BUZIAS

Daca azi ar alcatui cineva un ghid al izvoarelor de sanatate din Romania, el

ar trebui sa aiba un nume de genul Comori uitate. Iar in acest repertoriu,
statiunii Buzias din judetul Timis, ar trebui sa i se acorde un loc de runte. De
ce! "ur si simplu, pentru ca nu zacamantul de sanatate naturala a zonei este
halucinant# ape minerale, gaze naturale de moeta care tasnesc langa radacinile
arborilor, concentrare optima de ioni negativi, climat sedativ, eluvii de o$igen,
produse de un parc intins pe zeci de hectare cu specii aduse din %ustria, Italia si
din indepartata %sie ... De apt, pe locul statiunii de astazi se intindeau, candva,
codri nesarsiti de stejari, paltini si rasini. &imeni nu stia ce comoara se ascunde
aici. Descoperirea sa se datoreaza, potrivit spuselor batranilor, unui baci roman,
care ... Dar asa incepe o legenda, iar legendele au adesea in ele mult adevar. 'a
o ascultam, asadar, si pe aceasta.


Legenda si istorie
'e spune ca odata, demult, prin codrii Banatului s(a ratacit un baci batran,
pe nume Bazies, impreuna cu cele o suta de oi ale sale. 'i acest baci a ajuns
istovit si insetat, impreuna cu turma sa, intr(un loc tare ciudat# din pamant iesea
un um cald, lutul avea o culoare rosietica, iar aerul parca te indemna la somn. '(
a minunat batranul de asa taram si a cautat un izvor, ca sa prinda putere si el, si
animalele. Rotindu(si ochii prin preajma, zareste un iricel de apa, siroind langa
radacina unui copac. Ia in plosca un pic din apa aceea, si cum o bea, simte ca ii
revin puterile. Intarit, batranul izbeste cu putere cu bota in pamant, ca sa
largeasca irul de apa si sa aiba ce bea si animalele. &ici n(apuca sa dea o data
cu bota, ca tasneste un izvor de apa rosietica, iar animalele se reped care mai de
care sa se adape. &umai ca nu era apa ca oricare alta, ci apa acra, care
inmultea puterile si acea oamenii si animalele sa se inzdraveneasca pe loc. %
luat batranul apa si in ciubere, ca sa o ia la drum. Iar animalele care au baut
acea apa s(au acut mai rumoase si mai sanatoase ca altele. Cu vremea,
batranul a dat apa si la alti oameni, ca sa le ie de leac si lor. 'aptamana de
saptamana se ducea sa aduca apa de la izvorul pe care(l tinea tainuit. )data,
cand batranete incepuse sa(i sece puterea batranului, i(au tinut urma cativa
omeni si astel s(a alat despre e$istenta izvorului, caruia i s(a dus vestea cale de
sapte sate. 'i s(a acut o asezare acolo, care in amintirea batranului s(a numit
B*+I%'. Cand roata istoriei a inceput sa(i calce sub ea pe romani, satul si
locurile din preajma au devenit proprietatea Imperiului austro(ungar, insusi craiul
de la ,iena, venind sa se lecuiasca la izvor. *n bogatas, pe numele lui -ushong,
a indragit atat de mult acest loc, incat i(a dat imparatului un milion de bani de aur,
ca sa ie numai al lui. 'i a adus acest bogatas mesteri din toata lumea, sa aca
bai si case de odihna. a adus tot elul de copaci si a acut un parc cum nu se mai
vazuse. "rivelistile erau parca rupte din rai si nici un gunoi cat de mic nu e$ista
pe alei, pentru ca erau tot timpul doisprezece oameni anume tocmiti ca sa le
curete. In mijlocul parcului, erau lori rare si palmieri intretinuti cu mare truda la
vreme de ger si zapada, iar la venirea verii, privelistile erau cu adevarat de basm.
-ulte boli s(au lecuit la Buzias de stomac, de piept, de nervi, boli emeiesti, dar
mai cu seama bolile inimii. ,eneau oamenii care mai aveau cateva luni de trait si
plecau inzdraveniti, de parca n(ar i avut niciodata nimic. ,remurile s(au
schimbat, la el ca si stapanirile. Din amintirea imparatului, au mai ramas doar
cateva case ingalbenite de vreme. '(au ridicat hoteluri noi, cu multe etaje, bazele
de tratament au ost innoite. ) parte din traditia vindecarii s(a pierdut, o alta parte
s(a dezvoltat ... Doar parcul s(a pastrat ca prin minune, si apele, impreuna cu
tainicele emanatii ale pamantului, care si astazi tamaduiesc miraculos bolile
inimii.


RESURSE DE VINDECARE LA BUZIAS
In limbajul uzual, cuvantul inima are doua semniicatii, mult dierite. *na se
reera la organul vital, care pompeaza tone de sange pe parcursul unei vieti, iar
cealalta la acel nevazut si misterios sulet omenesc, atat de pretios, atat de ragil
si atat de puternic totodata. /a Buzias inima poate i vindecata in ambele acceptii
date termenului. Dar sa vedem de ce.


Aerul
/a Buzias se inspira un aer asemanator
celui de la peste o mie de metri altitudine
0desi aici sunt mai putin de 123 m deasupra
nivelului marii4, sub aspectul puritatii si
ionizarii negative. Concentratia ridicata de
ioni negativi de aici are eecte cat se poate de
beneice asupra psihicului 0conera un somn
pround si odihnitor, inlatura angoasele si
panica, scade reactivitatea la stres4 si
organismului 0scade tensiunea arteriala, regularizeaza ritmul cardiac, stimuleaza
procesele de reacere ale tesuturilor4. %junge sa inspirati doar un sert de ora
aerul din parcul statiunii si veti remarca o ... savoare a acestuia, pe care nu v(ati
i imaginat ca o poate avea un gaz incolor si inodor. %erul de Buzias are un eect
sedativ cu totul e$ceptional, care nu se poate datora doar puritatii chimice sau
ionizarii negative, ci ara indoiala ca mai ascunde si alte taine. %proape ara sa
vrei in aceste locuri, starea de agitatie psihica se calmeaza, stresul si
nervozitatea se estompeaza, iar gandurile intra parca singure in matca lor
ireasca. De apt, acest aer este unul din secretele eicientei statiunii in bolile
cardiace, mai ales in ischemii si in tulburarile de ritm, care se stie ca apar si se
agraveaza pe ond de stres.


Gaze miraculoase
Crapaturile e$trem de adanci ale scoartei pamantului din aceasta zona
aduc la supraata un coc5tail de gaze, ormat din dio$id de carbon, in proportie
de peste 637, impreuna cu heliu si radon. %cest amestec asi$iant, atunci cand
este inspirat, are in contact cu pielea eecte e$ceptionale, asupra sistemului
cardiovascular. ,asele capilare se dilata, iind din belsug irigate cu sange,
calibrul arterelor care alimenteaza inima si creierul se mareste, ceea ce are
eecte e$ceptionale in ischemia cardiaca si in sechelele accidentelor vasculare.
Dar moetele de la Buzias au si alte virtuti. 8minentului medic cardiolog Bardan
,irgil, care lucreaza in cadrul statiunii, i se datoreaza descoperirea eectelor
cicatrizante e$ceptionale ale acestor gaze. -ai ales in ulcerele varicoase
0aectiune oarte greu de tratat prin mijloace alopate4, e$punerea directa, la gazul
de moeta, combinata cu cateva remedii clasice, are eecte cu adevarat
miraculoase.


Apele minerale
Ca si in alte statiuni balneare de la noi, olosirea apelor minerale naturale
este o problema. De ce! "entru ca statiunile noastre sunt ... prea bogate in
aceste resurse. /a Buzias, se gasesc si ape carbogazoase naturale 0olosite sub
orma de bai, in bolile inimii si vaselor4, si ape eruginoase 0e$traordinare in
anemii eriprive4, si ape clorurosodice 0utile in tratamentul asteniei, al anumitor
tulburari digestive si al hipotensiunii4, si ape oligominerale 0cu eecte puriicatoare
e$ceptionale, care le recomanda in tratamentul reumatismului, a bolilor de piele
etc.4. Daca in urma cu o suta de ani, aceste ape erau olosite intern si e$tern in
zeci de aectiuni de la cele nervoase, la cele ginecologice acum ele sunt
olosite mai mult in cura e$terna, ca bai, pentru bolile cardiovasculare. 'e pare
ca ace parte din destinul national olosirea in proportie de doar 137 a resurselor
naturale, cu care ne(a daruit Dumnezeu.
In aara de bolile cardiovasculare, in care cura balneara are eecte
e$traordinare, in prezent, apele de la Buzias, sunt olosite si in tratamentul
anemiei eriprive 0la copii si adulti4, al gastritei hipoacide si dischineziilor biliare,
al asteniilor. ,a recomandam sa beti apa direct de la sursa, in cantitatile
prescrise de medicii specialisti ai statiunii.


Arorii
"lantati, in mare majoritate, la ordinul imparatului %ustriei, arborii de la
Buzias au sute de ani. Corolele lor daruiesc nu doar un aer cu proprietati unice,
dar si o priveliste magniica. In parcul statiunii a ost creata o colonada pentru
promenada imparatesei %ustriei, adica un acoperis urias de lemn, lung de cateva
sute de metri si sculptat cu migala, asa incat arata ca o uriasa dantelarie. 9ie
ploaie, ie vant, pacientii se pot plimba sub acest acoperamant destinat, candva,
etelor imparatesti.
In acelasi parc se ala si o alee celebra candva# %leea Ionilor o poteca
pietruita, lunga de sute si sute de metri, strajuita de platani seculari, care asigura
ionizarea aerului. "e aceasta alee se ace in prezent cura de teren cu bolnavii
cardiovasculari, o cura de teren cu eecte e$ceptionale in recuperarea motorie
dupa accidente vasculare, dar si in cazul arteritei obliterante.


Un personal medical de inalta cali!icare
Daca din punctul de vedere al
diversitatii tratamentelor, statiunea Buzias a
pierdut mult in ultimii o suta de ani, aspectul
calitativ al tratamentelor practicate este cu
adevarat de invidiat. %ici sunt specialisti de
renume in domeniul balneologiei si
cardiologiei, care lucreaza cu echipamente de
ultima ora. %s vrea cu acest prilej sa o elicit
sincer pe directoarea statiunii, d(na pro. univ. %na -aria Doran, pentru
investitiile impresionante pe care le(a acut in aparatura de diagnosticare si
tratament, care depaseste in present, orice alt asezamant medical cu acest proil
din tara. %ici pot i diagnosticate si tinute sub control permanent aectiunile
cardiace si vasculare, pot i aplicate tratamente cu aerosoli, ultrasunete, lumina
liniar polarizata, vibromasaj etc. Buziasul este printre putinele centre din tara in
care cercetarea medicala unctioneaza cu motoarele din plin. De pilda, aici se
studiaza de mai multi ani eectele celebrului medicament din spanz Boicilul in
bolile arteriale, se ac tratamente cu aimoasele produse din gama :erovital si
"ell(%mar. In prezent, se are in vedere punerea la punct a unor programe
compleze anti(stres, destinate recuperarii rapide a capacitatii de munca a
persoanelor suprasolicitate atat izic, cat si nervos. 8ste posibil ca intr(un viitor
apropiat, aici sa se trateze si bolile psihice de gravitate medie si mica.


A!ectiuni care se trateaza la Buzias
"rincipala tinta a tratamentelor sunt bolile cardiovasculare, cu conditia sa
ie in aza cronica si nu acuta. Rezultatele cele mai bune s(au obtinut in#
ischemia cardiaca, cardiopatia valvulara, tulburarile de ritm cardiac, sechele
post(inarct, hipertensiune arteriala, bolile arterelor 0ateroscleroza obliteranta,
tombangeita, sindrom Ra;naud4, bolile venelor 0varice, sechele ale
trombolebitei, ulcerul cronic de gamba4, bolile vaselor limatice perierice,
sechelele accidentului vascular cerebral. /a aceasta mare grupa se adauga
bolile digestive 0gastrita hipoacida, dischinezie biliara, dispepsie, digestie lenta,
atonie gastro(intestinala4, bolile psihice si nervoase 0nevrozele cronicizate,
depresiile si an$ietatea, surmenajul produs de stres sau supraeort intelectual,
insomniile4, bolile reumatice, bolile respiratorii cronice, boli ale aparatului genital
0inectiile trenante, impotenta vasculara4, boli produse de imbatranire.
Durata tratamentelor este de apro$imativ trei saptamani, iar tratamentul
este bine sa ie repetat sase luni, ma$imum un an.


Costul tratamentelor
%dresandu(se bolnavilor cardio(vasculari, la care e$ista un risc de
mortalitate e$trem de ridicat, statiunea practica niste costuri care sa permita
venirea la tratament a tuturor celor care au nevoie. "entru pensionari, e$ista
acilitati cu totul e$ceptionale, cea mai mare parte din costul tratamentului si
cazarii iind suportate de catre Casa "ensiilor. De asemenea, bilete de tratament
pot i obtinute si prin -inisterul -uncii si "rotectiei 'ociale, care practica reduceri
substantiale. In cazul in care se vinde cu bilet asigurat prin Casa "ensiilor sau
prin -inisterul -uncii, costul unei zile de tratament este sub 133.333 de lei pe zi,
in cazul pensionarilor ei trebuind sa dea pentru 1< zile de tratament, cazare si
masa, =37 din pensie, restul iind asigurat de Casa "ensiilor.
"entru a ala date suplimentare despre Baza de Tratament de la Buzias,
puteti suna la teleoanele 3>?@2A.13.?3, 2A.1>.<1 sau scrieti pe adresa# str.
9lorilor nr. 1, '.C.T.B. Buzias '.%., Buzias, jud. Timis. "agina de Beb#
BBB.online.rortbbuzias. rtbbuziasConline.ro
ILIE TUDOR