http://youtube.googleapis.com/v/316AzLYfAzw%26autoplay%3d1%26el%3d!

http://www.youtube.com/embed/"d6"1v#y$3w
Locui cu putei miaculoase di& 'oma&ia
ntr-o lume agitat, n care bunstarea e pe primul plan, oamenii calc ara n lung i-n lat, n cutarea unui leac
miraculos. i adesea uit c minunea vindecrii e poate chiar n ei. n ara asta a noastr, de care unii s-au
plictisit i vor s plece, n timp ce alii, din afar, ar da orict numai s peasc n unele regiuni, sunt zone unde
ne simim mai aproape de divinitate.
ercettorii au descoperit unul dintre aceste locuri n punctul de ntlnire al paralelei !", la #umtatea nordic a
globului, cu meridianul $", ce marcheaz #umtatea %uropei. &e pare c peticul de pmnt care ncepe pe la
'ealul (egru i se ntinde pn spre &ibiu atinge perfeciunea. (u ntmpltor sunt renumite staiunile
limneti, ciulata, )lneti, *ovora. &e spune c bolnavii care se +ncarc+ o vreme aici cu energie se pot
vindeca i fr curele de ap. ,e lng acestea, sunt la noi multe locuri minunate. -zvorul tmduitor de la -zbuc
n #udeul .ihor, la /nstirea -zbuc slluiete un izvor cu ap tmduitoare. 0iricelul de ap izvorte chiar
n incinta lcaului. urge intermitent, la intervale de 1"-23 de minute, i se transform n leac vindector n
4inerea 5uminat. )rict de grav ar fi suferina cuiva, la -zbuc i gsete alinarea.
rucea de la oslogeni
6inutul 'obrogei e bogat n locuri fctoare de minuni. 7nul e &chitul rucii de la oslogeni. /uli bolnavi i-
au gsit vindecarea, cei ce nu puteau vorbi au primit grai, orbii i-au recptat vederea. n timp, &fnta ruce a
crescut n nlime i, numai 'umnezeu tie cum, la zi mare, rucea se umple de mir.
/nstirea armeneasc de la 8agigadar
9 ,uin lume tie c n :omniai e;ist o singur mnstire armeneasc i aceea se afl n apropierea oraului
&uceava, la 8agigadar. redincioii tiu ns c aici se mplinesc i cele mai ascunse dorine. 'ar pentru aceasta
trebuie s urci dealul mnstirii n genunchi, s ncon#ori biserica de trei ori, apoi s mergi la preot pentru a-i
citi rugciunile.
<roia de la -oneti
&atul -oneti, din #udeul =rge, poziionat ntre ,iteti i :oiorii de 4ede, este de#a foarte cunoscut pentru
miracolele nfptuite n faa renumitei sale <roie. 'ei ndelung controversate, miracolele din acest lca sfnt
nu pot fi nicicum contestate. &chitul atra ,intii
&chitul atra lui ,intea sau atra ,intii, cum i se spune n 6ara 5puului, are izvoarele fctoare de minuni
pzite de un munte sfnt i o fntn cu ap tmduitoare de pe vremea haiducului ,intea. .trnii povestesc
cum apa se fcea odat +ca untu>+ i vindeca orice boal a celor ce veneau n lcaul de lng <rgu 5pu.
,etera /uierilor
7nul dintre cele mai fascinante monumente ale naturii de pe teritoriul rii noastre, situat n comuna .aia de
0ier din #udeul *or#, scobit de vreme n pntecele muntelui de calcar de lng rul *albenul, este ,etera
/uierilor. 4orbete lumea c n acest loc s-ar vindeca boli i s-ar nfptui miracole. &-a auzit despre aceast
bi#uterie din piatr peste mri i ri, cci umbl zvonul c n interiorul ei femeile ce nu pot avea copii capt
darul procreerii. /ai mult, cum peti nuntru, de eti obosit, prinzi vigoare i chef de via. =stmul, diabetul,
reumatismul, depresia, insomnia, dereglrile hormonale dispar ca prin minune dup cteva ceasuri n ,etera
/uierilor. &e mai spune c i cele mai puternice farmece de dragoste i de moarte se fac cu apa care se prelinge
pe stalactitele din peter.
rucile +de leac+ de la 'ervent
,e malul drept al 'unrii, aproape de paradisul antic de la 4icina, din cetatea +,cuiul lui &oare+, se nal cu
semeie un loc ncrcat cu o puternic for spiritual, /nstirea 'ervent. &e spune c pe aceste meleaguri s-ar
fi svrit fapte miraculoase. redina celor ce s-au rugat la +crucile de leac+ le-a adus vindecarea, lsnd n
urm cr#ele, ca mrturie a tmduirii lor. 7nii au mrturisit chiar n declaraii oficiale, n faa autoritilor, felul
n care i-au gsit leacul. (u e nimic altceva dect puterea slu#belor speciale i a /oliftelor &fntului 4asile cel
/are, rostite cu mult har de preoii mnstirii. ,n i animalele i-au gsit vindecarea aici, iar apa din -zvorul
&fntului =ndrei a a#utat nevztori s vad lumina zilei. /inunile de la 'ervent dovedesc fr strop de
ndoial c 'umnezeu a ntins aripi de ngeri asupra acestui loc, cci orice credincios ce a pit o dat pragul
mnstirii simte nevoia luntric de a reveni iar i iar.
olul hiliilor
'up un urcu anevoios, ce parc nu te las s renuni la visul de a atinge vrful muntelui, a#ungi ntr-o poian
luminat, n mi#locul creia nete un izvor. 0r s-i cunoti puterile miraculoase, sorbi nsetat un cu de
ap proaspt i rece i simi c ceva s-a schimbat n interiorul trupului tu. ,oate c de aceea pelerina#ul spre
,iatra /ic din ?rneti a devenit n timp una dintre cele mai importante procesiuni ortodo;e pentru aducerea
ploii. 'umnezeu nu a lsat niciodat ateptrile credincioilor fr rspuns dup ce au pit n lcaul spiritual
scobit n inima muntelui, n piatr. (ou cruci ncadreaz drumul spre olul hiliilor, unde se afl o peter ce
ascunde o bisericu deosebit. i se pare c, pe lng apa izvorului de afar, chiar frigul din interiorul peterii
contribuie la vindecarea sufleteasc i trupeasc.
-coane fctoare de minuni
-at unde se afl unele icoanel fctoare de minuni din :omnia@ /nstirea 8odo-.odrog din #ud. =rad ,
&chitul etuia din #ud. =rge, .iserica 4ovidenia din #ud. .acu , /nstirea *orovei din #ud. .otoani,
.isericile olea, 'oamnei, *rdina -coanei i .una 4estire din .ucureti, /nstirea lugra din ara
&everin, /nstirea 'lhui din 0ocani, /nstirea (icula din lu#, /nstirea dintr-un lemn din 4lcea,
.iserica /adona 'udu din 'ol#, /nstirea =dam din *alai, .iserica 5etca (ou din *iurgiu, /nstirea
*olia din -ai, /nstirile ldruani i ,asrea din -lfov, /nstirea 'ragomireti din /aramure,
/nstirea -coanei din (eam, /nstirea ,issiota din ,rahova, /nstirea .i;ad din &atu /are, /nstirea
&trmba din &la#, /nstirea :ca din &uceava, /nstirea ,antelimon din <eleorman.
/na &fntului iprian
&e ntmpl s treci pe lng .iserica ?ltari fr s tii mcar ce comoar ascunde@ mna &fntului iprian,
ocrotitorul de vr#i i blesteme. /oatele sfinte se odihnesc de sute de ani ntr-o racl de sticl i reprezint
pavza lcaului de cult i a celor ce i trec pragul. &e spune c aici /oliftele &fntului 4asile sunt mai
puternice ca oriunde, c nicieri altundeva nu poi gsi mai degrab a#utorul divin la necaz.


"uditate si imu&itate

(tiati ca) Li&tea si be&eficiile acesteia

5intea A5ens culinarisB face parte din familia 0abaceae, planta fiind cultivata pentru semintele sale, care sunt
cuprinse in pastaie. 5intea este una dintre cele mai vechi legume cultivate alaturi de grau, orz, mazare si in si se
crede ca a fost cultivata prima data in =sia de &ud-4est si &iria de (ord. 'enumirea botanica provine de la
asemanarea acesteia cu forma de lentila a ochiului. <oate componentele acestei plante - radacina alba, tulpina
cu frunze, florile si semintele - au utilizare in medicina chineza. 5intea este o leguma comuna, gasita in multe
feluri de mancare si serveste bine in combinarea cu alte alimente. &upele, salatele si mancarurile preparate cu
aceasta leguma ne furnizeaza un numar mare de substante nutritive si proprietati uimitoare. 5intea este bogata
in vitaminele =, , %, C, acid pantotenic, fier, proteine, fosfor, cupru, carbohidrati, calciu, magneziu, seleniu,
zinc, acid folic, fibre dietetice, acizi grasi )mega 2 si )mega D, aminoacizi si multe altele. -ata cateva din
avanta#ele folosirii lintei intr-o dieta sanatoasa@
- promoveaza vasele de sange si o inima sanatoasaE
- prote#eaza impotriva radicalilor liberiE
- scade colesterolulE
- mentine nivelurile normale de zahar din sangeE
- previne tulburarile digestive, precum constipatia ori sindromul de colon iritabilE

5intea mai are si urmatoarele proprietati@
- poate actiona ca un antidepresiv, in sensul cresterii bunei dispozitiiE
- reprezinta un a#utor benefic pentru somnE
- este amplificatoare de energieE
- contribuie la rezistenta osoasaE

,acientii cu anemie sau cei suferinzi de boala =lzheimer pot incetini progresia bolii prin adaugarea lintei in
dieta lor. 5intea hidratata in apa fierbinte este mai usor de digerat. %;ista multe soiuri de linte cultivate si
consumate in intreaga lume, cele mai frecvente fiind cele trei tipuri folosite la gatit - maro, portocaliu si verde.
7n avanta# al sau este acela ca nu are nevoie de inmuiere. 'aca tineti in apa boabele de linte timp de cateva ore,
acest fapt va reduce timpul de gatit la #umatate. -nainte de a incepe gatitul propriu-zis al lintei, se recomanda sa
fie clatita in apa rece, pentru a elimina toate impuritatile. 'upa toate beneficiile enumerate, rezulta ca lintea
constituie o sursa puternica de imbunatatire a sanatatii organismului nostru. =ceasta mai este si simbol al
abundentei, al starii de bine si al prosperitatii.



(tiati ca) *igdalele si secetele acestoa

%fectul pozitiv pe care consumul de migdale il are asupra starii de sanatate a organismului este remarcabil.
/igdalele reprezinta o sursa grozava de fibre si proteine de buna calitate, iar printre vitaminele continute de
migdale regasim vitamina = si ., vitamina % Aun antio;idant puternic si eficientB, precum si o serie de minerale
esentiale pentru functionarea optima a organismului@ magneziu, potasiu, fier, zinc, sulf. ,rin urmare,
consumarea a catorva migdale pe zi intaraste sistemul imunitar, prevenind aparitia asteniilor si a anemiilor.
/igdalele contin si acizi grasi omega 2, acizi ce previn complicatiile cardiovasculare si impiedica formarea de
cheaguri in sange. ,este #umatate din compozitia migdalelor este constituita din grasimi nesaturate ce inlesnesc
procesul de vindecare a anumitor afectiuni ale ficatului, spre e;emplu hepatita infectioasa. :ecent chiar,
oamenii de stiinta le-au atribuit migdalelor si proprietati probiotice, a#utand la o buna digestie, prin scaderea
numarului de bacterii rele din tubul digestiv si cresterea numarului bacteriilor FbuneG. ,entru ca mineralele pe
care le contin migdalele sa fie cat mai bine absorbite de organism, este indicat ca la consumarea acestora sa le
insotiti cu alte alimente continand vitamina . /ai trebuie sa stiti ca migdalele sunt bogate in calorii si au o
mare putere nutritiva, 133 grame de migdale continand in #ur de "HD Ical. 7n efect tonifiant il au migdalele si
asupra tenului. ) masca e;celenta care a#uta la indepartarea celulelor moarte de la nivelul pielii si la
reimprospatarea tenului este cea realizata prin amestecarea pulberei de migdale macinate cu faina de ovaz si
miere. -n plus, uleiul de migdale dulci este cunoscut si pentru proprietatile sale hidratante remarcabile. ,entru
ingri#irea pielii, avand un efect emolient si de prevenire a vergeturilor, se recomanda urmatoarea crema obtinuta
in casa. &e amesteca 23 grame de ulei de migdale cu J g ceara de albine, cu 23 g apa de trandafir si cu J picaturi
de ulei de trandafir si se aplica pe suprafata pielii. 'e asemenea, aplicatiile cu ulei de masline stimuleaza
regenerarea si cresterea firului de par, dandu-i stralucire si suplete.
/igdalele a#uta si la remineralizarea organismului, prevenind starile de oboseala cronica si epuizare
intelectuala. -n acest sens, o cantitate de 133 de grame de migdale consumate zilnic poate contribui cu adevarat
la energizarea organismului si la mentinerea capacitatii de memorare. -n schimb, migdalele nu sunt
recomandate persoanelor suferind de pietre la rinichi.

(tiati ca) *aaul si secetele sale

/ararul se distinge si prin continutul ridicat de fier, mineral cunoscut pentru faptul ca favorizeaza o;igenarea
tesuturilor, a celulelor si a plamanilor. =ctiunea tuturor aceste minerale este si diuretica, purgativa, stimulanta si
tonica a#utand corpul sa se debaraseze de toate problemele precum balonarea, afectiunile urinare si respiratorii,
tulburarile digestive si intestinale.


(tiati ca) *ocovul si popietatile sale

,e langa faptul ca da gust preparatelor culinare iar calitatile sale nutritive sunt remarcabile, morcovul este
recunoscut si pentru proprietatile sale terapeutice.

/orcovul este originar din =fganistan si este cunoscut in special pentru proprietatile sale de reglare a vederii.
5a inceput avea culoarea alba, insa prin selectie naturala s-a obtinut morcovul portocaliu de astazi, dulce si
fraged, cu un continut important de caroten, provitamina cu proprietati puternic antio;idante si anticancerigene.
/orcovul contine vitaminele =, .1, .$, , saruri minerale Acalciu, magneziu, fier, potasiu, sodiu, fosforB,
asparagina si beta-caroten, pigment vegetal cu proprietati antio;idante. 4ara, inainte de pla#a, putem consuma
morcov in scop de protectie asupra corpului, pentru ca beta K carotenul blocheaza o mare parte din radicalii
liberi proveniti din radiatiile ultraviolete.

'e la ciorbe sau tocane la suc si desert, morcovul isi gaseste intrebuintare in foarte multe preparate culinare.
&ucul de morcovi are o valoare nutritionala ridicata, favorizeaza digestia, a#uta la intarirea sistemului imunitar
si previne cancerul. =lege 2 K ! morcovi mari, tineri si proaspeti, indeparteaza partea verde de la capatul
morcovului si da-i prin storcator. %ste recomandat sa consumi sucul de morcovi proaspat, dimineata, pe
stomacul gol.
'e asemenea, poti consuma morcov crud, ca atare sau in salata, in combinatie cu mere sau varza, telina, ardei
gras, rosii si ceapa. -n supe, ciorbe si tocane este nelipsit iar ca desert, morcovul isi gaseste loc in checuri,
inghetate, torturi, pra#ituri sau placinte, carora le da un gust delicios.
.eneficiile consumului de morcov asupra organismului - fie ca este consumat crud sau gatit, morcovul isi
pastreaza calitatile terapeutice remarcabile. onsumul regulat de morcov reduce semnificativ riscul de cancer
de orice fel, combate anemia, epuizarea fizica, ofera protectie cardio - vasculara si are efecte benefice in cazul
gastritei, anore;iei, diareei sau constipatiei.
0ierul are proprietati remineralizante si antianemice, contribuind la cresterea numarului globulelor rosii si al
nivelului hemoglobinei iar cantitatea importanta de vitamina = continuta de morcov imbunatateste vederea pe
timp de noapte.
,roprietatile antibacteriene, antiseptice si de regenerare a celulelor il recomanda in tratarea arsurilor,
degeraturilor, ranilor deschise, furunculelor, eczemelor si ulcerului varicose - aplicand morcov ras, pus intr-un
tifon, direct pe rana, unde se mentine apro;imativ un sfert de ora.


+usuiocul si be&eficiile sale

.usuiocul este o planta aromatica cu un miros puternic, foarte folosita in bucatarie pentru prepararea sosurilor,
a supelor sau a salatelor. ,e langa gustul bun, busuiocul are si numeroase beneficii pentru sanatate.
.usuiocul este originar din -ndia, insa numele sau provine din grecescul +basileus+, care inseamna +rege+. -n
-ndia, busuiocul era un simbol al ospitalitatii, iar in -talia simbol al iubirii. .usuiocul este apreciat si pentru
continutul ridicat de nutrienti si minerale. =stfel, busuiocul este bogat in calciu, magneziu, fier, potasiu,
mangan, vitaminele =, , C si fibre.
=ceasta planta este si o sursa importanta de uleiuri voltatile cu puternice proprietati antibacteriene. .usuiocul
este e;trem de bogat in flavonoide, un tip de antio;idanti care previn distrugerea celulara. )rientin si vicenin
sunt doua flavonoide solubile in apa care prote#eaza celulele si cromozomii de radiatii si efectele nocive ale
o;igenarii. &ubstantele active din busuioc a#uta si la blocarea procesului de imbatranire a tesuturilor. .usuiocul
are si proprietati antiinfalamtorii, fiind recomandat in special persoanelor care sufera de artrita. 7leiurile
volatile din busuioc a#uta la stoparea productiei de enzime care cauzeaza umflarea articulatiilor. 7leiurile
esentiale din busuioc au si proprietati antibacteriene. =cestea sunt eficiente in inhibarea dezvoltarii bacteriilor
care devin reziste la antibioticele obisnuite. =stfel, busuiocul este eficient in tratarea infectiilor cu stafilococi,
enterococi sau pseudomona. %ste folosit si pentru tratarea infectiilor gatului, racelilor, gripelor, tusei, astmului
si a altor afectiuni respiratorii. eaiul de busuioc este eficient in tratarea infectiilor urinare, colicilor, anore;iei,
ulcerului gastric si a diareei.
.usuiocul are efecte pozitive si asupra sanatatii inimii si a sistemului cardio-vascular. -mbunatateste circulatia
sangelui, rela;eaza vasele de sange si previne formarea de cheaguri de sange in artere. ontine o substanta care
are puternice proprietati antio;idante care previn imbatranirea prematura, afectiunile legate de varsta si
cancerul. %ste si o sursa importanta de beta caroten care prote#eaza celulele epiteale de efectele nocive ale
radicalilor liberi. 7leiul esential de busuioc poate fi folosit si ca agent hidratant pentru piele si par. onfera
luminozitate, hidratare si un aspect stralucitor. %ste eficient si in tratarea acneei si a psoriazisului. eaiul de
busuioc este util si in tratarea a numeroase afectiuni digestive. &e foloseste pentru constipatie, crampe
stomacale, indigestie si flatulenta. %limina imediat gazele din stomac si intestine. 7leiul esential de busuioc
poate fi folosit si ca agent anti voma in cazurile de rau de miscare. 0olosit in aromaterapie, busuiocul are un
efect calmant. %ste astfel util in tratarea stresului, a migrenelor si depresiei. 0olosit in mod regulat confera
claritate si putere mental, marind puterea de concentrare.

Alime&tele cude

=limentele crude hranesc si vindeca totodata deoarece contin enzime, izvoare de viata ce nu pot fi +fabricate+.
%le sunt necesare atat pentru cei bolnavi, cat si pentru cei sanatosi. )rganismul isi preia din hrana doar acele
principii nutritive necesare pentru a-si indeplini functiile. :estul de substante sunt eliminate sau stocate. 'e cate
ori suntem bolnavi, se spune ca datoram boala unui virus. 'a, este adevarat, acestia sunt cei care genereaza
boala. 'eosebirea este ca unii se imbolnavesc, iar altii nu, si consta in capacitatea organismului de a se apara si
de a anihila acesti agenti patogeni. -munitatea este implacabil legata de alimentatia gresita si de reziduurile
nocive din organism.
&a retinem@ un organism purificat de reziduuri prin intermediul alimentelor crude nu se imbolnaveste.




(mochi&ele ,poaspete sau deshidatate- au un rol benefic pentru sanatatea noastraL

,revin constipatia gratie cantitatii mari de fibre, care a#uta la mentinerea unui tranzit intestinal sanatos.
=#uta la slabit K sunt recomandate persoanelor obeze Adar nu in combinatie cu lapteB.
&cad colesterolul K contin pectina, o fibra solubila, care odata a#unsa in sistemul digestiv, FprindeG moleculele
de colesterol si le elimina din organism.
,revin aparitia bolilor de inima prin continutul de fenoli, )mega 2 si )mega D, acizi ce reduc riscul bolilor de
inima.
,revin aparitia cancerului de colon.
,revin aparitia cancerului de san.
,revin hipertensiunea K sunt bogate in potasiu si au continut scazut de sodiu.
&unt bogate in calciu si intaresc oasele.
5upta impotriva pierderii calciului prin urina dar si a racelii.




Alime&te de sezo& . pepe&ele osu/ u& alime&t e0tem de sa&atos1

ontine peste M3N apa - cele mai sanatoase alimente sint cele care au procent de apa egal sau mai mare decat
cel al organismului A"J-H3N in functie de varstaB.
ontine colorantul natural rosu 5-),%(, factor antio;idant e;ceptional. =ntio;idant O anti-cancer in primul
rindP

ontine peste M3N apa, fiind unul dintre putinele fructe care se poate FbucuraG de o asemenea proportie Aalaturi
de pepenele galben, castravetiQB. ele mai sanatoase alimente sint cele care au procent de apa egal sau mai
mare decat cel al organismului A"J-H3N in functie de varsta, mai mult la copii, mai putin la varstniciB.

ontine colorantul natural rosu 5-),%(, factor antio;idant e;ceptional. =ntio;idant O anti-cancer in primul
rindP ,revine si trateaza orice localizare tumorala, dar mai ales cancerele de prostate, uter, sin, vezica urinara,
pancreas, ovar. 5icopenul este de cel putin " ori mai puternic decit beta-carotenul, anti-o;idantul galben-
portocaliu continut in toate fructele si legumele de aceasta culoare Ainteresant este ca (7 el da culoarea
aceasta PB

'aca vom consuma pepenele rosu ca atare apro;imativ "N din cantitatea de licopen se va absorbi, iar restul se
va elimina, deoarece acest colorant-antio;idant e;ceptional (7 se absoarbe decit slab in mediul aposP 'daca
insa vom lua inainte, in timpul sau imediat dupa consumul pepenelui rosu doar 1 lingurita de ulei Amasline sau
inB, absorbtia licopenului va fi totala P

=tentieP

,epenele furnizeaza printre cele mai putine calorii R 133 g produs dintre toate alimentele A$" IcalNB. hiar daca
acesta contine foarte multa apa, nimeni nu consuma doar 133 g de pepene la o masa. 'aca o persoana a#unge sa
consume 1." - $ Ig de pepene la o masa Aceea ce sa recunoastem nu e prea greu delocB se a#unge la 2H" - "33
Ical R masa, ceea ce echivaleaza cu apro;imativ o ciocolata de 133 g A!"3 - D33 IcalB. 'aca insa cele "33 Ical
sint consumate seara dupa ora 1H - 1J, depunerea este mai mare de M3N si atunci sa nu ne miram de cresterea
alarmanta in greutate, mai ales a persoanelor de se; feminin, minole si sedentare Adar nu numai PB

'aca e;ista persoane care nu ApreaB obisnuiesc sa consume lichide pe parcursul unei zile, ingestia brusca R
brutala a unei cantitati asa de mari de lichide poate determina cresterea la fel de brusca a tensiunii arteriale S
riscurile aferente datorate acestei boli

,epenii, indiferent de culoare, au si un efect diuretic puternic, putind mobiliza o piatra renala FmutaG pana
atunci simptomatic.




2ece be&eficii ale co&sumului de teli&a


0runzele de telina au un continut ridicat de vitamina =, in timp ce radacina este o sursa e;celenta de vitamina
.1 , .$, .D si , dar si de potasiu, acid folic, magneziu, calziu, fier, fosfor, sodiu si o multime de aminoacizi.

<elina poate fi consumata in stare cruda, ca atare sau in salate, insa poate fi utilizata si in mancaruri gatite. 7n
avanta# al acestei legume este acela ca spre deosebire de alte legume, aceasta rezista foarte bine in timpul
prepararii termice, fara sa isi piarda din vitamine.

1. :educe colesterolul - &ucul de telina reduce colesterolul si mareste secretia bilei.

$. <elina actioneaza ca un la;ativ foarte puternic, motiv pentru care este recomandat ca atunci cand suferi de
constipatie sa bei sucul acestei legume sau sa o consumi ca atare. 'aca problema este una frecventa, cel mai
bine este sa consumi cat mai des telina, pentru a preveni constipatia.

2. <rateaza cancerul de stomac si colon - telina contine o grupare de componente cu efect anticancerigen

!. &cade tensiunea arteriala - a#uta la rela;area musculaturii in #urul arterelor si la dilatarea vaselor de sange,
asigurand o circulatie sanguina mai buna.

". -mbunatateste functiile renale - consumul de telina asigura buna functionare a rinichilor si a functiei renale in
general, a#utand si grabind eliminarea to;inelor din organism. /ai mult decat atat, acest proces de eliminare a
to;inelor previne formarea pietrelor la rinichi . -n general, pentru aceasta problema, este recomandat sucul de
telina in cantitati cat mai mari, insa si consumul legumei in stare naturala este foarte bun.

D. =#uta la slabit - telina este un aliment satios care are rolul, printre altele, de a reduce pofta de mancare, pofta
de dulciuri si alimente grase. urata o telina, tai-o in felii si incearca sa consumi intreaga leguma pe parcursul
unei zile. 4ei vedea la finalul zilei cum cantitatea de mancare pe care o consumai de obicei a fost redusa
semnificativ.

H. =#uta la deto;ifierea organismului - daca iti simti organismul incarcat, daca ai consumat in ultima vreme
multe alimente cu o multime de ingrediente chimice, daca iti simti pielea incarcata sau pur si simplu iti doresti o
deto;ifiere, consuma zilnic suc de telina sau telina rasa.

J. *rabeste eliminarea pietrelor renale - consumul de suc de telina a#uta la spargerea si eliminarea pietrelor la
rinichi. %vident, pentru rezultate vizibile, trebuie sa bei zilnic suc de telina, timp de apro;imativ o luna. -n
acelasi timp, sucul de telina previne formarea unor noi pietre la rinichi .

M. almeaza sistemul nervos - alcalinele minerale continute de sucul de telina au un efect calmant asupra
sistemului nervos, fiind o solutie e;celenta pentru persoanele care se confrunta cu insomnia. ,entru aceasta
problema, consuma un pahar cu suc de telina, seara de seara, cu o ora inainte de culcare.

13. :egleaza hormonii - telina este un ingredient care regleaza hormonii, atat in cazul femeilor cat si al
barbatilor. /ai mult decat atat, sucul de telina stimuleaza fertilitatea, indeparteaza frigiditatea si chiar lupta
impotriva impotentei.



(tiati ca)
+e&eficiile &ucilo pe&tu sa&atate

=cestea constituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, minerale, antio;idanti si vitamine
esentiale pentru o buna functionare a organismului.

(ucile au fost inca din timpuri stravechi asociate cu intelectualii, deoarece forma lor seamana cu cea a
creierului.

/ulte persoane considera ca nucile au un continut ridicat de calorii, grasimi si ingrasa. %ste adevarat, de aceea
se recomanda consumul cu moderatie. .eneficiile, in cazul unui consum moderat, sunt multiple.

-ntroducerea regulata a nucilor in meniu a#uta la reducerea colesterolului negativ si la cresterea nivelului de
colesterol pozitiv, benefic pentru organism. 'e asemenea, a#uta la scaderea riscului de aparitie a hipertensiunii,
a bolilor coronariene ale arterelor si a cancerului la san, colon si prostata precum si a infarctului.

*ratie continutului de antio;idanti nucile constituie o sursa ideala de energie. -nsa, poate cel mai mare atuu il
constituie prevenirea procesului de imbatarnire, cauza pentru declansarea unor boli grave.

(ucile sunt alimente de baza in cadrul unei diete sanatoase. onsumarea unui pumn de nuci A23 de grameB in
fiecare zi va va furniza necesarul de minerale, vitamine si proteine. =cestea trebuie insa hidratate cateva ore,
pentru o digestive mai buna si pentru potentarea gustului.

-ata cateva dintre nutrientii din nuci@ potasiu, un mineral care a#uta in stabilizarea tensiunii, seleniu, care are rol
de antio;idant, vitamina % Aantio;idant puternicB, arginina, un aminoacid care este prezent in suplimentele
nutritive fiind considerat un tratament pentru persoanele care sufera de afectiuni circulatorii si la nivelul inimii
Ahipertensiune, anginaB, mangan - a#uta in mentinerea oaselor tari.



(tiati ca)
3uctele si legumele deshidatate isi pasteaza popietatile be&efice/ spe deosebie de cele co&gelate4

'eshidratarea legumelor si a fructelor la soare este cea mai sanatoasa metoda de conservare a vegetalelor si una
dintre cele mai vechi. ,entru a evita produsele din comert, de cele mai multe ori deshidratate chimic si pline de
conservanti, puteti sa va preparati singuri aceste delicii. .eneficiile pastrarii alimentelor in forma uscata pot fi
rezumate simplu@
0ata de conservare sau congelare, deshidratarea nu distruge substantele nutritive din alimente. 4alorile
vitaminelor si mineralelor nu se schimba in timpul uscarii, devin mai concentrate. ,rocentul de sare sau grasimi
este foarte redus.
&e pot deshidrata o foarte mare gama de produse alimentare, ierburi, flori, legume, fructe.
,rodusele uscate au valabilitate mai mare fata de alte procedee de conservare. 'aca ambalam in mod
corespunzator si vidam alimentele uscate, acestea se pot pastra chiar si $3 de ani.
'atorita volumului mic, puteti salva spatiul de depozitare din camara dvs.
-erburile sau condimentele uscate ofera o aroma mai puternica atunci cand pregatiti mancarea.
,rodusele alimentare uscate, datorita volumului si a greutatii mici, sunt comod de transportat in drumetii sau
e;cursii.
)rice alimente uscate pot fi usor rehidratate prin adaugarea de apa, bulion sau supa.


'eshidratarea fructelor si a legumelor se poate face la soare, in cuptor sau in deshidrator.

&olutia clasica si cu cele mai gustoase T rezultate U este uscarea la soare dar aceasta necesita un timp indelungat
Amimim trei zileBE in timpul zilei fructele trebuie prote#ate de insecte iar pe timpul noptii de umiditate.

&olutia cea mai usora este folosirea unui deshidratorE e;ista atat variante ieftine cat si deshidratoare
profesionale care usureaza foarte mult pregatirea alimentelor.

=lta solutie este uscarea in cuptor, cu focul la minim si usa putin deschisa dar e;ista riscul depasitii celor !$ de
grade elsius care garanteaza pastrarea calitatii alimentelor crude.

,regatirea fructelor si a legumelor.
=legeti fructele sau legumele pe care doriti sa le uscati. =cestea trebuie sa fie bine coapte, dar sa nu fie lovite.
-n functie de marimea lor, taiati-le n #umatati, sferturi sau felii. ,uneti sa le pastrati i ntregi, dar procesul de
uscare va dura mai mult. .ucatile trebuie sa fie egale. ,e legume puteti adauga putina sare si piper. ,rocesul
este finalizat cand legumele R fructele sunt uscate Anu mai par umedeB.
=tat fructele cat si legumele pot fi pastrate in pungi de plastic vidate. 5egumele pot fi conservate si in borcane,
asezonate cu cateva ramurele de rozmarin si R sau busuioc, cativa catei de usturoi si acoperite cu ulei presat la
rece. ,uteti folosi ulei de floarea soarelui, de canepa, de susan, de migdale, de struguri dar nu de palmier,
masline sau cocos fiindca se vor intari la frigider.


#&fo utile...
+e&eficiile co&sumului de meisoae

.eneficii
/erisoarele au fost utilizate ca hrana si ca medicament secole intregi. /erisorul este un fruct ce creste in
=merica de (ord si a fost utilizat de catre locuitorii acesteia pentru tratarea bolilor rinichilor si a disfunctiilor
vezicii urinare. .eneficiile consumului se merisoare acopera insa o pla#a larga. =u proprietati benefice in
tratarea si ameliorarea problemelor de tin de sistemul digestiv si a afectiunilor corelate cu acesta, precum lipsa
poftei de mancare, probleme ale stomacului, disfunctii ale sangelui si a circulatiei acestuia, scorbut. 'e
asemenea, restabilesc nivelul normal al colesterolului, previn caderea dintilor, intaresc dantura si sistemul
osos iar compusii chimici din merisoare blocheaza actiunea bacteriilor, prevenind astfel infectiile. =cizii
organici continuti au proprietatea de a reduce depozitele de grasime. &ucul de merisor actioneaza asupra
bacteriilor %.coli micsorand rezistenta acestora la antibiotice.

,roprietati terapeutice
&unt intrebuintate impotriva diareei.
onstituie un tratament pentru cistita, pielita si guta.
=#uta in tratarea reumatismului si a bolilor renale.
<rateaza infectiile genitale si diareea.
4indeca tusea, ranile.
5upta contra infectiilor prostatei.
=#uta in tratarea tuberculozei pulmonare.


#&fo utile...
(ecetele ciupecilo ,5leuutos/ (hiita6e si *aita6e-

ontinutul ciupercilor este bogat in proteine de calitate si in minerale. ontinutul bogat dovedeste ca, dintre
toate produsele vegetale, ciupercile sunt adevarate izvoare de vitamineP %le contin aproape tot comple;ul
vitaminei ., precum si vitamina ', care nu se mai gaseste in nici o alta planta, fiind specifica unturii de peste si
carnii. 'e asemenea, in ciupercile cultivate se gasesc cantitati insemnate de vitamina = si =1 si de acid
ascorbic. aracteristica de baza a ciupercilor consta in faptul ca #umatate dintre glucidele din continutul
acestora sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din lumea animala, care de altfel nu se mai gaseste in
regnul vegetal decat la ciuperci - numite si +carne vegetala+P
iupercile sunt recomantate si ca aliment dietetic, prin faptul ca nu contin amidon. %le pot fi folosite in
alimentatia diabeticilor si a celor care nu pot consuma grasimi. 'igestia ciupercilor este usoara si chiar un
consum mai abundent se poate face fara nici un pericol de ingrasare. &tudiile mai arata ca ciupercile au
proprietati stimulative, organice si cerebrale, fiind remineralizante pentru organismul uman.
,e langa valoarea nutritiva, actiunea dietetica si terapeutica, ciupercile sunt apreciate pentru gustul lor placutP
,ot fi savurate pe toata perioada anului deoarece se pot cultiva indiferent de anotimpP

iupercile &hiitaIe sunt considerate un simbol al sanatatii, fiind folosite in medicina chineza de peste D333 de
ani, gratie proprietatilor sale. iupercile &hiitaIe regleaza nivelul colesterolului - d-%ritadenina, unul dintre cei
mai neobisnuiti nutrienti naturali, se gaseste in ciupercile &hiitaIe si a#uta la scaderea colesterolului. =cest
nutrient este un derivat din adenina K unul dintre blocurile de constructie AnucleotideB a materialului genetic al
ciupercilor A='(B. 'e asemenea, ciupercile &hiitaIe ne prote#eaza de bolile cardiovasculare Ainclusiv
aterosclerozaB si sunt o buna sursa a trei minerale importante@ mangan, seleniu si zinc. iupercile &hiitaIe
contin si fitonutrienti, inclusiv ergotioneina. =cest antio;idant unic este derivat din aminoacidul histidina K un
aminoacid esential. iupercile &hiitaIe se caracterizeaza prin prezenta proteinelor Acare induc senzatia de
satietateB, bogatia in comple;ul vitaminelor . Ae;@ riboflavina Vvit. .$W, niacina Vvit. .2W si acid pantothenic
V4it. ."WB si minerale Aseleniu, potasiu si cupruB. 0ibrele ciupercilor taie pofta de mancare si faciliteaza tranzitul
intestinal. iupercile au putine calorii si au in compozitie substante antibacteriane care a#uta organismul. &unt
de preferat ciupercile crude sau preparate la abur ori la cuptor, in comparatie cu cele conservate, care au foarte
mult sodiu.

iuperca /aitaIe, in traducere +ciuperca dansatoare+, stimuleaza sistemul imunitar avand si proprietati anti-
cancer. (umele /aitaIe i-a fost atribuit deoarece in antichitate cel ce o gasea dansa de bucurie caci o putea
schimba cu greutatea ei in argint. =ceasta planta se gaseste astazi in =sia, estul =mericii de (ord si %uropa.
iuperca reuseste sa micsoreze tumorile canceroase - observatia ii apartine 'r. &ensuIe Conno, care a
descoperind ca e;tractul din aceasta ciuperca, cu un diametru de aproape $! de centimetri, combinat cu
proteine anticancer, folosite de#a in tratamente, reduce considerabil dezvoltarea tumorilor canceroase.

iuperca /aitaIe contine polizaharidele 1.2 si 1.D beta-glucan, stimulatoare naturale ale imunitatii
organismului.

&hiitaIe si /aitaIe sunt doua ciuperci folosite de mii de ani in hina si Xaponia pentru proprietatile lor
medicinale e;ceptionale@
imunostimulator puternic
ad#uvant in terapiile antitumorale@ prote#eaza celulele sanatoase, a#uta la prevenirea metastazelor,
stimuleaza productia de interferon, creste activitatea macrofagelor, celulelor (C Anatural ucigaseB, factorului de
necroza tumorala care induce apoptoza celulelor tumorale, stimuleaza activitatea interleuIinelor -5$ si -51$
care inhiba cresterea tumorilor si accelereaza maturizarea limfocitelor <
reduce efectele to;ice in radio si chimioterapie Acaderea parului, voma, leucopenia, anemiaB
antio;idant, antiinflamator, reduce leziunile in degenerescenta maculara umeda
adaptogen Astimuleaza selectiv functiile organismului a#utndu-l s se adapteze fizic, psihic, imunitarB
hepatoprotector Adeto;ifica, stimuleaza productia de interferon, regleaza nivelul transaminazelorB
complementar in tratamentul diabetului si sindromului Y-metabolic Acreste sensibilitatea receptorilor
celulari de insulina, sustine functia insulino-secretorie a pancreasului, accelereaza metabolizarea si eliminarea
colesterolului e;ogen Aadus din alimentatieB, scade nivelul trigliceridelor si al tensiunii arterialeB
antiviral Avirusul %pstein-.arr, hepatic ., , herpetic, 8uman ,apilloma, 8-4, sindrom Caposi, etc.B,
antibacterian si antifungic
Adeiul iute: iti vi&e sa cezi4
7nele dintre beneficiile pentru sanatate ale ardeiului iute sunt aproape incredibile iar reputatia acestuia este in
continua crestere, in urma cercetarilor medicale. =rdeiul iute poate contribui la distrugerea celulelor canceroase
din prostata, plamani, pancreas si poate opri un atac de cord in ma;im 23 de secunde. =rdeiul iute face parte
din familia capsicum, si este cunoscut sub denumirea de capsicum annuum. =rdeiul iute a#uta la stimularea
metabolismului, prin actiunea pe care o are asupra structurii venoase.
.eneficiile pentru sanatate (u este nimic mai uimitor decat efectele pe care ardeiul iute le are asupra sistemului
circulator, cum ar fi alimentarea elementelor vitale din structura celulara a capilarelor, venelor, arterelor si
a#utorul oferit pentru echilibrarea tensiunii arteriale. 'e aceea, ardeiul iute este unul dintre cele mai potrivite
remedii pentru hipertensiunea arteriala, curata arterele si contribuie la diminuarea valorilor colesterolului rau
sau a trigliceridelor. =vand in vedere ca bolile cardiovasculare sunt ucigasul numarul unu la nivel mondial,
proprietatile ardeiului iute sunt deosebit de importante.
=rdeiul iute este benefic atat pentru stomac cat si tractul intestinal deoarece stimuleaza miscarea peristaltica a
intestinului, a#uta la eliminarea fecalelor si contribuie la reconstructia tesutului din stomac facilitand vindecarea
leziunilor stomacale si ulcerelor intestinale. =tunci cand se consuma ardei iute, acesta declaneaza o senzatie de
caldura in tot corpul, din acest motiv chiar a fost una dintre plantele recomandate in caz de degeraturi.
7sturator si picant, ardeiul iute este adaugat in diverse feluri gustoase de mancare din intreaga lume. -uteala
este determinata de o concentratie ridicata de capsaicina, studiata pentru utilizarile ei pe scara larga de la
reducerea efectelor durerii, beneficii cardiovasculare precum si capacitatea de a preveni aparitia cancerului.
apsaicina are un rol esential in deschiderea si drenarea pasa#elor nazale congestionate. -n plus, alaturi de
continutul ridicat de capsaicina, ardeiul rosu este o sursa e;celenta de vitamina =, prin concentratia de
carotenoizi pro-vitamina =, inclusiv beta-caroten. .eta carotenul este nu doar un antio;idant puternic, ci poate
fi convertit in organism in vitamina =, un nutrient esential pentru sanatatea tuturor tesuturilor epiteliale Acele
care captusesc toate cavitatile corpului, inclusiv tractul respirator, gastro-intestinal si tractul reproductivB. .eta-
carotenul poate fi util in reducerea simptomelor astmului, osteoartritei si artritei reumatoide. -n plus, activitatea
sa antio;idanta contribuie la prevenirea daunelor radicalilor liberi care pot determina ateroscleroza, cancer de
colon diabet zaharat si alte complicatii, cum ar fi leziuni ale nervilor si boli de inima.
5upta impotriva inflamatiei =rdeiul iute contine capsaicina, care incalzeste corpul si este un inhibitor puternic
al substantei ,, o neuropeptida asociata cu procesele inflamatorii. u cat este mai iute un ardei, cu atat contine
mai multa capsaicina. -n prezent se studiaza efectele capsaicinei ca tratament pentru tulburarile fibrelor
nervoase senzoriale, inclusiv dureri asociate cu artrita, psoriazis si neuropatie diabetica. =tunci cand animalele
in#ectate cu o substanta care provoca artrita inflamatorie au fost hranite cu alimente care contineau capsaicina,
debutul artritei a fost intarziat si inflamatia a fost redusa in mod semnificativ.
=meliorarea pe cale naturala a durerii apsaicina aplicata local, s-a demonstrat in urma studiilor, ar fi un
tratament eficient pentru durerile de cap si cele provocate de osteoartrita. /ulte dintre studiile care se refereau
la gestionarea durerii cauzate de neuropata diabetica, au enumerat beneficiile aplicarii locale a capsaicinei si
rolul ei in atenuarea durerii asociate cu aceasta conditie. -n urma unui studiu de amploare, pacienti cu psoriazis
au folosit preparate topice care contineau fie capsaicina fie placebo. ei din prima categorie au raportat o
imbunatatire semnificativa a simptomelor. ,rincipalul effect secundar ar fi resimtirea unei senzatii de arsura in
zona aplicata.
.eneficii cardiovasculare =rdeiul rosu iute, s-a dovedit a reduce nivelul colesterolului din sange, a
trigliceridelor si agregarea plachetara, crescand in acelasi timp capacitatea organismului de a dizolva fibrina, o
substanta cu rol important in formarea cheagurilor de sange. )amenii care consuma din belsug ardei iute, au
sanse mai mici de a face atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonara.
=rdeiul iute amelioreaza sinusurile congestionate apsaicina nu reduce doar intensitatea durerii cii stimuleaza
fluidizarea secretiilor de mucus din plamani sau fosele nazale. apsaicina este similara cu un compus care se
regaseste in multe remedii pentru raceala, cu rol in ameliorarea congestiei nazale, diferit fiind doar timpul de
actiune Acapsaicina actioneaza mult mai repedeB. 7n ceai cu ardei iute stimuleaza rapid scurgerea mucoaselor
din pasa#ele nazale, ameliorand nasul infundat si congestionat.
&timuleaza imunitatea =rdeiul iute de culoare rosu aprins are un continut ridicat de betacaroten sau provitamina
=. 'oua lingurite de ardei iute pisat, furnizeaza !HN din valoarea zilnica de vitamina = cu rol important in
lupta anti-infectie si esentiala pentru sanatatea tesuturilor epiteliale, inclusive membranele mucoase care
acopera pasa#ele nazale, plamanii, tractul intestinal si cel urinar. 'e asemenea, vitamina = este prima linie de
aparare impotriva agentilor patogeni, invadatori.
,revenirea ulcerului gastric=rdeiul iute are o reputatie negativa si nemeritata de a contribui la aparitia ulcerului
gastric. (u doar ca ardeiul iute nu provoaca ulcerul gastric ci chiar poate a#uta la prevenirea acestuia prin
distrugerea bacteriilor care pot fi ingerate stimuland in acelasi timp celulele mucoasei stomacului sa secrete
sucuri de protectie, care impiedica formarea ulcerului. 'e fapt, consumul de ardei iute este asociat cu
diminuarea riscului de ulcer gastric.
,ierderea Iilogramelor
aldura care este resimtita de catre o persoana in urma consumului de ardei iute este energie care rezulta in
urma arderii caloriilor. hiar si ardeii rosii contin substante care contribuie la termogeneza si la consumul de
o;igen chiar si mai mult de $3 de minute dupa ce sunt consumate.
HREANUL

1. 0ora lui vindectoare e remarcabil - iueala din rdcini l face s fie foarte eficient n tratarea
bolilor reumatice i a cilor respiratorii superioare. :dcina este, de asemenea, foarte bogat n vitamine
A i .B i minerale i conine substane antibiotice naturale .

&alata de hrean, eficient n rceli sau gripe. ,rincipiile active din rdcina crud de hrean i mai ales
antibioticele distrug bacteriile care pot produce amigdalite, faringite sau sinuzite. 7n efect deosebit l au
substanele care cur cile respiratorii, permind eliminarea virusurilor odat cu mucusul adunat n trahee
sau bronhii. %ste evident c i n cazul contactului respirator cu virusul gripei porcine, hreanul ne a#ut s
eliminm mucusul prin care virusul =R81(1 ncearc s ptrund n celule. ,entru protecia
mpotriva infeciilor bacteriene sau cu virusuri se recomand consumul de salat de rdcin de hrean, cu oet
de mere, mai ales dimineaa i la masa de sear.

$. ,revine infarctul miocardic i accidentele cerebrale
) mare parte din substanele pe care le conine hreanul a#ut la realizarea unei mai bune circulaii a sngelui n
zonele periferice. =cest lucru mbuntete funcionarea tuturor organelor, dar i prote#eaz mpotriva
degerturilor i a transpiraiei e;cesive.
,rin efectul benefic asupra circulaiei sngelui, consumul de hrean scade semnificativ riscul variaiilor mari de
tensiune sau al formrii de cheaguri sangvine ce ar putea rupe sau bloca vasele ce irig inima i creierul. ,e de
alt parte, ultimele descoperiri arat c unele substane sulfurate din hrean cresc elasticitatea vaselor de snge
coronariene i cerebrale care aduc o;igen i hran muchiului cardiac i creierului. ) mai bun elasticitate a
acestor vase este un real avanta# n cazul apariiei unor cauze ce ar putea provoca un infarct sau un accident
cerebral.
2. &cade riscul apariiei cancerului
*eneticienii au descoperit recent trei compui fosforici ai niacinei care au un semnificativ efect mpotriva
producerii mutaiilor genetice. =ceti compui ptrund n celule i a#ut la reparaia genelor care sunt afectate,
scznd astfel riscul de cancer.
!. 5eac pentru problemele digestive
8reanul crete pofta de mncare, dar are i un efect de stimulare a digestiei prin meninerea capacitii de
contracie a muchilor stomacului i intestinelor. %ste un bun antidiareic i o real +otrav+ contra viermilor
intestinali i a oulor acestora.
". =re efect antiinflamator
8reanul, tot prin efectul asupra vaselor de snge, dreneaz lichidele acumulate n anumite zone ale corpului, n
urma unei infecii sau a unei traume mecanice AlovituriB. 'in acest motiv, hreanul este recomandat n orice
proces inflamatoriu, ncepnd cu simptomul nasului nfundat sau trauma produs de o lovitur puternic.
,rin efectul antiinflamator, hreanul lucreaz i asupra cauzei durerii produse de inflamaie.
D. =cioneaz asupra metabolismului zaharurilor i grsimilor
7nele principii din hrean au un efect reglator asupra unor mecanisme ale ficatului, responsabile de
transformarea zaharurilor i grsimilor. &-a dovedit c e;ist 1$ compui specifici ai hreanului care scad ritmul
de transformare a zaharurilor n grsimi i ase tipuri de substane care reduc riscul la producerea diabetului
zaharat.

*etode de 7&taie a sistemului imu&ita

d-l dr. Stefan Stangaciu, ne invata cum sa ne pazim ca sa trecem primejdia rea
89u viusul este vi&ovat de poduceea bolii/
ci sistemul imu&ita slabit8
. (fasit de toam&a/ i&ceput de gipe si de aceli. "um actio&eazaviozele4 :e ce u&ii di&te &oi su&tem
abo&ati pema&e&t la ele/ i& timp ce altii scapa &evatamati4
:aspunsul la aceasta intrebare a fost dat in urma cu mai mult de o suta de ani, chiar de catre celebrul 5ouis
,asteur, tatal microbiologiei moderne@ +5e microbe cest rien - le terrain cest tous+ Amicrobul nu inseamna
nimic, totul este organismulB. 4om intelege deci, la o analiza mai atenta, ca nu virusul sau microbul este marele
+vinovat+, ci slabirea sistemului nostru imunitar, care +invita+, de fapt, aceste microorganisme sa se inmulteasca
in voie...
(istemul imu&ita . amata de apaae a oga&ismulu
; Alime&te sa&atoase si ae cuat
:espiratia corecta inseamna, printre altele, o pozitie dreapta a spatelui, activitate constanta in aer liber Azilnic,
indiferent de vremeB, plimbari in parcuri sau drumetii pe munte. =limentatia ideala in cazul unei boli virale ori
bacteriene presupune consumarea de lichide si alimente care permit a#ungerea in timp record a substantelor
nutritive in +cazarmele militarilor+, adica la nivelul sistemului imunitar. ele mai bune alimente si lichide sunt
acelea care se digera, respectiv se absorb rapid, de e;emplu produsele apicole Amiere, polen, laptisor de matcaB,
iaurtul, galbenusul de ou si sucurile proaspete de fructe si legume, baute incet, inghititura cu inghititura. %ste
interesant de mentionat faptul ca aceste alimente nu numai ca hranesc rapid sistemul imunitar, dar nu irosesc -
printr-o digestie greoaie Aasa cum se intampla in cazul unei alimentatii copioase, bazata pe carne de porc, de
vaca, dulciuri concentrate ori branzeturiB - pretioasa energie a organismului, care trebuie rediri#ata catre armata
proprie - sistemul imunitar. =lt grup de nutrienti e;trem de importanti pentru buna functionare a sistemului
imunitar sunt sarurile minerale si bioflavonoidele, pe care le gasim din abundenta intr-un alt miraculos produs
al stupului de albine@ propolisul.
;"aldua . dusma&ul micobilo
'rumurile de acces catre +zona de conflict+ inseamna, de fapt, vasele sanguine si limfatice, pe care trebuie sa
circule cu ma;ima viteza +armata+ sistemului imunitar, in drumul lor catre agresorii localizati in aparatul
respirator Anas, sinusuri, bronhii, plamaniB, digestiv sau in oricare alta zona a corpului. ) circulatie buna
presupune, pe langa +drumuri+ Aartere, capilare, vene, vase limfaticeB de ma;ima calitate, si suficienta caldura.
aldura Auneori chiar si febraB este cea mai buna metoda pentru a deschide caile de acces catre inamic. -ata de
ce, orice metoda ce poate creste caldura in tot organismul, respectiv in zona afectata, este e;trem de utila. -n
acelasi timp, orice metoda care raceste organismul Ainclusiv folosirea medicamentelor ori a metodelor
antitermiceB poate fi contraproductiva si, in anumite cazuri, e;trem de periculoasa.
"um se ceste caldua4 ,rin consumarea in cantitate suficienta de ceaiuri calde, de alimente picante Acare
inrosesc limba si incalzesc imediat gura, desfundand ulterior nasulB, de vin rosu fiert Acu $-2 boabe de piper la
cana, boabe care trebuie rontaiteB, printr-o izolare perfecta de frigul din e;teriorul casei sau al camerei
Aimbracaminte groasa, stat in pat sub doua, chiar trei plapumi, prin folosirea caciulilor si a ciorapilor grosi, stiut
fiind faptul ca cea mai mare parte a caldurii se pierde la nivelul capului, respectiv al picioarelorB.
"a&d stim ca apotul de caldua este suficie&t4 and apare transpiratiaP -n marea ma#oritate a cazurilor, daca
febra este suficient de mare pentru a produce una sau doua puternice transpiratii inca din prima noapte, dupa
declansarea bolii, vindecarea se obtine in timp record, chiar daca organismul va fi ceva mai slabit prin pierderea
mineralelor si sarurilor eliminate prin transpiratie.
;Alte emedii pe&tu u& sistem imu&ita pute&ic
<itami&a A. 'urerea de gat, infectiile sinusale si ale urechii pot sa apara mult mai frecvent daca e;ista un nivel
inadecvat al vitaminei =. 4itamina = se gaseste in mod natural in laptele prins, in galbenusul de ou, in peste si
uleiul de peste, in ficat si alte organe animale. 4egetarienii trebuie sa stie ca o mare parte din cantitatea de
vitamina = provine direct din carotenoizi Ainclusiv beta-carotenB. 5egumele galbene si portocalii, cum ar fi
morcovii si dovleacul, sunt surse bogate in carotenoizi. 'e asemenea, fructele galbene si portocalii Aportocalele,
caisele, piersicile si pepenele galbenB, precum si legumele cu frunze verzi Aspanacul, broccoli, frunzele de varza
si de rapitaB contin carotenoizi. (u trebuie uitat faptul ca o mare parte din continutul de vitamina = siRsau beta-
caroten poate fi pierdut prin prelucrarea si stocarea lor, e;punerea la caldura prea mare si la lumina.
<itami&a " stimuleaza productia anumitor anticorpi care lupta contra virusurilor, bacteriilor si fungilor ce
invadeaza organismul, prote#andu-l impotriva infectiilor si bolilor. &ursele bogate in aceasta substanta includ
macesele, catina, coacazele negre, fragii, capsunele, broccoli, varza de .ru;elles, varza de iarna, patrun#elul,
ardeiul gras, conopida, salata verde, guliile, spanacul, citricele Agrapefruit, lamai, mandarineB. &e recomanda
consumarea acestora in stare proaspata, intregi, deoarece chiar si sectionarea lor in portii mai mici poate duce la
o scadere rapida a continutului in aceasta substanta atat de valoroasa pentru organism.
2i&cul - poate a#uta la reducerea frecventei racelilor si a durerilor de gat, putand chiar scurta durata
simptomelor racelii. ele mai bune surse de zinc sunt carnea de pui, ficatul, pestele, galbenusul de ou,semintele
de dovleac, fasolea fiarta, lintea fiarta, migdalele, nucile, faina de ovaz, germenii de grau.
3ieul este necesar in producerea globulelor rosii AhematiiB, cuprul este necesar pentru producerea de celule
sanguine in maduva osoasa. 5ipsa oricareia dintre aceste substante minerale limiteaza imunitatea. 0ierul se
gaseste in produsele animale Aficat, carne de pui si pesteB, dar si in plante Afructe uscate, nuci, legume si cereale
integraleB. ele mai bune surse alimentare de cupru includ ficatul, rinichiul, crustaceele, strugurii, nucile,
legumele, cerealele integrale, mazarea, anghinarea si ridichile. &e recomanda ca, in special fructele, legumele si
zarzavaturile, sa fie consumate crude.
"oe&zima $1!. &pre deosebire de multe medicamente folosite astazi impotriva afectiunilor sistemului
imunitar, oenzima Z13 este lipsita de efecte secundare.
=chi&acea. &pecialistii fitoterapeuti recomanda utilizarea acestei plante de la primele semne de raceala sau
gripa si continuarea tratamentului timp de 13-1! zile. %chinacea nu poate fi folosita profilactic, in speranta
prevenirii racelilor si gripei, dar nici mai mult de J saptamani consecutiv. &e impun cateva precizari@ bolnavii
cu infectie 8iv, cei cu diabet sau cu tuberculoza sunt sfatuiti sa nu foloseasca suplimente alimentare realizate
din aceasta planta. 'e asemenea, nu folositi echinacea daca sunteti alergici la alte plante inrudite cu echinacea,
cum ar fi@ floarea-soarelui, margarete, galbenele, crizanteme.
+usuiocul - datorita proprietatilor sale antiinflamatoare, antifungice si febrifuge, poate fi folosit sub forma de
infuzii in gripe, raceli, bronsite acute si cronice, cat si sub forma de inhalatii. -n casa, folositi cat mai mult in
aceasta perioada lampile odorizante in care picurati ulei de conifere Apin, brad, molidB, de eucalipt sau de
levantica. -n perioadele de epidemie, daca nu aveti afectiuni ale stomacului, consumati mai mult decat de obicei
usturoi, ceapa, hrean, suc de lamaie indulcit cu miere. 'atorita substantelor pe care le contine, usturoiul are
totusi o serie de contraindicatii@ nu se administreaza in cataruri gastrice si intestinale, in simptomele congestive
pulmonare Atuse seaca, sanguinolenta, stari febrileB, deoarece poate accentua starea iritativa.


5opolisul este o bioflavonoida care e;ercita peste H3 de proprietati farmacologice utile. 'oua dintre ele, care
ne intereseaza in articolul de fata, sunt activitatea antivirala si efectul de imunostimulare. &e recomanda deci, in
scop preventiv, 1 picatura de tinctura de propolis $3-23N pentru fiecare Iilogram de greutate corporala zilnic
Ade e;emplu, o persoana de J3 Ig are nevoie de ! doze a cate $3 de picaturi pe ziB, iar in scop curativ doza se
poate dubla sau chiar tripla. =dministrarea cea mai buna este pe o lingurita de miere, urmata de consumarea a
minimum 133 ml de ceai sau apa calduta. 'urata tratamentului trebuie sa fie pana la obtinerea vindecarii
complete, doza reducandu-se treptat pana la 1 picatura pe IilogramR corp zilnic, numai dupa ce medicul a
confirmat vindecarea.
:.l d. (tefa& (ta&gaciu poate fi co&tactat la tel. !21/>3!.33.6?/ e.mail: mailto:
%2!dsta&gaciu@apitheapy.com

"um sA ai u& sistem imu&ita pute&ic
/ai #os o s i prezint ! alimente care i vor a#uta i ntri sistemul imunitar, cu meniunea c ele sunt
singurele FmedicamenteG cu efect sigur, cand sunt luate ca tratament si nu ocazional.
1. Ctina cel mai puternic antioxidant al organismului
5a 1 Ig de ctin. &pl bine bobiele, le pun n $ borcane de J33 ml, pe care le umplu cu miere de albine. n
fiecare diminea, pe stomacul gol, iau cte o linguri de ctin cu miere.
+e&eficiile cAti&ei: tina este o plant miracol, efectele ei fiind cunoscute nc din antichitate. %ste folosit n
astenie fizic i psihic i pentru mrirea imunitii organismului. %ste un puternic antio;idant i sunt
binecunoscute efectele sale antitumorale. tina conine@ foarte mult vitamina , vitamina %, betacaroten,
acizi grai nesaturai, vitamine@ .1, .$, ,,, ', minerale@ a, 0e, fosfor, potasiu, magneziu.
2. Propolis antiiotic natural
,ropolisul este o substan produs de albine, cu proprieti miraculoase. &tudiile au artat c propolisul este
cel mai puternic antiinfecios cunoscut, fiind activ mpotriva a $1 tipuri de bacterii, M specii de ciuperci
parazite, 23 de tipuri de virusuri. %ste o vedet n lumea antibioticelor K spre deosebire de cele sintetice, la care
viruii devin imuni dup mai multe administrri, propolisul nu nu prezint acest dezavanta#.
%u mi-am cumprat n fiecare an de la apicultori cte o pungu mic cu buci solide de propolis. osta n #ur
de 13 lei. nd m simt vulnerabil n faa unei raceli, iau cte o bucic de propolis i o roni ca pe o gum
de mestecat pn m plictisesc de ea, apoi o sfrm cu dinii i o nghit.
=nul asta am primit cadou un borcnel mic cu propolis sub forma de praf K se pune o lingur de propolis ntr-
un borcan cu miere de albine Ade preferat de salcm, c este mai lichidB, se amestec, i se ia din cnd n cnd
cte o linguri de miere propolizat, pe stomacul gol.
,ropolisul este un produs cu proprietati antivirale, antito;ice si antiinflamatorii. <inctura de propolis este un
foarte bun deto;ifiant si se afla printre cele mai puternice tratamente naturale pentru intarirea sistemului
imunitar .
!. "ceele pentru sntatea ta
5miaL & fac o plecciune n faa mceei, care conine o cantitate de vitamina de 13-1D ori mai mare
dect lmia. &e spune c dac le culegi dup ce a dat prima brum, mceele sunt mai dulci. 'upa ce le spl
bine, le las s se scurg, apoi le pun la uscat. -arna, cnd mi fac ceai, adaug i 2-! fructe de mce n ceainic i
l las s fac infuzie. &e poate consuma n mai multe moduri Aceai, vin, dulcea, sos pentru mncruriB, iar
gustul mceelor este delicios.
#. Usturoiul pentru $ntrirea sistemului imunitar
u toii am auzit de beneficiile usturoiului, care conine peste $33 substane active Avitamine, minerale,
aminoacizi, enzimeB. )dat cu venirea sezonului rece putem s cretem cantitatea de usturoi din alimentaia
noastr pentru a ne ntari sistemul imunitar.
*etode eficie&te pe&tu i&taiea sistemului imu&ita
#&ameaza.te cu cele mai pute&ice imu&ostimulatoae si da piept cu ia&a faa teama. :aca vei co&suma
cel puti& u&ul di&te i&gedie&tele de mai Bos/ i& mod sigu &u vei avea pobleme cu aceala/ gipa/
bo&sita sau alte vioze.
%Consuma ec&inaceea si propolis
-n farmacii si in magazinele naturiste se gasesc tot felul de ceaiuri, siropuri si pastile pe baza de echinaceea. -n
plus, consumul de echinaceea stimuleaza activitatea limfocitelor, actioneaza ca un antibiotic usor Aantibacterial,
antifungicB, creste numarul si activitatea celulelor sistemului imunitar Ainclusiv cele anti-tumoraleB.
&ub forma de pulbere, pastile sau sirop, echi&aceea este o planta minune care iti intareste foarte bine sistemul
imunitar . 7n tratament luat preventiv, atunci cand apar primele simptome de boala sau pe toata durata iernii, iti
va asigura protectie impotriva afectiunilor de sezon. ,entru siguranta ta si a familiei tale, ar fi bine sa mergi la
plafar, si sa achizitionezi un tratament potrivit pentru tine si pentru restul familiei. ,entru copii, cea mai buna
varianta este siropul datorita gustului sau placut.
;*iee de albi&e si scotisoaa
*ieea poate fi considerata de fapt un desert si un medicament in acelasi timp. /ierea poate fi consumata
zilnic, dimineata, la pranz si seara, ca un mic deliciu la finalul mesei. -ar daca este combinata cu scotisoaa,
efectele de intarire a sistemului imunitar vor fi cu atat mai puternice. -n plus, scortisoara este un condiment
utilizat impotriva frigului, a crampelor musculare si a durerilor cauzate de raceala si gripa si este recunoscuta
pentru ca a#uta la crearea unei senzatii de caldura in tot corpul, mai ales in zona rinichilor si a ficatului.
%Consuma 'itamina (
-arna, cand organismul tau nu isi primeste doza necesara de soare si caldura, ai nevoie de vitami&a :.
ercetarile realizate de-a lungul timpului, au aratat ca persoanele care consuma vitamina ' in sezonul rece sunt
mai prote#ate impotriva micro organismelor invadatoare care duc la gipa de sezo&.
7n nivel scazut de vitamina ' poate duce la scaderea puterii de aparare a sistemului imunitar , iar medicii
sustin ca cei care iau pastile cu vitamina ' inca de la inceputul sezonului rece, nu mai au nevoie de vaccinul
antigripal .
-n alimentatie, vitamina ' se gaseste in carnea de peste, in galbenusul de ou, in lapte si uleiul de cod.
%Consuma multe lic&ide calde
.ea ceaiuri calde si consuma multe supe de legume. 5ichidele calzi iti mentin corpul la o temperatura optima si
omoara bacteriile. -n plus, supele cu un continut ridicat de legume variate, iti vor da necesarul de vitamine si iti
vor intari astfel sistemul imunitar.
'e asemenea, ceaiuile indulcite cu miere te vor a#uta si ele sa fortifici imunitatea, mai ales daca ceaiurile sunt
de echinaceea, tei, menta, macese, afine, mure, lamaie sau portocala.
%Consuma eta)caroten
'upa ce este consumat, beta-carotenul este transformat in vitamina =, care intareste celulele corpului si le a#uta
pe acestea sa te apere impotriva bacteriilor invadatoare. =sadar, consuma cat mai multe alimente care au un
nivel ridicat de beta-caronten, cum ar fi@ morcovul Aca atare, sub forma de suc sau dat pe razatoareB, cartofi
dulci , dovleac, spanac, rosii, ardei gras, piersici, mango, papa[a.
%Consuma 'itamina C
el mai puternic imunizator si antio;idant este chiar vitami&a ". 'in fericire, vitamina se regaseste intr-o
multime de fructe, care de care mai gustoase. ,entru a-ti lua portia zilnica de vitamina , nu te indrepta catre
pastile, ci consuma cat mai multe fructe proaspete. itricele Alamai, portocale, pomelo, mandarine, clementine
etcB, murele, afinele, Ii\i, merele, rodiile, coacazele, fragii, capsunile si macese sunt printre fructele cu cel mai
ridicat continut de vitami&a ", asa ca este recomandat sa le consumi zilnic.
&e stie despre vitamina ca este o arma puternica impotriva bolilor. 4itamina intareste sistemul imunitar,
mai ales daca este consumata zilnic, iar partea buna este ca se regaseste intr-o multitutine de fructe si legume si
nu este nevoie sa optezi pentru pastile.
%Ceapa si usturoi
eapa si usturoiul sunt cele mai puternic e alimente care lupta eficient cu raceala. =cestea contin peste $3 de
substante antivirale si antibacteriene. %ste de preferat sa fie consumate proaspete pentru a profita din plin de
calitatile lor, insa daca nu suporti gustul sau mirosul, ele sunt foarte bune si in mancarurile gatite.
%*iropuri naturale
&iropurile naturale de macese, afine, zmeura sau capsuni sunt bogate in vitamina care intaresc sistemul
imunitar si bioflavonoide Avitamina , - antio;idant puternic, care reduce riscurile pentru multe afectiuniB.
=cestea sunt 133N naturale, realizate prin presare la rece din fructe proaspete. ,rodusele se gasesc in
magazinele naturiste si costa in #ur de 13 ron. =cestea se pot consuma ca atare, cate doua K trei linguri pe zi in
cazul adultilor si cate doua K trei lingurile in cazul copiilor, sau se dilueaza in apa si se consuma sub forma de
suc.

Alte alime&te pe&tu i&taiea sistemului imu&ita

eaiul verde, ghimbirul, afinele, smochinele si merele se afla pe lista alimentelor recomandate pentru intarirea
sistemului imunitar.
/edicul Luigi Catto&, vicepresedintele diviziei (utrition %ducation in cadrul companiei 8erbalife, ne
recomanda cateva alimente cu a#utorul carora ne putem intari sistemul imunitar in zilele de inceput de
primavara.
%Ceai 'erde
eaiul verde contine a&tio0ida&tul =C"C, care reduce riscul declansarii multor tipuri de cancer.
+0itonutrientii din ceaiul verde favorizeaza dezvoltarea bacteriilor folositoare din tractul digestiv. %i inhiba
dezvoltarea bacteriilor nocive din tractul digestiv@ %. coli, lostridium si &almonella. H3N din sistemul imunitar
al organismului nostru se gaseste in tractul gastrointestinal+, e;plica medicul 5uigi *ratton.
%C&ili
=cest condiment stimuleaza metabolismul, subtiaza sangele si contribuie la eliberarea endorfinelor in organism.
'e asemenea, este bogat in betacaote&, principala +arma+ impotriva infectiilor, si inhiba neuropeptidele, care
declanseaza inflamatiile sistemului imunitar.
%+&imir
ontine gi&geol, un compus cu proprietati anticancerigene. ,rin stimularea metabolismului, ghimbirul a#uta la
eliminarea to;inelor, precum si la intensificarea arderii grasimilor. (e reda pofta de viata si ne scoate din
letargie, facandu-ne sa ne regasim tonusul, energia si optimismul.
%A,ine
=finele sunt unele din cele mai sanatoase fructe. %le contin un +pachet+ de antio;idanti numiti a&tocia&idi&e,
care previn actiunea radicalilor liberi de la nivelul matricei celulelor de colagen, blocand lezarea tesuturilor,
care poate cauza cataracta, glaucom, varice, hemoroizi, afectiuni cardiovasculare si cancer. ,otrivit medicului
5uigi *ratton, a&tocia&i&a - pigmentul rosu-albastru din afine - imbunatateste structura venelor, dar si intregul
sistem vascular.
%*cortisoara
&cortisoara este bogata in antio;idanti care inhiba coagularea sangelui si proliferarea bacteriilor. +&cortisoara
stabilizeaza nivelul de zahar din sange si educe colesteolul au+, e;plica 5uigi *ratton. +<rateaza
e;tremitatile reci, crampele musculare, durerile cauzate de raceala sau gripa, durerile reumatice, indigestia,
lipsa poftei de mancare. ondimentul nu are contraindicatii si poate fi adaugat in orice fel de ceai, avand
proprietatea de a raspandi in tot corpul o puternica senzatie de caldura+.
%Rosii
=ceste legume sunt un adevarat izvor de sanatate, fiind +echipate+ cu o multime de nutrienti care prote#eaza
chiar si impotriva cancerului. :osiile contin cantitati mari de vitami&a ", 133 de grame de rosii asigurand !3N
din necesarul zilnic de vitamina . =ceeasi cantitate de rosii asigura 1"N din doza zilnica recomandata de
vitami&a A, JN din cantitatea zilnica de potasiu si 13N din cantitatea recomandata de fie. +,igmentul rosu
care da culoarea tomatelor este licope&ul, un antio;idant cu numeroase efecte benefice asupra organismului,
inclusiv neutralizarea efectelor negative ale radicalilor liberi+, subliniaza medicul 5uigi *ratton.
%Castra'eti
astravetii contin potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, vitaminele , .1, .$, .D, ,,, provitamina =.
+'atorita acestui continut atat de variat in vitamine si nutrienti, castravetii a#uta la o buna circulatie sangvina,
sunt indicati impotriva imbatranirii celulelor, curata organismul si scad tensiunea+, completeaza medicul 5uigi
*ratton.
%Carto,i dulci
artofii dulci contin glutatio&, un antio;idant cu rol de coenzima care intareste sistemul imunitar, lupta
impotriva bolilor Alzheime si 5a6i&so&, precum si impotriva afectiunilor cardiace, a fibrozei chistice si a
virusului 8-4. +0iind bogati in betacaroten, dar si in vitamina .D, , mangan, cupru, potasiu, fier si fibre,
cartofii dulci a#uta organismul sa isi intareasca imunitatea+, completeaza 5uigi *ratton.
%*moc&ine
&mochinele sunt o susa &atuala de mi&eale, cele mai importante fiind fierul, potasiul, fosforul, calciul,
magneziul, cuprul si sulful. +'oza de potasiu - element de baza pentru sanatatea inimii si pentru controlul
hipertensiunii arteriale -depaseste !33 de miligrame in smochinele uscate+, mentioneaza 5uigi *ratton.
%Ciuperci
iupercile sunt niste super-alimente@ nu contin grasimi, zahar si sare, dar sunt o sursa valoroasa de fibre si
vitamine . - vitami&a +1, iboflavi&a A.$B, &iaci& A.2B, piido0i&a A.DB si folaci& Aacid folicB. +iupercile
contin si minerale esentiale, dintre care potasiu, cupru, fier si fosfor. 'ar cel mai semnificativ este seleniul, care
nu se gaseste in prea multe fructe sau legume+, subliniaza 5uigi *ratton.
%Rodii
=ceste fructe nu au un continut foarte bogat in vitamina , dar suficient cat sa asigure cel putin #umatate din
necesarul zilnic pentru un adult. +onsumul regulat de rodii asigura o rezistenta sporita a organismului la
infectii. &ucul de rodii, avand un continut crescut in polife&oli, reduce riscul de accidente cardiovasculare.
onsumul de rodii scade tensiunea arteriala, are un efect antiinflamator si scade riscul aparitiei aterosclerozei+,
e;plica 5uigi *ratton.
%"ere
/erele sunt cea mai importanta sursa de pecti&a, o fibra naturala cu multe efecte benefice asupra sanatatii.
=ceste fructe scad nivelul colesterolului, previn cancerul pulmonar si afectiunile cardiace, prote#eaza
organismul de virusul gripei. -n plus, regleaza glicemia Afiind recomandate persoanelor care sufera de diabetB,
au proprietati antiinflamatorii, antibacteriene si contin multi antio;idanti, care a#uta la deto;ifierea organismului
si la intarirea imunitatii.
"DE#9A
'ar inainte de a a#unge medicament, e bine ca ea sa fie folosita ca stimulent al sistemului imunitar, acum, in
pragul instalarii sezonului rece. um se e;plica forta ei de e;ceptieL
,oate unii dintre cititorii nostri isi aduc aminte din numerele din anii trecuti ai revistei noastre, despre
minunile domnului profesor biolog -on .rad, un savant roman care si-a dedicat intreaga viata studiului acestui
fruct galben-portocaliu, mic cat un sambure de cireasa, care sta aninat pe ramurile unor tufe albicioase din
toamna si pana in primavara, rezistand frigului si inghetului. u e;tractele din acest fruct, profesorul .rad a
vindecat boli din cele mai diverse, de la bronsite si cistite recidivante, pana la cancer, leucemie sau chiar &-'=.
atina este una din plantele cu cel mai ridicat continut de vitamine 0 si % Avitamina % fiind numita si
vitamina tineretiiB, intrucat este implicata in cele mai importante procese de regenerare din organism. ,e langa
vitamina %, catina este foarte bogata in vitamina =, , ,,, la care se adauga intreg comple;ul vitaminic .. u
un asemenea +arsenal+, palmaresul impresionant al tratamentului cu catina nu mai mira pe nimeni.
*ucul de catina
/od de preparare@ se obtine casnic, din fructele proaspete de catina, prin zdrobire cu lingura de lemn sau,
mai rapid, cu mi;erul, si nu prin presare sau centrifugare, deoarece in acest fel s-ar pierde componente ale
catinei e;trem de importante.
/od de administrare@
,entru intarirea sistemului imunitar - acest suc Asau mai degraba nectar, deoarece contine si pulpa, si coa#a
fructuluiB se consuma zilnic, in cantitati de "3-133 ml A"3 ml O un sfert de paharB, o cura durand minimum o
luna.
-n cazul cand nu se cumpara de la piata, fructele de catina se pot culege pe toata durata toamnei si-a iernii
Achiar si atunci cand sunt inghetateB, putand fi pastrate la rece, in frigider, vreme de 1-$ saptamani. ,entru a
face mai suportabil gustul destul de acru si astringent al sucului de catina, se poate adauga miere curata de
albine Ain proportie de 2@1B, care ii potenteaza efectul.
] a tratament al unor boli - sucul de catina, mai ales atunci cand este asociat cu o alimentatie lacto-
vegetariana, este un eli;ir regenerant si deto;ifiant foarte puternic, cura cu el dand rezultate de e;ceptie in
bolile grave. %ste indicat in@
- boli ale sistemului respirator Abronsita cronica, astmB, sensibilitate la infectiile respiratorii ale
persoanelor into;icate prin fumat, care lucreaza in mediu to;ic - o cura de o luna cu suc de catina are efecte nu
doar puternice, ci si stabile in timp.
- stari depresive - se tine un regim cu multe cruditati si se bea cate un sfert de pahar de suc dimineata si
searaE pentru intensificarea actiunii tonice este indicata si cura cu polen.
- cancer cu diverse localizari - o combinatie nu foarte apetisanta, dar foarte eficienta in acest tip de
afectiuni, este aceea dintre sucul de catina Aun sfert de paharB si sucul de usturoi A$-2 linguriteB. -n leucemie, o
cura de 1-$ luni cu suc de catina are efecte miraculoase.
- infectii virale@ herpes, hepatita virala =, . si , 8-4 - actiunea catinei nu se manifesta direct, asupra
virusilor, ci prin stimularea imunitara, care se face gradat. &e recomanda cura cu suc de catina, vreme de
minimum !3 de zile.
Pulerea si maceratul la rece de catina uscata
Pulerea
/od de preparare@ se obtine din fructele uscate ale catinei Ase gasesc in magazinele ,lafarB, care se macina
cat mai fin, cu rasnita electrica de cafea sau se piseaza in piua. ,ulberea astfel obtinuta se pastreaza in borcane
de sticla Atinuta in pungi de hartie isi pierde, in mare, uleiul gras, care este absorbitB.
/od de administrare@
,entru intarirea sistemului imunitar@ se administreaza cate 1 lingurita de trei ori pe zi, pe stomacul gol.
,ulberea se tine sub limba vreme de 13-1" minute, inainte de a fi inghitita.
"aceratul
/od de preparare@ $ lingurite de pulbere de catina se pun intr-un pahar cu apa si se lasa la macerat, la
temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se amesteca cu o lingurita de miere lichida. 5ichidul nu se
filtreaza, iar la sfarsit se consuma si pasta de catina ramasa in pahar. %ste un remediu preferat de copii si
convalescenti, foarte usor de asimilat si inviorator. ,oate fi imbogatit prin adaosul unei lingurite de pulbere de
macese si de afine.
/od de administrare@ se consuma pe stomacul gol dimineata.
,entru intarirea sistemului imunitar@ ,entru cresterea imunitatii la copii, se face o cura de patru saptamani
cu macerat la rece de catina, administrat cu un sfert de ora inaintea fiecarei mese.
] a tratament al diferitelor boli@
- in timpul regimurilor alimentare restrictive - se administreaza macerat de catina pentru stimularea poftei
de mancare, combaterea asteniei, evitarea avitaminozei. ontra avitaminozei, care poate aparea pe parcursul
regimului cu cereale integrale Anumit si )sha\a - cunoscut de cititorii nostri pentru efectele spectaculoase in
combaterea canceruluiB, sau dupa postul complet cu apa distilata este foarte eficienta pulberea@ 2-! lingurite pe
zi.
- astenie, ,arIinson - se face o cura cu macerat revigorant de catina si macese. =limentatia va fi imbogatita
cu polen, miere de albine, apilarnil.
- lipsa poftei de mancare - se ia macerat obtinut dupa metoda de mai sus din catina si macese, la care se
adauga cateva picaturi de suc proaspat de lamaie. &e consuma pe stomacul gol, cu 1" minute inainte de masa.
Uleiul de catina
%ste un remediu care se obtine e;clusiv pe cale industriala, putand fi gasit in farmacii si ,lafare. 'upa
uleiul de palmier, este al doilea din lume ca bogatie in vitamina %.
/od de administrare@
,entru stimularea sistemului imunitar@ se iau 23-!3 de picaturi pe zi, simplu sau cu putina miere Adar nu
in apa, deoarece nu se dizolva, ci formeaza peliculaB. ) cura dureaza minimum 1! zile, dar cel mai indicat este
de la 23 de zile in sus.
] a tratament al diferitelor boli@
- boli de piele, dermatoze care se agraveaza la frig - are efecte puternice mai ales asupra persoanelor
devitalizate, cu o constitutie mai fragila.
- sensibilitate la frig, anemie - se fac mai multe cure succesive, fiecare de cate $1 de zile, cu zece zile de
pauza.
- impotenta, sterilitate, insuficienta ovariana - se face un tratament de lunga durata Aminimum trei luniB,
avand efect foarte puternic atunci cand este asociat cu tratamentul intern cu plante cu efecte hormonale Abranca-
ursului, naprasnic, ginseng, ginseng indianB.
7tilizari e;terne@
- herpes, papiloma - in aceste doua afectiuni, aplicatiile de $-2 ori pe zi cu ulei de catina Aprin ungere cu
un tampon de vataB pot avea rezultate spectaculoase.
- arsuri, arsuri chimice - anumite studii facute la noi in tara au pus in evidenta efectele e;ceptionale ale
uleiului de catina aplicat pe arsurile in curs de vindecare. <otusi, intrucat tratamentul acestor afectiuni nu este
simplu, se recomanda sa fie facut numai sub indrumarea medicului specialist dermatolog, mai ales la arsurile de
gradul -----4.
- tumori e;teriorizate - se foloseste o combinatie in parti egale de ulei de catina si ulei de ricin Ase gaseste
in farmaciiB, cu care se ung de $-2 ori pe zi zonele afectate. =ceasta combinatie da rezultate foarte bune si in
tratamentul lipomurilor.

=chi&aceea . pla&ta cae te feeste de aceala si gipa
=chi&aceea / floaea cu petale oz/ este ecu&oscuta pe&tu puteea sa de a i&tai sistemul imu&ita/ de a
lupta cu gipa/ aceala/ de a tata afectiu&ile gi&ecologice si dematologice. Ftilizata sub foma de
u&gue&t/ ti&ctua/ ceai sau medicame&t/ echi&aceea este u& adevaat miacol pe&tu sa&atatea &oasta.
#ata cateva utilizai ale echi&aceei:
;'aceala/ tuse/ gipa si alte afectiu&i espiatoii
ateva pilule cu e;tract de echinaceea luate la inceputul simptomelor de raceala si gripa vor creste rezistenta
organismului tau si il vor a#uta pe bolnav sa lupte impotriva infectiei. <ratamentul poate fi tinut chiar si dupa ce
raceala s-a instalat, echinaceea grabind vindecarea.
'e asemenea, gargara cu ceai de echinaceea sau cateva picaturi de tinctura amestecate cu putina apa vor domoli
durerile din gat.
;#&fectii ale tactului ui&a
) cana cu ceai de echinaceea, bauta zilnic pe perioada tratamentului si chiar si cateva zile de la terminarea
acestuia, va indeparta mai repede infectiile tractului urinar. 'aca nu te impaci foarte bine cu ideea de a consuma
ceai, poti opta pentru capsule sau chiar praf de radacina de echinaceea Ase gaseste la plafarB.
;Gepes si ca&didoza
&palaturile cu ceai concentrat de echinaceea in zona intima vor indeparta rapid infectiile. ,lanta, imbogatita cu
proprietati antibacteriene va creste rezistenta la infectii a zonelor afectate. =stfel, dupa prima aplicare
tratamentul va actiona precum un scut de protectie impotriva bacteriilor.
7n tratament intern bazat pe pastile si chiar ceai va spori intensitatea rezultatelor.
/ai mult decat atat, poti renunta la sapunul sau gelul de dus pe care il utilzai in mod normal pentru zona intima
in defavoarea unul gel cu co&ti&ut idicat de echi&aceea.
;'a&ile de la &ivelul pielii si i&fectiile epidemei
0ie ca este vorba de rani usoare, piele ridata, imbatranita, iritata sau varice, echinaceea este un produs perfect
pentru infrumusetarea pielii , grabind regenerarea tesuturilor. %l poate fi utilizat sub forma masa# al pielii cu
cema cu e0tact de echi&aceea sau ceai amestecat cu cateva picaturi de tinctura.
-n acelasi timp, e;tractul de echinaceea a#uta pielea sa lupte impotriva efectelor negative ale soarelui.
;#mbu&atateste memoia si puteea de co&ce&tae
/a#oritatea produselor pentru imbunatatirea memoriei au un continut ridicat de echinaceea. ,entru optimizarea
acestui aspect nu ezita sa faci un tratament cu e;tractul acestei plante. 4arianta capsulelor este cea mai comoda
si simpla.
;Alte be&eficii ofeite de echi&aceea:
reste numarul si activitatea celulelor sistemului imunitar Ainclusiv celulele anti-tumoraleB
&timuleaza activitatea limfocitelor
-mpulsioneaza tesuturile pielii sa se regenereze mai repede
=ctioneaza ca un antibiotic usor Aantibacterial, antifungicB.

<A'2A 'H(#= I Alzheime
=ste/ pactic/ aceeasi specie ca si vaza alba/ fii&d o vaietate a acesteia. :i&colo de i&fatisae/ i&te vaza
osie si cea alba mai su&t i&sa si alte difee&te/ i&vizibile cu ochiul libe/ da e0tem de impota&te. :e
pilda/ spu&eam despe vaza alba ca ae u& co&ti&ut de vitami&a " mai mae decat potocalele. =i bi&e/
vaza osie co&ti&e pa&a la... 6.J oi mai multa vitami&a " decat suata ei alba/ fii&d u& adevaat
co&ce&tat di& aceasta vitami&a.
Apoi/ pigme&tii cae dau culoaea osie acestei legume au u& ol foate impota&t ca medicame&t.
Asada/ ti&a&d co&t ca modalitatile de pepaae ale vezei osii su&t pefect ide&tice cu cele peze&tate
la cea alba/ sa vedem i& co&ti&uae cateva ecoma&dai teapeutice e0tem de impota&te:

A&tocia&ii/ adica pigme&tii osii di& aceasta vaietate de vaza/ fac adevaate miacole i& peve&iea si
i& combateea dege&eaii celulelo di& sistemul &evos ce&tal.
(e co&suma salata poaspata/ cate 3!! de game pe zi/ i& cue de 6! de zile/ umate de alte 1? zile de
pauza/ dupa cae tatame&tul se poate elua.
#&ca &u se stiu foate multe lucui despe capacitatea tatame&tului cu vaza osie de a estabili
fu&ctiile ceebale alteate de Alzheime i&sa efectul de peve&ie si de i&ceti&ie sau chia de blocae a
evolutiei bolii cu aButoul vezei osii este cet.
K<aza AlbaKK
3olositi.o mai ales cuda.
3ace cat u& depozit i&teg de medicame&te
Gepatita/ bolile de ficat i& ge&ealK

H substa&ta co&ti&uta de cate vaza/ sulfoafa&ul/
stimuleaza pute&ic poduceea u&o e&zime cae Boaca olulde deto0ifia&t al ficatului.
:e aseme&ea/ co&sumul de vaza s.a dovedit a peve&i pocesele de distugee celulaala &ivelul
ficatului/ sub actiu&ea factoilo i&fectiosi sau a celo chimici.
5e&tu a obti&e aceste ezultate/ se ecoma&da co&sumul vezei cude/ sub foma de salata/ de maca 3
oi pe saptama&a.
"A9"='K .
#& ultimii douazeci de a&i au fost efectuate &u mai puti& de L> de
studii cae au aatat ca vaza c o&sumata cuda/ muata sau gatita apid ae efecte a&titumoale si
a&tica&ceige&e.
(ubsta&tele active di& fu&zele de vaza stimuleaza apoptoza celulelo malig&e ,apoptozaMu& pogam
de autodistugee folosit de oga&ism pe&tu elimi&aea celulelo imbata&ite egleaza actiu&ea
homo&ilo steoidie&i i& oga&ism ,implicati i& apaitia a &umeoase fome de ca&ce-/ egleaza itmul
de diviziu&e celulaa/ stimuleaza cesteea poductiei e&zimelo espo&sabile de i&activaea si de
elimi&aea celulelo malig&e.
Eei.ci&ci zile pe saptama&a/ i& cae co&sumam cate 2!! de game de salata de vaza/ &e pot salva viata/
pu&a&du.&e la adapost de o
i&cedibila multitudi&e de fome de ca&ce despe cae vom vobi
detaliat i& cele ce umeaza:
K "a&ceul vezicii ui&aeK

#& medie/ 336.!!! de &oi cazui pe a& la &ivel mo&dial su&t
diag&osticate cu aceasta boala/ afecta&d de tei oi mai multi babati
decat femei.

"o&fom cecetailo medicilo de la F&ivesitatea di& Ee0as/ cae au
studiat cazuile a 6LN de bol&avi de ca&ce al vezicii ui&ae/ i&
paalel cu cazuile a N!J pesoa&e sa&atoase di& aceeasi gupa de vasta si de aceeasi asa/ co&sumul de
vaza educe pute&ic i&cide&ta acestei boli.
La pesoa&ele cae co&suma de mai multe oi pe saptama&a vaza cuda ,da si alte legume i&udite/
cum a fi vaza osie/ co&opida si
boccoli- i&cide&ta ca&ceului vezicii ui&ae este cu 2L% mai mica.

K "a&ceul la postata .K

H cecetae facuta i& (tatele F&ite pe 1!!! de pesoa&e de se0 masculi& aata ca pesoa&ele cae
co&suma/ la maca o teime di& mese/ legume i& stae cuda/ au cu 3?% mai mai sa&se sa &u faca
aceasta boala.
#&teesa&t este ca la cei cae co&suma/ la maca o teime di& mese/ i& mod special vaza cuda si legume
i&udite ,boccoli/ co&opida/ vaza osie-/ iscul de a face ca&ce la postata scade cu >>%.
K "a&ceul la sa&K
9u avem spatiu pe&tu a ezuma i& acest aticol toate studiile facute
despe efectele peve&tive ale co&sumului de vaza i& &eoplasmul mama ,i& (i&gapoe/ "hi&a/ (tatele
F&ite/ 5olo&ia/ Hla&da-/ da toate aata ca femeile cae co&suma vaza cuda sau muata se bucua i&t.
o popotie foate idicata de imu&itate fata de ca&ceul la sa&. "o&fom cecetailo/ cea mai idicata
ata a imu&itatii o au femeile cae au co&sumat vaza/ i&ca de la vasta de 12.13 a&i/ maca o data la 2.3
zile.

#& multe egiu&i di& 5olo&ia de pilda/ u&de datoita obiceiuilo
culi&ae/ o femeie co&suma i&ca di& adolesce&ta i& medie/ 2?. 3! 6g de vaza pe a&/ cazuile de ca&ce
mama su&t mai ae/ cu i&cedibilul poce&taB de N2%/ decat i& celelalte zo&e ale lumii.
KK "a&ceul de colo& si de ect .K

#&t.u& studiu.giga&t facut i& Hla&da/ au fost colectate datele pivi&d
vul&eabilitatea la ca&ce i&testi&al/ i& apot cu obiceiuile
alime&tae/ de la o suta de mii de pesoa&e/ pe o peioada de timp de sase a&i.
5esoa&ele cae co&suma zil&ic vegetale cude se i&egisteaza cu 2?% mai puti&e cazui de ca&ce
i&testi&al.

La vegetaie&ii cae co&suma cu pedilectie legume di& familia
cucifeelo/ adica vaza/ vaza osie/ co&opida si boccoli/ i&cide&ta
ca&ceului de colo& si de ect este cu >L%mai edusa/ fii&d pactic de doua oi mai poteBati de aceasta
teibila afectiu&e.

KK AdBuva&t co&ta ca&ceului utei& . K

F& mi&ie0peime&t la cae au paticipat 3! de femei cu ca&ce utei& i& stadiul # ,u&u- a pesupus
co&sumul u&ui e0tact de vaza/ cae co&ti&e o substa&ta de&umita #3" ,pescutaea de la i&dol.3.
cabi&ol-. :upa 12 saptama&i de admi&istae/ a&alizele au aatat ca la >N/?% di&te femeile cae au
be&eficiat de e0peime&t/ celulele malig&e au dispaut/ &eoplasmul i&egista&d emisie completa.
5i& compaatie/ la &ici u&a di&te pacie&tele di& gupul de co&tol/
cae au luat u& emediu placebo ,fals-/ &u s.a i&egistat emisia
ca&ceului. "o&ta acestei afectiu&i se ecoma&da o cua de 3.> lu&i/ timp i& cae se co&suma suc foate
poaspat de vaza/ di& cae se beau 6!!.J!! de ml pe zi.
KK AdBuva&t co&ta ca&ceului la sa& . K

*ai multe studii de medici&a e0peime&tala aata ca tatame&tele cu compusii pe baza sulf peze&ti i&
vaza detemi&a emisia tumoilo malig&e mamae/ i&t.u& poce&taB de cel puti& >!%. "a adBuva&t
co&ta acestei afectiu&i/ se ecoma&da co&sumul zil&ic de salata poaspata de vaza la maca o masa.
(uplime&ta/ se ti& cue de cate > saptama&i/ i& cae se co&suma cate u& paha ,2!! ml- de suc de vaza/
dimi&eata si seaa.
KK "a&ce de piele .K
(e pu&e zil&ic si se ti&e veme de >.6 oe pe zo&a afectata/ o
cataplasma di& fu&ze de vaza/ ide&tica cu cea peze&tata a&teio/ la tatame&tul eczemelo. 3oate
multe pesoa&e cu epiteliom bazocelula si spi&ocelula au be&eficiat de uimitoaele efecte ale acestui
tatame&t simplu/ da cae da ezultate acolo u&de cele mai sava&te si i&vazive metode de tatame&t dau
geu ezultat.

KK :uei eumatice . K
5e zo&a afectata/ se pu& dimi&eata si/ eve&tual si seaa/ fu&ze de
vaza bi&e zdobite. (e ti& mi&imum doua oe. #&te&/ se co&suma cate 1.2 pahae de suc poaspat de
vaza pe zi/ i& cue de >! de zile/ umate de 1> zile de pauza. Eatame&tul e0te& si i&te& cu vaza
poaspata ae efect a&tii&flamato aticula/ i&ceti&este sau chia stopeaza pocesele dege&eative/ aButa
la ecastigaea mobilitatii aticulae


K Hbezitate .K
"o&sumul zil&ic/ maca la pa&z si la ci&a/ a cate 2!!.3!! de
O game de salata de vaza cuda/ poate face mi&u&i i& eglaea po&deala/ e dept/ pe teme& lu&g.
<aza este foate bogata i& fibe ,celuloza-/ ae puti&e caloii/ multe vitami&e si mi&eale/ aButa&du.&e sa
slabim &atual i& tact sa&atos.
Hbiceiul de a co&suma timp de 3.> zile pe saptama&a aceasta salata i& ca&titati mai ae si alte ava&taBe:
educe ca&titatea de ha&a
co&sumata la fiecae masa/ cuata oga&ismul de to0i&e/ &e aButa i&
egimuile disociate. *ai mult/ co&sumul acestei salate este u& impota&t pas pe&tu schimbaea
obiceiuilo alime&tae si a stilului de viata/ cheia eglaii geutatii copoale.

KK "ataacta .K
(alata de vaza cu ulei de masli&e este o e0cele&ta susa de vitami&a " si de vitami&a A. Ambele
vitami&e au u& pute&ic efect a&tio0ida&t si/ i&te altele/ stopeaza pocesul de poducee al cataactei.
Asada/ pe&tu pofila0ia acestei afectiu&i/ se ecoma&da co&sumul/ maca de tei oi pe saptama&a/ al
vezei poaspete/ cate 2!! de game mi&imum/ sub foma de salata.
<aloi idicate ale colesteolului/
F&ii compusi di& vaza impiedica ta&spotul colesteolului cu de&sitate edusa ,foma peiculoasa a
acestuia-/ cate vasele de sa&ge si cate tesutui.
:e aseme&ea/ vaza impiedica fomaea placilo de ateom si scleozaea peetilo ateelo. (e
ecoma&da co&sumul de vaza sub foma de salata/ cate 3!! de game zil&ic/ veme de maca tei zile pe
saptama&a.

KK (ume&aB fizic si i&telectual .K
"o&sumul de vaza cuda sub foma de salata este u& tatame&t to&ic e0taodi&a pe&tu sistemul
muscula si pe&tu sistemul &evos. +ogata i& vitami&e si i& mi&eale/ co&ti&a&d substa&te cu efecte
stimulatoae pe&tu sistemul &evos ce&tal/ fitohomo&i cae i&te&sifica pocesele de ege&eae di&
oga&ism/ vaza ae efect adaptoge& si a&ti.oboseala.
(e ti& cue de tei saptama&i/ timp i& cae se co&suma la pa&z si la
masa de seaa cate o fafuie ,12? de game- de salata de vaza. Acest tatame&t este fo ate bu&
adBuva&t si co&ta depesiei psihice..
KK *e&opauza .K
(tudii pelimi&ae aata ca u& co&sum saptama&al de vaza cuda ,2!! de game pe zi/ veme de maca
> saptama&i- imbu&atateste secetia homo&ului estoge& si/ impota&t/ egleaza aspu&sul
eceptoilo acesto homo&i di& oga&ism. 'ezultatul este i&stalaea mai tazie a me&opauzei/
ate&uaea simptomelo de i&ceput ale acesteia ,bufeui/ ta&spiatie/ &evozitate etc.-/ peve&iea si
combateea u&o afectiu&i specifice me&opauzei/ cum a fi osteopooza/ polapsul utei&/
ca&ceul ovaia& si utei&.

KK #&fectii espiatoii .K

<aza este mai bogata i& vitami&a " decat potocalele/ ae puti&e
caloii si multe substa&te cu efect a&tio0ida&t/ co&ti&e mag&eziu/
potasiu/ calciu. Eoate aceste caacteistici o ecoma&da i& mod special ca emediu pe&tu i&taiea
imu&itatii. (e admi&isteaza poaspata/ sub foma de salata/ cate 3.>!! de game pe zi/ la bol&avii cu
i&fectii espiatoii/ pe&tu a susti&e si pe&tu a gabi pocesul vi&decaii.
5esoa&elo cae iau a&tibiotice de si&teza li se ecoma&da si vaza
muata/ pe&tu estabiliea floei tubului digestiv si pe&tu
co&tacaaea efectului imu&o.supeso al acesto medicame&te.

KEatame&te e0te&e

1.K Asui de gavitate mica si medie .K
(e fac spalatui si se pu& compese veme de 1? mi&ute/ cate 2.3 pe zi/ cu suc poaspat de vaza. Ae
efect a&tii&fectios ,a&tiseptic-/ aButa la o vi&decae mai apida si estetica/ pevi&e fomaea cicaticelo
cheloide.

2.K 'a&i cae se vi&deca geu . K

(e pu& zil&ic compese cu suc de vaza/ cae se ti& veme de o oa/ dupa cae se lasa zo&a tatata sa se
usuce la ae i&ca o oa. (tudiile aata ca pi& meca&isme i&ca pea puti& cu&oscute ,se pesupu&e ca
vaza co&ti&e substa&te stimulatoae ale cesteii a&umito tesutui-/ pocesul de vi&decae al a&ilo
este mult acceleat/ scade iscul de i&fectie/ sem&ele cae ama& dupa vi&decae su&t mult mai puti&
vizibile.

3.K =czeme i&fectioase/ i&fectii fu&giceK

3u&zele de vaza poaspat zdobite cu cioca&ul pe&tu s&itele se pu& pe zo&a afectata/ apoi se aplica
deasupa u& &ailo&/ cae se fi0eaza cu ba&daB sau cu leucoplast. (e lasa sa actio&eze veme de > oe pe
zi/ dupa cae zo&a tatata se lasa sa se zva&te la ae/ maca >? de mi&ute.
Aplicatia se face pa&a la vi&decae. "ompusii pe baza de sulf di&
fu&zele de vaza au o pute&ica actiu&e a&tiseptica asupa bacteiilo si a ciupecilo paazite.

K =&tosa/ lu0atii .K
(e pu& pe zo&a afectata fu&ze de vaza bi&e zdobite ,vezi mai sus- si se leaga cu o fasa. Aplicatia se
face veme de > oe pe zi. #& pimele doua zile de la poduceea accide&tului se pu& deasupa
cataplasmei si pu&gi cu cubui de gheata.. 5actica aata ca datoita acestui tatame&t/ timpul de
efacee a ligame&telo se scuteaza/ dueile su&t ate&uate/ i& multe cazui/ ia pu&gile cu lichid si&ovial
cae se fomeaza su&t mult mai mici.
K3'F*F(=E=K

K Ee& i&cacat . K
Kse stegeK veme de ci&ci mi&ute/ i& fiecae dimi&eata si i& fiecae
seaa/ pielea de pe obaBi si de pe gat/ cu u& tampo& bi&e i&muiat/ di& ca&d i& ca&d/ i& suc poaspat de
vaza. Aceasta aplicatie ae u&
e0cele&t efect de cuatae a pielii/ pevi&e tulbuaile de pigme&tae/
da u& plus de stalucie te&ului astfel tatat.

KK 5iele imbata&itaK . bogata i& vitami&a A si i& vitami&e di&
comple0ul +/ co&ti&a&d substa&te cae imbu&atatesc iigatia cu sa&ge a pielii/ ava&d efect de cuatae
pofu&da a te&ului/ sucul de vaza este u&ul di& secetele saloa&elo de cosmetica cae obti&
ezultate miaculoase. (e pu& compese cu suc foate poaspat de vaza/ cae se ti& veme de 1!.1?
mi&ute/ dupa cae se i&depateaza si se lasa pielea sa se usuce la ae alte 1? mi&ute. #& fi&al se aplica o
cema hidata&ta.
K K3ebaK .
(e admi&isteaza salata de vaza ,1?! de game- sau sucul de vaza ,1!! ml- de 2.3 oi pe zi.
"o&ti&utul idicat de vitami&a " al acestei legume aButa i&ima si
sistemul cadiovascula sa eziste cu succes la tempeatuii idicate/
catalizeaza actiu&ea sistemului imu&ita/ cae este pi&cipalul
8be&eficia8 al acceselo de feba.
K K AlegiaK . este peve&ita de o cua cu salata de vaza osie cuda ,oi chia muata- pe timpul ie&ii.
(e co&suma 2!!.3!! de game zil&ic/ pe o peioada de timp de 3 lu&i umata de alte 3 saptama&i de
pauza/ dupa cae se poate elua. +ogatia de vitami&a " si de a&tio0ida&ti di& aceasta leguma aButa la
eglaea eactiei sistemului imu&ita la i&teactiu&ea cu factoii e0te&i.
<aza A"'A I "o&stipatia .
"el mai simplu tatame&t este co&sumul de vaza muata/ maca 2!! de game pe zi. #& vaza muata se
gasesc asa.&umitele 8bacteii
piete&oase8/ cae combat co&stipatia pi& eglaea floei i&testi&ale.
Apoi/ vaza muata este bogata i& fibe ,celuloza- de u&de si efectul ei de 8matua8 a colo&ului/ di&
cae e0tage/ pi& absobtie/ toate eziduuile si apoi aButa la elimi&aea lo pompta9