1a).

Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe dintii stalpi

prin cimentare. Ele se obtin prin metode si din materiale diferite.

Elemente componente:
Elementele de agregare: protezele unidentare care se fixeaza pe
infrastructura dentara= dintii stalpi ;
Corpul de punte: (dintii intermediari) - restaureaza dintii absenti de pe
arcada; corpul de punte in varianta moderna - se modeleaza unit de
elementele de agregare si in varianta clasica - separat fiind solidarizat de
elementele de agregare prin lipire).

1b).

1. Corpul de punte
din punct de vedere al materialului:
metalice;
nemetalice;
mixte.
din punct de vedere al esteticii:
fizionomice;
nefizionomice-laterale
partial fizionomice - cele mai indicate pentru restaurarea
fizionomiei + economie material si confort, greutatea mai
mica
Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate
(bresei).
dupa raportul cdp cu creata alveolara
cdp cu raport in sa
cdp cu raport in semisa
cdp cu raport tangent linear la maxilar
cdp cu raport tangent linear la mandibula
cdp punctiform
cdp suspendat

2. Elementele de agregare sunt concepute functie de :
topografia edentatiei;
dimensiunea edentatiei (numarul dintilor, morfologia coronara, zona in
care se afla. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti,
maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati)
Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane
2) Clasificarea puntilor dentare
1.Puntea clasica


2. Punti speciale
*Puntea totala;
Puntea cu extensie;
Puntile mobilizabile si demontabile;
Puntile pe implante;
Puntea adeziva (colanta)-Maryland.


3. Raportul corpului de punte cu creasta edentata:
Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie specifica principiilor
bioprofilactice si igienizarii.
Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta edentata):
La maxilar:
Zona frontala: sa/semisa.
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in cazurile
speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte in semisa este cel mai
indicat si utilizat in practica.
Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular
(dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa (dinti scurti cu creste
late).
La mandibula:
Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.
Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact liniar),
punctiform , suspendat.

Cele 5 reguli ale raportului corpului de punte cu creasta :
-redus in suprafata
-contact lejer
-suprafata convexa
-suprafata perfect lustruita
-material biocompatibil

4.Algoritmi de prelucrare
Metode de obtinere a puntilor dentare:
din elemente separate (clasic): in timpul I se obtin elementele de
agregare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire
de elementele de agregare (tehnologia metalo-ceramica-aliaje nobile).
din elemente unite (tehnologia moderna). Tehnologic se pot obtine si
punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde).

Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.

PUNTILE DIN ELEMENTE UNITE
Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte.
Etape:
Examenul clinic;
Diagnosticul protetic;
Solutia protetica;
Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi, creasta
edentata) - elementele componente indemne din punct de vedere
patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti
dentare.
Amprentarea;
Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;
Machetarea puntii din elemente unite;
Ambalarea si obtinerea tiparului;
Topirea si turnarea;
Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;
Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala;
Placarea componentei metalice;
Prelucrarea, lustruirea finala;
Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi).

5.Reguli de executie a coroanei
Pana la nivelul sulcusului gingival
Usor ingrosata
Perfect lustruita
Inchiderea marginala perfecta
Material biocompatibil
6.Principiul profilactic
Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale caror elemente
morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai bine igienizate
prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).

-Circumscriere
-Mezializare
-Ungiuri de emergenta igienizate

7.Principiul biomecanic
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico-chimic
, sa se insereze pe infrastructura si sa fie stabile.
1. Rezistenta fizica:
2. Insertia:
Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a
dintilor limitanti (pe care se agrega).

3. Stabilitatea:
Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de frictiunea
realizata intre fata interna a elementelor de agregare si bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza
puntile pe bonturile dentare.

8.Date de trimitere pt laborator
-amprenta globala bimaxilara
-integritatea ocluziei centrice in cazul in care avem de
slefuit

9.Straturile de ceramic















Raportul corpului de punte cu creasta edentat

Forma corpului de punte i, mai ales, contactul su cu esuturile
nconjurtoare va trebui s favorizeze curirea i autocurirea. Este foarte
important ca faa mucozal a corpului de punte, orientata ctre mucoasa crestei
alveolare s prezinte o form i o prelucrare prin lustruire perfect care s
favorizeze, ct mai puin, retenia alimentelor.
Pentru a satisface toate aceste condiii s-au imaginat mai multe posibiliti
de relaie a corpului de punte eu creasta edentat, care, n funcie de topografie,
ncearc sa realizeze o ct mai bun autocurire. Relaia sau contactul dintre faa
mucozal a punii i mucoasa acoperitoare a crestei edentate poate fi: n a,
semia, tangenial, igienic, punctiform, suspendat.
Corpul de punte cu contact n a ofer cele mai mari satisfacii din punct de
vedere al fizionomiei i fonaiei. Este, dealtfel, singurul corp de punte la care dinii
intermediari artificiali au dimensiunea i volumul identic cu cele ale coroanelor
dinilor naturali. La toate celelalte corpuri de punte dinii artificial
sunt mai mici dect cei naturali pe care i nlocuiesc. Cu toate avantajele
funcionale i de rezisten sporit, acest tip de contact mixt al corpului de punte
cu creasta edentat prezint o grava deficien nu permite, sub nici o form,
curirea i auto-curirea. Aceasta se explic prin faptul c acest corp de punte
mbrac ambele versante muchia crestei edentate pe o zon egal cu suprafaa
de colet a dintelui nlocuit iar relaia ntre el i mucoas este de contact intim.
Datorit acestei defeciuni, apar leziuni inflamatorii i degenerative cronice.
Indicaii: n zona frontal, la maxilar, numai cnd exist o cerin dictat de
profesia pacientului; n zona lateral, cnd nlimea mic a coroanelor dinilor
naturali i limea exagerat a crestei face imposibil realizarea altui tip de con-
tact ntre corpul de punte i mucoasa crestei. Avantajul acestui tip de contact
rezid n confortul pe care l simte pacientul.
Corpul de punte cu contact n semia. Forma feei mucozale la acest corp
de punte este n_a_pe versantul vesibular, pn la mijlocul crestei, de unde se
rsfrnge rotunjit spre ocluzal, limitnd astfel un spaiu n form de pan
(triungM). Acest spaiu poate fi curat. Fa de contactul n a asigur o mai bun
igien. Are aceleai indicaii ca i contactul n a.
Corpul de punte eu contact tangenial liniar. Contactul feei mucozale cu
creasta edentat se face pe versantul vestibular la nivelul liniei ce marcheaz
coletul dinilor artificiali. Faa mucozal este plan cu direcia oblic de sus n jos
i dinspre vestibular spre 1/3 ocluzal a feei palatinale.
Acest corp de punte este realizat n zona lateral maxilar, cnd dinii stlp
au coroane nalte i creasta edentat are lime mic sau medie. n celelalte situ-
aii, spaiul dintre faa mucozal i creast rmne ngust, curirea este
anevoioas.
Corpul de punte cu contact liniar la mandibul. Prezint trei uprafee i o
muchie mucozai.
Suprafaa ocluzal este modelat, cu un relief cuspidat, concordant cu
cuspidarea dinilor antagoniti, n aa fel, nct s se realizeze un angrenaj echili-
brat i funcional.
ngustarea este acceptat numai cnd distana ntre planul de ocluzie i
creasta alveolar este foarte mic.
Reducerea suprafeei ocluzale se poate realiza spre lingual, deoarece
cuspizii linguali snt inactivi, pantele lor linguale nu particip la realizarea
angrenajului interarcadic.
Suprafaa lingual este modelat uor convex n sens cervico-ocluzal,
pentru a favoriza alunecarea fragmentelor alimentare n afara zonelor de retenie
i pentru a fi mai uor de curat de limb i de mijloacele artificiale. Suprafaa
lingual n sens meziodistal este neted, fr anuri, intermediarii nu snt nici
mcar schiai i se obine o suprafa fr depresiuni, uor de curat, cu o
direcie uor convergent, spre muchia crestei alveolare unde se ntlnete cu
faa vestibular.
Suprafaa vestibular n l/3 ocluzal prezint individualizarea dinilor
intermediari, atit ct este vizibil, prin anuri de descrcare. Aceste anuri au o
adncime redus i snt larg deschise astfel n ct s nu permit retenionarea
resturilor alimentare. Restul suprafeei vestibularc n cele dou tremi_cervicale
apare fr relief, este modelat uor_convex_n_sen cervico-ocluzal i
convergent spre lingual, ntlnindu-se cu faa lingual pe muchia crestei.
Muchia mucozal rezult din unirea suprafeei vestibulare eu cea lingual,
urmrete configuraia mijlocului crestei alveolare, fiind neted i n contact lejer
cu ea.
Zonele proximale unde corpul de punte este solidarizat de elementele de
agregare sunt modelate cu unghiuri, larg deschise.
La punile din aliaje nobile i seminobile corpul de punte se poate realiza
sub form de caset i faet din acrilat, pentru a reduce consumul de material.
Faa ocluzal i lingual snt metalice, formeaz pereii casetei. Faeta din acrilat
formeaz faa vestibular. Pentru a evita contactul acrilatului cu mucoasa crestei
alveolare se creeaz n zona cervical, pe toat lungimea corpului de punte o
lizier nalt_de 2 mm metal; jonciunea acrilat metal este plasat vestibulo-
cervical.
Corpul de punte cu contact punctiform. La acest corp punte faa mucozal
a fiecrui dinte artificial este redus la un punct care vine n contact cu mijlocul
crestei edentate. Feele proximale, vestibular i lingual sunt convergente spre
zona cervical; din aceast cauz sub punctul de unire cu alt dinte artificial sau cu
elementele de agregare, dintele are o form conic, locul unire cu dintele alturat
este rotunjit pentru a reteniona mai puin alimentele. Acest tip de contact nu
asigur o igien satisfctoare n situaia unor dini cu coroane scurte, asociai cu
creste edentate nalte. Spaiile interdentare triunghiulare reprezint zone de
retenie greu accesibile pentru autocurire. Individualizarea dinilor ntr-o zon
foarte puin vizibil, nu mbuntete aspectul fizionomic al lucrrii protetice.
Este realizat n zona lateral mandibular.
Corpul de punte fr contact cu creasta edentat (suspendat). Conceperea
unei astfel de relaii ntre faa mucozal a corpului de punte i creasta edentat
pornete de la constatarea c raporturile n a, semia, tangenial sau punctiform,
descrise mai sub, nu asigur o igien suficient. Dac exist un spaiu mare (3-4
mm) ntre corpul de punte i creast, alimentele vor putea intra i iei uor din
acest spaiu. Acest corp de punte are faa ocluzal modelat morfologic
individualizat, feele vestibular i oral schiate n poriunea (1/3) ocluzal cu
anuri de descrcare i de separare, aceste dou fee trec rotunjit spre faa
mucozal care este uor convex, neted, fr delimitri sau anuri i foarte bine
lustruit. Trecerea spre elementele de agregare se face rotunjit, astfel nct din
profil are aspectul unui pod (punte). Existenta spaiului de 34 mm este
obligatorie, un spaiu mai mic nu asigur igiena, iar unul mult mai mare devine
neconfortabil pentru pacient. Acest corp de punte este realizat n zona lateral-
mandibulara cnd dinii stlpi snt nali sau creasta este atrofiat. n aceste situaii
exist o distan de 7-8 mm de la planul de ocluzie la crest. Distana este
necesar pentru a obine spaiul necesar igienic ii o grosime a corpului de punte
care s-i asigure rezisten.