Alegerea Patriarhului - Masonerie, interese politice si

santaj

Cuvant introductiv
Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa care nu
poate fi asa usor inlocuita. Nici nu s-a racit insa Prea Fericitul ca lupta pentru putere
a si inceput. De fapt incepuse din 1990, dar longeitatea intaistatatorului !isericii
"rtodo#e $omane strica planurile oricui.
%nul dintre marii faoriti la &iltul patriarhal este 'itropolitul 'oldoei si !ucoinei,
(nalt Prea )fintitului Daniel *io+otea. "m de mare anergura intelectuala, insa prea
putin legat de monahism, lucru care i se reprosea,a cu arf si indesat. Profesor timp
de peste opt ani de ,ile la (nstitutul -cumenic de la !osse. / -letia, +a chiar director
ad&unct, 'itropolitul Daniel este suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodo#a cu
organele )ecuritatii )tatului. -ste cel putin greu de cre,ut ca, in cariera sa
uniersitara, Daniel *io+otea nu s-a intalnit cu +aietii cu ochi al+astri din moment
ce din 1901 enea in tara numai ca i,itator. %nii ar +aga mana in foc ca oricum
deenea episcop, din moment ce, in 1922, a fost chemat de urgenta in tara, tuns
calugar si peste noapte hirotonit protosinghel. 3nul $eolutiei, 1929, nu l-a prins
chiar neinitiat de ierarhia nea,uta cum era numita )ecuritatea sau Directia de
(nformatii -#terne, din moment ce proaspatul protosinghel era / hai ca stiti de&a /
responsa+il cu )ectorul $elatii -#terne al !isericii "rtodo#e $omane. 'itropolitului
Daniel i se mai reprosea,a apartenenta la 'asonerie. Nu a negat niciodata aceasta
apartenenta, relatiile sale cu masonii importanti fiind de notoritate, dar nici nu a
confirmat apartnenta sa in aceasta organi,atie discreta 4nici nu aea cum - n.r.5.
*a,ul nu ar fi insa singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau
ortodocsi fiind capacitati de 6'area Fratie.
(P) Daniel a reusit sa-si asigure si spri&inul politic fiind prieten / ca orice roman
cumsecade si echidistant / cu tot spectrul politic. 7-a decorat pe 'ugur (sarescu cu
cea mai mare distinctie a 'itropoliei, 6*rucea 'oldoa, dar si pe "cta *o,manca. 7-
a a&utat pe 3drian Nastase / in stenogramele P)D, liderul (on )olcanu spune / 6e
omul nostru tre+uie a&utat, dar nu a pregetat sa dea *e,arului ce e al *e,arului si
celorlalte partide a&unse con&uctural sau nu la putere.
Biserica si Francmasoneria, razboiul nevazut
Fiecare isi disputa caracterul uniersal si de aici conflictul. !iserica este 8catolica8,
adica 8uniersala8. 'asoneria depaseste granitele nationale si concurea,a
uniersalitatea !isericii $omei. 'asonii cred in marele 3rhitect al %niersului. Dar
este 'arele 3rhitect si Dumne,eul crestinilor8 Disputa durea,a de peste doua secole
si nu se profilea,a nici un armistitiu.
*ondamnarile 9aticanului
(nca de la inceput, !iserica *atolica, a a,ut in Francmasonerie un pericol,
considerind organi,atia incompati+ila cu doctrina crestina. Prima luare de po,itie a
fost formulata de Papa *lement al :((-lea in constitutia 8(n -minenti8, pu+licata in
10;2. 3ceasta este confirmata si reinnoita de Papa !enedict al :(9-lea. Pius al 9((-lea
isi urmea,a predecesorii si pu+lica constitutia 8-cclesiam a <esu *hristo8 in12=1, fiind
urmat de 7eon al :((-lea in 12=>. 3ceeasi po,itie o adopta si urmatorii )uerani
Pontifi? Pius al 9(((-lea si @rigore al :9(-lea. Dupa asasinarea primului-ministru italian
Pellegrino $ossi, proclamarea si infringerea $epu+licii $omane si reenirea Papei la
$oma 412>05, Pius al (:-lea incepe asa-numita politica de intransigenta 48Non
possumus85 fata de puterea seculara si a&unge sa fie considerat cel mai important
adersar al 'asoneriei. Papa 7eon al :((-lea, in 122A, anali,ea,a amanuntit punctele
de edere ale !isericii si ale Francmasoneriei. Papa arata ca naturalismul adoptat de
francmasoni se +a,ea,a pe coningerea ca natura este desairsita si suficienta siesi,
ca si cum nu ar fi atinsa de pacat. 3stfel, ar fi de a&uns sa urmarim natura, fara sa fie
neoie de lupta pentru a infringe pornirile pasionale sau iolente. -piscopul $omei
reprosea,a Francmasoneriei ca doreste manipularea oamenilor prin su+minarea
familiei, educatiei tinerilor, orinduirii sociale e#istente, chiar a notiunii de autoritate,
si de asemenea ca, promoind egalitarismul socialist si comunist, des-considera
deose+irile dintre oameni. (n 1901, Pius al :-lea condamna Francmasoneria si
aerti,ea,a asupra legaturii ei cu comunismul.
"priti de la (mpartasanie
Din cau,a unor formulari am+igue de dupa *onciliul 9atican ((, unii au cre,ut ca
!iserica *atolica si-a indulcit po,itia fata de francmasoni. Pentru a risipi nelamuririle,
in 192;, *ardinalul $a,inger a pu+licat o Declaratie despre 3sociatiile 'asonice, in
care arata ca 8sentinta negatia a !isericii priitoare la asociatiile masonice ramine
neschim+ata de reme ce principiile sale au fost mereu considerate ireconcilia+ile cu
doctrina !isericii, drept care ramine inter,is a deeni mem+ru in acestea. *redinciosii
care adera la asociatiile masonice sint in pacat gra si nu pot primi )finta
(mpartasanie8. " mare parte dintre dispute s-a a#at pe anali,area riturilor
francmasonilor, pe secretismul organi,atiei, pe influenta sa in politica, in presa. )i
!iserica, si Francmasoneria s-au schim+at, insa trecerea timpului nu pare a fi
modificat raporturile dintre ele. *hiar daca Francmasoneria nu practica rituri
ofensatoare pentru crestini sau nu ascunde conspiratii mondiale, !iserica nu o
accepta nici asta,i deoarece crestinismul este esentialmente o religie reelata
4Dumne,eu s-a aratat omului5 si supranaturala. Dincolo de orice satisfactie sau
implinire naturala, crestinul tinde la o esnicie de unire cu Dumne,eu insusi, si
dincolo de orice posi+ilitati naturale, aceasta unire e inceputa de pe acum in )fintele
Taine ale !isericii.
(n Prima Porunca e afirmata unicitatea lui Dumne,eu. -l cere nu doar respect, ci chiar
inchinare. Dumne,eu nu accepta sa isi imparta locul cu nimeni. !iserica respinge
ideea ca Dumne,eu ar putea fi folosit de o organi,atie sau priit ca un ,eu printre
altii, oarecum echialent cu !udha ori 'anitu, plasat cuma 8su+ um+rela8 'arelui
3rhitect.
Proiectul Francmasoneriei a esuat
(nteriu cu *ornelius 'oldoan, a+solent al Facultatii de filo,ofie al %niersitatii 8
<ean 'oulain8 de la 7.on
*e relatie are Francmasoneria cu adearul8
Pentru francmasoni, totul inseamna stiinta, cunoastere. -i considera ca au adearul.
*restinul nu are adearul, nu il poseda. 3dearul i s-a reelat de catre Dumne,eu.
*e imi permite sa spun ca Dumne,eu este 3dearul8
Faptul ca o spune -l. *a nu o spun eu. Dumne,eu e un adear care se sustine singur.
*restinii sint interesati de adear, francmasonii de cunoastere. De ce nu se inteleg8
Pro+lema este ca nu totul este stiinta si ratiune. Daca pot cunoaste totul, daca
Dumne,eu e o idee 4cum spunea Descartes5, atunci Dumne,eu e un fel de ane#a a
Francmasoneriei, importanta fiind cunoasterea. Daca eu pot sa cunosc tot si totul e
ideea mea, 'arele 3rhitect nici nu e#ista, l-am inentat eu. Proiectul Francmasoneriei
a esuat? oamenii se nasc si mor ca inainte, nimic nu ii scoate din conditia lor, nu ii
face fericiti. 3stfel ca Francmasoneria functionea,a ca o gno,a? nu accepta discutia,
stie raspunsul dinainte. "B, proclamam progresul, emanciparea etc. -i, si8 Pentru ce8
3sadar, cunoasterea nu satisface aspiratiile omului8
*unoasterea implineste, dar nu implineste totul in om. 7a Francmasonerie,
cunoasterea e un a+solut. -a nu salea,a. -ste o ideologie pentru ca e#plica totul
pornind de la o singura parte. 3m de-a face cu o ideologie care are un anumit tip de
functionare.
Pe linga preocuparea pentru cunoastere, francmasonii sint atasati si de sim+oluri,
ritualuri. *e aloare au acestea8
Tot ce este ritual se leaga de corp. - cea care nu are sens decit ca sim+ol, care te
trimite dincolo de el, de stricta manifestare a sa. Pe crestin, semnul *rucii, icoanele,
ingenuncherea il trimit dincolo. Pentru un francmason, ritul e propria lui manifestare
pentru ca el crede in natura si astfel se opreste la gest. 3cest rit este profan, si nu
sacru. -ste inentat de oameni, ca o+iceiul de a +ea cafeaua de dimineata. *restinul
e suflet si corp. (ntr-un rit sacru, totul are semnificatie sacra, luata din $eelatie. $itul
profan e inentat. *unoasterea nu e sacra, ci profana prin definitie.
!iserica "rtodo#a condamna 'asoneria
)pre deose+ire de !iserica *atolica, !iserica "rtodo#a nu a com+atut atit de
ehement Francmasoneria, desi a condamnat-o in termeni seeri. 3stfel, in 19;0,
!iserica "rtodo#a $omana a dat prima si singura hotarire de condamnare a
'asoneriei. $eferatul 8)tudiu asupra Francmasoneriei8 a fost intocmit de 'itropolitul
Nicolae al 3rdealului, ca urmare a cererii facute de )fintul )inod inca din 19;A. )fintul
)inod, in sedinta din 11 martie 19;0, si-a insusit conclu,iile din referat si a hotarit
ca 8!iserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organi,atie si ca metoda de
lucru oculta8.
(ata citea fragmente din conclu,iile studiului 'itropolitului Nicolae al 3rdealului,
aflate si asta,i in igoare.
Francmasoneria este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un insemnat
rol, avind un rit cvasi-religios, luptind impotriva conceptiei religios-morale a
crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o
republica internationala laica. Ea este un ferment de stricaciune morala, de
dezordine sociala. Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca
metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:
1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat
de Dumnezeu, indemnindu-i sa admita numai ceea ce descopera ratiunea lor. Ea
propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sint
revelate de Dumnezeu. (...
!. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobind
ideea unui Dumnezeu personal, deosebit de lume, si ideea omului ca persoana
deosebita, destinat nemuririi.
". Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o
morala pur laica, un invatamint laic. (...
#. $n lo%ile Francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii, si Francmasoneria
sustine ca numai cei ce se aduna in lo%ile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra
celorlalti oameni. (...
&. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. (...
'rin acest cult, Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si
crestinismului.
(. Francmasoneria este un element de continua si subversiva subminare a ordinii
sociale prin aceea ca isi face din functionarii )tatului, din ofiteri, unelte subordonate
altei autoritati pamintesti decit aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. (...
$mpotriva %uramintului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat )tatului, ei dau
un %uramint paginesc.
*. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia
omenirea e compusa din natiuni. Biserica +rtodo,a care a cultivat totdeauna
specificul spiritual al natiunilor si le-a a%utat sa-si dobindeasca libertatea si sa-si
mentina fiinta prime%duita de asupritori nu admite aceasta lupta pentru e,terminarea
varietatii spirituale din sinul omenirii-.
Despre ocultri oculte
7a CnmormDntarea lui 3drian Pintea am aflat cE el a fost un mason de frunte Fi catolic
Cn acelaFi timp. Tot la CnmormDntare, la CnmormDntarea lui Florian PitiF aflEm cE el a
fost purtEtorul de cuDnt al masoneriei romDne dar creFtin-ortodo#. *u siguranGE d-l
PitiF a fost mason, dar nu Fi creFtin-ortodo#. (eri am aflat cE Fi 9irgil (anGu pune mDna
la inimE Fi cE e tot mason.
9E puteGi Cntre+a cum de a fost slu&it la CnmormDntare un mason de cEtre preoGi
ortodocFi. 'ilostiirea noastrE, trecerea noastrE spre iconomii e#treme estre
proer+ialE, atDta timp cDt noi lEsEm Cn cimitirile noastre sE fie CngropaGi toGi ereticii Fi
pEgDnii, Cmpotria prescripGiilor noastre cultuale, Fi slu&im Fi sinucigaFilor cDt Fi celor
care ne drEcuiau pDnE mai ieri, lEsDndu-i pe toGi Cn mila lui Dumne,eu. *e am putea
face mai mult pentru astfel de oameni8 DacE am fi duri, dacE am fi potriit acriiei
canonice, dacE am fi dupE CnEGEtura noastrE, adicE cu rigoare, nu ar tre+ui sE lEsEm
reun eretic sau reun apostat sE fie Cngropat Cn cimitirele noastre, care sunt sfinGite
Fi sunt ale !isericii lui Dumne,eu.
3Fa cum ereii nu lasE pe cinea neereu sE se Cngroape Cn cimitirele lor Fi toGi le
respectE regula de iaGE, tot la fel, regula !isericii "rtodo#e este aceea de a nu lEsa
pe un eretic sau pe un pEgDn sE fie Cngropat lDngE ortodocFi. HnsE noi ne milostiim
de toGi Fi stEm lDngE toGi, nu numai Cn timpul ieGii ci Fi dupE moarte. Nu suntem, cu
alte cuinte, oculGi, ascunFi, CnsE de noi se ascund mulGi.
)orin Frun,Eerde se declarE mason dupE moartea PFP Teoctist dar este mem+ru al
3dunErii NaGionale !isericeFti a !isericii "rtodo#e $omDne. Hncepe sE ne apuce o
teamE ine#prima+ilE. 7a cine mai tre+uie sE ne aFteptEm cE este mason, satanist sau
pEgDn su+ eFminte clericale8
7a moartea Preafericirii sale, ca la orice pra,nic de la Patriarhie, metodic, au urmat la
Ftiri Cm+rDnceli, Gipete, inadertenGeI Nu a fost nicio inadertenGE mediaticE la
CnmormDntErile recente ale celor doi masoni amintiGi. Nu a fost pre,entat la T9 niciun
gest anapoda al participanGilor la CnmormDntare, deFi se putea gEsi un actor
scDrmDndu-se Cn nas sau or+ind la mo+il Fi rD,Dnd sau pe o +EtrDnE CmpiedicDndu-
se. Nimeni nu a greFit gradele pe care le aeau cei doi Fi cDnd a or+it fratele
"limpian despre fratele PitiF nimeni nu a surDs la au,ul unor astfel de apelatie de
e-mediu.
3stE,i a apErut Ftirea cE sunt 1000 de masoni Cn $omDnia Fi cE ei ocupE roluri
importante Cn societatea democratE. *e rol tainic au8 De ce nimeni nu Ci interoghea,E
pe aceFti domni Fi de ce nu trEiesc Cntr-un mod impropriu rela#Erii ideatice
postmoderne8 De ce sunt discreGi8 De ce nu punem semnul egal Cntre satanism Fi
masonerie Fi nu o+serEm cE ocultul nu este +enefic pentru cei mulGi8 De ce nu
e#istE transparenGE8 %nde sunt carele de reporta& Fi reporterii intempestii care sE
cearE de,rE&irea templelor masonice Fi sE dea negura la o parte, ca sE edem
oamenii8
3m rut sE i,ite, Cntr-o dimineaGE un templu mo,aic din !ucureFti, Fi portarul,
ortodo# JaFa mi-a spus elK, mi-a inter,is sE intru Cn curtea templului, dacE nu Cmi pun
acoperEmDntul acela special pentru +Er+aGi pe cap. (-am spus cE eu, ca preot
ortodo#, nu cred Cn acest o+icei mo,aic Fi cE, dacE mi l-aF pune, nu ar sim+oli,a nimic
pentru mine. Li ortodo#ul nostru nu m-a lEsat sE intru. '-am uitat Cn ochii lui, pEreau
tur+aGi, Fi am plecat cu o faGE crispatE. *u siguranGE, dacE intra Cntr-o !isericE
"rtodo#E, acest portar ortodo#, nu era tras de nimeni de mDnecE.
7a fel mi s-a CntDmplat Cntr-un cimitir ereiesc Fi apoi Cntr-un cimitir luteran? mi s-a
spus cE nu pot sE intru. )curt. FErE nicio e#plicaGie. -Fti chestionat imediat sau eFti
urmErit sistematic. De ce ocultEm, de ce ne ocultEm cultul sau miFcarea religioasE,
filo,oficE, dacE nu e nimic necurat la mi&loc8
%rmEresc, de acum fErE stupoare, toate fentele mediatice, toate distorsionErile de
imagine ale !isericii "rtodo#e Fi am o+serat cE nu trece o sEptEmDnE fErE sE Ed pe
sticlE un preot care a mai fEcut cea, fErE un ierarh care face, fErE un monah care are
pro+leme cu cine Ftie ce lege. HnsE noi nu Ftim mai nimic despre cine conduce
telei,iunile, despre cine lucrea,E Cn ele, cum au a&uns acolo, cine sunt aceFti
oameni, ce credinGE au, ce sEnEtate psihicE au, ce antecedente au. )tEm Cn faGa
telei,orului Fi CnghiGim tot peFtele ce sare din plasE. HnsE eu am prostul o+icei sE mE
Cntre+? Li care e rostul Ftirii8 *Dt +ine sau rEu face aceastE Ftire8 PDnE unde, pe cine
loeFte Ftirea8 Hntre+Erile mele sunt identice cu cele pe care le am Cn faGa cutiei de
peFte sau a cErnii de porc pe care reau sE o cumpEr din supermarMet.
PuGini Ftiau cE Pintea, PitiF, Frun,Eerde sunt masoni. Li aflEm deodatE acest lucru, Cn
momente cheie. 7egitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip decoraGie? toGi or
sE fie eroi. -roii cui8 9a eni cinea Fi Cmi a spune cE nu Ftiu eforturile pe care le fac
masonii pentru prosperitateaI.Da. Fiecare facem tot feluri de eforturi. HnsE depinde
pentru cine Fi Cn ce scop. 'asoneria, aalanFa neoprotestantE, etosul ga., satanist,
rela#atI nu au, Cn mod eident, rolul de a consolida credinGa ortodo#E Cn $omDnia Fi
de a adDnci pe romDni Cn tradiGiile ieGii lor de secole. -i in cu altcea, ocult adicE
prime&dios, satanic adicE Cmpachetat frumos.
'oartea al+E? e un nume poetic dat drogurilor. 'etafora CnsE e dureroasE. 3sistEm la
alteritEGi care ne displac Fi i,ai de care nu putem sE ne manifestEm decDtIamia+il.
'oartea sufleteascE a romDnilor, moartea prin negarea Fi relatii,area interioarE a
credinGei ortodo#e, a credinGei mDntuirii, este o moarte al+E. *um sE mE manifest
altcuma faGE de aceastE moarte decDt rugDndu-mE Fi predicDnd Cmpotria ei.
HnsE, +EieGii aceFtia care se cred deFtepGi, confundE +unEtatea Fi smerenia noastrE cu
im+ecilitatea Fi, pe cDt noi suntem de primitori, pe atDt Fi ei or sE ne Cncalece. Nu
oi fi nici acum melodramatic. *redinGa ortodo#E crede Cn puterea lui Dumne,eu Fi Cn
purtarea )a de gri&E faGE de noi, care e mai puternicE decDt toate cursele diaolilor.
DeFi pare imposi+il sE scapi, sE te mDntui, Cntr-o asemenea lume coruptE, curarE,
totuFi nu toGi creFtinii ortodocFi au Cngenuncheat Cn faGa lui !aal.
Noi surpri,e8 Pro+a+il cE da. HnsE om aea Fi noi purtEri de gri&E ale )tEpDnului
nostru, care nu uitE turma )a cea micE.
Mic indreptar despre oculta care a subjugat
omania
Pizma, setea de razbunare, anal!abetismul, prostia si lasitatea au devenit
in comunism criteriile de selectie ale noii "elite# a tarii$
(ndata dupa ce a preluat toata puterea in stat, Partidul Comunist a purces
sistematic si cu brutalitate la aplicarea intregului plan de trans!ormare a
tarii dupa modelul inchipuit de geniul diabolic al lui %enin& pe linga masurile
radicale in domeniul politic si in economie, in special in industrie si agricultura, figura
ca un adearat preala+il e#terminarea +urghe,iei sau +arem aducerea unei parti a ei
la totala supunere. )i, de fapt, nu a fost or+a numai de +urghe,ia stricto sensu de
6gulerele al+e, ci de tot ce se ridica, si la oras si la sat, deasupra mediocritatii, de
stare sau de intelect. 3stfel au fost hartuiti, prigoniti, intemnitati si nu arareori ucisi in
toata tara satenii cei mai instariti sau mai destoinici. Pi,ma, setea de ra,+unare,
analfa+etismul, prostia si lasitatea au deenit curind criteriile de selectie ale noii
6elite a tarii.
Productie culturala dupa reteta comunista
Fara indoiala, la inceput de tot, s-au gasit si politicieni onesti sau intelectuali de inalt
niel / ca de pilda, marele saant *onstantin Parhon / care, aind demult optiuni de
stinga, au putut crede ca pretinsul socialism importat din %niunea )oietica era
+enefic pentru a scutura putin inertia noastra seculara. Foarte curind insa, ar fi
tre+uit sa isi dea seama ca deenisera simple unelte pentru scopuri cu totul straine
de interesul tarii. Din sla+iciune insa, odata prinsi in plasa, putini au aut cura&ul sa
rupa perfidul contract, cu riscul pierderii li+ertatii sau chiar a ietii. *ei mai multi au
ramas inregimentati in ceata 6toarasilor de drum 46felloN traellers5 ai Partidului
*omunist.
Fenomenul s-a e#tins indata pina la cele mai inalte sfere ale culturii. (ntrucit, de cind
e lumea, talentele nu sint intotdeauna nelipsit asociate cu caracterul, s-au folosit la
noi destul de multi scriitori de mare talent / oi cita doar pe )adoeanu si pe
*alinescu / care s-au gra+it sa-si inda numele pentru o sinecura sau si-au plecat
slugarnic capul in fata tiranilor analfa+eti. Daca mu,icienii, de pilda, sau artistii
plastici ori istoricii antichitatii si ai -ului 'ediu s-au putut sustrage pina la un punct
6ca,urilor materialismului dialectic / o stiinta pe care multi intelectuali romani au
asimilat-o cu o repe,iciune uimitoare -, intreaga productie culturala romaneasca, de
la &urnalism pina la poe,ie, a fost pusa la pas de pe o ,i pe alta. *reatorii autentici au
inceput sa se ascunda sau sa taca sau sa scrie 6pentru sertar.
Dar au interenit masuri mai grae, ca suprimarea, in iunie 19A2, a 3cademiei $egale
$omane si inlocuirea ei cu 3cademia $P$. Ootarire insotita de masuri fi,ice?
e#cluderea unei &umatati dintre mem+rii 3cademiei, multi dintre cei e#clusi fiind chiar
intemnitati in conditiile ori+ile ale momentului / opt dintre ei au murit la )ighet, alti
citia, prematur, de pe urma suferintelor indurate. *ei ramasi 6in piine au inceput, la
ordin, sa coopte,e mem+ri fara aloare, unii chiar fara nici o opera, si sa participe in
cor la osanalele regimului / or+a eche, numai podeaua oprea temeneaua. Daca
mem+rii inaltei institutii, dupa momentul decem+rie 1929, ar fi aut cinstea
intelectuala si cura&ul moral de a face mea culpa, de a clama parerea de rau pentru
sla+iciunea de care au dat doada - gest de inalta +ar+atie pe care l-a facut un
mitropolit *orneanu sau un 3le#andru Paleologu /, poate i-am fi iertat si poate am fi
a,ut cooptati in gra+a in 3cademie citia din intelectualii de aloare 6uitati sau
prigoniti in deceniile de apasare comunista. *ind colo, potentatii no+ilei institutii au
purces cu totul de-a-ndoaselea? nu numai ca n-au grait o or+a de pocainta, dar au
luat in pripa o masura de-a drepul ticaloasa, decretind ca nu mai puteau fi alesi
mem+ri deplini ai 3cademiei personale peste 1> de ani. Dintr-un condei se e#cludeau
toti cei 6cu operele la sertarP " infamie. (ar potentatii intelectuali din a&un, cei care
profitasera singuri de toate priilegiile, un -ugen )imion, un Dan !erindei, au ramas
pina a,i sa tina, tot ei, in (nstitutie, 6piinea si cutitul. $usinos. " singura institutie
culturala, %niunea )criitorilor, a sfirsit, dupa 11 ani de +i&+iiala, sa aleaga in fruntea ei
pe un Nicolae 'anolescu, 6the right man in the right place.
Biserica, pusa in genunchi de liderii sai
Din pacate, tre+uie sa constatam, indurerati, ca acelasi scandal improasca cu mi,ga
indoielii si cea mai inalta institutie - pe care nici nu am aea oie sa o numit
institutie, caci este deasupra infiintarilor omenesti -, !iserica. !iserica rasariteana
sufera, de un mileniu si &umatate, de o afectiune pe care unii au numit-o
6ce,aropapism? la *onstantinopol, cind un diferend se isca intre patriarh si +asileu,
acesta, ce,arul, aea ultimul cuint. Precaderea puterii ciile asupra autoritatii
ecle,iastice nu era de o graitatea a+soluta atita reme cit si patriarhul, si ce,arul
erau crestini credinciosi - s-a putut chiar intimpla, in remea unei cri,e mari, ca
+asileul sa fie mai aproape de gindirea ortodo#a decit prelatul. Dar cind am aut de-a
face cu o putere ciila, un e#ecuti fatis ateu si adesea iolent anticrestin si
iconoclast, atunci supunerea capilor !isericii fata de putere deenea un pacat,
optiunea martiriului in loc de supunere, o datorie.
3ceasta ocatie a martiriului n-a aparut la noi decit la clerul de &os. Daca am aea a,i
ferocitatea de a pu+lica intr-o culegere sirul lung si peni+il de osanale pronuntate de
patriarhul Teoctist in cinstea sinistrului si grotescului *eausescu, ne-ar fi rusine sau,
mai trist, ne-ar umfla risul. Patriarhul, indata dupa eenimentele din decem+rie Q29, a
facut gestul firesc si minimal de a se retrage. 3 fost insa degra+a rechemat. De cine8
De credinciosi sau de so+orul !isericii8 'a tem ca mai curind de puterea oculta, de
aripa )ecuritatii care 6a&utase sa i,+ucneasca $eolutia.
"mul care a girat oculta
)i a&ung la incheiere? aceasta oculta a gasit in (on (liescu omul potriit pentru a prelua
comanda puterii i,orite din $eolutie / si intreaga oculta punind mina pe toata
aerea tarii si pe toate pirghiile puterii, aem impresia ca mai comanda si asta,i din
um+ra. Faptul ca la 10 ani de la $eolutie nu s-a intimplat inca procesul celor care au
inentat sinistra farsa a 6teroristilor lui *eausescu, in urma careia au murit o mie de
tineri neinoati, a ramine o rusine pentru intreaga natiune. (dem pentru pedepsirea
crimei de a fi adus de mai multe ori pe minerii din 9alea <iului, mintiti si a+ruti,ati, ca
sa terori,e,e iar intreaga tara.
Tara / chiar integrata oficial in %niunea -uropeana - nu se a insanatosi cu adearat
decit atunci cind se a fi de,+arat de intreaga aceasta generatie patata de echea
faradelege. )ocietatea ciila tre+uie in fine sa se mo+ili,e,e unanim si hotaritor in
acest scop.
'elegrama care desparte Biserica (rtodo)a de 'eoctist Arapasu
3 cola+orat !iserica "rtodo#a cu regimul comunist8 Daca ne referim la !"$ ca la o
comunitate a credinciosilor ortodocsi, e ca,ul sa or+im despre reprimarea ei.
"rtodocsii erau discriminati, ori chiar pedepsiti cand isi manifestau deschis credinta.
'ulti preoti au sfarsit in inchisoare, manifestarile religioase erau strict limitate.
!iserica, ca organi,atie, isi pierduse autonomia. - adearat ca !"$ nu a fost
inter,isa, cum s-a intamplat cu alte culte, ortodocsii nu au fost reprimati cu igoarea
cu care s-a loit in miscarile neo-protestante. 3cest fapt nu de,minte realitatea
persecutarii credinciosilor ortodocsi.
3ltul este raspunsul la intre+area? au cola+orat cu regimul ierarhii !"$ si unii preoti8
Nu numai ca reprimarea !"$ nu a e#clus cola+orarea ierarhiei acesteia, ci chiar a
implicat-o. Pentru controlul ietii religioase, care-i o+seda de comunisti, un rol
principal l-a &ucat ase,area in fruntea +isericilor a unor oameni ai regimului. -ra un
sistem general de stapanire a societatii? punerea unor fideli in arful fiecarui
organism. 'etoda se aplica, cu e#ceptii minime, in $omania ca si in celelalte tari ale
sistemului comunist. (n special in -uropa de -st si %$)), ierarhii +isericilor aeau
rolul de santinele aflate su+ comanda Partidului. Doar un cinism inspaimantator sau
totala neintelegere a perioadei ii poate face pe unii sa-i declare asta,i pe Teoctist
3rapasu si pe alti ierarhi martiri ai credintei, aparatori ai !"$, re,istenti ai politicii lui
*eausescu. Desigur, Patriarhul, mitropolitii si episcopii nu au fost doar ro+oti. 3u aut
si propriile lor tendinte, propriile lor cautari. Dar simpli ro+oti nu au fost nici @heorghe
'aurer, nici (on (liescu, nici @heorghe )toica, fara ca prin aceasta sa apartina mai
putin armaturii regimului represi.
)ofismele folosite de catre aocatii din oficiu ai ierarhilor !"$ ating uneori culmi
ne+anuite. -ste ca,ul incercarii recente de a reinterpreta sensul telegramei adresate
de 'atriarhul .eoctist lui /eausescu la 1* decembrie 1010. *are, se e#plica cititorului
asta,i, ar fi fost o telegrama fara importanta, una Rde rutinaR, e#pediata dupa tinerea
3dunarii Nationale !isericesti. Fara referire la eenimentele de la Timisoara. "are sa
fie atat de greu sa intelegi ca trimiterea de felicitari lui *eausescu, in acele ,ile,
semnala sustinerea dictatorului care daduse ordinul sa se traga in multime8 *e era
mai &alnic, atunci, cand reoltatii Timisoarei infruntau moartea - despre asta aflase
toata $omania prin -uropa 7i+era -, decat sa-ti e#primi fidelitatea fata de niste
conducatori patati de sange8
*um se comportau altii8 *omisia OelsinMi a *ongresului american condamna Ratacul
sangeros impotria unor demonstranti neinarmatiR. 7uis )chNit,er, secretarul general
al Federatiei protestante din Franta, trimitea presedintelui roman o scrisoare ce
e#prima Ria emotie priind represiunea impotria populatiei TimisoareiR. 3mnest.
(nternational lua act Rcu nelinisteR de eenimentele care s-au produs pe 10
decem+rie. *omitetul france,, mem+ru al Federatiei (nternationale OelsinMi, se
adresa presedintelui Frantei pentru a mo+ili,a comunitatea internationala in fata
Rturnurii dramatice si terifiante a represiunii din $omaniaR. (ata un mic inentar care
arata cat de respingator era sa feliciti dictatorul in timpul acelor eenimente care
indignasera lumea. 3ceasta a facut Patriarhul Teoctist in numele 3dunarii Nationale
!isericesti.
Cumpana Patriarhului
*el mai secret si mai intunecat episod din iata (ntai )tatatorului !isericii "rtodo#e
$omane, Patriarhul Teoctist / perioada cat a parasit )caunul Patriarhal in decem+rie
1929, in plina reolutie / este scos la lumina de marturisirea ,guduitoare a unui
monah de la 'anastirea $egala R)fanta TreimeR din )inaia. 3cesta de,aluie ca
Patriarhul Teoctist a +atut la usa chiliei sale aproape de mie,ul noptii de == spre =;
decem+rie 1929, la 1= ore de la fuga sotilor *eausescu. 9reme de doua saptamani,
nici staretia manastirii nu a stiut de pre,enta inaltului ierarh ortodo#. Doar patru
persoane din $omania erau informate despre ascun,isul de la )inaia, recomandat
'atriarhului de catre Gelu Voican Voiculescu. De altfel, acesta a fost singurul oficial
al statului care l-a si i,itat de catea ori. Nici o fata +isericeasca nu a trecut pragul
chiliei din )inaia, ceea ce l-a facut pe ierarh sa creada ca a fost parasit de Dumne,eu.
7a 12 decem+rie 1929, )fantul )inod s-a reunit in sedinta, o sesiune e#trem de
tensionata din cau,a eenimentelor de la Timisoara. 'atriarhul .eoctist a anuntat
atunci ca este de acord cu decizia politica de reprimare a miscarii din orasul de pe
Bega, pe care o percepea ca Rproocata de agenturi straineR si in care edea
pericolul destramarii statului, cu refle#ie imediata in destramarea !isericii. Nici unul
dintre mem+rii )inodului nu l-a contra,is. Nici pe fata, nici pe la colturi. Nimeni nu a
sti reodata ce a fost in sufletul (ntai )tatatorului !isericii "rtodo#e $omane cinci ,ile
mai tar,iu, cand fuga *eausestilor a scos in strada sute de mii de romani.
Potriit monahului care aea sa-l ga,duiasca pe Teoctist in urmatoarele 11= ,ile, intr-
o umila chilie, deci,ia de a parasi in cel mai mare secret Palatul Patriarhal si de a se
ascunde la 'anastirea $egala R)fanta TreimeR din )inaia 4considerata si asta,i ila
patriarhala5 i-a fost sugerata de @elu 9oican 9oiculescu, ale carui rang si rol in
$eolutie nu au fost niciodata complet elucidate. *ert este ca 9oiculescu, cel care
aea sa deina dupa e#ecutia *eausestilor prim-iceprim-ministru al $omaniei, i-a
indicat locatia. Pro+a+il si numele monahului cu care urma sa imparta chilia.
R"are ma ei inde pentru un +lid de linte, precum -sa pe (aco8R
Teoctist a plecat spre )inaia pe seara, cu masina Patriarhiei, condusa de soferul sau
personal. 'onahul care l-a ga,duit sustine ca doar @elu 9oican 9oiculescu, scriitorul
3rtur )ilestri, poate cel mai +un prieten al PreaFericitului, si soferul au stiut de acest
ascun,is.
*u o ora inainte de mie,ul noptii de == spre =; decem+rie, Patriarhul a +atut umil la
usa unei chilii a manastirii mici, echi, construita de )patarul 'ihail *antacu,ino. 7-a
primit acelasi monah care a consimtit asta,i sa se destainuie R$omaniei li+ereR. R3
aparut seara, nu a mancat nimic, nu a participat la liturghie, a stat inchis in chilie, ca
un pri,onier. (-am adus a doua ,i mancare de la trape,a 4RcantinaR calugarilor / n.r.5.
3+ia dupa catea ,ile am inceput sa fiu +anuit de o+ste ca cea se intampla, ca duc
cuia mancare pe ascunsR, isi aminteste monahul. *am in a treia ,i, i-a dus un +lid cu
linte si atunci Patriarhul s-a deschis spre confesiune si i-a spus? R"are ma ei inde,
preacuioase, pentru un +lid de linte, cum l-a andut -sa pe fratele sau, (aco8
)igur, nuR. Dupa care a poestit monahului cum tot un +lid de linte mancase la 1A
ani, acasa, in comuna natala, cand a plecat cu oile la pascut si nu s-a mai intors,
luand drumul manastirii. Tatal sau ii strigase cu catea ,ile inainte? RDoar nu te-oi
face popa, sa te dau la scoalaPR.
R)e dadea in ant dupa !usuioacaR
R(i placea foarte mult crapul cu mamaliga si mu&dei, asa ca am rugat un prieten al
o+stii noastre sa aduca tot a doua, a treia ,i cate un crap de la pescaria Pestera
(alomicioarei, de peste munteR, isi aminteste ga,da. Painea era din cea cu cartofi si
era adusa special de la !raso, de la un +rutar ce deserea manastirea. Dimineata,
Teoctist manca paine cu cartofi, insotita totdeauna de ceaiul de rododendron. Planta
era culeasa de ga,da in aceeasi luna a fiecarui an de la *ota 1A00.
Tot monahul ii prepara siropul de con de +rad cu care indulcea cate un pahar de
R!usuioaca de !ohotinR. Patriarhului ii placeau doar inurile dulci si foarte dulci. RPrea
Fericirea )a imi spunea dupa catea pahare de in? S!ohotina, !ohotina, cu aroma ta
diinaPT. )e dadea in ant dupa afinata amestecata cu tuica ardeleana, careia ii
spunea Sputerea ursuluiT, se im+u&ora si ii placea sa asculte romanta S3sa +ea
mitropolitulT, fredonata de mineR, rememorea,a monahul.
RParca aea o lesa foarte lunga, al carei capat nu il edeamR
9reme de doua saptamani, restul o+stii monahale n-a stiut ce oaspete important
adaposteste. *and au aflat calugarii, si-au a,ut de ale lor, fara sa incerce sa
inteleaga un posi+il su+strat.
(n tot acest rastimp, a enit de catea ori in i,ita @elu 9oican 9oiculescu. R9reau sa
ad ce face ilustrul dumneaoastra oaspete, (ntai )tatatorulR, spunea 9oican, ceea ce
l-a facut pe monah sa intreada unele comen,i politice de care era dependent Prea
Fericirea )a? RParca aea o lesa foarte lunga, al carei capat nu il edeamR.
)eara, stateau mai mult timp Rla poestiR, intre 9 si 1= noaptea, pana la slu&+a
mia,anoptica? R*e sa fac, preacuioase8 3sa merg lucrurile. )igur, preacuioase, a
tre+uit sa fac influenta, ce mai, frate cu dracul pana treceam puntea. (nca nu stiu
daca am trecut-oR. Teoctist a pomenit cum, pe cand a fost episcop la "radea, Ra fost
contactat de mai multi ofiteri de )ecuritateR, isi aminteste calugarul. 3stfel se
e#plica, poate, de ce dupa 1990 rectorul %niersitatii "radea, controersatul Teodor
'aghiar, i-a acordat Patriarhului titlul de Doctor Oonoris *ausa al uniersitatii
+ihorene.
R)unt parasit de Dumne,euR
7a 12 ianuarie 1990, Patriarhia $omana anunta printr-un comunicat de presa faptul
ca Patriarhul Teoctist s-a retras din )caunul Patriarhal, fara a spune si din ce cau,e.
%lterior, intr-un alt comunicat se inocau Rmotie de sanatateR. Pe Patriarh nu l-a
intre+at nimeni, nu l-au anuntat, si asta l-a marcat foarte mult. Pana atunci se
linistise cat de cat, iar anuntul Patriarhiei l-a luat prin surprindere. R9e,i ca, la un
moment dat, ramai fara prieteniR, i-a spus atunci, trist, PreaFericitul ga,dei sale.
Doua-trei ,ile a um+lat ca nauc, spunand ca e Rparasit de Dumne,euR. R(ncet, l-am
a&utat cu totii sa uite. (i placea sa primeasca daruri si se +ucura de ele. )taretul
nostru, *lement, si cel ce aea sa-i urme,e, 'acarie, ii faceau cadouriR, mai spune
monahul.
(i placea sa se plim+e descult, dimineata, prin iar+a cu roua, o+icei deprins in
tinerete, la *ernica. Priea ades la picturile lui Paru 'utu Uugrau, cele cinci de la
'anastirea )inaia. )au la desenele facute in car+une de $egina -lisa+eta pe peretii
interiori ai mu,eului manastirii. Dar n-a intrat niciodata in caoul lui TaMe (onescu,
liderul taranist inmormantat in paraclisul manastirii.
7oirea cu ur,ici, un tratament-penitenta
@a,da a aut priilegiul sa-i ada trupul lui Teoctist cand, in primaara e#trem de
timpurie a lui V90, Rpri,onierulR i-a cerut un tratament cu ur,ici. 'onahul a cules
primele ur,ici er,i aparute pe coastele Pelesului si, in chilie, i le punea pe corp de la
+rau in sus si cu cele mai lungi il +atea usor. RPatriarhul ,icea? S'a simt mai ager, ma
simt mai agerPT. Procedeul parea a aduce si a penitenta, si dura pana la o &umatate
de ora. 3ea mare gri&a de corpul sau. )e dadea dimineata de dupa tratamentul cu
ur,ici cu esenta de nard, un cumul de parfumuri orientale pe care il folosea din
a+undentaR, spune monahul. RPutini muritori au aut sansa sa ada trupul
Patriarhului, dar eu ma simteam cu totul natural in prea&ma lui. (n fond, ingri&eam un
om. Procedura deenise o+iceiR, adauga el.
R!iserica noastra a aut si o istorie paralela, care se impletea cu crimaR
(ntr-o seara, prin martie, ga,da si-a iscodit inaltul oaspete. 7-a intre+at, timid, cum
ede lucrurile, Rcum de comunistii s-au pus pe daramat +iserici8R. R2ai bine sa cada
cladiri decat sa piara vieti3, a spus Teoctist, dupa care a poestit despre ietile
distruse de care aea cunostinta. RBiserica noastra a avut si o istorie paralela, care
se impletea cu crima3, a spus Teoctist, dupa care a dat catea e#emple pe care
monahul nu le-a uitat.
3 poestit de mitropolitul !ucoinei, Tit Simedrea, care a compus rugaciuni contra
comunistilor. 7-a pomenit pe episcopul Visarion Puiu, condamnat ca si criminal de
comunisti, dar care a reusit sa fuga in 3pus. 3 mai poestit de episcopul Emilian
Antal, nepotul Patriarhului 'iron *ristea, care s-a opus ehement impuscarii sefului
PNT din !ucoina. 3 relatat cum comunistii l-au pus pe calugarul care-l serea pe
episcop la masa sa-l otraeasca, iar acesta a +aut singur otraa, ,icand Rmai +ine
mor eu decat sa ucid un episcopPR.
N-a uitat nici de staretul manastirii "Sfantul Ioan" 4din ,ona *ampulung,
'oldoa5, aruncat de securisti su+ rotile trenului. Tot de crima era or+a si in ca,ul
mitropolitului Sebastian Rusan, RsinucisR prin otraire dupa ce fusese declarat de
autoritati Rde+il mintalR.
R*um sa nu te marche,e toate astea, si cate tre+uie sa mai fi stiut Prea Fericirea
)a8R, se intrea+a asta,i monahul.
-lena *eausescu ii pusese gand rau
R3 recunoscut in fata umilei mele persoane, in nopti de discutii cutremuratoare,
fragmente ascunse dintr-o istorie de care eu atunci nu stiamR, spune monahul. R'i-a
mai spus cum, intr-o ,i, Postelnicu l-a instiintat ca la o sedinta -lena *eausescu ar fi
,is? 3Dar mai terminati-l odata si pe astaPR. Patriarhul s-ar fi aratat mirat fiindca, in
aparenta, Rse intelegea +ine cu sotia lui *eausescuR.
"+iceiul monahului de la )inaia de a trimite rododendron Patriarhului a continuat ani
de ,ile dupa 1990. Din pachetul lunar nu lipsea sticla de sirop de con de +rad, cu care
se indulcea !usuioaca de !ohotin. Patriarhul il chema, uneori, la Patriarhie, sa repete
tratamentul de primaara cu ur,icute. Dupa V9A, ga,da de la )inaia ii trimitea
Rur,icutele timpurii pentru tratamentul aducerii aminteR. Dupa 1991, intre cei doi a
interenit o schisma si nu s-au mai a,ut.
'onahul are si a,i iconita de aur in filigran daruita de Patriarh in ,ilele de restriste din
1990. *and o prieste, are o anumita stralucire in ochi, precum oamenii care inteleg
cum merg lucrurile.
Penitenta si cainta *n ortodo)ie
Penitenta / poenitentia, in latinaW metanoia, in greaca / inseamna Renire in sine si
cunostinta despre cele saarsite, o suferinta de +unaoie pentru pacatele saarsite si
o hotarare de a nu mai pacatui in iitor si a se corecta in fapte +une. Penitenta e un
fel de pedeapsa, fiindca se pedepseste pe sine omul, intristandu-se si suferind ca a
facut rau pacatuindR 4Pr. *onstantin -r+iceanu, RPenitentaR, 19=;5.
Pietatea si cainta nu sunt sinonime, cainta fiind Run regret profund al sufletului si o
renuntare la pacatul prin care am dispretuit poruncile lui Dumne,euR.
-#emplu releant? R3tunci a,and (uda, cel ce l-a andut pe -l, ca s-a osandit la
moarte, caindu-se, a intors cei ;0 de arginti arhiereilor si +atranilor ,icand? S4resit-
am ca am vandut sange nevinovatTR 4'atei, =0.;.>5.
)ericiile secrete l-au ascuns, mitropolitul Daniel l-a rechemat
Puterea suprema din !"$ a fost, oficial, in mainile unei locotenente in perioada 12
ianuarie - A aprilie 1990. (nterimatul a fost asigurat de cinci episcopi.
Doua eenimente se desfasurau in paralel. Primul priea plecarea Patriarhului din
Patriarhie in mod secret, in ,ilele reolutiei, plecare de care stiau foarte putini
oameni. (n olumul R9remea )eniorilorR 4*arpathia Press, =00>5, 3rtur )ilestri nota
in capitolul R" pagina inlacrimata de iarnaR? RNumai Prea Fericirea )a Teoctist, straniul
e,oterist @elu 9oican 9oiculescu si eu insumi cred ca stim pe acest pamant ce s-a
petrecut cu adearat in acele ,ile in !iserica "rtodo#a $omanaR.
Pe de alta parte, parca su+ aceeasi +agheta magica, tot la 12 ianuarie 1990 lua fiinta
R+rupul de re!lectie si de innoire in Biserica (rtodo)a omanaR, grupand
personalitati precum Bartolomeu Anania, parintele Galeriu, arhimandritul Ilie
leopa, parintele Staniloaie etc. (n prima instanta, @rupul l-a dorit pe
arhimandritul Ilie leopa drept Patriarh, iar statutul de organi,are al !"$ permitea
aceasta optiune? R*lerul superior se alege dintre licentiati sau doctori in teologie,
mitropoliti, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria a (-a adui prin decesR
43rt. 1=95. %n precedent e#ista? Patriarhul (ustin a fost propulsat de la catedra de
profesor de teologie direct in )caunul mitropolitan, pe acelasi temei.
@rupul a inceput o procedura de rupere de comunism in emulatia imediat post-
reolutionara, iar Bartolomeu Anania scria in A fe+ruarie 1990 in ,iarul R$omania
li+eraR despre Rpacatele comise si omisive de B+5 in timpul comunismuluiR. -forturile
grupului au fost modificate insa, iar su+ presiunea e#terna episcopul icar de
Timisoara, Daniel 7ugo&anul / 'itropolitul de a,i al 'oldoei / i-a facut rechemarea in
functia de Patriarh.
Teoctist in 1990? RNicidecum nu a fost or+a de o demisieR
-enimentul a fost relatat, sumar, de insusi Patriarhul Teoctist in interiul acordat in
aprilie 1990 ,iaristului +ritanic 3lec $ussell de la The Dail. Telegraph?
T (n traditia regulamentului ortodo# este posi+il ca un Patriarh sa-si dea demisia8
X *onform canoanelor si legiuirilor noastre +isericesti ortodo#e, un Patriarh se poate
retrage temporar numai din motie de sanatate. 3cest lucru s-a intamplat si in ca,ul
meu. Nicidecum nu a fost or+a de o demisie, care ar fi fost anticanonica. De aceea,
la chemarea )fantului )inod, dupa insanatosire, am reenit la slu&irea de (ntai
)tatator al !"$...
T Daca nu este posi+il, cum a e#plicati retragerea din 12 ianuarie8
X 3eti raspunsul in cel pentru prima intre+are...
,ecretul Patriarhului
PF Teoctist dorea sa confere 'itropolia 'unteniei si Do+rogei preferatului sau, Teofan,
po,itie care l-ar fi transformat pe actualul 'itropolit al "lteniei in faorit in fata lui (P)
Daniel
Dintr-o noua preci,are facuta de *ostel *alapod, soferul si apropiatul Prea Fericitului
Parinte Teoctist timp de =1 de ani, aflam despre Testamentul Patriarhului si despre
faoritul sau pentru preluarea fraielor !isericii "rtodo#e $omane. %n amanunt
tul+urator ne proine si de la alte surse, +isericesti, care afirma ca Patriarhul
pregatea o schim+are spectaculoasa in organi,area !isericii? impartirea atri+utiilor
sale. Prea Fericitul dorea sa pastre,e din toate prerogatiele sale pe cele de Patriarh
si 3rhiepiscop al !ucurestilor si sa confere po,itia de 'itropolit al 'unteniei si
Do+rogei preferatului sau, Teofan, in pre,ent 3rhiepiscop al *raioei si 'itropolit al
"lteniei. 3legerea urma sa se faca in )fantul )inod, ca si numirea 9icarilor Patriarhali,
eitandu-se astfel ingerinta 3dunarii Nationale !isericesti, plina de mireni apropiati
unor structuri oculte, cum ar fi 'asoneria. Numirea lui Teofan la !ucuresti drept
'itropolit al 'unteniei si Do+rogei l-ar fi transformat pe acesta in prim faorit pentru
preluarea po,itiei de Patriarh al $omaniei si l-ar fi dat la o parte pe Daniel, 'itropolit
al 'oldoei. %lterior, dupa cum ne confirma mai multe surse, inclusi *ostel *alapod,
Patriarhul era pregatit si de o eentuala retragere la 'anastirea *ernica, nu inainte
de a-l edea Patriarh pe Teofan. N-a fost sa fie asa. 3legerile de peste A0 de ,ile ne
or arata daca ointa Patriarhului a ininge peste timp.
-6a rog sa ne spuneti ce stiti despre .estamentul 'atriarhului-
-)tiu ca si raposatul 'atriarh $ustin, cand a raposat, s-a gasit testamentul sau, pe care
'rea Fericitul 'arinte .eoctist l-a respectat intocmai. Eu cred ca si 'rea Fericitul
'arinte 'atriarh a lasat un .estament, intrucat la 5evolutie, in 1010-1007 se stia ca
are .estament.
-Deci dansul a lasat inca de la 5evolutie, din 1010, un .estament-
-Da. )i de multe ori spunea ca va lasa, ca toti 'atriarhii care au fost au lasat
.estament.
-Dar v-a spus vreodata e,plicit ca lucreaza la un .estament sau ca doreste sa se
retraga si ar putea sa lase un .estament-
-$mi spunea ca daca cumva batranetea isi va spune cuvantul asupra sa, sa fie bolnav
sau, eu stiu, sa nu mai aiba capacitatea sa-si faca datoria, preconiza sa se retraga in
viitorii ani la 2anastirea /ernica, unde isi pregatea o casa langa )fantul /alinic,
acolo. 'entru a se retrage, dar nu acum.
-)i pe cine si-ar fi dorit sa lase in locul dansului-
8sta nu pot sa stiu. $nsa de multe ori in discutii batea apropouri ca 2itropolitul
+lteniei semana foarte mult la chip cu raposatul $ustinian 2arina.
-Da-
-Da, da.
-8ha, deci i-ar fi placut oarecum sa-i succeada-
-Da, da. 2ai ales ca el l-a format ca secretar, episcop, mitropolit.
-Da, si mai este o asemanare: amandoi - si .eoctist si .eofan - provin dintr-o familie
cu 11 copii.
-Da, dintr-o familie neca%ita.
-Dar credeti ca acest .estament - al 'atriarhului - ar putea sa fie in seiful dansului-
(n momentul cand se or desigila camerele, cand a intra *omisia, e imposi+il sa nu
gaseasca, sa nu fi lasat un Testament.
Moartea sub ancheta
Dupa de,aluirile profesorului %rsea din U(%3, *olegiul 'edicilor si 'inisterul
)anatatii au inceput inestigatiile la )pitalul Fundeni Y Procurorii asteapta erdictul
doctorilor pentru a se apuca de trea+a
Dupa interiul pe care profesorul Nicolae %rsea, medicul personal al Patriarhului, l-a
acordat Uiarului U(%3 in legatura cu moartea acestuia, autoritatile statului au decis sa
declanse,e mai multe anchete. (eri, agentiile de presa, posturile de radio si de
telei,iune au preluat de,aluirile facute de medicul %rsea in ,iarul nostru. Parchetul
inca nu s-a autosesi,at, dar ar putea primi o solicitare de ancheta penala din partea
*olegiului 'edicilor
*omisia de Disciplina a *olegiului 'edicilor din 'unicipiul !ucuresti 4*''!5 s-a
autosesi,at in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului
preoperator in ca,ul interentiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist, de catre
doctorul (oan )inescu. 7a randul sau, -ugen Nicolaescu, ministrul )anatatii, a dispus
o ancheta administratia la *linica de *hirurgie si Transplant $enal Fundeni, comisia
urmand sa anali,e,e modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale
priind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Patriarhul
Teoctist a murit cu ,ile, sustine medicul personal al acestuia, cel care l-a ingri&it =1 de
ani. Profesorul Nicolae %rsea, medic primar medicina interna si medic primar
nefrologie, a afirmat intr-un interiu acordat in e#clusiitate Uiarului U(%3 ca a fost
mintit de dr. (onel )inescu cu priire la starea de sanatate a Patriarhului, intr-un
moment in care aceasta depasise stadiul de critica. %rsea afirma ca, personal, nu ar
fi recomandat interentia chirurgicala, in conditiile in care Patriarhul suferea de o
infectie urinara, trata+ila mai degra+a cu anti+iotice decat cu +isturiul. 'edicul
personal al Patriarhului a mai spus ca a or+it la telefon cu doctorul )inescu care l-a
asigurat ca Patriarhul se simte +ine si nu a fost operat chiar in momentul in care
acesta era resuscitat dupa interentia chirurgicala. (eri, medicul (onel )inescu a spus,
intr-un interiu acordat !!*, ca nu a stiut ca doctorul %rsea era medicul personal al
Patriarhului si ca nu mai stie e#act ce a or+it cu el la telefon. -l recunoste ca nu a
discutat nici cu repre,entantii Patriarhiei despre faptul ca Prea Fericitul Teoctist a fi
supus unei operatii. (n aceste conditii Patriarhia $omana a salutat, ieri, deci,ia *''!
de a se autosesi,a in ca,ul interentiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist,
apreciind ca numai asa a fi sta+ilit adearul legat de operatia acestuia. *hiar daca
pana la aceasta ora procurorii nu s-au autosesi,at in ca,ul decesului Patriarhului,
Uiarul Uiua solicita Parchetului @eneral sa demare,e ancheta in acest ca,.
3cu,atiile profesorului %rsea
RDin punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el fara
medicul personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca din groapa, sa ma aduca
langa dumnealui... Era prima chestiune... 8 doua chestiune: nu era oricine, trebuia
organizat un consult medical de specialisti. Eu eram impotrivaR. R*ulmea este
urmatoarea? i-am dat telefon lui )inescu si l-am intre+at, luni? 'i-a raspuns, la
telefon? )i el era operat si era si mortR, a mai preci,at medicul personal al
Patriarhului.
R8vea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la spital,
la /arol Davila. $ le facusem pe toate. 8cum trei saptamani avea un puseu infectios.
9-am tratat, s-a rezolvat treaba asta si era totul bine. 8 reaparut infectia. 5eaparand
infectia, trebuia un tratament antiinfectios si dupa aceea discutata problema
interventiei chirurgicaleR, a declarat profesorul !icolae "rsea.
Familia cere ancheta penala
(mediat dupa inmormantarea de ieri, un repre,entant al familiei Patriarhului,
@heorghe 3rapasu, fiul fratelui Prea Fericitului Parinte, a incredintat un aocat sa
o+tina Foaia de "+seratie a internarii de la Fundeni. 3ocatul s-a deplasat la Fundeni
unde a solicitat documentul directorului spitalului, dr *onstantin Popa. Directorul a
refu,at sa ofere actul familiei, motiand ca este o+ligat sa pastre,e confidentialitate
pacientului. Pacientului mort. 3ocatul a declarat ca e#ista numeroase precedente,
inclusi in ca,ul Tanacu, unde familia a primit imediat Foaia de "+seratie. )ingurul
act care ar fi putut fi oferit familiei, a afirmat dr Popa, este !iletul de iesire din spital,
care contine un re,umat al Foii de "+seratie. Dar acesta nu poate fi dat decat de
catre medicul care l-a intocmit, in acest ca,, dr (onel )inescu, e#ecutorul operatiei.
3cesta insa nu era ieri de gasit in spital. Familia, reoltata, a anuntat ca a o+tine
Foaia de "+seratie prin <ustitie si oricum a inainta o plangere penala pentru a se
declansa o ancheta oficiala in ca,ul mortii Patriarhului. 49.$.5
Masonii din Adunarea -ationala Bisericeasca
7iderul P(N *o,min @usa a de,aluit, ieri, pentru U(%3, lista masonilor din 3dunarea
Nationala !isericeasca 43N!5, sustinand ca unii dintre acestia, su+ coordonarea
democratului )orin Frun,aerde, incearca influentarea otului pentru alegerea noului
Patriarh. @usa l-a acu,at pe Frun,aerde ca face lo++. pentru selectarea unui
candidat la scaunul patriarhal Rmai apropiat de alorile masoniceR. Potriit
presedintelui P(N, fostul sef al )(-, (oan Talpes, ar aea si el o influenta considera+ila
asupra unora dintre mem+rii 3N!. P(N i-a cerut sefului 'asoneriei $omane, -ugen
"idiu *hiroici, sa se delimite,e de aceste actiuni de influentare a otului pentru
alegerea noului Patriarh.
.neltirile lui Frunzaverde si 'alpes
P(N a preci,at, ieri, ca unii masoni - mem+ri ai comisiilor din 3N!, precum si din
3dunarea -parhiala a )fintei 3rhiepiscopii a !ucurestiului - au desfasurat in ultimele
,ile un lo++. printre persoanele care au drept de ot pentru alegerea noului Patriarh
pentru a incura&a alegerea unui candidat care Rar fi mai apropiat de alorile masonice
decat alti candidatiR. R*ea mai flagranta apare atitudinea domnului )orin Frun,aerde
care in numele organi,atiei masonice din care face parte si +eneficiind de influenta
conferita si de po,itiile politice sau administratie pe care le-a detinut, coordonea,a
in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai susR, se arata intr-un
comunicat de presa. Partidul lui *o,min @usa considera ca situatia este cu atat mai
graa cu cat, in ca,ul lui Frun,aerde, este or+a de o recidia, fiind de notorietate
faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica, politica si administratia si la
momentul alegerii 'itropolitului 3rdealului, (.P.). 7aurentiu )tre,a.
Chirovici, somat sa intervina
@usa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati su+ coordonarea lui Frun,aerde, Rmai
sunt catia, influentati de o persoana oculta care nu este mem+ru in 3N!, dar care
face in aceasta perioada &ocuri de influenta la nielul masoneriei si al )(- in faoarea
lui Traian !asescu? (oan TalpesR. De aceea, P(N ii solicita 'arelui 'aestru al 'arii 7o&i
Nationale din $omania, -ugen *hiroici, o delimitare de aceste actiuni, considerand
ca in nici un ca, otul in faoarea noului Patriarh nu tre+uie tarat in alta parte decat
in interiorul *olegiului -lectoral !isericesc si pe +a,a alorilor cutumelor si
regulamentelor care guernea,a actiitatea !isericii "rtodo#e $omane. Potriit
informatiilor U(%3, actiunile de lo++. au fost in faoarea 'itropolitului 'oldoei, (P)
Daniel. 9a pre,entam in continuare lista mem+rilor 3N! care, potriit lui @usa, au
legaturi cu masoneria?
omisia or#ani$atoare
Viorel Roman % Arhiepiscopia Iasilor% membru
A&. Ioan Rus % Arhiepiscopia Alba Iulia% membru
Prof. In#. 'r. onstantin !icolescu % Episcopia Ar#esului si (uscelului%
membru
In#. 'r. Sorin )run$a&erde % Episcopia aransebesului% membru
*ucian Iliescu % Episcopia Giur#iului % membru
omisia Bisericeasca
Acad onstantin Balaceanu Stolnici % Arhiepiscopia Bucurestilor% membru
In#. Ioan (ocioalca % Episcopia aransebesului% membru
Prof. uni&. 'r. Aurel iumberica % Episcopia Giur#iului% membru
omisia ulturala
onstantin Asa&oaie % Arhiepiscopia lu+ului% membru
omisia Economico% )inanciara
In#. Trifon Belacurencu % Episcopia Tulcea% membru
Gheor#he (artin % Arhiepiscopia Tomisului% membru
omisia Bu#etara
'orel ,naca% Arhiepiscopia Tomisului% membru
Prof. ornel Popa% Episcopia ,radei, Bihorului si Sala+ului% membru
-Raluca PAPA',P,* .
'inisterul )anatatii a descins la Fundeni
'inistrul )anatatii -ugen Nicolaescu a dispus ieri o ancheta administratia la *linica
de *hirurgie si Transplant $enal Fundeni, comisia urmand sa anali,e,e modul in care
au fost respectate regulile si procedurile legale priind internarea si tratamentul la
care a fost supus Patriarhul Teoctist. R3m sta+ilit ca din echipa de control sa faca
parte sase persoane, cate doua de la directia de audit a 'inisterului )anatatii Pu+lice,
a corpului de control a ')P si a (nspectiei )anitare de )tat. -ste or+a despre modul
in care au fost respectate anumite reglementari ale *ontractului cadru priind
acordarea asistentei medicale. *ontrolul a inceput chiar in aceasta ,i 4n.r.-ieri5.
(nstitutul *linic Fundeni este unitate medicala de elita su+ordonata direct 'inistrului
)anatatiiR, a spus Nicolaescu, citat de 'ediafa#. (n plus, dupa semnalele aparute in
presa, ministrul )anatatii a cerut lui -rin ),eMel., secretar de stat pentru relatia cu
Parlamentul sa sesi,e,e in scris *olegiul 'edicilor din $omania despre acest ca,.
Potriit unor surse oficiale din 'inisterul Pu+lic, procurorii nu s-au autosesi,at in ca,ul
decesului Teoctistului, doar *olegiul 'edicilor putand remite o sesi,are in legatura cu
acest fapt. 4D.-.(.5
*olegiul 'edicilor inestighea,a procedura de internare
*omisia de Disciplina a *olegiului 'edicilor din 'unicipiul !ucuresti s-a autosesi,at in
legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului preoperator in ca,ul
interentiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist de catre doctorul (oan )inescu.
R(n acest sens, in conformitate cu reglementarile legale, *omisia a face demersurile
oficiale necesare o+tinerii documentelor medicale aflate in eidentele *linicii de
%rologie a )pitalului *linic Fundeni, care or fi anali,ate de catre e#pertii *omisieiR,
preci,ea,a *omisia de Disciplina a *olegiului 'edicilor din 'unicipiul !ucuresti, citata
de 'ediafa#. )e mai arata ca ealuarea documentelor medicale si anali,a efectuata
de catre e#perti or fi incluse in ordinea de ,i a primei sedinte de lucru a *omisiei de
Disciplina. 4D.-.(.5
Patriarhia saluta sesi,area *olegiului
Patriarhia $omana saluta deci,ia *''! de a se autosesi,a in ca,ul interentiei la
care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa a fi sta+ilit adearul
legat de operatia acestuia, a declarat *onstantin )toica, purtatorul de cuant al
Patriarhiei, citat de 'ediafa#. R-ste un act responsa+il al *olegiului 'edicilor
!ucuresti, singurul for a+ilitat sa sta+ilesca adearul in legatura cu operatia
Preafericitului Teoctist. Patriarhia saluta deci,ia *'!, intrucat numai prin actiunea
medicilor om afla adearulR, a mai spus )toica. 4D.-.(.5
Patriarhul 'eoctist, #terminat/ de un mason0
'uFamali,area anchetei morGii Patriarhului Fi semnalele apErute Cn ultima reme Cn
presa centralE ridicE noi semne de Cntre+are asupra lui Sinescu
Z 3utoritEGile, la aproape o lunE de la sesi,area du+ioaselor circumstanGe ale
decesului Patriarhului Teoctist, nu au miFcat un deget
Z R)pElareaR sa, organi,atE de trusturi de presE ce aparGin unor oligarhi -
9oiculescu, 9antu, 3drian )Dr+u, Patriciu - puternic legaGi de sericiile secrete Fi de
'asonerie, adDnceFte misterul din &urul acestui controersat persona&
Z Sinescu proine din mediul militar Fi Cnainte de 1929 efectua deplasEri de
sericiu, ca medic ciil, Cn GEri occidentale GintE ale D))
Z !iografia sa oficialE, comunicatE de Trustul lui 9antu, omite partea militarE a
trecutului lui Sinescu
Z *one#iunile sale cu confreria masoneriei, din care fac parte importante
persona&e politice precum Fi cadre militare de Drf, poate fi o e#plicaGie a
RscutuluiR din &urul sEu
Z De a+ia acum se ridicE adeEratele Cntre+Eri cu priire la dispariGia
Patriarhului !isericii "rtodo#e $omDne
Uiarul R*urentulR a fost prima pu+licaGie care a ridicat semne de Cntre+are priind
moartea suspectE a Patriarhului $omaniei, Cn urma unei controersate operaGii
e#ecutate de cEtre un Fi mai controersat medic de la Fundeni, dr. Ionel Sinescu.
Presa centralE, cu catea e#cepGii nota+ile, a scris pe aceastE temE. Uiarele cu
departamente puternice de inestigaGii au de,Eluit amEnunte Focante despre
RoperaGiaR lui )inescu, despre profilul acestui medic implicat 4Fi5 Cn com+inaGii
du+ioase susGinut CnsE cu strEFnicie de o +aterie de pu+licaGii Fi de telei,iuni
aparGinand unor moguli - 3drian )ar+u, )orin "idiu 9antu, Patriciu Fi 9oiculescu, uniGi
de un RceaR ce ne-a scEpat panE recent. *and panE Fi @D)-ul, cu a sa pu+licaGie
R==R s-a +Egat Cn horE campania de Ral+ireRa lui Sinescu a deenit Fi mai
interesantE.
)urse ai,ate, cu CnsemnatE actiitate Cn interiorul sericiilor de informaGii ne-au
informat cE Sinescu - cadru militar la +a,E Fi a+solent al (nstitutului 'edico 'ilitar,
aflat Cn su+ordinea 'apN, Rnu aea cum sE a&ungE, Cnainte de 1929, la speciali,Eri Cn
GEri occidentale ca )%3 Fi $F@ fErE a fi fost parte a )istemuluiR. De origine din (aFi,
Sinescu Fi-a Cnceput studiile la liceul *ostache Negru,,i, CnsE din clasa a 10-a Fi-a
continuat studiile Cn uniforma militarE, la unitatea de CnEGEmant a '3pN din
*ampulung 'oldoenesc. Hn *9-ul sEu de candidat la RUece pentru $omaniaR - apare -
la ru+rica R-ducaGieR cE acesta este a+solent, Cn 1900, al %niersitEGii de 'edicinE Fi
Farmacie, !ucureFti, Facultatea de 'edicinE @eneralE. Nu se preci,ea,E CnsE cE
acesta a a+solit iniGial (nstitutul 'edico-'ilitar, Cn 190>.
Sinescu - cadru militar, la +a,E
Plecat de mic cEtre cariera militarE )inescu a afirmat canda cE Ra renunGat la cariera
militarE pentru cE dorea sE facE mai multR - desigur aici urmea,E +la-+la-ul de rigoare
despre dedicaGia cEtre aproapele, dragostea pentru Oipocrate etc.
)inescu a aut cu adeErat o traiectorie ascendentE, a muncit mult, s-a eidenGiat Cn
carierE. )tagiile de pregEtire Cn strEinEtate, Cn GEri GintE pentru sericiile din est, Cntre
care se aflau Fi sericiile din $omania sunt altE poeste. *9-ul sEu este foarte +ogat
CnsE desigur nu se menGionea,E contri+uGia la cariera sa a unor Cndeletniciri mai puGin
ortodo#e, nu se menGionea,E acu,aGiile de plagiat Fi furt intelectual.
*onergenGa susGinerii pu+lice a lui Sinescu
*and )inescu a deenit un nume de notorietate mondialE, prin contri+uGia sa la
moartea Patriarhului CncE neelucidatE de organele de anchetE, s-a aplicat cu o forGE
ieFitE din comun o parghie mediaticE de RproptireR a unui doctor, Cn aparenGE
o+iFnuit. *and un puternic instrument de influenGare a opiniei pu+lice - telei,iunea,
este folosit pentru a e#onera Fi RspElaR un persona& aflat Cn anchetE se ridicE imediat
Cntre+area cine susGine, cine plEteFte pentru spaGiul pu+licitar8 *ui foloseFte8 - este o
Cntre+are care meritE pusE Cn astfel de ca,uri de anergurE pu+licE, mai ales cand
apar Fi alte semne de Cntre+are.
Hn plus pu+licaGiile centrale au atras atenGia cE autoritEGile muFamali,ea,E ancheta
morGii Patriarhului Teoctist Fi cE ancheta +ate pasul pe loc. 3genGia regionalE pentru
Drepturile "mului - Ouman $ights 4O$P5 a solicitat Parchetului @eneral sE furni,e,e
opiniei pu+lice stadiul dosarului priind anchetarea morGii Patriarhului Fi sE e#plice de
ce aceastE cau,E nu a rEmas Cn atenGia forului central, deFi Cn alte ca,uri s-a practicat
aceasta soluGionare.
Uiarul R@ardianulR scria ,ilele trecute? R7a == de ,ile de la moartea Patriarhului, nici o
autoritate nu a demarat cercetErile. PoliGia sectorului = a trimis doar o cerere
(nstitutului Fundeni, prin care solicitE anumite documente, CnsE conducerea spitalului
susGine cE cererea nu are nici un termenR. Nici o autoritate din $omania nu se agitE
pentru a soluGiona misterul cau,ei reale a morGii Patriarhului Teoctist. *olegiul
'edicilor din !ucureFti s-a antepronunGat, susGinand neinoEGia lui )inescu, pentru
ca apoi sE-Fi decline competenGa. *olegiul 'edicilor din $omania a susGinut cE nu are
cum sE gEseascE nereguli Cn interenGia chirurgicalE.
'inisterul )EnEtEGii Fi-a trimis o echipE care sE cercete,e, chipurile, ca,ul decesului
lui Teoctist. DupE ce au mimat ancheta, repre,entanGii ministerului au lEsat-o +altE
deoarece lipseFte de la apel prof. Tul+ure, persona& cheie al anchetei, aneste,istul lui
)inescu, care a plecat nu se Ftie unde.
)orin "prescu, Feful *olegiului 'edicilor din !ucureFti, a inentat o operaGie pe care i-
ar fi fEcut-o Patriarhului Cn urmE cu ;= de ani, pentru a &ustifica cicatricea descoperitE
de Uiua pe trupul Patriarhului dupE operaGia RendoscopicER 4adicE, cicE, fErE tEieturE5
fEcutE de )inescu.
3nchetarea lui Sinescu +ate pasul pe loc
Parchetul Tri+unalului 'unicipiului !ucureFti a pasat ca,ul la Parchetul din sectorul =,
care nu anchetea,E morGi suspecte. Parchetul la randul sEu a predat re,olarea
ca,ului PoliGiei sectorului =, de parcE ar fi or+a de o gEinarie de du,inE, nu de
moartea Patriarhului $omaniei, de,Eluie @ardianul. Din sursele noastre din PoliGie
am aflat cE RDosarulR poliGiFtilor de la sectorul = nu conGine nimic, nici mEcar
articolele din presE, deoarece RanchetatoriiR nu au internet, nu au a+onamente la
presE, nu au foarfecE Fi nici pelicanol.
Hn ce prieFte situaGia din )pitalul Fundeni, RUiuaR sesi,a cE )inescu a ameninGat
anga&aGii spitalului, pentru Ra-Fi Gine guraR, cu relaGiile sale cu sericiile secrete Fi
masoneria.
Sinescu - frate mason, sau +eneficiar al "mertei securiFtilor8
(nocarea pre,enGei 'asoneriei Cn lumea medicalE nu este o noutate. 'asonii sunt
puternic repre,entaGi Fi la arful sistemului sanitar, consemna o pu+licaGie centralE.
RNumai Cn )enatul %niersitEGii de 'edicinE, ar fi 1= masoni, iar dintre Fefii de spitale,
ma&oritatea fac parte dintr-o 7o&E sau alta. Hn randul medicilor, cele+ru este ca,ul
doctorului (rinel Popescu 4gradul ;;5R, - senator al partidului Famigliei 9oiculescu Fi
totodatE mare Fef Cn aceeaFi clinicE Fundeni care Cl adEposteFte Fi pe )inescu.
*onsiderEm releante informaGiile noi care conturea,E profilul lui (onel )inescu. DacE
acesta a fost Run deplin conspiratR Fi cadru militar RlansatR Cn ciilie Fi RafarER cu
RsarciniR gEsim o e#plicaGie consistentE a suportului sEu larg de astE,i, din partea
unor trusturi Fi ale unor persona&e puternic legate de sericii Fi instituGii secrete. Pe
de altE parte nici ipote,a adEugErii influenGei RfraGilorR masoni nu este de dat la o
parte.
*aracterul RsecretR al organi,aGiei, care se intitulea,E pu+lic drept o asociaGie
RdiscretER, Cn ,ilele noastre, a alimentat Fi alimentea,a CncE tot felul de teorii
conspiraGioniste.
3m cEutat Fi am gEsit opinii ale unor foFti Fefi de sericii secrete din $omania care
CnsE, interesant, se aflE Cn puternic de,acord cu priire la oculta Francmasoneriei.
3stfel 9irgil 'Egureanu, Cntr-un interiu apErut Cn =00>, a declarat cE nu are neoie sE
fie mason R:ntrucat am propria mea masonerie - :n definitiv, conduceam un serviciu
secret, ce s; mai caut eu :n conclavul masonilor-< 'e de alt; parte, masoneria a
dec;zut foarte mult :n zilele noastre. Ea nu mai este un centru real de putere, odat;
cu devoalarea public; a simbolurilor =i ritualurilor masonice o etap; de cateva sute
de ani, :n care au dominat lumea =i au influen>at :ntr-o m;sur; radical; deciziile de
ma,im; importan>;, s-a :ncheiat< 8st;zi, masonii reprezint; o istorie =i o confrerie
u=or revolut;. R
Hn contradicGie stridentE, $adu Timofte, Fef al )$( imediat dupE 'Egureanu afirma cE
R'asoneria are tendinGa sE ocupe toate funcGiile importante Cn )tat din $omania. 'i-e
teamE cE om a&unge Cntr-o ,i sE fim conduFi numai de cEtre cei care fac parte din
astfel de organi,aGii Fi atunci s-a dus nai+ii Fi identitatea noastrE naGionalE Fi tot ce
CnseamnE culturE Fi tradiGie romaneascE. 9icepreFedinte al *omisiei de apErare a
)enatului, Cn acea reme, $adu Timofte, declara cE tendinGa masoneriei - din ce Cn ce
mai i,i+ilE - de a acapara toate funcGiile importante Cn stat repre,intE un pericol
pentru $omania.
P*-1 Frunzaverde vrea sa in!luenteze alegerile de la
B(, impreuna cu Masoneria
Partidul (nitiatia Nationala il acu,a printr-un comunicat de presa pe liderul PD )orin
Frun,aerde ca incearca in numele 'asoneriei, din care face parte si el, sa
influente,e alegerea noului Patriarh.
Formatiunea lui *o,min @usa sustine ca in 3dunarea Nationala !isericeasca si in
special in 3dunarea -parhiala a )fintei 3rhiepiscopii a !ucurestiului 'asoneria a
desfasurat in ultimele ,ile un lo++. printre persoanele care au drept de ot pentru
alegerea noului Patriarh pentru a incura&a alegerea unui candidat la scaunul
patriarhal care ar fi mai apropiat de alorile masonice decat alti candidati. R$n acest
conte,t, cea mai flagranta apare atitudinea domnului )orin Frunzaverde care in
numele organizatiei masonice din care face parte, si beneficiind de influenta
conferita si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza
in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai susR, se arata in
comunicatul P(N.
Formatiunea sustine ca Frun,aerde a mai influentat tot in faoarea 'asoneriei si
alegerea 'itropolitului de 3rdeal, (.P.). 7aurentiu )tre,a si solicita organi,atiei, sefului
sau, -ugen "idiu *hiroici, si politicienilor sa nu mai interfere,e in actiitatea
!isericii "rtodo#e $omane.
Patriarhul !isericii "rtodo#e este ales prin ot secret de *olegiul -lectoral !isericesc,
dintre candidatii eligi+ili propusi de )fantul )inod. *olegiul -lectoral !isericesc este
alcatuit din circa 120 de mem+ri, dintre care 00 sunt laici. Din colegiu fac parte si
oameni politici, printre care? Norica Nicolai, *ornel Popa-PN7, )orin Frun,aerde,
Dorel "naca-PD, @heorghe 'artin-P*, 'arian Petre 'ilut-PNT-*D si *onstantin
Nicolescu-P)D. *olegiul -lectoral !isericesc alege prin ot secret dintre doi sau trei
candidati desemnati de )fantul )inod.
Dupa aparitia in presa a listei cu politicienii ce-l or alege pe Patriarh, !"$ a refu,at
in ultimele ,ile sa puna la dispo,itia pu+licului lista cu mem+rii *olegiului -lectoral
sustinand ca este o impietate orice discutie despre iitorul Patriarh inaintea
inmormantarii lui Teoctist.
Numele mem+rilor *olegiului -lectoral !isericesc, ce or ota pentru alegerea unui
nou patriarh, or fi comunicate numai cu acordul si dupa ce or fi consultate
respectiele persoane, a anuntat, &oi, +iroul de presa al Patriarhiei. )fantul )inod al
!isericii "rtodo#e romane a hotarat sa nu pu+lice lista completa a mem+rilor
*olegiului -lectoral decat Rcu consultarea si acordulR fiecarei persoane in parteR.
R(n +a,a preederilor constitutionale priind autonomia cultelor oficial recunoscute,
)fantul )inod al !isericii "rtodo#e $omane solicita repre,entantilor presei sa
manifeste intelegere si sa-i respecte autonomiaR, se arata intr-un comunicat al
Patriarhiei.
Deci,ia )fantului )inod ine dupa ce, miercuri, *lu+ul $oman de Presa 4*$P5 i-a scris
locotenentului patriarhal (P) Daniel pentru a-i cere sa inteleaga neoia pu+licului de a
aea acces la informatii legate de situatia !isericii "rtodo#e $omane, dupa cum au
declarat pentru NeNs(n surse din *$P.
*lu+ul $oman de Presa a facut acest demers pe langa (P) Daniel Rin urma unei
plangeri primite din partea mem+rilor *lu+uluiR priind Rmodul in care, in aceste ,ile,
se tratea,a accesul la informatii care, in mod eident, sunt de interes pu+licR.
Frun,Eerde? 'itropolitul Daniel a fi iitorul Patriarh
9icepreFedintele PD, )orin Frun,Eerde 4foto5, care face parte din 3dunarea NaGionalE
!isericeascE, a afirmat, ieri, cE, Cn opinia sa, iitorul Patriarh al $omDniei a fi
mitropolitul 'oldoei, Daniel *io+otea. R-u cred, conform cutumei Fi pregEtirii
ecle,iastice, cE mitropolitul Daniel a fi iitorul PatriarhR, a declarat Frun,Eerde,
pentru R3deErulR.
Potriit unor surse din PD, Frun,Eerde este Cntr-o relaGie foarte +unE cu mitropolitul
3rdealului, 7aurenGiu )tre,a, relaGie sta+ilitE din perioada Cn care )tre,a era episcop al
*aranse+eFului, iar liderul democrat conducea *onsiliul <udeGean *araF. Hn
consecinGE, )tre,a Cl a susGine, se pare, pe Daniel *io+otea, Cn defaoarea
mitropolitului "lteniei, Teofan, iar acest gest ar putea fi decisi la alegerea
Patriarhului. )urse din PD aprecia,E cE mitropolitul Daniel este Fi faoritul
preFedintelui !Esescu.
3nul trecut, Cn noiem+rie, cu oca,ia sEr+Etorii )fintei *uioase Paraschiea,
mitropolitul Daniel a spus cE !Esescu este RCntDiul pelerin al GEriiR. Partidul (niGiatia
NaGionalE l-a acu,at pe )orin Frun,Eerde cE face &ocurile 'asoneriei Cn alegerea
noului Patriarh. $epre,entanGii P(N susGin cE acGiunea de influenGare a otului pentru
alegerea noului Patriarh ar fi coordonatE de icepreFedintele PD )orin Frun,Eerde.
P(N afirmE cE unii masoni, mem+ri ai comisiilor din 3dunarea NaGionalE !isericeascE,
precum Fi din 3dunarea -parhialE a )fintei 3rhiepiscopii a !ucureFtiului au desfEFurat
Cn ultimele ,ile un lo++. printre persoanele care au drept de ot pentru alegerea
noului Patriarh, pentru a Cncura&a alegerea unui candidat la scaunul patriarhal care ar
fi mai apropiat de alorile masonice decDt alGi candidaGi. 4'ircea 'arian5
,!antul ,inod1 Masoneria, dusman al lui
Dumnezeu
Declaratia lui )orin Frun,aerde, mason recunoscut si mem+ru al 3dunarii Nationale
!isericesti, potriit careia Daniel *io+otea, 'itropolitul 'oldoei, a fi iitorul Patriarh
al $omaniei, redesteapta echi rupturi dintre !iserica si 'asonerie. Pentru aceasta
merita amintit ca !iserica "rtodo#a $omana - ca si alte +iserici surori - a condamnat
ferm 'asoneria, inca din 19;0, printr-o Ootarare care este ala+ila si asta,i. 3sadar,
atat mirenii cat si clericii implicati in alegerea noului Patriarh, in ca,ul in care sunt
masoni ar tre+ui sa se retraga de urgenta.
$edam mai &os Ootararea )fantului )inod priind 'asoneria, considerata un dusman
al !isericii si al crestinilor de pretutindeni.
C(-DAM-A2A FA-CMA,(-2*2*
D2 CA'2 B*,2*CA
Ootararea )fantului )inod al !isericii "rtodo#e $omane Nr. 02>[19;0, aflata in
igoare in continuare.
Biserica osandeste )rancmasoneria ca doctrina, ca or#ani$atie si ca metoda
de lucru oculta si in special pentru urmatoarele moti&e/
0. )rancmasoneria in&ata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si
ade&ar re&elat de 'umne$eu, indemnandu%i sa admita numai ceea ce
descopera cu ratiunea lor. Ea propa#a astfel necredinta si lupta impotri&a
crestinismului ale carui in&ataturi sunt re&elate de 'umne$eu. Vanand pe
cat mai multi intelectuali sa si%i faca membri si obisnuindu%i pe acestia sa
renunte la credinta crestina, )rancmasoneria ii rupe de la Biserica, si a&and
in &edere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de
asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai lar#i. In
fata propa#andei anticrestine a acestei or#ani$atii, Biserica trebuie sa
raspunda cu o contrapropa#anda.
1. )rancmasoneria propa#a o conceptie despre lume panteist%naturalista,
reproband ideea unui 'umne$eu personal deosebit de lume si ideea omului
ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.
2. 'in rationalismul si naturalismul sau, )rancmasoneria deduce in mod
consec&ent o morala pur laica, un in&atamant laic, reproband orice
principiu moral "heteronom" si orice educatie ce re$ulta din credinta
reli#ioasa si din destinatia omului la o &iata spirituala eterna. (aterialismul
si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este conclu$ia necesara
din premisele )rancmasoneriei.
3. In lo+ile francmasone se aduna la un loc e&reii si crestinii si
)rancmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lo+ile ei cunosc
ade&arul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemnea$a ca
crestinismul nu da nici un a&anta+ in ce pri&este cunoasterea ade&arului si
dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate pri&i impasibila cum
tocmai dusmanii de moarte ai lui 4ristos sa fie considerati intr%o situatie
superioara crestinilor din punct de &edere al cunoasterii ade&arurilor celor
mai inalte si al mantuirii.
5. )rancmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor
precrestine. hiar daca unii adepti nu dau nici o insemnatate acestui cult se
&or #asi multe spirite mai nai&e asupra carora acest cult sa e6ercite o
oarecare forta 7uasi%reli#ioasa. In orice ca$, prin acest cult )rancmasoneria
&rea sa se substituie oricarei alte reli#ii, deci si crestinismului. In afara de
moti&ele acestea de ordin reli#ios Biserica mai are in considerare si moti&e
de ordin social cand intreprinde actiunnea sa contra )rancmasoneriei.
8. )rancmasoneria este un ferment de continua si sub&ersi&a subminare a
ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri,
unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care
repre$inta ordinea stabilita &i$ibil. Ii face unelte in mana unor factori
nestiuti inca nici de ei, a&and sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu
le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate9 niciodata nu e6ista si#uranta in
&iata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in spri+inul ei minciuna
si intunericuImpotri&a +uramantului crestinesc pe care acei functionari l%au
prestat Statului, ei dau un +uramant pa#anesc.
:. )rancmasoneria lupta impotri&a le#ii naturale, &oite de 'umne$eu,
conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ,rtodo6a care a
culti&at totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le%a a+utat sa%si
dobandeasca libertatea si sa%si mentina fiinta prime+duita de asupritori, nu
admite aceasta lupta pentru e6terminarea &arietatii spirituale din sanul
omenirii.
II. (asurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotri&a acestui
dusman al lui 'umne$eu, al ordinei social%morale si al natiunii, sunt
urmatoarele/
0. , actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a
acti&itatii nefaste a acestei or#ani$atii9
1. Indemnarea intelectualilor romani, care se do&edesc a face parte din lo+i,
sa le paraseasca. In ca$ contrar, ;< e6tinsa pe toata tara &a fi indemnata
sa i$ole$e pe cei ce prefera sa ramana in lo+i.
Biserica le &a refu$a la moarte slu+ba inmormantarii, in ca$ ca pana atunci
nu se caiesc.
'e asemenea, le &a refu$a pre$enta ca membri in corporatiile bisericesti.
2. Preotimea &a in&ata poporul ce scopuri urmareste acela care e
francmason si%i &a sfatui sa se fereasca si sa nu dea &otul candidatilor ce
apartin lo+ilor.
3. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile
reli#ioase se &a stradui sa con&in#a Gu&ernul si orpurile le#iuitoare sa
aduca o le#e pentru desfiintarea acestei or#ani$atii oculte. In ca$ ca
Gu&ernul nu o &a face, Sfantul Sinod se &a in#ri+i sa fie adusa o astfel de
le#e din initiati&a parlamentara."
3drian !ote,? 'asonii aleg Patriarh romDnilorI888PPP
(atE ce spunea, Cn 10=A, )F\NT%7 )(N"D D- 73 *"N)T3NT(N"P"74)fDnt )inod din
care fEceau parte, frEGeFte, Fi repre,entanGi ai "rtodo#iei $omDneFtiI5? 6*ei ce or
de,erta de la "rtodo#ie Fi or pErEsi pErinteFtile Fi dreptele dogme ale credinGei Fi
Predaniile o+FteFti ale !isericii Fi or decEdea Fi se or CndepErta cu inoaGii Fi cu
credinGe a+surde Fi cu o+iceiuri eterodo#e Fi or falsifica Fi or mEslui adeErul
"rtodo#iei, aceFtia nici nu mai sunt, nici nu se mai numesc creFtini cu adeErat, ci se
taie Fi se despart de totalitatea mEdularelor !isericii, Fi a creFtinilor, ca niFte
eterodocFi Fi inoatori Fi se i,gonesc afarE din sfDntul staul ca niFte oi rDioase Fi
mEdulare putrede.
Termenul de 6inoator nu se referE la 6Cnnoiri din lumea material-fi,icE, pentru cE
pe acestea ( le-a dat Dumne,eu omului sE se &oace cu ele, sE le 6descopereI - ci se
referE strict la falsele Cnnoiri, cele pretins 6spiritualeI ? aFa-,isa 6Cnnoire spiritualE
este o a+eraGie ticEloasE, care ar pretinde sE-Gi 6CnnoieFti 4adicE, mai pe Fleau? )]-7
T$]D-U(PPP / iarEFi Fi iarEFi, pe urmele inoatului protopErinte 3dam Fi pe cele ale
(udei (scarioteanulI - sE renunGi la -lP5 Dumne,eulI3dicE, sE-Gi atragi Fi sE atragi,
din nou, asupra Cntregului cosmos, o fErE de sfDrFit amDnare a (ertErii['Dntuirii
DiineI4efectuatE, cum spune N. !ediae, prin teandrie, adicE prin sfDntE
lucrare[efortul spiritual comun? 1-al omului[andros, care-Fi conFtienti,ea,E Fi regretE
pEcatul, Fi =-prin acela de (ertare[Ftergere a pEcatului, din partea lui
Dumne,eu[Theos, *el care ede Fi preGuieFte eforturile conFtienti,Erii umane de
pEcat contra 7uminiiI5.
Li atunci, cum sE accepte !iserica "rtodo#E 6Cnnoirile Franc-'asoneriei, care a
propus, CntDi, un pseudo-cult, pe +a,ele unei[unui sinergii[sincretism a religiilor
pEgDne46eterodo#ia despre care face or+ire )fDntul )inod de la *onstantinopolI5,
numind ,eitatea supremE 6'arele 3rhitect 4deh, masonii reendicDndu-se de la
mediealii ,iditori[arhitecGi de catedraleI5, pentru ca, Cn secolul ::, sE inente,e
NeN 3ge-ul, care, de fapt, merge chiar mai departe decDt sE producE inoluGia
spiritualE spre nielul politeist, al ,eitEGilor pEgDne? Hl CnlocuieFte pe Dumne,eul *el
9iu / cu urletele animalice ale 6mu,icii48885 rocM, cu se#ul, +anii, telei,iunea,
(nternetulI
DupE !iserica *iprului 4121>5 Fi aceea a @reciei 419;;5, !iserica "rtodo#E $omDnE a
lua Fi ea po,iGie, Cn 19;0 / aruncDnd 3N3TO-'3 asupra Franc-'asoneriei 43N3TO-'3
despre care noi n-aem la FtiinGE cE ar fi fost ridicatE[anulatE reodatE, oficial sau
neoficial, de cEtre !.".$I / cEci nici n-aea de ce? Franc-'asoneria face, Fi-acum ca
Fi-atunci, aceleaFi lucrEri - Fi are aceleaFi scopuri, cu totul potrinice lui Oristos Fi
)fintelor )cripturi5 ?
Temei Nr. 02>, [19;0. H.P.). 'itropolit Nicolae al 3rdealului, dE citire referatului cu
studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de )f. )inod CncE din anul 19;A.)f. )inod
CnsuFindu-Fi conclu,iile din referat hotErEFte?
I. Biserica os=nde>te )rancmasoneria ca doctrin?, ca or#ani$a@ie >i ca
metod? de lucru ocult? >i An special pentru urm?toarele moti&e/
0. )rancmasoneria An&a@? pe adep@ii ei s? renun@e la orice credin@? >i
ade&?r re&elat de 'umne$eu, Andemn=ndu%i s? admit? numai ceea ce
descoper? cu ra@iunea lor. Ea propa#? astfel necredin@a >i lupta Ampotri&a
cre>tinismului ale c?rui An&?@?turi sunt re&elate de 'umne$eu. V=n=nd pe
c=t mai mul@i intelectuali s? >i%i fac? membri >i obi>nuindu%i pe ace>tia s?
renun@e la credin@a cre>tin?, )rancmasoneria ii rupe de la Biseric?, >i a&=nd
An &edere influenta Ansemnat? ce o au intelectualii asupra poporului, e de
a>teptat ca necredin@a s? se Antind? asupra unor cercuri tot mai lar#i. Bn
fa@a propa#andei anticre>tine a acestei or#ani$a@ii, Biserica trebuie s?
r?spund? cu o contrapropa#and?.
1. )rancmasoneria propa#? o concep@ie despre lume panteist%naturalist?,
reprob=nd ideea unui 'umne$eu personal deosebit de lume >i ideea omului
ca persoan?, deosebit?, destinat nemuririi.
2. 'in ra@ionalismul >i naturalismul s?u, )rancmasoneria deduce An mod
consec&ent o morala pur laic?, un An&?@?m=nt laic, reprob=nd orice
principiu moral CheteronomD >i orice educa@ie ce re$ult? din credin@a
reli#ioas? >i din destina@ia omului la o &iat? spiritual? etern?. (aterialismul
>i oportunismul cel cras An toate ac@iunile omului, este conclu$ia necesar?
din premisele )rancmasoneriei.
3. Bn lo+ile francmasone se adun? la un loc e&reii >i cre>tinii >i
)rancmasoneria sus@ine c? numai cei ce se adun? An lo+ile ei cunosc
ade&?rul >i se Anal@? deasupra celorlal@i oameni. Aceasta Ansemnea$? c?
cre>tinismul nu d? nici un a&anta+ An ce pri&e>te cunoa>terea ade&?rului >i
dob=ndirea m=ntuirii membrilor s?i. Biserica nu poate pri&i impasibil? cum
tocmai du>manii de moarte ai lui 4ristos s? fie considera@i intr%o situa@ie
superioar? cre>tinilor din punct de &edere al cunoa>terii ade&?rurilor celor
mai Analte >i al m=ntuirii.
5. )rancmasoneria practic? un cult asem?n?tor celui al misterelor
precre>tine. hiar dac? unii adep@i nu dau nici o Ansemn?tate acestui cult se
&or #?si multe spirite mai nai&e asupra c?rora acest cult s? e6ercite o
oarecare for@? 7uasi%reli#ioas?. Bn orice ca$ prin acest cult )rancmasoneria
&rea s? se substitue oric?rei alte reli#ii, deci >i cre>tinismului.
Bn afar? de moti&ele acestea de ordin reli#ios Biserica mai are An
considerare >i moti&e de ordin social c=nd Antreprinde ac@iunea sa contra
)rancmasoneriei.
8. )rancmasoneria este un ferment de continu? >i sub&ersi&? subminare a
ordinei sociale prin aceea c? A>i face din func@ionarii Statului, din ofi@eri,
unelte subordonate altei autorit?@i p?m=nte>ti dec=t aceleia care
repre$int? ordinea stabilit? &i$ibil. Ii face unelte An m=na unor factori
ne>tiu@i Anc? nici de ei, a&=nd s? lupte pentru idei >i scopuri politice ce nu
le cunosc. E o lupt? nesincer?, pe la spate9 niciodat? nu e6ist? si#uran@? An
&ia@a Statului >i An ordinea stabilit?. E o lupt? ce ia An spri+inul ei minciuna
>i Antunericul. Bmpotri&a +ur?m=ntului cre>tinesc pe care acei func@ionari l%
au prestat Statului, ei dau un +ur?m=nt p?#=nesc-s.n...
:. )rancmasoneria lupt? Ampotri&a le#ii naturale, &oite de 'umne$eu,
conform c?reia omenirea e compus? din na@iuni. Biserica ,rtodo6? care a
culti&at totdeauna specificul spiritual al na@iunilor >i le%a a+utat s?%>i
dob=ndeasc? libertatea >i s?%>i men@in? fiin@a prime+duit? de asupritori, nu
admite aceast? lupt? pentru e6terminarea &ariet?@ii spirituale din s=nul
omenirii-s.n...
(?surile cele mai eficace ce are s? le ia Biserica Ampotri&a acestui du>man
al lui 'umne$eu, al ordinei social%morale >i al na@iunei, sunt urm?toarele/
0. , ac@iune persistenta publicistic? >i oral? de demascare a scopurilor >i a
acti&it?@ii nefaste a acestei or#ani$a@ii9
1. Bndemnarea intelectualilor rom=ni, care se do&edesc a face parte din lo+i,
s? le p?r?seasc?. Bn ca$ contrar, E)r?@ia ,rtodo6? Rom=n?F e6tins? pe toat?
@ara &a fi Andemnat? s? i$ole$e pe cei ce prefer? s? r?m=n? An lo+i.
Biserica le &a refu$a la moarte slu+ba Anmorm=nt?rii, An ca$ c? p=n? atunci
nu se c?iesc -s.n./ practic, aceasta este esen@a A!AT4E(EIG..
'e asemenea, le &a refu$a pre$enta ca membri An corpora@iile biserice>ti
-s.n./ EHAT EEA E !E I!TERESEAIJ ASTJII, 1KK:GGG..
2. Preo@imea &a An&?@a poporul ce scopuri urm?re>te acela care e
francmason >i%0 &a sf?tui s? se fereasc? >i s? nu dea &otul candida@ilor ce
apar@in lo+ilor.
3. Sf. Sinod acompaniat de toate corpora@iunile biserice>ti >i asocia@iile
reli#ioase se &a str?dui s? con&in#? Gu&ernul >i orpurile le#iuitoare s?
aduc? o le#e pentru desfiin@area acestei or#ani$a@ii oculte. Bn ca$ c?
Gu&ernul nu o &a face, Sf=ntul Sinod se &a An#ri+i s? fie adusa o astfel de
le#e din ini@iati&? parlamentar?.F
II. Bntre# referatul Ampreun? cu conclu$iile se &a tip?ri An bro>ur? prin
onsiliul entral Bisericesc >i se &a Antrebuin@a ca mi+loc de propa#and?
Ampotri&a francmasoneriei.
H.P.). Patriarh pre,intE declaraGia fEcutE Cn fata )a, a delegaGilor lo&ei francmasone
naGionale Cn frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunoFtinGE cE aceste lo&i se
autodi,olE, spre a nu fi confundate cu 7o&a 'arelui "rient Fi spre a nu se crede cE
este Cmpotria culturii sentimentelor monarhice, naGionale Fi creFtine. -l X d. Pangal
X Cn numele delegaGilor declarE cE toGi mem+rii lo&elor francmasone naGionale sunt
+uni fii ai !isericii "rtodo#e.
)f. )inod ia act cu satisfacGie de declaraGia d-lui (on Pangal Fi a celorlalGi conducEtori
ai masoneriei naGionale romDne, cetitE Cn ,iua de => Fe+ruarie a.c. Cn faGa H.P.).
Patriarh 'iron, prin care anunGE cE aceasta organi,aGie se autodi,olE. -ste prin
urmare de sine CnGeles cE hotErDrea )f. )inod priitoare la masonerie nu se poate
referi la lo&ile care s-au di,olat Fi prin urmare nu mai e#istE 4s.n.? D3$ N% )-3% ^(N%T
D- 9"$!]PPP55.
7a orele 1; H.P.). Patriarh, ridicE FedinGa, prorogDnd )f. )inod pentru data de =9 'artie
a.c., orele 10 dimineaGa.
-i +ine, masonii Fi-au pus Cn gDnd 4mai demultI, dar acum, Cn =000, sunt condiGiile
optimeI - Fi, fie, ,ic ei, cE au aFteptat, CncE prea mult, aFa pleaFcEI - prin
plecarea la cele eFnice a Preafericitului Patriarh Teoctist, un a&nic apErEtor al
"rtodo#iei Fi al cau,ei romDnismuluiI5 sE ne CnnoiascE cu un Patriarh pe gustul lor
Fi rEspun,Dnd, ca o pEpuFE[marionetE, la comen,ile lor 4date cu scopuri din cele mai
o+scure Fi, se cunoaFte, din statutul lor reCnnoit?
3NT(N3^("N37-[@7"!37(U3NT-[-T-$"D":-- N-_ 3@--isteI5PPP
De unde Fi pDnE unde, Fi cu CndreptEGire de la cine, Cn 3dunarea -lectoralE
!isericeascE a !.".$., din =000 4Cn urma plecErii la cele eFnice, a Preafericitului
Patriarh Teoctist / plecare Cn Cmpre&urEri omeneFti cu totul tul+uriP5, se permite
strecurarea masonilor8 Nu e clar cE, dacE ei sunt Cn 3dunare, or trage sforile, din
toate puterile, Fi su+ o comandE straFnicE Fi neagrE, care nicicum nu Gine de Oristos-
Dumne,eu Fi de !.".$. - pentru a se alege un Patriarh nu prin PogorEmDntul )fDntului
Duh, ci prin urcarea, din adDncuri, a Fiarei )atanice888PPP
Nu e nicio calomnie, Cn cele afirmate de noi, mai sus. Nu Ftim Fi nici nu ne interesea,E
lista lui *o,min @uFe 4n-aem o stimE deose+itE pentru preFedintele P(N, Fi nici o
Cncredere oar+E Cn lista sa, cuprin,Dnd numele a 1; masoniPPP, care fac parte din
3dunarea -lectoralE !isericeascEI5 / dar i-am au,it mErturisindu-Fi, cu gura lor, pe
posturile T9, *37(T3T-3 D- '3)"N( 4Fi nu de reun rang de+il, inferiorI5, atDt pe
domnul )orin Frun,Eerde, cDt Fi pe domnul !ElEceanu-)tolniciI
Noi nu suntem decDt un simplu mEdular al !.".$. / dar, dacE sunt Fi creFtini 4cel puGin
aFa i-am au,it pretin,Dnd, cE suntI5, atunci domniile lor, masonii-cetEGeni
4presupunem? de[cu onoareI5 nu se or considera mai mult decDt ne considerEm
noi, su+semnatul / Fi, deci, se or considera supuFi hotErDrii )fDntului )inod din 19;0,
care a aruncat anathema, asupra Franc-'asoneriei.
*a urmare, rugEm pe toGi fraGii creFtini, din sDnul !.".$., sE-Fi inE Cn fire Fi sE se
solidari,e,e nu cu noi, su+semnatul 4o oarecare oceI5, ci cu deci,ia de anathemE a
)fDntului )inod al !.".$.-19;0 / Fi, astfel, sE se alEture
1-protestului nostru, Cn contra intru,iunii Franc-'asoneriei Cn soarta !.".$. / o soartE
care noi dorim sE fie su+ )fDnta 'DnE a lui Oristos-Dumne,eu Fi prin realul
PogorEmDnt al )fDntului Duh, iar nu urmare a indiferenGei suicidare a romDnilor, care
sE-l lase pe )atan sE-Fi facE mendrele, chiar Cn 3dunarea )inodalEI
=-stEruinGelor noastre, pe lDngE enera+ilul -ugen "idiu *hroici, Feful '7N$, de a-
Fi retrage T"^( mem+rii masoni, din 3dunarea -lectoralE !isericeascE 4Fi pe cei FtiuGi
de noi, Fi pe cei FtiuGi doar de domnia saI5.
Numai Cn felul acesta, tragem nEde&de cE )fDntul Duh a aea Cndemn sE se pogoare
asupra unei adunEri, curEGate de toate estigiile HntunericuluiIFi cE noul Patriarh al
$omDniei a fi, cu adeErat, alesul lui Dumne,eu, pentru Neamul $omDnilorIiar nu al
DuFmanuluiIFi, deci, cE soarta $omDniei a merge pe fEgaF sfDnt, iar nu pe fEgaF
spurcat Fi +lestemat, cum CncE n-a mai mers 4cu toatE strEduinGa mare a *elui $Eu,
de a stinge Fi Neamul, Fi !iserica Neamului $omDnescI5. Dar, drept sE spunem, nu
suntem a+solut deloc curioFi, nici de-acum Cncolo, sE e#perimentEm, la infinit,
ha,ardul mersului Neamului Fi ^Erii, Cntru lucrErile HntunericuluiI
*P, Daniel, chemat s declare dac este mason
3gitaGia din &urul alegerii noului Patriarh al !isericii "rtodo#e $omDne continuE.
FundaGia *ulturalE )armisegetu,a, condusE de (onuG Tene, aceeaFi care a cerut
anchetarea morGii PErintelui Patriarh Teoctist, solicitE *olegiului -lecoral !isericesc sE
nu accepte candidaGi mem+ri ai 'asoneriei.
Hntr-un comunicat de presE remis 3'") NeNs, (onuG Tene afirmE cE alegerile din 1=
septem+rie nu tre+uie sE se desfEFoare su+ influenGa politicului, iar HnalGii (erarhi,
care or candida la funcGia de Patriarh, sE nu fie mem+rii ai 'asoneriei, pentru ca
Riitorul Patriarh sE nu ai+E alte o+ligaGii, decDt cele ale slu&irii !isericii "rtodo#e
$omDne Cntru 3deErR.
%rmare a speculaGiilor apErute Cn presE, FundaGia cere Hnalt Prea )finGiei )ale Daniel,
'itropolitul 'oldoei Fi !ucoinei sE clarifice pu+lic, Cnainte de data alegerii noului
Patriarh, suspiciunile care planea,E asupra sa cum cE ar fi mem+ru al 'asoneriei.
R*onsiderEm cE Hnalt Prea )finGia )a Daniel ar tre+uie sE clarifice pu+lic aceastE
acu,E Cnainte de alegerile din 1= septem+rie a.c., pentru a nu e#ista nici o CndoialE
asupra iitorului Patriarh, cE ar aea legEturi cu o organi,aGie, care nu face parte din
!iserica "rtodo#E $omDnER, se mai aratE Cn comunicat.
Hn finalul documentului de po,iGie, FundaGia aprecia,E cE R)fDntul )inod Fi *olegiul
-lectoral !isericesc au Fansa istoricE de a alege un Patriarh curat sufleteFte Fi dedicat
!isericii "rtodo#e $omDne, cea mai credi+ilE instituGie pentru toGi romDniiR.
A!ise anti *P, Daniel Ciobotea si *P, -icolae Corneanu pe gardurile
Mitropoliei Moldovei 3i Bucovinei
*omunitatea *reFtinilor "rtodocFi / PracticanGi nu rea Patriarh 6propus de masoni Fi
cu CnclinaGii de dictator sau 6fost anga&at al )ecuritEGii
PoliGia *omunitarE roia - ieri spre prDn, - Cn &urul *atedralei 'itropolitane a 'oldoei
Fi !ucoinei din (aFi pentru a &umuli gardurile lEcaFului de afiFe iscElite de
*omunitatea *reFtinilor "rtodocFi / PracticanGi sau pentru a pE,i sE nu fie lipite
altele.
Hn afara perimetrului egheat la comandE, afiFul a ,E+oit cea mai mult Cn cDtea
prEElii Fi chiar Cntr-un pasa& pietonal. 3fiFele, intitulate 3pel pentru alegerea
Patriarhului, erau defEimEtoare la adresa Hnalt Prea )finGitului Daniel *io+otea Fi a
Hnalt Prea )finGitului Nicolae *orneanu Fi Ci preamEreau pe HP) !artolomeu 3nania, P)
(oan, HP) Pimen, HP) Teofan Fi P) @alaction.
*u litere de o FchioapE scria? Nu rem Patriarh fost anga&at al catolicilor, propus de
masoni Fi cu CnclinaGii de dictator aFa cum este, din nefericire, (P) Daniel *io+otea
4fost anga&at / 10 ani / al catolicilor Fi protestanGilor Cn -leGia, la !osse., propus
Patriarh / Cn mod oficial / de 'asonerie prin ocea d-lui Frun,Eerde, Cn conflict
permanent cu sfintele mEnEstiri ortodo#e din 'oldoa. Fapte relatate de mass-media
Fi +ine cunoscute de !isericE5.
Nu rem un Patriarh fost anga&at al )ecuritEGii aFa cum este, din nefericire, (P)
Nicolae *orneanu, fapt recunoscut pu+lic Fi confirmat de *N)3). 9otul nostru pentru
alegerea Patriarhului este posi+il prin post Fi rugEciune mai ales Cn ,iua alegerilor,
miercuri, 1= septem+rie, scria Cn afiF.
Protestatari anti-'asonerie amendati
Dealul Patriarhiei a fost intesat ieri de forte de ordine - cu precadere ofiteri in ciil.
Potriit purtatorului de cuant al <andarmeriei !ucuresti locotenentul 'arius 'ilitarul,
pe dealul Patriarhiei pe durata sedintei )fantului )inod au asigurat ordinea pu+lica
apro#imati o suta de &andarmi. Daca in cursul diminetii a fost permis accesul
cetatenilor in curtea Patriarhiei, in timpul sedintei colegiului electoral +isericesc
doritorii sa intre in !iserica Patriarhiei au fost impiedicati de fortele de ordine. Doi
tineri au protestat ieri dupa-amia,a, in curtea Patriarhiei, afisand un +anner pe care
scria RFara masonerie in PatriarhieR. *ei doi au fost amendati de &andarmi, cu cate
>00 de lei, pentru tul+urarea unei manifestari pu+lice, a declarat purtatorul de cuant
al <andarmeriei *apitalei.
*atia tineri au afisat, miercuri dupa-amia,a, cu catea minute inaintea inceperii
sedintei *olegiului -lectoral !isericesc, un +anner pe care scrie RFara masonerie la
PatriarhieR. Tinerii s-au identificat ca Rsimpli crestini ortodocsiR si au refu,at sa
raspunda cererii &andarmilor de a strange +annerul. %nul dintre tineri a e#plicat ca
protestul este indreptat Rimpotria lui Daniel si a altor masoni de la PatriarhieR.
3cestia au reusit sa afise,e +annerul catea minute, dupa care &andarmii i-au o+ligat
sa-l stranga, apoi i-au legitimat, dupa care i-au RinitatR sa iasa din curtea Patriarhiei.
Din mainile &andarmilor, tinerii au fost preluati de +ar+ati im+racati in ciil - care au
refu,at sa spuna cine sunt - si urcati intr-o masina care i-a transportat la o sectie de
politie.
'asoni Cn )inod 8
(n reista -piscopiei $omanului Fi OuFilor, ,,*redinGa "rtodo#E, din luna noiem+rie,
pErintele Nicolae Our&ui trage un semnal de alarmE asupra miFcErii masonice din
$omDnia, cerDnd )inodului !isericii "rtodo#e $omDne ,,sE facE o anali,E temeinicE Fi
competentE asupra fenomenului masonic Fi sE-Fi e#prime po,iGia faGE de acesta.
3utorul articolului se referE la ,,ultimele eoluGii ale masoneriei Cn $omDnia, la
controersele dintre Fefii masoni pe seama statutului teritorial al 3rdealului, pre,enGa
Cn GarE a multor repre,entanGi ai masoneriei internaGionale, amintind cE Cn anul 19;0
,,)inodul a luat atitudine faGE de masonerie, condamnDnd-o. Ne +ucurE semnalul de
alarmE al pErintelui Our&ui Fi, Cn acelaFi timp, ne Cntristea,E, cE doar un simplu preot
s-a gDndit la acest lucru. (erarhii !isericii oficiale dorm sau I sunt Fi ei masoni 8
'asoneria a inclina +alanta in priinta noului patriarh
Putini dintre dumneaoastra stiu ca printre cei care au drept de ot in priinta
alegerii noului patriarh sunt si masoni, iar otul lor atarna foarte greu. Daca inainte
alegerea se facea su+ inspiratia duhului sfant, acum se face dupa propriile intereseP
Domnul co,min gusa a nominali,at pentru ,iarul ,iua catia din masonii cu drept de
ot. 3cest lucru nu mira pe nimeni, mai multi ierarhi fiind cunoscuti ca
simpati,anti[mem+rii ai masoneriei.
F$3@'-NT D(N U(3$%7 U(%3
'asonii din adunarea nationala +isericeasca
7iderul P(N *o,min @usa a de,aluit, ieri, pentru U(%3, lista masonilor din 3dunarea
Nationala !isericeasca 43N!5, sustinand ca unii dintre acestia, su+ coordonarea
democratului )orin Frun,aerde, incearca influentarea otului pentru alegerea noului
Patriarh. @usa l-a acu,at pe Frun,aerde ca face lo++. pentru selectarea unui
candidat la scaunul patriarhal Rmai apropiat de alorile masoniceR. Potriit
presedintelui P(N, fostul sef al )(-, (oan Talpes, ar aea si el o influenta considera+ila
asupra unora dintre mem+rii 3N!. P(N i-a cerut sefului 'asoneriei $omane, -ugen
"idiu *hiroici, sa se delimite,e de aceste actiuni de influentare a otului pentru
alegerea noului Patriarh.
%N-7T($(7- 7%( F$%NU39-$D- )( T37P-)
P(N a preci,at, ieri, ca unii masoni - mem+ri ai comisiilor din 3N!, precum si din
3dunarea -parhiala a )fintei 3rhiepiscopii a !ucurestiului - au desfasurat in ultimele
,ile un lo++. printre persoanele care au drept de ot pentru alegerea noului Patriarh
pentru a incura&a alegerea unui candidat care Rar fi mai apropiat de alorile masonice
decat alti candidatiR. R*ea mai flagranta apare atitudinea domnului )orin Frun,aerde
care in numele organi,atiei masonice din care face parte si +eneficiind de influenta
conferita si de po,itiile politice sau administratie pe care le-a detinut, coordonea,a
in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai susR, se arata intr-un
comunicat de presa. Partidul lui *o,min @usa considera ca situatia este cu atat mai
graa cu cat, in ca,ul lui Frun,aerde, este or+a de o recidia, fiind de notorietate
faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica, politica si administratia si la
momentul alegerii 'itropolitului 3rdealului, (.P.). 7aurentiu )tre,a.
*O($"9(*( )"'3T )3 N% (NT-$9(N3
@usa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati su+ coordonarea lui Frun,aerde, Rmai
sunt catia, influentati de o persoana oculta care nu este mem+ru in 3N!, dar care
face in aceasta perioada &ocuri de influenta la nielul masoneriei si al )(- in faoarea
lui Traian !asescu? (oan TalpesR. De aceea, P(N ii solicita 'arelui 'aestru al 'arii 7o&i
Nationale din $omania, -ugen *hiroici, o delimitare de aceste actiuni, considerand
ca in nici un ca, otul in faoarea noului Patriarh nu tre+uie tarat in alta parte decat
in interiorul *olegiului -lectoral !isericesc si pe +a,a alorilor cutumelor si
regulamentelor care guernea,a actiitatea !isericii "rtodo#e $omane. Potriit
informatiilor U(%3, actiunile de lo++. au fost in faoarea 'itropolitului 'oldoei, (P)
Daniel. 9a pre,entam in continuare lista mem+rilor 3N! care, potriit lui @usa, au
legaturi cu masoneria?
*"'()(3 "$@3N(U3T"3$-
9iorel $oman - 3rhiepiscopia (asilor- mem+ru
3. (oan $us - 3rhiepiscopia 3l+a (ulia- mem+ru
Prof. (ng. Dr. *onstantin Nicolescu - -piscopia 3rgesului si 'uscelului- mem+ru
(ng. Dr. )orin Frun,aerde - -piscopia *aranse+esului- mem+ru
7ucian (liescu - -piscopia @iurgiului - mem+ru
*"'()(3 !()-$(*-3)*3
3cad *onstantin !alaceanu )tolnici - 3rhiepiscopia !ucurestilor- mem+ru
(ng. (oan 'ocioalca - -piscopia *aranse+esului- mem+ru
Prof. uni. Dr. 3urel *ium+erica - -piscopia @iurgiului- mem+ru
*omisia *ulturala
*onstantin 3saoaie - 3rhiepiscopia *lu&ului- mem+ru
*omisia -conomico- Financiara
(ng. Trifon !elacurencu - -piscopia Tulcea- mem+ru
@heorghe 'artin - 3rhiepiscopia Tomisului- mem+ru
*omisia !ugetara
Dorel "naca- 3rhiepiscopia Tomisului- mem+ru
Prof. *ornel Popa- -piscopia "radei, !ihorului si )ala&ului- mem+ru
3tacuri Cn aluri la 'itropolitul Daniel? 'asonii din !isericE
7iderul P(N, *o,min @uFE, a sErit ca ars la sfDrFitul sEptEmDnii trecute cerDnd
imperios neimplicarea 'asoneriei Cn alegerea noului Patriarh. DeclaraGia este
oarecum surprin,Etoare deoarece nimeni nu prea s-a ocupat de acest su+iect Cn
$omDnia. Hn mod eident tinGa este 'itropolitul Daniel, cel care are cele mai mari
sanFe de a deeni Patriarh. 7uni, -enimentul Uilei Cl atacE pe 'itropolitul Daniel
pre,entDnd declaraGiile fratelui acestuia conform cEreia acesta ar fi RofiGer su+
acoperireR. U(%3 prin informatorul lui )ecu, Dan *iachir, or+eFte despre 'asonerie.
DacE !iserica *atolicE CFi asumE din cDnd Cn cDnd cDte o +ulE referitoare la
neimplicarea preoGilor Cn masonerie Cn !iserica "rtodo#E o asemenea +ulE a fost datE
numai o singurE datE Cn perioada inter+elicE Fi nu a fost niciodatE reCnnnoitE iar unii
ar putea spune cE nici nu mai este Cn igoare. De e#emplu, Cn !iserica "rtodo#E din
*ipru acest lucru a fost repetat de mai multe ori, ultima datE dacE nu mE CnFel Cn 11
fe+ruarie 199;. Despre 'itropolitul Daniel s-a tot spus cE ar fi francmason. 3cest
lucru a tot fost repetat Cn special de aripa lui !artolomeu 3nania care se reendicE de
la 'iFcarea 7egionarE iar anti-masoneria este una din marotele sale. DacE ar fi
mason, Daniel nu ar fi primul Patriarh care a aut legEturi cu masoneria. Primul
Patriarh mason a fost 'iron *ristea. *ulmea este cE actul de condamnare al
masoneriei a fost semnat chiar de 'iron *ristea 4foto5. 'asoneria a fost condamnatE
de )fDntul )inod Cn 19;0 la iniGiatia lui Nicolae, 'itropolitul 3rdealului.
3tacul de acum lui *o,min @uFE 4foto5 cred cE proine, de fapt, din partea fostei
)ecuritEGi Fi structurilor conseratoare nemulGumite cE nu or mai aea un control
direct asupra !isericii. Hn special cel nemulGumit este !artolomeu 3nania, episcopul
*lu&ului.Dar tre+uie E,uGi Fi cei aflaGi Cn spatele lui @uFE? structuri ale fostei
)ecuritEGi 4generalul (ulian 9lad, 9irgil 'Egureanu5 Fi 'oscoa.'ie tot ce ine de la
@uFE mi se pare o diersiune. *Dt prieFte Rde,EluirileR din -9U nu reau sE insist
prea mult dar pentru cei care or citi articolul or o+sera cu siguranGE? fratele lui
Daniel are, de fapt, de CmpErGit cu actualul 'itropolit o proprietate. (ar de aici
respectiul spune tot ce Ci ine la gurE. 3semenea RdeclaraGiiR ar tre+ui sE fie luate de
&urnaliFti cu re,erele necesare, lucru pe care -9U nu Cl face CnsE. 3cest lucru indicE
cE Daniel a deenit o tinGE. (ar mulGi se or Cntre+a dacE nu cuma este tinGa lui
!Esescu.
'3)"N-$(3 )( !()-$(*3?@eorge 9irgil )toenescu, 'arele )ecretar @eneral al
)upremului *onsiliu al $itului )cotian 3ntic si 3cceptat din $omania, spunea recent
Cnt-un interiu Cn reista RForum 'asonicR cE?
R-#istE o traditie foarte indelungatE in relatia !isericE-'asonerie, care porneste din
echime, de la ro,icrucieni si templieri. )-a a&uns la sta+ilirea unui cod foarte strict, o
masonerie crestinE, iar noi toti facem parte din ea. *redem in Dumne,eu si &urEm pe
!i+lie. Toleranta masonicE aratE insE cE Dumne,eu nu tre+uie numit neapErat
'ahomed sau (isus Oristos. -l este 'arele 3rhitect al %niersului. Dumne,eu este in
inima noastrE. -l este punctul nostru de spri&in pentru a reali,a ordinea din haos.
DacE Dumne,eu nu mai este in noi, apare haosul.R
Hntr-un articol recent, *arol ODrFan scria cE mai mulGi CnalGi ierarhi ai !"$ ar fi masoni.
Printre aceFtia Fi cei doi candidaGi acum la scaunul de Patriarh?
R(n ultimii ani, un fenomen interesant a marcat iata politico-spirituala romaneasca? o
apropiere insidioasa, dar tenace, desi aparent fara un demers programatic, a unor
personalitati din clerul inalt din !iserica "rtodo#a, de segmente declarat masonice, in
speta, de 'asoneria recunoscuta oficial.-ste or+a de -piscopi si 'itropoliti, mem+ri
ai )fantului )inod, dar si de repre,entanti ai clerului mi&lociu.*a personalitati clericale
inocate insistent in ultimii ani, si din a caror agenda, relatiile cu 'asoneria au
deenit un loc comun, ii citam pe? (P) Pimen )uceeanul 4Templier si afiliat la 7o&a
RFiii coloniei lui TraianR din Nordul 'oldoei5, (P) Teofan - fost )inaitul, a,i, 'itropolit
al "lteniei 4in relatie cu 7o&a R3rmoniaR, *raioa5, (P) 3m+ro,ie )inaitul 4icar
patriarhal, 7o&a
R3rmoniaR *raioa5, (P) Teodosie Tomitanul 4fost )nagoeanul, fost -piscop icar la
'itropolia !ucurestilor, su+ o+laduirea 7o&ii R"idiusR *onstanta5, (P) Daniel *io+otea,
4'itropolit al 'oldoei5, (P) (on )ala&eanul 4-piscop de *oasna si Oarghita5 si (P)
)ofronie 4Drincec, -piscop de @.ula, in relatie cu 7o&i maghiare5.Despre (P) 9incentiu
Ploiesteanul parerile sunt radical impartite, acesta aand manifestari antimasonice,
intersectate cu intalniri Rde gradul treiR in sanul al+astrei familii @rifofoni.R
3rticolul lui ODrFan a fost negat apoi Cntr-un articol Cn "+seratorul $eligios.
Pe de altE parte Cntre 'asonerie Fi !"$ au aut loc numeroase contacte. Despre
unele din acestea cunosc de la rEposatul @eorge 'unteanu, multE reme nr.= Cn
'area 7o&E NaGionalE, care a aut mai multe discuGii cu Prea Fericitul Teoctist.
Printre cei care criticE francmasoneria, *uiosii arhimandriti )erafim 3le#ie si
)erghie <a,ad&ie spun cE ?R-cumenismul este inspirat de cEtre franc masoneria
anticreFtinE Fi pregEteFte calea lui antihristR. Hn toatE aceastE disputE cred cE se
pune mult prea multE patimE iar opiniile sunt de cele mai multe ori antagonice Fi, din
pEcate, aiuritoare din punctul de edere al demonstraGiei practice, iar RecumenismulR
a deenit un fel de patE neagrE.
(ar chestiunea 'asoneriei, dincolo de folclor Fi a+eraGiile pe temE, este mult mai
nuanGatE. *are tre+uie sE fie relaGiile Cntre 'asonerie Fi !iserica "rtodo#E8 -ste
pretinsa apartenenGE la francmasoneria o cale de-a se Cncerca stoparea ascensiunii
lui Daniel8 3tacul din -enimentul Uilei este un prim semnal cE Daniel nu este +ine
E,ut de multE lume. )e pregEteFte candidatura fascistului Fi securistului 9aleriu
3nania 4foto5, care este susGinut de preFedintele !Esescu8 3Fa cum preedeam lupta
pentru postul de Patriarh a fi cu scDntei. Primele au apErut de&a.
(ncompati+ilitatea dintre "rtodo#ie si 'asonerie
Domnul *o,min @usa, presedintele P(N, face un real sericiu !isericii noastre, care ii
a aduce multa popularitate, pu+licand in U(%3 de sam+ata lista masonilor din
3dunarea Nationala !isericeasca.
3celasi lucru se poate spune si despre ,iarul U(%3. 'a gra+esc sa adaug ca nu am
nici un fel de ostilitate, ca ortodo#, fata de 'asonerie in sine. (nsa ea este
incompati+ila atat cu !iserica orotdo#a cat si cu !iserica $omano-*atolica, care a
com+atut-o iolent si fatis. 3sa cum nu poti sa iei anti+iotice si in acelasi timp sa +ei
o sticla de coniac sau o adra de in, nu poti fi, in acelasi timp, ortodo# si mason.
Deoarece potriit -angheliei lui Oristos, nu poti slu&i la doi stapani.
Nimeni nu a definit mai +ine aceasta incompati+ilitate ca Nae (onescu? R!a,a
ideologica a francmasoneriei este `a sau, daca reti, religiunea stiintificaW adica
religia curatita de toate elementele ei mistice, supranaturale, diine, si transformata
intr-un sistem de morala terestra, in care principiul fundamental esteW iu+este pe
aproapele tau. 4...5 Precum se ede, nimic sen,ational, nimic nou si nimic prime&dios.
Pana aici. Numai ca, dupa cum +iserica crestina este o organi,atie militanta, cu
actiune directa asupra pu+licului, tot astfel aceasta noua religie , care in fapt numai
religie nu e, a sfarsit prin a se organi,a ca o unitate de lupta. Nu insa pentru a castiga
de partea ei cat mai multi adepti, ci pentru a distruge organi,atia oarecum `a, a
+isericii.R
3flam din lista furni,ata de presedintele P(N ca domnul )orin Frun,aerde, fost
ministru al 3pararii, apartine 'asoneriei. Domnul Frun,aerde este si mem+ru in
3dunarea Nationala !isericeasca, in a doua legilatura consecuti, repre,entand
-parhia *aranse+esului. 3tunci cand a aut loc, in noiem+rie =00>, alegerea de
mitropolit al 3rdealului, ierarhul locului, P) 7aurentiu )tre,a, l-a desemnat pe dl
Frun,aerde ca R+ar+at de incredereR din partea sa la numararea oturilor. 3m
pomenit aici, in U(%3, de episodul in care, la o e,itare a defunctului patriarh Teoctist,
care citea +uletinele de ot, (P) 7aurentiu i-a strigat dlui Frun,aerde? R)orineP (a e,i
ce faci acoloW fii atentPR 4cf. U(%3, =0 sept. =001, p. 15.
)e prea poate insa ca (P) 7aurentiu )tre,a sa nu fi fost la curent cu apartenenta la
'asonerie a dlui Frun,aerde. -parhia *aranse+esului este condusa a,i de Prea
)fintitul 7ucian 'ic. Daca afirmatia dlui @usa este corecta - si eu cred ca este -, in =A
de ore dl Frun,aerde tre+uie e#oflisit din 3dunarea -parhiala a -piscopiei
*aranse+esului. 7ucru ala+il si pentru ceilalti masoni din adunarile eparhiale,
respecti din 3dunarea Nationala !isericeasca.
Poate ca domnul )orin Frun,aerde este un +un mason, insa este iremedia+il un om
pe care inteligenta nu-l da afara din casa. 9ineri, dupa inmormantarea Patriarhului
Teoctist, domnul Frun,aerde a strigat sus si tare ca noul Patriarh al $omaniei a fi
(P) 'itropolit Daniel al 'oldoei. 3cum, datorita dlui @usa si de,aluirilor sale din
U(%3, toata suflarea romaneasca a a,ut limpede ca, in cursa spre patriarhat, (P)
Daniel este sustinut patetic de 'asonerie. *onstiinta mem+rilor *olegiului -lectoral
!isericesc a fi pusa la grea incercare cu prile&ul otarii noului patriarh. Figura
mitropolitului Teofan al "lteniei, de calugar autentic, care nu face compromisuri
duhonicesti, a aparea si mai luminoasa in ochii credinciosilor si, mai ales, in ochii
clerului ortodo#. )a ne traiesti, domnule Frun,aerde, noua, romanilor praoslanici,
si multa sanatate domnului presedinte Traian !asescu, mentorul si patronul dtale
politicP
*iic 'edia @ruparea pro-Daniel a Cncepe rEfuiala Cn !isericE prin intermediul *N)3)
*u 9> de oturi la 11, Daniel *io+otea, 'itropolitul 'oldoei, a cDFtigat +EtElia pentru
Patriarhia $omDnE Cn faGa 'itropolitului 3rdealului, !artolomeu 3nania, Cn cel de-al
doilea tur de scrutin organi,at miercuri, 1= septem+rie a.c. Hn primul tur, din cele 111
de mandate, Daniel a primit 20 de oturi, 3nania 1= Fi (oan al *oasnei Fi Oarghitei
12 oturi, 1 ot fiind anulat. *DFtigul i-a fost asigurat lui Daniel prin intermediul
ma&oritEGii otanGilor lui (oan, cel de-al treilea candidat apErut ca din &o+en Cn urna
)fantului )inod, Cn dimineaGa ,ilei de 9[1=. Din cei A0 de mem+ri ai )fDntului )inod
pre,enGi la ot, =0 l-au ales pe Daniel al 'oldoei Cn prima sedinGE a )inodului.
*ampania pentru implantarea lui Daniel in fruntea !isericii "rtodo#e $omane a
inceput inca din prima ,i a mortii Prea Fericitului Patriarh Teoctist, ca o continuarea a
incercarii din ianuarie 1990 de inlaturare a Parintelui Teoctist si ocupare a )caunului
Patriarhial de catre un grup condus atunci de catre acelasi Daniel *io+otea. Noul
patriarh a fost si este faoritul unor grupari internationaliste si cu ramificatii ini,i+ile
in structurile statului roman cat si al unor oligarhi cu mari interese materiale si
politice legate de !iserica "rtodo#a $omane.
%n e#emplu priind implicarea unei grupari condamanate atat de 9atican cat si de
"rtodo#ie in iata +isericeasca, a fost dat de )orin Frun,aerde, mason cunoscut si,
cu toate acestea, mem+ru al 3dunarii Nationale !isericesti, care a anuntat din a doua
,i de dupa moartea du+ioasa a Prea Fericitului Teoctist ca Daniel a fi iitorul Patriarh
al $omaniei. Frun,aerde este sustinatorul acti al lui 7aurentiu )tre,a care,
impreuna cu *asian *raciun si Daniel *io+otea, au facut parte din grupul restrans al
priilegiatilor regimului care-si petreceau studiile in -letia pe remea lui *eausescu,
cu acordul Directiei de (nformatii -#terne 4D(-5 a D)). Dintre acestia *io+otea este
singurul ierarh cu dosarul ars complet in decem+rie 1929. )tre,a este aparat de
masoneria din randurile sericiilor secrete. *asian ar putea fi, asadar, singurul ramas
fara RacoperireR.
)i @a+riela 3ndreescu, un anticrestin consacrat pe frontul antiortodo# si
antiromanesc, si-a e#primat indirect po,itia in faoarea lui Daniel *io+otea, amintind
in luarea sa de po,itie si de sustinerea pe care @rupul pentru Dialog )ocial, in frunte
cu 3ndrei Plesu si Ooria $oman Patapieici, i-a adus-o +olseicului (on (liescu pentru
castigarea alegerilor din =000.
7a randul sau, 'ircea Dinescu, mem+ru al *olegiului *N)3) si unul dintre dusmanii
fatisi ai !isericii, s-a deplasat special la *raioa, la &umatatea lunii august, pentru a-l
a+orda pe 'itropolitul "lteniei, Teofan )au, intr-o intalnire aran&ata de primarul
*raioei, 3ntonie )olomon. (ntre+at care a fost natura discutiilor purtate cu inaltul
prelat, 'ircea Dinescu a replicat? RNu pot or+i despre asta. - ca si cum ai merge la
popa si dupa aia ar tre+ui sa incalci taina spoedanieiR. R3ti fost sa a spoediti8R, a
fost intre+at afaceristul eros, fost poet. RPai nu stiu caredintre noi s-a spoedit la
care...R, a spus agentul *N)3) 'ircea Dinescu.
%rmare a acestei intalniri, (P) Teofan - principalul contracandidat la acea data al lui
Daniel al 'oldoei, ca faorit si preferat al regretatului Patriarh Teoctist pentru
succesiune la scaunul patriarhal -, a renuntat sa mearga mai departe. *onform
surselor *iic 'edia, 'ircea Dinescu l-ar fi amenintat pe (P) Teofan cu dosarul sau
intocmit de )ecuritate, unde s-ar gasi un 3nga&ament semnat de Teofan )au. 3tat
'ircea Dinescu - a+solent al 3cademiei de cadre a P*$ R)tefan @heorghiuR si
prote&at al sinistrului @heorghe R@oguR $adulescu, mem+ru al ** al *P-#, urmarit
pentru relatiile sale cu sericiile de spiona& ale %$)) - cat si Ticu Dumitrescu /
purtator al "rdinului 'uncii clasa ((( oferit prin decret pre,idential de Nicolae
*eausescu / or continua loiturile la adresa unor ierarhi ai !isericii in faoarea
gruparilor para+isericesti numite si ca ra,+unare personala a lui Daniel la adresa
celor care au incercat sa sale,e !iserica sustinand un alt candidat pentru )caunul
Patriarhal.
3ceste ca,uri demonstrea,a in plus / pe langa informatiile pe care le aem - ca
frontul lui Daniel *io+otea a u,itat de toate armele unei campanii murdare - dosare,
santa&, inregistrari audio-ideo compromitatoare, mita, promisiuni, reclama mascata,
sustinere din partea masoneriei sau a altor grupari oculte, etc - inclusi prin
intermediul unor persona&e ca Nicolae al !anatului, cel mai echi si prolific informator
al )ecuritatii din !"$.
'ulti duhonici ai $omaniei, in special din 'oldoa, si-au aratat inainte de alegerile
de miercuri ingri&orarea ca )fantul Duh s-ar putea sa paraseasca Dealul Patriarhiei
dupa ridicarea la ceruri a sufletului Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, decedat
su+it in conditii inca neelucidate.
3sociatia *iic 'edia recomanda credinciosilor preocupati de soarta "rtodo#iei sa
continue starea de eghe si rugaciune si sa urme,e R(ndemnul la luptaR al poetului
inchisorilor comuniste, $adu @.r.
)P%)- P- )7-3%? 3legerea Patriarhului si masoneria
Florian !ichir? R7upta pentru ocuparea functiei de Patriarh atri+uie masoneriei o
anume implicareR.
7upta pentru ocuparea functiei de Patriarh starneste comentarii pasionale, luari de
po,itie care mai de care mai fulminante, care atri+uie masoneriei si sericiilor secrete
o implicare in alegerea intaistatatorului ortodocsilor romani.
*el mai ehement a fost liderul P(N *o,min @usa, care i-a cerut lui -ugen "idiu
*hiroici, unul dintre sefii masoneriei de la noi, sa nu influente,e re,ultatul alegerilor
prin &ocuri de culise.
$elatia dintre masonerie si !iserica este, cel putin in $omania, o poeste destul de
am+igua si sinuoasa. Desi din 19;A i-a fost cerut )fantului )inod sa afuriseasca
masoneria - dupa modelul grecesc, care o facuse cu un an inainte - a+ia in 19;0 s-a
luat o deci,ie pu+lica.
(n +a,a temeiului nr. 02>[19;0, in sedinta )fantului )inod din 11 martie 19;0, a fost
apro+at studiul (nalt Prea )fintitului dr. Nicolae !alan al 3rdealului, prin care
francmasoneria era condamnata. )-a hotarat ca 6!iserica le a refu,a la moarte
slu&+a inmormantarii, in ca, ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea, le a refu,a
pre,enta ca mem+ri in corporatiile +isericesti.
" deci,ie de imagine, cum s-ar spune in lim+a&ul actual, pentru ca din 19;0 si pana in
pre,ent nu a e#istat reun ca, in care unui mason sa i se inter,ica slu&+a de
inmormantareP " re,olare tipic romaneasca, pentru ca Patriarhul 'iron *ristea, su+
care s-a dat aceasta hotarare, era si el un initiat inca din tinerete.
(ar in 19;0, cand (on Pangal, seful masoneriei, ii citea solemn Patriarhului 'iron
*ristea deci,ia de autodesfiintare a francmasoneriei, multi se prapadeau de ras? fata
in fata, condamnand 6"culta, stateau doi fratiP
'iron *ristea nu este singurul ca, de ierarh sau cleric care a apartinut de-a lungul
timpului masoneriei? episcopul 'elchisedec )tefanescu, Filaret )cri+an, Dionisie
7upu, 3tanasie )toianescu, ca sa mentionam doar pe unii. !a chiar 'itropolitul (rineu
'ihalcescu, autor al unor rasunatoare studii antimasonice, a fost in tinerete mason.
*a si asta,i, in perioada inter+elica, masoneria ocupa spatii importante in media, iar
poestile care circulau erau cel putin tul+uratoare. *a 6marele pu+lic nu intelegea
nimic din asta sta marturie si un fapt petrecut la 6re+eliunea legionara din ianuarie
19A1. Niste gura casca pusi sa strige 6Ooria )ima, Furher, DuceP si 6<os masoniiP
scandau 6Ooria )ima fura si duceP, respecti 6<os nasoiiP.
*u precautie sau nu se stie e#act din ce motie, din 19;0, !iserica "rtodo#a $omana
nu a mai luat atitudine fata de masonerie? nici pro, nici contra. 7a fel au facut-o multe
alte !iserici ortodo#e, cu e#ceptia !isericii *iprului care, in ianuarie 199;, a mai
afurisit odata aceasta organi,atie.
7a noi, parerile sunt impartite, eident in functie de interese? unii considera deci,ia
perimata si luata su+ presiunea remurilor, iar altii o considera ala+ila din moment
ce nu a fost a+rogata. "ricum nu mai repre,inta asta,i nicio ciudatenie ca unele
personalitati se declara pu+lic masoni, dar participa la slu&+ele +isericii sunt crestini
practicanti. Nu e rolul meu sa &udec sau sa dau deci,ii, ci al !isericii.
Nu stiu ce forta repre,inta asta,i masoneria, dar imi ine greu sa cred ca in 7o&i se
discuta aprins despre cine a fi Patriarh, mai ales ca, oficial, masoneria proclama ca
inter,ice discutiile politice si religioase. Nu cred ca cei adunati in numele 6'arelui
3rhitect al %niersului - organi,ati intr-un fel de sindicat al "mertei, nu pot dormi cu
gandul la cine a conduce !iserica.
-ident, daca sunt printre otanti mem+ri ai masoneriei, acestia pot influenta, otand
in corpore, daca li se cere. Nu cred insa in scenariile care inunda piata, in acea 6hidra
iudeo-masonica, inoata de toate relele din lume, in planurile dia+olice de a cuceri
lumea sau alte +alierne de genul celor de+itate de @regorian !iolaru. Nu tre+uie
su+estimat rolul masoneriei, dar nici amplificat. 7a urma urmei, masoneria
romaneasca este dupa chipul si asemanarea societatii actuale, pentru ca mem+rii ei
sunt tot romani...
2 prelaGi cu nume conspirati / pact cu diaolul
Y 3ndrei 3ndreicuG, episcop de 3l+a, alias 6(onicE
Y Pimen, arhiepiscop de )uceaa Fi $EdEuGi, alias 6)idoroici, 6Petru
Y *asian *rEciun, episcop al DunErii de <os, alias 6*rin, 6*asius, 6*asio
Y *alinic 3rgatu, episcop de 3rgeF, alias 6Uamfir
Y 9isarion $EFinEreanu, episcop icar de )i+iu, alias 6!o+i
Y (oachim 'areF, episcop de OuFi, alias 6'atei @heorghe
Y Timotei )eiciu, episcop de 3rad, alias 6$adu 9iorel
Y -pifanie Norocel, episcop de !u,Eu Fi 9rancea, 6persoanE de spri&in.
Dosarele prelaGilor erau sE se lase cu +Etaie la *N)3)
" +om+E de presE Fi o +om+E cu ceas pentru !"$ / numele conspiratie la
)ecuritate ale unui grup de opt CnalGi ierarhi, confirmate de surse oficiale din *N)3),
au apErut, ieri, pe agenGia 'ediafa#. Printre ele nu se aflE cel al noului Patriarh al
$omDniei, Daniel, al cErui nume apare doar pe lista titularilor de dosare arse Cn
decem+rie 1929. -l a fi erificat separat de lotul celor opt. DeFi enise de dimineaGE
la sericiu cu gDndul de a 6frige Fi niFte +er+ecuGi Cn sutane aurite, 'ircea Dinescu,
mem+ru al *olegiului, a anunGat, dupE FedinGE, cE *N)3) n-a reuFit sE-i dea poliGie
politicE decDt episcopului de 3l+a, 3ndrei 3ndreicuG, ceilalGi din lotul de opt fiind
initaGi din nou la audieri sEptEmDna iitoare.
Nici numele lui !artolomeu 3nania, despre care au e#istat informaGii de presE priind
o posi+ilE cola+orare, nu se aflE pe listE, 'ircea Dinescu anunGDnd cE, Cn ca,ul sEu,
tre+uie CnfiinGatE o comisie specialE, CmpreunE cu e#perGi de la )(-, 6care sE ne a&ute
sE desluFim cum stau de fapt lucrurile.
3genGia 'ediafa# a difu,at, ieri, o listE cu 2 nume de CnalGi ierarhi, cErora le sunt
asociate Fi numele conspiratie. Potriit surselor *N)3) citate de 'ediafa#, HP)
Pimen, arhiepiscopul )uceei Fi $EdEuGilor, era 6)idoroici cu )ecuritatea, Fi 6Petru
cu DirecGia de (nformaGii -#terne 4D(-5. (nformaGiile legate de HP) Pimen apar atDt Cn
dosarele celor despre care dEdea date, cDt Fi Cn dierse note date de ofiGerii de
)ecuritate sau ai D(- cEtre Fefii lor. R-#istE informaGii grele despre HP) Pimen, despre
misiunile din GarE Fi din strEinEtate la care participaR, au preci,at sursele citate.
-piscopul *asian *rEciun al DunErii de <os ar fi participat Fi el la misiuni Cn strEinEtate
Cn spri&inul D(-. De-a lungul timpului, a aut trei nume de cod? R*rinR, R*asiusR Fi
R*asioR.
*alinic 3rgatu, episcopul de 3rgeF, a semnat un anga&ament Fi a dat note informatie
)ecuritEGii. Hn ca,ul sEu e#istE Fi mErturii ale unor ofiGeri care le scriu superiorilor
despre +una cola+orare pe care o aeau cu actualul episcop, al cErui nume
conspirati era RUamfirR. -piscopul icar al )i+iului, 9isarion $EFinEreanu, a fost
racolat de D(- ca RpersoanE de spri&inR, numele sEu conspirati fiind R!o+iR. Hn
dosarele a&unse la *N)3) mai apar, potriit aceloraFi surse, numele episcopului de
OuFi, (oachim 'areF, al cErui nume conspirati era R'atei @heorgheR, cel al
episcopului de 3rad, Timotei )eiciu, cunoscut drept R$adu 9iorelR - despre care
e#istE Fi date priind participarea la misiuni informatie Cn strEinEtate - sau cel al lui
-pifanie Norocel, episcopul !u,Eului Fi 9rancei, care a fost Fi el RpersoanE de spri&inR.
Dintre cei opt, episcopul 3ndrei 3ndreicuG, alias 6(onicE, este primul care primeFte
erdict de poliGie politicE.
6%n ca, nefericit, dupE cum preci,a ieri 'ircea Dinescu, deoarece episcopul a fost
forGat sE cola+ore,e pe remea cDnd era un tDnEr preot, dupE ce a fost prins
CncercDnd 6sE punE o pilE unei persoane care dorea sE intre la )eminarul Teologic.
-piscopul de 3l+a a anunGat ieri cE a contesta deci,ia *N)3).
*a,imir (onescu l-a ameninGat pe 7adislau *sendes cE-i dE un cap Cn gurE
Hn acest moment, *N)3) este o instituGie cu douE ite,e? o parte a *olegiului,
aDndu-l drept repre,entant pe 'ircea Dinescu, doreFte 6prE&irea rapidE a
cola+oratorilor Cn sutaneW cealaltE grupare tempori,ea,E, nefiind coninsE de
sutaniadE. 7a ultima FedinGE de dinaintea alegerii Patriarhului, mem+rii *N)3) au fost
la un pas sE se Cncaiere, a de,Eluit ieri agenGia 'ediafa#? Cn toiul de,+aterilor,
*a,imir (onescu, unul dintre cei mai ferenGi opo,anGi ai deconspirErii preoGilor, l-a
ameninGat pe preFedintele *N)3), 7adislau *sendes, cE-i dE un cap Cn gurE. Domnul
*sendes a enit pDnE lDngE scaunul meu, Cn timpul de,+aterilor Fi a Cncercat sE mE
mDngDie pe cap Fi sE-mi spunE cea. (-am spus domnului *sendes sE-mi spunE ce are
de spus fErE sE mE atingE, altminteri s-ar putea tre,i cu capul Cn gurE, Fi-a
recunoscut ieFirea *a,imir (onescu.
)ecretul lui Daniel? fratele cel mare
63 fost ofiter de )ecuritate su+ acoperire. - un diaolP
Nu toti cei din familia (P) Daniel il ad cu ochi +uni pe cel care ar putea deeni
urmatorul Patriarh. @heorghe *io+otea, ,is @hita, are 11 de ani si este fratele mai
mare al actualului 'itropolit al 'oldoei si !ucoinei.
-ste un om simplu, fost tractorist si traieste intr-o saracie lucie, impreuna cu familia,
in satul Do+resti, din &udetul Timis. -ste certat de mai multi ani cu inaltul ierarh, pe
care il ocaraste cum ii ine la gura.
*ertati de la mostenire
@hita *io+otea poesteste ca, acum =A de ani, a fost dat afara de propriul frate din
casa pe care o cumparase. (n =000 a acceptat sa renunte in faoarea lui si la partea
ce i se cuenea din gospodaria parinteasca. (n plus, sustine ca, in =00A, (P) Daniel s-
a inta+ulat prin fals pe tot terenul mostenit de la +unici.
*ei doi frati si sora lor, Florica, au mostenit o casa la intrarea in Do+resti, comuna
!ara, precum si =A,19 hectare, din care =1 de teren agricol si restul de padure.
Pamantul apartinuse +unicii, care l-a primit cadou de la o +oieroaica pe care a serit-
o ani la rand, la conac.
Traieste in mi,erie
3cum, @hita *io+otea imparte cu neasta si cu unul dintre +aieti o camera mica,
mo+ilata cu paturi de spital, din fostul sediu al *3P. -ste ultima cladire din Do+resti,
pe care +ar+atul a cumparat-o in 1991 cu mare greutate.
(maginea contrastea,a cu casa parinteasca, prima de la celalalt capat al satului,
,ugraita in al+, cu termopane si antena para+olica. (mo+ilul apartine 'itropolitului,
care ine aici sa se reculeaga catea ,ile in fiecare ara.
(n schim+, asa-,isa locuinta a lui @hita *io+otea nu are nici curent electric. Desi cand
s-a cununat era cel mai +ogat flacau, iar aleasa lui i-a adus ,estre o Dacie nou-nouta,
acum se descurca greu.
'uncesc de dimineata pana seara, ingri&ind o aca si reo =00 de oi. Din an,area
+ran,ei a+ia reusesc sa-si cumpere d-ale gurii. 7a haine nu se mai gandesc de mult si
um+la cu incaltari ieftine, din guma.
)ustine ca l-a tinut in scoala
Pe =9 martie =000, @hita *io+otea a facut plangere penala impotria fratelui
'itropolit. 7-a reclamat pentru ca, sustine el, s-a inta+ulat in fals in *artea Funciara,
ca unic proprietar al pamantului mostenit de la +unici.
6)-a purtat foarte murdar cu mine. 3 luat tot, toata aerea parinteasca. Fratele meu,
'itropolitul, a facut acte in =00A cu primarul din !ara si mi-a luat tot. -l e omul lui
)atana, nu e om al !isericiiP 3 fost ofiter de )ecuritate su+ acoperire. )a stie lumea
cine-i, sa-l ada. -u am lucrat flamand si rupt pentru ca sa-l tin la scoli, iar el ma
scoate-n strada. - un diaolP, spune, cu naduf, @hita *io+otea.
3cesta poesteste ca, dupa ce tatal lor i-a a+andonat, a muncit din greu timp de 1=
ani ca sa-si intretina familia. Fratelui mai mic i-a platit si meditatiile, cu ;0 de lei ora,
ca sa poata da admitere la Teologie. (ar pana cand a terminat facultatea, l-a tinut pe
+anii lui in scoala si la internat.
67ucram pe tractor, am fost tractoristul satului. )i puscarie am facut pentru fratele
meu, om al +isericii, si pentru sora noastra. *a i-am iu+it. 3m facut un an de
puscarie, in 190>, ca nu s-a a&uns cu +ani atunci, si-am furat. Tot ca sa le dau lorP, isi
aminteste @hita *io+otea.
63u facut fals la un notar
(n 1992, cei trei au depus acte pentru a primi inapoi terenurile mostenite de la +unica
lor si care fusesera confiscate de comunisti.
6Dupa ce ni s-a apro+at pamantul, au enit el cu sora-mea si cu primarul din !ara si
au facut fals in acte la un notar. -u n-am semnat ca sunt de acord sa-mi dau
pamantul, partea mea, ca, daca o faceam, nu mai eram aici. Dar el tot s-a inta+ulat
stapan pe tot pamantul. 3sta s-a intamplat in =00A. De atunci am fost de doua ori la
DN3 si ei m-au trimis la Parchet, la 7ugo&, sa-i fac plangere penala. Pentru ca la 7egea
12 am primit titlu de proprietate pe 9 hectare de teren si unul de padure, iar fratele
meu, 'itropolitul, s-a inta+ulat prin fals si pe pamantul meu, a mai spus @hita
*io+otea.
6'-a scos afara din casa de la 7ugo&
Fratele ierarhului mai sustine ca acesta l-ar fi scos afara si din propria locuinta.
6(n 190; am cumparat o casa in 7ugo&. (-am pus pe contract si pe fratele meu, si pe
sora noastra, ca sa-si poata face +uletine de oras. 7a urma, in V2;, fratele meu,
'itropolitul, m-a scos afara din casa de la 7ugo&, cu doi copii mici. %nul aea ; ani, si
celalalt, 0. 3m iesit pe iar+a erde fara sa ne lase macar sa ne luam lucrurile. Noroc
cu primarul de atunci din 7ugo&, care mi-a dat in ,iua aceea un apartament intr-un
+loc neterminat. 3m dormit nopti la rand cu pruncii pe +eton, pe o su+a, se aita
@hita *io+otea.
"mul mai spune ca s-a certat apoi cu fratele 'itropolit. 6De atunci, din V2; pana in
=000, n-am mai or+it cu el. (n =000 a enit la mine sa-i dau partea din casa
parinteasca, pentru ca rea sa faca manastire. (-am dat-o. Nimic n-am luat de la el,
ca sa ina in =00A si sa imi ia aici tot, ne-a mai declarat @hita *io+otea.
(n pre,ent, dupa ce s-a improprietarit cu tot pamantul mostenit de la +unica, (P)
Daniel a intrat si in posesia terenului pe care se gaseste fostul sediu al *3P, unde
locuieste fratele sau mai sarac. Din clipa in clipa, acesta se asteapta ca 'itropolitul
sa-l scoata afara si de aici sau sa-i ceara o chirie pe care nu si-o poate permite.
De negasit
(P) Daniel nu a putut fi contactat pentru a-si spune parerea in legatura cu acu,atiile
pe care i le aduce propriul frate. $eporterii -9U au sunat si ieri dupa-amia,a pe toate
numerele de centrala ale 'itropoliei 'oldoei si !ucoinei, dar fara niciun re,ultat.
Preotul *onstantin )tur,u, purtator de cuant al institutiei, nu a raspuns nici el la
mo+il, asa cum nu a facut-o nici omologul sau de la Patriarhia $omana, *onstantin
)toica.
*a+ala lui 9Cntu Cn !.".$
Z 7upta pentru controlul !"$ a a&uns Cntr-o fa,E acutE Cn aceste ultime ,ile
Z $eGeaua moldoeneascE s-a reactiat su+ +agheta lui )orin "idiu 9Cntu
Z Frontul RieFenilorR s-a mo+ili,at Fi a aruncat CncE o fumigenE pe piaGa mediaticE
Z 3tacul la memoria Patriarhului se poartE cu mi&loacele fostului NB9D
Z 3cu,a ca Patriarhul Teoctist ar fi fost homose#ual, continuatE cu poestea
legionarismului, are ca punct de plecare (aFiul, +astionul reGelei lui (liescu-9Cntu-
Daniel *io+otea
Z Daniel, un fesenist Cnfocat, l-a initat pe (on (liescu Cn prea&ma alegerilor din 1991 la
(aFi, de )fDnta Paraschea
Z Teoctist a refu,at atunci sE se ducE la (aFi, +a mai mult, a lansat un mesa&
deastator cerDnd romDnilor RsE nu ote,e cu 3nticristulR, cu adresE directE la (on (lici
(liescu, Rli+er cugetEtorR declarat
Z Deloc CntDmplEtor, dupE schim+area puterii Cn anul =000, primul articol de presE, Cn
ianuarie =001, care aea sE-l incrimine,e pe Teoctist cE ar fi fost legionar Fi cE ar fi
homose#ual a apErut la (aFi, Cn ,iarul patronat de 9Cntu Fi su+ordonat intereselor
mitropolitului Daniel
)candalul mediatic lansat ieri de Trustul lui )orin "idiu 9antu - RDosarul lui TeoctistR
doedeFte - odatE Cn plus - mi,a enormE a alegerii iitorului Patriarh al $omaniei. HncE
din primele clipe ale anunGului morGii Patriarhului Teoctist slu&+aFii din media
controlatE de ).".9. l-au desemnat pe Daniel *io+otea ca principal faorit al cursei
pentru scaunul patriarhal. De asemenea Trustul lui 9antu s-a implicat din toate
puterile Cn susGinerea mediaticE a lui )inescu, cel care l-a RterminatR pe Patriarh.
Pe langE efortul de e#onerare a lui )inescu slu&+aFii magnatului moldoean au trecut
la acGiuni specifice defunctei DirecGii RDR a )ecuritEGii comuniste. 3tacul la adresa
Patriarhului Teoctist poartE o semnEturE profesionistE. "peraGiunea se derulea,E nu
de a,i de ieri Fi are un istoric mai mult decat interesant. 9entilarea datelor unui aFa-
,is dosar compromiGEtor din care ar re,ulta cE acesta a fost Fi terorist - fascist -
legionar implicat Cn deastarea unei sinagogi ereieFti Fi homose#ual Fi, apoi, omul
comuniFtilor Fi Ragent de influenGER securist, ceauFist etc. are un punct clar de
plecare.
Prima menGionare a a+eraGiilor RDosaruluiR transformat Cn cap de paginE de
R*otidianulR de ieri - reluat de R$ealitateaR a aut loc Cn pu+licaGia R'onitorul de (aFiR,
controlatE la remea aceea de )orin "idiu 9Cntu.
3utorul iniGial al Rde,EluiriiR, Dorin Do+rincu, proine din R*entrala (aFiR.
RDosarulR din R*otidianulR lui 9Cntu de ieri este o reluare a RdosaruluiR din R'onitorul
din (aFiR, patronatE tot de 9Cntu, atunci, din data de 1; ianuarie =001. %lterior Cn
R-enimentul ,ileiR din 1> ianuarie materialul este reluat de Florian !ichir, un alt
susGinEtor care hiperentilea,E i+rant pentru Daniel *io+otea, chiar ,ilele trecute.
%riaFele a+eraGii ale pseudo-dosarului lui Teoctist sunt eidente pentru orice om de
+unE credinGE. *ine ar putea crede cE, de e#emplu, un @a+riel 3ndreescu - apologet
frenetic al homose#ualitEGii Fi un anticreFtin isceral - ar putea fi totodatE legionar Fi
eentual popE8 Ni se lirea,E etichete tipice )ecuritEGii - RlegionarR, Rhomose#ualR, ca
Fi cum astfel de stigmate s-ar putea alida reciproc. -ste de un ridicol uriaF o
asemenea a+eraGie, dar iatE, R*otidianulR o pu+licE fErE a se gandi sE amende,e
mEcar o astfel de RteorieR. *u atat mai mult cu cat proenienGa RNoteiR de la care
pleacE aceastE poeste fantasmagoricE este chiar )ecuritatea din anii 19A9 Fi 19>0,
controlatE direct de NB9D-ul rusesc.
3tacul la Patriarh proine din (aFi
Tipologia care descrie atacul la Teoctist este specificE instrumentarului de acGiune
operatiE a unui 3parat care CFi propulsea,E, chiar Cn ,ilele noastre, ectorii Cn presa
controlatE - printre alGii - Fi de )orin "idiu 9Cntu. Teoctist a repre,entat 3ripa
NaGionalE a !isericii. *e 3ripE repre,intE Daniel se poate CnGelege cu uFurinGE din
anali,a mo+ili,Erii susGinEtorilor sEi. 7a loc de frunte 3lina 'ungiu, autoarea
R-angheliFtilorR, lucrare pornograficE Fi oripilant anticreFtinE 4lansatE tot la (aFi5 care
e#primE fantasmele se#uale +olnae ale actualei doamne Pippidi. Pe langE fosta
actiistE utecistE se adaugE Fi Rnoii uteciFtiR crescuGi de TismEneanu, cea mai mare
parte a grupErii @D)-ului Fi Trustul lui )orin "idiu 9Cntu.
$ecent, RUiarul de (aFiR din data de 02[02[=000 su+ titlul RDespre morGi, numai de
+ineR - +at&ocoritor, CnGelegem - dupE ce e#aminEm conGinutul articolului scrie?
RFoarte puGini au fost aceia care au pomenit de implicarea lui Teoctist, ca tanEr
legionar, Cn re+eliunea legionarE din ianuarie 19A1, cCnd a participat la deastarea
sinagogii R$esit DaathR din !ucureFti. 3cest fapt l-am releat pentru prima data Cn
ianuarie =001 Cn RUiarul de (aFiR 4pe atunci R'onitorulR5, pe +a,a unui document
descoperit Cn arhia )$( de cEtre Dorin Do+rincuR.
Do+rincu este cel care a fost numit Fef al 3rhielor NaGionale, printr-o deci,ie care a
proocat un adeErat scandal Cn lumea academicE de cEtre ministrul PN7 *ristian
Daid 4progenitura generalului TroacE5. Despre Do+rincu, 9ladimir TismEneanu afirma
cE Ra &ucat un rol esenGial Cn scrierea Fi definitiarea $aportului Final al *omisiei
TismEneanuR. $aport intens contestat atDt de mediile uniersitare cat Fi de !isericE Fi
societatea ciilE pentru a+eraGiile Fi neadeErurile flagrante din conGinutul sEu.
Despre cine este TismEneanu nu are rost sE mai discutEm aici dar e poate spune cE
pupilul sEu - Do+rincu - este un ca, de e#cepGie Cn lumea politicE actualE - lucrea,E Fi
la PreFedinGie, la Traian !Esescu Fi la 'inisterul de (nterne - pus de li+erali.
Do+rincu face parte totodatE din haloimEsul, @D), R$eista ==R Fi grupErile
adiacente, Fi este apropiat de po,iGiile lui @a+riel 3ndreescu, actiistul de sericiu al
*ampaniei anti-icoane Cn Fcolile romaneFti. 3celaFi @a+riel 3ndreescu Cl ridicE Cn slEi
pe ieFeanul lui TismEneanu menGionand pu+lic RcE Ci datorEm lui Dorin Do+rincu
descoperirea alorosului documentR care Cl incrimina pe Teoctist, Cn =001.
*utia de re,onanGE a acu,aGiilor la adresa lui Teoctist a fost apoi )te&Erel "laru,
Rum+raR lui 'arius "prea, )ecretar de )tat PN7, apropiat al lui Do+rincu, care pe
canalul The 'one. *hannel, tot al lui 9antu, Ra susGinut cE a E,ut numele
patriarhului Cn mai multe documente ale )ecuritEGiiR pretin,and chiar cE acesta ar fi
fost Ragent de influenGER al )ecuritEGii. "rice cercetEtor ai,at Ftie cE Cn
nomenclatorul )ecuritEGii nu e#istE aceastE funcGiune. 3genGii de influenGE -
propagatori ai te,elor NB9D se iesc acum - pe frontul luptei pentru scaunul !"$ -
aFa-,iFii RistoriciR, legatari ai moFtenirii R*iunguluiR - agentul +olFeic TismenenMs..
9a lepadati de )ecuritate8
*otidianul lansea,a asta,i o campanie pentru autodeconspirarea mem+rilor )fintului
)inod care au cola+orat cu )ecuritatea, date fiind sansele mici ca *N)3) sa finali,e,e
erificarea pina la alegerile din septem+rie.
3 cola+orat sau nu iitorul Patriarh al !isericii "rtodo#e $omane cu )ecuritatea8 Desi
*N)3) a promis in urma cu citea ,ile ca a oferi un raspuns la aceasta intre+are
pina la sfirsitul acestei luni, sansele ca erificarile sa fie finali,ate sint foarte mici.
Procedura pe care *N)3) tre+uie sa o urme,e, potriit legii, este comple#a si,
presupune, in ca,ul in care s-au gasit in arhia documente care i,ea,a un ierarh,
audierea acestuia. %n eentual erdict de politie politica poate fi contestat in ;0 de
,ile de cel in cau,a, iar pu+licarea numelui sau ca ofiter sau cola+orator al )ecuritatii
ca politie politica nu poate fi facuta decit dupa ce e#ista si o sentinta a *urtii de 3pel,
in ca,ul in care contestatia e respinsa si ierarhul se adresea,a &ustitiei. (n plus,
cererea pe +a,a careia a face *N)3) erificarea se refera doar la =1 de mem+ri ai
)inodului, dintre care unii nu pot candida. Din totalul de A9 de mem+ri ai )inodului,
doar ;0 sint eligi+ili pentru functia de patriarh, respecti ierarhii eparhioti. 3cestea au
fost motiele pentru care *otidianul lansea,a asta,i o initatie mem+rilor )fintului
)inod de a face singuri o declaratie in care sa arate daca au cola+orat sau nu cu
)ecuritatea.
Declaratiile tipi,ate pe care politicienii sint o+ligati sa le faca inainte de a candida
pentru o functie pu+lica i,ea,a doar recunoasterea actiunilor de politie politica
sairsite in calitate de cola+orator sau agent al )ecuritatii. Doar magistratii sint
o+ligati sa dea, printr-o lege din =00>, o declaratie care se refera nu doar la politia
politica, ci la simpla cola+orare. *otidianul propune insa mem+rilor )fintului )inod o
declaratie care, daca a fi completata, a presupune eliminarea oricaror du+ii legate
de cola+orarea cu sericiile secrete comuniste. (ata intre+arile la care consideram ca
ar fi +ine sa raspunda un ierarh care are teoretic sansa de a a&unge Patriarhul
$omaniei.
3ti cola+orat cu )ecuritatea8
Daca da, in ce calitate - sursa, informator sau ofiter8
Daca ati fost ofiter su+ acoperire, care a fost gradul la care ati a&uns8
*onsiderati ca faptele intreprinse de ds. in relatie cu )ecuritatea pot fi catalogate ca
politie politica, asa cum este aceasta definita de 7egea nr. 120[ 19998
*ind a inceput relatia cu )ecuritatea8
*are a fost modalitatea in care ati fost recrutat8
(n ca,ul in care la +a,a recrutarii s-a aflat un santa&, e#puneti motiul santa&ului.
*e repercusiuni ar fi aut refu,ul de a cola+ora8
*are a fost numele conspirati8
3 e#istat un anga&ament scris8
Despre ce persoane ati dat sau i s-au cerut informatii8
*e aanta&e ati o+tinut in schim+ul cola+orarii8
(n ca,ul in care relatia cu sericiile secrete a incetat, preci,ati cind8
De ce nu ati marturisit pu+lic, imediat dupa 1990, despre aceasta relatie8
Patriarhia il ameninta pe Dinescu cu puscaria
*onducerea !"$ a reactionat la acu,atiile disidentului la adresa fostului mitropolit
Plamadeala, reclamindu-l la *N)3).
Patriarhia $omana a anuntat, ieri, ca il a reclama la *N)3) pe 'ircea Dinescu 4foto5.
$eactia conducerii !"$ apare dupa ce *otidianul a pu+licat acu,atiile lui Dinescu /
mem+ru al *olegiului / la adresa fostului 'itropolit al 3rdealului 3ntonie Plamadeala,
despre care spune ca i-ar fi cerut lui Nicolae *eausescu, intr-un memoriu, sa-l
aanse,e de la gradul de colonel la cel de general.
Potriit repre,entantilor Patriarhiei $omane, declaratiile lui 'ircea Dinescu sunt
incompati+ile cu statutul de mem+ru al *N)3) si il ameninta pe acesta cu puscaria.
(ntr-un comunicat de presa, conducerea !"$ aminteste ca potriit legii 6darea spre
pu+licitate a unor date sau informatii din dosare, necorespun,atoare adearului, de
natura sa le,e,e iata, demnitatea, onoarea sau reputatia unei persoane constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la ; luni la ; ani. (n plus, Patriarhia mai
aminteste ca 6pre,entarea denaturata a datelor din dosarul de )ecuritate, in scopul
discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 1 luni la > ani si inter,icerea dreptului de a mai lucra in domeniul
arhielor.
'ircea Dinescu nu s-a aratat ieri deloc deran&at de amenintarile Patriarhiei. )a ma
reclame, a+ia asteptP 9or fi surprinsi sa afle ca informatiile pe care le-am dat
pu+licitatii nu le am din reun dosar de la *N)3), ci dintr-o cu totul si cu totul alta
sursa. )a ma reclame unde doresc domniile lor, a declarat Dinescu pentru
'-D(3F3:. 3cesta a reconfirmat autenticitatea scrisorii si a spus ca informatia a a&uns
la el printr-un prieten care aea o ruda ce se ocupa de Patriarhie, din partea P*$.
*unoscutul disident anticomunist si-a continuat tirul la adresa conducerii !"$. *um
nu m-au +agat la puscarie comunistii, m-au arestat doar la domiciliu, cred ei acum ca
mi-ar sta +ine dupa niste gratii. 3u ratat asta pe remea comunismului, or sa o faca
acum niste fosti cola+oratori ai regimului, ne-a declarat Dinescu.
3nania nu rea Patriarh mason sau securist
(P) !artolomeu 3nania a aerti,at ieri ca iitorul patriarh nu tre+uie sa fie santa&a+il.
- a+solut esential ca patriarhul sa nu fie o+iect de santa&, fie in planul moral, fie in
cel politico-social, de unde l-ar pindi taina cola+orarii cu organi,atii sau structuri
acoperite, inclusi cele de informatii, a declarat 3nania intr-un interiu acordat
'ediafa#. (n traducere li+era, (P) !artolomeu cere, de fapt, ca iitorul patriarh sa nu
fie nici mason, nici securist. 4*.$.5
%ltimul !alacean, aristocrat perertit de comunism
*a,ul !alaceanu-)tolnici arata cum a deca,ut +oierimea su+ influenta )ecuritatii.
Printre rarisimii urmasi ai marilor familii +oieresti, *onstantin-!alaceanu )tolnici a
reenit in prim-planul ietii pu+lice de dupa V90 ca una dintre cele mai respectate
figuri. 7i+eralul, retras recent din PN7, dar fara sa-si a+andone,e coningerile politice,
a fost insa, conform recentelor de,aluiri, si o piesa importanta a sistemului
comunist.
(nformatorul. Tanarul caruia descendenta no+ila i-a adus dupa 19A> pro+leme de
dosar a cedat, in 191>, la A= de ani, su+ sistemul care parea etern. *ontactele sale
cu am+asadori si mari oameni de stat au facut cu ochiul )ecuritatii. 7a randul sau, si-
a asigurat, prin inrolarea ca informator, reenirea la catedra, pu+licarea cartilor
inclusi in strainatate, pentru a a&unge, in final, mem+ru de onoare al 3cademiei. )i-a
tinut secreta insa legatura cu )ecuritatea pana in aprilie, cand aparitia dosarului sau,
ca si deci,ia *N)3) de cola+orare cu politia politica erau iminente.
!oierul. 3l 11-lea *onstantin din neamul !alacenilor, o familie de mari dregatori ai
'unteniei, cu o istorie de peste sapte eacuri, se resemnase in fata comunismului
inca din anii V;0. 63m fost practic crescut in ideea ca, intr-o ,i, a eni comunismul,
poestea !alaceanu-)tolnici amintindu-si de predictiile tatalui sau, un o+serator
atent al situatiei din $usia de dupa 'area *ri,a. Desi casatorit de doua ori, prima
oara cu 'ariana *impoia, apoi cu -lisa+eta Oagi-'oscu, si ea cu radacini +oieresti,
!alaceanu-)tolnici nu are urmasi directi.
'edicul. Primul medic dintr-o familie aplecata mai mult spre politica, a+solent de
facultate in VA0, cu doctoratul luat in VA2, este confirmat doctor in )tiinte 'edicale
a+ia in V10, la doi ani dupa ce acceptase un rol in reteaua )ecuritatii. 3nul racolarii,
191>, coincide cu intrarea sa la )pitalul 6@heorghe 'arinescu, unde coordonea,a
reteaua nationala medicala in Neurologie si Neurochirurgie, dupa trecerea prin
spitalele mai mici din !ucuresti.
De aici, 3na 3slan il ia, in 190A, ca geriatru si sef de sectie la institutul sau. Pana in
199;, are pe mana pacienti dintre cei mai renumiti, de la am+asadori la teroristi
ara+i, de la psihanalistul <abues 7acan la liderul palestinian casser 3rafat, dupa
propriile marturii recente din 6*otidianul. Numele lor se regasesc si in notele
informatie predate la )ecuritate.
Profesorul. *omunismul l-a prins pe !alaceanu-)tolnici in po,itia de asistent al
profesorului @rigore T. Popa, la 'edicina. (n 19>= este e#clus insa de la catedra si din
(nstitutul 'edico-Farmaceutic, pe motie politice. $eine a+ia dupa doua decenii, ca
suplinitor la Filosofie. -ra 6in retea de sase ani.
3cademicianul. 7ocul in 3cademie l-a ranit mereu. *a si acordarea titlului de doctor
docent, e un priilegiu pe care il cere )ecuritatii, dar pe care il o+tine a+ia in 199=.
Primeste in schim+, in timp, po,itii in dierse foruri stiintifice, de la 3cademia de
)tiinte 'edicale la societati internationale de medicina si ci+ernetica.
7i+eralul. " oce ascultata in societatea ciila, +oierul a fost ales in 199= lider al
@rupului de $eforma 'orala din PN7. " cri,a din timpul unei sedinte a conducerii PN7,
in care s-a a+ordat su+iectul cola+orarii 'onei 'usca cu )ecuritatea, a precedat
anuntul ca !alaceanu-)tolnici se retrage din toate functiile din partid din motie de
sanatate, 6in faoarea actiitatii pu+licistice la ,iarul 6Uiua. %lterior, si-a pastrat
insa locul in 3dunarea Nationala !isericeasca, aand un ot in alegerea noului
Patriarh.
@$(@"$- *3$T(3N%? !alaceanu de la )ecu
@rigore *artianu? R" mare deceptie? R+oierulR securistR.
)ocul a fost mare. )unt oameni pe care-i admiri pentru ceea fac, pentru ceea ce sunt,
dar si pentru no+letea neamului din care se trag. 3i fi in stare sa le dai pe mana
cheile de la casa, sa le incredinte,i secrete personale, sa li te spoedesti ca unui
preot. -sti conins ca ei nu pot insela sau trada reodata. 3i +aga mana-n foc ca nu
te or inde niciodata.
)i ine marea de,amagire, ca o loitura de ciocan in moalele capului. (ata-l pe
distinsul academician, ultimul mare +oier al $omaniei? te prieste patriarhal din
spatele ochelarilor cu snur, de la inaltimea arstei sale si a prestigiului de medic
desaarsit, cocotat in arful ar+orelui genealogic al unei familii istorice, te cuprinde
cu +landetea priirii sale si... si... si... te inde ca ultimul tara+agiu din "+orP Da, te
inde ca ultimul +orfas, ca ultimul porc, ca ultimul nenorocit dintre cei ce au paat cu
sange, oase si lacrimi deceniile de teroare comunista.
Prin ce se deose+este *onstantin !alaceanu-)tolnici de tortionarii Plesita sau -noiu8
3parent, prin detalii esentiale. Practic, prin nimic. Toti au distrus destine. Tortionarii
securisti - cu pumnul, cu +ata, cu ana de +ou. Turnatorul in halat de medic - prin
delatiunile sale ori+ile. Durerea unei asemenea descoperiri tar,ii este accentuata de
soclul pe care noi, naiii acestei societati +olnae, l-am ridicat pe inteleptul, demnul,
onora+ilul !alaceanu-)tolnici. 'arcati de amputarile sociale operate de comunisti, am
cautat cu disperare, in su+constientul colecti, catea radacini ale ordinii inter+elice,
ale +unului-simt inter+elic. *a sa refacem organismul sla+it al unei natiuni laguite,
aeam neoie de un pumn de seminte morale, sanatoase, capa+ile sa rodeasca si sa
ne ofere o cultura ne-+olsei,ata. Ne-am agatat de $egele 'ihai... 7-am gasit pe
*orneliu *oposu... 3m aut norocul unui (on $atiu si n-am stiut ce sa facem cu el...
Ne-am adapat din i,orul intelepciunii lui Petre Tutea... 3m descoperit-o pe -lisa+eta
$i,ea din Nucsoara... 7-am asteptat, si nu in ,adar, pe Neagu D&uara... 3m simtit un
nod in gat cand 3le#andru Paleologu, 6am+asadorul golanilor, si-a marturisit
cola+orarea cu )ecuritatea... Ne-am amagit cu +oierul-+oierilor, !alaceanu-)tolnici...
Da, ne-am amagit, caci parea un persona& enit din istorie. )e trage dintr-o familie
atestata de reo 000 de ani. !oieri renumiti, !alacenii au &ucat un rol important in
istoria 'unteniei. )i nu un an, doi, ci secole de-a randul. (n secolul al :9((-lea, no+ila
familie !alaceanu a primit, din partea *urtii imperiale de la 9iena, titlul de conte al
)fantului (mperiu $omano-@erman.
*um putea smulge comunismul radacina cea mai ie a unui prea-no+il copac
multisecular8 )implu ca +una-,iua? a perertit-o. Din radacina de ste&ar, a
transformat-o in radacina de malaiul-cucului. )angele al+astru s-a preschim+at in
sange rosu, dar de un rosu aprins, precum secera si ciocanul.
'i,era+il sfarsit pentru un 6mentor al inselaciuniiP *a medic, a indecat multe ca,uri
grae, dar si-a im+olnait propriul destin. )-a lasat ros, cu o placere masochista, de o
+oala mai rea decat toate? cancerul propriei constiinte.
)tolnici, 2.000 de lei pentru primele turnatorii
Dosarul lui !alaceanu-)tolnici arata ca, numai in primul an dupa racolare, a furni,at
informatii platite cu 2.000 de lei. (n plus, el a cerut un loc in 3cademia $omana.
File din dosarul de securitate al academicianului *onstantin !alaceanu )tolnici,
declarat oficial informator al fostei Politii Politice arata ca pentru contri+utia sa era
rasplatit, numai in anul racolarii, 191>, cu o suma insemnata la acea reme? 2.000 de
lei.
(n anii V00, enumerandu-si misiunile la cel mai inalt niel - am+asadori, fostul rege,
grupul legionarilor, -uropa 7i+era -, ultimul descendent al neamului !alacenilor cerea
ferm )ecuritatii o rasplata mai consistenta? confirmarea titlului de doctor docent si un
loc in 3cademie.
3ansare prin )ecuritate
Fara a se da nume, doada a fost pre,entata de *onstantin Ticu Dumitrescu miercuri,
intr-un interiu la !!*. Dumitrescu a citit un fragment dintr-un inscris care scoate la
ieala detalii ehiculate pana acum pe cai neoficiale despre dosarul de retea al
academicianului.
6Pentru a trece la cola+orare pe o treapta noua, mai comple#a si mai ariata, tre+uie
sa se poata reali,a contacte cu strainatatea mai intense, sa se asigure o po,itie mai
prestigioasa. $eali,area unei po,itii mai prestigioase ar insemna confirmarea titlului
de doctor docent si, de ce nu, de mem+ru al 3cademiei $omane, scria !alaceanu-
)tolnici despre sine, dar la persoana a treia, pentru conspirare.
Daca doctoratul cu titlul de docent i s-a confirmat in anii V00, )tolnici a deenit
academician in 199=. 6"mul asta a lucrat de la cel mai inalt niel, de la Ooria )ima la
$egele 'ihai, la Franco. 3 incasat +ani cu gramada, 2.000 de lei in V1>, a conchis
Dumitrescu.
Tanase? 6Nu cred ca a fost constrans
*onfirmarea legaturii fostului +oier li+eral cu )ecuritatea a enit pentru analistul
politic )telian Tanase 6ca o surpri,a neplacuta. 6- un om pe care intotdeauna l-am
apreciat, dar nu cred ca a fost or+a de constrangere, nu in acest ca,, spune Tanase,
mem+ru al *omisiei 6Tismaneanu.
Pentru analist, cea mai plau,i+ila e#plicatie a 6inrolarii lui )tolnici ar fi aanta&ele pe
care )ecuritatea le oferea? calatorii in strainatate si cariera. 6Daca proeneai din
afara cercurilor comuniste, ca intelectual, nu puteai sa faci cariera decat daca te
sereai lorR, aprecia,a Tanase.
Toamna Patriarhului si primaara li+er-cugetatorilor
@elu 9oican 9oiculescu, fost iceprim-ministru in primul guern postdecem+rist, este
un martor +ine informat asupra eolutiei Patriarhului si a !isericii "rtodo#e $omane
in perioada decem+rie 1929-aprilie 1990, cand coordona, alaturi de sericiile secrete,
si Departamentul *ulte. (ntr-un interiu acordat R$omaniei li+ereR, fostul icepremier
aprecia,a ca Rnu putem &udeca cu ochii de acum situatia e#trem de dramatica a
!isericii de atunciR. 9oican 9oiculescu sustine ca, in urma unor Rmanipulari grosolaneR
si a unor Rpresiuni uriaseR, Patriarhul Teoctist a anuntat pu+lic, pe 19 ianuarie 1990,
retragerea la 'anastirea )inaia. RPatriarhul a luat in maini conducerea !"$ la
sfarsitul anului 1921, deci lui nu i se pot atri+ui toate concesiile facute puterii
distructie comuniste. 4I5 $egretatul $a+in 'oses $osen mi-a facut o marturisire
de,interesata de comple,ente, cand, in 1922, s-a daramat !iserica )fanta 9ineri. (ntr-
o intreedere, l-a gasit hohotind de plans. Patriarhul a plans de de,nade&de pentru
nenorocirea aceeaR, declara 9oiculescu. Desi mem+rii 3dunarii Nationale !isericesti
ad in fostul icepremier o adearata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e
mem+ru al 3dunarii si nu a participa la alegeri. *at despre confruntarea dintre
curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, 9oican 9oiculescu
mai crede ca ecumenismul nu tre+uie impins prea departe? RDaca s-ar lucra la acest
niel, am desfigura totul, fapt gra, pentru ca e#ista forte potrinice crestinismului in
general si ortodo#iei romanesti in special. 3ceste forte sunt clar deran&ate de ideea
ca in $omania ortodo#ia e foarte puternica si cu o ro+usta iata monahala in spate. si
pe greci trag cat pot, dar noi suntem singura ortodo#ie latina ce tinem un serios
echili+ru intre @recia si a treia $oma, 'oscoaR.
grosolaneR si a unor Rpresiuni uriaseR, Patriarhul Teoctist a anuntat pu+lic, pe 19
ianuarie 1990, retragerea la 'anastirea )inaia. RPatriarhul a luat in maini conducerea
!"$ la sfarsitul anului 1921, deci lui nu i se pot atri+ui toate concesiile facute puterii
distructie comuniste. 4I5 $egretatul $a+in 'oses $osen mi-a facut o marturisire
de,interesata de comple,ente, cand, in 1922, s-a daramat !iserica )fanta 9ineri. (ntr-
o intreedere, l-a gasit hohotind de plans. Patriarhul a plans de de,nade&de pentru
nenorocirea aceeaR, declara 9oiculescu. Desi mem+rii 3dunarii Nationale !isericesti
ad in fostul icepremier o adearata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e
mem+ru al 3dunarii si nu a participa la alegeri. *at despre confruntarea dintre
curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, 9oican 9oiculescu
mai crede ca ecumenismul nu tre+uie impins prea departe? RDaca s-ar lucra la acest
niel, am desfigura totul, fapt gra, pentru ca e#ista forte potrinice crestinismului in
general si ortodo#iei romanesti in special. 3ceste forte sunt clar deran&ate de ideea
ca in $omania ortodo#ia e foarte puternica si cu o ro+usta iata monahala in spate. si
pe greci trag cat pot, dar noi suntem singura ortodo#ie latina ce tinem un serios
echili+ru intre @recia si a treia $oma, 'oscoaR.
@elu 9oican? -u nu pun pro+lema ca sursa dumneaoastra ar fi fost rau-intentionata.
Dar fa+ulatia sa pune su+ semnul intre+arii unele serii de eenimente. Desi nu e#ista
o mi,a anumita, iar mie nu mi-a facut un desericiu, acesta-i adearul. Nu ma
de,aanta&ea,a, n-am facut nimic rau ca stateam cu el 4cu Patriarhul / n.n.5 noptile.
Dar ine#actitatile tre+uie corectate pentru a nu spori confu,ia.
T $omania 7i+era? Deci, cand si in ce circumstante l-ati cunoscut pe Patriarhul
Teoctist8
@.9.? 7-am cunoscut e#act la 1= ianuarie 1990, pentru ca inainte de reolutie nu eram
in situatia sa am raporturi cu inalta ierarhie +isericeasca. (n deplasarile pe care le
faceam in 'untii 3puseni il frecentam des pe P) -milian !irdas, episcopul de 3l+a
(ulia 4retras o data cu Patriarhul, la 12 ianuarie 1990, ulterior episcop de *aranse+es
/ n.r.5. 7a 1= ianuarie 1990 s-a oficiat, la initiatia lui Dumitru 'a,ilu, slu&+a de
pomenire a eroilor martiri ai reolutiei. *u acel prile&, am fost introdusi in +iserica
patriarhala printr-o poarta laterala, direct spre altar, +iserica fiind ti#ita de lume. Ne-a
introdus insusi Patriarhul Teoctist, dar eu nu l-am recunoscut si pentru ca era
im+racat cu totul in negru, cu camilaca neagra. -u stiam ca Patriarhul $omaniei este
si Patriarh de *apadocia, mentinuta sim+olic astfel. 3ceasta du+la repre,entare
permite patriarhului nostru sa se im+race in intregime in al+, sim+ol al sacerdotiului
suprem. Nerecunoscandu-l atunci, pe loc, mi-am dat seama ca e un ierarh, un
episcop...
T Perioada a fost e#trem de tul+ure pentru !iserica, multi ierarhi aand reactii
contradictorii. Pr. Nicolae Popescu spunea ehement 4in 9estitorul "rtodo#iei
$omanesti / 9"$, iulie 19905 ca Rtoti episcopii tre+uiau sa fie demisi, sa mearga la
manastiri si de acolo sa fie chemati doar cei pe care ii a cere poporul drept-
credinciosR. *um a amintiti acea perioada8
3ceste asertiuni sunt e#cesie. Nu putem &udeca cu ochii de-acum situatia e#trem de
dramatica de atunci. )copul dialogului nostru e sa indreptam unele neadearuri din
articolul ds. anterior. Patriarhul Teoctist a facut cunoscuta dorinta sa de a se retrage,
la 19 ianuarie 1990, printr-o scrisoare, anuntand ca la =0 ianuarie se retrage la
)inaia. - o eroare sa se creada ca (ntai-)tatatorul !"$ sa se ascunda efecti in
propria manastire, fara stirea staretului. $estul pare re,ona+il, sa fi fost in gri&a
efectia a acelui monah. Discursul acelui calugar arstnic pare credi+il, mai putin
notele de mai sus pe care le-am semnalat ca a+eratii.
T 3m aflat, in mare, cronologia unei reale RnaeteR intre !ucuresti si )inaia in
perioada =; decem+rie 1929-12 ianuarie 1990.
(nsist ca nu tre+uie sporita confu,ia, chiar daca eu nu sunt intr-o lumina nefaora+ila.
Dar aloarea mesa&elor din te#te are un rol deose+it pentru oamenii tineri, care n-au
trait atunci si care tre+uie corect informati.
T (n seara de 9 ianuarie 1990 se constituie @rupul de reflectie pentru reinnoirea
!isericii. (n 10 ianuarie sunt primiti la *F)N de catre Dumitru 'a,ilu, care le spune?
R'ergeti la @elu 9oican, pentru ca el se ocupa, el raspunde de !isericaR 4R9"$R,
ianuarie 19905. (n ce consta acea RraspundereR8
Nu e#ista nici o e#agerare in aceasta afirmatie. $aspundeam de !iserica in masura in
care Departamentul *ultelor, la care a fost numit prof. Nicolae )toicescu, imi reenea
in atri+utiile de coordonare. 7a fel cum fiecare din liderii guernului proi,oriu aea in
su+ordine un domeniu sau altul.
T Prieati !iserica in felul unei e#tensii a statului, care tre+uia sa fie atunci su+
controlul noilor autoritati8
Nu, !iserica nu este o e#tensie a statului, iar oamenii sai sunt semi+ugetari, dar nu
acest aspect e releant. !iserica e un ca, special, spre deose+ire de structuri
RclasiceR ale statului, ca 3rmata, <ustitia, ministerele in general. !iserica, pe de o
parte, inseamna adunarea credinciosilor, iar pe de alta parte are o dimensiune sacra,
religie ine de la latinescul RreligareR, a resta+ili legatura dintre om si cer, Dumne,eu.
*um $omania e o tara coarsitor ortodo#a, 90d din populatie, !"$ repre,inta practic
intreaga societate din tara. Daca toate celelalte profesiuni sau functii administratie
presupun o finalitate a+solut terestra, in priinta clericilor lucrurile stau diferit?
dincolo de formatia lor ca pregatire, ei au si o inestitura diina, o+tinuta prin rituri
speciale de hirotonire, pe o linie neintrerupta de la primii 3postoli. 3sta ne
deose+este de protestanti, care refu,a sfintele taine si taina preotiei. (storia recenta a
impus separarea !isericii de )tat, precum si tot acest laicism pernicios care se agita
a,i si care domina de la $eolutia france,a. *and or+im de !iserica si )tat, tre+uie
sa aem imaginea acestor realitati si diferente.
T (n conte#tul R)tat-!isericaR, cum pendula Patriarhul in acea perioada, cunoscute
fiind fermele acu,atii care i s-au adus din mai multe ,one de anali,a8
-l a luat in maini conducerea !"$ la sfarsitul anului 1921, deci lui nu i se pot atri+ui
toate concesiile facute puterii distructie comuniste. $egimul ceausist era antiteist,
ateismul fiind o forma ipocrita de a masca antiteismul, iar el a apucat ultimii trei ani
de dictatura cumplita. 3 i se pune in seama tot ce s-a intamplat din 19A0 incoace,
cum fac unii, e o nedreptate si o ne+unie. $egretatul sef $a+in 'oses $osen mi-a
facut o marturisire de,interesata de comple,ente cand, in 1922, s-a daramat !iserica
)fanta 9ineri. (ntr-o intreedere, l-a gasit hohotind de plans. Patriarhul a plans de
de,nade&de pentru nenorocirea aceea. )u+ acest aspect, toate acu,atiile care i s-au
adus, cu telegrame stereotipe si sa+lonarde pu+licate in R)canteiaR, n-au fost decat
manipulari grosolane, la care s-au adaugat presiunile uriase care au dus in final la
retragerea din =0 ianuarie.
T 7a )inaia ati fost in perioada acea8
3m fost la 'anastirea )inaia inainte de reolutie ca simplu i,itator, iar cu Patriarhul
m-am a,ut in !ucuresti. - +ine sa clarificam lucrurile, iar presa nu tre+uie sa
urmareasca cu o+stinatie su+iecte din care multe ,iare isi fac o proasta faima la tira&
mare. 'a +ucur ca aem aceasta discutie pentru ca in trecut mi s-a acordat foarte
greu dreptul la replica in urma unor afirmatii defaimatoare.
T (conitele de aur de care pomeneste 3rtur )ilestriI cui le-a dat Patriarhul8
'ie nu. )ilestri o are, stiu, nu cred ca si-a confectionat-o elI
T *e rol &ucati a,i in &urul 3dunarii Nationale !isericesti 43N!5, unde sunteti a,ut ca o
adearata eminenta cenusie8
Nu fac parte din 3dunare si nu particip la alegeri. )e colportea,a astfel de ,onuri. *u
acest prile&, reau sa spun tuturor acelora care pretind, in numele transparentei,
de,aluirea numelor tuturor mem+rilor 3dunarii Nationale !isericesti. Procesul
electoral, prima data instituit in forma aceasta, consta in doua etape succesie si
rapide. )fantul )inod, instanta sacra de conducere a !"$, a omologa candidaturile,
in numar de trei. 3cestea se or supune otului general la care participa 3N!, )fantul
)inod si decanii institutelor teologice. 3numiti ,iaristi or sa-i cunoasca dinainte. De
ce nu e +ine sa fie cunoscuti8 (maginati-a, pana in septem+rie, toti laicii cu numele
deenite pu+lice s-ar e#pune unor presiuni colosale. Presiuni si su+ forma unor oferte,
putand fi corupti+ile su+ forma unor posi+ile targuieli. Pentru a impiedica aceste
presiuni si tentatii, precum si linsa&ul mediatic, se produce aceasta protectie a listei.
3sta nu e malersatie ascunsa, e o chestiune de higiena sociala. Profanul nu are ce
cauta aici. Toate aceste agitatii de presa ce or sa satisfaca curio,itati +olnaicioase
nu sunt sanatoase in ca,ul tipului de scrutin din !"$.
T 7a ceremonia de inmormantare ati stat langa domnul "naca, fapt speculat de unele
,iare...
Domnul "naca e un prieten al meu si il pretuiesc la fel ca si pe (P) Teodosie, ei
constanteni fiind. Dar asta nu inseamna ca pot sa determin impunerea candidaturii
sale. 3m stat si alaturi de domnii 3drian Nastase si Petru 7ificiu, deci, hai sa facem
speculatii despre ce am putea pune la caleP Tre+uie sa iesim din aceasta tentatie a
delirului, fie el si sistemati,at.
T 7a ce pericole credeti ca se poate e#pune iitorul Patriarh, in conte#tul remurilor
postmoderne8 *urentul modernist-ecumenic poate determina reactii serioase ale
segmentului traditionalist-monahal.
" gri&a mare ar fi sa nu ne Rmaroniti,amR, precum maronitii din 7i+an, fosti ortodocsi
trecuti a,i la catolicism, lucru posi+il daca s-ar impinge ecumenismul prea departe.
Daca s-ar lucra la acest niel, am desfigura totul, fapt gra, pentru ca e#ista forte
potrinice crestinismului in general si ortodo#iei romanesti in special. 3ceste forte
sunt clar deran&ate de ideea ca in $omania ortodo#ia e foarte puternica si cu o
ro+usta iata monahala in spate. si pe greci trag cat pot, dar noi suntem singura
ortodo#ie latina ce tinem un serios echili+ru intre @recia si a treia $oma, 'oscoa.
3ltfel, ponderea mare ar fi in $usia, care e un colos si in ortodo#ie, nu doar in
geopolitica. 3cum rusii introduc in scoli manualul R!a,ele culturii ortodo#eR, cu
indoctrinare panslaista. Deci atentie la influentele din toate partileP...
*utume patriarhale
Titulatura de patriarh este relati tar,ie, din 19=>, pana atunci functionand titulatura
de mitropolit al 'unteniei si Do+rogei 4fosta %ngrolahie5. Pe 10 octom+rie 1001,
acesta primeste si titulatura de Rloctiitorul *e,areei *apadocieiR, primul care poarta si
aceasta titulatura fiind 'itropolitul @rigorie al ((-lea 41010-10215. Tot el primeste si
moastele cuiosului Dimitrie !asara+o de la generalul rus Piotr )oltiMo pe 1; iulie
100A, pe care le asa,a in 'itropolia de atunci, actuala catedrala patriarhala. De
atunci, )fantul Dumitru e patron al !ucurestilor.
)edinta )fantului )inod din 1= august 19>> a hotarat ca titulatura (ntai )tatatorului
!"$ a fi in iitor RPrea Fericirea )aR, asa cum se foloseste in +isericile apostolice 4de
$oma, 3le#andria, 3ntiohia (erusalim si *onstantinopol5. Formula de adresare catre
Patriarhul $usiei si catre cel al *onstantinopolului e R)anctitatea )aR. Pe de alta parte,
art. =9, alin. d, din )tatutul de organi,are al !"$, spune despre insemnele
Patriarhului? R-l poarta ca semn distincti doua engolpioane, o cruce culion si
camilaca al+a cu cruceR. Nu poate renunta la aceste insemne decat prin renuntare
la functie, Patriarhul fiind pus in mormant cu toate aceste insemne.
(n ca,ul relatarii de mai sus a lui @elu 9oican, cum ca l-a intalnit im+racat numai in
negru, neidentificandu-l, confirma faptul ca Patriarhul Teoctist renuntase deli+erat la
o demnitate i,i+ila in im+racamintea sa pe care era o+ligat sa o poarte in orice
circumstanta.
9oican 9oiculescu
)-a nascut la 2 fe+ruarie 19A1 in !ucuresti, proenind din familia principelui 'ihail
)turd,a, fost ministru de -#terne in guernul national-legionar. (n 19>9 a fost
e#matriculat din Facultatea de @eologie ca Re#ponent al reactiunii interne, aflat in
contact cu reactiunea e#ternaR, incriminat si pentru ca purta cruciulita la gat si facea
pictura nonfiguratia. ( s-a permis sa se reinscrie si a a+solit in 191; ca inginer
geolog. 3 fost arestat in 1900, ca agitator periculos in randul tinerilor, eli+erat dupa
trei luni din lipsa de pro+e. (n 192> a fost arestat din nou, pentru Rpropaganda
impotria oranduirii socialeR, condamnat insa dupa un proces de drept comun. 3
participat acti la reolutia romana si, alaturi de 9ictor 3tanasie )tanculescu si 9irgil
'agureanu, la procesul intentat cuplului *eausescu la => decem+rie 1929. Tot el s-a
ocupat si de inhumarea lor. 3 detinut functia de iceprim-ministru in primul guern
proi,oriu, responsa+il, printre altele, cu controlul sericiilor secrete. Pe =1 decem+rie
1929, prin decret semnat de (on (liescu, Directia )ecuritatii )tatului a trecut in
su+ordinea '3pN, iar la ;1 decem+rie @elu 9oican a fost numit comandant al
Departamentului )ecuritatii )tatului. Pana in martie 1990, cand s-a infiintat )$(,
9oiculescu s-a ocupat de gestionarea arhiei fostei )ecuritati. 7a =0 mai 1990 a fost
ales senator de !u,au pe liste F)N, dar a demisionat la 19 martie 199=. Numit
am+asador in Tunisia, in 199A, a fost rechemat in 1991, dupa ce a declarat ca nu
poate sa-l repre,inte in strainatate pe noul presedinte, -mil *onstantinescu. (ntre
=001 si =00> a fost am+asador in 'aroc. (n =00A a fost numit de presedintele (liescu
mem+ru in *olegiul National al (nstitutului $eolutiei $omane
Toamna Patriarhului si primaara li+er-cugetatorilor
@elu 9oican 9oiculescu, fost iceprim-ministru in primul guern postdecem+rist, este
un martor +ine informat asupra eolutiei Patriarhului si a !isericii "rtodo#e $omane
in perioada decem+rie 1929-aprilie 1990, cand coordona, alaturi de sericiile secrete,
si Departamentul *ulte. (ntr-un interiu acordat R$omaniei li+ereR, fostul icepremier
aprecia,a ca Rnu putem &udeca cu ochii de acum situatia e#trem de dramatica a
!isericii de atunciR. 9oican 9oiculescu sustine ca, in urma unor Rmanipulari grosolaneR
si a unor Rpresiuni uriaseR, Patriarhul Teoctist a anuntat pu+lic, pe 19 ianuarie 1990,
retragerea la 'anastirea )inaia. RPatriarhul a luat in maini conducerea !"$ la
sfarsitul anului 1921, deci lui nu i se pot atri+ui toate concesiile facute puterii
distructie comuniste. 4I5 $egretatul $a+in 'oses $osen mi-a facut o marturisire
de,interesata de comple,ente, cand, in 1922, s-a daramat !iserica )fanta 9ineri. (ntr-
o intreedere, l-a gasit hohotind de plans. Patriarhul a plans de de,nade&de pentru
nenorocirea aceeaR, declara 9oiculescu. Desi mem+rii 3dunarii Nationale !isericesti
ad in fostul icepremier o adearata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e
mem+ru al 3dunarii si nu a participa la alegeri. *at despre confruntarea dintre
curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, 9oican 9oiculescu
mai crede ca ecumenismul nu tre+uie impins prea departe? RDaca s-ar lucra la acest
niel, am desfigura totul, fapt gra, pentru ca e#ista forte potrinice crestinismului in
general si ortodo#iei romanesti in special. 3ceste forte sunt clar deran&ate de ideea
ca in $omania ortodo#ia e foarte puternica si cu o ro+usta iata monahala in spate. si
pe greci trag cat pot, dar noi suntem singura ortodo#ie latina ce tinem un serios
echili+ru intre @recia si a treia $oma, 'oscoaR.
!iserica pirat
" gasca de escroci, cu radacini '()3 si B@!, slu&este, +otea,a, inmormantea,a si
hirotoniseste femei in rit Rortodo#R
*hiar in timp ce se pregateau sa deschida lucrarile de miercuri ale )fantului )inod al
!isericii "rtodo#e $omane 4!"$5, mem+rii inaltului for clerical au primit o este
socanta din tara. PF Patriarh Teoctist si capii !isericii au aflat ca liderul R!isericii
ortodo#e paraleleR, fostul preot (oan Preoteasa, caterisit in anul =00> pentru
imoralitate si comportament iolent, tine o slu&+a, im+racat cu estminte de
RPatriarhR, intr-o parohie ortodo#a din comuna $uginesti-9rancea. (nsa ierarhii !"$ nu
stiau cea si mai gra. (n +iserica acelei parohii rancene, condusa de Dumitru Poiana
4un alt preot caterisit in apriilie =00A5, Preoteasa a pre,entat-o credinciosilor pe prima
Rfemeie-preot ortodo#R din $omania. -ste or+a de numita -lena (ou, care detine si
gradul de RarhieritaR in cadrul R!isericii )ecrete "rtodo#a 3dearataR 4!)"35, fondata
la Tecuci, de *onstantin Dogaru, ucenic al gurului '()3, @a+riel !iolaru.
7a anatoare de enoriasi din $uginesti / 9rancea
3sa a sunat estea care a produs o cumplita panica in randul anumitor episcopi si
mitropoliti, care stiau de mai +ine de un an de ,ile ca oamenii raspopitului Preoteasa
anea,a parohii din comunitatile !"$. Pe care le pastoresc pentru a le integra in
R!iserica ortodo#a paralelaR, supranumita si R!iserica B@!R 4fondata in %craina, si cu
a&utorul unor anga&ati ai 3cademiei de 'ilitie din *hisinau, precum profesorul de
drept "liian Pop !indiu, ascuns su+ haina de preot ortodo# al !"$ la capela
Penitenciarului @aesti-Dam+oita5.
Focare in (lfo, 9rancea si Neamt
U(%3 a de,aluit, in urma cu apro#imati un an, numele real si sediile din spatiile e#-
soietice ale asociatiei religioase infiintata de (oan Preoteasa, in anul =00;, la
*ernauti, su+ titulatura R!iserica *restinilor "rtodocsi Traditionali a 9alahilor de
PretutindeniR4!*"T9P5. De,aluirile ,iarului nostru s-au confirmat in timp, acest lucru
panicandu-i in pre,ent pe mem+rii )fantului )inod al !"$. 3stfel, pe langa reteaua
umana construita in structurile !"$, (oan Preoteasa a reali,at niste Rcapete de podR
pe relatia %craina-$epu+lica 'oldoa-$omania. 3dica a inceput sa construiasca, pe
terenuri luate cu &apca din multe parohii ale !"$, asa-,ise R+iserici, schituri si
manastiri ortodo#eR. De asemenea, in unele ca,uri a reusit sa confiste prin anumiti
preoti, caterisiti de !"$, lacasele de cult ale !isericii "rtodo#e $omane. De&a trei
&udete s-au transformat in focare ale R+isericii paraleleR. (n &udetul (lfo, credinciosii
!"$ ai comunei *opaceni 4situata la ,ece Mm de !ucuresti5 s-au tre,it in ,iua de =1
mai a.c. ca Preoteasa, impreuna cu patru Rcalugari !*"T9PR au facut, la marginea
localitatii, o slu&+a de ,iua )f. (mparati *onstantin si -lena. 3colo au montat si o cruce
de lemn intr-o fundatie +etonata, loc pe care or sa ridice R+iserica manastiriiR.
Patriarhul PD
@ratie faptului ca primarul comunei *opaceni este pedist, (oan Preoteasa, si el
mem+ru marcant al PD !ucuresti, si-a folosit protectia politica si spri&inul dat de seful
politiei locale pentru a sapa si +etona fundatia iitoarei +iserici, fara a mai cere
autori,atie de constructie. 'ai mult, in seara ,ile de 1> iunie, Preoteasa a traersat
comuna cu o macara Telemac si niste autotrailere, in care se aflau trei gara&e din
+eton. 3cestea urmau a fi descarcate pe locul iitoarei RmanastiriR, ca spatii de locuit
proi,orii pentru Rcalugarii din %crainaR. )atenii cu preotul lor paroh !"$, 7ica
7epadatu, s-au reoltat si au reusit sa-l intoarca din drum pe Preoteasa, dupa ce au
alertat (nspectoratul de )tat in *onstructii (lfo, Prefectura si 'inisterul *ulturii si
*ultelor.
Pe de alta parte, sfidand o data in plus autoritatile statului, dar si pe cele ale !"$,
(oan Preoteasa si-a aratat adearata fata si calitate de ierarh al R3dearatei !iserici
"rtodo#e din $omaniaR, in ultimele doua duminici 410 iunie si 10 iunie5. R3tunci, el a
slu&it in acel camp de la marginea comunei *opaceni, im+racat cu estminte de
'itropolit primat !*"T9P din $omania si de 'itropolit al 3dearatei !iserici
3utonome din %craina, purtand pe cap o camilafca al+a de Patriarh 4n.r. - camilafca
fiind un oal al+, pus deasupra mitrei si umerilor, dupa modelul rusesc5R, ne-a
declarat preotul paroh din *opaceni, 7ica 7epadatu.
)otia lui 9asile sau Rarhierita -lenaR
U(%3 a inestigat cine este acea Rmaica stareta -lenaR, mana dreapta a lui Preoteasa,
care a laudat-o in fata credinciosilor din $uginesti ca a daruit +isericii paralele un 3$"
si ca ar fi construit o manastire de calugarite in comuna !odesti-Neamt, pe un teren
donat din aerea sa. (nestigatiile reporterilor U(%3 au dus la descoperirea unor fapte
si a unei situatii de-a dreptul incredi+ile pentru "rtodo#ia romaneasca si pentru
ierarhii !"$. 3sa-numita Rmaica stareta -lenaR este -lena (ou, sotia lui 9asile (ou
din comuna !odesti-Neamt. 3ceasta functionea,a ca Rfemeie-preot ortodo#R in
R!iserica )ecretaR 4cunoscuta in 'oldoa drept R!iserica )ecreta "rtodo#a
3dearataR5 a lui *onstantin Dogaru din Tecuci. Pre,entam catea fotografii socante
in care sotia lui 9asile (ou, apare in fata unui altar ortodo#, ca Rfemeie preotR. (n
editia de maine om pre,enta o fotografie in care RhirotonesteR un fost pa,nic la o
statie de salare din Neamt.
)lu&+e regi,ate cu Rmaica -lenaR
(oan Preoteasa l-a a+ordat pe proaspatul caterisit Dumitru Poiana din $uginesti-
9rancea. 3cesta a fost inatat de Preoteasa sa-si anunte parohienii ca la slu&+ele de
!una 9estire si de )fanta (niere 4=> martie si 2 aprilie a.c.5 a slu&i, in +iserica din
$uginesti, Run mare ierarh ortodo#R. RNespunandu-le precis despre ce mare ierarh
este or+a, satenii parohiei noastre au fost inselati de Dumitru Poiana, care nu si-a
facut pu+lica deci,ia de caterisire si +ietii oameni au enit la slu&+ele lui Preoteasa,
care a sosit la $uginesti insotit de o femeie, im+racata in calugarita, pe care ne-a
pre,entat-o in fata altarului ca fiind -lena, maica stareta la manastirea )f.9asile cel
'are din &udetul Neamt 4foto5. Tot atunci, asa-,isul mitropolit Preoteasa, purtand pe
cap, la acele slu&+e de la $uginesti, si insemnul de patriarh a hirotonit si preoti si
diaconi pentru !iserica lor din %crainaR, ne-a declarat consilierul parohial )andu 9ieru
din $uginesti.
Oora caterisitilor
Prin Ootararea nr.1[=00>, )f. )inod l-a caterisit pe Preoteasa pentru fraude comise
intr-o parohie din )%3 si pentru actiunea de diort, introdusa in instanta ciila de
sotia sa, educatoarea N. 'ariana. -a a doedit la <udecatoria !uftea ca sotul ei,
preotul (oan Preoteasa, Rse face inoat e#clusi de desfacerea casatoriei, prin acte
de imoralitate si iolenta, prin iata para,itara, prin faptul ca a parasit caminul
con&ugalR.
(n rechi,itoriul 3rhiepiscopiei !ucurestilor i se retinuse clericului Preoteasa si un fapt
e#trem de gra pentru un +ar+at cu morala crestina? Rcomportament nefirescR. 'ai
mult, in pagina ; a deci,iei de caterisire, s-a retinut ca Rin 7as 9egas, comunitatea
romaneasca construieste o +iserica, pentru preotul (oan Preoteasa, dar acest cleric a
inselat comunitatea cu +aniR.
(nteresant este ca in locul in care slu&este acum Preoteasa in calitate de RPatriarhR,
comuna $uginesti - 9rancea, se afla o parohie ramasa fara preot la 19 aprilie =000.
3tunci, prin Ootararea nr.A[=000, )f. )inod al !"$ l-a caterisit pe preotul ortodo#
Dumitru Poiana. 'otiele caterisirii au fost, potriit dosarului de la instanta de
&udecata !"$? Rschisma - despartirea de !"$R, Rneascultare fata de autoritatile
+isericesti si slu&irea cu persoane din afara !"$R, Rgrae a+ateri disciplinare?
alcoolism, ra,ratire, comportament de afemeiat, tentatia de suicid etc.R. %n astfel
de persona&, a&uns practic RsomerR, in urma deci,iei de caterisire, intrase in aceeasi
categorie a fostilor preoti ortodocsi, e#clusi din cler pentru pro+leme grae de
imoralitate, precum (oan Preoteasa.
<onctiunea Dogaru-Preoteasa
3partenenta -lenei (ou la !iserica )ecreta a lui *onstantin Dogaru este consemnata
intr-un dosar ciil aflat pe rolul (naltei *urti de *asatie si <ustitie su+ nr.;021[1[=000?
RDupa catia ani de la inceperea constructiei schitului, de care se ocupau si sotii (ou,
s-a constatat ca in spatele +unelor lor intentii se ascundea, de fapt, apartenenta la o
grupare intitulata !iserica )ecreta, in cadrul careia -lena (ou are calitatea de
arhimandrit. (n aceasta calitate, in cel mai mare secret, slu&ea in cadrul schitului )f.
9asile cel 'are, in fata adeptilor gruparii, hirotonea RpreotiR. Desi casatorita, -lena
(ou se autointitula Rmaica staretaR si in aceasta calitate s-a facut cunoscuta in
actiitatea de colectare de fonduri, materiale de constructii etc.R. (n aceleasi
documente &uridice de la *urtea de *asatie este punctata legatura dintre R!iserica
paralelaR si R!iserica )ecretaR? R'omentul in care s-a aflat despre apartenenta
religioasa si despre actiitatile du+ioase ale sotilor (ou, desfasurate la !odesti su+
acoperisul !"$, a fost cel in care ei au facut `a cu preotul caterisit (oan PreoteasaR.
)ingurul ierarh care a denuntat pu+lic structura paralela a lui *onstantin Dogaru din
Tecuci a fost episcopul icar P.).*alinic !otosonaneanul, intr-o lucrare care i-a ingro,it
realmente pe ierarhii !"$. -piscopul !"$ arata, citand din cartile de cult ale !isericii
)ecrete, ca politica de cadre a lui Dogaru se face prin metoda Ram primit hirotonia
direct de )us, prin punerea mainilor pe +ar+ati si femei hirotonite prin formulele? tu
esti diacon, tu esti preot, tu esti episcop, tu esti patriarhR.
(n ilegalitate
U(%3 l-a contactat pe purtatorul de cuant al Patriarhiei $omane, parintele *ostel
)toica 4foto5. 3cesta ne-a preci,at ca gruparea infiintata de (oan Preoteasa
functionea,a in mod ilegal si nu poate fi considerata ca fiind un cult in $omania.
Parintele )toica ne-a mai declarat ca 'inisterul *ultelor s-a pronuntat la randul sau in
aceasta pro+lema. (n acest sens, secretarul de stat pentru *ulte, 3drian 7emeni, a
preci,at, printr-un comunicat de presa, ca organi,atia lui Preoteasa nu are nici macar
do+andit statutul de asociatie religioasa, conform 7egii A29[=001, si nici nu are
calitate de cult religios, recunoscut in $omania.
RNu otaGi cu 3nti-OristulPR
3cesta a fost Cndemnul Patriarhului Teoctist adresat romanilor Cn 1991, cu oca,ia
alegerilor care au dus la CnlEturarea lui (on (lici (liescu din fruntea ^Erii. HnlEturare
temporarE, din pEcate.
%n actiist de arf al Frontului din care face parte Fi (on (liescu, Frontul 3teu Fi
3nticreFtin, scrie, referindu-se la alegerile de astE,i?
R*are este mi,a competiGiei pentru scaunul patriarhal8 Nimic nu mi se pare mai
e#plicati pentru aceastE Cntre+are decat frapanta analogie dintre cei doi ierarhi Fi
aFe,area pe eFichier a perechilor lor politice la Cnceputul anilor e90. *a Fi atunci,
Cnfruntarea se duce Cntre fracGiuni de moFtenitori ai regimului.
%na, care acceptE ineita+ilitatea intrErii $omaniei Cntr-o lume a democraGiilor, dar pe
cat se poate, Cn condiGiile controlate acasE.
*ealaltE fracGiune e#primE resurecGia naGionalismului ceauFist iolent Fi ulgar. Ne
aflEm Cn faGa unei confruntEri de tip (on (liescu Fi 9adim Tudor 4sau Funar5.
'ergand mai departe cu comparaGia, @a+riel 3ndreescu, autorul interesantei anali,e,
Cl identificE pe RdiscretulR, ReficientulR, RdiplomatulR Daniel al 'oldoei cu... aGi ghicit,
cu echili+ratul (liescu. *riminalul +olFeic cu mainile ude de sange, ales de
Rsocietatea ciilER drept opGiune ia+ilE - atat Cn 1990, cand 3ndrei PleFu Fi ai sEi
stEteau la dreapta lui (lici, cat Fi ulterior, ori de cate ori a enit or+a de Putere Cn
$omania. (liescu a fost !lestemul $omaniei. Patriarhul Teoctist l-a identificat e#act.
3nti-Oristul. Daniel al 'oldoei a ales atunci, Cn 1991, sE fie alEturi de (on (liescu. Li
acum este susGinut tot de frontul ideologic creat la um+ra lui (liescu.
!iserica "rtodo#E $omanE se aflE astE,i Cn faGa unui eeniment de o importanGE
coarFitoare. Poate unul dintre cele mai semnificatie de la momentul recunoaFterii
sale la data de ;0 iulie 19=>, cand !iserica "rtodo#E $omanE, ridicatE la rangul de
Patriarhie, a fost recunoscutE prin Tomos-ul Patriarhului -cumenic 9asile al (((-lea.
3legerea urmaFului Patriarhului Teoctist a marca pentru o perioadE CnsemnatE
direcGia !isericii. Faptul cE Patriarhul a murit Cn circumstanGe neelucidate CncE, tot la o
datE de ;0 iulie, poate fi o simplE coincidenGE. Faptul cE a fost Cmpins practic cEtre
moarte, din negli&enGE sau rea-credinGE, este de&a o eidenGE.
'oartea PErintelui Patriarh Teoctist a fost una martiricE. Nu degea+a Feful statului i-a
acordat postmortem R)teaua $omaniei Cn rang de *olanR. Numai eroii Neamului pot
primi o astfel de distincGie specialE. PErintele Teoctist a murit Cn chinuri, mursecat de
cuGit, sufocat Fi Cnecat Cn propriul sEu sange. Faptul cE )pitalul Cn care s-a sEarFit
este condus de un concla masonic este poate doar o coincidenGE. DupE cum tot o
coincidenGE ar putea fi Fi faptul cE a fost Cngropat Cn e#act aceeaFi ,i Cn care a fost
depus Cn mormant Patriarhul anterior, <ustinian 'oisescu. DupE cum poate tot o
Cntamplare tipicE remii de astE,i este Fi faptul cE nu a aut loc nici un fel de
anchetE, deFi cea mai mare parte a presei de inestigaGii din $omania a sesi,at
controersele Fi a semnalat suspiciunile legate de sfarFitul Patriarhului.
Patriarhului i s-a dorit cu ardoare sfarFitul. )tau mErturie articolele celor care s-au
+ucurat de moartea sa. 7a adresa NNN.teoctist.info au fost stranse laolaltE toate cele
ce s-au scris dupE moartea sa. " +unE parte dintre cei care au +at&ocorit memoria
Patriarhului Teoctist sunt actualii susGinEtori ai 'itropolitului Daniel *io+otea. -ste
posi+il ca Fi asta sE fie tot o coincidenGE. %nii dintre mem+rii *olegiului (ni,i+il proin
din (aFi Fi au trea+E des Cn partea aceea de GarE CnecinatE cu -stul. Nu ne Cntalnim
pentru prima oarE cu reGele Fi netNorM-uri conspirate Fi CnfEFurate mai mult sau mai
puGin strans Cn iGele sericiilor de aici Fi de aiurea.
Hn remea comunismului, inentat tot Cntr-un concla ini,i+il, peste ;000 de preoGi Fi
cElugEri ortodocFi erau aruncaGi Cn temniGe ori i,goniGi din manEstiri. %nii dintre cei
care atacE astE,i !iserica trudeau atunci la fEurirea comunismului pe +a,ele
materialismului FtiinGific Fi la crearea omului nou al societEGii socialiste multilateral
de,oltate. Nici Cn timpul celei mai cumplite prigoane +olFeice !iserica "rtodo#E nu
Fi-a modificat dogmele Fi morala, nici cultul Fi nici propria istorie.
TorGionarii securitEGii comuniste Ci numeau pe preoGi, Cn dosarele lor, agenGi ai
+urghe,o-moFierismului, +andiGi, reacGionari, homose#uali ori legionari.
3idoma inchi,itorilor securitEGii comuniste, corifeii @D)-ului Fi ai *olegiului (ni,i+il
4numele iniGial al reGelei Noua -uropE, repre,entatE la arf de gruparea PleFu-
TismEneanu5, nu se lasE mai pre&os, pentru ei preoGimea ortodo#E nefiind altcea
decat satane Cn sutane, turnEtori la securitate, fasciFti, #enofo+i, fundamentaliFti,...
sau chiar homose#uali-legionari, cand le ine lor +ine la manE.
7inFa&ul mediatic declanFat Cmpotria ortodo#iei romaneFti nu este fErE mi,E.
!rutalitatea, ehemenGa Fi agresiitatea lim+a&ului, cu care este a+ordatE Fi tratatE
preoGimea ortodo#E Cn societatea romaneascE astE,i, reamintesc practicile Fi
metodele troGchist-staliniste Cn care manipularea, calomnia, de,informarea Fi
incitarea la lupta Cmpotria duFmanului de clasE erau arme consacrate.
Detractorii !isericii "rtodo#e sunt recrutaGi dintre specialiFti ai manipulErii Fi
diersiunii. Dintre inamicii !isericii, mulGi sunt cu anga&amente la )ecuritate sau cu
RLtefan @heorghiuR la +a,E. (gnoranGa R&udecEGiiR acestora nu este depEFitE decat de
impostura lor.
PreoGii au mErturisit 3deErul credinGei Cn pofida prigoanei ateiste. "fiGerul de
securitate era iniGial un actiist de Partid cu CnsErcinEri speciale. Partidul aea ca
principal a# ideologic ateismul RFtiinGificR.
*u toate persecuGiile Fi umilinGele la care au fost supuFi, ostaFii lui Oristos nu au
Cngenuncheat Cn faGa actiiFtilor Partidului Fi )ecuritEGii.
Drama de a,i a $omaniei este cE ma&oritatea ofiGerilor din sistemul care are ca
sarcinE apErarea ^Erii au rEmas tot atei. 3dicE sunt mai toarEFi cu @a+riel
3ndreescu decat ar rea sE admitE Fi sE recunoascE. )oldaGii Cn uniforme negre,
cElugErii Fi preoGii de mir, clerul Cn ma&oritatea sa, nu 7-au trEdat pe Oristos Fi nici pe
omul credincios, chiar dacE !iserica a fost neoitE sE Cndure umilinGele *e,arului
comunist. !iserica "rtodo#E a rEmas piotul romanitEGii, instituGia Cn care milioane de
romanii CFi pun nEde&dea.
Hn ultima perioadE de timp, la iniGiatia patriarhului, se desfEFurau Cn cadrul unor
*omisii ale )fantului )inod lucrErile de modificare a )tatutului !"$, practic
regulamentul dupE care se cElEu,eFte !iserica. )e Ftie cE acest statut fusese
modificat Cn perioada comunistE astfel Cncat sE faori,e,e o interenGie a statului Fi a
persoanelor strEine de interesul !isericii Cn soarta acesteia. 3cesta ar putea fi
considerat cel mai important pas fEcut de !isericE pentru a se desprinde de puterea
secularE a unui stat doedit tot mai mult Cn ultima perioadE de timp defaora+il
!isericii Fi manifestErilor creFtine.
%nul dintre principalele o+iectie era eliminarea laicilor din 'area 3dunare
!isericeascE pentru a Cmpiedica pe iitor interenGia unor potenGiali duFmani ai
!isericii Cn deci,iile cele mai importante ale acesteia, cum ar fi alegerea episcopilor Fi
a patriarhului.
Pro+a+il cE dupE schim+area statutului, Cn scurtE reme P. F. Patriarh Teoctist s-ar fi
retras, nu Cnainte de a organi,a noile alegeri.
9enirea unui urmaF dorit de Patriarh Cn fruntea !"$ nu era decat o pro+lemE de timp,
cEci autoritatea Cn sinod a Patriarhului ar fi impus cu siguranGE aceastE ultimE dorinGE
a sa. *hiar dacE Patriarhul Teoctist s-ar fi Cm+olnEit gra, mai rEmanea CncE timp
pentru Cntrunirea 'arii 3dunEri !isericeFti Fi pentru reali,area alegerii dorite de el.
3Fadar, singurul lucru care ar fi putut intereni pentru a schim+a soarta !isericii
"rtodo#e $omane, a doua ca numEr de credincioFi dupE !iserica $usiei, nu era decat
moartea su+itE a P.
F. Patriarh Teoctist. Numai astfel el putea pErEsi lumea aceasta fErE sE lase nici mEcar
un ultim cuant sau un testament spiritual. %ltimul sEu cuant, credem, este RNu
otaGi cu 3nti-OristulPR.
Biserica (rtodo)a omana, in pericol
Daca nu ar e#ista doua mari centre ale ortodo#iei, la *onstantinopol si la 'oscoa,
pro+a+il ca s-ar or+i asta,i si de o !iserica "rtodo#a %nita, dupa modelul !isericii
*atolice, care are sediul la 9atican.
*um numarul ortodocsilor din $usia si fostele repu+lici ale %niunii )oietice este
foarte mare, un centru ortodo# la *onstantinopol ar duce in deri,oriu conceptul de
!iserica "rtodo#a %nita, iar unirea su+ pulpana $usiei ortodo#e nu poate fi pusa in
discutie multa reme de aici incolo. Din acest moti, !iserica "rtodo#a $omana este
o+ligata sa alorifice la ma#im ideea unei !iserici nationale, +a,andu-se, pe de o
parte, pe faptul ca ma&oritatea populatiei este ortodo#a si, pe de alta parte, pe o elita
teologica in interiorul !isericii, a carei oce s-a au,it chiar si in comunism. Poate ca
nu e o intamplare faptul ca tocmai arfurile acestei elite au intrat in acesti ani in
conflict cu Relita ciilaR. *a,ul parintelui 3ntonie Plamadeala se derulea,a chiar in
aceste ,ile, iar cel al parintelui )taniloae, desi petrecut acum reo 1> ani, este inca
actual.
Parintele )taniloae este unul dintre cei mai mari carturari ai neamului, cele 90 de
carti ale sale, precum si cele peste ;0 de traduceri din RParintii si scriitorii +isericestiR
fiind o ,estre cu care un popor poate dainui in ciuda oricaror impotriiri, ele neputand
sa lipseasca din +i+lioteca nici unui tanar indreptat spre carte. *u o iata calita prin
inchisorile comuniste, cu traducerile sale din sfintii @rigorie de Nisa, 'a#im
'arturisitorul, Dionisie 3reopagitul sau @rigorie de Na,ian,, parintele )taniloae ar fi
tre+uit sa fie maestrul spiritual al generatiei formate la inceputul acestui mileniu. De
ce nu este asa8 Pentru ca traducatorul inegala+ilelor RFilocaliiR aea inca de atunci
suspiciuni grae fata de elita intelectuala care domina a,i spatiul pu+lic. Pentru asta
nu a fost iertat. *n primavara anului 4556, cu cateva luni inainte de ridicarea
sa la cer, parintele ,taniloae a lasat unor tineri din 7%iga 'ineretului
(rtodo)7 Brasov un adevarat 'estament$ *ata ce spunea despre intalnirea
cu +abriel %iiceanu? *onclu,ia marelui carturar este cel putin ingri&oratoare?
"Intelectualitatea romana de asta$i s%a indepartat de ortodo6ie, asta am
remarcat de multe ori9 mi se pare ca e cea mai indepartata intelectualitate
de credinta poporului. Ispita ,ccidentului, stiti...".
Pe acest fond nelinistitor, parintele )taniloae le spunea tinerilor si ce tre+uie facut
pentru a ne sala +iserica si credinta? Rtrebuie sa cautam sa a&em statul cat mai
crestin9 si statul romanesc a fost inainte destul de crestin9 nu intrase
masoneria9 acum... sunt interese indi&iduale, masonerie, ateism... cate si
mai cate... Trebuie sa militam pentru un stat crestin9 cat mai crestinR.
Disputele sterile din aceste ,ile de doliu ale !"$, in care nimeni nu face trimitere la
marii si adearatii teologi ai !isericii noastre, tre+uie sa ne puna serios pe ganduri.
-uropa in care am reintrat de curand este dominata de catolicism, iar in acest spatiu
spiritual ortodo#ia ar putea fi iarasi, cum a mai fost, copilul itreg pe care nimeni nu-l
ia in +rate.
Preotul +heorghe Calciu$ Masoneria 3i organiza8iile
interna8ionale
-diGia american din 1962, pe care o posed, are 860 de pagini, plus un rezumat al principiilor,
n ordine alfabetic, fcut de T. W. ugo Fi care numr, la r!ndul lui, 218 pagini. " carte
masi#, plin de n#Gminte masonice, n care autorul prezint amnunGit doctrina Fi gradele
masoneriei, e#plicDnd funcGiile fiecrui grad, dar trec!nd sub o tcere absolut orice
e$plicaGie despre @radul ;;. De altfel, chiar Cn prefaGa crGii, ni se dau titlurile Fi
gradele RcorecteR ale masoneriei, de la 1 la ;=. @radul ;; nu este nici mcar
menGionat, deFi 3. PiMe se fleFte cu deGinerea lui. *itm pe alese c!te#a dintre aceste
titluri Fi grade? @rad 1? %cenicW @rad A? 'aestru secretW @rad 11? PrinG al (erusalimuluiW
@rad =>? *aaler al Larpelui de 3ram% &rad '0( )a#aler *adoF 4Cn e+raic + ,pus
deoparte,, ,sf!nt,-% &rad '1( .nspector .nc/izitor% &rad '2( 0aestru al 1ecretului 2egal. 3up
cum se poate #edea, abund numirile ebraice Fi termenul RsecretR, ceea ce CntreFte o dat
mai mult, dac mai era ne#oie, caracterul conspirati# Fi e,oteric al masoneriei.
Hntr-un eseu mai echi, am or+it despre cartea lui 3l+ert PiMe, pe scurt, deFi ar
merita un Cntreg tratat. Hn pre,entul eseu ne om ocupa de cartea lui !eresniaM,
pentru a edea cum un mason important confirm multe din cele ce s+au scris despre
scopurile secrete ale masoneriei% ne #om folosi Fi de unele lucrri antimasonice, cum ar fi 4oua
"rdine 0ondial a lui 5. 2alp/ 6pperson sau )ongresul 7aptiFtilor din )ud Fi 'asoneria a lui
<ames Ool. 4un +aptist din Te#as5, ca Fi de altele, care au fost numai consultate.
Ool. constat c secolele 8.8 Fi :: sunt caracteri,ate de o e#plo,ie a actiitGii
religioase, atDt Cn !isericile clasice - catolic Fi ortodo# + c!t Fi Cn RaFa-numitele
secteR, ca Fi Cn organi,aGiile numite RculteR. Hn plus, aceeaFi e#plo,ie se ede Fi Cn
organi,aGiile religioase de tip ocult. DefiniGia ocultului este? cea Ginut intenGionat
ascunsW nedescoperit altoraW care foloseFte acGiunea sau influenGa unor agenGi
supranaturali, sau anumite cunoFtinGe secrete.
9om porni de la cartea lui D. !eresniaM, Francmasoneria, prin care el afirm acGiunile
+enefice ale acestei organi,aGii pentru umanitate. Po,iGia noastr este cea creFtin Fi
din acest punct om anali,a scrierea lui Fi pe cele ale altor masoni. $eligia creFtin a
de#enit Ginta tuturor atacurilor care, deFi par a eni din direcGii diferite, se ede +ine,
pentru cine este atent, c sunt concertate de o grupare ocult care urmreFte distrugerea
creFtinismului, ca singurul factor coerent care se opune de,ordinii promoate de cei
ce urmresc distrugerea tuturor #alorilor reale ale moralei Fi ale credinGei.
*artea lui !eresniaM este pentru consumul pu+licului larg si are misiunea de a face
masoneria simpatic omului de r!nd. 3e aceea, el nici nu merge la straturile ascunse ale
masoneriei, la secretele ei, la acGiunile ei su+terane, ci porneFte de la constructorii de
catedrale, de la Rconstructorii Cn piatr, n general, breasl care era preocupat s+Fi apere
anumite secrete priitoare la arhitectur Fi la tierea pietrei% intenGia clar a autorului este
de a arta c acestea ar fi singurele ,faimoase secrete, de care masoneria este acuzat. 9ucrul
acesta nu+l mpiedic pe 7eresnia: s greFeasc n unele afirmaGii pro domo, chiar dac le
masc/eaz. 9a pagina 12, el spune( ,"dinioar, masonii trebuiau s aparGin 2eligiei Grii lor,
dar astzi #or trebui s aparGin 2eligiei cu care toat lumea este de acord, adic s fie oameni
de bine, cinstiGi Fi loiali, oricare ar fi denumirile sau religiile care ne a&ut s+i
recunoaFtemR.
(nternaGionali,area unei religii speciale, ascunse Fi misterioase - iat Ginta masoneriei.
7a +a,a masoneriei secrete, a celor iniGiaGi, st ns o rzbunare pentru o crim legendar,
creia masonii i dau o interpretare mistic, spiritual. 5. 2alp/ 6pperson, n cartea citat de noi
;4oua "rdine 0ondial-, ne relateaz c ceremonia iniGierii masonice este Gesut n <urul
acestei legende. 6a este legat de construirea Templului lui 1olomon
=n ... 2egi, capitolele >, 6 Fi 0, se or+eFte despre construirea Templului Fi a casei lui de
ctre 1olomon. 6rau dou construcGii mreGe, folosind din +elFug marmur, cedru, aur Fi
alte metale. Hntr-o scrisoare ctre iram, regele Tirului, 1olomon se pl!nge c e#reii nu erau
pricepuGi Cn arta tierii lemnului, aFa cum erau sidonienii, Fi cere meFteri de la rege. Hn
capitolul 0, este pomenit numele unui mare meFter trimis de Oiram, numit tot Oiram,
pe care masonii, pe +a,a legendelor, Cl numesc Oiram 3+if, persona& despre care
!i+lia ne spune c era fiul unei #du#e, nzestrat cu meFteFugul Fi FtiinGa de a face orice
lucru de aram ;... 2egi ?, 1@-.
0asonii susGin c iram 5bif era maestru mason Fi deGinea secretele gradului, pe care nu
le putea destinui celorlalGi muncitori 4masoni Fi ei, dar numai ucenici, care nu puteau
deGine aceste secrete ale construcGiei templelor5. Hn felul acesta, reiese clar
e,oterismul masoneriei, nu numai faG de strini, ci Fi faG de gradele inferioare, c/iar
nuntrul unuia Fi aceluiaFi grad fiind trepte de cunoaFtere, aFa cum om arta din cartea
lui 5. Ai:e.
)incisprezece colegi meFteFugari - z!nd c Templul era terminat, dar ei nu posedau nc
secretul construcGiei deGinut numai de Oiram, secret prin care ar fi deenit Fi ei maeFtri
Fi constructori ai altor mari temple - au decis s+l omoare. 3oisprezece dintre ei s+au
retras, dar trei Fi-au dus planul pDn la capt, omor!ndu+l pe iram 5bif. ;Toat aceast
legend se gseFte Cn " -nciclopedie a Francmasoneriei de 3l+ert 'acMe., p. >1A5.
PDn aici, totul pare o legend asemntoare crimei din 0ioriGa, unde doi cio+ani Cl ucid pe
cel de-al treilea, mai +ogat decDt ei, ca s i prade a#erea, sau legendei lui "siris cel ucis,
ale crui rmFiGe le caut .sis. 3ar un anume 2e$ utc/ens, mason de &radul '2, introduce
un element mistic n cartea sa Bn pod spre 9umin. 6lementele simbolice introduse de acesta
sunt urmtoarele( iram este atacat de ucigaFii lui la poarta de sud a Templului, fiind loit
peste gur cu rigla, care nseamn regul, adic suprimarea libertGii prin impunerea unei
anumite conduiteW la poarta de est este atacat cu echerul Cn inim, care reprezint
uniunea religiei cu puterea ci#il, adic introducerea controlului Fi asupra strilor emoGionale,
impunerea a ceea ce tre+uie s crezi% la poarta de est, iram este ucis cu o lo#itur de
ciocan n cap, ceea ce semnific impunerea controlului asupra intelectului, prin forG brut. 3in
aceast interpretare a lui utc/ens reiese limpede c duFmanii masoneriei sunt statul,
religia Fi masele genuine, cele trei realitGi sociale care tre+uie distruse, totul
Cncp!nd pe m!na 0arelui 0aestru, urmaFul lui Oiram, pe care Cns nimeni nu+l cunoaFte, cu
e#cepGia unui cerc foarte restrDns de iniGiaGi. De fapt, la p. 0;, Outchens ne e#plic
simbolurile Fi mai clar? RI asasinii si Cai lui iram + n.nD simbolizeaz tirania, ignoranGa Fi
intoleranGa sau fanatismulR. 3ceste sim+oluri acoper perfect elementele de mai sus.
2e#enind la cartea lui 7eresnia:, care atribuie masonului cele mai minunate calitGi, el
introduce, ca pe o uFoar autocritic, consideraGia despre Frederic al ((-lea cel 'are al
Prusiei, mason, tolerant 4chiar Fi faG de ateism-, dar care era un rzboinic Fi a sacrificat
multe ieGi pentru am+iGia lui, Cnclc!nd deci principiile umanitare ale masoneriei. 3ac
cine#a merge la uriaFul templu masonic din 3le#andria, statul 9irginia, a edea pe
pereGii slii de <os portretele a paisprezece preFedinGi ai 3mericii care au fost masoni, Cntre
care este Fi fratele Truman, cel ce a aruncat primele +om+e atomice peste populaGia
ciil a Eaponiei ;nu peste armata combatant-, desc/iz!nd astfel ciclul crimelor n mas ale
rzboiului total, care nu se mai duce ntre armate Fi armate, ci mai degra+ n spatele
frontului, prin decimarea populaGiei ciile neinoate 4copii, femei, +tr!ni etc.-. Truman era
Fi un foarte pios mem+ru al !isericii !aptiste de )ud.
(nteresant este partea de iniGiere despre care or+eFte !eresniaM. *andidatul este
i,olat Cntr-un ca+inet de meditaGie, dup ce fratele care are gri< de el i ia toate obiectele
metalice pe care le posed( ceas, bi<uterii, bani etc. )a la 1ecuritateF "are i+o fi lu!nd Fi
Fireturile sau cureaua de la pantaloni8
$eferindu-se la faptul c masonii se mai numesc Fi RFii ai du#ei,, 7eresnia: face apel la
legenda lui iram, dar se preface c nu cunoaFte interpretarea lui Outchens, deFi cartea
acestuia a fost apro+at de )onsiliul 1uprem al &radului '' al Grancmasoneriei de 2it
1coGian, ceea ce Ci confer o autoritate e$traordinar. 7eresnia: precizeaz( ,1e cu#ine s
remarcm lipsa tatlui Fi Cn legendele despre Oristos, BriFna, 'ithra, )argon Fi 'oiseR,
punDnd la grmad creFtinismul cu toate miturile pg!ne Fi legendele folclorice.
Hn ceea ce prieFte secretele masoneriei, !eresniaM rspunde cu o senintate dezarmant
c singurul secret al masoneriei este cel ce Gine de RreGeteR, aFa cum ai Cntre+a un artist de
mare succes? R*are este secretul artei dumneaoastrH,, iar el Gi-ar or+i despre reGeta
lui.
Dup ce trece n re#ist o serie de realizri ale masoneriei, cum ar fi 6nciclopedia Grancez ;al
crui inspirator a fost ca#alerul mason 2amsaI-, 7eresnia: se strduieFte s ne con#ing de
faptul c 2e#oluGia france, nu este opera masonilor, c au fost masoni Fi Cn reoluGie, Fi
Cmpotria ei, dar nu ei sunt autorii, ceea ce este ine#act, dup cum este ine$act
afirmaGia lor c nu au a#ut nici un rol n re#oluGia comunist din 2usia.
Arincipiile proclamate de 2e#oluGia france, reiau lozinci strict masonice( 9ibertate. 6galitate.
Graternitate. )u#!ntul ,franc+masonerie, conGine Cn el termenul de li+er 4franc[free5, dar Fi
sugestia egalitGii Fi a fraternitGii de +reasl, fiind c/iar o form de organizare.
=n ceea ce pri#eFte reoluGia +olFeic, azi a#em sute de documente care do#edesc
finanGarea ei de ctre masonerie european Fi american.. 5ceast strdanie a lui 7eresnia:
nu este ns gratuit.
=n templul masonic din Jirginia, e$ist un colG mai neCnsemnat, unde poGi gsi o foaie n care
scrie c, n 1?89, un anume &. W. 1nIder din oraFul FredericM, statul 'ar.land, trimitea o
scrisoare preFedintelui @eorge _ashington, CnsoGit de cartea lui Eo/n 2obinson intitulat
Aroofs of a )onspiracI against all t/e religions and go#ernments of 6urope, carried on in t/e
secret meetings of Greemasons, .lluminates and 2eading 1ocieties, collected from &ood
5ut/orities ;9ondra, T. )adell, 1?98-, n care se arat amestecul masoneriei n 2e#oluGia
france, Fi Cn alte Rre+eliuniR, drept care Cl con&ur s nu susGin masoneria. )a do#ad,
se afl acolo #olumul Aroofs of a )onspiracI. 1e menGionea, Fi c &eorge Was/ington i+a
rspuns lui 1nIder, spun!ndu+i c el nu crede n afirmaGiile lui $o+inson. Nu e#ist, ns, nici
scrisoarea lui 1nIder, nici rspunsul lui Was/ington, nici n original, nici n copie, ceea ce arunc
un dubiu asupra rspunsului.
2obinson a fost un membru marcant al masoneriei engleze, cu larg audienG n toate lo<ile
europene, inclusi# din 2usia, astfel c a cunoscut toate maFinaGiunile masonice. -l constat
c lo<ile de#in acoperiFul unor idei pe care, dac membrii lo<ii le+ar e$prima desc/is, n mod
public, aceasta ar duce fr nici o ndoial la arestarea lor de ctre autoritGi.
3stfel, prin creFterea agresiitGii ideilor Fi acceptrii lor de ctre masonerie, lo<ile a<ung
asociaGii care urmresc ,s smulg din rdcini toate instituGiile religioase Fi s rstoarne
toate gu#ernele lumii,. 1pre surprinderea lui, el obser# c o serie de preoGi Fi prelaGi catolici
fac parte din masonerie, Fi-i citea, pe 5batele de 1ieIKs Fi pe -piscopul de 3utun 4care
s-a Fi intitulat, de altfel, RcetGean al lumiiR5. ProtestanGii luau lo&ile, literalmente, cu
asalt, Cn 3nglia Fi @ermania. 7a Cnceput, Cn @ermania Cndeose+i, lo&ile erau CmprGite
pe confesiuni? catolici, luterani, caliniFtiW dar mem+rii protestanGi ai lo&ilor au
distorsionat sensul )fintei )cripturi Cn asemenea msur nc!t n+a mai rmas din ea dec!t
o religie filosofic. 3iscursurile care se Gineau la Cntrunirile masonice aeau ca Ginte
permanente !iserica, patriotismul, regalitatea, ele constituind un complot prin care
toate naGiunile s fie supuse organizaGiei masonice. 'em+rii catolici ai lo&ilor se ludau
c ei i+au infiltrat pe iezuiGi pDn acolo nc!t toate #eniturile acestui ordin religios erau controlate
de lo<i.
2obinson se ocup de aproape ntreaga masonerie european, pe care a cunoscut+o n
amnunGime, Ginta lui fiind s pre#in Grile lo<ilor europene mpotri#a acestui complot
internaGional al lo&ilor. )unt Fi unele detalii pe care autorul le d n cartea lui, ca do#ezi ale
acGiunilor anticreFtine ale masoneriei, demonstrDnd c cel ce intr n masonerie
cunoaFte, Cn treptele pe care le parcurge, numeroase iniGieri anticreFtine fGiFe. -l d
ca e$emplu iniGierea Cn gradul de *aaler al )oarelui sau PrinG 3dept 4@radul =25, care
pare a fi o treapt deosebit de important, de #reme ce Fi 3. PiMe Ci acord 2@' de pagini n
cartea sa 3ogma Fi 'orala. *andidatul este Cntre+at ce or e, la care acesta rspunde( =ntre
oameni e ntuneric, n lo< e amiaz, cci esperus ;steaua 6uropei- este ntunecat ca fumul
tm!iei aduse de superstiGia despoGilor care se fac pe ei ,ei.
Hn capitolul dedicat iniGierii Cn @radul =2, 3. PiMe or+eFte despre ,eii naturii la mai
toate popoarele echi, dDndu-le o consideraGie egal, inclusi# lui 7aal, care era zeul naturii
asiro+babilonian. 6l afirm, la p. ???, c cel ce doreFte s ating nGelegerea marelui *uDnt
Fi s posede 0arele 1ecret trebuie s+i citeasc atent pe filosofii /ermetici, dar a#!nd drept c/eie
dogma lui ermes. 3e altfel Fi Ool. or+eFte despre actiitatea furi+und a masoneriei
mpotri#a creFtinismului Fi despre adorarea lui 7ucifer ca ,eu suprem. -l afirm c 5.
Ai:e, n cu#!ntul su din 1@ iulie 1889, adresat ca instrucGiuni ctre cel de+al 2'+lea )onsiliu
1uprem al 0asoneriei .nternaGionale, Ginut la Paris, a declarat? R*eea ce tre+uie s
spunem mulGimii este c noi adorm un dumnezeu, dar fr #reo superstiGie. Hns #ou, 0ari
1u#erani .nspectori &enerali, # spun, Fi oi s-o repetaGi fraGilor din @radele ;=, ;1 Fi ;0,
c 2eligia masonic trebuie s fie menGinut, de noi toGi cei iniGiaGi Cn cele mai Cnalte grade,
Cn puritatea doctrinei luciferice. Dac 9ucifer nu ar fi dumnezeu, ar fi 5donai ;care este zeul
creFtinilor5, ale crui fapte i do#edesc cruzimea, perfidia Fi ura faG de om, barbaria Fi
repulsia faG de FtiinGL, ;E. olI, op. cit., p. 18-.
1urprinztor este faptul c demersul lui olI n faGa !isericii !aptiste din )ud, care este
total supus masoneriei, a gsit un anumit ecou Fi *ongresul acestei !iserici a acceptat s
discute, la o nou adunare a sa, dac lucrarea lui olI s fie analizat n afirmaGiile ei sau nu,
Fi s-a decis cercetarea crGii. Ool. este american Fi masoneria american nu a rmas
insensibil la afirmaGiile lui. De aceea, organi,aGia american tinde tot mai mult s se
desolidarizeze de 5lbert Ai:e. 6i susGin c Ai:e a cutat s fac din masonerie o religie, ceea ce
nu este acceptat de conducerea masoneriei americane, care se consider una desc/is, nu
circumscris, aFa cum este cea european. =n micile afiFe de distri+uite i,itatorilor Cn
dierse lo&i masonice, ei or+esc de larga deschidere a masoneriei locale, de acGiunile
lor de +inefacere, de faptul c se trag din constructorii de catedrale Fi c nu au secrete sau
mistere. 2aGiunea lor este de a face +ine - acGiunile lor de caritate sunt foarte largi,
spre a-i atrage pe cDt mai mulGi - Fi nu se implic n politic. 0asoneria european, da, ea
se implic n politic, spun ei, dar nu cea american. 5tunci de ce 1@ preFedinGi ai )tatelor
%nite 4ultimul fiind Ford5 au fost masoni, iar ei s-au ludat cu acest lucruHF 5tunci cine face
politica 5mericii Fi chiar a lumii, dac masoneria este inocentHCLD,
5mestecul masoneriei n politica 1tatelor Bnite nu mai are ne#oie s fie demonstrat, cu at!t mai
puGin amestecul masoneriei europene Cn tre+urile statului. !eresniaM este mai cinstit
Cn aceast pri#inG Fi afirm cu trufie c toate marile organizaGii politice internaGionale sunt
creaGii ale masoneriei 4cf. p. >>5. (mplicarea francmasoneriei Cn $eoluGia france, + Fi,
mai tDr,iu, Cn cea comunist + este e#ident. 3in cauza acestui amestec al masoneriei n
2e#oluGia france,, 6caterina a ..+a interzice masoneria n 2usia, dup mai bine de '> de ani de
susGinere a ei. Hnc din 1?99, n 0emoirs .llustrating t/e istorI of Eacobins, se scrie despre
toate relele fcute de masonerie n societatea european.
4onFalanGa cu care !eresniaM trece peste toate dificultGile pe care istoria masoneriei
Fi implicarea ei Cn marile reoluGii criminale ale lumii le ridic este de ru augur( el crede
c se adreseaz unui public absolut ignorant Fi uFor de manipulat. TotuFi nu poate trece
peste anumite secrete ale ritualului masonic Fi &ustific interdicGia pentru gradele
inferioare de a participa la ceremonia decernrii gradelor mai mari, ca Fi la adunrile
masoneriei de #!rf, afirm!nd c aceste ceremonii sunt at!t de e$traordinar de nalte nc!t cel
nepregtit s+ar putea smintiF 3eci este limpede c oricine intr n lo< #ine din ntunericul
necunoFtinGei, fiind incapa+il s nGeleag misterele masonice, Fi numai treptat-treptat,
primind lumina masonic, a<unge s se lmureasc. 5ceasta este #alabil Fi pentru creFtini.
*andidatul la @radul 11 &ur c ,orice religie cu forme simple sau ceremonii Fi practici
e#terne tre+uie sfr!mat, pentru c nu este dec!t o form moart, fr suflet, Fi c
,0asoneria Jec/iului Fi 3cceptatului $it, fondat pe doctrina simpl Fi pur a iubirii,
toleranGei Fi raGiunii, tre+uie s fie etern, ;0asoneria de 2it 1coGian, ol. ((, p. A0A5.
Hn faGa acestei afirmaGii care face din masonerie suprema doctrin a iubirii Fi toleranGei,
cum poate un creFtin s mai fie masonH )um poate un ierar/, adeseori din #!rfurile 7isericii
)atolice sau "rtodo$e, s mai rm!n n 7iseric Fi Cn functie8 Hn numele cui un ierarh
romDn, mem+ru al masoneriei, d binecu#!ntarea sa preoGilor Fi credincioFilor8 Hn
numele masoneriei8 3l lui 7ucifer8 !iserica "rtodo# Fi cea *atolic ar trebui, fr nici o
reticenG, s e$clud preoGii Fi ierarhii masoni, pentru c ei nu mai slu<esc 7iserica, nici pe
ristos, ci o organizaGie profund anticreFtin.
7eresnia: Fi e#prim cu clamoare poziGia anticatolic ;se pare c nu are nimic de+a face cu
"rtodo$ia, pe care n+o cunoaFte5. -l afirm c 1pania Fi Portugalia, unde !iserica i-a
condamnat Fi chiar ars pe masoni, care erau toGi oameni de mare aloare, au rmas
napoiate ;ceea ce este un neade#r sfruntat-, pe c!nd n 5nglia + Fi, Cn general, Cn Grile unde
preoGii nu sunt mediatori diini - Rlo&ile nu au CntDlnit Cmpotriire Fi ele nu au tre+uit s
se mpotri#easc, la r!ndul lor, 7isericii, ;p. @1-. .arFi in Fi-i Cntre+ pe preoGii Fi ierarhii din
cele dou 7iserici 5postolice care sunt masoni( pe cine slu<iGi oi, crora masoneria # neag
dintru nceput + Fi FtiGi c # neag + preoGia8
%n preot romDn, de curDnd CntDlnit Cn 3merica, Cmi spunea c un student la Teologie
;ortodo$- i+a artat ForGul de mason, pe care Cl poart mereu cu el. Nu poart Sfnta
Scriptur, nici Ceaslovul, ci 3or8ul masonic9
%nul dintre idealurile urmrite cu perse#erenG de francmasonerie este desfiinGarea religiilor
4a creFtinismului Cn special, aFa cum am artat de<a- Fi a naGiunilor, urmrind crearea
unei singure naGiuni Fi a unui singur guern mondial, cu o Rnou ordine mondial,, care #a
permite membrilor si s de#in conductorii ntregii omeniri. 4aGiunile, !isericile Fi
monarhiile sunt piedici foarte serioase Cn faGa acestui plan dia+olic. De aceea, una
dintre lo,incile $eoluGiei france,e era aceasta? R*u maGele ultimului pop l #om
sp!nzura pe ultimul regeF,.
7eresnia: ne anunG fr ocoluri acest plan al unui gu#ern internaGional? RHn secolul nostru,
datorm francmasoneriei c!te#a organizaGii internaGionale? )ocietatea NaGiunilor -
deenit "4B +, )rucea 2oFie, 7iga Drepturilor "muluiI Putem cunoaFte influenGa
masonilor peste tot unde se e#prim #oinGa de a fi li+er Fi de afirmare a demnitGii
umaneR 4p. >>5.
-ste eident scopul dominator al masoneriei prin aceste organi,aGii internaGionale
care caut desfiinGarea naGiunilor Fi a li+ertGii acestora, economia diri&at de un gu#ern
internaGional, puterea lor discreGionar de a decide dac o naGiune are sau nu dreptul s
aib copii pentru a supra#ieGui, dac membrii unei naGiuni au dreptul s mai triasc sau
trebuie s piar prin nfometare, din cauza embargourilor economice mpotri#a popoarelor ce nu
se supun necondiGionat etc. Toate aceste idei internaGionaliste CFi au sursa Cn doctrina
masonic Fi ele au constituit programul de +a, al 2e#oluGiei france,e, ca Fi al celei
ruseFti? am+ele reoluGii programau un guern internaGional, distrugerea credinGei,
raGionali,area religiei, desfiinGarea regalitGii. *ine citeFte istoria $eoluGiei france,e
a edea cu groa, cum la 9Ion sute de clugri Fi clugriGe, catolici, au fost de,+rcaGi
la piele, legaGi cu funii - un clugr cu o maic + n poziGii o+scene Fi apoi aruncaGi s se
nece n 2/Mne. 0ulGi dintre aceFti martiri ai credinGei catolice au fost culeFi apoi de
credincioFi Fi CngropaGi Cn tain.
3in toate scrierile antimasonice, ba c/iar Fi din cele promasonice, se desprinde o mDndrie
luciferic, o propensiune spre protagonism social, politic Fi economic, iar antimasonii scot
Cn eidenG misticismul acestei supremaGii demonice. 3l+ert PiMe, )ueranul 'are
*omandor al 'asoneriei, scrie Cn cartea lui, 'orala Fi Dogma? R7umea ne a declara
curDnd ca )uerani Fi Pontifi. Noi om constitui echili+rul uniersului Fi om fi
conductori peste stp!nii lumii, ;p. 81?-. 6ste e#ident c Ai:e #orbeFte despre dictatura
a+solut a masoneriei, care #a stp!ni n mod egal peste religie ;pontifi- Fi peste politic
;su#erani-. 3e fapt, el citeaz aici din doctrina Templierilor, din care masoneria pretinde c se
trage ntr+o mare msur. Toate acestea sunt n#Gminte de iniGiere Cn @radul ;0, cel de
*aaler BadoF. Tot Cn aceste CnGminte, ca Fi Cn multe alte locuri, PiMe afirm, prin
aluzie la templieri, duFmnia de moarte a masoneriei faG de tiara papal. 5ceast #r<mFie,
afirmat mai peste tot n scrierile masonice mai #ec/i, a fost preluat de aproape toate sectele
creFtine rupte, Cn ultimele secole, din trunchiul catolicismului, ceea ce demonstrea,,
cel puGin Cn parte, care este originea sci,iunilor !isericii apusene.
Pentru a ilustra ce mari personalitGi a aut Fi are masoneria, !eresniaM d multe nume
celebre( &oet/e, 0ozart, 9essing, AuFMin etc., dar Fi alGii? ma&oritatea mareFalilor lui
Napoleon, regi ai 3ngliei, regi ai )uediei, Proudhon 4teoreticianul anarhismului5,
)imfn !olgar 4care, su+ influenGa masoneriei distructie a regalitGii, a Cnceput
reoluGia de eli+erare a !oliiei de su+ coroana spaniol, dar care, cum rezult din
propriile sale mrturii, Fi-a regretat acGiunea, CntorcDndu-se cu dragoste spre )pania,
creia i declarase #r<mFie pe iaG Fi pe moarte chiar Cn casa unui spaniol, ls!nd un
testament de iubire faG de aceast 1panie care, dup 7eresnia:, era napoiat, pentru c nu
permitea masoneriaF-, comunistul 7a:unin etc. "bser#m c tocmai cele mai anticreFtine
organi,aGii RreligioaseR sunt de origine masonic( 0iFcarea Teosofic pornit de elena
A. 7la#ats:I Fi continuat de 5nnie 7esant, mare maestr a 3reptului Bman Fi a miFcrii 4eN
5ge. 5ceast din urm miFcare Fi-a luat numele respecti ca opo,iGie declarat mpotri#a
old age+ului, adic a religiei creFtine, ce are cDtea principii care tre+uie distruse 4deFi pe
ele, totuFi, s-a fondat 3merica5? familia, proprietatea, dreptul la iaG ;nea#ortarea
copiilor-, la credinG, la libera e$primare Fi la asociere. Toate aceste alori, eidente de la
sine pentru generaGiile echi, sunt tot mai cltinate astzi, c!nd ele nu mai sunt ,e#idente
de la sine,, iar tribunalele dau decizii contradictorii asupra dreptului de #iaG al copilului, a
dreptului de asociere F.a.m.d. NeN 3ge este o form a masoneriei n care spiritul anticreFtin
este mult mai i,i+il. %n autor anti-NeN 3ge, Te#e 'arrs, afirm urmtoarele(
,)redinciosului din 4eN 5ge i se spune( 5i putea fi zeu n clipa urmtoare, numai dac nu ar
e$ista n <ur aceFti ori+ili creFtini, cu atitudinile lor otr#ite, ;apud 5. 2. 6pperson, 4oua
"rdine 0ondianl, pp. 2?+28-. 3e altfel, ideea de baz a neN+age+iFtilor este c ei sunt c/emaGi
s conduc politica lumii, c ei poart geniul politic n structura lor Fi c toGi tre+uie s li se
supun. Giecare neN+age+ist are cel puGin un Rspirit directorR, care Cl ghidea, Fi-i spune ce
tre+uie s fac. 3+na illarI )linton, de e$emplu, are dou astfel de spirite cu care #orbeFte?
unul este al tatlui ei, cellalt este spiritul elenei 2oose#elt. Arima 3oamn a 5mericii a
afirmat acest lucru n mod public, red!nd n faGa camerelor de luat ederi discuGiile politice
pe care le-a aut, Cn lungi Fi repetate FedinGe, cu spiritul rposatei elena 2oose#elt.
7eresnia: trece uFor peste ceremoniile de iniGiere, dar <. Ool. este mai analitic Fi are un
scop precis al crGii sale, Fi anume s demonstreze 7isericii 7aptiste de 1ud, in#adate de
masoni ;el nsuFi spune c a crescut cu dou crGi fundamentale? !i+lia FiI cartea lui
PiMe5, c masoneria este o organizaGie satanic. 6l afirm, cu citate din cartea 1cottis/ 2ite
0asonrI .llustrated ;#ol. 2, p. 2>9-, c la iniGierea Cn @radul ;0 4*aaler BadoF5 Hntreit
Puternicul 'are 'aestru se adresea, celui ce este iniGiat? RPDn acum ai #zut n
masonerie numai embleme Fi sim+oluri. 3cum tre+uie s #ezi n ea nu altce#a, ci numai
realitatea. 6Fti gata s repudiezi orice <udecat Fi s asculGi, fr rezer#e, tot ce Gi se a
porunci s faci pentru binele umanitGii8R 4p. =25.
*ei care au citit cartea lui 7e Tolstoi, $zboi Fi pace, CFi amintesc, pro+a+il, de scena
iniGierii lui Pierre !e,uho Cn masonerie. Tot ce spune Tolstoi acolo are o anumit not
caricatural, dar, dac citim cartea lui E. olI, care ne red unele ceremonii de iniGiere Cn
dierse grade masonice, om edea lucruri chiar mai maca+re Fi mai hilare decDt Cn
te#tul tolstoian. 3stfel, la iniGierea Cn @radul ;0, acGiunea se petrece pe rDnd Cn patru
Cncperi decorate cu diferite simboluri oculte. =n prima, scldat ntr+o lumin sepulcral, este un
mausoleu pe care se afl un sicriu n care zace un ca#aler mbrcat n alb, cu faGa acoperit. =n
<urul sicriului se afl trei cranii. " muzic nceat se aude, iar =ntreit Auternicul 0aestru i spune
celui iniGiat? RFrate, aceste o+iecte ascund un mare mister. -Fti gata s treci prin toate
ncercrile care te aFteaptH 6le sunt nspim!nttoare, dar nu este nimic n ele care s te
sperie, dac ai nGeles toate gradele prin care ai trecut pDn acumL Trebuie s+Gi aduni
Cntreaga putere a minGii, pentru c totul #a depinde numai de tine nsuGiR. *aalerul din
sicriu Cl Cntrea+, la r!ndul su, pe iniGiat? RTu, care ai enit s+mi tulburi pacea, teme+te de
m!nia meaF )are Gi este dorinGa8R.
Hn priinGa identitGii caalerului din coFciug, 3. PiMe spune c secretul lui Gine de
*a+al. 5lbert 0ac:eI ne e$plic, n cartea sa 2e#ised 6nciclopedia of GreemasonrI ;#ol. 1, p.
166-, de unde Fi are originea *a+ala? R/abala a fost predat de Dumnezeu unei cete
selecte de ngeri, care au format o =coal teosofic n Paradis. Dup cderea ngerilor, aceast
doctrin cereasc a fost comunicat, prin bunvoin>, copiilor neasculttori ai pmntului,.
5Fadar, Rceata select, a ngerilor a fost format din cei care se #or rscula mpotri#a lui
3umnezeu, sub conducerea lui 9ucifer. 6i au comunicat+o ,bine#oitori, lui 5dam Fi astfel a
a&uns pDn la 4oe. Arin urmaFii lui 3raam, a&unge Cn -giptW 'oise a inclus *a+ala chiar
Cn Pentateuh, prin intermediul cruia 3a#id Fi )olomon au fost iniGiaGi Cn *a+al.
=ntreit Auternicul 0aestru ngenunc/eaz n faGa sicriului, pune o coroan de lauri pe una
dintre Geste, apoi intr n urmtoarea ncpere, unde l ameninG din nou pe candidat cu m!nia
secolelor trecute, dac nu #a fi asculttor fr rezer#e. "ricum, secretul ca#alerului din sicriu nu
ne este descoperit. ;=ntreag aceast descriere este preluat de E. olI din cartea 1cottis/ 2ite
0asonrI .llustrated, publicat de AoNner )ompanI din )/icago-.
7eresnia: nu oboseFte s ne con#ing c francmasoneria ar fi doar organizaGia foFtilor
meFteri din -ul 'ediu. *u timpul, spune el, au intrat Cn masonerie intelectuali care,
la Cnceput, erau numiGi fraGi acceptaGiW treptat, meseria ca atare dispr!nd n formele ei
medie#ale, intelectualii au crescut ca numr, nc!t astzi clasa mi<locie formeaz grosul
masoneriei. 5de#rul este c aceast clas formeaz masa de mane#r, iar anumiGi
intelectuali, oameni +ogaGi sau politicieni conduc efecti masoneria, ascund secretele
ei de gradele inferioare Fi sunt conductorii din umbr ai politicii mondiale. 7eresnia: se
contrazice pe el nsuFi cDnd afirm c n masonerie sunt puGini milionari Fi oameni cu mare
influenG, pentru ca apoi s se laude cu regii englezi sau suedezi Fi cu CnfiinGarea de ctre
masonerie a tuturor marilor organizaGii politice internaGionale. 3F rea s nGeleg Fi eu cum
micii meseriaFi Fi intelectuali mrunGi pot face lucrul acesta. )ecretele masoneriei, nu
numai faG de lumea e$terioar, ci Fi faG de gradele masonice inferioare ;ba c/iar Fi Cn cadrul
aceluiaFi grad, unde nu toGi cunosc toate secretele gradului respecti5, sunt uluitoare.
3tunci, te Cntre+i, unde este RdeschidereaR de care or+esc masonii8P
<im )hoN, mason important, deenit creFtin dup ce a<unsese la &radul '2, a #enit la
Was/ington, c/emat pentru iniGierea Cn @radul ;;. 3 trecut prin iniGiere Fi, la Cntre+area?
*e religie ai8, a rspuns c este creFtin. De o+icei, rspunsul corect, spune el, este( )red n
religia celor #ec/i, n rencarnare etc. Eim a sesizat o reGinere la maeFtrii e#aminatori. )-a
simGit nesigur Fi foarte neliniFtitW cDnd a ieFit candidatul care intrase dup el, l+a
ntrebat ce a rspuns la problema credinGeiW acesta Ci destinui c rspunsese( 4u sunt creFtin
Fi nici nu intenGione, s de#in. 5poi a adugat( 0i+au spus c #oi merge mai sus. )e
nseamn aceast mergere mai susH 6pperson crede c sunt dou straturi de cunoaFtere Fi
iniGiere Cn @radul ;;. 3lGii cred c mai e$ist Fi grade superioare lui ;;, dar nimeni nu
Ftie care. <im )hoN declar( ,Prsind masoneria, dup 19 ani >i dup atingerea
Gradului 33, m simt dator s i previn pe al@ii s evite capcana demonic a acesteia".
3up prerea lui 6dit/ 1tarr 0iller, n TeocraGia "cult, &radul '' l reprezint pe 0arele
2zbuntor al 0arelui 0aestru asasinat, adic al obscurului iram 5bif.
0asoneria este o organizaGie secret internaGional, anticreFtin Fi satanic, pentru c
intenGionea, s stabileasc o ,nou ordine mondial, ;ceea ce, n parte, a Fi reuFit5,
Cnlocuind aderul di#in al creFtinismului cu o religie fa+ricat, spri<init pe misterele
egiptene ale lui ermes Trismegistul, pe )abala e#reiasc, pe secretele asiro+babiloniene, pe
recunoaFterea ca aderaGi dumne,ei a tuturor ,eilor pg!ni. 5lbert Ai:e este un mistic al
masoneriei, iniGiat Cn toate FtiinGele oculte Fi e#punDnd Cn cartea sa toate rtcirile
acesteia, un amestec obscur Fi demonic de ader Fi minciun, n care creFtinismul este
Rdoar o parte a aderului,. 6l nu se ocup de organizarea practic a masoneriei, nici de
ritualul iniGierilor, ci caut fundamentarea dogmatic Fi ocult a doctrinei masonice.
,0asoneriaL este totdeodat interpretarea marii crGi a naturii, recitalul fenomenelor fi,ice
Fi astronomice, cea mai pur filosofie Fi locul de depo,itare unde, ca Cntr-un te,aur,
sunt pstrate n siguranG toate marile ade#ruri ale re#elaGiei primordiale, care formea,
baza oricrei religiiL 3octrina cabalistic a fost mereu religia nGelepGilor Fi a celor Ftiutori,
pentru c ea, ca Fi masoneria, tinde neCncetat spre perfecGiunea spiritual Fi spre
fu,iunea cre,urilor Fi a naGionalitGilor lumiiR 43. PiMe, 'orala Fi Dogma 9echiului Fi
3cceptatului $it )coGian al Francmasoneriei, cap. R*aaler al )oarelui sau PrinG 3deptR
J@radul =2 - n.nK, p. 1=>5.
Din aceast concepGie luciferic a superioritGii masoneriei faG de orice alt form de
credinG sau g!ndire rezult superbia masonic a conducerii lumii dup bunul plac al unor indi#izi
care se socot unFi de niFte ,ei - care, de fapt, se reduc la 7ucifer - de la care au primit
dreptul de stp!nire a lumii. 6i recunosc pe .isus ristos aFa cum Fi diaolii Hl recunosc Fi
se Cnfioar ;cf. .aco# 2, 19-, dar nu nceteaz re#olta mpotri#a 9ui, pentru c sunt rz#rtiGi Fi
adepGi ai 'arelui $z#rtit, 9ucifer. )a Fi el, ei Ftiu c sunt ,stp!nitorii lumii acesteia,,
despre care .isus a spus( ,L Fi -l JDuhul )fDnt - n.nK, enind, a di lumea de pcat, Fi de
dreptate, pentru c 0 duc la Tatl 0eu Fi nu ' #eGi mai edeaW Fi de &udecat, pentru c
stp!nitorul acestei lumi a fost <udecat, ;.oan 16, 8+11-.
=ntr+ade#r, stp!nitorul lumii acesteia a Fi fost &udecat. "amenii Ftiu acest lucru, dar fiii
Cntunericului Ci Gin Cn cursa lor, prin foame, prin teroare, prin a+u, de putere, prin
ignoranG Fi printr-o organi,are lumeasc strict, care pare in#incibil. 3ar puterea lui
3umnezeu #a risipi puterea ,stp!nitorului acestei lumi,, cum omul risipeFte, printr-un simplu
gest al mDinii, pDn,a-capcan a pian<enului.,
4ota bene( =n ciuda tuturor afirmaGiilor pu+lice Fi pu+licitare pe care masoneria le face cu
priire la apartenenGa lui @eorge _ashington la o lo& masonic, nu a#em do#ezi absolut
con#ingtoare c lucrul este ade#rat, Fi cu atDt mai puGin c acesta ar fi fost ad!nc implicat n
aceast organizaGie. Tot ceea ce se scrie pe pereGii templelor masonice, scrisori cu
conGinut masonic etc., nu sunt susGinute de originaleW mai mult, nu am zut nici mcar
o copie a acestor scrisori. .at de ce mulGi dintre scriitorii antimasoni emit serioase Cndoieli
asupra autenticitGii scrierilor promasonice ale lui @eorge _ashington. Prerea celor
mai mulGi este c, aFa cum era atunci moda, sau din motie tactice, @eorge
_ashington ar fi fost mem+ru al masoneriei, dar c prezentarea lui ca un de#otat al
organizaGiei este propagandistic Fi fals.
=n cele ce urmeaz, dm c!te#a scurte e$trase din cartea lui Bob Larson, Ne Boo! of "ults,
publicat n 19'2 la TIndale ouse Aublis/er, .nc., W/eaton, .llinois. 9a capitolul ,GreemasonrI,,
pp. 2'?+2'9, el spune(
#$embrii "ur>ii )upreme ?illiam +. Douglas, 'otter )te@art, Augo BlacB =i Earl ?arren
constat c cercettorii nceputului secolului %% au descris =i au interpretat cultul =i riturile
masonice. 8lbert 'iBe a fost considerat ca un luciferian ocult, dup cum =i e,pune
doctrina :n cartea saC 2asonii sunt obliga>i s depun &urminte sngeroase, dar pe care,
dup afirma>ia lor, ei le socotesc doar simbolice. )imbolurile lor sunt compasul, care
reprezint for>a masculin, =i ptratul, care reprezint for>a feminin' ( simbolizeaz
geometria =i pe 2arele 8rhitect al Dniversului (probabil de la engl. 4od - DumnezeuE
=or>ul simbolizeaz inocen>a mielului, iar steaua cu cinci col>uri - unitatea
masonerieiC 2asonii %ur ca partea stng a pieptului s le fie sf=iat =i intestinele s le
fie arse dac vor divulga secretele masoneriei) "r>ile masonice amenin>, cu blesteme, c
membrilor care divulg secretele li se va tia beregata, li se va smulge limba =i vor fi
:nmormFnta>i pe malul bl>ilor. 'entru 4radul "7, mai sunt blestemele ca s li se
strpung oc*ii =i s li se &upoaie picioarele de piele) +n ceea ce prive=te ac>iunile lor
caritabile, numai o treime din cFt contribuie membrii, sau alte societ>i nemasonice,
merge la spitale. 5estul banilor sunt folosi>i pentru cltorii, petreceri =i ospe>eC
2asoneria este incomparabil cu religia cre=tin. "*iar dac &urmintele sunt simbolice, ele
sunt violente =i criminale. De asemenea, se fac %urminte n cadrul lo&ilor c vor ascunde
criminalii ,masoni- =i nu vor divulga nimic despre ei3.