Universitatea POLITEHNICA din Bucureti Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelr Te!nlgice Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelr Te!nlgice
Prgramul de studii Prgramul de studii
Inginerie Ecnmic" #n $meniul Trans%rturilr Inginerie Ecnmic" #n $meniul Trans%rturilr
P&OIECT
P&OIECT
$E
$E
$IPLOM'
$IPLOM'
Absolvent, Absolvent,
CA&ACA( $iana
)*++ )*++
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelr Te!nlgice Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelr Te!nlgice
Catedra de Te!nlgia Cnstruc,iilr de Maini Catedra de Te!nlgia Cnstruc,iilr de Maini
Studii universitare de Studii universitare de Licen," Licen,"
Domeniul - Specializarea / Programul de studii: Domeniul - Specializarea / Programul de studii:
Inginerie i Management - Inginerie Ecnmic" #n $meniul Trans%rturilr Inginerie i Management - Inginerie Ecnmic" #n $meniul Trans%rturilr

A.slvent"/ A.slvent"/
Caraca $iana
0ru%a IE 1+2 )*++ 0ru%a IE 1+2 )*++
T E M A
T E M A
P&OIECTULUI $E $IPLOM'
P&OIECTULUI $E $IPLOM'
Anali3a/ mdelarea i simularea %rcesului lan,ului valrii
#n trans%rtul %e calea 4erat"
Cnduc"tr tiin,i4ic Cnduc"tr tiin,i4ic, ,
(e4 luc5 dr5 ing5 Flrin
IO&$'NOAIA
$ecan/ $ecan/
Pr45dr5ing5 0!erg!e AM6A Pr45dr5ing5 0!erg!e AM6A
(e4 de catedr"/ (e4 de catedr"/
Pr45dr5ing5 Cristian $OICIN Pr45dr5ing5 Cristian $OICIN
2
CUP&I NS
Introducere 4
Capitolul 1. Transportul feroiar modern !
1.1. Caracteristici principale ale transportului feroiar de marfa !
1.2. "anta#ele transportului feroiar de marfa $
1.%. Transporturile internationale in trafic feroiar &
1.4. 'i#loacele de transport pe calea ferata 12
1.!. Transportul feroiar de marfuri 1%
Capitolul 2. (ogistica in transportul feroiar 1)
2.1. *otiuni introductie de management al logisticii 1)
2.2. Costurile in transportul feroiar 2)
2.%. 'etode de reducere a costurilor in transportul feroiar de marfa 2)
Capitolul %. Teoria lantului alorii in economie %1
%.1. "naliza lantului alorii %1
%.2. +tilizarea analizei lantului alorii %%
%.%. 'odele de descompunere a procesului %!
Capitolul 4. "naliza lantului alorii in transportul feroiar de marfa 4,
4.1. "naliza lantului alorii in transportul feroiar de marfa 4,
4.2. Canalul de distri-utie. loc de formare a alorii adaugate 42
Capitolul !. Studiu de caz la societatea comerciala pentru transport de marfa
pe calea ferata S.*.T./.'. 00C./.1. '"1/"00 S.". 44
!.1. Prezentarea generala a societatii 44
!.2. Sericiile prestate de societate 4!
!.%. Structura organizatorica a societatii 4)
!.4. Studiu de caz pentru analiza lantului alorii 4$
Concluzii finale !4
(ista a-reierilor !!
2i-liografie !3
%
INT&O$UCE&E
(ucrarea 4"naliza. modelarea 5i simularea procesului lan6ului alorii 7n transportul pe
calea ferat89 este structurat8 7n cinci capitole. care se refer8 la transportul feroiar de marfa.
caracteristicile si aanta#ele lui. precum si rolul logisticii in transportul feroiar.
Prin transport feroiar se intelege orice operatiune de transport realizata cu e:icule
feroiare. de catre operatorii de transport feroiar. pe infrastructura cailor ferate in scopul
deplasarii marfurilor. -unurilor si persoanelor.
(ucrarea urm8re5te analiza lan6ului alorii 7n transportul feroiar de marf8 7n conte;tul
actual. precum si modelele de descompunere a acestui proces.
Studiul de caz la o societate comerciala de transport de marfa are rolul de prezenta un mod
practic de analiza 5i calcul al alorii. eidentiind astfel costurile unui transport pe calea ferata.
4

CAPITOLUL +5
T&ANSPO&TUL FE&O7IA& MO$E&N
+5+5 CA&ACTE&ISTICI P&INCIPALE ALE
T&ANSPO&TULUI PE CALEA FE&AT'
Transportul feroiar a fost unul dintre cele mai importante p7n8 la momentul dezolt8rii
autostr8zilor. care au preluat o mare parte din m8rfurile transportate cu a#utorul trenurilor.
Transportul feroiar reprezint8 orice fel de operatiune de transport realizat8 cu e:icule
feroiare. de c8tre operatorii de transport feroiar. pe infrastructura c8ilor ferate 7n scopul
deplas8rii 7n spa6iu 5i timp a m8rfurilor 5i persoanelor. <e:iculele feroiare cele mai importante
s7nt locomotiele. ca mi#loace de trac6iune 5i agoanele. ca mi#loace de transport propriu-zise.
"cestea formeaz8 trenurile de marf8. c8l8tori sau mi;te. care circul8 dup8 un orar sau program
presta-ilit. Transportul feroiar este realizat de c8tre operatorii de transport. societ86i comerciale.
al c8ror principal o-iect de actiitate este prestarea de sericii de transport pe calea ferat8.
Infrastructura c8ilor ferate din 1om=nia constituie proprietate pu-lic8 a statului 5i este
format8 din ansam-lul elementelor necesare circula6iei materialului rulant 7n scopul efectu8rii
sericiului pu-lic de transport feroiar. 7n condi6ii de siguran68. potriit te:nologiilor 5i
reglementarilor specifice transportului feroiar. Transportul feroiar pu-lic se efectueaz8 pe -az8
de contract de transport 5i se delimiteaz8 strict de transportul feroiar 7n interes propriu. efectuat
pentru actiit86ile proprii. cu mi#loace de transport de6inute 7n proprietate sau 7nc:iriate.
>lementele ansam-lului care formeaz8 infrastructura c8ilor ferate s7nt urm8toarele:
-(iniile ferate desc:ise circulatiei pu-lice.
-Terenul aferent pe care s7nt construite liniile.
-Terenurile situate de o parte 5i de alta a a;ei c8ii ferate necesare e;ploat8rii. in limitele
concrete sta-ilite prin standarde de stat 5i prin :otarari de ?uern.
!
-(ucr8rile de art8 reprezentate de:
-poduri.
-tunele.
-iaducte. etc.
-(ucr8rile geote:nice de protec6ie 5i de consolidare. planta6iile de protec6ie a liniilor
ferate 5i terenurile aferente pe care s7nt amplasate.
-Instala6iile de siguran68 5i de conducere operati8 a circula6iei feroiare.
-Tria#ele de re6ea ale c8ii ferate 5i terenurile aferente acestora.
-Instala6iile de electrificare. sta6iile de transformare 5i terenurile aferente acestora.
-Instala6iile de telecomunica6ii care asigur8 transmiterea informa6iei pentru siguran68 5i
conducerea operati8 a circula6iei.
-Cl8dirile care con6in numai instala6ii de centralizare. electrificare 5i telecomunica6ii
feroiare. inclusi construc6iile de orice fel destinate lor 5i terenurile aferente.
-Dot8rile utilizate pentru 7ntre6inerea. repararea 5i modernizarea infrastructurii c8ilor
ferate.
Se consider8 c8 nu fac parte din infrastructura c8ilor ferate urm8toarele instal86ii 5i
ec:ipamente astfel:
-Instala6iile de siguran68 a circula6iei. de control al itezei. de sc:im- de date cale-tren 5i
de telecomunica6ii. aflate pe materialul rulant.
-Constructiile de orice fel. terenurile 5i liniile ferate utilizate pentru actiitatea
te:nologic8 de transport feroiar.
-Instala6iile. ec:ipamentele. terminalele de telecomunica6ii 5i de prelucrare electronic8 a
datelor. care s7nt utilizate numai pentru e;ploatarea comercial8 a sericiilor de transport pu-lic
pe c8ile ferate.
/unc6ionarea infrastructurii c8ilor ferate din 1om=nia se asigur8 7n mod ne7ntrerupt de
c8tre Compania *a6ionala de C8i /erate 4C./.1.@ S.". prin:
-"sigurarea st8rii de func6ionare a tuturor liniilor. instala6iilor 5i a celorlalte elemente ale
infrastructurii la parametrii sta-ili6i.
-Conducerea operati8 a circula6iei trenurilor 5i permiterea manerei.
-Andeplinirea ansam-lului func6iilor te:nice. comerciale. economice 5i de reprezentare
necesare.
Parametrii elementelor infrastructurii c8ilor ferate tre-uie s8 corespund8 normelor
interne. interna6ionale sau sta-ilite prin acorduri specifice la care 1om=nia este parte. "ce5ti
parametri tre-uie s8 asigure compati-ilitatea infrastructurii c8ilor ferate rom=ne. 7n 7ntregul ei
3
sau pe direc6ii 5i culoare de transport. cu ansam-lul interna6ional al c8ilor ferate feroiare. Calea
ferat8 reprezint8 un ansam-lu de construc6ii 5i instala6ii care asigur8 circula6ia trenurilor pe un
anumit teritoriu. a7nd ca element principal 5inele de cale ferat8 fi;ate rigid 7n traersele de lemn
sau -eton precomprimat. la o anumita distan68 una de alta. numit8 ecartament.
>cartamentul este distan6a dintre fe6ele interioare ale 5inelor care au distan6a de 14%! mm.
>cartamentul de 14%! mm este considerat normal. este cel mai reprezentati ecartament 5i 7n alte
68ri europene. An alte 68ri e;ist8 ecartamente mai mari. ca de e;emplu 7n Comunitatea Statelor
Independente de 1!24 mm 5i S.+.". de 13)! mm.
Dup8 importan6a lor economic8 5i olumul traficului. c8ile ferate se clasific8 astfel:
-C8i ferate magistrale.
-C8i ferate BliniiC principale.
-C8i ferate BliniiC secundare.
-C8i ferate BliniiC uzinale sau industriale.
aC.C8ile ferate magistrale asigur8 leg8turile capitalei cu principalele ora5e ale 68rii 5i cu
sistemele de transport ale 68rilor ecine. 1e6eaua feroiar8 din 1om=nia cuprinde un num8r de
opt zone. deserite de opt magistrale care acoper8 7ntreg teritoriul 68rii 5i asigur8 leg8tura cu
toate re6elele feroiare ale 68rilor ecine. inclusi cu Turcia 5i 68rile Drientului "propiat.
-C.(iniile principale au o mare importan68 economic8 5i leag8 capitala cu ora5ele
principale ale 68rii fiind incluse par6ial 5i 7n magistralele de cale ferat8.
cC.(iniile secundare deseresc anumite zone ur-ane 5i asigura leg8turile acestora cu
liniile principale 5i magistrale.
dC.(iniile uzinale sau industriale apartin acelor unit86i economice 5i com-inate industriale
care dispun de asemenea linii 5i deseresc procesele te:nologice ale acestora. asigur7nd accesul
mi#loacelor de trac6iune 5i al agoanelor p7n8 7n incinta unit86ii sau com-inatului respecti. prin
sta6ia uzinal8 sau sta6ia S.*. 4C./.1.9 S.". din zona respecti8.
(ungimea re6elei de cale ferat8 din 1om=nia este de 11.%42 Em. din care 24 F adic8
2.)11 Em reprezint8 linii du-le 5i 2%.$ F reprezint8 linii electrificate cu lungimea de 2.),, Em.
1aportat8 la suprafa6a 68rii sau la num8rul populatiei. densitatea re6elei feroiare din 1om=nia se
prezint8 la nielul mediu european. fiind compara-il8 cu densit86ile re6elelor feroiare din
"nglia. Italia. /ran6a 5i >letia.
Ponderea liniilor electrificate. de 2%.$ F. este compara-il8 cu media european8 5i
situeaz8 1om=nia pe locul 12 7n >uropa. An sc:im- 1om=nia se afl8 su- media european8 7n ceea
ce prie5te ponderea liniilor du-le 7n totalul re6elei feroiare.
Caracteristicile principale ale transportului feroiar s7nt urm8toarele:
)
-"sigur8 deplasarea 7n spa6iu 5i timp a m8rfurilor 7n partizi mari. a m8rfurilor de mas8
solid8 5i lic:ide. a produselor finite 5i semifinite. industriale sau agricole.
-"sigur8 transportul direct 4din poart8 7n poart89.
-Preturile s7nt mai mici dec7t cele practicate 7n transportul auto 5i aerian. pe distan6e medii
5i lungi.
-Procesul de transport se desf85oar8 ne7ntrerupt. ziua 5i noaptea. 7n tot cursul s8pt8m7nii.
7n condi6ii de regularitate 5i potriit unor grafice presta-ilite.
-Prezint8 un grad ridicat de siguran68 ca urmare a respect8rii stricte a normelor de
siguran68 a circula6iei pe c8ile ferate.
-*u poate asigura 7n orice situa6ie transportul direct de la furnizor la -eneficiar.
necesit7nd com-inarea acestuia cu transportul auto 5i trans-ordarea m8rfurilor 7n parcurs.
-Durata transportului este mai mare dec7t 7n transportul auto datorit8 itezei comerciale
reduse. determinate de sta6ionarea 7ndelungat8 a agoanelor 7n tria#e 5i su- opera6iuni de
7nc8rcare-descarcare.
+5)5 A7ANTA8ELE T&ANSPO&TULUI FE&O7IA& $E
MA&F'
Transportul feroiar este una dintre cele mai utilizate modalit86i de transport. ocup7nd 7n
traficul mondial locul II din punctul de edere al olumului de m8rfuri transportate. Societ86ile
feroiare au depus eforturi sus6inute 7n dezoltarea 5i perfec6ionarea materialului rulant. precum
5i 7n organizarea 5i e;pedierea m8rfurilor. 7n ederea reducerii duratei de transport 5i a mic5or8rii
pre6ului de transport.
Transporturile feroiare au p8strat aanta#ele de6inute fa68 de celelate modalit86i de
transport:
-asigurarea unui flu; continuu de transport ce permite o aproizionare ritmic8.
-o-6inerea unei anumite regularit86i din punctul de edere al timpului de transport.
datorit8 modului de organizare 5i independen6ei fa68 de condi6iile atmosferice.
-realizarea unei integrit86i mai mari a m8rfurilor 7n timpul transportului. pentru c8 riscul
de aariere este mai mic 7n compara6ie cu alte modalit86i de transport.
-7ncasarea mult mai rapid8 a contraalorii m8rfurilor transportate. pentru c8 7ncarcarea se
face c7nd marfa a fost predat8. iar negocierea documentelor se face dupa e;pedierea fiec8rui
agon.
$
-o anumit8 siguran68 7n priin6a primirii m8rfurilor de c8tre cump8r8tor. deoarece
societ86ile de transport feroiar sunt. 7n mare parte. intreprinderi de stat.
-simplitatea e;pedierii m8rfurilor 5i cunoa5terea din timp a tarifelor. ce permite
e;pedierea m8rfurilor f8r8 o preg8tire preala-il8 deose-it8 5i cunoa5terea c:eltuielilor 7nca
7nainte de efectuarea transportului.
-c:eltuielile 5i consumurile de materiale pentru am-alare sunt mult mai mici. pentru c8
manipularea 5i fi;area se face direct de c8tre produc8tor. cu personal specializat 5i cu utila#e
specifice opera6iunilor de 7nc8rcare 5i desc8rcare.
+595 T&ANSPO&TU&ILE INTE&NA:IONALE ;N
T&AFIC FE&O7IA&
An ultimii ani societ86ile comerciale de transport feroiar au depus mari eforturi 7n
dezoltarea 5i perfec6ionarea materialului rulant. 7n organizarea 5i e;pedierea m8rfurilor 7n
ederea reducerii duratei de transport 5i mic5or8rii pre6ului de transport. An acela5i timp
transporturile feroiare 5i-au p8strat aanta#ele pe care le de6ineau fa68 de alte modalit86i de
transport cum ar fi:
-"sigurarea unui flu; continuu de transport. ceea ce permite o aproizionare ritmic8 5i
eliminarea 7n mare parte a stocurilor la produc8tor 5i utilizator.
-D-6inerea unei regularit86i 7n ceea ce prie5te timpul de transport datorit8 modului de
organizare. c7t 5i independen6ei de condi6iile atmosferice.
-1ealizarea unei integrit86i mai mari a m8rfurilor 7n timpul transportului 7ntruc7t riscurile
de aariere a mi#locului de transport s7nt mai mici la transportul feroiar. comparati cu alte
modalit86i de transport.
-Ancasarea mult mai rapid8 a contraalorii m8rfurilor e;portate 5i e;pediate pe calea
ferat8. deoarece 7nc8rcarea m8rfurilor se face imediat ce marfa a fost produs8. iar negocierea
documentelor se poate face. 7n principiu dup8 e;pedierea fiec8rui agon.
-C:eltuielile 5i consumul de materiale cu am-alarea s7nt mai mici 7ntruc7t manipularea 5i
fi;area se fac direct de c8tre produc8tor. cu personal specializat 5i cu utila#e specifice
opera6iunilor de 7nc8rcare-desc8rcare.
Transportul pe calea ferat8 este mult mai comple; dec7t celelalte modalit86i de transport
deoarece se realizeaz8 cu mi#loace apar6in7nd mai multor administra6ii de c8i ferate. traerseaz8
7n tranzit mai multe 68ri cu regimuri amale diferite. gestiunea transportului se face separat pe
&
fiecare cale ferat8. iar pred8torul sau primitorul m8rfii apar6ine unor state diferite. Transporturile
feroiare interna6ionale s7nt reglementate prin conen6ii care cuprind 5i reguli generale aplica-ile
contractului de transport 5i cooper8rii 7ntre c8ile ferate participante la transport. Principalele
conen6ii s7nt urm8toarele:
-Conen6ia interna6ional8 pentru transportul m8rfurilor 4CDTI/-CI'9.
-1egulamentul pentru folosirea reciproc8 a agoanelor de marf8 7n trafic interna6ional
41I<9.
Prin conen6iile multilaterale feroiare se reglementeaz8 condi6iile generale de transport
al m8rfurilor din trafic feroiar interna6ional. drepturile 5i o-liga6iile pred8torului. respecti
destinatarului m8rfurilor precum 5i drepturile 5i o-liga6iile c8ilor ferate participante la transport.
forma 5i con6inutul contractului de transport feroiar 7n trafic interna6ional. r8spunderile 5i
limitele acestor r8spunderi pentru c8ile ferate 5i -eneficiarii de transport. 1egulamentele
interna6ionale 7n materie de agoane sta-ilesc condi6iile te:nice pe care tre-uie s8 le
7ndeplineasc8 agoanele care circul8 7n trafic interna6ional. at7t cele apar6in7nd c8ilor ferate. c7t 5i
cele particulare. containerele. paletele. condi6iile de transmitere a acestora de la o cale ferat8 la
alta. r8spunderile 7n caz de aarie sau pierdere. Cuprinsul 5i forma contractului de transport
feroiar s7nt reglementate de Conen6ia Interna6ional8 feroiar8 4CDTI/-CI'9. Contractul de
transport feroiar se 7nc:eie 7ntre pred8torii m8rfurilor la transport 5i sta6ia de predare a c8ii
ferate din 6ara de e;pedi6ie care ac6ioneaz8 ca reprezentant unic al tuturor c8ilor ferate
participante la transportul 7n cauz8. Contractul de transport se consider8 7nc:eiat din momentul 7n
care calea ferat8 de predare a preluat marf8 la transport. confirmat8 prin aplicarea 5tampilei pe
scrisoarea de tr8sur8.
Scrisoarea de tr8sur8 se 7ntocme5te pentru fiecare agon 7nc8rcat cu marf8 5i tre-uie s8
cuprind8 7n mod o-ligatoriu urm8toarele elemente:
-*umele 5i adresa pred8torului.
-Denumirea sta6iei de predare.
-Denumirea m8rfii.
-*umele 5i adresa destinatarului.
-?reutatea m8rfii sau 7n lipsa acesteia o indica6ie conform8 cu prescrip6iile 7n igoare la
sta6ia de predare.
-*um8rul coletelor 5i descrierea am-ala#ului pentru e;pedi6iile de colet8rie.
-*um8rul agonului 5i 7n plus pentru agoanele particulare. 6ara de 7nmatriculare.
1,
->numerarea detaliat8 a documentelor cerute de organele amale 5i alte autorit86i. ane;ate
la scrisoarea de tr8sur8 sau men6ionate ca fiind 6inute la dispozi6ia c8ii ferate 7ntr-o anumit8
agen6ie. oficiu amal sau a oric8rei autorit86i.
Scrisoarea de tr8sur8 CDTI/-CI' cuprinde:
-Driginalul care 7nso6e5te transportul pe tot parcursul 5i se eli-ereaz8 destinatarului odat8
cu marfa.
-/oaia de e;pedi6ie care este oprit8 de sta6ia de destina6ie 5i care sere5te la decontarea
c:eltuielilor de transport 7ntre c8ile ferate. /oaia de e;pedi6ie se eli-ereaz8 7ntr-un num8r de
e;emplare egal cu num8rul c8ilor ferate participante la transport.
-"izul 5i adeerin6a de primire care 7nso6esc marfa p7n8 la destinatar pentru confirmarea
primirii m8rfii.
-Duplicatul care r8m7ne la pred8tor pentru a face doada e;pedierii m8rfii pe calea ferat8
5i constituie doada prelu8rii ta;elor de transport total sau par6ial. Duplicatul este folosit de
pred8tor la 7ncasarea contraalorii m8rfii e;pediate.
-'atca scrisorii de tr8sur8 care r8m7ne 7n sta6ia de frontier8.
-Copia scrisorii de tr8sur8 care r8m7ne la sta6ia de e;pedi6ie.
-Certificatul scrisorii de tr8sur8 care 7nso6e5te transportul p7n8 la frontier8. Se folose5te
pentru antecalcularea ta;elor de transport 5i pentru reclamarea refac6iilor BreducerilorC indirecte
la c8ile ferate de tranzit. Pred8torul este o-ligat. c7nd natura m8rfii o cere. s8 am-aleze marfa 7n
a5a fel 7nc7t s8 fie ferit8 de pierdere total8 sau par6ial8. de aarierea 7ns85i a m8rfii sau a
materialului rulant al c8ilor ferate. An cazul 7n care marfa prezentat8 la transport este am-alat8
necorespunz8tor. nu i se conser8 propriet86ile sau nu i se asigur8 condi6iile de tras-ordare dintr-
un agon 7n altul. calea ferat8 poate refuza primirea ei. Pred8torul la e;pedi6iile cu trans-ordare
5i colet8rie. este o-ligat s8 pread8 coletele cu inscrip6ii clare 5i care s8 nu poat8 fi 5terse sau cu
etic:ete cu urm8toarele date:
-semnele Bm8rcileC 5i numerele coletelor.
-denumirea sta6iei 5i a c8ii ferate de predare.
-denumirea sta6iei 5i a c8ii ferate de destina6ie.
-numele pred8torului 5i a destinatarului.
Pentru transportul m8rfurilor care necesit8 anumite m8suri speciale de precau6ie sau
manipulare. pred8torul este o-ligat s8 aplice pe fiecare colet etic:ete pentru manipularea cu
aten6ie. Sta-ilirea greut86ii m8rfurilor 7nc8rcate se face conform regulilor 5i dispozi6iilor interne
7n igoare ale c8ii ferate de preluare a m8rfii. Calea ferat8 este o-ligat8 s8 constate greutatea
m8rfii 5i tara real8 a agoanelor. Calea ferat8 este o-ligat8 s8 7nscrie 7n scrisoarea de tr8sur8
11
rezultatul constat8rii. C7nd e;ist8 dou8 greut86i diferite. ca urmare a c7nt8ririi efectuate de calea
ferat8. atunci calea ferat8 r8spunde pentru greutatea constatat8 de organele proprii ale c8ii ferate.
Pred8torul este o-ligat s8 ane;eze la scrisoarea de tr8sur8 documentele care s7nt necesare pentru
ca formalit86ile cerute de organele amale 5i de alte autorit86i administratie s8 poat8 fi
7ndeplinite 7nainte de eli-erarea m8rfii c8tre destinatar. Calea ferat8 nu este o-ligat8 s8 erifice
dac8 documentele prezentate s7nt suficiente 5i e;acte. Pred8torul r8spunde fa68 de calea ferat8
pentru orice pagu-e care ar putea s8 rezulte din lipsa. insuficien6a sau neregularitatea acestor
documente. Ta;ele de transport. ta;ele accesorii. ta;ele amale 5i alte c:eltuieli surenite de la
primirea m8rfii la transport p7n8 la eli-erare se pl8tesc fie de c8tre pred8tor. fie de c8tre
destinatar.
+515 MI8LOACELE $E T&ANSPO&T PE CALEA
FE&AT'
Principalele mi#loace de transport pe calea ferat8 s7nt locomotiele 5i agoanele. "cestea
se clasific8 astfel:
a<5Lcmtive i autmtare. An transportul feroiar se folosesc pentru tractarea
agoanelor urm8toarele tipuri de locomotie:
-(ocomotie electrice B(>C.
-(ocomotie diesel-electrice B(D>C.
-(ocomotie diesel-:idraulice B(DGC.
-(ocomotie diesel-mecanice B(D'/(D''C.
-(ocomotie de a-uri Bcu ecartament standard 5i 7ngustC.
1C.(ocomotiele electrice. S7nt de mai multe tipuri. cu puteri instalate cuprinse 7ntre
%4,,-!1,, EH. a7nd formula osiilor de tipul 4CoICoI 9 sau 42oI2oI 9. iar iteza ma;im8 fiind
cuprins8 7ntre 12, Em/:. 13, Em/:. p7n8 la 2,, Em/:. Toate s7nt construite pentru ecartamentul
standard de 14%! mm 5i s7nt alimentate prin catenar8. la curent alternati de 2! J cu !, Gz.
Toate trenurile au 7nc8lzire electric8 5i folosesc control de trac6iune digital.
2C.(ocomotiele diesel. "cestea de mai multe feluri. cele mai importante s7nt de tipul
(>. (D> 5i (DG. a7nd puterea instalat8 cuprins8 7ntre &2, JH. 11,4 JH 5i 1!43 JH. cu
formula osiilor 42I2I 9. 42oI2oI 9 5i 4CoICoI 9. Tot 7n aceast8 categorie se reg8sesc 5i
locomotiele diesel mecanice (D'. cu puteri mai mici. care s7nt folosite la manere 7n g8ri sau
tria#e.
12
.<5Autmtare diesel. "cestea au puterile cuprinse 7ntre $$-!!, JH. pot dezolta
iteze cuprinse 7ntre $,-12, Em/:. De regul8 s7nt folosite pe distan6e scurte. cu e;cep6ia noilor
tipuri de automotoare folosite pentru sericiile 4InterCitK9 pe distan6e mai lungi. denumite 7n
1om=nia 4S8geata "l-astr89.
c<57aganele. "cestea s7nt folosite pentru formarea trenurilor 7n ederea transportului
c8l8torilor sau de marf8. "cestea s7nt 7mp8r6ite 7n:
-<agoane acoperite de tipul:
-cu platform8 5i parape6i 7nal6i. cu plan5eu demonta-il.
-dotate cu dispozitie de entila6ie pentru produsele din gama legumelor 5i a
fructelor.
-cu pere6i glisan6i pentru 7nc8rc8turi paletizate.
-cu acoperi5 telescopic pentru rulouri de ta-l8.
-<agoane cu desc:iderea acoperi5ului.
-<agoane platform8 ec:ipate pentru transportul containerelor. l8zilor mo-ile 5i
semiremorcilor.
-Cu platforma scufundat8 pentru 7nc8rc8turile aga-aritice. etc.
-<agoane platform8 cu un eta# sau dou8 pentru transportul autoe:iculelor.
-<agoane cu plan5eu demonta-il pentru cereale 5i produsele granulate sau 7n pul-ere care
se descarc8 prin graita6ie sau prin sistem automat.
-<agoane refrigerante 5i izotermice pentru transporturile m8rfurilor la temperatur8
controlat8 Bagoane interfrigoC.
-<agoane 7nc:ise cu capacitate mare 5i foarte mare. pentru transportul m8rfurilor care
ocupa mult spa6iu. c:iar 5i paletizate. etc.
<agoanele s7nt marcate cu o sigl8 specific8. au o numerota6ie special8 pe pere6i 5i pe
lon#eroni 5i au de asemenea datele referitoare la numele 5i domiciliul proprietarului.
+5=5 T&ANSPO&TUL FE&O7IA& $E M'&FU&I
Transportul feroiar este considerat ca reprezent7nd o ariant8 -un8 pentru transportul
m8rfurilor 7n sistem rac pe distan6e mari. +tilizarea 7n cre5tere a sistemelor de transport
containerizate ofer8 7ns8 un mi#loc fle;i-il 7n ceea ce prie5te folosirea transportului feroiar. cu
timp 5i costuri de transfer minime pe 7nc8rc8tur8. Dar transportul pe calea ferat8 7nsumeaz8 o
serie de aanta#e 5i dezaanta#e cum s7nt:
1%
->ste cel mai eficient mi#loc. din punctul de edere al costurilor. pentru a transporta
m8rfuri 7n rac 5i pe distan6e lungi.
-"sigur8 regularitatea circula6iei 7n toate anotimpurile. ziua 5i noaptea 5i aproape 7n orice
fel condi6ii meteorologice.
-*ecesit8 inesti6ii superioare comparati cu transportul auto.
-Costul 7ntre6inerii mi#loacelor de transport 5i a liniilor de cale ferat8 este mai mare.
comparat cu cel al mi#loacelor de transport auto.
-<iteza de transport este mai redus8 comparati transportul auto 5i aerian. dar mai mare
fa68 de transportul naal.
*umeroasele dezaanta#e ale transportului pe calea ferat8 au diminuat sensi-il importan6a
acestuia 7n fa6a transportului rutier. Dar 7n acela5i timp speciali5tii apreciaz8 c8 rolul
transportului feroiar poate fi reigorat 5i consolidat prin:
-punerea la punct a unor trenuri de marf8 de mare itez8.
-introducerea noilor ec:ipamente pentru manipularea diferitelor categorii de m8rfuri.
-utilizarea agoanelor-platform8 pentru transportarea trailerelor pe calea ferat8.
-amplificarea sericiilor de tranzit. etc.
(ogistica 7n acest domeniu 7ncepe cu sta6ia de cale ferat8. cu elementele de infrastructur8
5i cu flu;urile de transport care s7nt legate de acestea. Sc:ema unei sta6ii de cale ferat8 5i
elementele de logistic8 ale acesteia. figura 1.1. s7nt urm8toarele:
-Sta6ia de cale ferat8. cu spa6iile destinate pentru:
-administra6ie.
-casele de -ilete.
-oficiile de informa6ii.
-s8li de a5teptare.
-spa6iile de depozitare. 7n depozite sau desc:ise.
-rampele de 7nc8rcare-desc8rcare.
-centrul de monitorizare 5i supraeg:ere a traficului.
-spa6ii comerciale 5i de prest8ri de sericii c8tre c8l8tori.
-Tria#ul de agoane. cu locuri de sta6ionare 5i formare a trenurilor de marf8.
-Spa6ii pentru 7ntre6inere 5i repara6ii.
/lu;urile de marf8 pe calea ferat8 au urm8toarele sensuri:
-Transport rutier. cu camioane sau tiruri p7n8 la sta6ia de cale ferat8.
-Sta6ionarea sau depozitarea m8rfurilor 7n depozitele din sta6iile de cale ferat8.
-Anc8rcarea agoanelor 5i formarea trenurilor de marf8.
14
i
Linii ferate
/ig. 1.1. "mplasarea spa6iilor logistice pe calea ferat8.
Sursa: 4(ogistica 7n transporturi9.
-Drganizarea transportului de m8rfuri pe calea ferat8 prin:
-planificarea actiit86ilor de 7nc8rcare.
-transportul propriu-zis.
-planificarea desc8rc8rii 7ntr-unul sau mai multe locuri de destina6ie.
-Supraeg:erea te:nic8 5i monitorizarea transportului.
-Desc8rcarea agoanelor la destina6ie. aceasta 7nsemn7nd:
-sta6ie de cale ferat8.
-sta6ie de desc8rcare 7n portul maritim sau fluial.
-o dan8 maritim8 pentru 7nc8rcarea pe ferrK--oat.
An afara acestora mai s7nt importante:
-Comunica6iile 7ntre parteneri pentru:
-confirmarea 7nc8rc8rii 5i plec8rii trenului.
-confirmarea sosirii la destina6ie 5i desc8rcarea m8rfurilor.
1!
STA:IE $E CALE FE&AT'
CASA $E BILETE
SPA:II COME&CIALE
BI&OU&I A$MINIST&A:IE
&AMP'
COME&CIAL'/
$EPO6ITE
CENT&U
MONITO&I6A&E
T&AFIC
PA&CA&E
AUTO
AUTO0A&'
HAL' $E
&EPA&A:II
T&IA8 $E 7A0OANE
PE&ONUL P&INCIPAL
-Transferul documentelor de la produc8tor B7nz8torC. la proprietarul m8rfurilor
Bcump8r8torC 5i la transportator.
->fectuarea pl86ilor pentru fiecare actiitate 7n parte.
Toate aceste actiit86i s7nt foarte importante pentru companiile de transport pe calea
ferat8. care tre-uie s8 ealueze costurile fiec8rei actiit86i 5i de aici s8 caute solu6ii de optimizare
5i reducere a acestor costuri.
13
CAPITOLUL )5
LO0ISTICA ;N T&ANSPO&TUL FE&O7IA&
)5+5 NO:IUNI INT&O$UCTI7E $E MANA0EMENT AL
LO0ISTICII
"ctiitatile principale cuprinse 7n cadrul 'anagementului (ogistic s7nt urm8toarele:
a<5;nregistrarea cmen3ilr i %reg"tirea lturilr de livrare. "ctiitatea logistic8
7ncepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. ceea ce declan5eaz8 procesul de
distri-u6ie. orient7nd toate actiit86ile acestuia spre satisfacerea cererii e;istente. >lementele
procesului de comand8 s7nt cele opera6ionale astfel:
-ordonarea comenzilor primite.
-programarea 5i preg8tirea loturilor de transport 5i a facturilor.
-comunica6iile.
-modific8rile procesului de comand8.
-urm8rirea 5i e;pedierea produselor.
-corectarea erorilor.
-cererile de informare despre produs. de credit 5i 7nc8s8ri.
.<5Serviciul c"tre client. >ste definit ca o 4filosofie orientat8 c8tre client9. care include
5i analizeaz8 toate elementele mi;ului de 'arEeting 5i leg8tura lor cu actiitatea
'anagementului (ogistic. /iecare element al sistemului logistic poate influen6a modul 7n care
produsul a#unge la client. locul 5i timpul potriit. cost 5i condi6ii potriite.
c<5$istri.u,ia cmunica,iilr. *ecesit8 un sistem comple; de comunica6ii care se
desf85oar8 7ntre firm8. clien6i 5i furnizori. compartimentele firmei: marEeting. finan6e.
conta-ilitate. fa-rica6ie. logistic8-transport. depozit. stocare inentariere.
1)
d<5Cntrlul i inventarierea. >ste o actiitate important8 a (ogisticii. fiind necesar8
cunoa5terea 7n fiecare moment. a nielului de stocuri de materii prime. su-ansam-le. piese 5i
produse finite pentru c8 imo-ilizarea acestor stocuri 7nseamn8 at7t spa6iu 7n depozite. c7t 5i
c:eltuieli BstocLcapital imo-ilizatC. Dimensiunea corect8 a stocurilor este un element primordial.
nu tre-uie s8 fie e;ces de stoc. pentru c8 acest lucru 7nseamn8 c:eltuieli mai mari. dar nici mai
pu6in de necesar. lucru care ar crea -loca#e 7n lan6ul distri-u6iei. clientul nemaiput7nd fi onorat.
e<5Prgn3a cererii. >ste o estimare a cantit86ii de produse 5i sericii. pe diferite pie6e 5i
perioade de timp. "ceast8 prognoza de 'arEeting este rezultatul unei cercetari a pie6ei 5i analizei
trendului. estim8rii 7nzarilor 5i a metodelor computerizate 5i cuprinde strategiile de pre6.
promo6ionale 5i de 7nzari. Prognozele (ogisticii constau 7n determinarea cantit86ii de produse.
pe sortimente de fa-rica6ie. posi-ilit86ile de plasare 5i depozitare pe fiecare segment de pia68.
4<5Trans%rtul. 1eprezint8 deplasarea m8rfurilor de la locurile de produc6ie c8tre
distri-uitori. clienti Blocurile de consum 5i 7nzareC. sau 7n unele cazuri returnarea acestora.
Cuprinde alegerea te:nologiei de transport Bauto. cale ferat8. maritim8 sau aerian8C 5i a rutelor de
transport.
g<5$e%3itarea. *ecesitatea acesteia se datoreaz8 faptului c8 ciclurile de produc6ie 5i
consum nu corespund. Cu c7t este mai mare timpul dintre cele dou8 e;treme. cu at7t este mai
mare durata 5i olumul depozit8rii. Depozitarea cuprinde actiit86i legate de organizarea 5i
gestionarea spa6iului. deciziile legate de posi-ilit86ile proprii 5i de necesitatea 7nc:irierii spa6iilor
necesare. proiectarea 5i amplasarea depozitelor. sistemele de securitate. preg8tirea personalului.
deciziile legate de num8rul. de tipul de depozite 5i de locul 7n care acestea or fi amplasate.
!<5Selec,ia lcurilr de am%lasare a 4a.ricilr i de%3itelr. Indiferent dac8 terenul
este propriu. 7nc:iriat sau arendat. amplasarea strategic8 a fa-ricilor 5i a depozitelor c7t mai
aproape de pie6ele de desfacere. poate duce la 7m-un8t86irea sericiilor oferite clien6ilor 5i la
reducerea distan6elor de transport 5i implicit a costurilor. (a amplasarea fa-ricilor 5i depozitelor
tre-uie s8 se 6in8 seama de localizarea pie6elor. a furnizorilor. ta;ele platite. costul terenului 5i
disponi-ilitatea de utilit86i.
i<5Stcarea. Influen6eaz8 de asemenea satisfac6ia clientului. de aceea firma tre-uie s8
g8seasc8 un ec:ili-ru al stocurilor. pentru c8 stocurile e;agerate atrag dup8 sine costuri mari 5i
uzura moral8 a produselor. iar deficien6a de stocuri conduce la penuria de produse. la c:eltuieli
de urgen68 pentru e;pedierea sau fa-ricarea produselor 5i la nemul6umirea clien6ilor.
><5Mani%ularea. >ste legat8 de flu;ul materiilor prime. semifa-ricatelor 5i produselor
finite 5i de te:nologiile de transport utilizate. >liminarea manipul8rilor inutile 5i mecanizarea
celor care ram7n. gruparea m8rfurilor 7n unit86i de manipulare 5i transport. utilizarea mi#loacelor
1$
de grupa#. reducerea pierderilor 5i a degrad8rilor s7nt o-iectiele principale ale actiit86ii de
manipulare. 'anipularea 75i pune amprenta pe reducerea stocurilor 5i implicit a costurilor 5i pe
cre5terea productiit86ii.
?<5Intermedierea. 1eprezint8 ac:izi6ia de materiale 5i sericii necesare asigur8rii
eficien6ei fa-rica6iei 5i proceselor logistice. "ctiitatea de intermediere cuprinde selectarea
surselor de aproizionare. determinarea formei 7n care materialele pot fi ac:izi6ionate 5i alegerea
te:nologiilor de transport 5i de manipulare. controlul de calitate. informarea priind pre6ul
materiilor prime.
l<5Servicii %st-v#n3are. Se refer8 la e;ecutarea repara6iilor. dupa 7nzare. asigurarea cu
piese de sc:im- sau componente atunci c7nd consumatorul are neoie.
m<5Am.alarea. Andepline5te func6ia de logistic8 5i pe cea de marEeting. An primul caz
am-ala#ul prote#eaz8 produsul 7mpotria deterior8rii pe timpul depozit8rii. transportului 5i a
manipul8rii inutile. Potriit celei de a doua func6ii am-alarea este o forma de promoare.
m8rimea. designul. culoarea. atrag clien6ii. iar 7nscrisurile de pe el ofer8 informa6ii despre
produs.
n<57alri4icarea i eliminarea re.uturilr. Dac8 produsul necorespunz8tor din punct de
edere al fa-ricantului Bre-utulC nu mai poate fi refolosit. pentru a realiza alte produse. el tre-uie
alorificat. (ogistica se a ocupa de transport. de tratarea acestui produs 5i 7nzare. Dac8
-unurile s7nt reutiliza-ile sau recicla-ile. (ogistica a asigura transportul lor c8tre procesul de
recondi6ionare.
<5&estituirea .unurilr. Cump8r8torii pot 7napoia produsele 7n cazul unor defecte.
termene de ala-ilitate dep85ite. sortimente necomandate. 'ulte sisteme logistice nu s7nt
organizate pentru a asigura restituirea -unurilor pe un canal de 7ntoarcere. de aceea costul
return8rii poate fi mult mai mare dec7t transferul de la produc8tor la consumator.
/iecare organizare logistic8 este unic8 7n felul ei. dar departamentele logistice ale
firmelor care au succes pe pia6a interna6ional8 se g:ideaz8 dup8 o serie de principii esen6iale.
ala-ile indiferent de sectorul de actiitate. tipul firmei 5i pozi6ionarea geografic8.
"ceste principii s7nt urm8toarele:
+<5Asigurarea unei leg"turi #ntre lgistic" i strategia 4irmei. "ceasta este considerat8
ca fiind prima 5i cea mai important8 regul8 pentru a realiza poten6ialul de cre5tere a profitului pe
care-l ofer8 logistica. Presupune ca toate opera6iunile legate de logistic8 s8 fie integrate 7n planul
strategic al firmei. Datorit8 lipsurilor care au e;istat 7n domeniul logisticii. opera6iile de logistic8
au fost considerate de cele mai multe ori elemente neutre pentru firm8. (ogistica eficient8 din
punct de edere al costului are un mare impact 7n men6inerea pozi6iei firmelor pe pia68. Inoa6ia
1&
7n domeniul logisticii contri-uie la de6inerea suprema6iei 7n domeniul costurilor 5i la diferen6ierea
prin sericii.
)<5&eali3area unei rgani3"ri gl.ale. Cel de-al doilea principiu sus6ine o organizare
glo-al8 a logisticii prin care s8 fie controlate toate func6iile logisticii de c8tre un singur
departament din cadrul firmei. ?estionarea materialelor. transportul. depozitare. distri-u6ia.
logistica intern8 tre-uie s8 fie unificate printr-o com-ina6ie adecat8 de management. "sigurarea
unor sericii logistice eficiente necesita o coordonare riguroas8 a tuturor opera6iilor cu strategia
firmei. (ogistica cu costuri reduse se -azeaz8 pe o mutitudine de decizii continue ca de e;emplu:
c:eltuieli mai mari de transport. dar costuri mai mici pentru stocuri 5i depozitare. Deciziile
adecate 7n am-ele domenii s7nt mai u5or de luat dac8 un singur manager a fi responsa-il pentru
toate func6iile logistice interdependente. D serie de firme recunosc interrela6iile dintre logistic8.
produc6ie. marEeting. 7nz8ri 5i finan6e. "cestea identific8 func6iile 5i actiit86ile care au
leg8tur8 cu logistica. urm8rind o integrare c7t mai -un8 a lor.
9<57alri4icarea %uterii in4rma,iei. Departamentele de logistic8 profit8 din ce 7n ce
mai mult de aanta#ul informa6iilor 5i al te:nologiilor de procesare a informa6iilor. "cestea
sesiseaz8 faptul c8 sistemele -azate pe tranzac6ii 5i cele decizionale s7nt resurse esen6iale pentru
realizarea profitului actiit86ii de logistic8. +tilizarea 7n scop creati a simul8rii decizionale
poate aduce reduceri de costuri 5i sericii care pot contri-ui la c75tigarea aanta#ului competiti.
Cea care a determinat o sc8dere semnificati8 a costurilor este informa6ia. Ca urmare tot mai
multe firme aloc8 resurse pentru inesti6ii 7n sistemele de gestionare a informa6iilor. ca
alternati8 la c:eltuielile pentru alte resurse logistice conen6ionale. D serie de firme utilizeaz8
de#a modele computerizate menite s8 ofere un a#utor 7n luarea deciziilor tactice 5i opera6ionale.
+n astfel de model analizeaz8 componen6a solicit8rilor de produse 7n cadrul comenzilor.
deciz7nd unde s8 pozi6ioneze ec:ipamentele de transport 5i rampele de desc8rcare astfel 7nc7t s8
minimizeze distan6ele de transport din interiorul depozitului.
1<5Accentul %us %e resursele umane. 'anagementul resurselor umane este o condi6ie
esen6ial8 pentru o-6inerea performan6elor superioare de logistic8. "ceste performan6e se o-6in
7ntr-un mediu care recunoa5te c8 oamenii s7nt cea mai important8 resurs8 a departamentului.
'anagementul superior tre-uie s8 conceap8 un sistem care s8 conduc8 la cre5terea
productiit86ii. iar 7n anumite condi6ii s8 g8seasc8 stimulente care s8 faorizeze 7ndeplinirea 7n
-une condi6ii a func6iei logistice. De asemenea calitatea este str7ns legat8 de resursele umane.
Dac8 firma nu impune 7n r7ndul personalului s8u o orientare -azat8 pe calitate. produse 5i
sericii. a r8m7ne 7n urma concuren6ei. /irmele tre-uie s8 urm8reasc8 atent inesti6iile 7n
preg8tirea personalului. "cestea pot s8 duc8 la importatnte reduceri de costuri 5i conduc la
2,
m8rirea num8rului de sericii oferite. prin 7m-un8t86irea opera6iunilor 5i prin modul cum s-au
preocupat de gestionarea resurselor umane. An planurile acestor firme tre-uie incluse derularea
unor opera6ii de proiectare sau ac:izi6ionare a unor te:nici specifice 5i a unor cuno5tin6e de
management.
=<5Cnstituirea de alian,e strategice. "cest principiu de logistic8 izeaz8 formarea de
c8tre firme a unor rela6ii de parteneriat cu al6i participan6i 7n cadrul lan6ului produsului sau al
canalului. /ormarea alian6elor strategice ofer8 posi-ilit86i de profit nelimitate. 1ela6iile de
parteneriat nu pot aea succes f8r8 un sc:im- desc:is 5i promt de informa6ii. /irmele tre-uie s8-
5i comunice reciproc datele financiare 5i opera6ionale. dar 5i prognozele 5i planific8rile.
Planificarea 5i realizarea de alian6e fia-ile este un proces comple; mai ales 7n cazul firmelor
multina6ionale. >ste un o-iecti care necesit8 o a-ordare atent8. o coordonare cu clien6ii 5i
furnizorii. spri#in din partea anga#a6ilor 5i preg8tirea preala-il8 a acestora. dar 5i c:eltuieli pentru
preg8tirea 5i sus6inerea sc:im-8rilor opera6ionale. /irmele importante de transport maritim
demonstreaz8 modul 7n care pot fi parteneri ai produc8torilor 5i comercian6ilor 7n cadrul lan6ului
logistic. An mod asem8n8tor firmele inoatoare din domeniul depozit8rii constituie alian6e
puternice. oferind sericii de depozitare 5i manipulare. Pe m8sur8 ce produc8torii se confrunt8 cu
pie6e din ce 7n ce mai comple;e 5i concuren6iale. logistica a #uca un rol mai mare 7n serirea
clien6ilor. "cele firme care or cultia cel mai -ine alian6ele strategice cu furnizorii.
transportatorii. distri-uitorii 5i clien6ii or o-6ine profituri mai mari dec7t firmele care nu iau in
considerare astfel de alian6e.
@<5Accentul %e %er4rman,ele 4inanciare. Cunoa5terea consecin6elor financiare ale
actiit86ii logistice este esen6ial8 pentru actiitatea de planificare. /unc6ia logistic8 utilizeaz8
pentru m8surarea performan6elor sale indicatori de tipul eficien6ei utiliz8rii actielor. alorii
ad8ugate. costurilor 5i standardelor de operare. "ctiit86i cum s7nt transportul. depozitarea.
stocarea 5i serirea clien6ilor or putea fi cel mai -ine conduse 7n calitate de 4centre de cost9 sau
de 4profit9.
A<5Sta.ilirea nivelului %tim al %rest"rii serviciilr. Sta-iliea unui niel optim al
prest8rii sericiilor reprezint8 un element c:eie al strategiei logistice a firmei. Pentru a realiza
acest o-iecti firmele tre-uie s8 cuantifice eniturile suplimentare o-6inute din oferirea unor
sericii de calitate clien6ilor 5i s8 m8soare raportul 4cost-profit9 pentru a sta-ili diferite nieluri
de serire. "cesta implic8 7n6elegerea neoilor a5tept8rilor clien6ilor 5i a tipurilor de sericii pe
care ei s7nt dispu5i s8 le ac:izi6ioneze. An final firmele tre-uie s8 calculeze nielul optim de
sericii 5i s8 determine costurile asociate acestor sericii. "ceasta poate conduce la sta-ilirea
21
unor pre6uri stratificate. 7n care diferitele nieluri de sericii s8 fie asociate unor pre6uri
corespunz8toare costurilor necesare pentru oferirea acestora.
B<5Im%rtan,a re3lv"rii detaliilr. ?estionarea eficient8 a detaliilor conduce la
derularea unei actiit86i consecente. An cadrul firmelor de azi 7n care numero5i anga#a6i.
departamente 5i clien6i interac6ioneaz8 pe arii geografice largi. consecen6a prest8rii sericiilor
este de multe ori un element care lipse5te. Consecen6a scopului. a o-iectielor. imaginii 5i a
informa6iilor oferite clien6ilor s7nt aspecte deose-it de importante. 'isiunea managerului
departamentului de logistic8 este de a coordona procesul logistic astfel 7nc7t s8 asigure
consecen68 7n actiitate. "ceasta presupune adoptarea de planuri 5i metode comune pentru
simplificarea actiit86ii de gestionare a detaliilor.
C<5O%timi3area vlumului de m"r4uri trans%rtate. "cest principiu de logistic8
impune faptul ca opera6iunile de logistic8 s8 gestioneze unitar olumele de m8rfuri transportate.
stocurile. etc. 7n scopul 7m-un8t86irii performan6elor financiare. "ceast8 gestionare unitar8 a
m8rfurilor a determina 7m-un8t86irea sericiilor 5i reducerea costurilor. Pe m8sur8 ce
departamentele integrate de logistic8 eolueaz8. se a realiza o coordonare sporit8 a olumului
de m8rfuri e;pediate 7n interiorul 5i 7n e;teriorul firmei. ceea ce a contri-ui la economii
importante 7n priin6a costului transportului. Indiferent c8 este or-a de:
-unificarea 7nc8rc8turii.
-leg8turi cu transportatorul sau cu furnizorul.
-coordonarea sosirilor 5i a e;pedierilor de marf8.
-inesti6ii 7n logistic8.
-rota6ia stocurilor.
-apelarea la ter6e p8r6i.
-constituirea societ86ilor mi;te. capacitatea de a optimiza olumul m8rfurilor a
determina: reduceri de costuri. cre5terea renta-ilit86ii 5i o-6inerea aanta#ului competiti pe o
perioad8 7ndelungat8 de timp.
+*<5Evaluarea i de%"irea %r%riilr %er4rman,e. Ddat8 do-7ndit8 eficien6a
actiit86ii logistice a tre-ui s8 fie sus6inut8 pentru ca performan6ele s8 nu fie de scurt8 durat8.
/irmele tre-uie s8-5i m8soare performan6ele de logistic8 5i s8 reac6ioneze dinamic la rezultatele
o-6inute. /irmele tre-uie s8 perceap8 actiitatea logistic8 ca pe un instrument startegic 5i nu ca
pe o func6ie care determin8 costuri. realiz7nd o coordonare a acestei actiit86i cu produc6ia.
7nz8rile. marEetingul. cercetarea. dezoltarea 5i alte actiit86i ale firmei.
'ult timp logistica a fost asociat8 cu distri-u6ia produselor finite. adic8 cu ultima etap8 a
produc6iei. "cest punct de edere a ignorat rolul logisticii 7n gestionarea flu;urilor interne de
22
materii prime. su-ansam-le. -reete. piese 5i am-ala#e. Dar sistemul logistic este compus dintr-
un ansam-lu de actiit86i aflate 7n str7ns8 interdependen68. toate tre-uie s8 contri-uie la realizarea
politicii de 'arEeting a firmei. Dintre aceste actiit86i cele mai importante sunt:
-aproizionarea.
-transportul.
-depozitarea.
-manipularea.
-pream-alarea.
-e;pedierea 5i recep6ia produselor.
-distri-u6ia iners8.
-flu;urile informa6ionale priitoare la logistica produselor.
De aici rezult8 faptul c8 managementul logisticii este 7nsumarea gestion8rii actiit86ilor
materiale derulate 7naintea procesului de produc6ie. la care se adaug8 actiit86ile de distri-u6ie
propriu-zis8 de la sf7r5itul produc6iei. "cest flu; fizic este 7nso6it de un flu; de informa6ii 7n
am-ele sensuri. care reprezint8 cadrul de operare al func6iei logistice. 'anagerul logistician este
persoan8 dintr-o firm8 responsa-il8 cu gestionarea tuturor flu;urilor de informa6ii 5i materiale.
pornind de la conceperea produsului/sericiului p7n8 la consumul/prestarea lui. 6in7nd cont de
interac6iunile acestor flu;uri. "ceast8 pozi6ie 7i d8 posi-ilitatea managerului departamentului
logistic s8 estimeze capacitatea firmei de a r8spunde a5tept8rilor. 'anagerii logisticieni tre-uie
s8 identifice actiit86ile care creeaz8 aloare ad8ugat8 5i care permit astfel o diferen6iere a
sericiilor realizate de firma lor fa68 de cele ale concuren6ilor. (a fiecare niel al distri-u6iei
tre-uie s8 fie luate 7n considerare urm8toarele aspecte:
-Cine ia deciziile de reaproizionare: cantitatea de produse. frecen6a 5i programarea.
cine se ocup8 de aproizionareM
-Ce gam8 de produse este transportat8/manipulat8M
-Programarea lir8rilor. primirea comenzilor 5i manipularea lir8rilor.
-Produsele depozitate-disponi-ile 7n stoc. suficien6a stocului. rota6ia stocului. condi6iile
de stocare. stocarea sezonier8.
-"propierea de pia68. acoperirea pie6ei poten6iale.
-Diizarea loturilor.
-Primirea 5i procesarea comenzii.
-Selec6ionarea. 7mpac:etarea 5i 7nc8rcarea produselor.
-(irarea: programare. frecen68. ruta aleas8.
-"dministrarea comenzilor: facturi. e;trase de cont.
2%
-Controlul creditului: seriozitatea clientului. limitele creditului. condi6iile de creditare-
finan6are. colectarea -anilor 5i stimulentele.
-"dministrarea pre6urilor astfel: modific8rile de pre6uri. aloarea reducerilor de pre6.
influen6a factorilor de timp.
-<7nzarea. promoarea. actiit86ile promo6ionale. sondarea 7nz8rii 5i a reprezent8rii.
-1ela6iile cu clientul astfel: de reprezentare. administrarea garan6iilor. sc:im-8ri aduse
produsului. sta-ilirea pre6ului. performan6a produsului.
-Informa6iile de pia68: ac6iunile concuren6ilor. performan6ele 7n respectia ramur8 5i 7n
domeniul 7nz8rii. stoc8rii. disponi-ilit86ii produsului. rapoarte asupra produsului 5i utilizatorului
s8u. noi oportunit86i.
-Ce reduceri. ma#or8ri de pre6uri tre-uie aplicateM S7nt acestea o-6inute pentru respectiul
domeniu de actiitateM S7nt corespunz8toare sericiuluiM "r tre-ui f8cut mai multM
-C7t de important este produsul nostru pentru eiM C7t de importa6i s7nt ei pentru noiM
De aici rezult8 un alt aspect deose-it de important. acela ca folosind resursele logistice
ale companiilor. acestea s8 fie direc6ionate spre acele actiit86i apreciate de clien6i. care aduc
aloare ad8ugat8 5i determin8 astfel aanta#ul competiti pentru firm8. Andeplinirea misiunii
logistice de asigurare a -unurilor sau sericiilor solicitate la momentul 5i locul potriit. 7n
condi6iile celei mai mari contri-u6ii la profitul firmei presupune desf85urarea unui ansam-lu de
opera6iuni intercorelate. care constituie mi;ul actiit86ilor logistice. 'i;ul logistic include dou8
categorii de actiit86i: de -az8 5i de sus6inere.
"ctiit86ile de -az8 cuprind:
-"sigurarea standardelor de sericii pentru clien6i.
-Cump8rarea.
-Transportul.
-?estiunea stocurilor.
-Prelucrarea comenzilor.
Toate acestea s7nt opera6iuni 4c:eie9 care se desf85oar8 7n aproape orice canal logistic.
"ctiit86ile de sus6inere cuprind:
-Depozitarea.
-'anipularea produselor.
-"m-alarea.
-"ctiit86ile legate de flu;urile informa6ionale logistice.
"cestea se desf85oar8 7n func6ie de condi6iile specifice ale firmelor 5i contri-uie la
realizarea misiunii logistice. Proiectarea 5i func6ionarea oric8rui sistem logistic are ca element de
24
referin68 un anumit niel de serire a clien6ilor. Principalele actiit86i desf85urate pentru
asigurarea nielului de serire logistic8 s7nt urm8toarele:
-Cercetarea neoilor 5i cerin6elor clien6ilor actuali 5i poten6iali. referitoare la nielul
sericiilor logistice.
-Sta-ilirea nielului de serire logistic8 a clien6ilor. care a fi oferit de firma furnizoare
sau diferen6ierea nielului de serire. 7n func6ie de cerin6ele segmentelor de pia68 izate.
->aluarea percep6iilor clien6ilor 7n priin6a nielului de serire oferit. a decala#ului dintre
nielul a5teptat de clien6i 5i cel efecti oferit.
-"#ustarea nielului de serire logistic8. 7n func6ie de eolu6ia cerin6elor clien6ilor.
Cump8rarea are un rol important 7n crearea de aloare 7n cadrul procesului logistic.
"ctiit86ile reprezentatie pentru domeniul cump8r8rii s7nt urm8toarele:
-Sta-ilirea necesit86ilor de aproizionare.
-"legerea surselor de aproizionare.
-Planificarea modului de realizare 7n timp a aproizion8rii.
->aluarea periodic8 a performan6elor furnizorilor.
-Determinarea cantit86ii economice a comenzii.
Transportul are un rol foarte important 7n asigurarea utilit86ii de timp. reprezent7nd o
component8 a misiunii logistice. An esen68 transportul presupune derularea urm8toarelor
actiit86i:
-"legerea celor mai adecate modalit86i de transport: rutier. feroiar. maritim. aerian.
prin conducte.
->aluarea 5i selec6ia ofertan6ilor de sericii de transport la care apeleaz8 o firm8.
-Sta-ilirea rutelor de transport.
-Programarea transporturilor.
?estiunea stocurilor este o component8 esen6ial8 a sistemului logistic. care ofer8 utilitatea
de timp a5teptat8 de clien6i. An priin6a gestiunii stocurilor actiit86ile principale care tre-uie s8
fie realizate s7nt urm8toarele:
->la-orarea politicilor priind stocurile de materii prime. materiale 5i produse finite.
-Sta-ilirea mi;ului de produse din stoc. ponderea diferitelor articole 7n num8rul 5i
cantitatea total8 de produse men6inute 7n stoc. 7n func6ie de contri-u6ia dierselor articole la
7nz8rile unei firme.
-Determinarea stocului de siguran68 5i a nielului de reaproizionare. m8rimea stocului la
care se lanseaz8 o nou8 comand8 de reaproizionare.
-"plicarea strategiei 4#ust in time9.
2!
Prelucrarea comenzilor presupune realizarea urm8toarelor actiit86i principale:
-Determinarea procedurilor de primire a comenzilor. metoda de transmitere. restric6iile de
timp 5i cerin6ele priind m8rimea comenzii.
-Sta-ilirea metodelor de transmitere a informa6iilor referitoare la comenzi 7n cadrul
firmei.
-Definirea ordinii de prioritate 7n prelucrarea comenzilor.
-"legerea ariantei de onorare a comenzii numai din stocul disponi-il 5i/sau din
produc6ie.
Depozitarea m8rfurilor este considerat8 a component8 de sus6inere deoarece nu este
prezent8 7n sistemele logistice ale tuturor firmelor. Principalele actiit86i legate de depozitarea
m8rfurilor s7nt urm8toarele:
-Sta-ilirea necesarului de spa6ii de depozitare.
-"legerea amplasamentului depozitelor.
-Determinarea num8rului de depozite necesare.
-Sta-ilirea configura6iei depozitului.
-"mplasarea m8rfurilor 7n spa6iul de depozitare.
'anipularea m8rfurilor are o pondere considera-il8 7n costurile logistice. Totodat8 ea are
impact asupra duratei ciclului comenzii 5i implicit asupra nielului sericiului pentru client.
>ficacitatea manipul8rii materialelor este condi6ionat8 de urm8toarele actiit86i:
-"legerea ec:ipamentului de manipulare. manuale sau mecanizate.
-+tilizarea 7nc8rc8turilor prin paletizare 5i contanerizare.
-Introducerea 5i prelucrarea materialelor 7n/5i din spa6iul de depozitare.
"m-alarea de protec6ie permite a#ungerea m8rfurilor la clien6i 7n condi6iile dorite. Ca
actiit86i legate de am-alarea protectoare. care sus6in logistica m8rfurilor. pot fi enumerate:
-Proiectarea de am-ala#e care s8 r8spund8 cerin6elor proceselor de manipulare.
-1ealizarea de am-ala#e care s8 asigure integritatea produselor pe durata transportului 5i a
p8str8rii.
-"sigurarea de am-ala#e care s8 prote#eze m8rfurile contra pierderilor 5i deterior8rilor.
/lu;urile informa6ionale s7nt o parte integrant8 a sistemului logistic care faciliteaz8
derularea tuturor actiit86ilor de -az8 5i de sus6inere. An r7ndul principalelor actiit86i pe care le
presupune func6ionarea sistemului informa6ional logistic se includ:
-Culegerea 5i prelucrarea datelor.
-"naliza informa6iilor.
->la-orarea rapoartelor necesare. situa6ia stocurilor.
23
-Sta-ilirea unor proceduri de stocare a datelor.
-Controlul flu;ului de informa6ii.
)5)5 COSTU&ILE ;N T&ANSPO&TUL FE&O7IA&
Costurile de transport includ toate costurile direct asociate deplas8rii m8rfurilor de la o
unitate economic8 la alta. 7n 6ar8 sau 7n str8in8tate. Costurile de transport ariaz8 de la mai pu6in
de 1 F pentru aparate. instala6ii. p7n8 la peste %, F pentru alimente. din pre6ul de 7nzare
recomandat al produsului. 7n func6ie de natura gamei de produs 5i de pia68.
Costul mediu de transport este cuprins 7ntre !-3 F din pre6ul de 7nzare cu am8nuntul
recomandat al produsului. Transportul reprezint8 astfel un cost direct ad8ugat la pre6ul
produsului 5i orice reducere a costului de transport a determina o cre5tere a profitului celui care
cump8r8 m8rfurile.
Transportul pe cale ferat8 reprezint8 unul din cele mai economice mi#loace din punct de
edere al costurilor pentru transferul unor cantitati mari de m8rfuri. de la cele generale. la cele 7n
rac. pe distan6e lungi. Pentru compania de transport pe cale ferat8 cele mai importante costuri
s7nt urm8toarele:
-Tariful pentru folosirea c8ii de rulare.
-Costul cu energia electric8. la locomotiele electrice sau cu com-usti-ilul la cele diesel.
-Costul cu salariile persoanlului.
-1epara6iile 5i reiziile la locomoti8 5i la agoane.
-Antre6inerea 5i cur86enia.
-Piese de sc:im-. lu-rifian6ii. etc.
)595 METO$E $E &E$UCE&E A COSTU&ILO& ;N
T&ANSPO&TUL FE&O7IA& $E MA&F'
Depozitarea m8rfurilor este legat8 de procesul de transport 7ntr-un mod direct. un nod de
transport put7nd fi ales ca 5i loc de depozitare. de unde apoi m8rfurile s7nt redistri-uite. Dar
depozitarea presupune automat 5i stocarea m8rfurilor 7n acele depozite. aceste elemente ridic7nd
2)
costurile totale de distri-u6ie ale produc8torului. 7nz8torului sau cump8r8torului. P:ilip Jotler
sus6ine c8 principalele elemente ale costului total aferent distri-u6iei fizice s7nt urm8toarele:
-Transportul L %) F.
-Stocarea L 22 F.
-Depozitarea L 21 F.
-"dministrarea distri-u6iei L 2, F.
1ealizarea economiilor mari 7n domeniul distri-u6iei fizice a m8rfurilor constituie 4ultima
frontier89 a economiilor legate de costuri. "pari6ia te:nologiilor moderne de transport s-a
doedit a fi mi#locul te:nic prin care se poate atinge acest o-iecti am-i6ios 5i proocator. Prin
apari6ia te:nologiilor moderne de transport s-au creat premisele reducerii costurilor totale de
distri-u6ie. "ceast8 eolu6ie se datoreaz8 progresului te:nic 7n transportul de m8rfuri 5i a
7m-r8cat forma unitiz8rii. +nitizarea reprezint8 crearea unor unit86i de 7nc8rc8tur8 standardizate.
reunind un singur fel de marf8 sau m8rfuri diferite. dar compati-ile. care permit utilizarea unor
mi#loace de transport specializate 5i mecanizarea opera6iunilor de 7nc8rcare-desc8rcare. stiuire
5i depozitare a m8rfurilor.
+nitizarea 7m-rac8 forma pac:etiz8rii. paletiz8rii 5i a containeriz8rii. Pac:etizarea
permite cre5terea productiit86ii muncii 7n timpul opera6iunilor de 7nc8rcare. desc8rcare. stiuire
5i depozitare. asigur7nd reducerea de aproape de trei ori a timpului de imo-ilizare a mi#loacelor
de transport la opera6iunile de 7nc8rcare-desc8rcare. cu efectele reducerii costurilor generate de
imo-ilizarea pe o perioad8 mai scurt8 a mi#loacelor de transport. asigur7nd 7n acela5i timp
7m-un8t86irea condi6iilor de p8strare ale m8rfurilor. care poate influen6a m8rimea primelor de
asigurare. >ficien6a pac:etiz8rii cre5te dac8 pac:etele s7nt stiuite pe palete. 7n ederea asigur8rii
manipul8rii mecanizate a acestora. Dar pentru a facilita manipularea mecanizat8 a acestor palete
5i transportul lor. dimensiunile 5i caracteristicile lor tre-uie s8 fie standardizate. +n rol important
7n standardizarea acestor unit86i de transport l-a aut Drganiza6ia Interna6ional8 de Standardizare
BI.S.D.C. facilit7nd aceasta prin faptul c8 este o institu6ie interna6ional8 cu caracter permanent.
desc:is contactelor dintre to6i cei interesa6i 7n sta-ilirea acestor caracteristici.
/olosirea containerelor a condus la reducerea c:eltuielilor pentru am-alarea m8rfurilor cu
p7n8 la ), F 5i a celor de manipulare cu p7n8 la 4, F. ceea ce demonstreaz8 aloarea
containeriz8rii 5i necesitatea utiliz8rii containerelor 7n toate tipurile de transport. +na din cele
mai importante metode de reducere a cotei de c:eltuieli de circula6ie care rein transporturilor. o
reprezint8 alegerea acelor furnizori de materii prime. materiale 5i m8rfuri. care s8 conduc8 la
reducerea distan6ei de la care are loc aproizionarea unit86ii economice. Sta-ilirea furnizorilor de
fapt o etap8 7n cadrul procesului de aproizionare 5i aceasta poate fi consecin6a:
2$
-+nei decizii luate la nielul managementului superior al firmei. care are o anumit8
#ustificare pentru produsele de mas8. omogene.
-Deciziile luate de c8tre guern pentru a reduce distan6ele pe care se desf85oar8
transportul acestui gen de produse la nielul 7ntregii 68ri.
-Deciziile luate de managerii de logistic8. pentru alegerea acelor furnizori care se afl8 la o
distan6a minim8.
An acest conte;t se are 7n edere ela-orarea unui plan de aproizionare astfel 7nc7t
produsele s8 fie contractate de la furnizori "
1
. "
2
. ..."n. pentru locurile de consum 2
1
. 2
2
. ... 2m.
cunosc7nd at7t cantit86ile disponi-ile la fiecare furnizor. c7t 5i pe cele necesare la fiecare loc de
consum sau depozit. 'odul matematic al unei astfel de pro-leme este cel al unei pro-leme de
programare liniar8. care are ca o-iecti minimizarea c:eltuielilor de transport folosind rela6iile
urm8toare:
m n
C D E E Ci> F Gi>. B2.1C
iD+ >D+
1espect=nd urm8toarele restric6ii:
-/iecare punct de consum tre-uie satisf8cut 7n 7ntregime:
m
E Gi> D .>. B2.2C
iD+
-Cantit86ile disponi-ile la furnizori tre-uie s8 fie transportate 7n 7ntregime:
n
E Gi> D ai. B2.%C
>D+
-Cantit86ile de produse necesare tre-uie s8 fie egale cu cele disponi-ile:
m n
E ai D E .>. B2.4C
iD+ >D+
-Cantit86ile contractate nu pot fi negatie:
Gi> H *. B2.!C
An practic8 nu se pune de o-icei restric6ia B2.%C. de cele mai multe ori cantit86ile
disponi-ile la furnizori nu tre-uie transportate 7n 7ntregime. restric6ia fiind 7n acest caz:
n
E Gi> I ai. B2.3C
2&
>D+
'etodele matematice de optimizare s7nt eficiente c7nd e;ist8 cel pu6in trei furnizori 5i trei
destinatari. Calculele s7nt simple nefiind necesar8 utilizarea calculatoarelor electronice. la nielul
unit86ilor economice. Pentru optimizare se pot folosi distan6ele. timpul necesar sau c:iar
c:eltuielile de transport. Cea mai utilizat8 cale este aceea a folosirii distan6elor. cu toate c8
folosirea timpului ar da rezultate mai -une. An procesul de optimizare se folosesc metode pentru
o-6inerea unor solu6ii ini6iale de -az8 cum s7nt metoda 4col6ului nord-est9. a 4col6ului sud-est9.
a 4acoperirii zerourilor9 5i pentru 7m-un8t86irea solu6iei ini6iale. metoda distri-uti8. a
diferen6elor comparate. etc.
Pentru operatorii din transportul feroiar metodele de reducere a costurilor tre-uie s8 6in8
cont de urm8toarele aspecte:
-nielul tarifelor de transport.
-nielul tarifului de acces pe infrastructura feroiar8 impus de c8tre proprietarul
infrastructurii. pentru operatorii de m8rfuri 5i c8l8tori.
-nielul acoperirii costurilor transportului de c8l8tori prin contractele de sericii pu-lice
7nc:eiate 7ntre operatorii feroiari 5i administra6ia de stat.
-controlul costurilor 7n cadrul actiit86ilor care s7nt finan6ate par6ial de c8tre stat 5i nu
-eneficiaz8 de auto-reglarea pie6ei.
Pentru reducerea costurilor se impun o serie de ac6iuni concrete astfel:
-Implementarea unor noi metodologii de calcul a tarifului de acces pe infrastructur8. 7n
concordan68 cu reglement8rile europene 5i care tre-uie s8 asigure acoperirea c:eltuielilor.
-Introducerea unei noi politici tarifare 7n sistemul de transport feroiar. care s8 permit8
apropierea nielului acestora fa68 de cerin6ele europene 5i care s8 asigure 7ntr-o mai mare m8sur8
acoperirea costurilor sericiilor de transport feroiar.
-Controlul atent al eficien6ei actiit86ilor desf85urate de c8tre firma de transport feroiar.
De asemenea containerizarea 7n transportul pe calea ferat8. are urm8toarele efecte:
-1educe olumul de munc8 la sta6iile de tria#.
-Contri-uie la cre5terea itezei comerciale a trenurilor.
-'8re5te rula#ul agoanelor de marf8 cu 2,-2!F.
%,
CAPITOLUL 95
TEO&IA LAN:ULUI 7ALO&II ;N
ECONOMIE
95+5 ANALI6A LAN:ULUI 7ALO&II
"naliza lan6ului alorii 7n economie este considerat8 ca un 4instrument strategic9. spre
deose-ire de analiza mediului concuren6ial. >ste eident faptul c8 utilizarea sa este deose-it de
la-orioas8 de5i principiile teoretice sunt u5or de 7n6eles. Din punct de edere practic
descompunerea procesului economic 5i identificarea actiit86ilor generatoare de aloare dein
dificile pentru c8 acestea rezult8 nu numai din p8rerile specialistilor. ci si din cele ale clientului
firmei.
Pentru a complica lucrurile tre-uie adaugat c8 de multe ori clientul nu coincide cu
consumatorul final. 7n consecin68 identificarea actiit86ilor generatoare de aloare face necesar8
5i o cercetare a clientului. de5i pare a fi decisi8 p8rerea speciali5tilor. c:iar cu riscul unei
distorsion8ri a realit86ii. An faza urm8toare tre-uie s8 fie identificate costurile asociate fiec8rei
actiit86i primare. ca 5i celor de sus6inere. cu defalcarea lor pe actiit86i primare. Dperatiunea
este dificil8 5i costisitoare pentru c8 datele disponi-ile nu sunt utiliza-ile ca de altfel si
compententele disponi-ile uzuale. Pro-a-il a fi necesar un personal te:nic familiarizat at=t cu
te:nicile de calcula6ie a costurilor. c=t mai ales cu descompunerea te:nic8 a procesului de
produc6ie sau a sericiului prestat. D operatie de o comple;itate similar8 este cea de repartizare a
elementelor de capital te:nic pentru fiecare actiitate identificat8. dupa cum recomanda Porter.
1ezultatele o-6inute au relean68 opera6ional8 dac8 7n plus se au 7n edere 5i corec6ii de
natur8 statistic8. Cantitatea de resurse necesare unui astfel de proces de analiz8 face ca utilizarea
sa s8 fie posi-il8 doar 7n cadrul marilor firme cu produse suficient de aloroase pentru a-l putea
sus6ine. An final tre-uie realizat8 opera6iunea de cea mai mare dificultate practic8 5i anume aceea
cu concuren6ii. C:iar dac8 se presupune c8 produsele sunt suficient de asem8n8toare 7nc=t s8 li se
poat8 atri-ui acela5i lan6 al alorii. o-6inerea informa6iilor legate de costuri a fi casi-
%1
imposi-il8. pentru c8 firma concurent8 75i a prote#a -aza proprie de date financiar-conta-ile sau
te:nice si pentru c8 7n multe cazuri este 7ndoielnic c8 aceasta ar fi utiliza-il8 pentru o astfel de
analiz8.
Compara6ia se poate realiza mai u5or c=nd este a;at8 pe un produs fizic dec=t pe un serciu
5i mai u5or 7n cazul unui produs simplu. dec=t 7n cazul unuia comple;. An consecin68 elementele
de aten6ie sunt greu de identificat 5i tre-uie tratate cu reticen68. +n indiciu sigur 7l constituie 7ns8
pre6ul 5i tendin6a acestuia 7ntr-un interal de mai mul6i ani care poate elimina punctual efectele
unei politici de promoare -azate pe un pre6 de tip 4dumping9. An principiu a=nd 7n edere
utilitatea strategic8 presupus8 a instrumentului. analiza comparat8 a dou8 firme concurente a
permite e;plicarea diferen6elor dintre pozi6iile lor competitionale.
An continuare analiza se a concentra asupra acelor elemente care ar putea aduce
modific8rile cele mai importante 7n sensul dorit pentru firma proprie 5i o-6inerea unui aanta#
dura-il. Studiile ultimilor ani au releat 7n analiza lan6ului alorii 5i alte elemente de interes
dec=t cele larg popularizate. De e;emplu de5i analiza se a;eaz8 7n principal pe elemente de cost
asociate unei alori percepute de client. e;ist8 5i alte elemente strategice importante care concur8
la crearea unui aanta#. Antre acestea #oac8 un rol esen6ial timpul. ca interal 7n care se parcurge o
anumit8 distan68 7ntre dou8 erigi ale lan6ului. De asemenea s-a constatat ca 5i 7n cazul firmelor
dominante aanta#ul concuren6ial este rezultatul contri-u6iei doar a unora dintre actiit86ile
lan6ului de aloare propriu. nu a tuturor acestora. 1ezult8 ca prin acest tip de analiz8 tre-uie
detectate erigile care pot crea aanta#e competi6ionale decisie. de natura s8 compenseze
dezaanta#ele create de alte erigi.
(egat de strategia pentru care se opteaz8. Porter B1&$!C. apoi 5i mul6i al6i autori. 7ntre care
T:ompson 5i StricEland B1&&!C. opineaz8 c8 o firm8 adopta comportamente diferite de a-ordare a
lan6ului alorii. 7n func6ie de tipul de aanta# competi6ional pe care 7l urmareste: cost redus sau
diferen6iere. An cazul 7n care aanta#ul competi6ional este asociat costului redus 5i 7m-un8t86irea
alorii implic8 diminuarea costurilor totale. firma a alege com-ina6ia de actiit86i adecat8
scopului. e;ternaliz=nd actiit86ile cu costuri dezaanta#oase 5i 7m-un8t86ind actiit86ile proprii
focalizate pe economii.
Cone;iunea cu teoria costurilor de tranzac6ie este direct8. c:iar dac8 pentru manageri e
mai comod8 o a-ordare tip Porter. An cazul 7n care aanta#ul competi6ional este asociat
diferen6ierii 5i 7m-un8t86irea alorii implic8 cre5terea enitului datorat8 unui pre6 superior
acceptat de cump8r8tor. firma a accepta deli-erat costuri superioare celor ale concuren6ilor.
pentru actiit86ile considerate responsa-ile de generarea atri-utelor percepute ca fiind unice. Se
or e;ternaliza acele actiit86i care nu diferen6iaz8 atri-utele produsului. au costuri considerate
%2
mari 5i nu pot fi utilizate 7n consonan68 cu strategia aleas8. An practic8 deciziile asociate acestei
op6iuni dein 5i mai pro-lematice 7n compara6ie cu cele asociate costului redus. 7ncep=nd cu
identificarea actiit86ilor 5i termin=nd cu raportarea la concuren6ii care adopt8 aceea5i strategie.
Dac8 produsul sau sericiul este comple; sau cu un pre6 relati mare 5i este realizat 7n
cantit86i mari. analiza lan6ului alorii do-=nde5te o miz8 care #ustific8 alocarea unor resurse
importante. materializate 7n oameni. timp 5i -ani. Pro-lema este c8 un produs comple; impune o
detaliere aansat8 a actiit86ilor. costurilor 5i a capitalului te:nic asociat diferitelor actiit86i.
ceea ce amplific8 dificult86ile 5i consumul de resurse. "=nd 7n edere aceste considerente. dar 5i
faptul c8 analiza lan6ului alorii are principii de realizare simple. uneori este mai util8 o a-ordare
simplificatoare care const8 doar 7n identificarea actiit86ilor specifice generatoare de aloare.
C:iar 5i o a-ordare cu sla-e eleit86i analitice permite 7m-un8t86irea procesului 5i con5tientizarea
unor diferen6e. pozitie sau negatie. fa68 de concuren6i. 1ezultatul se poate concretiza 7ntr-o
reac6ie adecat8. ceea ce 7n sine este un fapt poziti.
D utilizare mai am-i6ioas8 a analizei lan6ului alorii poate urm8ri:
aC.Am-un8t86irea BoptimizareaC actiit86ilor generatoare de aloare 7ntreprinse de firma
analizat8.
-C.Am-un8t86irea corel8rii func6ionale la niel intern. pentru firma analizata. a actiit86ilor
generatoare de aloare.
cC.Identificarea 7n ederea e;ternaliz8rii a actiit86ilor care au contri-u6ii neadecate la
generarea alorii 5i sus6inerea strategiei alese.
dC.Am-un8t86irea corel8rii e;terne a firmei analizate 7ntr-un sistem de lan6uri de alori ale
furnizorilor 5i -eneficiarilor. adic8 7n lan6ul alorii industriei.
(egat de corelarea e;tern8 tre-uie su-liniat faptul c8 7m-un8t86irea pozi6iei concuren6iale
este rezultatul nu numai al unei 7m-un8t86iri a utiliz8rii competen6elor proprii. ci 5i al
7m-un8t86irii pozi6iei 7n filiera economic8 5i a 7m-un8t86irii generale a performan6elor industriei.
95)5 UTILI6A&EA ANALI6EI LAN:ULUI 7ALO&II
"7nd 7n edere elementele discutate anterior prin raportare la modelul lui Porter. analiza
lan6ului alorii parcurge urm8toarele etape principale:
+<5$escm%unerea %rcesului #n activit",i s%eci4ice generatare de valare. Se
descompune procesul firmei 7n actiit86i specifice produsului studiat. urm8rindu-se identificarea
celor generatoare de aloare. Identificarea se face cu a#utorul speciali5tilor proprii. dar poate fi
%%
g:idat8 sau corectat8 5i de rezultatele unor cercet8ri de pia68 prin care s8 se introduc8 7n algoritm
5i p8rerea clientului. Descompunerea implic8 5i arondarea actiit86ii identificate la una dintre
actiit86ile primare sau de sus6inere sc:ematizate de model. ?radul de detaliere a identific8rii se
adapteaz8 comple;it86ii procesului.
)<5Atri.uirea csturilr sau activelr. "ctiit86ilor identificate la punctul anterior li se
asociaz8 costurile generate de realizarea produsului. Pentru aceasta este necesar8 crearea unui
sistem adecat de urm8rire a costurilor. diferit de cel care se utilizeaz8 7n mod curent 7n
conta-ilitate. >;primarea costurilor actiit86ilor se face su- form8 procentual8 din pre6ul
produsului. lu=ndu-se 7n calcul 5i rata profitului. "ctiit86ilor identificate li se pot asocia 5i actie
Belemente specifice de capital te:nic. eentual ec:ipamenteC. ealu=ndu-se ponderea acestora
raportat8 la totalul folosit pentru produsul respecti. Conen6iile conta-ile priind actiele
tre-uie cunoscute ca 5i modul te:nic 7n care se produce uzura capitalului. Dac8 e;ist8 de#a o
adaptare a structurii organiza6ionale. 7n sensul unei suprapuneri produs/entitate organizationala
Bde e;emplu. diizie sau unitate strategic8 de afaceriC. atri-uirea de costuri sau capital te:nic
poate fi facilitat8 7ntr-un mod semnificati. An caz contrar tre-uie eitate 4alunec8rile9 de costuri
5i capital. care ar putea oferi o imagine deformat8 a realit86ii. dar conform8 cu p8rerile
preconcepute ale managerilor.
9<5Identi4icarea activit",ilr critice. Se identific8 actiit86ile critice pe care se -azeaz8
aanta#ele concuren6iale. "ceast8 etap8 presupune o compara6ie cu principalii concuren6i pentru
relearea actiit86ilor care se constituie ca puncte forte. Tre-uie aut 7n edere faptul c8 doar o
parte a acestor actiit86i sunt critice pentru generarea alorii. Procesul de comparare se poate
-aza pe date apro;imatie. dat fiind faptul c8 este de presupus c8 elementul de compara6ie poate
fi pu6in transparent.
1<5Identi4icarea cla.ratrilr valri. Se face o identificare a cola-oratorilor din
4aal9 5i din 4amonte9 5i a modului 7n care ace5tia contri-uie la realizarea alorii percepute de
consumatorul final. >aluarea contri-u6iei la realizarea alorii impune estimarea costurilor
cola-oratorilor respectii. estimare f8cut8 pe -aza pre6ului de ac:izi6ie. respecti a pre6ului de
desfacere estimat 7n cazul cola-oratorului din amonte. An cazul cola-oratorilor din aal pre6ul
este cel pl8tit de organiza6ia de referin68. An cazul cola-oratorului din amonte. deducerea pre6ului
se complic8 dac8 mai urmeaz8 erigi intermediare p=n8 la consumatorul final. Situa6ia cea mai
simpl8 este cea a produselor de larg consum cu pre6 afi5at. An finalul etapei se face o triere a
cola-oratorilor 7n func6ie de modul 7n care ace5tia contri-uie la consolidarea aanta#ului izat
prin strategia aleas8.
%4
=<5Identi4icarea leg"turilr generatare de valare. Se identific8 leg8turile generatoare
de aloare 7ntre diferitele categorii de actiit86i. inclusi cele cu cola-oratorii din aal sau din
amonte. Sesizarea sinergiilor care e;ist8 sau care pot ap8rea presupune crearea unui sistem de
referin68. "cest sistem poate aea ca elemente de -az8 situa6ia anterioar8 a firmei. situatia unor
firme concurente Beentual a celor mai -ine plasateC sau o medie pentru industria de interes. An
oricare situa6ie dintre cele anterioare e;ist8 un grad de relatiitate care tre-uie acceptat.
@<5O%timi3area leg"turilr. Dptimizarea leg8turilor dintre diferitele actiit86i necesit8 o
ierar:izare a acestora dupa impactul presupus asupra gener8rii unor aanta#e competi6ionale.
+zual acesta con6ine numai actiit86ile generatoare de aloare ale firmei studiate.
9595 MO$ELE $E $ESCOMPUNE&E A P&OCESULUI
"naliza lan6ului alorii reprezint8 un instrument de management strategic utilizat pentru
identificarea surselor unui aanta# concuren6ial. Identificarea la r=ndul s8u permite dezoltarea
unor op6iuni strategice 5i alegerea alternatiei cu 5anse de succes. Din modul 7n care este g=ndit8
finalitatea sa se deduce c8 4instrumentul9 este folosit pentru studiul mediului intern. dar prin
raportare la concuren6i. Cone;iunile teoretice cu analiza mediului 7ncon#ur8tor concuren6ial sunt
imediate. pentru c8 a discuta de un aanta# concuren6ial presupune realizarea unei rela6ii cu un
concurent. An mod eident analiza este -azat8 pe conceptul de lan6 al alorii. adus 7n cadrul
teoriei managementului strategic 7n anul 1&$! prin lucrarea 4Competitie "dntage: Creating
and Sustaining Superior Performance9 ela-orat8 de 'ic:ael Porter. +lterior referirile la acest
concept si la modelul asociat creat de Porter s-au 7nmul6it rapid ca 5i studiile care i-au fost
dedicate. (a momentul prezent ma#oritatea manualelor 7i dedic8 un su-modul cu referiri la
modelul Porter 5i e;plica6ii actualizate de ultimele cercet8ri.
'eritul lui Porter este c8 teoria dezoltat8 de el. pe care o asociaz8 cu un model original.
su-liniaz8 leg8tura dintre pozitia concuren6ial8 a unei firme 5i modul 7n care aceasta creeaz8
produsul. Teoria 75i are originile apropiate 7n idei similare. cum ar fi cea de sistem al afacerii
4-usiness sKstem9. dezoltat8 de al6i autori sau consultan6i cita6i de Porter B1&$!C. dar 5i cea de
sistem de costuri sau calcula6ie a costurilor. f8r8 a sc8pa din edere faptul ca descompunerea 7n
func6iuni sau actiit86i a procesului unei firme a fost releat8 cu mult timp 7nainte de unul dintre
p8rin6ii managementului. GenrK /aKol B1&13C.
De fapt leg8tura dintre costuri 5i strategie a fost pus8 7n eiden68. de mult timp 5i su-
multiple forme. de mul6i economi5ti sau al6i teoreticieni ai managementului. dar 5i de practicieni.
%!
Cu decenii 7nainte de cele-ra sec6iune au e;istat 7n economia industrial8 a-ord8ri de interes
priind costurile 5i comportamentul concuren6ial sau modul de structurare a firmei BStegaroiu.
2,,4C. De e;emplu 7n #urul conceptului de cost de tranzac6ie s-a edificat o Ncoal8 de g=ndire
economic8 reprezentata de Coase B1&%)C sau de Hilliamson B1&)!C. care e;plic8 modul 7n care o
firm8 alege 7ntre a contracta 7n e;terior sau a realiza c:iar ea o anumit8 actiitate.
+nele manuale de management strategic B"llaire si /irsirotu. 1&&$C dezolt8 c:iar o
discu6ie special8 dedicat8 costurilor 5i impactului lor asupra diferitelor op6iuni strategice. f8r8 a o
raporta la modelul lui Porter. An practic8 descompunerea unui proces de produc6ie a 7m-r8cat o
form8 tangi-il8. concretizat8 7n atri-uirea actiit86ilor care concurau la realizarea unui produs
unor entit86i organizationale diferite 5i o form8 intangi-il8. prin atri-uirea unor elemente de cost
actiit86ilor respectie. Calcula6ia costurilor a 7ncercat s8 e;prime c=t mai fidel 7n costuri
diizarea spa6ial8 a procesului de realizare a unui produs. dar 5i realizarea unor grup8ri de costuri
pe -aza unor criterii care sereau optimiz8rii performan6elor. "m-ele forme focalizeaz8 7nc8
interesul practicienilor actuali.
Descompunerea unui proces de produc6ie sau de prest8ri de sericii 7ntr-un lan6 de
actiit86i 7nseamn8 7n mod uzual realizarea unei liste a acestora. (ista este o succesiune care
sugereaz8 o rela6ionare relati liniar8 5i cronologic8. e;cluz=nd anumite paralelisme care au loc
7n realitate. +nii autori diizeaz8 apoi fiecare actiitate 7ntr-o serie de su-actiit86i. cu un grad
apro;imati de reprezentare 7n realitate. "cest lucru 7nseamn8 c8 o diiziune creat8 pentru un
scop economic poate fi greu de demarcat 7n practic8. o-lig=nd la silirea unor conen6ii de
reprezentare.
De5i num8rul sistemelor de descompunere este mare. nu se poate afirma c8 e;ist8 un
model unanim acceptat ca fiind potriit pentru toate procesele de produc6ie. De aici apare
interesul pentru crearea unui instrument de descompunere care s8 utilizeze c=t mai pu6ine
elemente apro;imatie. ceea ce ar aea un impact faora-il asupra performan6ei. Ceea ce rezult8
prin aplicarea sistemului ales folose5te la realizarea unor spa6ii 7n timp sau cu concuren6ii. dac8
se cunosc suficiente date despre ace5tia. Sistemul cel mai simplu este focalizat pe costuri.
utilizarea sa fiind faorizat8 de uniformizarea sistemelor conta-ile. An acest fel se poate face o
o-sera6ie util8 pentru dou8 firme cu procese similare. <izualizarea o-sera6iei se face cu
a#utorul unui 4sandOic:9 de costuri de tipul celor din grupa !.1. unde diferitele categorii care
rezult8 din descompunere sunt reprezentate procentual.
Descompunerile realizate de conta-ili din motie mai degra-a fiscale. dec=t legate de
7m-un8t86irea performan6ei firmei. sunt pu6in adaptate la necesit86ile gestion8rii procesului. De
aceea s-au propus modele care s8 urm8reasc8 mai fidel derularea actiit86ilor unei organiza6ii.
%3
?al-rait: B1&$%C sugereaz8 o descompunere 7ntr-un num8r de 5ase stadii ale procesului tipic al
unei industrii: materii prime. prelucrarea primar8. fa-rica6ia. realizarea produsului. marEetizarea
5i distri-u6ia. 7nzarea en-detail. su-liniind 7ns8 faptul c8 acest num8r depinde de natura
industriei.
+n alt model a fost propus de firma de consultan68 'cJinseK BD:mae. 1&$)C. care are
meritul de a fi introdus conceptul precursor de sistem al afacerii. Conform acestui model. lan6ul
de actiit86i se descompune 7n urm8toarele elemente:
-Te:nologia.
-Concep6ia produsului.
-/a-rica6ia.
-'arEetingul.
-Distri-u6ia.
-Serice-ul.
Prelu=nd 7n mod creator aceste preocup8ri 5i realiz8ri e;istente 7n anii 0$,. Porter le
sistematizeaz8 7ntr-un instrument de uz managerial pe care 7l nume5te lan6 al alorii. Denumirea
su-liniaz8 faptul c8 procesul de produc6ie este descompus 7ntr-un set de actiit86i releante din
punctul de edere al alorii create. aloare pentru care clientul este dispus s8 pl8teasc8. "cestea
se raporteaz8 direct la mi#locul pe care firma 7l alege pentru a concura: costul redus sau
diferen6ierea. <aloarea creat8 este produsul dintre pre6 5i cantitatea 7ndut8. incluz=nd costul
total al realiz8rii produselor 5i profitul. An realizarea acestei construc6ii conceptuale se presupune
c8 se dore5te ma;imizarea alorii create.
Conceptul difer8 de cel de aloare ad8ugat8. considerat8 de Porter neadecat8. pentru c8
diminueaz8 interesul alegerii celor mai aanta#oase com-ina6ii din punctul de edere al costurilor
de ac:izi6ie. Driginalitatea modelului de descompunere a actiit86ilor generatoare de aloare
const8 7n com-inarea a dou8 moduri de grupare a acestora: actiit86i primare. care contri-uie
direct la realizarea unui produs 5i a utilit86ii acestuia la cump8rator 5i actiit86i de sustinere
BsuportC. care contri-uie indirect. dar se reg8sesc disipate 7n prima categorie sau contri-uie la
coordonarea acestora. 'odelul grafic original al com-in8rii acestora este reprezentat de un
4sandOic: -idirec6ional9 mai comple;. care con6ine o com-ina6ie de 4felii9 erticale 5i
orizontale de tipul sc:emei redate 7n grupa !.%.
"ctiit86ile primare sunt grupate 7n cinci arii principale. ordonate de la st=nga la dreapta 7ntr-o
ordine care red8 cronologia procesului. cu reprezentare 7n 4feliile9 erticale:
aC.(ogistica intern8. care const8 7n actiitatea de recep6ie. stocare 5i distri-uire a intr8rilor
pentru produc6ie.
%)
-C.Produc6ia BoperatiileC. const8 7n actiitatea de transformare a intr8rilor 7ntr-un produs
final.
cC.(ogistica e;tern8. const8 7n actiitatea de colectare. stocare 5i distri-uire a produsului
final c8tre consumatori.
dC.'arEetingul 5i 7nz8rile. genereaz8 mi#loacele prin care consumatorul este 7n5tiin6at de
e;isten6a produsului 5i prin care acesta 5i-l poate procura.
eC.Serice-ul const8 7n 7m-un8t86irea sau men6inerea alorii produsului prin repara6ii.
instalare. antrenamentul personalului utilizator. etc.
"ctiit86ile de sus6inere BsuportC sunt legate de prima categorie. fiind grupate 7n patru arii
principale. cu reprezentare 7n 4feliile9 orizontale. suprapuse celor erticale pentru a sugera
disiparea men6ionat8 prin:
aC.Procurarea BaproizionareaC. care este procesul de ac:izi6ionare a resurselor pentru
actiit86ile primare.
-C.Dezoltarea te:nologiei const8 7n EnoO-:oO-ul legat de produs Bcercetare. proiectareC.
de proces sau de o resurs8 particular8.
cC.'anagementul resurselor umane. const8 7n recrutarea. antrenarea 5i motirea
personalului organiza6iei pentru toate actiit86ile organiza6iei.
dC.Controlul calit86ii 7n elementele de cultura organiza6ional8. dar 5i 7n managementul
general are un rol integrator. ceea ce face calitatea s8 nu mai fie diizat8 la nielul actiit86ilor
primare. ca celelalte actiit86i de sustinere 5i s8 apar8 ca o 4felie9 integratoare.
4/elia9 ertical8 cu rol integrator reprezentat8 ca 7nc:eind procesul. este profitul firmei.
An acest mod de diizare a actiit86ilor se recunoa5te u5or ideea diiz8rii costurilor 7n directe 5i
indirecte. acestea din urm8 fiind a5a-zisele c:eltuieli de regii generale. ca 5i a diiz8rii costurilor
pe locuri de generare. Pe de alt8 parte tre-uie sesizat imediat faptul c8 7ntre criteriile conta-ile de
grupare a costurilor. care sunt ala-ile pentru toate organiza6iile 5i cele asociate lan6ului alorii.
specifice unui produs. nu e;ist8 7n afara unor idei de principiu. nici o legatur8. "t=t num8rul
actiit86ilor primare. c=t 5i al actiit86ilor de sus6inere tre-uie adaptate procesului concret de
analizat. De e;emplu actiitatea de marEeting poate fi -ine diferen6iat8 fa68 de cea de 7nz8ri.
"cest fapt face s8 nu se mai recunoasc8 7n practic8 dec=t rareori imaginea propriu-zis8. original8.
a modelului lui Porter. Ideea de 4sandOic: -idirec6ional9 r8m=ne util8. ca 5i cea a unei
descompuneri orientate spre managementul procesului.
Pentru a aea eficacitate Porter sugereaz8 c8 analiza s8 fie focalizat8 pe o unitate
strategic8 de afaceri. pe o diizie sau pe o unitate organiza6ional8 care genereaz8 un produs
BsericiuC c8ruia i se asociaz8 aloare. Se presupune apriori c8 scopul unei afaceri este de a
%$
realiza aloare asociat8 produsului sau sericiului 5i c8 e;ist8 o corela6ie poziti8 7ntre aceasta 5i
aanta#ul concurential. Din aceste elemente se deduce ca 7ntre con6inutul actiit86ilor cu acelea5i
etic:ete. dar apar6in=nd unor produse concrete diferite. asem8narea este 7nt=mpl8toare.
"ctiit86ilor semnificatie care rezult8 7n urma descompunerii realizate cu modelul Porter
sau cu un alt model li se atri-uie o cot8 procentual8 din costurile 7nregistrate sau din aloarea
actielor utilizate. An cazul costurilor suma dintre procentele acestora 5i rata profitului reprezinta
1,,F. Dinamica rezultat8 pentru costuri 5i actie a acestor cote procentuale poate genera un
prim semnal cu semnifica6ii strategice. C:iar dac8 pare un instrument performant. analiza
lan6ului alorii nu poate 7nlocui o analiz8 4clasic89 a costurilor focalizat8 pe categoriile cu
semnifica6ii strategice.
%&
CAPITOLUL 15
ANALI6A LAN:ULUI 7ALO&II ;N
T&ANSPO&TUL FE&O7IA& $E MA&F'
15+5 ANALI6A LAN:ULUI 7ALO&II ;N T&ANSPO&TUL
FE&O7IA& $E MA&F'
"naliza lan6ului alorii 7n acest domeniu transportului feroiar de marf8 este diferitP fa6P de
cea din domeniul produc6iei de -unuri sau al prestPrii sericiilor comerciale c8tre popula6ie.
Diferen6ele sunt date de urmPtoarele aspecte:
-Descompunerea procesului de transport. >ntit86ile care contri-uie la realizarea sericiului
de transport feroiar de maf8 sunt:
-trenul de marf8. cu ec:ipa format8 din mecanicii de locomoti8.
-directorul general care de6ine 4c:eia9 afacerii.
-directorii: comercial. te:nic. de e;ploatare. etc.
-"ctiitatea primarP este transportul mPrfurilor. con6in7nd 5i 7ncPrcarea/descPrcarea
agoanelor.
-"ctiitP6ile suport sunt doar cele legate de:
-controlul calitP6ii 5i siguran6ei.
-aproizionarea locomotiei cu piese de sc:im-. lu-rifian6i.
-consumul de energie electric8 sau de motorin8.
-managementul resurselor umane.
+tilizarea lan6ului alorii 7n transportul feroiar constP 7n urmPtoarele etape:
-descompunerea procesului.
-atri-uirea costurilor.
-identificarea actiitP6ilor critice.
-identificarea cola-oratorilor aloro5i.
-identificarea legPturilor generatoare de aloare.
4,
-optimizarea legPturilor.
aC.Descompunerea procesului. Procesul de transport feroiar este diferen6iat 7n func6ie de
modul cum sunt 7nc:eiate contractele comerciale de transport pe calea ferat8. "ctiitatea
generatoare de aloare este reprezentatP de:
-/ormarea trenului 5i deplasarea la locul de 7nc8rcare.
-Anc8rcarea agaonelor.
-Transportul pe calea ferat8.
-Desc8rcarea agoanelor.
-Antoarcerea trenului.
-C."tri-uirea costurilor. Societatea comercial8 de transport pe calea ferat8 este de regul8
una foarte mare. cu actie de aloare mare. a=nd 7n edere faptul ca locomotiele 5i agoanele de
marf8 sunt foarte scumpe. "ceasta are un num8r mare de costuri legate de:
-e;ploatarea locomotielor 5i a agoanelor.
-7ntre6inerea 5i reiziile locomotielor 5i agoanelor.
-salariile personalului.
-c:eltuieli administratie. etc.
cC.Identificarea actiitP6ilor critice. (a transportul feroiar de marf8 sunt considerate critice
urm8toarele aspecte:
-deplasarea trenurilor. pe tot parcursul traseului.
-timpul de deplasare. care este afectat de a5teptarea 7n g8ri 5i pe tronsoanele cu limit8 de
itez8.
-furturile din agoane.
-uzura foarte mare. etc.
dC.Identificarea cola-oratorilor aloro5i. "ceastP etapP este mai u5or de realizat la
societ86ile cu actiitate 7ndelungat8. care au e;prien68 7n domeniu 5i au format 7n timp un personal
foarte -ine preg8tit.
eC.Identificarea legPturilor generatoare de aloare. An transportul feroiar contractele cu
partenerii sunt cele mai importante. dar nu tre-uie s8 fie negli#ate aspectele de marEeting pentru
g8sirea unor poten6iali clien6i.
fC.Dptimizarea legPturilor. "ceasta are la -az8 7n primul r=nd contractele de transport.
respectarea preederilor acestora. apoi comunicarea cu to6i participan6ii la realizarea acestor
contracte astfel:
-conducerea societ86ii.
-conducere trenurilor.
41
-cPutarea contractelor de transport. etc.
15)5 CANALUL $E $IST&IBU:IE/ LOC $E FO&MA&E A
7ALO&II A$'U0ATE
Prin 4canal de distri-u6ie9 se 7n6elege contractele comerciale 7nc:eiate 7n ederea
asigurPrii flu;ului unui produs de la punctul de produc6ie p7nP la consumul final. dar produsul
5i dreptul de proprietate asupra acestuia nu parcurg 7ntotdeauna acela5i traseu
1
.
"ctiitP6ile cuprinse 7n cadrul unui canal de distri-u6ie 7n transportul feroiar pot fi
7mpPr6ite astfel:
aC."ctiitP6i care priesc sc:im-area proprietP6ii asupra mPrfurilor. canalul
comercial. care con6ine:
-*egocieri.
-CumpPrarea 5i 7nzarea.
-C."ctiitP6i care priesc furnizarea fizicP a produsului. re6eaua de distri-u6ie fizicP:
-Transportul pe cale feratP.
-Depozitarea.
-Transportul rutier de la gar8 la destina6ia final8.
cC."ctiitP6i au;iliare sau care faciliteazP primele douP tipuri de actiitP6i:
-Colectarea 5i propagarea informa6iilor.
-"sigurarea riscului pentru mPrfuri 5i trenuri.
-/inan6area.
-"ctiitatea promo6ionalP. etc.
Canalele de distri-u6ie de foarte multe ori constau din lan6uri de firme unde cu e;cep6ia
producPtorului ini6ial 5i a consumatorului final. #oacP un rol de intermediere. /iecare
intermediar desfP5oarP un numPr de actiitP6i care fie cP se ocupP direct de deplasarea
produsului 5i/sau a dreptului de proprietate cPtre utilizatorii finali. fie cP faciliteazP o astfel de
deplasare. Intermediarii implica6i 7n actiitatea de comercializare Bangrosi5tiiC preferP sP fie
plPti6i din profit. iar firmele specializate 7n sericii de distri-u6ie 5i transport pot sP primeascP o
sumP fi;P BnegociatPC pentru sericiile prestate. An figura 4.1 sunt prezenta6i componen6ii
canalului de distri-u6ie din domeniul transportului feroiar. ace5tia sunt urmPtorii:
-producPtorul mPrfurilor.
1
?attorna (.Q.. op.cit.. pag. $)-$$. $&.
42
-e;portatorul sau casa de e;pedi6ii.
-societatea de transport feroiar. proprietara trenului.
-importatorul.
-utilizatorul final. angrosist sau utilizatorul industrial.
Structura canalului de distri-u6ie este determinatP de urmPtoarele elemente astfel:
-Cerin6ele clientului final care puse la un loc or duce la un grup de consumatori cu neoi
asemPnPtoare. adicP la un segment de pia6P.
-Posi-ilitP6ile firmei furnizoare.
-Disponi-ilitatea 5i inten6ia intermediarilor de a participa 7n cadrul canalului.
Canalul comercial constituie o aria-ilP a mi;ului de marEeting 5i de aceea este
important ca departamentul de marEeting al societ86ii de transport feroiar sP preia ini6iatia 7n
proiectarea 5i gestionarea canalului deoarece aceasta este la mi#locul acestuia. at7t fizic. dar 5i
ca proprietara trenului de marf8. care are un rol deose-it de important 7n cadrul acestui canal 7n
condi6iile comer6ului na6ional 5i interna6ional modern.
Imaginea sericiului. pre6ul pentru transport 5i eforturile promo6ionale sau de cPutare a
partenerilor pot fi 7ntPrite sau periclitate 7n cadrul canalului de distri-u6ie folosit.
/ig. 4.1. Canalul de distri-u6ie 7n transportul feroiar.
4%
P&O$UCJTO&UL
MJ&FU&ILO&
EGPO&TATO&
UTILI6ATO&UL
FINAL
IMPO&TATO&
ASI0U&ATO&I
T&ENUL
SOCIETATEA
COME&CIAL'
FE&O7IA&'
FU&NI6O&I
CAPITOLUL =5
STU$IU $E CA6 LA SOCIETATEA
COME&CIAL' PENT&U T&ANSPO&T $E
MA&F' PE CALEA FE&AT' S5N5T5F5M5
KC5F5&5 MA&F'L S5A5
=5+5 P&E6ENTA&EA 0ENE&AL' A SOCIET':II
Societatea *a6ional8 de Transport /eroiar de 'arf8 4C/1 'arf89 S.". a fost 7nfiin6at8
la 1 Dctom-rie 1&&$. dup8 reorganizarea prin diiziune a Societ86ii *a6ionale a C8ilor /erate
1om=ne 5i a7nd statut de societate comercial8 pe ac6iuni. S.*.T./.'. 4C/1 'arf89 S.". este o
societate persoan8 #uridic8 rom=n8. care desf85oar8 actiit86i de interes pu-lic na6ional. 7n scopul
realiz8rii transportului feroiar pu-lic de marf8. a7nd ca o-iect principal de actiitate efectuarea
transportului de m8rfuri 7n trafic intern 5i interna6ional.
"ceasta utilizeaza infrastructura feroiar8 pu-lic8 sau priat8 pus8 la dispozi6ie de c8tre
Compania *a6ional8 de C8i /erate 4C/19 S.". 7n condi6iile legii. Societatea este proprietarul
patrimoniului. posed8 autonomie 7n administrarea -unurilor sale 5i -eneficiaz8 de rezultatele
actiit86ii sale.
Ca strategie 4C/1 'arf89 a sta-ilit urm8toarele o-iectie principale:
aC.Scoatarea 7n afara companiei a unor actiit86i specifice astfel:
-sp8larea. dezinfectarea agoanelor.
-sp8larea agoanelor cistern8.
-trans-ordarea m8rfurilor de pe calea ferat8 cu ecartament de 14%! mm pe agoane de
cale ferat8 cu ecartament de 1!2, mm 5i iners.
-camionarea -unurilor de c8tre companii de transport inter-modal la 5i de la domiciliul
clientului. utiliz7nd propriile mi#loace de transport rutier.
-C.Constituirea de centre teritoriale comerciale 7n ederea descentraliz8rii structurilor de
decizie. prin instalarea la niel local de personal competent care a influen6a poziti domeniul
sericiilor 5i a aduce mai mult8 promptitudine 7n procesul lu8rii deciziei.
44
cC.1ealizarea unor cone;iuni de transport de tipul 4drumul m8t8sii9. 7ntre "sia Central8.
Drientul 'i#lociu. Caucaz. 'area *eagr8 5i Dun8re. >uropa.
dC.Decongestionarea traficului din marile porturi europene prin preluarea sc:im-urilor
comerciale dintre 68rile europene 5i cele asiatice.
eC.Integrarea 7n coridoarele europene de transport astfel:
-Coridorul I<: Constan6a - 2ucure5ti - "rad - 2udapesta - 2ratislaa - Praga - Dresda.
-Coridorul <II: Constanta - Canalul Dunare-'area *eagra - Dunare - 'ain - 1i:n. portul
1otterdam din Dlanda.
-Coridorul IR: Contanta - 2ucuresti - Iasi - C:isinau - Jie - St. Peters-urg - GelsinEi.
S.*.T./.'. 4C/1 'arf89 S.". are un parc de &$) locomotie electrice Diesel 5i Diesel
:idraulice. un parc de cca. !!,,, de agoane structurate pe 2% de serii diferite. 2 ferrK-oat-uri.
cu un deplasament de 12,,, tdO.
=5)5 SE&7ICIILE P&ESTATE $E SOCIETATE
Dferta de presta6ii a 4C/1 'arf89 este urm8toarea:
-Transportul de m8rfuri 7n cantit86i agona-ile ca e;pedi6ii de agoane complete sau
grupuri de agoane efectuate cu:
-agoane de uz general. acoperite. descoperite. platforme.
-agoane specializate pentru produse petroliere. cereale rac. ciment rac.
produse c:imice rac. c8r-uni. etc.
-agoane de construc6ie special8 pentru transportul m8rfurilor de mare
ga-arit sau pentru piese unitare deose-it de grele.
-Transportul de m8rfuri cu containere de mare capacitate. 4C/1 'arf89 dispune de o
re6ea intern8 de trenuri specializate pentru transportul containerelor de mare capacitate. care
asigur8 legatura 7ntre principalele localit86i ale 68rii. cu posi-ilitatea 7ndrum8rii agoanelor direct
la sta6ia de cale ferata cea mai apropiata de domiciliul clien6ilor sau camionarea containerelor la
5i de la punctele de 7nc8rcare-desc8rcare prin intermediul Societ86ii Comerciale de >;ploatare 5i
Transport "uto 4C/1 T1"*S"+TD9 S.". care este o filial8 a societ86ii 4C/1 'arf89.
-Transportul de containere 7n trafic international. fiind agent autorizat 4Intercontainer9.
-Transportul de m8rfuri utiliz7nd containerele de mic8 capacitate. de 1.! tone. "cest
sericiu este folosit pentru a asigura o mai mare siguran68 a m8rfurilor 5i pentru a putea oferi
4!
posi-ilitatea transport8rii unor cantit86i mici de m8rfuri f8r8 a utiliza 7n e;clusiitate un agon
complet.
-Trenuri complete de marf8 comandate. care circul8 ca trenuri complete. dupa una din
trasele cuprinse 7n mersul trenurilor.
-Trenuri de marf8 special comandate. care circula dup8 mers special. necuprins 7n mersul
trenurilor.
-Transportul de m8rfuri cu utilizarea feri-otului. Transporturile se realizeaz8 7n agoane
complete. transcontainere 5i autocamioane pe feri-ot. 7n condi6ii tarifare 5i de transport
aanta#oase.
Capacit86ile de 7nc8rcare a naelor de 12.,,, tdO/na8. s7nt urm8toarele:
-4, de agoane 5i 4, de TI1-uri sau
-$, TI1-uri sau
-$! de agoane sau
-containere 7nc8rcate pe agoane sau
-alte com-ina6ii ale num8rului de agoane de cale ferat8 5i TI1-uri.
Tipurile de m8rfuri care pot fi transportate s7nt urm8toarele:
-'arfuri de olum mare care necesit8 protec6ie 7mpotria agen6ilor atmosferici. de tipul:
-mo-il8.
-utila#e.
-m8rfuri paletizate Bam-alateC.
-colete.
-legume 7n l8zi.
-'8rfuri generale am-alate/paletizate. cu olum mare care necesit8 protec6ie 7mpotria
agen6ilor atmosferici.
-'8rfuri cu olum mare 5i greutate specific8 mic8.
-'8rfuri cu olum mare. materiale lungi. utila#e care necesit8 protec6ie 7mpotria
agen6ilor atmosferici.
-+leiuri comesti-ile. melas8. -itum. produse petroliere. acid sufuric.
-Ciment. ar.
-"limente perisa-ile.
-Produse ale industriei c:imice.
-Tractoare. utila#e agricole.
-C:erestea. -u5teni. materiale lungi.
-Containere de 2,I.
43
-Cereale: secar8. porum-. orez. o8z. gr7u. orez -rut. semin6e de floarea soarelui. soia.
srot.
-Piatr8 spart8 B-alastier8C.
-'ateriale lungi BlaminateC. utila#e. -locuri de piatr8. c:erestea. -u5teni.
-Profile laminate. 6ei. 5ine de cale ferat8. tagle. lingouri. prefa-ricate din -eton.
c:erestea.
-'arfuri 7n rac: minereu. c8r-une. cocs. laminate. fier ec:i. material lemnos. -locuri de
lemn. materiale de construc6ie.
=595 ST&UCTU&A O&0ANI6ATO&IC' A SOCIET':II
S.*.T./.'. 4C/1 'arf89 S.". este condus8 de "dunarea ?eneral8 a "c6ionarilor care
decide asupra politicii economice a societ86ii 5i asupra actiit86ii ei. Amputernici6ii mandata6i s8
reprezinte interesele capitalului social de stat 7n "dunarea ?enerala a "c6ionarilor s7nt cinci
persoane. dintre care unul este specialist din 'inisterul /inan6elor Pu-lice. ace5tia fiind numi6i 5i
reoca6i prin ordin al minstrului transporturilor.
S.*.T./.'. 4C/1 'arf89 S.". este administrat8 de 11 administratori care constituie
Consiliul de "dministra6ie. dintre care unul este specialist din 'inisterul /inantelor Pu-lice.
Conducerea S.*.T./.'. 4C/1 'arf89 S.". este asigurat8 de Directorul ?eneral care este 5i
Presedinte al Consiliului de "dministra6ie.
Structura de conducere a societ86ii este urm8toarea. figura !.1.
-Director ?eneral.
-Director ?eneral "d#unct Departament Produc6ie.
-Director ?eneral "d#unct Departament >conomic.
-Director ?eneral "d#unct Departament Te:nic.
-Director Trafic.
-Director 'arEeting-<7nz8ri.
-Director >;ploatare.
-Director Te:nic.
-Director "c:izi6ii.
-Director 1esurse +mane.
4)
/ig. !.1. Structura organizatoric8 a societ86ii.
Sursa: 4C/1 'arf89 S.".
=515 STU$IU $E CA6 PENT&U ANALI6A LAN:ULUI
7ALO&II
Pentru a 7n6elege modul cum se formeaz8 lan6ul alorii 7n transportul feroiar de marf8 se
a analiza situa6ia unui transport a 1,,, de tone de fain8 de la depozitul produc8torului. din
punctul de plecare. aflat la -ucure5ti. p=n8 la depozitul en-gros. din punctul de sosire aflat la
Craioa.
Punctul de e;peditie al marfii este gara 2ucuresti Sud. iar punctul de sosire gara Craioa.
" fost ales ca transportul m8rfii pe ruta 2ucure5ti-Craioa s8 se fac8 cu trenul de c8tre 4C./.1.
'arf89 din mai multe motie astfel:
-ofera sericii fle;i-ile si 4door-to-door9 prin cooperarea cu alte moduri de transport.
-unul din punctele forte ale transportului feroiar este faptul ca reprezinta mi#locul de
transport cel mai prietenos in raport cu mediul incon#urator.
-asigura satisfacerea cu responsa-ilitate si profesionalism a cerintelor si asteptarilor in
ceea ce prieste transportul si lirarea marfii la destinatie. in conditii de siguranta feroiara. in
termenul de e;ecutare al contractului de transport. conform reglementarilor in igoare
4$
$I&ECTO&
&ESU&SE
UMANE
$I&ECTO&
0ENE&AL A$8UNCT
P&O$UC:IE
$I&ECTO&
0ENE&AL
$I&ECTO&
MA&METIN0
7;N6'&I
$I&ECTO&
T&AFIC
$I&ECTO&
EGPLOATA&E
$I&ECTO&
TEHNIC
$I&ECTO&
ACHI6I:II
$I&ECTO&
0ENE&AL A$8UNCT
ECONOMIC
$I&ECTO&
0ENE&AL A$8UNCT
TEHNIC
'arfa a fi 7nc8rcat8 din 2ucuresti Sud. fa-rica Titan 5i a fi desc8rcat8 c:iar 7n sta6ia
Craioa. la linia pu-lic8.
Distanta feroiar8 pentru ruta 2ucure5ti-<idele-1o5iorii de <ede-Caracal-Craioa este de
2,% Em. (inia pentru aceasta ruta este electrificat8.
'arfa a fi 7nc8rcat8 pe pale6i si se a transporta cu agoane acoperite din seria 4?ags9.
figura !.2. <agoanele acoperite sunt agoane de uz general. care se utilezaz8 pentru a transporta:
marfuri pac:etizate. marfuri paletizate. marfuri care necesit8 protec6ie la intemperii. colete.
mo-il8. etc. <agonul din seria 4?ags9 este un agon pe 4 osii. cu pere6ii de lemn sau metalici. cu
ferestre de aerisire.
/ig. !.2. <agonul 4?ags9.
Sursa: 4C/1 'arf89 S.".
Caracteristicile agonului sunt prezentate 7n ta-elul !.1.
TABELUL =5+5 CA&ACTE&ISTICILE 7A0ONULUI K0A0SL
7A0ONUL K0A0SL CA&ACTE&ISTICI
(ungimea peste tampoane BmmC 13.!2,
"mpatamentul agonului BmmC 1,.!,,
(ungimea utila a cutiei BmmC 1!.2,,
(atimea utila a cutiei BmmC 2.32!
Inaltimea utila a cutiei BmmC 2.4,,
<olumul util al cutiei &!
Suprafata utila a planseului 4,
Tara agonului BtoneC 2!
Capacitatea de incarcare !!
1aza minima de inscriere in cur-a:
- linie curenta BmC
- linie de garare BmC
1!,
)!
<iteza ma;ima de circulatie BEm/:C 1,,
Tip frana J>
*umarul gurilor de incarcare 4
*umarul o-loanelor de descarcare Bin usiC 4
Sursa: 4C/1 'arf89 S.".
4&
Pentru transportul a 1,,, de tone sunt necesare %4 de agoane. num8rul lor depinde de
densitatea marfii si de modul de incarcare. An fiecare agon se or incarca cca. %, de tone de
f8in8 7n saci. Toat8 cantitatea a fi transporta8 7ntr-un singur tren. deoarece e;ist8 aanta#ul de a
diminua timpul de transport p=n8 la ma;im $ ore. Se intocmeste scrisoare de trasura pentru
aceasta e;peditie. Calcularea tarifului de transport se face pe -aza urmatoarelor elemente:
-denumirea marfii
-distanta de aplicare a tarifului
-felul e;peditiei
-masa e;peditiei
-alte conditii preazute de tarif
In masura in care prezentele dispozitii nu pread altfel. masa e;peditiei cuprinde tot ce se
preda la transport: marfa. am-ala#ul. materialele de protectie contra frigului sau caldurii.
Calculul tarifului de transport se face in felul urmator:
aC.Se sta-ileste pozitia tarifara a marfii din 4Clasificarea 'arfurilor9. Daca marfa nu se
regaseste in 4Clasificarea 'arfurilor9 se consulta 4*omenclatura 'arfurilor9. Daca marfa
predata la transport nu este preazuta in 4*omenclatura 'arfurilor9 ta-elul !.2. determinarea
pozitiei tarifare se face potriit denumirii marfii cea mai apropiata ca proprietati.
-C.Se sta-ileste masa tarifara.
cC.Se sta-ileste distanta Eilometrica la care se aplica tariful.
dC.Se sta-ileste. in functie de numarul de osii al agonului. ta-elul care contine tarifele de
transport pentru e;peditii de agoane.
eC.Se calculeaza tariful de transport prin inmultirea urmatoarelor elemente:
-tariful pentru e;peditiile de agoane. corespunzator clasei unice. distantei Eilometrice si
treptei de tona#
-coeficientul de corectie din dreptul pozitiei tarifare a marfii transportate
-masa tarifara a marfii e;peditiei. e;primata in tone nerotun#ite
In cazul in care masa tarifara se situeaza intre doua trepte de masa. pentru calculul
tarifului de transport se procedeaza astfel. ta-elul !.%:
-se inmulteste masa tarifara cu tariful corespunzator treptei inferioare de masa a masei
tarifare si coeficientul de corectieS
-se inmulteste masa corespunzatoare treptei imediat superioare masei tarifare cu tariful
corespunzator acestei trepte si cu coeficintul de corectieS
-se compara tariful calculat conform primului punct cu tariful calculat conform punctului
al doilea si se sta-ileste ca tarif de transport. tariful cu aloarea cea mai mica.
!,
TABELUL =5)5 NOMENCLATU&A MA&FII
PO6ITIA TA&IFA&A $ENUMI&EA MA&FII COEFICIENT
$E CO&ECTIE
11,1 /aina de grau sau de meslin. 1
11,2 /aina de cereale. altele decat grau sau
meslin.
1
11,% Crupe. gris si aglomerate su- forma de
pelete. din cereale.
1
11,4 2oa-e de cereale astfel lucrate Bdeco#ite.
presate. lustruite. taiateC. cu e;ceptia
orezului. germeni de cereale.
1
11,! /aina. gris. pudra. fulgi. granule si
aglomerate su- forma de pelete. din
cartofi.
1
11,3 /aina. gris si pudra din legume cu pastaie
uscate. de la pozitia ,)1%. din radacini
sau tu-erculi de la pozitia ,)14.
1
11,) 'alt. c:iar pra#it. 1
11,$ "midon si fecule. 1
11,& ?luten de grau. c:iar uscat. 1
Sursa: 4C/1 'arf89 S.".
TABELUL =595 TA&IFE $E T&ANSPO&T PENT&U EGPE$ITII $E 7A0OANE CU
7A0ON PE MAI MULT $E ) OSII
6ONA $ISTANTA
MILOMET&IC'
Tari4e %entru eN%edi,ii cu masa de Olei2tn"<
)* t )= t 9* t 9= t 1* t 1= t =* t
1 1 T %, %,.22 2).,3 24.4
&
2%.)3 2%.44 2%.%& 22.3,
2 %1 T 4, %1.%1 2).&$ 2!.%
1
24.!$ 24.24 24.2% 2%.%&
% 41 T !, %%.)% %,.1) 2).%
)
23.!$ 23.2% 23.22 2!.%,
4 !1 T 3, %3.%, %2.%3 2&.%
!
2$.!! 2$.14 2$.1, 2).1)
! 31 T ), %$.)! %4.3% %1.%
&
%,.!% %,.1, %,.,) 2&.,!
3 )1 T $, 41.2$ %3.$4 %%.4
,
%2.43 %1.&$ %1.&3 %,.&,
) $1 T &, 4%.3$ %&.,4 %!.%
$
%4.%& %%.&1 %%.$& %2.)3
$ &1 T 1,, 43.21 41.22 %).%
&
%3.%1 %!.$1 %!.$1 %4.!)
& 1,1 T 11, 4$.31 4%.4! %&.%
)
%$.2$ %).)2 %).)2 %3.44
1, 111 T 12, !1.1, 4!.32 41.%
!
4,.2, %&.32 %&.31 %$.2$
11 121 T 1%, !%.44 4).$, 4%.%
1
42.11 41.!2 41.4$ 4,.,$
12 1%1 T 14, !!.&& 4&.&) 4!.2
$
4%.&& 4%.%& 4%.%) 41.&2
!1
1% 141 T 1!, !$.%$ !2.1, 4).1
)
4!.$4 4!.22 4!.1& 4%.3&
14 1!1 T 13, 3,.$% !4.24 4&.1
%
4).)$ 4).1, 4).,$ 4!.4&
1! 131 T 1), 3%.1% !3.2) !1.,
$
4&.34 4$.&! 4$.&4 4).2$
13 1)1 T 1$, 3!.4$ !$.4% !2.&
)
!1.!, !,.)) !,.)3 4&.,3
1) 1$1 T 1&, 3).$3 3,.!! !4.&
2
!%.4, !2.33 !2.32 !,.$)
1$ 1&1 T 2,, ),.2! 32.!& !3.)
$
!!.22 !4.42 !4.42 !2.!$
1& 2,1 T 22, )%.)% 3!.3& !&.3
2
!).&1 !).11 !).,) !!.13
2, 221 - 24, )$.%3 3&.$, 3%.%
4
31.!$ 3,.)2 3,.)1 !$.33
21 241 T 23, $2.&4 )%.&& 3).,
%
3!.13 34.23 34.22 32.,&
22 231 T 2$, $).42 )$.,! ),.)
2
3$.)3 3).)& 3).)3 3!.4$
2% 2$1 T %,, &2.,4 $2.,2 )4.%
%
)2.2$ )1.24 )1.2% 3$.$2
24 %,1 T %2, &3.!% $3.,3 )).&
!
)!.)$ )4.3& )4.3$ )2.1$
2! %21 T %4, 1,,.$
)
$&.&& $1.!
3
)&.2$ )$.1) )$.14 )!.!%
23 %41 T %3, 1,!.2
%
&%.&, $!.,
$
$2.)% $1.!3 $1.!4 )$.$,
2) %31 T %$, 1,&.3
4
&).$1 $$.3
$
$3.2% $!.,2 $!.,, $2.1!
2$ %$1 T 4,, 114.1
,
1,1.$
1
&2.2
$
$&.)2 $$.4! $$.44 $!.!,
2& 4,1 T 4%, 11&.!
,
1,3.3
&
&3.3
!
&%.&! &2.34 &2.32 $&.!%
%, 4%1 T 43, 123.,
3
112.4
&
1,1.&4 &&.12 &).), &).3& &4.4%
%1 431 T 4&, 1%2.!
2
11$.2
)
1,).1) 1,4.2
,
1,2.)
1
1,2.)
,
&&.2$
%2 4&1 T !2, 1%$.&
,
12%.&
4
112.2$ 1,&.1
&
1,).3
%
1,).3
2
1,4.,4
%% !21 T !!, 14!.2
2
12&.!
$
11).44 114.2
,
112.!
)
112.!
!
1,$.)&
%4 !!1 T !$, 1!1.4
!
1%!.1
2
122.!, 11&.1
,
11).4
%
11).4
,
11%.!,
%! !$1 T 31, 1!).)
2
14,.3
3
12).43 12%.&
!
122.2
1
122.1
)
11$.1%
%3 311 T 34, 13%.)
&
143.1
1
1%2.%) 12$.)
,
123.$
$
123.$
$
122.34
%) 341 T 3), 13&.)
3
1!1.!
4
1%).2) 1%%.4
3
1%1.3
,
1%1.!
$
12).2,
!2
%$ 3)1 T ),, 1)!.)
&
1!3.$
!
142.,$ 1%$.1
)
1%3.2
,
1%3.1
$
1%1.3!
%& ),1 T )!, 1$%.%
,
13%.!
!
14$.14 144.,
!
142.,
%
142.,
1
1%).2)
4, )!1 T $,, 1&2.$
$
1)2.1
4
1!!.&4 1!1.3
%
14&.!
1
14&.4
!
144.4&
41 $,1 T $!, 2,2.%
1
1$,.!
2
13%.!1 1!&.,
1
1!3.)
)
1!3.)
2
1!1.!2
42 $!1 T &,, 21%.4
4
1&,.%
&
1)2.!2 13).)
!
13!.4
,
13!.%
)
1!&.$$
4% &,1 T &!, 224.!
1
2,,.%
$
1$1.4$ 1)3.4
3
1)%.&
&
1)%.&
!
13$.1)
44 &!1 T 1,,, 2%!.3
3
21,.1
&
1&,.43 1$!.2
1
1$2.!
)
1$2.!
4
1)3.!,
4! 1,,1 T 1,!, 243.)
%
22,.1
3
1&&.%) 1&%.$
)
1&1.1
3
1&1.1
2
1$4.)$
43 1,!1 T 11,, 2!).)
3
2%,.,
$
2,$.%$ 2,2.3
%
1&&.)
&
1&&.)
!
1&%.1,
4) 11,1 T 11!, 23$.&
)
2%&.$
&
21).%) 211.%
3
2,$.%
$
2,$.%
4
2,1.44
4$ 11!1 T 12,, 2$,.,
)
24&.$
3
223.%4 22,.,
&
213.&
$
213.&
3
2,&.)3
Sursa: 4C/1 'arf89 S.".
TIPUL $E CALCULP
-'asa sta-ilita de e;peditor: 1,,, tone.
-'asa tarifara: 1,,, tone
-Distanta de transport: 2,% Em
-Pozitia: 11,1
-Coeficient de corectie: 2
-<agon pe 4 osii
-Tariful de transport la treapta de masa L !&. 32 lei/tona
Calculul tarifului de transport:
T D =C/@) G + G 9* D +5ABB/ @* lei 2 vagn
Tariful care se sta-ileste este 1 )$$.3, lei/agon.
Tari4ul de trans%rt %entru cele + *** de tneP
+ ABB/@* lei O %retul de trans%rt %entru un vagn < G 91 O numarul vaganelr
necesare %entru trans%rt < D @* B+)/1* lei
Pe langa acest tarif se mai percep si catea tarife accesorii in functie de locul unde se
incarca/descarca agoanele. interalul de timp in care agoanele stau la dispozitia clientului
pentru incarcare/descarcare. cantarirea marfii de catre calea ferata sau alte operatii adiacente.
Pentru acest transport am ales sa se mai adauge urmatoarele costuri:
!%
-Tariful de cantarire. Se percepe pentru cantarirea la cererea clientilor a agonului
incarcat sau gol.
-Tariful pentru sonda#. Se percepe si in cazul in care la erificarile prin sonda# s-a
constatat o falsa declarare a masei.
Pentru cantarirea unui agon. indiferent de numarul osiilor. cand manera se efectueaza
cu locomotia si partida de manera a 4C/1 'arfa9 este de 12&.)& lei/cantarire B tarif fara Ta C.
12&.)& R %4 L 4 412.$3 lei
-Tarif incarcare/descarcare. Tariful perceput de Cfr 'arfa pentru incarcare/descarcare
marfii este de 2 )!$ B fara Ta C pentru !, de tone de marfa. In cazul unui transport mai amplu
Cfr 'arfa acorda si reduceri de tarif.
Tarif incarcare/descarcare !, tone L 2 )!$ lei
1,,, tone L 2 )!$ R 2, L !! 13, lei
Cstul ttal al trans%rtuluiP
@* B+)/1* Q 1 1+)/B@ Q == +@* D +)* 9B=/)@
C4r Mar4a acrda reducere la tari4ul de trans%rt slicitand suma rtunda de +)*
*** lei5
Tva D )1R G +)* *** D )B B** lei
Cstul ttal al trans%rtului inclu3and TvaP
+)* *** Q )B B** D +1B B** lei
In urma acestr calcule si tinand cnt ca %retul la iesirea din 4a.rica a unui
?ilgram de 4aina este +5+* lei/ se sta.ileste %retul 4inal la ra4t care va 4i )/)* lei2?g5

CONCLU6II FINALE
!4
"naliza lan6ului aloarii reprezint8 o anumit8 rela6ie 7ntre cea oarecare dat. un o-iect. o
idee. un proces. o rela6ie 5i un su-iect care se ealueaz8. De aici rezult8 c8 prin aloare se 7n6eleg
doua lucruri distincte si coordonate:
-"precierea poziti8 sau negati8. apro-area sau dezapro-area. unui dat oarecare.
-1eferin6a. predilec6ia sau alegerea 7ntre mai multe alori de acela5i fel sau de calit86i
deose-ite. adic8 sta-ilirea unei sc8ri de alori. de preferin6e.
"ceasta este diferen6a 7ntre a aprecia 5i a prefera. am-ele sunt 7ns8 alori.
Pornind de la aceste concepte analiza lan6ului alorii presupune deopotri8 anumite
7nsu5iri sau propriet86i la o-iect. dar ealuarea este condi6ionat8 de structura o-iectelor. a
proceselor analizate. <aloarea este astfel o rela6ie 7ntre o-iect 5i su-iect. totu5i 7n ealuare.
accentual cade pe factorii su-iectii. f8r8 su-iect nu aem aloare.
Pentru transportul feroiar. analiza lan6ului alorii se constituie ca un instrument logistic
deose-it de important. iar societ86ile comerciale de transport tre-uie s8-l foloseasc8 permanent.
pentru a alege cele mai -une ariante de lucru.
LISTA AB&E7IE&ILO&
PS"( 2 - "cord de a#ustare structural8 a sectorului priat
C">* T Clasificarea actiitatii economice nationale
!!
+TI T +nitati de transport intermodal
C/1 - Caile ferate romane
TI1 - Transportul intern din romania
T'C - C/1- Transport maritim si de coasta
TI' - Tariful intern de marfa
IT - Te:nologie informatica
2I1D - 2anca Internationala pentru reconstructie si dezoltare
C*C/-C/1 S" T Compania nationala cai ferate
"*1> T "gentia nationala pentru reglementare in energetica
C>T T Centrala electrica de termoficare
T>*-T - 1e6ele trans - europene de transport
>I' - "socia6ia managerilor de infrastructur8 feroiar8
>1T'S - Sistemul de management al traficului feroiar european
>TCS - Sistemul european de control feroiar
>1T'S - Sistemul de management al traficului feroiar european
>TCS - Sistemul european de control feroiar
G?1 - Got8r=rea guernului rom=niei
'TI - 'inisterul transporturilor 5i infrastructurii
D'C - Drganiza6ia mondial8 a comer6ului
"?TC - "cordul european priind conectarea principalelor linii de transport interna6ional
com-inat 5i instala6ii cone;e
"T/>1 - "socia6ia transportatorilor feroiari
T>1/* - 1e6eaua feroiar8 transeuropean8 de marf8
BIBLIO0&AFIE
U1V 1egulamentul de transport pe C8ile ferate din 1om=nia apro-at prin Drdonan68 de ?uern
nr.) din 2,.,1.2,,! 5i (egea nr.11, din 2).,4.2,,3 priind apro-area Drdonan6ei ?uernului
nr.)/2,,!.
U2V Strategia de restructurare a 4C/1 '"1/W9 S.".. sursa 'insterul Transporturilor 5i
Infrastructurii. 2ucuresti. 2,1,.
U%V '"1I+S SD1I* 2DT": 41om=nia 7n drumul spre +niunea >uropeana. Politica 7n domeniul
!3
transporturilor9. 2ucure5ti. 2,,%.
U4V /DT>" S.: 4Dptimizarea proceselor de produc6ie 7n transportul feroiar9. 2ucure5ti. >ditura
Te:nic8. 1&)$.
U!V 1"IC+ S.. '"N"(W ?G..: 4Transportul feroiar. /unc6ionare. dezoltare. eficien6a.. 2ucure5ti.
>ditura Stiin6ific8 5i >nciclopedic8.1&$1.
U3V P"P P>T1+: 4Dptimizari in transportul feroiar9. >ditura "S"2. 2ucuresti. 1&&$.
U)V S"*D+(>SC+ I.: 4"naliza 5i programarea o-6inerii ariantelor optime ale planului de formare a
trenurilor de marf8 cu a#utorul te:nicii electronice de calcul9. 1eista Cailor /erate 1om=ne. *r.%.
1&),.
U$V S"*D+(>SC+ I.: 4Andrumarea 7n mod organizat 5i economic a transporturilor feroiare9.
1eista Transporturilor 5i Telecomunica6iilor. *r.1. 1&$).
U&V SI'+X <.: 4'anagement strategic 7n transportul feroiar. Calea ferat8 7n economia de pia6a9.
>ditura "S"2. 2ucure5ti. 2,,1.
U1,V ST"<1> P.: 4'atematici speciale cu aplica6ii 7n economie9. >ditura 4Scrisul 1om=nesc9.
Craioa.1&$2.
U11V TI2>1I+ I.: 4?rafuri. "plica6ii9. ol. 1 5i 2. >ditura Didactic8 5i Pedagogic8. 2ucure5ti.
1&)4.
U12V D8nescu >.: 4Integrarea 5i interopera-ilitatea transportului feroiar 7n >uropa. implica6ii
asupra re6elei din 1om=nia 5i 1epu-lica 'oldoa9. C:i5inau. 2,11.
U1%V Iord8noaia /.: 4(ogistica 7n transporturi9. *ote de curs. +niersitatea 'aritim8. Constan6a.
2,11.
U14V Iord8noaia /.: 4'anagement 5i marEeting 7n transporturi9. *ote de curs. +niersitatea
'aritim8. Constan6a. 2,1,.
OOO.cfr.ro/
OOO.cfrmarfa.cfr.ro
OOO.mt.ro/
OOO.uniuneaeuropeana.go.ro/
!)