca ine seama &ndeose3i de nivelul umtoilo
indicatoiF
1. I'*i#!t&"i *% !'$!:@u)
> Li#?i*it!t%! epe2int capacitatea a4entului economic de a satisface o3li4aiile de
plat pe temen scut cu elementele ciculante din activul 3ilanului. Ea se eBpim &n dou
felui 1i anumeF
ente pasi#e cur
ente acti#e cur
t *ata curen =
urente pasi#ele c
stocuri ente acti#e cur
*ata rapid

=
An pimul ca2? coeficientul te3uie s fie de cel puin 1?! la 1 pentu a fi admis dosaul
de cedite. An al doilea ca2 apotul optim este de 1 la 1.
S&(!@iit!t%! este capacitatea a4entului economic de a>1i ac:ita toate datoiile pin
valoificaea activelo saleF
tale datorii to
ale acti#e tot
1 =
Este necesa s se ia &n consideaie posi3ilitatea eal 8concet9 de a lic:ida activele
&nt>un temen dat. 'apotul optim este de 1?! la 1.
'enta3ilitatea
100 =
cheltuieli
et profitul n
e *r $eneral
.) I'*i#!t&"ii 5%'t"u !'!i7! 5"&i%#t%&"
!) FuJu *% 'u:%"!"
H2 7 C:2 N "ofit 3ut
"ofit 3ut U amoti2aea N total esuse
Fn N ,otal esuse 7 8fond de e2ev U am3usi cedite pentu investiii U do3(nda la
cedite pentu investiii U c:eltuielile cu &nlocuiea uno utila@e pe timpul duatei de
funcionae9
@) C&$tu *% &5&"tu'it!t% al capitalului sau ata de pofit ce se poate o3ine epe2int
apotul dinte venituile 1i costuile actuali2ateF
cheltuieli de flu3ului a B actualizat #aloarea
#enituri de flu3ului a B actualizat #aloarea
o '


. . =
140
Haloaea actuali2at se detemin aplic(nd la venituile 1i c:eltuielile fiecui? an
coeficieni de actuali2ae 8ate de actuali2ae9.
#) R!t! *% !#tu!i7!"% epe2int un poces de a@ustae a venituilo 1i c:eltuielilo?
astfel &nc(t s se poat eali2a compaa3ilitatea lo &n timp.
"entu a fi apo3at ceditul? ata de actuali2ae te3uie s fie mai mae dec(t ata
do3(n2ii active cuente? ata inflaiei 8ca medie anual9 1i ata enta3ilitii medii pe amu.
'ata de actuali2ae depinde de ata medie a do3(n2ii pe piaa financia 1i de modificaea
cusului valuta.
*) V!&!"%! '%t; !#tu!i7!t; 8H...5.9 este actuali2aea fluBului de numea pe duata
de funcionae a o3iectivului. $e detemin aplic(nd coeficieni de actuali2ae la fluBul de
numea.
"entu ca un poiect s fie admis la ceditae? H...5. te3uie s fie po2itiv? pentu c
numai a1a ceditul 1i do3(n2ile pot fi estituite.
%) R!t! i't%"'; *% "%'t!@iit!t% 8'.-.'.9 te3uie s epe2inte? s demonste2e
capacitatea poiectului de a o3ine pofit. 5ceast ata te3uie s acopee nu numai atele
scadente 1i do3(n2ile afeente? ci 1i influena uno factoi de isc? a depecieii monedei
naionale. +e asemenea? '.-.'. te3uie s asi4ue 1i un 4ad de enta3ilitate pentu a4entul
economic? deci acestuia s>i m(n 1i un pofit? cae s se situe2e la nivelul mediu al amuii
sau sectoului.
'.-.'. N
'ata de actuali2ae
U +ifeena dinte
cele dou ate
8maBimE minim9
de actuali2ae
B
Haloaea net actuali2at cu
ata de actuali2ae minim
$uma valoilo nete
actuali2ate cu ata minim 1i
maBim
( )
maB min
min
min maB
+
+ =
>"
>"
*a * *a *(*
'a N ata de actuali2ae 8maBim? minim9
H.5 N Fn B coeficienii de actuali2ae afeent 'a
8maBim? minim9
Factoii de isc ai '-' suntF
- spoiea peuilo la mateii pimeE
- neeali2aea poducieiE
- depecieea cusului valutaE
- pelun4iea temenului de dae &n funciune a o3iectivului.
-nfluena factoilo de isc nu te3uie s conduc la neeali2aea o3iectivului? pentu c
aceasta a &nsemna ca a4entul economic s nu fie admis la ceditae.
6) G"!*u *% !#&5%"i"% ! $%"(i#iuui *!t&"i%i:
Profit net + amortizare + dobnd! la disponibilit!"i
141
#ad $
Rata scadent! la credite + dobnzile aferente
'apotul minim admis pentu apo3aea ceditului este de 1?3 la 1.
$e iau &n calcul? at(t ceditele pe temen lun4 1i mediu? c(t 1i cele pe temen scut.
=) I'*i#!t&"u *% !#&5%"i"% ! *&@D'7i&" pondeat cu c:eltuielile afeente
&mpumutuilo.
P%di + &'%
Ad $
( + &' %
6di N pofitul &nainte de do3(n2i 1i impo2iteE
'h N c:eltuieli 4eneate de &mpumutuiE
! N do3(n2i.
"entu ca un &mpumut s fie acceptat de 3anc apotul de mai sus te3uie s fie de
peste 3 la 1.
?) R!t! %#&'&:i#; *% "%'t!@iit!t% aat eficiena economic a o3iectivului la nivelul
economiei naionale. $unt &nltuate influenele de peui 8ca umae a su3veniilo 1i
impo2itelo9 datoit pincipiilo de politic economic 4eneal. +up eliminaea
distosiunilo? se cee condiia din patea 3ncii ca eficiena economic a poiectului s se
situe2e cel puin la nivelul enta3ilitii medii pe economia naional.
'ata economic de enta3ilitate 8'E'9 se detemin av(nd la 3a2 aceia1i paameti ca
1i ca2ul atei intene de enta3ilitate 8'-'9. +ifeena const &n aceea c venituile? c:eltuielile
1i pofitul sunt influenate 1i calculate &n funcie de factoii de isc la nivelul economiei
naionale.
i) Cu"$u i't%"' *% "%(%'i"% al o3iectivului 8testul *uno9 se detemin numai &n ca2ul
investiiilo cu activitate de impot>eBpot. El aat efotul naional pentu o3ineea unei
uniti de valut sau economisiea ei &n ca2ul c s>a enunat la unele impotui. 5cest
indicato se detemin dup fomulaF
Ci" N C&$tu"i t&t!% Bi'(%$ti<ii Z 5"&*u#<i%C !#tu!i7!t% BF' %iC
"entu admiteea poiectului la ceditae? cusul inten de evenie te3uie s fie su3
cusul de sc:im3 oficial.
,3)1 Stu*iu *% 6%7!@iit!t%, *&#u:%'t *% @!7; ! !5"&@;"ii #"%*it%&"
$tudiul de fe2a3ilitate @oac de fapt? olul de cadul 4eneal al poiectului de investiii 8sau
al o3iectului9. El pe2int umtoaea stuctu de 3a2? pe capitoleF
I) INTRODUCERE
-nvestitoul? descieea pe scut a poiectului popus? scopul investiiei? costul total estimat
&n lei 1i &n valut? suse de finanaeF popii? su3venii? &mpumutui 1i volumul acestoa.
II) CARACTERIZAREA AGENTULUI ECONOMIC
142
5. +esciee
a. data &nfiinii? &ne4istii
3. statul @uidic 8societate a4icol? comecial? asociaie? individuali etc.9
c. stuctua pesonalului de conducee? vec:imea 1i eBpeiena acestuia
d. numul de an4a@ai>stuctua 1i calificaea
e. scut desciee a pocesului de poducie? capaciti de poducie? folosiea lo etc.
f. poduse pincipale 1i modul de valoificaeF impot>eBpot
4. date pivind eBpotul
:. suse de mateii pime? ene4ie? com3usti3il etc.
i. elaii cu ali a4eni economici din a 1i stintate
*. -nfomaii financiae
a. anali2a activitii financiae cuente 8pe 3a2a situaiilo financiae9
3. sta3ilitatea situaiei financiae? evaluat &n confomitate cu indicatoii c:eie cum a fiF
lic:iditate? solva3ilitate? enta3ilitate? pofit etc.
III) PIEE
5. "iee posi3ile pentu valoificaea poduselo din poiect 8volumul pieei &n pe2ent 1i
viito9
*. -nfomaii despe concuen>avanta@e competitive pivindF apovi2ionaea?
poducia? desfaceea? calitatea etc.9
C. "eui>date pivind actualul pe inten 1i estimi &n viito? estimi pivind peul de
eBpot? cu efeie la peul mondial 1i peul specific pieei
+. Comeciali2aea poduselo la inten>ma4a2ine popii? uniti comeciale? piaa etc.
1i la eBpot
$c:im3ile pev2ute pentu comeciali2aea noilo poduse din poiectul popus.
IV) COSTURI DE PLAN DE FINANARE
5. Costuile poiectului
a. e2umaea costului poiectuluiF estimae? devi2 etc.
3. date de 3a2 1i calculaii pivind estimaea costului 8date de la funi2oi? estimi
ele investitoului? constuctoului etc.9
c. necesitatea 1i estimaea capitalului ciculant 8pima dotae9
d. calculul pentu divese 1i nepev2ute 8peui fi2ice la divese 1i nepev2ute9
*. "lan de finanae
a. plan de finanae pentu valoaea totala a poiectului 8suse pe felui 1i pli9
3. po4amul de efectuae a plailo pentu eali2aea poiectului
c. condiiile 1i volumul paticipii investitoilo 8conti3uia acestoa9 la finanaea
costului poiectului
d. temeni 1i condiii de folosie a suselo de finanae
V) ANALIZA FINANCIAR I ECONOMIC
a. estimi de venitui? costui de investiii 1i de poducie pe toat duata poiectului?
&nainte 1i dup aplicaea poiectului 8GfD sau GcuD poiect9
3. ata inten 8financia9 de enta3ilitate 8'-' sau ''F9 calculat pe 3a2a costului
financia 1i 3eneficiului 8pofitului9 o3inut? &nainte 1i dup aplicaea poiectului
c. anali2a eali2ilo estimative? aplic(nd sc:im3ile ce pot apea 8dep1iea duatei
de eali2ae a investiiei? neeali2aea venituilo? dep1iea costuilo etc.9
143
d. ata de enta3ilitate economic 8'E'9? anali2a cost>3eneficiu 1i anali2a sen2itivitii?
&n funcie de factoii de isc ce pot s apa 8dep1iea duatei de eBecuie? dep1iea
c:eltuielilo? neeali2aea venituilo etc.9
e. iscuile de oice fel? iscui neo3i1nuite? cae pot inteveni &n deulaea poiectului
popus 1i msuile cae se iau pentu eliminaea sau minimali2aea impactului potenial al
acestoa
VI) CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE
8N FUNCIE DE SPECIFICUL ACTIVITII,
CU FUNDAMENTAREA I [USTIFICAREA VARIANTEI PROPUSE
ot
54enii economici cae &ntocmesc studii de fe2a3ilitate le vo adapta la specificul
activitii lo? complet(ndu>le 1i cu alte elemente elevante. +in pe2entaea stuctuii
studiului de fe2a3ilitate e2ult cea mai complet 3a2 de date pentu 3anca comecial &n
vedeea apo3ii 1i acodii ceditului.
$tadiul de fe2a3ilitate d si4uan eali2ii investiiei? a eficienei acesteia 1i deci a
am3usii ceditelo acodate de 3anc.
,3)- R!:@u"$!"%! #"%*it%&" 5% t%":%' u'= Ai :%*iu
Ca 1i &n ca2ul ceditelo pe temen scut? am3usaea se face pe 3a2a unui 4afic de
e1alonae a atelo scadente 1i a do3(n2ilo afeente. ,emenele pot fi ne4ociate 1i o3li4atoiu
se ine seama 1i de posi3ilitile a4entului economic. $e iau &n consideaie 1i pofituile
eali2ate de o3iectivul de investiii dat &n funciune? &ntuc(t? pactic din acest pofit te3uie
am3usat ceditul? &n pimul (nd. 6peaiunile de ecupeae a atelo 1i de conta3ilitate sunt
asemntoae situaiei de la ceditele pe temen scut.
Evident c dife contuile 1i temenele scadente. -n ca2ul ceditelo pe temen scut?
lun4 1i mediu nu se ae &n vedee ecupeaea din disponi3ilitile ce epe2int paticipaea cu
fondui popii a a4entului economic la eali2aea o3iectivului de investiii. $i &n ca2ul
ceditelo pe temen lun4 1i mi@lociu pot avea loc modifici la e1alonae. "entu ceditele
estante se plte1te do3(nda ma@oat. $i &n ca2ul acesto cedite pot fi folosite pocedui de
eBecutae silita sau faliment.
144
14!
CAPITOLUL 2IV
CAPITOLUL 2IV
C=5$-F-C5'E5 C'E+-,E=6' $- "=5$5)E.,E=6'?
C6.$,-,P-'E5? 'E<P=5'-S5'E5 $- P,-=-S5'E5
"'6H-S-65.E=6' $"EC-F-CE +E '-$C +E C'E+-,
,0), D%t%":i'!"%! @!7%i *% #!#u 5%'t"u 5"&(i7i&!'%% $5%#i6i#% *% "i$# *%
#"%*it
"entu sta3iliea 3a2ei de calcul necesa pentu deteminaea povi2ioanelo? confom
'e4ulamentului *.' 3M2009? pivind clasificaea ceditelo si plasamentelo? constituiea?
e4ulai2aea si utili2aea povi2ioanelo specifice de isc de cedit? modificat si completat de
'e4ulamentul *.' 7M2009 si 'e4ulamentul *.' 13M2009 pecum si confom 'e4ulamentului
*.' 1%M2009 modificat si completat de 'e4ulamentul *.' 1M2010 8numite in cele ce umea2a
C.omele *.'D9 umtoaele elemente evideniate &n activul 3ilanie te3uie luate &n
consideaeF
> cedite acodate instituiilo de cedit 1iMsau clientelei din afaa sectoului instituiilo de
cedit pecum 1i do3(nda afeent? a1a cum sunt definite de .omele *.' 8nu vo fi luate
&n consideae ceditele acodate 3ncilo centale9E
> plasamente constituite la instituiile de cedit pecum 1i do3(nda afeent? a1a cum sunt
definite de .omele *.'.
Elementele de activ 3ilanie menionate mai sus sunt coectate cu eventualele povi2ioane
de@a constituite e2ultand astfel EJ5u'%"%! @"ut; B'%!Qu$t!t;C.
EJ5u'%"%! '%t; B!Qu$t!t;C se calculea2 pin deduceea din eBpuneea 3ut a valoii
colatealelo? a@ustat &n confomitate cu pevedeile nomelo *.'.
EBempluF pentu un cedit de P$+ !00.000 av(nd dept colateal o scisoae de 4aanie
3anca de P$+ !!0.000 emis de o 3anc domiciliat &nt>o a de cate4oie 5 7 din
Pniunea Euopean 8coeficientul maBim pentu deducee din eBpuneea *ancii fa de
entitatea de isc este %0R9 7 eBpuneea net este P$+ 60.000.
"ovi2ioanele specifice de isc de cedit se calculea2 pe 3a2aF
> EJ5u'%"ii !Qu$t!t% pentu toate cate4oiile de cedite numai &n ca2ul &n cae nu s>au
iniiat pocedui @udiciae 1i toate sumele espectivului cedit &ne4istea2 un seviciu al
datoiei de cel mult 90 de 2ileE
> EJ5u'%"ii !Qu$t!t% pentu ceditele clasificate inD"iedeeD in ca2ul in cae au fost initiate
pocedui @udiciae siMsau seviciul datoiei este mai mae de 90 2ile? calculata pin
deduceea din eBpuneea 3uta a valoii @uste a 4aantiei afeente pincipalului a@ustata
pin aplicaea coeficienilo sta3ilii in functie de tipul 4aantiei espective.
146
,0). C!$i6i#!"%! #"%*it%&" $i 5!$!:%'t%&"
Confom .omelo *.'? ceditele 1i plasamentele se clasific &n umtoaele cate4oiiF
> standadE
> &n o3sevaieE
> su3standadE
> &ndoielnicE
> piedee.

,oate ceditele acodate unui de3ito siMsau plasamentele constituite la acesta se incadea2a
int>o sin4ua cate4oie de clasificae? pe 3a2a pincipiului declasaii pin contaminae?
espectiv pin luaea in consideae a celei mai sla3e dinte cate4oiile individuale de
clasificae.
Clasificaea ceditelo 1i plasamentelo se face pin aplicaea simultan a umtoaelo citeiiF
> seviciul datoiei 7 capacitatea de3itoului de a>1i onoa datoia la scaden? eBpimat ca
num de 2ile de &nt2iee la plat de la data scadeneiE
> iniieea de pocedui @udiciae > epe2entat fie pin emiteea de cte instan a :otaii de
desc:idee a poceduii falimentului fie de declan1aea poceduii de eBecutae silit fa de
pesoanele fi2ice sau @uidiceE
> pefomana financia 7 se efe la indicatoi financiai u2uali? consideente de natu
calitativ si colateale 8altele dec(t cele acceptate pentu deduceea din eBpuneea 3ut9.
,0)3 P%"6&":!'t! 6i'!'#i!"!
Confom .omelo *.'? cate4oiile de pefoman financia vo fi notate de la 5 la E? &n
odinea descesctoae a calitii acesteia? pe 3a2a unui puncta@.
"entu clienii din sectoul instituiilo de cedit pefomana financia va fi notat &n
cate4oia 5.
Evaluaea pefomantei financiae a clientelei din afaa institutiilo de cedit se eali2ea2a pe
3a2a de scoin4 ati3uit uno factoi cantitativi si a uno factoi calitativi.
Evaluaea se eali2ea2a difeentiat pentu pesoane fi2ice si pesoane @uidice.
Clienii pesoane fi2ice vo fi incadati dupa cum umea2aF
8a9 de3ito? pesoana fi2ica? eBpus la iscul valuta > pesoan fi2ic ce nu 4eneea2 fluBui
de numea nete po2itive &n valuta de eBpimae a ceditului? cae s pemit am3usaea
la temen a fiecei ate de cedit 8pincipal 1i do3(nd9. -ntaile de numea vo fi
a@ustate in functie de 4adul de cetitudine si de caacteul de pemanenta al acestoaE
839 de3ito? pesoana fi2ica? neeBpus la iscul valuta > pesoan fi2ic ce 4eneea2 fluBui
de numea nete po2itive &n valuta de eBpimae a ceditului? cae s pemit am3usaea
la temen a fiecei ate de cedit 8pincipal 1i do3(nd9. -ntaile de numea vo fi
a@ustate in functie de 4adul de cetitudine si de caacteul de pemanenta al acestoaE
"entu clientii pesoane @uidice? puncta@ul pentu indicatoii cantitativi se calculea2 pe 3a2a
datelo cupinse &n apotile financia>conta3ile ale entitii economice. $ituaiile financiae
147
ale clientului te3uie s fie &ntocmite confom cu e4lementile emise de )inisteul
Finanelo "u3lice sau de cte autoitile competente ale alto state. Cate4oia de
pefoman financia se detemin 1i conti3uie la sta3iliea cate4oiei de clasificae
&ncep(nd cu luna umtoae celei &n cae 3anca ae acces la apotile espective.
Fecvena cu cae se detemin cate4oia de pefoman financia a unei entiti economice
va coincide cu fecvena cu cae se &ntocmesc situaiile financiae 8de dou oi pe an confom
e4lementilo &n vi4oae9.
"e peioada cupins &nte dou apoti financia>conta3ile? se menine ultima cate4oie de
pefoman financia deteminat.
An ca2ul &n cae indicatoii cantitativi nu pot fi calculati? clientul va fi &ncadat diect &n
cate4oia E.
I'#!*"!"%! #i%'ti&" 5%"$&!'% Qu"i*i#% '&u i'6ii't!t% (! 5&"'i i't&t*%!u'! *% !
#!t%=&"i! B 6ii'* i:5&$i@i! i'#!*"!"%! !#%$t&"! i' #!t%=&"i! A *i' :&ti(% *% 5"u*%'t!)
,0)0 P"&#%*u"! *% *%t%":i'!"% ! '%#%$!"uui *% 5"&(i7i&!'% $5%#i6i#% *%
"i$# *% #"%*it
"entu deteminaea necesaului de povi2ioane specifice de isc de cedit afeent unui cedit
sau plasament? se vo pacu4e umtoaele etapeF
1. Calculaea eBpuneii a@ustate? confom .omelo *.'
2. Clasificaea ceditelo 1i plasamentelo
3. 5plicaea coeficientului de povi2ionae asupa 3a2ei de calcul o3inute
,0)1 P"&(i7i&'!"%!
Confom .omelo *.'F
,) Constituiea de povi2ioane specifice de isc de cedit se efe la ceaea acestoa 1i se va
eali2a pin includeea pe c:eltuieli a sumei epe2ent(nd nivelul necesaului de
povi2ioane specifice de isc de cedit.
.) 'e4ulai2aea povi2ioanelo specifice de isc de cedit se efe la modificaea nivelului
eBistent al acestoa &n vedeea esta3iliii e4alitii &nte nivelul eBistent 1i cel al
necesaului 1i se va eali2a pin includeea pe c:eltuieli sau pin eluaea pe venitui a
sumei epe2ent(nd difeena dinte nivelul eBistent &n sold al povi2ioanelo specifice de
isc de cedit 1i nivelul necesaului.
3) Ptili2aea povi2ioanelo specifice de isc de cedit se efe la anulaea povi2ioanelo
specifice de isc de cedit 1i se va eali2a pin eluaea pe venitui a sumei epe2ent(nd
14%
nivelul eBistent &n sold al povi2ioanelo specifice de isc de cedit afeente ceditelo 1iM
sau plasamentelo pentu cae este indeplinita una din umatoaele conditiiF
au fost epui2ate posi3ilitatile le4ale de ecupeae sau s>a implinit temenul de
pesciptieE
au fost tansfeate deptuile contactuale afeente espectivului ceditMplasament.
0) *anca va constitui 1iM sau va e4ulai2a luna povi2ioanele specifice de isc de cedit
afeente ceditelo 1i plasamentelo evideniate &n sold la finele lunii espective pin
includeea pe c:eltuielile 1iMsau pin eluaea pe venituile lunii pentu cae se face
apotaea? indifeent de e2ultatul financia al peioadei &ne4istat de 3anc.
1) *anca va constitui? e4ulai2a 1i utili2a povi2ioanele specifice de isc de cedit utili2(nd
moneda de eBpimae a ceditelo 1iMsau plasamentelo pe cae le coectea2.
C&%6i#i%'t% *% 5"&(i7i&'!"% ! #"%*it%&" #&'6&": '&":%&" BNR '" 1 I.44.
C!t%=&"i! *% #!$i6i#!"% C&%6i#i%'t *% 5"&(i7i&'!"%
$tandad 0 R
-n o3sevatie ! R
$u3satandad 20 R
-ndoielnic !0 R
"iedee 100 R
149
1!0
CAPITOLUL 2V
CAPITOLUL 2V
GARANIA CREDITELOR BANCARE
,1), E(!u!"%! "i$#uui F' !#ti(it!t%! *% #"%*it!"%
"inte multiplele fome de isc? &n cele ce umea2? ne inteesea2 iscul &n activitatea
de ceditae.
Este foate impotant ca deteminaea iscului s se fac &nainte de acodaea ceditului.
Ho3ind de iscul de ceditae avem &n vedee &n pimul (nd? iscul neam3usii la scaden
sau al neam3usii la nici un temen. "entu diminuaea iscului? 3ncile comeciale
constituie comitete de cedite cae anali2ea2 1i apo3 documentaia de cedite. 5nali2a este
eali2at &n pofun2ime de analistul de cedite? cae ae &n vedee costuile 1i pofituile
eali2ate din cedite.
*ncile te3uie s identifice iscuile fiecei ceei 1i popunei de ceditae? s le
ecunoasc 1i s conti3uie la educeea sau c:ia la eliminaea lo. "entu aceasta? este
necesa 1i un studiu de sen2itivitate sau isc? pentu c numai &n acest fel acesta se poate
educe sau elimina. An funcie de acest studiu? se apo3 sau se efu2 ceeile de ceditae.
'educeea iscului se poate eali2a numai pe 3a2a cunoa1teii apofundate a clienilo
3ncii? a tutuo factoilo de deci2ie contola3ili 1i necontola3ili? a tutuo e2ultatelo
eali2ate ca umae a apo3ii liniei de cedit espective. *ncile te3uie s cunoasc 3ine 1i
factoii cae conduc la neeu1it 1i e1ecul afaceii. 'iscul ceditii poate fi pivit ca fiind
ineent 1i se poate e4si &n documentele? apoatele? sinte2ele eali2ate la nivelul a4entului
economic cae &mpumut de la 3anc.
5codaea ceditelo este mai puin iscant? dac peioada de am3usae este de scut.
+e eBemplu? pentu ceditele pe temen scut? iscul este mai mic. +e aceea? speciali1tii 3ncii
te3uie s fac estimi cantitative cu pivie la peioada de otaie a capitalului ciculant. $e
au &n vedee &n acest sensF
> duata stocuilo de mateii pimeE
> duata stocuilo poduciei neteminateE
> duata stocii poduselo finiteE
> duata &ncasilo de la de3itoiE
> duata plilo cte funi2oi.
An evaluaea iscului ceditii? speciali1tii 3ncii au &n vedee 1i po3lemele pe cae le
poate avea a4entul economic la &nc:eieea ciclului de fa3icaie? comeciali2ae 1i tansfeaea
activelo &n numea.
'iscul de ceditae se include &n tipul de isc financia? cae pive1te? &n pincipal?
stuctua finanii afaceii. 5cest isc financia ae un mae 4ad de dependen de
capacitatea clientului de a eali2a pefomane 1i &ndeose3i pofit? &ntuc(t acesta este cel din
cae se am3usea2 datoia. ,ot cu a@utoul pofitului 1i al alto pefomane se
pefecionea2 stuctua capitalului.
1!1
*ncile eali2ea2 evaluaea iscului &n cadul unui po4am compleB de anali2 a
documentaiei de cedit 1i de sta3ilie a 4aaniilo. 5ceast evaluae a iscului este o
component a state4iilo 3ncilo comeciale. 5ceasta &ntuc(t? &n anali2a compleB se
detemin esusele? limitele? politica economic a clientului? se fac apeciei cu pivie la
le4islaia economico>financia? piaa podusului 1i state4iile &mpiii pieei.
-ndicatoii cei mai utili2ai &n anali2a iscului de ceditae suntF
1. 'apotul lic:iditate M datoie total pentu a4entul economicE
2. 'apotul pofit 3ut M datoie total pentu a4entul economicE
3. 'apotul datoii totale M active totale pentu a4entul economic cae se &mpumut.
+eteminaea acesto indicatoi se face pe peioade compaative 1i pin evaluaea
tendinelo. "entu o apeciee financia 4eneal asupa afaceii 8ceditii9 se mai folose1te
anali2a multivaia3il? 3a2at pe modelul GSD de2voltat de V. 5ltman. 5cest model se pe2int
astfelF
1?2 B1 U 1?4 B2 U 3?3 U 0?6 B4 U 1?0 B! undeF
capital circulant
3
-
N
acti#e totale
profit net capitalizat
3
C
N
acti#e totale
datorii totale
3
D
N
acti#e totale
#aloarea total a capitalului acionarilor
3
E
N
datorii totale
cifra de afaceri
3
F
N
acti#e totale
5ltman conside c la un puncta@ mai mic de 1?% a4entul economic &n cau2 ae mai
1anse s dea faliment. Pn puncta@ mai mae de 2?7 d 4aania c a4entul economic ce
&mpumut? nu va da faliment. )etodele 3ancae de evaluae a iscului au &n vedee umtoii
factoiF
> dep1ii ale limitelo de ceditaeE
> ce1teea ineBplica3il a limitelo facilitilo de finanaeE
> funi2aea de infomaii financiae cu &nt(2ieeE
> un apot defavoa3il &nte datoii 1i fondui popiiE
> modifici &n conduceeE
> de2acodui &nte datele conta3ile 1i de 3u4et? pe de o pate 1i datele de contol.
5lte instituii sau o4anisme intenaionale au fiBat 1i o GlistD cu unii factoi ma@oi de
isc? cae cupindeF
> pondeea capitalului &n active fiBe este pea mae
> fondui de e2ev eduse
1!2
> amplasaea 4e1it
> eoi &n 4estionaea stocuilo
> eBpansiune necontolat
> capitali2ae insuficient
> eBpeien puin
> po3leme de pesonal
> 3iocaie
*anca ce acod &mpumutul &ntocme1te o list mai cupin2toae dec(t cea eBpus mai
sus. Ea te3uie s cupind toi factoii de isc mico si macoeconomici.
EBista umtoaele fome de isc de ceditaeF
> ne&ndepliniea o3li4aiilo a4entului economic stipulate &n contactul de cedit
> modificaea atei do3(n2ii &n peioada de ceditae
> modificaea puteii de cumpae a monedei naionale
An pincipal? ne&ndepliniea o3li4aiilo contactuale decu4e din lipsa de lic:iditate 1i
solva3ilitate a a4entului economic &mpumutat.
"entu a educe sau c:ia elimina iscul de ceditae? 3ncile folosesc mai multe metode
pinte caeF
- clau2e suplimentae de 4aantae 1i potecie a capitalului &mpumutatE
- divesificaea poduselo 1i seviciilo 3ancaeE
- intoduceea pimei de isc &n ata do3(n2ii pacticate.
Antuc(t despe divesificaea poduselo 1i seviciilo s>a mai amintit &n cadul acestei
luci? ia po3lema 4aaniilo va fi pe la4 pe2entat &n cadul su3capitolului umto? &n
cele ce umea2 vom pe2enta modul de deteminae a pimei de isc.
$e au &n vedee umtoaele epeeF
> tendina 3ncii de valoificae a capitalului &mpumutat pe cae o notm cu 1 U v
> tendina de diminuae a capitalului &mpumutat? notat cu 1 > d 8cae apae atunci
c(nd o pate a ceditului nu este estituit9
Oin(nd seama de pima de isc? ata do3(n2ii devineF
-G#
*dr N 0 -
-0d
unde *dr N ata do3(n2ii cu pim de isc
"actic? pima de isc se adau4 la do3(nda pieei. $e ia &n calcul? media do3(n2ii pieei
8se face pe timestele sau semestele unui an9
EBemplu pacticF
20R din cedite nu pot fi ecupeate
!7R do3(nda &n pimul semestu
40R &n semestul al doilea
FHGEI
*d N N E/,EJ
C
-GI.E/F -.E/F
*dr N 0- N 0- K -./FL 0 - K /F.LJ
-0I.CI I./I
1!3
Factoii de iscF
1. $upadimensionaea volumului afaceii fa de posi3ilitile eBistente
2. $tuctua necoespun2toae a capitalului 8eBistena unui capital pea mae &n active
fiBe 1i pea mic &n active ciculante9
3. Capitali2aea necoespun2toae 8pofit einvestit? dividende? foate mai sau pea
mai sau pea multe9
$imptome de iscF
1. $emnale financiae 8ce1teea stocuilo? &nt(2ieea plilo9
2. Conta3ilitatea GceativD? Gaan@aea uno indicatoiD.
3. $emnale nefinanciae 8efu2ui pentu calitatea poduselo? dep1iea temenelo din
contacte9
4. 5lte semnale 8pleci de pesonal? aciuni &n ti3unal? 2vonui etc.9
'educeea iscului se eali2ea2 1i pin umiea indicatoilo utili2ai de anali2a
financia.
,1). D%t%":i'!"%! 6&":%&" *% =!"!'<i% ! #"%*it%&"
.ecesitatea 4aantii ceditelo decu4e din eBistenta iscului &mpumutului. *anca
te3uie s se asi4ue ca a4enii economici cae te3uie s se &mpumute au capacitatea
estituiii ceditelo 1i ofe posi3ilitatea ecupeii acestoa 1i a do3(n2ilo afeente? c(nd nu
&1i ac:it aceste o3li4aii.
"osi3ilitile de am3usae se detemin pe 3a2a anali2ei financiae 1i economice? a
alto indicatoi? date? studii avi2i. $e pune accent pe indicatoii economico>financiai 1i pe
poiectele de investiii pe2entate la 3anc 1i pentu cae se solicit ceditul. $tudiul de
fe2a3ilitate constituie 1i de data aceasta 8a sta3iliii opeaiilo9 documentul pincipal. $e
deduce din afimaia de mai sus? c eBistena 1i deteminaea eBact a 4aaniilo este mai
impotant &n ca2ul ceditelo pe temen lun4. Este fiesc s fie a1a? &ntuc(t imo3ili2aea
fonduilo &n cedite este mai mae 1i mai de lun4 duat &n ca2ul ceditii o3iectivelo Este
nomal c 4aaniile imo3iliae nu pot fi puse de e4ul &n ca2ul ceditelo pe temen scut?
&ntuc(t patimoniul a4entului economic a fi &n pemanent peicol de a se f(mia 1i diminua.
$e poate afima c 4aaniile epe2int acopeiea mateial a datoiilo le4ate de
ceditele solicitate sau acodate.
An pactica intenaional 1i cea om(neasc? eBist tei tipui pincipale de 4aanii
pentu cedite 1i anumeF
> 4aanii eale
> 4aanii pesonale
> alte 4aanii
<aaniile constituie deci un pivile4iu pentu 3anc &n apot cu ali ceditoi.
<aaniile pentu cedite sunt asi4uatoii 1i sunt ofeite? at(t de a4enii economici cae
&mpumut? c(t 1i de alte pesoane fi2ice sau @uidice? cae devin &n acest fel? 4aanii.
<aania este a1a de impotant? &nc(t eBist 1i o clasificae a ceditelo acodate de
3ncile comeciale. 5stfel? eBist ceditul 4aantat sau acopeit 1i ceditul ne4aantat cu valoi
mateiale. Ceditul ne4aantat poate fi individual? c(nd se acod unei pesoane fi2ice f nici
o o3li4aie sau fomalitate? ceditul cu 4i pesonal pentu fiecae opeaiune 1i ceditul pin
scont de polie. An acest din um ca2? mai multe pesoane? pin o3li4aii luate anteio?
4aantea2 am3usaea la scaden.
1!4
,1)3 G!"!'<ii "%!%
<aania eal epe2int un activ acodat de cte un de3ito unui cedito 8&n ca2ul
nostu? 3anca ce a acodat &mpumutul9 astfel &nc(t datoia s fie &nsoit de o anumit
si4uan. +eci o 4aanie eal este &ntotdeauna un element de activ mo3ilia sau imo3ilia.
<aania eal const &n e2evaea uno 3unui individuali2ate &n scopul 4aantii ceditului.
<aaniile eale cupind ipotecile 1i 4a@uile. "entu a nu fi contestate? 4aaniile eale te3uie
s &ndeplineasc anumite condiiiF
> enunaea de3itoului 1i puneea 4a@ului &n posesia ceditoului 83ncii9 sau a unei
tee pesoane convenite de cele dou pi
> este necesa s se &nc:eie un contact? cae s eBplicite2e ceditul 1i s peci2e2e
4aaniile consimite
> 4aaniile eale impun o esponsa3ilitate din patea celo cae le pstea2? ei spund
de consevaea 3unuilo ipotecate sau luate &n 4a@
> 3unuile ce constituie 4aanii? nu se pot eli3ea dec(t cu acodul ceditoului
> 4aaniile s nu fie luate &n peioadele peiculoase ale unei i 8ci2 economic?
inflaie 4alopant? 23oi9
> 3anca te3uie s fie con1tient de faptul c 4a@ul su poale fi peluat de cte un alt
cedito pivile4iat 8de eBemplu? statul9
*anca mai poate fi afectat 1i de 4i@a puteii pu3lice de a a@uta s supavieuiasc a4eni
economici cu dificulti. Este cla c &n acest ca2 se mic1oea2 deptuile ceditoilo
3eneficiai de ipoteci 1i 4a@. Este ca2ul cu ceea ce se &nt(mpl &n aa noast &n aceasta
peioad.
+in aceast cau2? 3anca te3uie s acode cedite nu numai &n funcie de valoaea
4a@ului? ci s se ai3 &n vedee 1i @ustificile economice 1i financiae. 5cestea din um pot
descopei iscui seioase? cae ata4 dup ele dificulti ma@oe. Ca umae? nu este suficient
ca o 3anc s acode cedite pe 4a@? cu unele eBcepii? cum a fi avansul pe mfui? cedite
acodate societilo de come eBteio? cedite pe peioade foate scute.
Ceditele cae ce o 4aanie eal necesit o depunee &n 4a@ a uno active. Ho3ind de
ceditele pe temen scut? 4a@ul cupinde active ciculante 8avansuile pe titlui? avansui pe
maf 1i avansul pe pia9
5vansul pe titlui este mai puin folosit? &ntuc(t a4enii economici nu au intees s
dein &n potofoliul lo? titlui cu ne4ociee cuent. ,otu1i unii a4eni economici ptund pe
piaa 1i pocua titlui de valoae &n scopul eali2ii unui pofit maBim. 5ceste titlui pot
constitui 4aanie pentu ceditele acodate &n scopul satisfaceii nevoilo de fondui de
ulment ale a4entului economic.
5vansul 5% titu"i poate fi luat mai mult &n consideaie &n viito pentu 4aantaea
ceditelo acodate pesoanelo fi2ice.
5vansul 5% :!"6; este un cedit ce se acod pentu industie 1i come. "entu acest
cedit sunt luate &n consideaie mfui? cae sunt constituite &n 4a@ de 3anc. 5vansul pe piaa
este o alt fom de ceditae a poduciei 1i ae &n vedee un activ ciculant 8poducia
neteminat? poduse finite9. *ncile manifest o oaecae puden pentu astfel de cediti.
$e apelea2 la ad@udeci 1i licitaii 1i pentu ele se eli3eea2 cauiuni 1i 4aanii.
G!Qu este un accesoiu al contactului de cedite. "in el se emite 3ncii un 3un mo3il
pentu 4aantaea ceditului. 5ceste 3unui te3uie s fac o3iectul v(n2ii>cumpii deci s
fie cupinse &n cicuitul civil.
<a@ul este de dou felui 1i anumeF #u *%5&$%*!"% Ai 6;"; *%5&$%*!"%)
1!!
<a@ul cu deposedae se mai nume1te 1i amanet 1i pesupune depuneea 3unului mo3il la
3anc. 63iectele 4a@ului cu deposedae pot fi epe2entate de 3unui de volum mic 1i valoae
mae 8metale peioase? opee de at? 3i@uteii9.
<a@ul f deposedae se aplic numai asupa poduselo solului? mateiilo pime
industiale? poduselo &n cus de fa3icaie sau de@a fa3icate 1i aflate &n depo2it. "entu ca
aceste poduse s poat fi luate &n 4aanie? se cee &ndepliniea umtoaelo condiiiF
> s eBiste posi3ilitatea eal de o3inee a loE
> s se afle la a4enii economici sau &n depo2iteE
> s eBiste o pia si4u de valoificae a poduselo.
<a@aea se face &n am3ele ca2ui pint>un contact &nc:eiat sepaat de contactul de
cedite? &nte 3anc 1i a4entul economic ce solicit &mpumutul.
I5&t%#! epe2int o 4aanie? cae nu pesupune deposedaea celui ce o pe2int &n
vedeea o3ineii ceditului. Cel cae constituie ipoteca poate fi de3itoul 8deci cel cae
&mpumut9 sau un 4aant. +ept o3iect al ipotecii se pot lua &n consideaie numai 3unuile
imo3ile actuale? nu 1i cele viitoae.
5ceste 3unui te3uie s fie incluse &n cicuitul civil 1i sunt fomate din teenui 1i cldii
de oice fel.
*unuile ipotecate pot fi luate &n 4aanie numai la valoaea de asi4uae? c(nd ele
apain pesoanelo fi2ice? sau numai la valoaea de &ne4istae &n conta3ilitate dac apain
a4enilo economici. "esoanele fi2ice pot cee eevaluaea 3unuilo ipotecate? dac
conside c valoaea eal a acestoa este mai mae dec(t cea de asi4uae.
*unuile imo3ile te3uie s &ndeplineasc umtoaele condiii pentu a fi luate &n
consideaie la 4aanieF
> s poat fi v(ndute>cumpateE
> s pemit amena@i 1i adaptiE
> s fie asi4uateE
> s eBiste un &nscis la notaiat pin cae s se specifice valoaea 3unului 4aantatE
> cel ce constituie ipoteca s ai3 deplina capacitate de eBeciiu asupa 3unului ipotecat.
-poteca te3uie &nscis &n e4istul special de tanscipiuni 1i inscipiuni sau &n catea
funcia de la @udectoie. $tin4eea ipotecii ae loc? &n 4eneal? odat cu plata ultimei
scadene la ceditul 4aantat pin ea.
,1)0 G!"!'<ii 5%"$&'!%
<aaniile pesonale epe2int an4a@amente ale a4enilo economici 1i pesoanelo
fi2ice pin cae ace1tia se o3li4 s supote datoiile de3itoilo cte 3anc pentu ceditele
acodate. 5cest tip de 4aanie mai poat denumiea de #!u<iu'% $!u 6i*%Qu$iu'% si este
vala3il dac sunt &ndeplinite umtoaele condiiiF
> s eBiste un contact sepaat pin cae o pesoan fi2ic sau @uidic se o3li4 s
4aante2e o3li4aiile a4entului economic &mpumutat cu &nte4ul su patimoniuE
> cel ce 4aantea2 s ai3 deplin capacitate 8s ai3 1% ani dac este pesoan fi2ic?
sau s fie le4al constituit &n ca2ul pesoanei @uidice9E
> 4aantul s fie solva3ilE
> 4aantul s domicilie2e sau s ai3 sediul unde funcionea2 3anca ce acod ceditulE
> patimoniul ce se constituie 4aanie s nu fie afectat de alte datoii sau o3li4aii.
Cauiunea sau 4aania pesonal poate fi mateiali2at 1i pin $#"i$&!"%! *% =!"!'<i%
@!'#!";) 5ceasta este 4aania dat de o 3anc &n favoaea unui a4ent economic sau pesoane
fi2ice cae contactea2 un cedit 3anca. $cisoaea de 4aanie 3anca poate avea o
divesitate de fome? da te3uie s cupind umtoaele elemente o3li4atoiiF
> s peci2e2e cla suma ceditului pentu cae se emite 4aaniaE
1!6
> titulaul cedituluiE
> 3eneficiaul 4aanieiE
> temenul de vala3ilitate al 4aaniei 8cae nu poate fi mai mic dec(t temenul de
am3usae al ceditului9E
> s fie datat 1i semnat de 3anca ce emite scisoaea 8de pesoanele ce an4a@ea2 1i
epe2int patimonial 3anca9.
,1)1 At% =!"!'<ii
G!Qu =%'%"! este un 4a@ comun la dispo2iia tutuo ceditoilo? ace1tia av(nd o
po2iie e4al fa de 3unuile de3itoului &mpotiva cuia se deulea2 eBecuia silit. +eci
acest 4a@ nu confe 3ncii pivile4iu de a>1i ecupea sin4u datoiile 8ca &n ca2ul 4aaniilo
eale9? ceea ce &nseamn c iscuile ei sunt mult mai mai.
<a@ul 4eneal cupinde &nte4ul patimoniu al de3itoului? deci at(t 3unuile mo3ile c(t
1i cele imo3ile. El epe2int o 4aanie pin efectul le4ii 8c:ia dac nu s>a &nc:eiat un &nscis
sepaat9.
D%5&7it%% F' %i Ai (!ut;. Este vo3a numai de disponi3ilitile 3ne1ti constituite &n
depo2ite distincte? ceate special &n scopul 4aaniei ceditelo. 5ceste depo2ite se constituie
pe 3a2a uno contacte de 4a@ cu deposedae.
,1)- A$i=u"!"%! !#ti(%&" F:5"u:ut!<i&" #&'$titui% =!"!'<i%
! #"%*it%&"
*unuile constituite 4aanie sunt asi4uate pe toat duata ceditii.
5si4uaea se face la valoile cu cae 3unuile espective sunt luate &n calcul la fiBaea
4aaniei. +ac totu1i asi4uaea se face doa pe un sin4u an? ea te3uie e&nnoit anual de
cte a4entul economic &mpumutat. -mo3ilele sunt luate &n 4aanie la valoaea de asi4uae
&nscis la administaia financia. ,oate deptuile cu titlu de desp4u3ii din asi4uaea
3unuilo sunt acceptate de 3anca dept 4aanie a ceditelo acodate 3ncii ceditoae.
Ampumutaii sunt o3li4ai s pedea 3ncii polie de asi4uae? cae se pstea2 la aceasta
p(n la am3usaea tutuo ceditelo 1i do3(n2ilo.
,1)/ R%#u5%"!"%! !#ti(%&" F' #u"$ *% "%!i7!"%
)ulte 3nci acod cedite nepefomante. $e pune po3lema depuneii uno efotui
mai de a ecupea ceditele estante 1i do3(n2ile afeente? clasificate &n cate4oia CpiedeeG.
5cestea se 4upea2 pe sectoae de activitate 1i pe clieni.
"entu ecupeaea acesto cedite se o4ani2ea2 o lo4istic 1i un sistem infomaional?
cae conti3uie la umiea pemanent a ecupeii acesto cedite 1i 4siea celo mai
eficiente ci de stin4ee a datoiilo.
5ceast &5%"!<iu'% @!'#!"; compleB? cae const &n pincipal &n ecupeaea
datoiilo clasificate &n cate4oia CpiedeeG necesit t%?'i#i @!'#!"% *i$ti'#t% fa de
celelalte latui ale activitii 3ncilo. $e iau msui le4ale? se &nceac educeea peioadei de
ecupeae? se adopt opiuni de ecupeae 8estuctuae? eBecutaea 4aaniilo? lic:idaea?
se educ costuile? se edimensionea2 atele do3(n2ilo9.
'ecupeaea piedeilo nepefomante pesupune ceaea unui putenic depatament de
ecupeae? cae s ai3 pinte ati3uiiF
- ela3oaea nomelo de ecupeaeE
- coodonaea &n teitoiu a &nte4ii activiti de ecupeaeE
1!7
- o4ani2aea 1i ineea evidenei ceaneloE
- acodaea de asisten de specialitate unitilo teitoialeE
- popuneea de noi pocedui de ecupeaeE
- anali2aea posi3ilitilo de ecupeae la a4enii economici cu situaii deose3iteE
- umiea stadiilo de ecupeaeE
- ela3oea2 1i completea2 un caiet de sacini de evaluae a activelo? de licitaii 1i de
paticipae la licitaii.
"edaea>peluaea activelo &n vedeea ecupeii se face pe 3a2a unei note de pedae>
pimie. 5ceste note sunt &nsoite de dosaul de cedite.
54enii economici din cate4oia CpiedeeG se 4upea2 la (ndul lo astfelF
> fime cae au posi3iliti de am3usae a ceditelo 1i alto datoii 8do3(n2i etc.9 &nt>o
peioad elativ scut? de p(n la 90 2ileE
- cae au posi3iliti de ac:itae a cel puin 10R din datoii &n umtoaele 90 2ileE
- cae nu au posi3iliti de ac:itae a datoiilo 1i la cae este necesa s se acione2e pe
cale @udicia.
'ecupeaea activelo &n cus de eali2ae se poate face pinF
- 3locaea depo2itelo la temen 1i la vedee ale clienilo 1i acionailo 3nciiE
- &ntocmiea de po4ame de ecupeae a datoiilo? indifeent de natua lo? pe o
peioad de p(n la doi ani? dup ac:itaea a cel puin 10R din volumul acesto datoiiE
- am3usaea cu pioitate a ceditelo? concomitent cu efectuaea uno te:nici de
escadenae a do3(n2iloE
- am3usaea ceditelo 1i plata do3(n2ilo pin intaea &n popietatea 3ncii a uno
active atactive pentu 3ancE
- alte soluii 8valoificaea uno active cae nu fac iniial o3iectul ecupeii? peluaea
uno scisoi de 4aanie9 E
- am3usaea ceditelo 1i &ncasaea do3(n2ilo pin pocedua de lic:idae.
$ucusalele coodonatoae au datoia s in o eviden stict a ceditelo 1i do3(n2ilo
clasificate &n cate4oia CpiedeeG. "entu aceasta? ele &ntocmesc C'e4istul de evidenG a
datoiilo de acest tip.
1!%
CAPITOLUL 2VI
PRODUSE BANCARE MODERNE
,-),) F&"6%t!"%! R 5"&*u$ @!'#!" :&*%"'
F&"6%t!"%! este un podus 3anca utili2at &n elaiile financia>3ancae intenaionale
astfel 6&"6%t!"%! 5"i:!"; i't%"'!<i&'!; este opeaiunea pin cae un poducto sau
pestato de sevicii 8din 'om(nia? eBpotato9 &1i vinde ceanele &n valut eali2ate din
opeaiunile de come eBteio unui cumpto eBten. 5cesta poate fi impotatoul? o 3anc
sau o alta instituie financia speciali2at 86&"6%t!"9.
Fofetaea pesupune mateiali2aea ceanelo &n efecte de come 8cam3ii? 3ilet la
odin9 eBpimate &n valut ai co 3eneficiai sunt a4enii economici cu activitate de eBpot?
clieni ai 3ncilo om(ne1ti 1i &ne4istai &n 'om(nia. ,an2acionaea ceanelo se face
&nainte de scaden? fofetoul pltind o sum mai mic dec(t H... a efectelo de come?
difeena epe2ent(nd>o costul de fofetae 8discount U comisioane9.
An ca2ul fofetii este specific enunaea la deptul de e4es asupa v(n2toului
ceanei. +eci eBpotatoul nu mai este an4a@at solida cu de3itoul &n ca2 c acesta nu
plte1te. *ncile comeciale accept numai efecte 8&nscisui9 4aantate de 3ncile comeciale
din stintate.
Fofetaea pe2int unele avanta@e &n pimul (nd pentu eBpotatoiF
EBpotul pe 3a2 de cedit este tansfomat &n tan2acie cu plata imediat fiind astfel
eliminat iscul de cedit.
Fima eBpotatoae &1i spoe1te 4adul de lic:iditate 1i nu &1i 3loc:ea2 fonduile
popii.
Este eliminat iscul fluctuaiei do3(n2ii 1i al celui de sc:im3 valuta.
Elimina costuile de 4estiune 1i de umie a plii.
$implific documentaia.
1!9
.u necesit 4aanii eale.
.u an4a@ea2 1i nu &1i condiionea2 aa de oi4ine a1a cum pocedea2? de o3icei?
a4eniile de 4aantae a ceditelo de eBpot.
"e plan intenaional fofetaea nu se 3a2ea2 pe un cadu @uidic stict ci mai ales pe
pactici 1i u2ane. "o3lematica fofetii a fost totu1i e4lementat? &n mae? de Convenia
de la <eneva 1930. An 19%% a avut loc Convenia pivind cam3iile 1i 3iletul la odin &n
fomat intenaional. An mai mic msu pocesul fofetii se 3a2ea2 pe le4islaiile
comecial>financiae din fiecae a. An pincipiu se adopta pactica utili2at &n $P5?
)aea *itanie
D%"u!"%! &5%"!<iu'i&"
Pnitile teitoiale ale 3ncilo pot pimi &n vedeea fofetii titlui sau efecte de
come cae pe l(n4 condiiile de fom 1i fond ce te3uie &ndeplinite? &ndeplinesc
umtoaele condiii cumulative. Efectele de comeF
> s fie ievoca3ileE
> s fie necondiionateE
> s fie a3stacte 8independente de &ndepliniea clau2elo tan2aciei pe cae se 3a2ea2
din punct de vedee comecial9E
> s fie inte4al tansfea3ile 8fofetoul s poat plasa ceana total sau paial &n oicae
moment p(n la scaden9E
> posesoul titluilo 8eBpotatoul9 s fie acceptantul le4al la platE
> intevalul de timp dinte momentul pe2entii la fofetae 1i scadena titlului s nu
dep1easc 3 ani.
,itlul s fie avali2at de cte o 3anca de pim an4 din stintate? a4eat de 3anca
om(neasc sau &n favoaea t4toului s eBiste o scisoae de 4aanie 3anca emis de o
3anc de pim an4 din stintate. $ eBiste infomaii despe nivelul disponi3il al eBpuneii
la isc fa de societatea 3anca intemedia.
,an2acia de fofetae se poate eali2a &n 2 stadii difeite &n apot cu contactul
comecial 1i anume &n stadiul pecontactual c(nd eBpotatoul doe1te s efectue2e o
tan2acie cu plata la vedee 1i &n fa2a postcontactual 8de potofoliu9 c(nd eBpotatoul
deine ceane asupa impotatoului 1i doe1te mo3ili2aea fonduilo o3inute pint>un cedit
acodat &n vedeea utili2ii sale imediate 8este inclus 1i linia de cedit9.
An ca2ul &n cae un eBpotato intenionea2 s fofete2e ceanele e2ultate &n uma unui
eBpot pe cedit &n funcie de momentul &n cae se afl tatativele speciale pivind &nc:ideea
contactului ofeta de fofetae este de 3 tipuiF
>,> O6%"t! 6;"; &@i=& 7 $e utili2ea2 &n fa2a pecontactual? &n acest ca2 eBpotatoul
cee 3ncii indicaea Cf o3li4oD a costului fofetii vala3il la un moment dat. 5ceasta
ofet nu o3li4 3anca s menione2e nivelul pocentelo ofeite dac fofetaea se eali2ea2
8eBpotatoul nu este o3li4at s plteasc comisionul de an4a@ament9. 5cest tip de fofetae
pemite eBpotatoului s detemine mai eBact eficiena economic a eBpotului. EBpotatoul
poate sta3ili condiiile minime financiae &n cae s v(nd pe cedit.
>.> O5%"!<iu'%! 7 opeaiunea apae c(nd eBpotatoul doe1te s ai3 asi4uat
posi3ilitatea efinanii pin fofetae &nainte de &nc:ideea contactului. An acest ca2 poate
solicita 3ncii o opeaiune fem de finanae. 6peaiunea este limitat &n timp 82ile?
sptm(ni9 put(nd fi pelun4it. An acest inteval 3anca se an4a@ea2 s efectue2e fofetaea
ceanelo eBpotatoului la nivelul taBei de fofetae 1i a condiiilo convenite.
>3> O6%"t! 6%":; 7 6feta fem se efectuea2 &n fa2a post contactual c(nd titluile de
cedit sunt de@a &n posesia eBpotatoului 1i acesta decide fofetaea lo. An ca2ul ofetei feme
3anca &1i fomulea2 condiiile definitive cu pivie la fofetaea titluilo de cedit eBistente la
data solicitii fofetii.
5cceptaea ofetei feme o3li4a pile definitiv astfelF
160
> 3anca se o3li4 fa de client din momentul tansmiteii ofetei feme
> clientul se o3li4 fa de 3anc din momentul acceptii ofetei
An momentul acceptii de cte eBpotatoi ace1tia &nc:eie cu 3anca un contact de
fofetae um(nd a plti 3ncii un comision cae pe plan intenaional se situea2 &nte 0?7! 7
1?!0 R.
,-).) L%!$i'=u Ai 6!#t&"i'=u > !t%"'!ti(% ! #"%*it!"% Ai 6!#t&"i *%
"%*u#%"% ! "i$#uui @!'#!"
L%!$i'=u a fost contuat &n P.$.5. la sf(1itul secolului tecut. El a luat de2voltae
&nceputul anilo 1930 &n scopul finanii 3unuilo imo3ile? ia dup 19!0 a &nceput s fie
folosit 1i &n calitate de instument de finanae a ec:ipamentelo imo3iliae.
Pnivesitile? cole4iile? casele de pensii au fost pinte pimele cae au utili2at
leasin4ul. +at fiind faptul c aceast activitate ea scutit de impo2ite? &n @uul acesto
instituii s>au 4upat mai finanatoi pentu efectuaea uno opeaiuni de acest fel.
6peaiunile acestea eau susinute de companiile de asi4uae.
"imele societi speciali2ate pe leasin4 au aput &n 19!2 1i imediat a fost &nfiinat 1i
Copoaia de =easin4 a $tatelo Pnite ale 5meicii.
*ncile? la (ndul lo au fost cele mai impotante susintoae ale leasin4ului de
ec:ipamente industiale.
+e2voltaea activitii de leasin4 poate ave loc numai &nt>o economie &n ce1tee 1i cu
un climat fiscal favoa3il.
*ncile au intevenit putenic &n activitatea de leasin4? pentu c o3in unele avanta@e
pinte caeF
> 4aania cet asupa 3unuilo &ncedinate c:iia1iloE
> posi3ilitatea ecupeii apide a &nte4ii valoi a 3unuilo pin v(n2aea lo cte
c:iia1iE
> plasaea eficient a capitalului 8pin c:iii? capitalul se amoti2ea2 &n mod
acceleat9Eaceast ecupeae a capitalului 1i mai ales fuctificaea lui ae &n vedee
nu numai c:iia? ci 1i do3(n2ile? cae includ at(t o pim de isc? c(t 1i o ma@ de
pofitE
> se sta3ili2ea2 piaa de capital pin e1alonaea &ncasiloE
> iscul de neplat este edus.
> se poate pactica sistemul de e&nc:iiee a ec:ipamentelo sau imo3ilelo.
=easin4ul pe2int multe avanta@e 1i pentu c:iia1iF
> nu sunt c:eltuite fonduile popiiE
> nu este nevoie s se plteasc un avansE
> nu este afectat activul 3ilanului? &ntuc(t 3unuile nu sunt popietateE
> tansfeul apid al uno &nalte te:nolo4ii 1i ec:ipamente pefomanteE
> anumite faciliti de plat &n compaaie cu ceditul.
Li pentu funi2oul de utila@e eBist unele avanta@e pinte caeF de2voltaea eBpotului?
ata4eea de noi 3eneficiai? o at a pofitului mai mae.
5ctualmente? pondeea opeaiunilo de leasin4 este deinut de &nc:iieea uno
ec:ipamente pefomante 1i de mae valoae.
=easin4ul este o opeaiune #&:%"#i! R :&'%t!"; #&:5%J;. El ae &n vedeeF
> un contact de v(n2ae 7 cumpae? &nc:eiat &nte poducto &n calitate de
v(n2to 1i instituia financia cae umea2 s cedite2e opeaiunea de leasin4
8&n calitate de cumpto9E
161
> un contact de locaie &nc:eiat &nte instituia financia 8popietaa
ec:ipamentului9 1i fima utii7!t&!"%\
> acest contact mai conine 1i o &mputenicie de mandat de cte 3anc cte fima
utili2atoae? mandat pin cae aceasta din um se o3li4 s supave4:e2e la
poducto 1i s veifice pefomanele 1i peul poduselo cumpate de 3anc.
> o pomisiune unilateal a 3ncii cte unitatea utili2atoae de a acoda acesteia
deptul de peemiune la &ncetaea locaiunii 1i lic:idaea 3unuilo pin v(n2ae
+eci la opeaiunea de leasin4 iau pateF
> funi2oul de ec:ipamenteE
> finanatoulE
> utili2atoul.
EBist &ns 1i ca2ui c(nd poductoul este 1i finanato.
$ta3iliea peului te3uie s ai3 &n vedee &n pimul (nd c u2ua moal este apid.
+e asemenea? costul c:iiei te3uie s cupind cotele de amoti2ae a ec:ipamentului
c:eltuielile de 4estiune 1i pofitul 3ncii? pimele de asi4uae conta iscului de
insolva3ilitate a c:iia1ului. +e o3icei? c:iia se sepa pentu peioada pima 8c(t ine viaa
economic a utila@ului9? 1i cea secunda 8intevalul de timp ce duea2 de la sf(1itul vieii
economice p(n la sf(1itul vieii te:nice9. "eioada economic este timpul pe pacusul cuia
se apecia2 c ec:ipamentul nu sufe o u2u moal.
=a sf(1itul contactului de leasin4? 3eneficiaul ae o tipl opiuneF
> estituiea utila@uluiE
> cumpaea utila@ului la valoaea e2idualE
> pelun4iea contactului pentu o nou peioad.
An 'om(nia? opeaiunile de leasin4 sunt efectuate numai de cte societi speciali2ate.
Ele sunt autoi2ate de )inisteul Finanelo confom =e4ii n.32M1990. "ot foma o3iect al
leasin4ului? numai anumite cate4oii de 3unui 8ec:ipamente industiale? 3unui imo3ile cu
destinaie comecial sau industial? constituite sau ac:i2iionate de o societate de leasin4 ?
fondul de come sau elementele sale #&"5&"!%? adic utila@ele? mateialele sau necopoale
conceti2ate &n clientel? vad comecial? fim? em3lem? popietate intelectual? ima4ine 1i
notoietate9.
F!#t&"i'=u este o cale de enta3ili2ae 1i de ce1tee economic unei fime? cu
deose3ie a celo ce desf1oa activitate de come eBteio. Factoin4ul poate fi pivit 1i ca o
fom special de finanae? cae d posi3ilitatea adaptii fimei la nevoile pieei.
Factoin4ul const &n esen &n faptul c o pesoan ce este v(n2toae de 3unui sau
funi2oae de sevicii 1i cae se nume1te !*%"%'t? cedea2 ceanele pe cae le ae asupa
cumptoilo si? unei alte pesoane numit 6!#t&"? cae se o3li4 s &ncase2e aceste ceane?
fiind a3ilitat &n acest sens cu toate deptuile pe cae le ae adeentul asupa de3itoilo si.
'e2ult c funi2oul? dup ce a v(ndut mfuile? mai vinde 1i ceanele asupa lo?
adic asupa de3itoilo. Funi2oul? pint>un contact de factoin4? &i cedea2 factoului toate
ceanele sale conta plii sumei acestoa? pe cae factoul umea2 s o &ncase2e la scaden.
6dat cu peluaea ceanelo su3 foma uno documente de plat? factoul peia 1i iscul
insolva3ilitii de3itoului 1i al neplii la temen. 5deentului nu &i evine nici o o3li4aie &n
acest sens.
Contactul de factoin4 ae umtoaele paticulaitiF
> este un contact comecialE
> este sinala4matic 83ilateal? cu ecipocitatea o3li4aiilo 1i intedependena dinte
ele9E
> ae titlu oneos 8fiecae pate ume1te o3ineea unui avanta@ mateial9E
> este cu eBecutae succesiv 8&n timp9E
> este un contact de ade2iune la un ansam3lu de clau2e impuse de cte facto.
162
Factoin4ul pesupune o clientel sta3il 1i ceane pe temen scut.
Factoin4ul este 1i un mi@loc de finanae? da 1i mod de 4estiune a fonduilo. "in
tansmiteea ceanelo unui facto 8cae actualmente este de cele mai multe oi o fim
speciali2at9? adeentul eali2ea2 &ncasaea imediat 1i ievoca3il a valoii mfuilo sau
seviciilo funi2ate. 5cest lucu &i pemite s o3in capitalul necesa continuii activitii
sale. Factoul devine astfel un finanato. 5deentul pime1te plata de la o sin4u fim? nu de
la foate muli clieni.
Ca instument de 4estiune financia? factoin4ul este st(ns le4at de t"%7&"%"i!
funi2oului. El ec:ili3ea2 fonduile? venituile 1i c:eltuielile te2oeiei? conti3uie la
educeea 4adului de &ndatoae? simplific conta3ilitatea? educe timpul dinte efectuaea
c:eltuielilo 1i eali2aea venituilo.
Li &n activitatea de factoin4 eBist tei CactoiDF
> adeentulE
> factoul 8cesiona al ceanelo9E
> clientul 8cumptoul mfii sau 3eneficiaul seviciilo9.
C(nd factoin4ul se efe la opeaiuni de impot > eBpot? mai intevine 1i al patulea
paticipant 7 6!#t&"u *% i:5&"t? cuia factoul iniial 8de eBpot9 i>a cedat ceanele cae &i
fusese v(ndute de cte adeent.
Antuc(t factoul este supus iscului de neplat? ia &n plus te3uie s eali2e2e 1i un
pofit? el eine o pate din valoaea documentelo de plat 8ceanelo9? cae este de
apoBimativ 10R.
Factoin4ul cupinde umtoaele etape de deulaeF
> livaea mfuilo sau pestaea seviciiloE
> eli3eaea ceanelo asupa impotatouluiE
> eBpotatoul cedea2 ceanele cte factoE
> factoul 8fima de factoin49 plte1te imediat adeentului %!R din valoaea ceanei
8documentelo de plat9E
> ecupeaea contavaloii documentelo de plat de la impotato de cte facto
pin intemediul factoilo localiE
> fima ac:it eBpotatoului difeena de 1!R dup ce a einut comisionul 1i
do3(nda.
Comisionul este ec:ivalentul pestaiei factoului? emuneaia acestuia. Factoul devine
popietaul ceanelo? deci ae 1i deptul de a evinde ceana unui alt facto.
,-)3) P"&*u$% @!'#!"% *%"i(!t%
5ceste poduse capt o pondee tot mai mae &n activitatea 3anca.
-n esenta ? podusele deivate sunt instumente financiae 8 contacte inte pati9 a cao
valoae se 3a2ea2a pe evolutia viitoae a petuilo activelo de cae sunt le4ate 8 eBF actiuni?
o3li4atiuni ? valute 9.
"odusele deivate se caactei2ea2a pinF
elatia dinte activele cae stau la 3a2a si podusul deivat 8foWad?option?sWap9
tipul activului de 3a2a 8 capital ? valuta? ata do3an2ii ? poduse la4 utili2ate
?cedit9
piata pe cae se comeciali2ea2a
plata la finali2ae
"odusele deivate sunt utili2ate de investotoi pentuF
efectul de pa4:ie 8levea4e9 cae consta in faptul ca sc:im3ai mici in activul de 3a2a?
pot cau2a mai difeente in valoaea poduselo deivate.
163
a specula si a face pofit daca valoaea activelo se misca in sensul anticipat de
investitoi
pentu a micsoa iscul activelo de 3a2a ? intand int>un contact deivativ a caui
valoae se misca in sens inves celei a activului de 3a2a ? anuland sau micsoand iscul.
Cea2a a3ilitati optionale le4and valoaea poduselo deivate de conditii specifice
8atin4eea unui anumit nivel al petuilo9
"odusele deivate pemit tansfeaea iscului petului activului de 3a2a de la un patene la
altul. +e eBemplu ? un a4iculto si un fa3icant de faina pot semna un contact futures pentu
a sc:im3a o anumita cantitate de 3ani pe o anumita cantitate de faina in viito.
5m3ele pati si>au edus un isc viitoF pentu a4iculto ? iscul scadeii petului ? pentu
fa3icantul de faina ? iscul apovi2ionaii cu 4au. ,otusi iscuile nu sunt eliminate ? eBistand
posi3ilitatea neeBecutaii contactului datoita vemii nefavoa3ile ? sau datoat unei dinte
pati .
+int>o alta pespectiva ? a4icultoul si fa3icantul de faina au edus fiecae un isc si au
do3andit un altul F a4icultoul a edus iscul diminuaii petului fata de cel specificat in
contact si a do3andit iscul ca petul sa ceasca ? ia fa3icantul a do3andit iscul ca petul sa
scada su3 cel din contact si a edus iscul ca petul sa ceasca peste cel specificat in contact.
Ti5u"i *% 5"&*u$% *%"i(!t%
-n temeni la4i? eBista doua tipui de contacte cu poduse deivate cae se deose3esc dupa
modul in cae se tan2actionea2aF
P"&*u$% O(%">t?% #&u't%" BOTCC sunt contacte tan2actionate diect inte cele doua
pati ? faa inteventia 3usei.5ceasta piata este cea mai mae pentu poduse deivate
da si cea mai nee4lementata in domeniul disti3uiii infomatiei .-n confomitate cu
estimaile facute de *anJ fo -ntenational $ettlements suma totala afeenta acestui
4en de opeatiuni este de P$X 6%4 tilioane. +ina aceasta suma 67R sunt contacte pe
ate ale do3an2ii
P"&*u$% *%"i(!t% t"!'7!#ti&'!t% ! Bu"$! sunt acele instumente tan2actionate pin
intemediul 3uselo speciali2ate pe poduse deivate sau alte 3use.6 3usa
speciali2ata este o piata in cae paticipantii tan2actionea2a contacte standad
sta3ilite de 3usa.*usa actionea2a ca intemedia si aecepe un comision de la am3ele
pati in contact.Cele mai mai 3use speciali2ate sunt 0oea EBc:an4e ? EueB si
C)E <oup din C:ica4o. Holumul total al tan2actiilo ati4e suma de P$X 344
tilioane.
Ti5u"i *% #&'t"!#t% *%"i(!t% B*%"i(!ti(%C
1. Futu"%$IF&"V!"*$ sunt contacte de cumpaae sau van2ae a unui podus la o
anumita data specificata. Pn contact Futu"%$ difea de un contact F&"V!"* pin
aceea ca pimul este opeat pin *usa ia al doilea este un contact nestandadi2at
inc:eiat inte pati.
2. O5ti&' sunt contacte cae dau popietaului deptul ? da nu si o3li4atia ? de a
cumpaa 8 in ca2ul unei optiuni call9 sau de a vinde 8 in ca2ul unei optiuni put9 un
activ."etul la cae se face opeatiunea este numit stri8e price si este specificat in
momentul cand patile inta int>un asemenea contact.Contactul specifica de
asemeni o data scadenta.
164
3. SV!5$ sunt contacte de sc:im3 inte fluBui de numea si difeite alte active 8ate
de sc:im3 valuta ? ate ale do3an2ii ? poduse de la4a ciculatie ? actiuni9
"iata totala a deivativelo ae cinci clase ma@oe de active de 3a2a F
"oduse deivate pentu ata do3an2ii 8 cea mai mae9
"oduse deivate pentu ata de sc:im3
"oduse deivate pentu cedite
"oduse deivate pentu capital
"oduse deivate pentu mafui la4 utili2ate
_
16!
166
167
16%