Facultatea de Filozofie-Jurnalism

Conf. Univ. Dr. Valeriu Rpeanu

Anul III, em. I
Istoria presei romne!ti
Istoria presei romne!ti nu poate fi privit" ca un se#ment $n sine, a c"rui e%isten&" s-a
desf"!urat paralel cu via&a societ"&ii, ci ca o parte component" a acesteia.
'erspectiva noastr" asupra trecutului presei, $m(in" principiile lungii durate, a
metamorfozei !i a interferenelor. )i aceasta pentru c" presa a prevestit !i a reflectat mi!c"rile
tectonice interne !i e%terne ce-au privit societatea romneasc" !i lumea din afar", dar !i
nenum"ratele fapte diverse care constituie $n (ine !i $n r"u cotidianul cititorului, a afirmat
principii care s-au aflat $n sensul mersului $nainte al istoriei, al civiliza&iei ce tre(uie s"
cuprind" toate structurile &"rii noastre, dar a com("tut formele spectaculoase, str"lucitoare
care s-au dovedit lipsite de aderen&" cu fondul na&ional. 'resa a demascat tot ce a $nsemnat
deviere de la normele morale, oricine ar fi fost autorul lor, dar nu o dat" a trecut din naivitate
sau din interes de partea autorilor acestor fapte. A dovedit ne$nfricare $n ap"rarea unor
principii, $nfruntnd pericole, punnd $n *oc totul, dar s-a !i #r"(it s" $m(r"&i!eze !i s" salute
noile $ntocmiri c+iar cnd acestea erau la antipod una fa&" de cealalt", adic" trecerea de la o zi
la alta de la democra&ie la dictatur" !i de la dictatur" la democra&ie. 'resa a fost receptaculul
vie&ii trepidante sau sta#nante a societ"&ii romne!ti, a avut rolul esen&ial $n informarea, dar !i
$n dezinformarea cititorilor, a contri(uit la formarea, dar !i la manipularea opiniei pu(lice. A
fost un factor colectiv de con!tiin&", $n ciuda a(aterilor de la normele morale a unora dintre
reprezentan&ii ei, care clamau aceste principii. Dar mai presus de aceste sinuozit"&i de
atitudine, a trecerilor dintr-o ta("r" $n alta, a sc+im("rilor de opinie $n func&ie de muta&iile
puterii, $n pa#inile presei a fost &inut treaz spiritul de ve#+e a unei societ"&i fa&" de cei ce au
avut $n minile lor pr#+iile de conducere esen&iale, ca !i fa&" de ci care se aflau pe diferitele
trepte ale e%ercit"rii unui mandat permanent sau temporar.
, privire lucid" asupra istoriei presei romne!ti tre(uie s" &in" seama de doi factori-
reflectarea clipei, a evenimentului care s-a petrecut odinioar" sau se desf"!oar" $n prezent,
prive!te e%isten&a cotidian" a cititorului sau r"spunde curiozit"&ii sale . nu o dat" nes"n"toas"
/
. !i dez(aterea c"ilor pe care, pe termen lun# sau imediat, mer#ea sau tre(uia s" mear#"
societatea romneasc".
'resa n-a avut la noi doar menirea de a cenzura !i a dezv"lui relele sociale, de a smul#e
m"!tile ipocriziei, dema#o#iei, de a releva sordidul. 0n e#al" m"sur" presa, fie cotidian" ori
s"pt"mnal", lunar", fie politic", social", cultural", ap"rnd $n Capital" 1dou" decenii $n
capitalele 2"rilor Romne!ti, 3ucure!ti !i Ia!i4, $n ora!ele de provincie sau, pn" $n /5/6, $n
afara +otarelor administrative ale &"rii . a avut un covr!itor rol constructiv, de afirmare a
unor principii ce aveau $n vedere viitorul, dezvoltarea ideilor menite s" confi#ureze structurile
societ"&ii romne!ti. De aceea o istorie a presei romne!ti $ntr-o viziune modern", total", nu
poate fi privit" ca un fenomen $n sine, ca o suit" de apari&ii !i dispari&ii, reflectnd luptele
partidelor politice sau dictatul unor re#imuri totalitare.
Aceasta pentru c" istoria presei noastre reprezint", $nainte de toate, o istorie a ideilor, a
curentelor care s-au manifestat $n societatea romneasc" !i i-au $nrurit mersul.
Confi#ura&ia presei noastre a fost modelat" $nc" de la $nceputurile ei de prezen&a unor
intelectuali precum cei doi ctitori, 7+. Asac+i !i Ion 8eliade R"dulescu, !i simultan, de
personalitatea proteic" a lui 9i+ail :o#"lniceanu, primul mare ziarist romn. F"r" sincope,
acestor trei le-au urmat 3.'. 8asdeu, ;itu 9aiorescu, 9i+ail <minescu, =. Ior#a, C.
R"dulescu-9otru, 7. C"linescu, =ae Ionescu, al"turi de scriitori a c"ror oper" a r"mas o
referin&" peren", precum I.>. Cara#iale, ;udor Ar#+ezi, Cezar 'etrescu, 7i(. 9i+"escu,
=ic+ifor Crainic, Ion Vinea, 'erpessicius, etc. Din #enera&ia care s-a afirmat $n anii dintre cele
dou" r"z(oaie, 9ircea <liade, C. =oica, 'etru Comarnescu, 9ircea Vulc"nescu, <u#en
Ionescu sunt e%emplele cele mai sesizante ale unei pasiuni ziaristice prezente c+iar de la
$nceputuri, preludnd sau $nso&ind $n unele cazuri operele lor reprezentative.
'rezen&a acestor creatori, continu" sau desf"!urat" pe mai lun#i perioade de timp, cu o
anume frecven&" $n pa#inile cotidienelor, s"pt"mnalelor sau lunarelor, a conferit presei
noastre o altitudine intelectual" !i o permanen&" mai presus de faptul cotidian, $nscriind-o pe
spirala duratei. Ceea ce a dominat mult" vreme mentalul colectiv a fost efemeritatea actului
ziaristic, repede eliminat de evenimentul ap"rut $n orele urm"toarele.
0n ultimul s"u interviu, unul din cei mai de seam" creatori ai secolului ??, prozatorul
=orman 9ailer, f"cea aceast" disrtinc&ie $ntre ziarist !i romancier
/
- @<%ist" un avanta* pe care
romancierul $l are asupra ziaristului, orict de (un ar fi acesta din urm"- are timpul de partea
luiA nimic nu-l #r"(e!te. 'entru mine totul este masc"A um(re !i lumini mi!c"toare,
mincinoase. Ce e un faptB $ntrea(" ziaristul. , fic&iune, r"spunde romancierul. Un fapt se
/
Le Point, nr. /6C5, *oi D octom(rie CEEF, p.GC.
C
f"rmi&eaz" asemenea unei (uc"&i de lemn vec+i, se mnuie!te, se $ntoarce. Realitatea, c+iar
ca reporter nu cred $n ea. Ima#ina&ia $&i d" posi(iltatea s" creezi la un nivel de puritate pe care
faptul concret nu &i-l permite.H Aceast" servitute a ziaristului care n-are timpul de partea lui !i
$l o(li#" pe cel ce mnuie!te condeiul $n fiecare zi s" scrie imediat despre orice su(iect, s" se
pronun&e instantaneu, s" dea o *udecat" nu numai asupra faptului care se consum" su( oc+ii
lui, ci !i asupra cauzelor !i a consecin&elor apropiate sau asupra celor care privesc via&a
social" !i politic", istoria, mi!carea ideilor contemporane. Uneori . $nainte de a a*un#e la
demnit"&i statale . oameni de cultur" au ilustrat !i au fost c+iar ctitorii unor #enuri moderne $n
ziaristic". <ste semnificativ cazul lui I.7. Duca- acesta aduce cronica e%tern"
C
la nivelul unei
serioase analize pluridisciplinare, $n primul deceniu al secolului ??. A r"mne doar la
enumerarea pu(lica&iilor, a celor ce le-au condus !i au format redac&ia, nu $nseamn" a scrie o
istorie a presei romne!ti. De aceea vrem s" punem $n eviden&" cteva din liniile directoare
care au confi#urat e%isten&a acesteia. Desi#ur, nu numai enciclopedi!tii aminti&i au contri(uit
la aceast" caracteristic" a presei.
'resa romneasc" a cunoscut un num"r impresionant de ziari!ti profesioni!ti, care s-au
dedicat scrisului cotidian- 7+eor#+e 3ari&, Ale%andru 3eldiman, Ioan ="de*de, 7+. 'anu, C.
3acal(a!a, 'amfil )eicaru, C. 7raur, 3, 3r"ni!teanu, 7ri#ore 7afencu, =. Carandino,
Romulus )ei!anu, ;udor ;eodorescu-3rani!te, 7+i&" Ionescu, Dem ;+eodorescu, C.A.
Rosetti
I
etc., iar $n ceea ce prive!te reporta*ul, F. 3runea-Fo%.
Unii dintre ei aveau $nzestr"ri native, un temperament de lupt"torA oameni pentru care
arena pu(lic" era locul privile#iat al e%isten&ei lor. Cei mai mul&i posedau o cultur" #eneral"
care dep"!ea cu mult orizontul studiilor lor superioare . $n #eneral facultatea de drept . prin
lecturi $ndreptate c"tre toate orizonturile. De aceea comentariul, indiferent c" era politic,
social, intern sau e%tern cap"t" la noi, mai ales $ncepnd din primul deceniu al secolului ??,
valen&e care $l fac s" se $nscrie dincolo de flu%ul cotidianului, s" constituie o analiz"
pluridisciplinar", o e%plicare a fenomenelor care au #enerat faptele respective sau pe care
acestea le-au provocat !i le-au influen&at.
0n sfr!it, cea de-a treia structur" a celor care au ilustrat pa#inile presei noastre este
reprezentat" de speciali!ti, de cei s-au ilustrat $ntr-un domeniu anume, dar nu s-au limitat doar
la studii, compozi&ii, cercet"ri !tiin&ifice, interpret"ri, ci au fost deopotriv" cronicari, esei!ti.
Ace!tia sunt muzicieni precum 9i+ail Jora, Alfred Alessandrescu, Cella Delavrancea, Vir#il
7+eor#+iu, C.C. =ottara, arti!ti plastici ca =. =. ;onitza, Francisc )irato, ,. 8an, oameni de
C
Vezi I.7. Duca, Lumea la nceput de veac, <ditura <minescu, /55D.
I
Unii dintre ei au scris, paralel cu articolul de ziar, !i literatur", dar, cu cteva e%cep&ii, aceasta nu s-a ridicat la
nivelul presta&iei lor *urnalistice.
I
!tiin&" ca . Irimescu, ,ctav ,nicescu, <u#en An#+elescu, dramatur#i ca Victor Ion 'opa,
7eor#e 9i+ail-Jamfirescu, Victor <ftimiu, Al. :iri&escu. Dup" primul r"z(oi mondial, critica
de specialitate se profesionalizeaz", astfel $nct nu numai s"pt"mnalele sau lunarele vor
#"zdui ru(rici permanente $ncredin&ate aceluia!i cola(orator, ci !i presa cotidian" va c+ema $n
pa#inile ei nume care se dedic" inte#ral unui anumit domeniu cultural. Acum, indiferent de
format, de structur" !i de profil apar cronicile care urm"resc fenomenul cultural, iar critica
devine o parte component" a domeniului de crea&ie respectiv. )i vom cita aici pe
7. C"linescu, )er(an Cioculescu, <. >ovinescu, 'ompiliu Constantinescu, Vladimir treinu,
'erpessicius pe t"rmul criticii literareA 7. ,prescu, ,scar Kalter CiseL, Aurel D. 3ro!teanu,
Al. 3usuioceanu, 'etru Comarnescu, critici de art"A 7. 3reazul, <manoil Ciomac cronicari
muzicaliA Ion I. Cantacuzino, D.I. uc+ianu critici de filmA Ion 9arin adoveanu, Alice
Voinescu, ;udor )oimaru, pe t"rmul teatrului. Domeniile nu erau net delimitate. Unii din cei
aminti&i, 'etru Comarnescu, C. =oica, 9ircea Vulc"nescu, 9ircea <liade, dar !i al&ii
practicau o critic" multiform" !i $m(r"&i!au $n special eseistica, #en care cap"t" o pondere
semnificativ" $n pa#inile presei inter(elice.
=u tre(uie omis nici faptul c" pro#resul presei noastre a fost direct le#at de introducerea
noilor te+nolo#ii care au $m(o#"&it !i au redus distan&a dintre consumarea unui fapt !i
transmiterea evenimentului, precum !i a utila*elor moderne de tip"rire care au mic!orat timpul
de imprimare !i au conferit o mai mare atractivitate pu(lica&iilor respective, datorit" unei
calit"&i #rafice superioare. C+iar peisa*ul ur(anistic !i ar+itectonic al Capitalei Romniei s-a
$m(o#"&it cu trei edificii construite de ziare !i pentru ziare- Adevrul, Curentul !i Universul.
Istoria presei romne!ti a avut un drum ascendent doar un secol, $ntre /6I6, data
apari&iei primelor ziare romne!ti !i /5I6, cnd $ncepe seria suprim"rii pu(lica&iilor .
Adevrul !i Dimineaa $n primul rnd . de c"tre re#imul autoritar al Re#elui Carol II.
;ri(utar" unei ima#ini vetuste, de esen&" proletcultist", privind societatea romneasc"
inter(elic", se omitea inten&ionat dup" /5D6 din istoria presei, a culturii noastre $n #eneral,
perioada celui de-al doilea r"z(oi mondial. )i aceasta deoarece ne aflasem timp de mai (ine
de trei ani . CC iunie /5D/-CI au#ust /5DD - $n r"z(oi $mpotriva Uniunii ovietice, $n ceea ce
s-a numit atunci @r"z(oiul sfntH. R"z(oi sus&inut, #lorificat, de toat" presa, de Radio, supuse
cenzurii militare !i normativului oficial
D
. Dar pa#inile care reflectau mi!carea c"r&ilor, a
spectacolelor, !antierul cultural, via&a academic", r"mneau practic ne!tir(ite, continund
liniile directoare ale spiritualit"&ii inter(elice. 'arado%al, acolo unde ne-am a!tepta mai pu&in
!i anume, pe t"rmul cronicii externe sau a cronicii rzboiului, cum s-a numit la un moment
D
Vezi 9ioara Anton, Propagand i rzboi, /5D/-/5DD, <ditura ;ritonic, 3ucure!ti, CEEF.
D
dat, a editorialului, s-au afirmat !i nu numai @printre rnduriH, puncte de vedere realiste,
lucide, care au fost validate inte#ral de evolu&ia fenomenelor istorice. )i am aminti aici
cronicile e%terne ale lui Romulus )ei!eanu !i editorialele lui 'amfil )eicaru. 'erioada
urm"toare lui CI au#ust /5DD st" su( semnul marilor iluzii. Reapari&ia, imediat dup" CI au#ust
/5DD, a presei partidelor istorice . Dreptatea !i iitorul . dup" !ase ani de interdic&ie,
posi(ilitatea tip"ririi unor ziare independente . !urnalul de diminea condus de ;udor
;eodorescu-3rani!te fiind cel mai reprezentativ dintre ele . au creat speran&a, repede
spul(erat", a unei li(ert"&i depline a cuvntului scris. De ast" dat" s-a procedat, su( prete%tul
cola(or"rii cu #ermanii - $n pa#inile ziarelor ap"rute $ntre /5DE-/5DD - la o epurare temporar"
sau definitiv" a unui impresionant num"r de ziari!ti. emnificativ este faptul c" al doilea
proces politic care a avut loc dup" instaurarea la M martie /5DG a #uvernului 'etru 7roza, a
fost cel numit al ziaritilor, considera&i @criminali de r"z(oiH. Desf"!urat $ntre IE mai-D iunie
/5DG procesul s-a $nc+eiat cu pronun&area de pedepse #rele. 'amfil )eicaru, personalitatea
proeminent" a ziaristicii romne!ti din acea vreme a fost condamnat . $n contumacie . la
moarte. Al"turi $n proces au fost *udeca&i unii din ziari!tii cei mai cunoscu&i ai epocii- =ic+ifor
Crainic, telian 'opescu, Romulus )ei!anu, Romulus Dianu, Radu 7Nr !i al&ii. F"r" $ndoial",
se urm"rea !i confiscarea (unurilor imo(ile pe care le-am amintit !i a utila*elor tipo#rafice.
"c#nteia, or#anul C.C. al '.C.R. care apare la C/ septem(rie /5DD, $!i va avea redac&ia !i
tipo#rafia $n palatul Curentul al lui 'amfil )eicaru.
Cenzura presei, supus" Comisiei Aliate de Control 1Uniunea ovietic", 9area 3ritanie,
.U.A., ultimele avnd un rol pur decorativ, +ot"rrile fiind luate tran!ant de reperzentantul
sovietic4, se e%ercita dincolo de limitele ima#inate, suspend"rile, intedic&iile &inndu-se lan&.
)i totu!i, $n aceast" perioad" ziari!ti demni, cura*o!i, printre care $n primul rnd- =.
Carandino, directorul ziarului Dreptatea, 9i+ail F"rc"!anu, directorul ziarului iitorul, Dan
Amedeu >"z"rescu, ;udor ;eodorescu-3rani!te, ;udor Ar#+ezi, 3. 3r"ni!teanu, )er(an
Voinea, criticii literari )er(an Cioculescu !i Vladimir treinu reu!esc s" spun" adev"ruri
neconvena(ile, s" critice m"surile luate de re#imul instaurat la M martie /5DG sau s" afirme
principiile care ar fi tre(uit s" #uverneze societatea romneasc", precum democra&ia,
li(ert"&ile cet"&ene!ti, drepturile individului.
'resa de dup" /5DF parcur#e mai multe faze- cea dinti, a unei totale cenzuri, ca urmare
a sovietiz"rii tuturor mi*loacelor de comunicare !i de informare, a tuturor pr#+iilor de
conducere $n stat, eliminnd nu numai orice punct de vedere personal, ci !i orice formul"
stilistic" individual". tudierea acestei perioade, care a durat mai (ine de cincisprezece ani, nu
se poate face dect din punctul de vedere al analizei valorilor e%treme ale propa#andei,
G
$ndoctrin"rii !i manipul"rii. Dar epoca nu poate fi privit" unilateral, deoarece c+iar $n acest
cadru s-au f"cut sim&ite semnele voin&ei de a spar#e cadrele constrn#"toare. 0nceputul l-a
f"cut presa literar", prin apari&ia la /6 martie /5GD al s"pt"mnalului $azeta literar condus"
de Ja+aria tancu.
<tapele parcurse de presa romneasc" pn" $n /565 v"desc momente de $naintare pe
calea unei pu(licistici care, de!i p"strat" $n cadrul comandamentelor oficiale, a e%primat !i
adev"ruri despre via&a social", administra&ia pu(lic", despre normele de conduit" moral". 'e
t"rmul literarurii !i artei mai ales, al desc+iderii c"tre cultura apusean" !i al recuper"rii
valorilor na&ionale, ofensiva $mpotriva normativelor a fost evident". , studiere o(iectiv" a
acestei perioade de patruzeci !i doi de ani, la care se adu#" cei optsprezece c&i au trecut de CC
decem(rie /565 este ct se poate de necesar". 'entru moment cei ce ar dori s" o $ntreprind"
sunt in+i(a&i de reac&iile care n-ar $ntrzia s" apar" fa&" de orice $ncercare de a trata o(iectiv
perioada respectiv" !i de a ie!i din sc+emele impuse imediat dup" decem(rie /565. )i pe acest
t"rm a(und" locurile comune, e%plica&iile lipsite de nuan&e, invective, de ne$n&ele#erea
conte%tului istoric, e%primate $ntr-o nou" @lim(" de lemnH.
Istoria presei romne!ti de dup" /5DF reprezint" un alt capitol, rezervat cercet"rilor
viitoare, care vor aduce lumin" $n una din perioadele cele mai $ntunecate, dar $n care spiritul
romnesc nu a capitulat, ci a c"utat s" afirme idei !i opinii $ntr-o lupt" ine#al", dar cu att mai
semnificativ".
O
O O
Articolul de atitudine politic" !i social" apare $n presa noastr" $n a doua *um"tate a
secolului al ?I?-lea. t"pnirea str"in", cenzura aplicat" sistematic, interzicerea pu(lica&iilor
c+iar !i pentru aluzii, interpretate ca atacuri $mpotriva Rusiei, lipsa unei vie&i politice
moderne, a f"cut ca dimensiunea politic" !i social" a presei noastre s" se afirme a(ia dup"
Unirea 'rincipatelor. 'entru prima dat", un articol de analiz" politic" apare $n ziarul "teaua
Dunrii 1/ octom(rie /6GG4, reprezentnd pro#ramul acestei pu(lica&ii !i este semnat de
9i+ail :o#"lniceanu, cel dinti mare ziarist romn, cu o viziune lar#" asupra vie&ii sociale,
asupra idealurilor care se cereau atinse pentru ca 2"rile Romne!ti s" p"!easc" pe calea
pro#resului, modernit"&ii !i civiliza&iei. Cu acest pro#ram se desc+ide @calea cea mareH a
articolului de analiz" politic" !i social", care ofer" o perspectiv" cuprinz"toare asupra
M
factorilor interni !i e%terni ce marc+eaz" momentul istoric, de natur" s" $mplineasc"
dezideratele afirmate $n pro#ramele Revolu&iei de la /6D6.
Faptul c", dup" Unirea 'rincipatelor, $ncepem s" avem o via&" politic", dez(ateri
parlamentare $n care se $nfrunt" curente contradictorii, face ca ziarele noastre s" sus&in"
puncte de vedere diferite le#ate de pro(lemele care preocupau atunci societatea romneasc".
Dintre ziari!tii timpului, Cezar 3olliac, C.A. Rosetti, se distin#e 3o#dan 'etriceicu-8asdeu
1/6I6-/5EF4, pe care 9ircea <liade l-a numit @#azetar politicH, care @nu f"cea #azet"rie numai
cu talent, ci !i cu o vast" informa&ie istoric", economic", *uridic" !i nu sc"p"ra numai de
inteli#en&", ci avea cura*, Pnedependen&"Q !i sinceritate. 8asdeu de(utase destul de tn"r $n
#azet"ria politic". Intrase !i aici pe calea re#al" a pasiunii, elanului !i mira*ului - a!a cum
de(utase $n toate domeniile de activitate. <ra PpatriotQ !i PdemocratQ !i aceste dou" mari
iu(iri . de neam !i de li(ertate . nu s-au stins niciodat" $n sufletul lui ura#anic.H 19ircea
<liade, Introducere la %ogdan Petriceicu&'adeu( "crieri morale i politice, Funda&ia pentru
>iteratur" !i Art", @Re#ele Carol IIH, /5IF, tom. I, p.>VIII4.
0n acela!i timp, voin&a real" de modernizare a societ"&ii romne!ti a dus !i la crearea
unor institu&ii pentru care $nc" nu e%istau condi&iile func&ion"rii lor. Ceea ce a atras riposta lui
;itu 9aiorescu. Articolele lui ;itu 9aiorescu a(ordeaz" pro(lemele culturale strin#ente ale
vremii- Poezia rom#n ) Cercetare critic, Asupra poeziei noastre populare, *n contra
direciei de astzi n cultura noastr, lim(a*ul ziarelor, orto#rafia, cele dinti studii, $n
$n&elesul modern al cuvntului, despre <minescu, Cara#iale, etc... Dar cultura, care reprezenta
unul din factorii pro#resului &"rii noastre, a ie!irii dintr-o stare de epi#onism, de lips" a
calit"&ii, $ncepea s" se cantoneze $ntr-un provincialism $n#ust, stereotip, $nstr"inat de lim(a
poporului, de evolu&ia fireasc" a modului s"u de a se e%prima. De aceea $n anul /6M6 cnd
pu(lic" studiul *n contra direciei de astzi n cultura rom#n, ;itu 9aiorescu formuleaz" o
critic" ve+ement", perfect e%primat" din punct de vedere stilistic, $mpotriva lipsei @de orice
fundament solid pentru formele din afar" ce le tot primimH. De aici s-a n"scut ceea ce a fost
numit @teoria formelor f"r" fondH, teorie care, apro(at" sau nu, a str"("tut #ndirea social"
romneasc" pn" $n ziua de azi
G
.
Urm"torul moment al ziaristicii noastre sociale !i politice $l constituie activitatea
pu(licistic" a lui 9i+ail <minescu 1/6GE-/6654. 0n anul /5I5 criticul )er(an Cioculescu
afirma- @<ste totdeauna ciudat !i va fi totdeauna mai de necrezut, cum de au putut d"inui
laolalt" cel mai mare poet al neamului nostru !i cel mai de seam" al lui ziarist
M
.H Cei care au
G
Vezi ;itu 9aiorescu, Critice, <ditura Vivaldi, /55F, cuvnt introductiv de Valeriu Rpeanu, pp. 5M-/ED,
+eoria formelor fr fond, pp. /E/-/EC.
M
)er(an Cioculescu, ,minesciana, <ditura 9inerva, /56G, studiul -iaristul, pp. //5-/C5.
F
scris despre ziaristica lui <minescu au su(liniat $m(inarea a dou" teme esen&iale- social !i
naional. Dimensiunea social" era $ntemeiat" pe afirmarea rolului esen&ial pe care $l avea $n
societatea romneasc" &"r"nimea, sin#ura clas" produc"toare !i pe atitudinea critic",
ve+ement" a lui <minescu fa&" de p"turile parazitare, de intemediari !i profitori, oricare ar fi
fost locul lor $n ierar+ia vremii. Dimensiunea na&ional" era conferit" de pledoaria lui 9i+ail
<minescu pentru p"strarea tradi&iilor !i $ntocmirilor specifice poporului nostru, pentru o
evolu&ie or#anic" a &"rii care s" asi#ure o e%isten&" armonioas" tuturor fiilor acestui popor.
>uciditatea, consecven&a, o profund" cunoa!tere a su(iectului pe care $l trateaz", constituie
tr"s"turile definitorii ale ziaristicii eminesciene.
=icolae Ior#a 1/6F/-/5DE4 reprezint" ziaristul total care a pornit de foarte tn"r la drum
1/65E4 scriind cronici dramatice !i literare, ca la cump"na dintre veacurile ?I? !i ?? s"
supun" unui sever e%amen critic institu&iile Romniei pe care le aprecia $n compara&ie cu cele
ale Apusului. Ca dup" /5EI s"-!i cl"deasc" doctrina sa na&ional" ridicat", ca !i <minescu, pe
convin#erea c" &"r"nimea constituie sin#ura clas" productiv", creatoare a tuturor valorilor
materiale !i artistice. Jiaristul =. Ior#a intervenea imediat $n vltoarea luptei, afirma puncte
de vedere personale f"r" s" &in" seama de ran#ul celor ce intrau $n vizorul s"u. unt e%emplare
independen&a atitudinii sale, sinceritatea cu care $!i manifesta punctele de vedere ca !i
e%altarea evident" ori de cte ori vor(ea despre o fapt" no(il", despre un om ales care s-a
distins prin fapte deose(ite $n istoria omenirii, toate e%primate cu o conciziune unic", $ntr-un
stil net, direct, pres"rat cu metafore revelatoare. 'amfil )eicaru $n volumul postum .storia
presei 1<ditura 'aralela DG, edi&ie de 7eor#e tanca4 $l caracterizeaz" astfel pe =. Ior#a-
@Avea $nsu!iri e%traordinare de #azetar- liric, ve+ement, patetic, #"sind o formul" $n care s"
sintetizeze o situa&ie, dispunnd de vastitatea unei culturi, servit de o memorie fenomenal",
pasionat, de o capacitate de ur" care d"dea articolelor accentul pasional. =. Ior#a aducea $n
pa#inile /eamului 0om#nesc o not" nou" $n presa romneasc"H 1ed. cit., p.CMG4. F"r" $ndoial"
=. Ior#a era un temperament. =iciodat" nu scria cu indiferen&", niciunul din su(iectele
a(ordate nu-i erau dep"rtate suflete!te. ;r"ia cu o intensitate rar $ntlnit" fiecare rnd scris,
fiecare cuvnt, fiecare ima#ine e%prima o stare de spirit. Arta ziaristic" a lui =. Ior#a
reprezint" o su(limare a pateticului clocot interior, a tr"ilor intense pe care istoricul !i le
e%prim" f"r" reticen&e. Ar#umentul era con&inut $n fraza cu desf"!urare lar#". =. Ior#a nu-!i
$mpov"ra articolul cu demonstra&ii savante, nu f"cea e%ces de erudi&ie. =ume de oameni care
apar&ineau istoriei, evenimente care au marcat $n (ine sau $n r"u omenirea sunt citate pentru a
da #reutate afirma&iilor sale.
6
'erioada dintre cele dou" r"z(oaie mondiale a constituit una din epocile cele mai faste
pentru articolele de analiz" politic" !i social". Concurau mai mul&i factori- acordarea votului
universal f"cea ca din ce $n ce mai mul&i actori, participan&i, martori s" fie interesa&i, dac" nu
pasiona&i, de evolu&ia situa&iei politice, de pro#ramele partidelor !i ele mult mai numeroase
dect cele dou" tradi&ionale ce e%istau pn" la primul r"z(oi mondial. Cre!terea nivelului de
!colarizare m"rea cercul cititorilor de ziare $n special $n lumea or"!eneasc", la sate num"rul
acestora fiind sensi(il redus !i oprindu-se $n special la intelectuali 1$nv"&"tori, preo&i,
a#ronomi4, sau la func&ionarii pu(lici 1notari, secretari de prim"rie, impie#a&i de c"i ferate4.
, muta&ie care tre(uie s" fie semnalat", este descre!terea, dup" primul r"z(oi mondial,
al interesului cititorilor fa&" de presa de partid. Forma&iunile politice au continuat s" ai("
or#ane de pres"- 'artidului =a&ional 2"r"nesc - Dreptatea, 'artidul =a&ional >i(eral -
iitorul, 'artidul =a&ional->i(eral 7+eor#+e 3r"tianu - 1icarea, 'artidul 2"r"nesc .
Democrat, dr. =. >upu & Aurora, 'artidul =a&ionalist Democrat, =. Ior#a - /eamul 0om#nesc,
iar din deceniul al patrulea apare presa de e%trem" dreapt"- Calendarul( %una estire, "farm
Piatr.
0n pa#inile unora din ele au scris ziari!ti sau oameni de cultur" talenta&i, dar aceste ziare
n-au reu!it s" ocupe locul proeminent pe care $l avuseser" $nainte de primul r"z(oi mondial
ziare precum +impul !i ,poca pentru 'artidul Conservator, 0om#nul !i L2.nd3pendance
0oumaine pentru 'artidul =a&ional >i(eral.
, situa&ie similar" o au dou" cotidiene cu un statut devenit oficial $n urma interzicerii
vie&ii democrate $n &ara noastr"- 0om#nia 1C ianuarie /5I6-6 septem(rie /5DE4, or#anul
Frontului Rena!terii =a&ionale !i al 'artidului =a&iunii, adic" $n*#+e("rile politice totalitare
prin care Re#ele Carol II urm"rea s" $nre#imenteze $ntrea#a popula&ie a &"rii $ntr-o forma&ie
unic" dup" model corporatist, cu o disciplin" paramilitar", cu portul o(li#atoriu de uniform".
Cel de-al doilea cotidian este iaa, numit -iarul de diminea al tuturor cetenilor 1ceea ce
n-a reu!it nici pe departe s" fie4, or#anul de pres" oficial al re#imului Ion Antonescu. A ap"rut
$ntre I/ martie /5D/ !i CE au#ust /5DD. De!i $n fruntea lor s-au aflat doi scriitori importan&i ai
epocii- Cezar 'etrescu 10om#nia4 !i >iviu Re(reanu 1iaa4, de!i o parte a ziarelor dintre cele
dou" r"z(oaie fuseser" interzise 1Adevrul, Dimineaa, Cuv#ntul4, cele dou" noi cotidiene n-
au reu!it s"-!i fac" loc $n con!tiin&a pu(licului, credincios cotidienelor ante(elice- Curentul,
Universul, +impul. Au r"mas $n sc+im( pa#inile literare culturale ale celor dou" ziare
10om#nia a editat !i revista 0om#nia literar, C aprilie /5I5-/C mai /5DE4 unele din
seismo#rafele cele mai o(iective !i cele mai (ine alc"tuite din punct de vedere profesional din
acea vreme. )i nu numai.
5
Un loc unic $n presa noastr" l-a avut ziarul /eamul 0om#nesc al lui =icolae Ior#a. A
e%istat !i a supravie&uit doar pentru articolul cotidian al savantului care $!i spunea r"spicat
p"rerea asupra celor mai diferite aspecte ale vie&ii, $ncepnd cu cele cotidiene, pn" la
momentele de r"scruce ale politicii interne !i e%terne, de la portret pn" la impresii de
c"l"torie, ca !i pentru celelalte contri(u&ii ale sale, cum ar fi steno#ramele conferin&elor &inute
la Radio, strnse $n volum su( titlul "faturi pe ntunerec. 'e planul te+nicii ziaristice, cazul lui
=. Ior#a este sin#ular !i constituie e%presia contrastelor temperamentale ale lui =. Ior#a,
despre care vor(e!te 'amfil )eicaru. @,rict ar p"rea de parado%al, =. Ior#a nu a reu!it s"
realizeze un ziar $n adev"ratul $n&eles al cuvntului. =u avea $n&ele#erea te+nic" !i nici nu
accepta s" se $ncadreze unei te+nici. >imita tot interesul la articolul pe care $l scria el
F
.H
Dar dia#rama prezen&ei lui =. Ior#a $n presa romneasc", $nainte !i dup" primul r"z(oi
mondial, are o semnifica&ie mai lar#", esen&ial", care nu se m"r#ine!te doar la personalitatea
marelui poli#raf. 0n primul deceniu al secolului ??, =. Ior#a a $ntemeiat o doctrin" na&ional"
!i social" prin s"pt"mnalul "mntorul
4
, iar dup" retra#erea sa de la conducerea revistei,
prin /eamul 0om#nesc 1care apare din /E mai /5EM4. 'entru c" $n aceast" perioad" =. Ior#a a
mers $n deplin" consonan&" cu timpul s"u, fiind catalizatorul !i sim(olul spiritului general
rom#nesc de atunci, dominat de pro(lema na&ional", mai precis, de f"urirea Romniei 9ari !i,
dup" cum am spus, s-a preocupat $n e#al" m"sur" de @c+estiunea &"r"neasc"H. De aceea,
'amfil )eicaru $n percutantul portret al ziaristului =. Ior#a din care am citat, amintea de
articolele acestuia pu(licate $naintea !i la $nceputul r"scoalelor din /5EF
5
, ca s" se opreasc"
asupra articolelor din /eamul rom#nesc ap"rute $n timpul primului r"z(oi mondial. Acstea au
fost reunite $n cele trei volume 0zboiul nostru n note zilnice, !i formeaz", dup" opinia lui
'amfil )eicaru @cea mai emo&ionant" evocare a tuturor aspectelor r"z(oiului- colorate, lirice,
$n fiecare vi(rnd patetica dram" a unei $ncord"ri na&ionale.H
Dup" primul r"z(oi mondial, campaniile lui =. Ior#a au mers $n contratimp cu drumurile
culturii. Ca s" d"m un e%emplu, campania $mpotriva porno#rafiei i-a vizat pe ;udor Ar#+ezi
!i pe 9ircea <liade
/E
.
F"r" $ndoial" ziare !i reviste de dinaintea primului r"z(oi mondial, unele c+iar din a
doua *um"tate a secolului al ?I?-lea, au continuat s" apar" !i dup" /5/6. Unele dintre ele,
precum Adevrul, Dimineaa, Universul au ocupat un loc central $n confi#ura&ia pu(licisticii
romne!ti, situndu-se $n prim planul aten&iei prin calitatea actului *urnalistic. )i-au perpetuat
F
'amfil )eicaru, .storia presei, ed. cit. pp. CMG !i urm.
6
=. Ior#a a condus revista $ntre /5EI !i /5EM.
5
1ane( +e5el( 6ares7 Ascunde&i ranul !i Dumnezeu s&i ierte.
/E
Vezi volumul nostru, /8 .orga( 1ircea ,liade( /ae .onescu, <ditura Arta 7rafica, /55I !i <ditura >ider, /555.
/E
e%isten&a reviste precum iaa 0om#neasc, Convorbiri literare, 0amuri, Luceafrul,
6amilia. =umai iaa 0om#neasc va continua s" ai(" o pondere cultural", afirmnd idealul
de dinaintea primului r"z(oi mondial, acela al unei literaturi na&ionale. 'u(lica&ia nu r"mne
$nc+istat" $n formele primelor dou" decenii ale secolului, ci se $m(o#"&e!te cu ceea ce cultura
europen" a produs $n tot acest timp. Conducerea este asi#urat" de 7. I(r"ileanu, c"ruia i se
al"tur" tineri precum 9. Ralea, 7. C"linescu, D.I. uc+ianu.
Celelalte reviste cu un rol $nsemnat $n secolul al ?I?-lea perpetueaz" doar un nume,
f"r" s" mai de&in" un rol $n mi!carea cultural" a &"rii. ;udor Vianu, urm"rind evolu&ia sau mai
(ine zis, involu&ia Convorbirilor $n secolul ??, traseaz" aceas" dia#ram"- @Convorbirile duc
totu!i lupta !i $n aceast" vreme, cu ieaa /ou !i cu iaa 0om#neasc. Dar din m"surarea
puterilor nu se mai cristalizeaz" o doctrin", ca $n trecut. >ipsit" de spri*inul unor noi !i
puternice talente literare, Convorbirile $ncep s" piard" din vec+iul lor presti#iu, pn" cnd, $n
/5C/, . 9e+edin&i trece direc&ia lui Al. ;zi#ara.amurca! care, $mpreun" cu ar+itectul
Al. 9. Ja#ori&, se remarcase $nc" su( vec+ea conducere prin studii de art" romneasc" vec+e
!i popular". =ici noua direc&ie nu iz(ute!ete s" impun" revista $n rolul ei de alt"dat"
//
.H
Imediat dup" r"z(oi au reap"rut reviste precum 6lacra literar( artistic( social . primul
num"r apare la CC octom(rie /5//, ultimul la /I noiem(rie - cea care $n /5// a $nre#istrat o
cifr" record de cititori pentru acea vreme- IE.EEE. =oua serie apare la /E decem(rie /5C/. Dar
dup" un an !i *um"tate, timp $n care $!i redusese frecven&a apari&iei, revista $!i sfr!e!te $ntr-un
cvasianonimat scurta e%isten&" post(elic". Literatorul $n cei doi ani de reapari&ie, /5/6-/5/5,
nu mai poate resuscita sim(olismul romnesc.
;oate aceste fenomene nu se lea#" de o persoan" sau alta, de apari&ia sau dispari&ia unui
animator, ci de sc+im(area radical" a peisa*ului cultural, de $ntre("rile noi care se puneau $n
fa&a societ"&ii romne!ti. , discu&ie care a avut loc $n deceniul al patrulea este concludent" $n
acest sens. 'ornind de la articolul lui >iviu Re(reanu, *ntinerirea Vie&ii Romne!ti, ap"rut $n
0om#nia literar al c"rei director era, !i al unui alt articol semnat de 9i+ail e(astian 1tip"rit
$n Cuv#ntul de su( conducerea lui =ae Ionescu4 articole prile*uite de mutarea . $n /5II . a
revistei iaa 0om#neasc de la Ia!i la 3ucure!ti, 7. C"linescu noul codirector r"spunde celor
care pe un ton deferent sau violent vor(esc despre @dispari&iaH revistei cu un rol important $n
istoria literaturii romne. 0nainte de a se opri asupra destinului ieii 0om#neti, >iviu
Re(reanu face cteva considera&ii de natur" #eneral", cu referiri !i la destinul unor pu(lica&ii
amintite de noi- @, revist" $!i are epoca ei de str"lucire, de influen&" +ot"rtoare, de #lorie,
//
)er(an Cioculescu, Vladimir treinu, ;udor Vianu, .storia literaturii rom#ne moderne, I, Casa )coalelor
/5DDA capitolul !unimea, pp. /GF-IIM, apar&ine lui ;udor Vianu.
//
dup" care urmeaz" faza declinului. =umai un *urnal de informa&ii sau un ma#azin se pot $nnoi
indefinit, !i de fapt se $nnoiesc la fiecare num"r, fiindc" tre(uie s" urmeze ritmul actualit"&ii.
Revistele sau c+iar ziarele care au de impus sau de ap"rat o credin&" nu pot d"inui mai mult
dect credin&a respectiv". Convorbiri literare !i-au $mplinit menirea de cnd teoriile estetice
ale lui 9aiorescu au devenit lucruri curente !i unanim acceptate, cel pu&in $n ce prive!te un
anumit nivel al literaturii. "mntorul a tre(uit s" moar" din clipa cnd ideolo#ia sa a murit.
<%emplele s-ar putea multiplica la infinit, fire!te, nu numai $n literatura romneasc". 1ercure
de 6rance !i-a pierdut aureola odat" cu apusul sim(olismului etc.H Referindu-se la iaa
0om#neasc, autorul 0scoalei spune- @;emelia ei cea vec+e s-a sf"rmat. 0ncepe o
construc&ie nou", cu un suflet nou. 0ncepe o revist" care a adoptat doar titlul ("trnei reviste
ie!ene.H
Cu spiritul s"u caustic, dar !i cu respectul pe care $l avea fa&" de scriitorul >iviu
Re(reanu
/C
, 7. C"linescu r"spunde, definind $n acela!i timp locul revistei $n metamorfozele
spiritualit"&ii romne!ti- @iaa 0om#neasc de azi $!i face o mndrie din a fi aceea!i ia
0om#neasc de totdeauna cu prefacerile celulare pe care noile raporturi de timp !i de spa&iu le
cer. )i dup" cum faptul c" indivizii de azi tr"ind $n Romnia sunt cu totul al&ii dect cei de
acum o sut" de ani nu face van" ra&iunea romnismului, tot astfel apari&ia a noi cola(oratori
$ntr-o revist" nu presupune o ruptur" cu trecutul. , revist" este un or#anism colectiv $n care
esen&a e de natur" principial", a(stract", cola(oratorii fiind simple accidente. <a sim(olizeaz"
continuitatea unei culturi, unitatea $n devenire, tradi&ia !i societatea care tr"ie!te prin e%plozii
succesive ce distru# vetrele vec+ilor a!ez"ri !i $n care indivizii !i ideile se urmez" antitetic,
f"r" sinteze conciliatoare, nu are $nc" forma unei institu&iuni $naintate.H Apoi criticul
a(ordeaz" destinul revistei Convorbiri literare cu o lon#evitate !i mai mare dect iaa
0om#neasc- @" nu ni se dea e%emplul unor pu(lica&iuni ca (un"oar" Convorbiri literare.
unt mor&i naturale !i mor&i accidentale. =imic n-ar fi $mpiedicat aceast" revist" s" prospere !i
mai departe. Cauza decesului st" $n faptul c" puterea ei nu rezid" att $n principii ct $n
oameni. Ct" vreme a e%istat 9aiorescu, revista a luat forma ideilor !i #ustului s"u. Apoi a
continuat s" e%iste peste via&a ei spiritual", devenind un or#an de o(scur" solidaritate cu cei
cari $ntmpl"tor au semnat ceva $n pa#inile ei. Convorbiri literare nu mai are de patruzeci de
ani o atitudine critic". <a n-a $ndr"znit s" ias" din cultul pentru V. Alecsandri, sau pentru cel
mai umil caracudist !i $n recep&ia noilor #enera&ii n-a aplicat principiul maiorescian $n
/C
7. C"linescu avea s" spun" $n finalul capitolului pe care $l dedic" lui >iviu Re(reanu $n .storia literaturii
rom#ne- @Cu toate aceste ine#alit"&i, >iviu Re(reanu este un mare scriitor !i pe drept cuvnt creatorul romanului
romnesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui produseseH. .storia literaturii rom#ne, edi&ia /56/, p.FIM.
/C
a(strac&iunea lui, ci a urmat forma practic" a acelui principiu de pe vremea maiorescian",
respin#nd astfel $ntrea#a literatur" romn" de patruzeci de ani $ncoace sau cel mult primind-o
cu indiferen&".H Articolul lui 7. C"linescu reprezint" mai mult dect un simplu rspuns, !i
anume o definire esen&ial" a uneia din direc&iile ma*ore ale culturii romne!ti inter(elice-
continuitatea( v"zut" ca un principiu calitativ, estetic.
Reprezentan&i ai tinerei intelectualit"&i cu un vast orizont cultural, europeni $n adev"ratul
$n&eles al cuvntului, precum 7. C"linescu, 9i+ai Ralea respin# iconoclasmul, ruperea de
marea cultur" ante(elic". 0n articolul citat, 7. C"linescu afirm" net principiul continuit"&ii
#enera&iilor, selec&ia cola(oratorilor &innd seama numai de criteriul valorii- @Cum ar putea
noua direc&ie de oameni noi s" elimine pe C. tere, 9. adoveanu, ;udor Ar#+ezi !i RpeS to&i
ceilal&i, de la cei mai ("trni pn" la cei mai tineri, cnd ace!tia formeaz" ma*oritatea
scriitorilor romni de valoare de aziB =eavnd $n partea ei literar" alt crez dect promovarea
sufletului romnesc, iaa 0om#neasc nu face altceva dect s" $ntre#easc" cu $nc" un inel
lan&ul $naint"rii ei $n timp. =oii cola(oratori nu sunt adu!i s"-i elimine pe ceilal&i ci s" se
al"ture de ei $n ordine istoric"
/I
.H
=e-am oprit asupra acestui moment deoarece $ntre /5EM-/5DE 1septem(rie4, cnd a
fost interzis", iaa 0om#neasc a reprezentat principiile pe care le afirma $n /5IE-
@Ra&ionalism, democra&ie, europenism.H 0n acela!i timp revista este e%emplar" pentru
fenomenele de osmoz", de interferen&" !i de sintez" care devin la $nceputul secolului ??
preponderente $n societatea romneasc". 7. I(r"ileanu pu(licase "piritul critic n cultura
rom#neasc, mai $nti $n foiletonul ieii 0om#neti $ncepnd cu /5EM, pentru ca apoi studiul
s" fie tip"rit de aceea!i editur" $n /5E5. De!i capitolele erau structurate pe opera unor scriitori
- 7. Asac+i, C. =e#ruzzi, Vasile Alecsandri, 9i+ail <minescu, Al. ,do(escu, I.>. Cara#iale -
a societ"&ii !unimea !i a sociali!tilor, cartea privea modul cum s-a format civiliza&ia
romneasc" $n urma unor influen&e succesive- orientale la $nceput, polone $n secolul al
?VII-lea, iar din secolul al ?I?-lea, europene. @Civiliza&ia european", mai ales su( forma !i
prin influen&a francez", a str"("tut pn" $n &"rile noastreH, spune $n $nc+eierea c"r&ii sale
7. I(r"ileanu. Dup" primul r"z(oi mondial, mai precis $n /5CD, tot un critic literar, !i anume
<u#en >ovinescu avea s" pu(lice .storia civilizaiei rom#ne moderne, pe care o inte#reaz" $n
/I
Articolul lui 7. C"linescu $n 9pere, Publicistic, II, /5II-/5IG, Academia Romn", CEEM, edi&ie coordonat"
de =icolae 9ecu, pp. /CG-/C6 !i nota pp. /CCI-/CCD. A se vedea !i articolul urm"tor /oii colaboratori, pp,
/C6-/C5. Discu&ia nu se opre!te aici . emnal"m articolul .namicii Vie&ii Romne!ti 1pp. /FG-/F54 !i mai ales
Via&a Romneasc" trebuie s moar 1pp. /MM-/M64 r"spuns la articolul Cazul Via&a Romneasc" de 9i+ail
e(astian ap"rut $n Cuv#ntul( =r. C6FE, p. I !i a altuia anterior semnat de viitorul dramatur# care socotea c" noua
formul" a revistei o transform" $ntr-un Tma#azin literarH 1vezi !i nota la articolul lui 7. C"linescu $n edi&ia citat"
1pp. /CC6-/CIE4. 0n volumul Via&a Romneasc" ) Un secol de istorie( :;;<( cule#ere de 9arin Diaconu sunt
reproduse articolele din iaa 0om#neasc prile*uite de mutarea la 3ucure!ti a pu(lica&iei.
/I
seria Criticelor sale, formnd volumul ?. <ra, a!a cum spune autorul $n cele cteva rnduri
intitulate Prefa- @conceput" mai mult sociolo#ic dect istoricH. 7. I(r"ileanu, $n articolul
s"u, Dup := de ani, ap"rut $n num"rul din ianuarie.fe(ruarie /5II care marca retra#erea sa
de la conducerea de facto a revistei iaa 0om#neasc, prive!te istoria pu(lica&iei $n func&ie
de stadiul societ"&ii romne!ti din primele decenii ale secolului ??
/D
.
Istoria presei romne!ti nu reprezint" o succesiune de titluri !i nume, ci modul cum din
pa#inile ei s-a constituit o viziune asupra societ"&ii romne!ti. De aceea nu facem nicio
distinc&ie $ntre cotidian, s"pt"mnal sau lunar, !i nici $ntre ceea ce se nume!te profilul
pu(lica&iei 1ziar de informa&ie, revist" cultural", artistic", etc.4. 0nainte, ca !i dup" primul
r"z(oi mondial fenomenele de $ntrep"trundere au fost frecvente- teoria formelor fr fond
care prive!te dezvoltarea Romniei moderne a fost formulat", a!a cum am v"zut, de ;itu
9aiorescu $ntr-un studiu intitulat *n contra direciei de astzi n cultura rom#n, ap"rut $n
revista Convorbiri literare8 Doctrina social-politic" statund o perspectiv" asupra or#anicit"&ii
civiliza&iei romne!ti, cu $nr$uiri care au trecut dincolo de timp, a fost formulat" de 9i+ai
<minescu $n articolele din pa#inile cotidianului +impul
>?
.
Dup" de(utul precoce $n calitate de cronicar dramatic $n ziarul Lupta, =. Ior#a este
solicitat deopotriv" de ziarele !i de revistele culturale ale timpului. Articolele care alc"tuiesc
cele dou" c"r&i ce marc+eaz" trecerea de la critica literar", dramatic" !i eseul literar la o
e%aminare sever" a realit"&ilor romne!ti sunt pu(licate $n ziarul L2.nd3pendance 0oumaine
><
.
Volumul Cuvinte adevrate ap"rut $n /5EI poart" men&iunea Articole aprute n ziarul
,poca. Doctrina social-politic" a lui =ae Ionescu se va defini prin articolele tip"rite $n ziarul
Cuv#ntul. De!i !i-a r"sfirat prezen&a $nc" din prima tinere&e $n multiple pu(lica&ii, 9ircea
<liade !i-a definit #ndirea $n articolele din cotidienele Cuv#ntul, Credina !i din
s"pt"mnalul remea.
<%emple de asemenea interferen&e sunt nenum"rate- cunoscutele sc+im(uri pu(lice de
scrisori 1oral i ,ducaie !i Politic i Literatur dintre I.>. Cara#iale !i Ale%andru Vla+u&"
au ap"rut $n /5E5 !i respectiv /5/E $n cotidianul Universul. Un adev"rat testament spiritual al
lui I.>. Cara#iale care, a!a cum spune )er(an Cioculescu, @nu-!i ascunde scepticismul
dominantH, $n timp ce Vla+u&" @r"mne idealistul incori#i(il, p"truns de credin&a mai (inelui
!i de dorin&a $ndrept"rii
/F
.H 'amfil )eicaru avea dreptate s" spun"- @'entru un istoric al culturii
romne!ti, acest sc+im( de scrisori pot forma un pre&ios punct de reper privitor la orizontul
/D
7. I(r"ileanu, Dup := de ani $n iaa 0om#neasc ) Un secol de istorie, edi&ie 9arin Diaconu, pp. /IF-/DC.
/G
Conferin&a .nfluena austriac asupra rom#nilor din Principate, piesa de rezisten&" a #ndiri romne!ti din
secolul al ?I?-lea, &inut" de <minescu la CM de ani, a fost pu(licat" de Convorbiri literare.
/M
=. Ior#a, La vie intellectuelle des 0oumains en >4@@, !i 9pinions pernicieuses d2un mauvais patriote( /5EE8
/F
)er(an Cioculescu, iaa lui Caragiale, ed. II-a, /5FC, pp. CMG-CMM
/D
spiritual al epocii
/6
H. Cu aceste scrisori - pu(licate nu $ntr-o revist" de cultur" !i ideolo#ie ci $n
ziarul de informa&ie al vremii . se $nc+eie la cump"na dintre primele dou" decenii ale
secolului ?? o dez(atere esen&ial"- locul scriitorului $n via&a social" !i politic" a &"rii, raportul
dintre moral" !i educa&ie.
Aceste fenomene de interferen&" sunt prezente necontenit $n pres" pn" $n /5DD, de
aceea cercetarea noastr" nu va opera se#ment"ri ar(itrare care s" contravin" realit"&ii
pu(licisticii romne!ti. Dac" iaa 0om#neasc reprezint" unicul caz de continuitate
semnificativ" a unei pu(lica&ii de dinainte de r"z(oi, altele fiind doar e%emple de lon#evitate
artificial" $n ciuda unor anume contri(u&ii de calitate, imediat dup" $ncetarea primei
confla#ra&ii mondiale apar reviste noi care vor imprima o anume direc&ie culturii romne!ti.
"burtorul al c"rui prim num"r iese de su( tipar la /5 aprilie /5/5, su( direc&ia lui <.
>ovinescu, a avut un rol important $n cultura romneasc", $n ciuda perioadelor nu prea
$ndelun#ate de apari&ie 1aprilie /5/5-mai /5C/, septem(rie /5C/.decem(rie /5CC, martie
/5CM.mai-iunie /5CF4. 'ermanen&a cenaclului patronat de mentorul revistei, activitatea sa
critic" a constituit un moment important pe calea moderniz"rii literaturii noastre, a realiz"rii
unui sincronism cu dezvoltarea culturii europene !i a o(iectiv"rii scrisului romnesc. >a
$nceput, asemenea principii nu au fost e%primate pro#ramatic, primele editoriale semnate de
<. >ovinescu fiind dedicate succesiunii #enera&iilor, una din temele care va fi actual" !i dup"
un deceniu !i *um"tate. @, revist" nu e f"cut" numai pentru cei consfin&i&i de opinia pu(lic".
Ace!tia pot scrie oriunde. , revist" are datoria s" caute !i elemente tinere.H
Revista $#ndirea ap"rut" mai $nti la Clu*, $n ziua de / mai /5C/, a c"p"tat o
fizionomie proprie datorit" fervorii doctrinare a lui =ic+ifor Crainic care preia conducerea
lunarului $n anul /5CM. $#ndirea a statuat unul din cele mai productive curente ideolo#ice !i
de sensi(ilitate ale perioadei inter(elice. =ic+ifor Crainic a revenit adeseori asupra ideii
fundamentale a doctrinei sale, tradiionalismul, care @voie!te o cultur" creatoare de valori
auto+tone, o crea&ie cultural" proprie R...S. 9enirea pe lumea aceast" a unui popor nu e aceea
de a !ti, ci acea aceea de a crea.H 9entorul ortodo%ismului consider" c", @pe linia acestei
directive a tradi&ei auto+tone, $#ndirea mo!tene!te "mntorul. Dou" idei principale se
desfac din mi!carea s"m"n"torist"- ideea istoric" !i ideea folcloric"
/5
.H Dar fenomenul de
continuitate presupune !i o deose(ire esen&ial", !i aceasta pentru c" @"mntorul a avut
viziunea ma#nific" a p"mntului romnesc, dar n-a v"zut cerul spiritualit"&ii romne!ti. =u-mi
amintesc s" fi $ntlnit o preocupare de 3iseric" $n pa#inile "mntorului nici dac" lumina ei
/6
'amfil )eicaru, op. cit., p. CDI.
/5
"ensul tradiiei $n Puncte cardinale n Aaos, <ditura Cu#etarea, p. //I
/G
a str"("tut vreo crea&ie s"m"n"torist" R...S. 'este p"mntul pe care am $nv"&at s"-l iu(im din
"mntorul, noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al 3isericii ortodo%e. =oi vedem
su(stan&a acestei 3iserici amestecat" pretutindeni cu su(stan&a etnic"
CE
.H
$#ndirea prin campaniile $ndr*ite $mpotriva a tot ceea ce constituia e%presiaunor
concepte !tiin&ifice, a evolu&ionismului, a culturii moderne, a $ntrunit !i un mare num"r de
adversari. De la filozofii crescu&i $n atmosfera intelectual-!tiin&ific" a sfr!itului de secol al
?I?-lea 1C. R"dulescu-9otru
C/
4, la criticii forma&i la !coala ra&ionalist" post(elic" 1)er(an
Cioculescu, Vladimir treinu, 'ompiliu Constantinescu, 7. C"linescu4, pn" la presa de
stn#a 1Cuv#ntul liber4.
>a / ianuarie /5ID a ap"rut 0evista 6undaiilor 0egale care, pn" $n decem(rie /5DF a
$ndeplinit un rol remarca(il $n via&a noastr" spiritual". 0n fruntea primului num"r, fi#ura o
*ncAinare scris" de re#ele Carol II, $n fond un elo#iu postum adus tat"lui s"u, Re#ele
Ferdinand I, a c"rui vrere o $mplinea prin tip"rirea acestei reviste. Adnc implicat" $n
fenomenul social !i cultural romnesc v"zut $n perspectiv" istoric", un caleidoscop spiritual
receptiv la curentele de idei !i de sensi(iltate de peste +otare, 0evista 6undaiilor 0egale
constituie un model care din p"cate n-a mai fost urmat $n cei !aizeci de ani c&i au trecut de la
dispari&ia ei, de!i $n Romnia s-au succedat $n acest timp dou" ornduiri diametral opuse.
itundu-se $n partea stn#" a e!ic+ierului democratic, s"pt"mnalul Cuv#ntul liber a
ap"rut $ntre // noiem(rie /5II !i I octom(rie /5IM, su( direc&ia lui ;udor
;eodorescu-3rani!te. <ra cea de-a treia serie a revistei cu acela!i nume dup" primul r"z(oi
mondial 1$n /5/5 ap"ruse su( conducerea lui Const. 7raur, $ntre /5CD-/5CM su( cea a lui
<u#en Filotti4. 0n noua form" s"pt"mnalul are o cu totul alt" $nf"&i!are- o prezentare modern"
care $m(in" foto#rafia cu #rafica unor arti!ti str"ini, sau a celor mai de seam" arti!ti romni pe
acest t"rm. 9odelul era revista 1onde, ap"rut" su( direc&ia lui 8enri 3ar(usse $ntre
/5C6-/5IG, din comitetul c"reia f"ceau parte savantul Al(ert <instein, scriitorul rus 9a%im
7orLi, prozatorul american Upton inclair, filozoful spaniol 9i#uel de Unamuno. Ca !i
1onde, Cuv#ntul liber era o revist" declarat antifascist" care, trata domenii diverse sociale,
politice, culturale. Cum la dou" luni numai de la apari&ia Cuv#ntului liber, are loc asasinarea,
la C5 decem(rie /5II, a primului ministru I.7. Duca, ofensiva antifascist" cap"t" $n pa#inile
ei o pronun&at" not" antile#ionar". Cola(oratorii apar&in unor orient"ri diferite, de la cei de
e%trem" stn#" pn" la intelectuali cu vederi democratice-umanitare precum Victor <ftimiu,
CE
.dem8( p./CG
C/
0n special prin volumul 0om#nismul( cateAismul unei noi spiritualiti, ap"rut $n /5IM !i care fusese pu(licat $n
diferite periodice al vremii. Volumul a fost retip"rit $n anul /55C la <ditura )tiin&ific" su( $n#ri*irea lui 7+. Al.
Cazan.
/M
)er(an Cioculescu, 'etre 'andrea, Ion 9inulescu Al '+ilippide, <lla =e#ruzzi, Claudia
9illian etc. Revista e%celeaz" prin pamfletele !i articolele lui ;udor ;eodorescu-3rani!te,
'etre 'andrea, 7+i&" Ionescu, prin reporta*ele lui 7eo 3o#za. 0n /5IM revista este interzis",
fapt care arat" limitele li(ert"&ii presei din acea perioad".
Deceniul al patrulea este marcat de apari&ia s"pt"mnalului remea, /5C6-/5I68 >u"m
$n considera&ie doar aceast" perioad" deoarece, dup" $nceperea ostilit"&ilor $n /5D/, devine
remea rzboiului !i $!i pierde $n cea mai mare parte atri(utele din epoca $n care respectnd
pluralismul opiniilor.
0n deceniul amintit, <m. Cioran, 9ircea <liade, 'etru Comarnescu !i al&i intelectuali
tineri au pu(licat aici articole reprezentnd z(uciumul !i c"ut"rile #enera&iei lor. 0n unele
pa#ini, drumurile pe care credeau c" mer# s-au dovedit a fi $n contratimp cu cele ale
democra&iei, toleran&ei, umanismului. Dar $mpotmolirea clasei politice $n dispute sterile,
mediul corupt, care nu vedea dect interesele personale, lipsa unor reforme structurale, mai
ales $n ceea ce prive!te destinul tineretului, i-au f"cut pe unii s" opteze pentru solu&ii radicale.
Aria cola(oratorilor din toate domeniile a fost mult mai lar#", f"cnd din remea un ferment
al #ndirii romne!ti din aceast" perioad".
Una din sursele articolului de analiz" social-politic" dintre /5/6-/5DF a fost constituit"
de via&a cotidian", de faptele diverse. Dar comentariile marilor ziari!ti nu se m"r#ineau la
reproducerea faptelor, la analiza ipotezelor, ci porneau de la cele $ntmplate, $nscriindu-le
$ntr-un conte%t social, politic, moral, pentru a tra#e concluzii cu valoare #eneral". F"r"
$ndoial", ziarele consacrau nu odat" pa#ini $ntre#i acesto revenimente, cu un caracter
senza&ional- crime pasionale, paricid, (anditism, corup&ie 1cel mai sesizant dintre ele fiind a!a
numita @afacere LodaH, adic" malversa&iunile le#ate de furniturile cu armament4, accidente,
etc. Conform profilului fiec"rui ziar, se puneau $n eviden&" $nc" de pe prima pa#in" titluri !i
su(titluri menite s" atra#" aten&ia cititorilor !i s" vesteasc" noi elemente $n desf"!urarea
anc+etei, s" prezinte fapte care infirmau sau confirmau ipotezele !i c+iar certitudinile de pn"
atunci. 'rocesele, mai ales cele ale unor crime sentimentale 1asasinarea actri&ei ;ita Cristescu,
crima de la @Ka#on->itsH, crima comis" de Ara(ella Arm"!escu4 dar !i cele le#ate de ile
Constantinescu, care-!i ucisese am(ii p"rin&i, erau prezentate cu e%trase din rec+izitoriu,
depozi&iile inculpa&ilor, ale martorilor- 'ledoariile avoca&ilor, mai ales atunci cnd apar&ineau
unor mae!tri ai (arei 1precum Ionel ;eodoreanu, I. Val*an, Istrate 9icescu4 ocupau la rndul
lor pa#ini $ntre#i. =u odat" ziarele luau o atitudine partizan" $n favoarea victimei, sau a
f"pta!ului, evident" din spa&iile acordate uneia sau alteia din p"r&i, din comentariile
/F
reporterilor *udiciari care urm"reau desf"!urarea procesului
CC
. Dac" unul din editoriali!ti sau
comentatori se ocupa de asemenea evenimente, nu r"mnea la simpla relatare a faptelor.
Cnd ;eodor ;eodorescu-3rani!te scria articolul .on Pun, ca urmare a catastrofei
feroviare din #ara Vintileanca, reamintea toate faptele care conduseser" la accident !i la ceea
ce se $ntmplase dup" deraierea trenului, ar"tnd c" toate erau imputa(ile ierar+iei superioare
a c"ilor ferate !i nu acarului '"un, care $ncepea s" fie desemnat ca sin#urul vinovat. Articolul
sfr!ea cu afirma&ia net" !i r"spicat"- vinovatul nu este altul dect ministrul din acea vreme.
Articolul lui ;udor ;eodorescu-3rani!te a impus o cate#orie social" invocat" mereu cnd este
vor(a de a desemna ca vinovat pe cel mai mic $n #rad- acarul Pun.
;ot asupra unui fapt divers se opre!te !i 7+i&" Ionescu
CI
. =e referim anume la crima
comis" de trei elevi de liceu care au asasinat pe deputatul <use(iu 'opovici. Dup" ce
analizeaz" resorturile psi+olo#ice ale crimei, ziaristul spune r"spicat- @Crimele acestea sunt
florile ne#re ale intere#nului socialH. Iar >. :alustian $n articolul Amurg social
:B
, amintind
cteva din crimele vremii, conc+ide- @e deta!eaz", net !i cate#oric o am(ian&" p"c"toas", o
atmosfer" irespira(il", cu du+ de mla!tin", proprie promiscuit"&ilor, fertil" dezastrelorH.
Cele mai multe din articolele cu caracter social-politic comentau evenimentele @la
ordinea zileiH- de la declara&iile oamenilor politici, care an#a*au r"spunderea unui partid sau a
lor $nsi!i, pn" la atitudinea unei forma&ii sau #rup"ri. Dar o via&" politic" orict ar fi fost de
dinamic", oricte su(iecte ar fi furnizat $n fiecare zi, impunea o(servatorului cteva
permanen&e mai presus de partide !i de cei ce le reprezentau. <%emplul profesorului =ae
Ionescu 1/65E-/5DE4 este caracteristic $n acest sens. 'rezen&a sa $n via&a ziaristicii romne!ti
se lea#" de ziarul Cuv#ntul, al c"rui director a fost $ntre /5CM-/5ID !i $n scurta apari&ie din
/5I6. A!a cum spune !i 'amfil )eicaru- @Jiarul Cuv#ntul avea ca centru de #ravitate articolul,
l"snd reporta*ului o importan&" secundar", ne#li*nd aproape reporta*ul senza&ional. Cei care
formau ec+ipa redac&ional" 1inclusiv 'amfil )eicaru pn" la // ianuarie /5C6, cnd $nfiin&eaz"
ziarul Curentul, n.n.4 ap"rau un tradi&ionalism $n conformitate cu cel militat de <minescu,
erau ostili de#+izatei dictaturi a partidului li(eral
CG
!i spri*ineau partidele =a&ional !i 2"r"nesc
CC
Jiarele aveau $n structura lor or#anizatoric" reporteri specializa&i- parlamentari, *udiciari, fapt divers.
CI
Cunoscut mai ales . dac" nu e%clusiv . pu(licului nostru prin activitatea din a doua parte a vie&ii, adic" dup"
/5DG cnd a ales calea e%ilului, 7+i&" Ionescu a fost $n presa democratic" dintre cele dou" r"z(oaie un str"lucit
ziarist. De o vast" cultur", 7+i&" Ionescu a semnat numeroase articole $n care a supus unui lucid e%amen critic
Romnia acelor vremuri.
CD
Vezi >. :alustian, Conspiraii sub cer descAis, <ditura <minescu, /5FM, pp. CF/-CFD.
CG
0ntre /5 ianuarie /5CC.IE martie /5CM, la crma &"rii s-a aflat un #uvern na&ional-li(eral. 're!edintele
Consiliului de 9ini!trii era Ion I.C. 1Ionel4 3r"tianu. 'erioada respectiv" a fost considerat" drept una de
Tdictatur" mascat"H a lui Ion I.C. 3r"tianu, a!a cum o nume!te =. Ior#a $n auto(io#rafia 9 via de om aa cum
a fost. , caracterizare a acestei perioade o afl"m $n necrolo#ul f"cut lui Ion I.C. 3r"tianu de c"tre =ae Ionescu !i
intitulat Un erou de tragedie ap"rut $n ziarul Cuv#ntul din CM noiem(rie /5CM. A se citi acest articol $n volumul
=ae Ionescu, 0oza #nturilor, edi&ia /55E, pp. I6C-I6G.
/6
1fuzionate a(ia $n /5CM4. Articolele erau $n#ri*ite ca form", de o sin#ur" arm"tur" de idei,
dnd cotidian ziarului o (o#at" varietate de teme, interpretate de temperamente a!a de
deose(ite. 'redominarea articolelor asupra reporta*ului !i informa&iilor, d"dea un aspect
ziarului cu totul deose(it fa&" de celelalte ziare
CM
.H " mai ad"u#"m faptul c", pe ln#" 'amfil
)eicaru, =ic+ifor Crainic, =ae Ionescu, $n pa#inile ziarului Cuv#ntul au scris articole de
atitudine politic" !i cet"&eneasc" criticul 'erpessicius, dramatur#ul Al. :iri&escu, ziaristul C.
7on#opol. 'erpessicius a semnat !i cronica literar" s"pt"mnal" timp de mai mul&i ani,
profesorul 7+eor#+e 3reazul cronica muzical", iar la reapari&ia din /5I6 acest oficiu a
apar&inut Cellei Delavrancea
CF
.
=ae Ionescu a a(ordat trziu pu(licistica politic" !i social". Dac" privim sumarul
volumului 9pere( .
:4
, care strn#e activitatea sa pu(licistic" dintre anii /5E5-/5CI, vom
o(serva c" articolele de dez(atere social-politice sunt practic a(sente, precump"nind
recenzarea c"r&ilor de filozofie !i analiza unor fenomene culturale. A(ia dup" c&iva ani,
efortul @cinstit !i dezinteresat de a privi cotidianul pentru permanen&ele lui !i a desprinde din
$ntmpl"ri, sensuri !i pro(lemeH - cum spune $n Cuv#ntul nainte al volumului 0oza
#nturilor, tip"rit prin #ri*a lui 9ircea <liade la editura Cultura /aional $n anul /5IM - s-a
materializat $ntr-o sus&inut" prezen&" ziaristic". )i aceasta pn" la sfr!itul lunii noiem(rie
/5II cnd ziarul avea s" fie interzis su( prete%tul incit"rii la asasinarea primului ministru, I.7.
Duca
C5
, =ae Ionescu se pronun&a asupra evenimentelor cotidiene, formulndu-!i net !i f"r"
ocoli!uri atitudinea. Dar nu numai o dat" ziaristul e%tra#e din aceste fapte, tr"s"turi cu o
valoare #eneral". Dintre acestea unul din cele mai concludente articole este Ce vor massele $n
care face disocierile $ntre @strada, adunare incoerent", f"r" via&" or#anic" statornic", tr"ind
a#"&at" de o formul" pasional" impus" pe cale de su#estiune, - massa este $nsu!i suportul
vie&ii colective, insul $ntre# al naturiiH. =ae Ionescu vor(e!te aici despre iluzia pe care o
creeaz" @dema#o#ul ieftin, plevu!ca vie&ii politice, RceS desc+ide fereastra ca s" aud" ce se
stri#" $n strad", - atunci cnd de cele mai multe ori el $nsu!i !i-a trimis oamenii s" stri#eH.
Disocierile pe care le face $ntre @dema#o#H !i @omul de statH au . ca de altel tot articolul . un
caracter de permanen&". Fu#ind de locurile comune, de formulele care circulau de ani !i c+iar
de decenii, atunci cnd se vor(ea de politica noastr" e%tern", =ae Ionescu $ntreprinde o lucid"
CM
'amfil )eicaru, .storia presei( ed. cit., pp. C56-IEE.
CF
Aceste cronici vor fi studiate $n semestrul II, la capitolul Cronic literar( dramatic i muzical.
C6
<ditura Crater, /555, edi&ie de 9arin Diaconu !i Dora 9ezdrea.
C5
Articolele incriminate $n volumul /8 .orga( 1ircea ,liade( /ae .onescu de Valeriu Rpeanu, <ditura Arta
7rafic", /55I sau <ditura >ider, /555. 0n acest volum se afl" !i alte articole de =ae Ionescu definitorii pentru
atitudinea lui social-politic". >ui =ae Ionescu $i apar&ine formula Tpromo&ia istoric" =icolae Ior#aH, adic"
#enera&ia format" $n primii cincisprezece ani ai secolului ??, cnd savantul, profesorul, ziaristul, ideolo#ul au
e%ercitat o influen&" puternic" asupra mediilor intelectuale tinere.
/5
analiz" a rela&iilor Romniei cu Fran&a $n articolul 9 legtur de dragoste888unilateral8
ConcluziaB @Fr"&ie de cruce !i le#"tur" sufleteasc" franco-romn"B =u. , real" iu(ire, uneori
de forme e%a#erate !i anormale, din partea Romnilor pentru Francezi. >a care $ns" nu se
r"spunde de fapt cu aceea!i m"sur". A!a $nct raporturile noastre sunt clare- noi $i iu(imA ei .
cel mult se las" a fi iu(i&i.H
=ae Ionescu, ziarist, intelectual, cu o forma&ie cultural" enciclopedic", este . a!a cum a
ar"tat nu o dat" 9ircea <liade - continuatorul direc&iei 8asdeu, :o#"lniceanu, <minescu,
Ior#a $n pu(licistica romneasc".
Format la fel ca =ae Ionescu $n atmosfera moral" a primelor dou" decenii ale secolului
??, dominate dup" cum am v"zut de =. Ior#a, 'amfil )eicaru 1/65D-/56/4 a fost unul din cei
mai de seam" ziari!ti ai Romniei. A de(utat $nainte de primul r"z(oi mondial, a f"cut parte .
a!a cum am v"zut . din redac&ia ziarului Cuv#ntul, iar la $nceputul anului /5C6, a $ntemeiat !i
s-a pus $n fruntea ziarului Curentul( care avea s" apar" pn" la CI au#ust /5DD. Dup" aceea,
timp de IM de ani $!i va desf"!ura activitatea $n e%il, scrierile lui din aceast" perioad" avnd un
precump"nitor caracter memorialistic.
<ditorialele sale pu(licate $n ziarul Curentul, timp de !aisprezece ani, au f"cut ca
numele lui 'amfil )eicaru s" se (ucure de creditul unui mare num"r de cititori. Ca unul care
se considera reprezentant al @#enera&iei tran!eelorH . adic" a celor ce luptaser" $n timpul
primului r"z(oi mondial pentru $mplinirea idealului Romniei 9ari . 'amfil )eicaru a
manifestat o consecven&" fundamental" $n scrisul s"u le#at de unitatea &"rii noastre, de
pro(lemele &"r"nimii. Cea mai (un" caracterizare a lui ca ziarist o afl"m $n m"rturisirea pe
care o face $n pa#inile .storiei presei privitoare la Curentul, care dup" opinia sa a fost- @cea
mai interesant" e%perien&" profesional"- un ziar f"r" impresar 1ast"zi se spune sponsor sau
susintor, n.n.4, rezemndu-!i destinul e%clusiv pe adeziunea cititorilor. De la /5C6 pn" $n
/5DD, timp de /M ani, am men&inut contactul cu opinia pu(lic" prin articolul cotidian, tr"ind cu
intensitate evenimentele, participnd la tot ce $nseamn" neastmp"rul actualit"&ii. 7azetarului
nu-i este permis s" asiste spectator indiferent la z(uciumul de fiecare zi al vie&ii sociale, s"
$nre#istreze pasiv variatele aspecte- el tre(uie s" tr"iasc" cu intensitate, s" participe impetuos
la toate $ntmpl"rile din care se &ese pnza misterioas" a istoriei. Unicul lui *udec"tor, f"r"
drept de apel, este cititorul. Un scriitor se poate consola de insuccesul momentan, #ndindu-se
la sentin&a postum" a #enera&iilor viitoare care revizuiesc toate *udec"&ile contemporanilor.
Unui #azetar nu-i este $n#"duit" aceast" iluzie.
IE
H
IE
'amfil )eicaru, .storia presei, ed. cit., pp. IEG-IEF.
CE
0n aceste pa#ini $n care traseaz" istoricul Curentului, amintind c&iva din cola(oratorii
cotidianului, definindu-le scrisul !i contri(u&ia 1ine%plica(il" este omisiunea lui Romulus
Dianu care, $n perioadele de a(sen&" din &ar" a directorului, semna articolul de fond, pu(licist
cu un vast orizont cultural, cu un stil alert4, 'amfil )eicaru realizeaz" portretul ziaristului nu
doar a!a cum $l vede el, ci a!a cum a fost el $nsu!i. 'entru c" nimic din ceea ce a scris 'amfil
)eicaru nu l"sa cititorul indiferent. C+iar cnd #re!ea, cum a fost cazul articolului despre
.storia literaturii rom#ne a lui 7. C"linescu intitulat 9 fals istorie literar. 7ama scrisului
s"u cotidian era de o amploare neo(i!nuit" de la comentarea imediat" a unui eveniment
social-politic, pn" la necrolo#. Jiarist cult, citea cu nesa& c"r&ile de doctrin" politic" social",
memoriile, cule#erile de scrisori. =u o dat" pornea de la o asemena carte pentru a de#a*a
semnifica&ii cu caracter peren, pe care evolu&ia ulterioar" a evenimentelor avea s" le confirme.
Articolul Lenin ratific pe "talin pu(licat $n Curentul de miercuri 5 au#ust /5DD, p./
1penultimul s"u articol ap"rut $n presa romneasc" deoarece $n ziua de /E au#ust /5DD 'amfil
)eicaru p"r"se!te Romnia4 reprezint" un model de analiz" social-politic", pe care $l
prile*uie!te un volum de scrisori. Ceea ce a spus 'amfil )eicaru $n acest articol avea s" fie .
din p"cate . adev"rat. Cel pu&in pentru o *um"tate de secol.
0n decem(rie /5IF cnd m"surile impuse de c"tre Re#ele Carol II pentru instaurarea
unui re#im totalitar devin evidente, ;udor ;eodorescu-3rani!te scrie un articol profetic $n
pa#inile ziarului Adevrul 1care avea s" fie !i ultimul num"r al ziarului4 articolul intitulat
Criza democraiei $n care cu o conciziune e%emplar", analizeaz" cauzele care au dus la
crearea acestei situa&ii.
'resa romneasc" dintre /5/6-/5DF a impus ca model articolul social-politic care nu
reprezint" doar o e%punere a faptelor, ci o atitudine clar", net", lipsit" de ec+ivoc. Articolul nu
r"mne doar la relatarea evenimentului, ci $i c"uta e%plica&iile $n climatul social, politic, moral
!i $n acela!i timp $ncearc" s"-i vad" consecin&ele. 0n toate aceste cazuri, ziaristul este un om cu
un vast orizont cultural, care poate astfel s" $ncadreze evenimentele $n devenirea lor istoric" !i
s" le e%plice nu numai prin $mpre*ur"ri imediate.
C/