Temperament si aptitudini

Temperamentul cainilor difera in functie de rasa. Sunt rase care se caracterizea

za prin dinamism si energie debordanta, sunt caini foarte lenesi, sunt caini foa
rte agresivi (cei folositi in paza si aparare) sau rase ?de canapea?. Sunt rase
de caini mai ?iubareti? si mai atasati de oameni sau rase care nu agreaza foarte
mult prezenta strainilor in preajma.
Cu toate astea, puii la varsta de 6-7 saptamani, nu au temperamentul foarte bine
conturat. Ei incep de pe acum sa dezvolte trasaturile specifice rasei, dar in g
eneral la aceasta varsta orice pui ar trebui sa fie jucaus, in cautarea afectiun
ii si curios sa descopere lumea.
Pe langa caracteristicile rasei, un rol foarte important il are bagajul ereditar
, care afecteaza trasaturile de caracter ale puiului. Din acest motiv este neces
ar sa se cunoasca provenienta parintilor si caracterul acestora. In perioada de
la nastere si pana la parasirea cuibului, puiul invata de la mama cum sa se desc
urce in lume. De aceea in special caracterul mamei trebuie analizat cu atentie.
In mod normal, mama ar trebui sa fie atenta la pui, fara a fi insa agresiva cu v
izitatorii. Ea se va bucura de compania stapanilor si in momentul in care acesti
a sunt insotiti de persoane straine la vizitarea puilor, are incredere in ei.
Momentul in care incepeti sa va dresati cainele este chiar atunci cand v-ati hot
arat care este rasa si exemplarul dorit .Odata decis acest lucru puteti trece la
pasul urmator: testarea personalitatii cainelui.Personalitatea este una din cel
e mai importante trasaturi ale unui ciine. O personalitate sanatoasa (temperamen
t) este cheia prin care se poate testa felul in care un ciine va reactiona la si
tuatiile cotidiene. Inainte de a va procura ciinele, sau cit mai repede dupa ce
l-ati obtinut, va rugam testati-i temperamentul.
Este important atunci cand alegi un catelus sa nu te ghidezi numai dupa infatisa
re. Pentru a nu te chinui in viitor trebuie ca el sa fie sociabil, sa nu fie agr
esiv, sa nu se sperie repede, sa te asculte.
Specialistii recomanda anumite teste care au ca obiectiv verificarea puiului din
punct de vedere a reactiilor atat fata de persoane noi, necunoscute, cat si fat
a de situatii cu care nu s-a mai confruntat. Testarea puilor se face individual,
intr-un spatiu necunoscut puiului, de unde nu poate auzi sau vedea alti pui sau
alti caini.
Unul dintre cele mai apreciate programe de evaluare este cel alcatuit de Joachim
si Wendy Volhard. In acest program sunt combinate elemente din fiecare test apa
rut anterior: Fortunate Fields, Phaffenberger si Campbell.
Este de preferat ca testarea aptitudinilor puiului sa se faca in jurul varstei d
e sapte saptamani. Daca puiul este testat inainte de sase saptamani, cand functi
ile cerebrale sunt inca nematurizate, rezultatul obtinut nu va fi relevant. Daca
testarea are loc intre 8 si 10 saptamani, puiul va fi in prima perioada de impr
imare a fricii si stabilirea temperamentului si a aptitudinilor nu va fi conclud
enta. Testul in sine dureaza aproximativ 10-15 minute si se face, de preferat, i
nainte de masa, atunci cand puii sunt activi. Fiecare pui este testat individual
, intr-un teritoriu sau camera necunoscute acestuia, de catre o persoana straina
,de unde nu poate auzi sau vedea alti pui sau alti caini.
Fazele testului trebuie parcurse fara pauze mari intre ele. Primul test evalueaz
a temperamentul si se bazeaza in intregime pe testarea puilor elaborata de Campb
ell. Acesta ne dezvaluie atractia puiului fata de grupa umana, gradul de compati
bilitate sociala si usurinta cu care puiul accepta ierarhia stabilita de stapa
n.
Testul Campbell
Atractia sociala
Puneti puiul in zona de testare.
De la 1 - 3 metri chemati puiul pocnind din palme usor, in acelasi timp lasandu-
va pe genunchi. Chemati puiul dintr-un opus intrarii in zona sau camera.
1. Vine imediat, sare si musca de maini, coada sus;
2. Vine imediat, da cu labele si linge palmele, coada sus;
3. Vine imediat, coada sus;
4. Vine imediat, coada jos;
5. Ezita la venire, coada jos;
6. Nu vine.
Insotirea
Stabileste gradul de atractie in insotire. Lipsa oricarei atractii in insotire i
ndica independenta.
Ridicati-va si indepartati-va de pui cu mers normal. Fiti sigur ca puiul va vede
cand va indepartati.
1. Va urmeaza imediat, intra printre picioare,musca, tine coada sus;
2. Va urmeaza imediat, intra printre picioare,coada sus ;
3. Va urmeaza imediat, coada sus;
4. Va urmeaza imediat, coada jos;
5. Ezita sa va urmeze, coada jos;
6. Nu va urmeaza sau se indeparteaza.
Imobilizarea
Stabileste gradul de dominare sau tendinta de umilinta.
Stabileste modul in care puiul va accepta stresul cand va fi dominat fizic sau s
ocial.
Lasati puiul sa se ridice, apoi mangaiati-l cu blandete, apasand usor cu palma p
ornind de pe cap, pana spre coada. Continuati pana vedeti o reactie in comportam
entul puiului.
1. Sare la mana, loveste cu labele, musca, maraie;
2. Sare la mana, loveste cu labele;
3. Se cuibareste langa dumneavoastra si incearca sa va linga pe fata;
4. Se lasa pe burta, lingandu-va mana;
5. Se intoarce pe spate aratandu-si burtica, va linge mana;
6. Pleaca si sta departe de dumneavoastra.
Dominarea Prin Ridicare de la Sol
Stabileste gradul de acceptare a dominarii atunci cand puiul nu are control asup
ra situatiei.
Ridicati puiul de burtica si piept cu ambele maini si tineti-l suspendat timp de
30 de secunde.
1. Se zbate violent, musca si maraie;
2. Se zbate violent;
3. Nu se zbate, este relaxat;
4. Se zbate, se linisteste, va linge mainile;
5. Nu se zbate, va linge mainile;
6. Urmareste mingea, o ia in gura si fuge
Aportul
Stabileste dorinta de a lucra cu dumneavoastra si gradul de adaptabilitate la un
program de dresaj.
Apropiati-va de pui si atrageti-i atentia cu o minge de tenis. Cand arata intere
s, aruncati mingea la 1-2 metri in fata puiului.
1. Urmareste mingea, o ia in gura si fuge;
2. Urmareste mingea, ramane in picioare deasupra ei, dar nu se intoarce;
3. Urmareste mingea, o prinde si se intoarce cu ea la dumneavoastra;
4. Urmareste mingea si se intoarce fara minge la dumneavoastra;
5. Incepe sa urmareasca mingea apoi isi pierde interesul;
6. Nu urmareste mingea.
Sensibilitatea la atingere
Stabileste gradul de rezistenta la atingere.
Prindeti o labuta din fata a cainelui intre degete si aplicati o presiune cresca
nda in timp ce numarati pana la 10, nu foarte repede.
1. 8-10 pana ce puiul are o reactie;
2. 6-7 pana ce puiul are o reactie;
3. 5-6 pana ce puiul are o reactie;
4. 2-4 pana ce puiul are o reactie;
5. 1-2 pana ce puiul are o reactie.
Sensibilitatea la sunet
Stabileste gradul de sensibilitate la sunet, totodata poate fi si un test rudime
ntar pentru depistarea surzeniei.
Puneti puiul in mijlocul camerei sau al spatiului unde se face testarea si lasat
i sa cada pe sol un taler mic, un capac de oala sau un obiect din tabla (in cazu
l nostru, o cutie de ness cu o legatura de chei).
1. Asculta, localizeaza zgomotul si merge spre sursa latrand;
2. Asculta, localizeaza sunetul si latra;
3. Asculta, localizeaza sunetul, arata interes si merge catre sursa;
4. Asculta si localizeaza sunetul;
5. Se lasa la pamant cu teama, se da inapoi,se ascunde;
6. Ignora sunetul, nu arata curiozitate.
Reactia la obiecte noi
Stabileste gradul de inteligenta adaptabila la aparitia unor obiecte necunoscute
.
Puneti puiul in mijlocul camerei sau al spatiului unde se face testarea.
Legati un prosop mic sau o bucata de carpa cu o sfoara si aruncati-o pe sol, la
1-2 metri de pui, apoi trageti de sfoara indepartand carpa de pui cu miscari bru
ste, asa cum v-ati juca cu o pisica.
1. Se uita la carpa, ataca si musca;
2. Se uita la carpa, coada sus si latra;
3. Se uita la carpa curios si se apropie sa investigheze;
4. Se uita la carpa, latra, coada intre picioare;
5. Fuge, se ascunde.
Concluzie
Acest test stabileste aptitudinile de lucru ale cainilor si dau o imagine genera
la asupra inteligentei, echilibrului si dorintei de lucru cu stapanul. Pentru ma
joritatea oamenilor, puii cu punctaj predominant 3 si 4 se dovedesc a avea calit
atile unui bun companion. Cei cu punctaj majoritar 1 sau 2 au calitati deosebite
pentru a deveni caini de serviciu, paza si protectie.
Rezultate
Punctaj predominant: 1 - Puiul ce intra in aceasta categorie este extrem de domi
nant, poate fi cu usurinta provocat sa muste. Prin natura sa dominanta va avea t
endinta sa se opuna stapanului si daca nu este condus de o mana forte va prelua
de indata conducerea grupei. Achizitia se recomanda numai daca aveti experienta
cu astfel de caini. Acest gen de pui va avea insa rezultate bune in paza si prot
ectie.
Punctaj predominant: 2 - Puiul este dominant si increzator in sine. Poate fi pro
vocat sa muste, insa accepta cu usurinta sa fie condus de stapan daca acesta est
e ferm si consecvent in ceea ce ii cere. Acest pui nu se recomanda persoanelor c
are nu au mai avut caini sau sunt, in general, indecise. Pe mana unui pasionat p
uiul poate deveni un caine bun de lucru in dresaj si un prieten de nadejde pentr
u familia care l-a adoptat.
Punctaj predominant: 3 - Acest pui este relaxat, prietenos, si se va adapta cu u
surinta la mai orice situatie datorita temperamentului sau flexibil. Are o mare
nevoie de exercitiu fizic si pe acest considerent nu se recomanda familiilor cu
copii mici sau persoanelor in varsta.
Punctaj predominant: 4 - Puiul cu acest punctaj este usor de controlat, se adapt
eaza usor si are o natura umila care il va face sa caute conducerea si decizia s
tapanului in permanenta. Acest pui, plin de blandete si dragalasenie, va fi usor
de dresat si un bun companion pentru copii.
Punctaj predominant: 5 - Acest pui este extrem de umil si nu are incredere in si
ne. Dezvolta o dependenta pronuntata fata de stapan si are nevoie de multa incur
ajare pentru a se mentine pe linia de plutire. Sunt sanse mari sa devina un cain
e fricos.
Punctaj predominant: 6 - Puiul din aceasta categorie este in mod constant indepe
ndent si nu arata interes pentru familie si stapan. Se va maturiza intr-un caine
ce nu are afectiune fata de familie si nu simte nevoia prezentei umane. In gene
ral ogarii, Basenjii si unele rase nordice au o predispozitie catre acest gen de
independenta.
Daca ati ales puiul cu grija, l-ati testat, l-ati crescut cu responsabilitate si
l-ati socializat corespunzator ar trebuie sa obtineti fara emotii un rezultat
excelent la testul urmator :
Acest test a fost creat de Societatea Americana de Testare a Temperamentului. In
trebati-va veterinarul unde puteti face acest test. Daca ciinele dvs. obtine un
scor suficient de slab ca sa va ingrijoreze, luati in considerare foarte serios
varianta eutanasiei. Spun aceasta deoarece manifestarea unui temperament slab po
ate fi un indicator al problemelor care vor apare. Deci, daca ciinele obtine un
scor prost, Nu il folositi la imperecheri. Temperamentul slab este o trasatura c
are poate fi si de obicei este transmis urmasilor.Cum se supun ciinii testului?
Buna intrebare. Raspunsul este urmatorul. Mai intii trebuie sa evidentiez cum se
face testul. Testul se face cf. Regulilor Societatii de Testare a Temperamentul
ui. Pentru a putea fi certificat un ciine trebuie sa aiba un an si de obicei exi
sta o taxa de aprox. 25 USD. Testarea temperamentului se face pentru a testa sta
bilitatea, temperamentul si reactiile ciinelui fata cu diverse situatii care pot
apare in viata cotidiana. Este indicata folosirea unei zgarde nestrangulante, a
vind in vedere ca nu sunt admise corecturi din partea minuitorului. Testatorul v
a instrui grupul minuitorilor inainte de testare.
Pasul 1: Un strain se apropie si vorbeste
O persoana prietenoasa se apropie de minuitor si ciine pentru a le ura "succes"
in test. Ciinele trebuie sa permita sa se intimple acest lucru si sa accepte far
a sa muste si fara semne de timiditate.
Pasul 2: Un strain se apropie pentru a vorbi si atinge ciinele
O persoana se apropie de ciine pentru a il atinge si a vorbi cu el. Ciinele treb
uie sa permita si sa accepte aceasta fara probleme.
Pasul 3: Zgomot ascuns si nefamiliar
Minuitorul si ciinele se apropie de un paravan. O persoana din spatele paravanul
ui agita o cana sau o galeata cu zgarzi, cuie sau articole similare care produc
un sunet strident, nefamiliar. Ciinele trebuie sa se alarmeze si poate chiar lat
ra la acest zgomot, dar sa nu fie speriat. Apoi, incurajat de minuitor, ciinele
se poate apropia de cana sau galeata pentru a verifica de unde a venit zgomotul.
Pasul 4: Impuscaturi (dat fiind ca la noi portul de arma este restrictionat se p
ot folosi petarde mici sau o alta sursa de zgomot care imita armele de foc avad
grija sa nu ranim animalul sau pe manuitor)
Minuitorul si ciinele stau cu spatele la o persoana care trage 3 sau 4 gloante o
arbe dintr-o pusca (detoneaza cateva petarde). Ciinele trebuie sa se intoarca si
sa stea drept, ca si cum l-ar proteja pe minuitor de un posibil pericol. Ciinel
e nu trebuie sa fie speriat, ci sa stea sigur pe el.
Pasul 5: Salutarea unui necunoscut care are un obiect nefamiliar care face o mis
care brusca
Minuitorul merge pina intr-un punct de oprire. Ciinele trebuie sa vrea sa vizite
ze prsoana care sade in scaun. Atunci, persoana deschide o umbrela in fata ciine
lui, alarmindu-l. Ciinele poate latra si da inapoi, dar cu ajutorul minuitorului
care-l convinge ca totul e in ordine, ciinele trebuie sa verifice umbrela si pe
rsoana. Minuitorul poate atinge umbrela pentru a ajuta ciinele sa miroasa obiect
ul care l-a alarmat.
Pasul 6: Mersul pe o suprafata nefamiliara impreuna cu minuitorul
Minuitorul si ciinele merg pe o prelata intinsa pe iarba. Ciinele trebuie sa mea
rga cu pasi siguri fara sa vrea sa sara.
Pasul 7: Mersul pe o suprafata nefamiliara cu minuitorul alaturi
O birna de exercitiu sta pe iarba. In timp ce minuitorul merge pe linga birna, c
iinele trebuie sa mearga pe ea, fara sa vrea sa sara. Mersul sigur e o conditie
obligatorie!
Pasul 8: O situatie care ameninta viata
Minuitorul trebuie sa tina ciinele de lesa cu ambele miini, cit mai sigur, astfe
l incit ciinele sa nu poata scapa. Un strain se apropie din tufisuri pentru a-l
ameninta pe minuitor, purtindu-se ca si cum ar vrea sa-i faca rau. Ciinele trebu
ie sa stea hotarit, pentru a-l apara cu viata sa.
Aceasta incheie testul.
La acest punct testatorul va inregistra scorul. Ciinii sunt notati pe o scala de
la 0 la 100 de puncte, 100 fiind cel mai bun. Scorul mediu pentru cele mai mult
e rase va fi pina la in medie 70. Aceasta cuprinde rase ca Ciobanescul, Rottweil
erul si Huskie. Ultimele cifre pe care le am pentru Amstaff arata o medie de 96.
Tineti cont ca aceasta conteaza doar pentru rasa pura Amstaff .Daca ati amestec
at o rasa ea va cadea intr-o alta categorie. Inca o data, fiecare ciine e testat
pentru temperamentul individual, dar scorul mediu al tuturor ciinilor unei rase
conteaza pentru a reflecta un scor general. Asa ca, ciinele dvs. Amsatff poate
obtine un scor mai mare sau mai mic decit cel standard, dar un crescator bun poa
te mentine un bun temperament standard. Daca ciinele obtine certificarea, dupa n
umele sau poate apare TT. Acest test nu e aprobat de AKC, de aceea la o prezenta
re AKC aceasta titulatura nu e acceptata.