2.

Paracheirodon innesi Pestele neon

Specia: Paracheirodon innesi (Myers, 1936)
Sinonime: Hyphessobrycon innesi [Neon tetra]
Familie: haraci!ae
"r!in#l: haraci$ormes
lasa: %ctinoptery&ii
"ri&ine: %merica !e S#!, c#rs#l s#perior al %ma'on#l#i si a$l#entii re&i#nilor per#(iene si col#mbiene
Marime: 3)*+,cm
-ip .nm#ltire: .cre
Hrana: omni(or
.ntretinete: me!ie
/epro!#cere: posibila
-ip 0a'in: l#n&, min) 61cm
Ni(el inot: pela&ic
-emperat#ra: 21+2* &ra!e
-) /epro!#cere: 21+22 &ra!e , constanta
3#ritate apa: 1+2 !4H
5H: *+6
7ol#m minim !e apa: * litri pentr# #n peste
3imor$ism: Femela este mai corpolenta !ecit masc#l#l si ce(a mai mare
Descriere
8ste #n#l !intre cei mai $r#mosi si mai raspin!iti pesti !e ac(ari#) Neon#l este #n peste rob#st, $oarte
sociabil, !e talie mica si este recoman!at sa $ie tin#t !e pre$erinta c# alte caraci!ae) orp#l este s#btire,
$#si$orm si #sor comprimat lateral) 0ot#l este sc#rt c# &#ra mica ase'ata oblic) .notatoarea anala este
al#n&ita c# mar&inea #sor scobita) .notatoarea !orsala are ba'a sc#rta) .n spatele !orsalei se a$la
inotatoarea a!ipoasa, insa este p#tin !e'(oltata) 0a'a inotatoarei co!ale este lipsita !e sol'i) 5artea !orsala
este (er!e oli( !eschis) 5e lat#rile corp#l#i se !istin&e o linie ori'ontala albastr#+(er'#i $os$orescenta care se
intin!e !e la partea s#perioara a iris#l#i pina in 'ona inotatoarei a!ipoase) S#b ea, in partea in$erioara a
corp#l#i e9ista o !#n&a ros# ciclamen care se prel#n&este pe pe!#nc#l#l co!al pina la ra!acina inotatoarei
co!ale) 7entral c#loarea este albicioasa sa# #sor &alb#ie) .notatoarele s#nt transl#ci!e, incolore sa# #sor c#
tente $#m#rii) .notatoarele !orsala si anala a# prima ra!ie alb laptos) 3in pacate, speranta !e (iata a acest#i
peste este !e n#mai 2 ani)
Comportament si intretinere
.n mo! &resit acest#i peste i s+a !#s $aima !e pretentios) .n realitate n# este !eloc mai pretentios !ecit alti
pesti, ba !in potri(a) %cest peste este bine sa $ie tin#t in &r#p#ri !e minim 6 e9emplare !ar se simte m#lt
mai bine cin! s#t mai m#lti) 8ste complect nepasator $ata !e ceilati colocatari ai ba'in#l#i) %c(ari#l treb#ie
sa $ie bine plantat, c# o apa $oarte c#rata si c# $#n!#l !e c#loare mai inchisa) :onele #mbrite n# treb#ie sa
lipseasca) 5lantele (or $i sa!ite in asa $el, incit sa permita pestilor care se a!#na in cir!#ri, sa aiba #n spati#
s#$icient !e inot) 8ste !e pre$erat sa se tina in ba'in c# pesti !e talia sa care sa accepte con!itiile !e apa si
!e temperat#ra) 3e e9empl# Hemi&ramm#s erythro'on#s) %pa ac(ari#l#i n# ar treb#i sa !epaseasca o
!#ritate !e , !H c# #n pH ne#tr# sa# #sor aci!) 3aca a(em in (e!ere repro!#cerea acest#i peste este !e
pre$erat sa $ie tin#t intr+o apa cit mai moale si la o temperat#ra care sa n# !epaseasca 22+23 &ra!e ) %pa
(a $i $iltrata prin t#rba iar !ebit#l !e $iltrare (a $i minim (ol#m#l ac(ari#l#i pe ora)
Reproducerea
8ste #n peste !i$icil !e repro!#s) 3aca (a tentea'a repro!#cerea neonilor, (a s$at#iesc sa incercati mai intii
repro!#cerea pestilor Hemi&ramm#s erythro'on#s (neon ro') care este m#lt mai #soara) .n ca' !e re#sita
p#teti ataca si repro!#cerea pestilor ;neon tetra<) 5rincipala problema care apare la repro!#cere este $apt#l
ca &enitorii a# $ost tin#ti in apa c# !#ritate prea mare) .n acest ca' $emelele a# o(arele sclero'ate si s#nt
incapabile !e !ep#nere) S+a constatat ca tinn#ti intr+o apa !e = !H $emelele n# (or mai $i b#ne !e repro!#s
in proportie !e 111>) 3eci #na !in con!itiile necesare este proc#rarea pestilor in $a'a !e p#iet si cresterea
lor intr+o apa c# !#ritatea !e ,+* !H c# #n pH !e *)*+6 si o temperat#ra !e 22 &ra!e ) 3#pa o perioa!a !e
apro9) 11 l#ni (!#pa #nii a#tori 6+6 l#ni) pestii s#nt apti pentr# repro!#cere) 3e re&#la, o pereche imat#ra,
(a !ep#ne p#tine icre, 21+31, !ar obisn#in!#+i c# #n cicl# re&#lat, la 31 !e 'ile, se (or obtine intre 111 si
211 !e icre) " alta problema este hranirea &enitorilor, care treb#ie sa se $aca c# hrana (ie: t#bi$e9 spalat si
sterili'at, cla!ocere, copepo!e, etc), c# cel p#tin o l#na inaite !e a se incepe !ep#nerea)
+ amena?area #n#i ba'in pentr# repro!#cere: #n ba'in !e cca) 11 litri c# o inaltime a coloanei !e apa !e 12+
1* cm este s#$icient) 5lasa !e $#n!, reali'ata pe #n ca!r# !e sticla lipit, la o inaltime !e cca) 2 cm !e $#n!#l
ba'in#l#i este in!ispensabila pentr# a $eri icrele !e (oracitatea !ep#natorilor) /ama respecti(a treb#ie sa
intre cit mai $est in interior#l ba'in#l#i !e repro!#s pentr# a n# e9ista risc#l ca pestii sa intre intre rama si
peretii !e sticla ai basin#l#i si sa n# mai poata iesi)3eas#pra plasei (om p#ne #n ;&hem< n# prea !es !in
$ibre sintetice !e c#loare (er!e #n!e practic se (a reali'a !ep#nerea) @nii a#tori recoman!a $olosirea #nor
t#$e !e 7esic#laria !#byana ca s#port pentr# !ep#nerea icrelor si pentr# stim#larea !ep#nerii, !ar plantele
nat#rale s#nt m#lt mai &re# !e sterili'at) %pa ba'in#l#i (a a(ea #rmatoarele caracteristici: 1)*+2 !H,
pHA*)=+6)*, iar temperat#ra intre 21 si 22 &ra!e ) %pa (a treb#i sa aiba o #soara tenta maronie ceea ce se
reali'ea'a printr+o $iltrare !omoala prin t#rba si sa $ie $oarte limpe!e) 5entr# a e(ita intrarea ale(inilor in
$iltr# in(eli $iltr#l intr+o plasa $ina !e perlon) 0a'in#l !e repro!#cere se (a l#mina c# #n bec c# incan!escenta
!e p#tere mica, ma9) 1*B) 0a'in#l prec#m si toate materialele $olosite (or $i ri&#ros c#ratate si
!e'in$ectate, aceasta repre'entin! #na !in con!itiile !e ba'a pentr# s#cces#l !ep#nerii)
+ repro!#cerea: ba'in#l !e care (orbeam mai s#s se pre&ateste c# 6+= 'ile inainte !e lansarea &enitorilor)
5erioa!a optima !e !ep#nere este septembrie C martie) -oate $etele ba'in#l#i se (or acoperii c# hirtie
nea&ra mai p#tin $ata ac(ari#l#i pe care o (om acoperii p#tin mai tir'i#) 4enitorii se (or lansa in ba'in seara
si (or $i #rmariti in permanenta) .n mo! normal !ep#nerea treb#ie sa se pro!#ca in 1+3 'ile) 3aca n# se
pro!#ce (om inloc#i perechia) .n &eneral !ep#nerea are loc seara, iar cin! pestii incep sa !ep#na se
intrer#pe l#mina) .me!iat !#pa !ep#nere perechea (a $i scoasa se (a acoperi c# hirtie nea&ra $ata si partea
s#perioara a ac(ari#l#i, pentr# a se obtine #n int#neric aproape total) 0a'in#l (a sta ast$el acoperit * 'ile
!#pa care incepem sa+l !e'(elim treptat) .crele si ale(inii s#nt $oarte sensibili la l#mina) -ot#si, pentr# a ne
satis$ace c#rio'itatea c# pri(ire la aparitia ale(inilor, p#tem sa l#minam c# o mica lanterna si pentr# sc#rt
timp ba'in#l, !ar n# este recoman!at) 8clo'area icrelor are loc !#pa 2, !e ore iar alte , 'ile ale(inii se
hranesc e9cl#si( !in sac#l (itelin) .ncepin! c# a *+a 'i se (a incepe hranirea) .n primele , 'ile se (or hrani c#
in$#'ori pe care treb#ie sa+i c#lti(am !in timp) .NF@:"/.. N@ S8 7"/ 3.S-/.0@. @ %5% 38 @D-@/%) .n
#rmatoarele 'ile se (or !istrib#i micro si abia incepin! c# a 9+a 'i na#pli !e artemia) -ot ac#m se poate
in!eparta total hirtia care a acoperit ba'in#l) 5e toata aceasta perioa!a hrana (a treb#i !ata in portii $oarte
mici iar c#ratirea ba'in#l#i (a treb#i sa $ie ri&#roasa) 3#pa 1* 'ile se poate a!ministra hrana s#b $orma !e
p#!ra sa# alt tip !e hrana (ie potri(ita ca marime) 3#pa circa 3 saptamini incep sa se colore'e !ar perioa!a
&rea trece abia !#pa 3 l#ni cin! se incepe a!aptarea treptata la trecerea intr+#n alt ba'in) %!aptarea se (a
$ace lent, prin schimb#ri mici !e apa intre ba'in#l !e repro!#cere si ba'in#l !e crestere, pina la echilibrarea
parametrilor apei !in cele !o#a ba'ine)
Hranirea
Neonii se hranesc !in masa apei si in $a'a a!#lta n# s#nt pretentiosi) 5re$era hrana (ie, care n# treb#ie sa
lipseasca, !ar maninca c# aceiasi po$ta hrana s#b $orma !e $#l&i sa# &ran#le)
Boala specifica a neonului
5listo$ora'a 8ste impropri# sp#s ;boala neonilor<, pentr# ca aceasta para'ito'a se intilneste la $oarte m#lti
pesti, atit !#lcicoli cit si marini) a a&ent paro&en, la pestii !e ac(ari#, a $ost i!enti$icata specia 5listophora
hyphessobryconis) Specia 5listophora hyphessobryconis este #n microspori! care se locali'ea'a in $ibrele
m#sc#lare si #neori in tes#t#l con?#ncti( al pestilor) 5estii para'itati pre'inta pe s#pra$ata corp#l#i pete
alb#rii sa# #lceratii) M#ssc#lat#ra in(a!ata !e(ine pali!a si capata #n aspect sticlos) .n para'itari masi(e
pestii se rec#nosc !#pa inot#l !e'or!onat in po'itie (erticala si i'olare $ata !e cir!) Moartea s#r(ine prin
ep#i'area pestilor) 3in pacate boala este $atala si n# se c#noaste nici o meto!a e$icienta !e tratament)
5entr# a stopa epi!emia pestii se e#tanasia'a iar ba'in#l se !e'in$ectea'a c# $ormalina 11>)
5ina in pre'ent, in &en#l 5aracheiro!on, a# $ost catalo&ate pe lin&a 5aracheiro!on innesi inca !o#a specii:
5aracheiro!on a9elro!i (Sch#lt', 19*6) [Neon ros#, ar!inal tetra] si 5aracheiro!on sim#lans (4Ery, 1963)
[4reen neon tetra])
3. Xiphophorus maculatus si Xiphophorus variatus
Specie: X. Maculatus (4#nther, 1=66)F X. Variatus (MeeG, 191,)
Sinonime: Poecilia maculata, Platypoecilus pulchra, Platypoecilus nigra, Platypoecilus maculatus
Familia: 5oecilii!ae
S#b$amilia: 5oeciliinae
4en#l: Hiphophor#s (HecGel, 1=,=)
S#b&en#l: 5latypoecil#s (4#nther, 1=66)
N#me com#n: 5laty
"ri&ine: Me9ic, 0eli'e
Marime: $emelele 6 cm, masc#lii * cmF contrar &#ppylor, $emelele s#nt colorate
omportament: pasnic, c# con!itia sa $ie tin#ti c# specii linistite
%pa: pH si !#ritate ne#tra) 3e mentionat ca platy treb#ie tin#ti in apa $oarte c#rata
-emperat#ra: 2,+2= &ra!e
Hrana: omni(or, hrana (ie si con&elata, $#l&i
/epro!#cere: #soara) 5#ii accepta inca !e la nastere na#plii !e artemia
Ni(el inot: pela&ic, c# pre$erinta pentr# ni(el#l !e s#pra$ata si cel cel interme!iar
3ismor$ism: inotatoarea anala a masc#l#l#i se !e'(olta intr+#n or&an repro!#cator al#n&it, !en#mit
&onopo!
Speranta !e (iata: 3+, ani
Descriere
Speciile !e platy s#nt o(o(i(ipare) /epartitia lor este limitata si n# se &asesc !ecit in Me9ic si in 0eli'e, !ar
a# $ost a!#si si in .ns#lele %ntile pentr# a combate tintarii)
Xiphophorus maculatus a $ost !escris pentr# prima !ata !e catre 4#nther in 1=66 s#b n#mele
!e Platypoecilus maculatus) 5entr# a simpli$ica, &en#l 5latypoecil#s s+a mentin#t ca s#b&en pentr# a se
clasa speciile !e platy si pentr# a le !i$erentia !e Hiphophor#s, care pre'inta o prel#n&ire a inotatoarei
ca#!ale)
Femelele atin& !imensi#nile !e cca) 6 cm, in timp ce masc#lii s#nt mai mic#ti si n# !epasesc * cm) .n
comert se &aseste o m#ltit#!ine !e $orme si c#lori ale acest#i peste, care a# $ost selectionate !e+a l#n&#l
anilor) 3octor#l Myron 4or!on este consi!erat a $i parintele &eneticii acest#i peste) 7arietatile s#nt re'#ltat#l
selectionarii si hibri!arii a #rmatoarelor trei specii: Xiphophorus helleri, Xiphophorus variatus si Xiphophorus
maculatus) 89emple !e (arietati: platy+t#9e!o (ne&r# spre ros# c# pete ne&re), platy+Ia&tail (ros# sa#
&alben c# e9tremitatile inotatoarelor ne&re), platy &alben, platy albastr# ((er!e c# re$le9e albastre
metalice), platy l#na (&alben pal sa# be? c# o pata ros# carami'i# in $orma !e semil#na), platy papa&al)
Comportament
8ste #n peste &re&ar (este bine sa $ie tin#t in &r#p#ri), $oarte linistit, chiar sperios) 89ceptie C in pre'enta
ale(inilor pe care n# e'ita sa+i !e(ore'e) %socierea se (a $ace c# pesti calmi, care pre$era o apa ne#tra sa#
alcalina (pH 6)1 C c#m ar $i &#ppy sa# 9ipho) % se e(ita asocierea acestora c# pesti mai a&resi(i,
ca Barbus tetrazona) 5roportia treb#ie sa $ie #n masc#l la trei $emele pentr# a se e(ita con$lictele intre
masc#li si pentr# a n# obosi $emelele, platy $iin! #n peste $oarte acti( !in p#nct !e (e!ere se9#al)
Intretinere
.ntretinerea acest#i peste n# ri!ica probleme !eosebite) 5laty se simte bine intr+#n ac(ari# com#nitar, c# #n
(ol#m !e 111l)
0a'in#l treb#ie sa $ie bine plantat, si sa aiba si plante !e s#pra$ata si asc#n'atori) 5lantele speci$ice
biotop#l#i sa# nat#ral s#nt abomba, 8&eria, Myriophill#m, care necesita o il#minare p#ternica C 1 Iatt
pentr# 2l !e apa) Se poate opta si eratopteris, care are a(anta?#l !e a p#tea $i plantata in s#bstrat sa#
poate $i lasata sa pl#teasaca la s#pra$ata apei sa# pentr#Vallisneria Americana) %ceasta !in #rma (a $i
aleasa !oar pentr# ba'inele mari, !atorita !imensi#nilor sale care !epasesc 1 m l#n&ime in me!i#l nat#ral)
5entr# cei care n# !isp#n !e l#mina s#$icienta, se pot ale&e ryptocorynele)
-#$ele !e m#schi !e Ja(a (Vesicularia dubyana) sa# riccia s#nt i!eale pentr# ale(inii nasc#ti in ac(ariile
com#nitare) 3ecor#l poate $i completat c# sist#ri inchise la c#loare, care (or contrasta c# (er!ele plantelor si
c# c#lorile pestilor)
Filtrarea n# treb#ie sa $ie p#ternica, !eoarece platy i#beste apele calme, c# #n c#rent #sor !e apa C !e !o#a
ori (ol#m#l ba'in#l#i este s#$icient) %ceasta specie necesita o apa !#ra, c# #n pH ri!icat, !ar se poate
acomo!a si in ape #sor aci!e) Sin&#ra cerinta a acestor pesti este o apa c#rata, iar schimb#rile (or $i
$rec(ente !eoarece acest peste !o(e!este o sensibilitate cresc#ta $ata !e ac#m#larile or&anice) in! apa
este !e proasta calitate, poate s#$eri !in ca#'a in$ectiilor bacteriene)
5laty i#besc cal!#ra C temperat#ra apei (a $i !e 2,+2= &ra!e) 5rincipala problema care poate aparea in $a'a
aclimati'arii este sensibilitatea la &ris C boala p#nctelor albe) 3e aceea este recoman!ata o perioa!a !e
carantina pentr# orice peste no# c#mparat, !eoarece &ris#l poate pro!#ce pa&#be importante !aca n# este
!epistata la timp)
Hrana
5laty este #n peste omni(or, care are ne(oie !e o alimentatie !i(ersi$icata: lar(e !e tintari, &rin!al, artemia,
t#bi$e9, ma'are $iarta si !eco?ita, $#l&i, &ran#le, spir#lina) 3e remarcat este $apt#l ca platy este #n mincator
!e al&e $oarte e$icient) 3e alt$el, al&ele s#nt esentiale pentr# sanatatea sa)
Reproducere
5laty s#nt pesti o(o(i(ipari) /epro!#cerea acestora este #soara) Femelele n# a# &ri?a !e p#i, iar intr+#n
spati# restins asa c#m este ac(ari#l, in absenta #nor mas#ri !e preca#tie speciale, marea ma?oritate a
ale(inilor, !aca n# chiar ma?oritatea acestora, (or $i !e(orati !e catre parintii a!#lti) Femela &estanta
pre'inta ab!omen#l bombat si o pata int#necata la c#loare s#b ab!omen) Da $inal#l perioa!ei !e &estatie,
p#ii s#nt (i'ibili in interior#l mamei (pete min#sc#le care coresp#n! ochilor)) 5erioa!a !e &estatie este !e 31
!e 'ile) Femelele a# capacitatea !e a stoca sperma pina la o perioa!a !e #n an si contin#a sa $ie $ertile in
acest timp, chiar si absenta #n#i masc#l)
8ste mai bine ca $emela sa se separe intr+#n ac(ari# mai mic (61l), c# #n !ecor s#mar, m#schi !e Ja(a si c#
plante !e s#pra$ata ce (or o$eri protectie ale(inilor) Se pot $olosi si nascatori !in comert) 3#pa nastere,
$emela (a $i scoasa) 3ata nasterii n# poate $i c#nosc#ta c# e9actitate, !eoarece m#lte (arietati !e platy a#
c#lori $oarte inchise, iar pata !e &estatie n# poate $i obser(ata) # toate acestea, inter(al#l !intre !o#a
nasteri este !e cca) o l#na) .n moment#l in care obser(am ca ab!omen#l incepe sa se rot#n?easca, e bine ca
$emela sa $ie i'olata) "!ata separata, aceasta se (a obisn#i treptat c# no#l me!i#) 5entr# a o a?#ta, treb#ie
hranita 1+2 ori pe 'i c# o hrana mai bo&ata !ecit !e obicei)
" $emela a!#lta !e platy naste in ?#r !e ,1 !e p#i) N#mar#l acesta este in $#nctie !e talia si !e (irsta
mamei, !ar n# este #n peste $oarte proli$ic) Masc#lii atin& mat#ritatea la (irsta !e , l#ni, cin! treb#ie
separati !e s#rorile lor pentr# a se e(ita inm#ltirea precoce)
resterea p#ilor este relati(e lenta) Se recoman!a o hrana bo&ata in proteine C na#plii !e artemia siKsa#
hrana pentr# ale(ini !in comert) %le(inii se (or hrani cite p#tin !e mai m#lte ori pe 'i si (or $i cresc#ti intr+
#n ba'in mai mic, in care se (or mas#ra in permanenta ni(el#l nitritilor si al amoniac#l#i)
8ste bine sa se e(ite cosan&#ini'area, care !etermnita o serie !e anomalii, mal$ormatii ale coloanei
(ertebrale si o sanatate precara)
4. Trichogaster trichopterus
Specia: -richo&aster trichopter#s (5allas, 1666)
Sinonime: Dabr#s trichopter#s, 5allas, 1661, -richo&aster trichopter#s, 0loch L Schnei!er, 1=11, -richopo!#s
trichopter#s, Dacepe!e, 1=11, -richopo!#s trichopter#s, #(ier L 7alenciennes, 1=31, -richop#s sepat,
0leeGer, 1=,*, "sphromen#s siamensis, 4Mnther, 1=61, "sphromen#s trichopter#s, 0leeGer, 1=6*,
"sphromen#s trichopter#s (ar) Goelre#teri, 4Mnther, "sphromen#s trichopter#s (ar) cantoris, 4Mnther,
-richop#s siamensis, Sa#(a&e, 1==1, -richop#s cantoris, Sa#(a&e, 1==,, -richopo!#s mac#lat#s, 7ip#lya,
1923, "sphronem#s sai&onensis, 0oro!in, 1931)
Familia: 0elontii!ae
"r!in#l: 5erci$ormes
S#bor!in#l: %nabanti!ae
4en#l: -richo&aster 0loch L Schnei!er, 1=11
N#me com#n: &#rami albastr#
"ri&ine: %sia !e S#! C8st, .n!one'ia
Marime: 1* cm
omportament: pasnic, !ar masc#lii n# se a&reea'a
pH 6+=
!H *+19
-emperat#ra: 22+2= &ra!e
Hrana: omni(or
/epro!#cere: relati( #soara !aca partenerii se intele&
Speranta !e (iata : pina la 11 ani
Descriere:
-richo&aster trichopter#s, !en#mit si &#rami albastr#, a $ost !escoperit la s$irsit#l sec) H7... in .n!onesia)
%cest stat este $ormat !in Ja(a, S#matra si 0orneo, ins#le celebre !atorita $a#nei piscicole) %cest peste se
intilneste si in -ailan!a, 7ietnam si in ins#lele nor!ice ale %#straliei) % $ost importat pentr# prima !ata in
8#ropa in 1=96)
% $ost !escris !e 5allas in 1666 si $ace parte !in primele specii !e pesti e9otici tin#ti in ac(ari#)
4#rami albastr# pre'inta #n sistem !e respiratie special) -raieste in ape sarace in o9i&en, mlastini si in
'onele c#lti(ate c# ore' si si+a !e'(oltat #n sistem !e respiratie ane9, !en#mit labirint) %cesta este #n or&an
p#ternic (asc#lari'at, $ormat !in lamele osoase, care permit asimilarea aer#l#i atmospheric, in completarea
a branhiilor) %ceasta a!aptare intr+#n me!i# !i$icil, sarac in o9i&en, s+a concreti'at si printr+o repro!#cere
!i$erita C constr#irea #n#i c#ib !e b#le care pl#reste la s#pra$ata apei, pentr# a asi&#ra icrelor o9i&en#l
necesar)
3e mentionat e $apt#l ca -richo&aster trichopter#s pre'inta o asemanare $oarte mare c# -richo&aster leeri:
corp#l o(al, al#n&it si #sor t#rtit lateral) .notatoarea anala incepe !in !rept#l branhiilor si a?#n&e pina la
pe!#nc#l#l ca#!al) .notatoarele pectorale, $ili$orme, $oarte l#n&i, s#nt re!#se la niste ;$iricele<) S#nt or&ane
tactile care permit pestel#i sa !etecte'e obstacolele intr+o apa in care (i'ibilitatea e re!#sa si sa+si &aseasca
hranaF a# !e asemenea #n rol important in rec#noasterea partener#l#i sa# al #n#i !#sman) 4#rami albastr#
atin&e o l#n&ime !e 1* cm in ac(ari#, $emela $iin! #n pic mai mica) .n nat#ra, pot atin&e chiar si 21 cm)
-richo&aster trichopter#s s#matran#s este !en#mit &#rami c# 3 pete in tarile an&losa9one si &#rami albastr#
in Franta) 8ste (arietatea salbatica tipica) 5e #n $on! albastr# !eschis c# re$le9ii (er'i, #sor marmorate s#nt
;!esenate< 2 pete ne&re) 5rima se &aseste pe inotatoarea !orsala si a !o#a, la ba'a co!iteiF a treia pata o
repre'inta ochi#l)
-richo&aster trichopter#s (ar) osby este o (arietate m#lt mai colorata) -ot corp#l este albastr# marmorat si,
in con!itii !e stres, marmora?#l !e(ine mai m#lt sa# mai p#tin intens)
-richo&aster tricopter#s (ar) !orE (a#ri#) are #n colorit asemanator c# cel al l#i -richo&aster trichopter#s (ar)
osby, !ar pe #n $on! &alben C portocali# in loc#l albastr#l#i)
Comportament si intretinere
resterea acest#i peste se !o(e!este a!esea !i$icila, a(in! #n caracter teritorial) .l intilnim !e m#lte ori in
ba'ine mai mici !e 111l, in timp ce lor le este necesar #n ac(ari# !e cel p#tin 211l pentr# a creste si a se
!e'(olta $r#mos)
.naltimea coloanei !e apa e mai p#tin importanta) eea ce treb#ie l#at in consi!erare e l#n&imea si latimea
ba'in#l#i C minim 1 metr# l#n&ime si latime pentr# #n c#pl#) %c(ari#l treb#ie sa $ie bine plantat si c# plate
!e s#pra$ata pentr# a $i asemanator c# cel al biotop#l#i sa# nat#ral) 5lante ca eratopteris ii o$era a!apost,
!eoarece pestele isi petrece cea mai mare parte a timp#l#i in partea s#perioara a ba'in#l#i) 3in p#nct !e
(e!ere morpholo&ic, aceasta pre!ispo'itie este (i'ibila prin $orma &#rii, orientata in s#s)
N# a# ne(oie !e o $iltrare p#ternica, iar ?et#l !e apa n# treb#ie sa cree'e c#renti p#ternci la s#pra$ata apei)
-emperat#ra optima se sit#ea'a in ?#r#l (alorii !e 2* &ra!e, iar (ara poate sa #rce $ara probleme si la 31
&ra!e)
-richo&aster trichopter#s n# este pretentios in pri(inta calitatii apei, care in me!i#l sa# nat#ral aceasta
poate $i !#lce, ne#tra, aci!a sa# !#ra) 5entr# repro!#cere insa e necesara o apa c# (alori mai mici !e
11!4H pentr# a pre(eni problemele c# !e'(oltarea icrelor)
3aca &#rami tineri s#nt $oarte (ioi, cei mat#ri s#nt !est#l !e lenesi) omportament#l lor este in &eneral
pasnic !ar e !e pre$erat ca e9emplarele sa $ie perechi) Masc#lii n# se impaca intre ei si cei !ominati risca sa
$ie (inati in permanenta, ceea ce (a !#ce la intir'ieri in !e'(oltare si raniri) Femelele se intele& relati( bine,
chiar !aca si intre ele e9ista an#mite animo'itati) S#nt concilianti c# alte specii, pe care a!esea le i&nora)
8ste #n peste i!eal pentr# ac(ariile com#nitare #n!e poate coabita c# alte 0elontii!ae, c# con!itia sa le
asi&#ram spati# s#$icient pentr# a+si !elimita teritori#l) N# aprecia'a insa locatari !e talie mare sa# cei mai
mici si prea (ioi sa# siciitori c#m ar $i 0arb#s tetra'ona, Hypbessobrycon callist#s care le pot ci#pi
aripioarele pel(iene)
4#ramii s#nt pesti se!entari) "!ata a?#nsi la mat#ritate n# le plac !eloc schimbarile br#ste !e me!i#)
%celasi l#cr# se intimpla si c# p#ii, care pina la o talie !e * cm s#nt !est#l !e $ra&ili) 3in acest moti(,
ma?oritatea pestilor s#nt comerciali'ati cin! atin& o talie !e 6+= cm) 7arietatile selectionate resista si la o
cosanc(inisare cresc#ta) Se intimpla rar sa intilnim e9emplare bolna(e) "!ata aclimati'at, &#ramii re'ista
ma?oritatii bolilor) 5re'inta tot#si o an#mita pre!ispo'itie la p#tre'irea aripioarelor, boala bacteriana, #sor !e
e(itat in con!itiile #nei i&iene coresp#n'atoare)
-richo&aster trichopter#s maninca orice tip !e hrana, !ar o pre$era pe cea (ie) %ccepta orice, !e la !a$niile
#scate pina la planarii ((iermi albi) si hi!re care ri!ica probleme !e or!in estetic in #nele ac(arii) N# treb#ie
e9a&erat c# mincarea, caci este #n mare &#rman!) %rtemia, chironomi!e, &ri!al s#nt $oarte apreciate !e
&#rami, pe lin&a pro!#sele !in comert) Hrana (e&etala este !eosebit !e necesara pentr# sanatatea lor)
.ntenstinele sale $oarte l#n&i a# ne(oie !e aceasta hrana !e mai m#lte ori pe saptamina) %tentie la hrana
bo&ata in lipi!e)
Reproducere
3ismor$ism#l se9#al este #sor !e obser(at, !ar mai p#tin (i'ibil la in!i(i'ii tineri) .notatorea !orsala a
masc#l#l#i este mai !e'(oltata si asc#tita) ea a $emelei este este sc#rta si rot#n!a) Femela are in &eneral
colorit#l mai p#tin accent#at, iar ab!omen#l se rot#n?este pe mas#ra ce se !e'(olta masa o(ariana, in timp
ce masc#l#l ramine '(elt)
/epro!#cerea este relati( #soara) @n ac(ari# !e =1l este s#$$icient pentr# !ep#nerea icrelor) #pl# treb#ie
sa aiba (irsta !e apro9imati( #n an si o talie intre 6+9 cm) Femela se rot#n?este in prea?ma !ep#nerii iar
masc#l#l (a incepe sa constr#iasca #n c#ib !e b#le) 8ste in!icat sa tinem cont !e aceste semne pentr# ca
!ep#nerea sa aibe loc in b#ne con!itii si pentr# a se e(ita re$#'#l #n#ia !intre parteneri) 5artenerii treb#ie
i'olati o saptamina sa# !o#a iar $emela e bine sa $ie hranita !in ab#n!enta c# lar(e !e chironomi!e si tintari,
pentr# a a?#ta la mat#ri'area o(#lelor)
alitatea apei n# este $oarte importanta, !ar e !e pre$erat o apa in(echita si c# o !#ritate mai sca'#ta)
-emperat#ra (a $i c#prinsa intre 2*+2= &ra!e) %c(ari#l treb#ie acoperit pentr# a se mentine !eas#pra apei o
atmos$era #me!a si cal!a) 5entr# a e(ita !istr#&erea partiala a c#ib#l#i !atorita picat#rilor ce se $ormea'a
!in ca#'a con!ens#l#i, e bine ca &eam#rile care acopera ac(ari#l sa $ie #sor inclinate) Filtrarea si aerarea
ba'in#l#i n# s#nt obli&atorii, !ar #n $iltr# mic e9terior, re&lat la (ol#m minim, (a inlat#ra pin'a bacteriana ce
se $ormea'a la s#pra$ata apei)
%c(ari#l treb#ie bine plantat, si treb#ie sa aiba asc#n'atori C ca !e e9) &hi(ece !e $lori C pentr# ca $emela sa
n# $ie br#scata !e masc#l si sa se poata $eri !e a(ans#rile acest#ia, cin! !e(ine prea insistent) 5artenerii se
intro!#ce sim#ltan in ba'in seara) % !o#a 'i, la (e!erea $emelei, masc#l#l incepe sa o #rmareasca, apoi
incepe constr#irea c#ib#l#i intr+#n loc ales c# &ri?a) .a aer#l in &#ra, il in(eleste c# #n m#c#s sali(ar si il !a
a$ara s#b $orma !e b#le $ine intr+#n colt al ac(ari#l#i sa# lin&a plantele pl#titoare) onstr#irea c#ib#l#i este
o m#nca !e !#rata, caci acesta poate oc#pa o s#pra$ata !e *1 cm2 c# o &rosime !e 1 cm in centr#) .n acest
timp, $emela se arata $oarte interesata !e acti(itatea partener#l#i) @neori, acesta isi intrer#pe m#nca si
incepe sa o #rmareasca !in no#, re(enin! apoi la c#ib pentr# a mai a!a#&a b#le) 3#pa terminarea c#ib#l#i,
masc#l#l incepe ca#tarea partenerei, a(in! inotatoarele in$oiate si $iin! m#lt mai tan!r#, incercin! sa o
atra&a c# blin!ete s#b constr#ctia $ra&ila) onstient !e p#terea sa !e se!#ctie, incepe sa o min&ie c#
inotatoarele pel(iene, sa ii ci#peasca #sor inotatoarea anala, sa ii atin&a ab!omen#l c# &#ra si sa o $aca sa il
#rme'e) %t#nci cin! $emela este !e acor!, partenerii inoata #n#l lin&a celalat si se opresc s#b c#ib) 3#pa
cite(a imbratisari, incep l#cr#rile seriaose) Masc#l#l o imbratisea'a pe $emela, apoi ii !a !r#m#l, (entilea'a
aer#l si amin!oi isi apropie ori$iciile &enitale) .n acest moment, c# intre& corp#l trem#rin!, masc#l#l ii
presea'a partile lateraleF o(#lele si laptii s#nt eliberati) .mbratisarile se prel#n&esc cite(a sec#n!e !#pa
eliberarea icrelorF acestea contin b#le !e &rasime si #rca ime!iat spre s#pra$ata apei) Masc#l#l le c#le&e in
&#ra si le p#ne in c#ib, pe care il consoli!ea'a c# noi b#le) 3ep#nerea !#rea'a cite(a ore, pina la ep#i'area
masei o(ariene) .crele, mici si albe s#nt in n#mar !e =11 C1111, !eseori chiar si 2111) "!ata !ep#nerea
terminata, $emela este (inata $ara mila, iar acces#l la c#ib ii este inter'is) Masc#l#l se (a oc#pa sin&#r !e p#i
si este in!icat ca $emela sa $ie scoasa pentr# a n# $i a&resata)
5#ii apar !#pa cca) 36 !e oreF s#nt min#sc#li si sta# a&atati !e c#ib, plante sa# !e &eam#rile ac(ari#l#i) 5ot
innota liber !#pa 3 'ile) -atal, al car#i rol e ac#m terminat, (a $i si el in!epartat) %c(aristilor le e !e m#lte ori
teama ca masc#l#l (a incepe sa+si manince p#ii, !ar el ii i&nora pe mic#ti, c# mici e9ceptii)
resterea ale(inilor se $ace c# #s#rinta c# plancton, mincare $ina pentr# p#i !in comert pina in a *+a 'i cin!
li se pot !a na#pli !e artemia) Mincare treb#ie !ata !e 2+3 ori pe 'i, apoi, pe mas#ra ce cresc, portia !e
hrana se imbo&ateste c# micro(iermi, ciclopi si (iermi taiati mar#nt) a ma?oritatea 0elontii!aelor, p#ii !e
&#ramii n# s#nt prea mobili si asteapta ca hrana sa le pice in &#ra) "!ata ce accepta artemia, ale(inii pot $i
consi!erati sanatosi) Dabirint#l se $ormea'a intre a ,+a si 6+a saptamina si at#nci incep sa respire aer#l !in
atmos$era) Strat#l !e aer care se a$la intre apa si capac ii $ereste !e schimbarile br#ste !e temperat#r care
le+ar p#tea $i $atale)
5#i cresc repe!e !aca !isp#n !e spati# s#$icient, !e o hrana ab#n!enta si (ariata si !e apa c#rata, pe care o
(om reinnoi cam 11> in $iecare 'i) .!eal ar $i sa creasca in ba'ine in aer c#rat, amplasate in loc#ri insorite si
c# o micro$a#na (ariata) %tin& l#n&imea !e * cm in * l#ni)
5. Gymnocorymbus ternetzy
Specia: 4ymnocorymb#s -ernet'y (0o#len&er,1=9*)
Sinonime: -etra&onopter#s ternet'i
Familie: haraci!ae
"ri&ine: %merica !e S#!F s#!#l 0ra'iliei, 0oli(ia, 5ara&#ay
Marime: ,)*+6cm, masc#l#l p#tin mai mic
-ip .nm#ltire: .cre
Hrana: "mni(or, !ar pre$era hrana (ie)
.ntretinete: @soara
/epro!#cere: @soara, $) proli$ic, $emela poate !ep#ne pina la 1211+1*11 !e icre
-ip 0a'in: D#n&, =1cm
Ni(el inot: Mi?loc#l 0a'in#l#i)
-emperat#ra: 23+26 &ra!e
-) /epro!#cere: 26+2= &ra!e , constanta)
3#ritate apa: =+114H
H: 6+11
7ol#m minim !e apa: 21l pt) *+6 pesti
3imor$ism: 4re# !e !eosebit) Masc#l#l este ce(a mai mic si are (ir$#rile co!alei albe
5estele se mai n#meste si ;-etra<, ;-etra ne&r#<) %re c#loarea cen#si#+alb c# iri'atii metalice) 5e corp se
!istin& !o#a !#n&i (erticale, late, ne&re, #na !#pa operc#l, a !o#a la ba'a anterioara a !orsalei)
.ntensitatea c#lorii acestora tine !e mo!#l !e hranire si !e !ispo'itia pestel#i) 5entr# repro!#cere se pre$era
ba'ine mai mici (2*l), c# plasa pe $#n! si cite(a $ire !e plante c# $r#n'e $ine) 3eas#pra plantelor treb#ie sa
ramina s#$icient spati# pentr# inot) 8ste bine ca ba'in#l sa $ie acoperit !eoarece ?oc#l n#ptial este $#rt#nos
si pestii pot sari !in ba'in) /aport#l se9elor: 1 la 1, sa# 2 masc#li la o $emela) 3ep#nerea are loc in &eneral
!imineata) 8clo'area !#pa 16+1= ore in $#nctie !e temperat#ra) 3#pa cca) , 'ile sac#l (itelin se resoarbe si
p#ii incep sa ca#te hrana) Hranirea se $ace c# in$#'ori in primele 'ile, apoi c# artemia, micro, &rin!al, etc)
%tin&e mat#ritatea se9#ala la =+11 l#ni si poate traii 3+, ani) Se pare ca !#pa 1)*+2 ani, n# se mai
repro!#ce) Se c#noaste si o (arietate c# (oal obtin#ta !e 5olone'i prin an#l 196, care se &aseste si la noi)
Se n#meste 4) ternet'iN "H) (re! ca (ine !e la "cin Haraso, n# sti# precis))
6.Reproducere si cresterea puilor la Mikrogeophagus ramirezi
MiGro&eopha&#s ramire'i este ori&inar !in 7ene'#ela si ol#mbia #n!e pop#lea'a sa(anele !in ba'in#l
$l#(i#l#i "rinocco) 3easemenea se mai intalneste in partea s#perioara a !eltei acest#i $l#(i#)%cest s#perb
cichli! s#!american este c#nosc#t s#b mai m#lte !en#miri, 5appilochromis ramire'i, %pisto&ramma ramire'i
si Micro&eopha&#s ramire'i, acet #ltim n#me $iin! cel corect, !in p#nct !e (e!ere al inca!rarii speciei)
/epro!#cerea si cresterea p#ilor n# este &rea la aceasta specie, atat timp cat se asi&#ra con!itiile speci$ice
!e me!i#)%c(ari#l !e repro!#cere recoman! sa $ie in ?#r#l a ,1+*1 l c# o inaltime a coloanei !e apa !e 2*
cm) N# a# ne(oie !e ba'ine #riase !eoarece nici pestii n# atin& !imensi#ni impresionante)
89ista !o#a tip#ri !e crestere a p#ilor, sin&#ri in ac(arii aproape<sterile< sa# impre#na c# parintii in ac(arii
amena?ate c# s#bstrat si plante)
/ecoman! pentr# incep#t cresterea p#ilor si !e'(oltarea pontei in ac(ari# steril , !eoarece parintii ramire'i
n# s#nt cea ce s+ar n#mii niste parinti $oarte b#ni) 3e aceea este probabil ca la primele ,+* !ep#neri ponta
sa $ie mancata )
5entr# !ep#nere se p#ne in acest ca' perechea !e remire'i in ba'in, care pe lan&a cate(a plante
pl#titoare(eratopteris) este in!icat sa contina si #n smoc consistent !e Ja(a moos, !eoarece in acesta se
!e'(olta o micro$a#na ab#n!enta care (a ser(ii ca prima masa p#i#tilor !e rami)3o#a pietreinchise la
c#loare si plate pot $i $olosite ca s#bstrat pt !ep#nere)-emperat#ra la repro!#cere (a $i !e 2= (alorile
nitritilor, nitratilor si $os$atilor cat mai mici posibil, !#ritate apei sa n# !epaseasca in nici #n ca' = &ra!e
!eoarece apa mai !#ra !#ce la pier!erea pontei, p#ii nere#sin! sa eclo'e'e) 5h+#l (a $i slab aci! pana la
ne#tr#) 6,*+6)
3ep#nerea are loc !e re&#la la perechile mat#re la care se cresc p#ii separat o!ata la !o#a saptamani,
#neori chiar mai repe!e)5entr# e(itarea atacarii icrelor !e catre ci#perci(Saprole&nia) este bine sa a!a#&am
in apa !#pa !ep#nere si !#pa inlat#rarea parintilor 2 ml apa o9i&enata(proaspata) la $iecare 11l !e apa !e
!o#a Ctrei ori pe 'i) 5#ii eclo'ea'a la 2= &ra!e !#pa *1+61 !e ore, iar !#pa alte , 'ile inoata liber).n acest
moment este bine sa incepem hranirea lor , ca prima masa recoman! in$#'orii, apoi !#pa 1+2 'ile artemia
proaspat eclo'ata in combinatie c# in$#'ori pt incep#t apoi !oar artemia) Schimb#l !e apa se (a $ace minim
o!ata, sa# !e !o#a ori pe 'i cam 2* la s#ta !in capacitatea ba'in#l#i) %ceste schimb#ri a?#ta la !e'(oltarea
mai rapi!a a p#ilor) an! p#ii a?#n& la !o#a saptamani se poate re!#ce treptat temperat#ra !in ba'in la 26
) .n acest moment p#ii ar treb#ii sa+si $i !#blat !e?a l#n&imea pe care a# a(#t+o la eclo'are)3#pa a 1* sa#
a 1= 'i !e (iata p#ii bine hraniti ia# $orma pestilor a!#lti c# toate ca inca s#nt aproape transparenti) Da 3
saptamani p#ii ar treb#ii sa aibe !e?a apro9) =mm, se hranesc c# orice pot prin!e, $#l&i #scati, !aphnia,
ciclopi, artemiaN
7. Despre killie
8ste o r#sine ca !imin#ti(#l Gilli n# incanta ma?oritatea pop#latiei chiar !aca s#nt printre cei mai #sori pesti
!e intretin#t si inm#ltit )
S#nt incre!ibil !e inselatoare '(on#rile si i!eea &resita care incerc#ieste Gilli+#l) 8ste tot#si #n re&ret
!eoarece ei s#nt #sor !e intretin#t si repro!#s)
Parametrii apei
-ot timp#l imi trate' apa pentr# a scapa !e clor,!ar n#mai pentr# speciile !e Gilli carora l+e este bine in apa
!#ra si alcalina care (ine !e la robinet#l me#(ph 6)=+=)1))%cesti pesti s#nt membri ai specie Nothobranchi#s
care s#nt ori&inari !in -an'ania)
Mai este !e asemenea o specie c# $oarte m#lti membri c#nosc#ta ca %mphiosemion)M#lti !intre ei s#nt
&asiti in pa!#rile tropicale !in on&o si 4abon #n!e con!itiile apei s#nt op#se aci!e si moi C similare c# apa
noastra !e ploaie)
N# s#nt ne(oie !e c#nostinte !e chimie ca cine(a sa poata intretine si inm#lti Gilli mei)
Stabilin! ca cele mai m#lte specii !e Gilli a# cererile apei impartite in !o#a tip#ri !i$erite hai sa ne #itam
p#tin la cererile !e temperat#ra)
.n timp ce Gilli s#nt &asiti peste tot pe &lob ei s#nt ori&inari !in %$rica si apoi %merica !e S#!)%mbele specii
Nothobranchi#s si %mphiosemion (!e obicei presc#rtati la notho si amphio)s#nt !in %$rica)
Notho este ori&inar !in !in partea estica a acest#i (ast continent) -raiesc si se inm#ltesc in balti care se
e(apora in se'on#l secetos lasan! in #rma mii !e o#a intarite)%cestea eclo'ea'a la incep#t#l se'on#l#i
ploios)5entr# a mima aceste con!itii este bine sa pastre'i o temperat#ra intre 2*O, o #soara (ariatie ar
p#tea imb#natati !ep#nerea !e icre)
%mphio pe !e alta parte a# o cerere a temperat#rii mai ci#!ata)@nele specii &asite in pa!#rea tropicala
pre$era temperat#ri mai sca'#te !e apro9imati( 21)M#lti cer temperat#ri chiar si mai mici pentr# a se
inm#lti)
@n membr# al asociatiei 0P% (0ritish Pilli$ish %ssociation)a re#sit sa inm#lteasca #na !intre aceste specii
at#nci can! inal'itor#l l#i a Q crapatRR S8ste $oarte !es ca'#l in care o schimbare partiala a apei poate
!eclansa inm#ltirea)
hiar !aca e# scot 31> !in apa la $iecare 2 saptamani la %mphio si la $iecare 6+11 'ile la Notho,e# n#
$olosesc $iltrarea biolo&ica)%ltii $olosesc $iltre c# b#rete sa# ce(a !e &en#l lor !ar e# n# (a! !e ce ar $i
necesar)
%lt a(anta? al intretinerii pestilor Gilli este ca ii poti tine in ac(arii mici)" pereche sa# #n trio s#nt in!ea?#ns
!e $ericiti intr+#n ac(ari# c# !imensi#nile intre 31cmD921cm l 92*cm inaltime c# schimbari re&#late ale
apei)3ar ai ne(oie !e #n ac(ari# mai mare !aca (rei sa mer&i pe specii intre 11+13 cm)
Folosesc t#rba ca s#bstrat ce n# are nici #na !in chimicalele care se &asesc in m#lte compo'itii !e
t#rba)@scan!+o mai intai m#lt !in tanin se sc#r&e)Storcan!+o bine scapa !e cea mai m#lta apa maro)(pe
care #nii o c#mpara).n ac(arii mici !oi sa# trei p#mni !e t#rba s#nt !e a?#ns)
Inmultirea Amphiosemion-ilor
-ot timp#l $olosesc mop#ri pentr# inm#ltire siKsa# plante )%cestea pot $i p#se pe TR$#n!#lRR ac(ari#l#i sa#
atasate !e o b#cata !e polistiren sa# #n !op !e pl#ta pentr# a pl#ti la s#pra$ata)N# este ne(oie sa l#ati
parintii !n ac(ari# !#pa !ep#nere,!ar !aca pre$erati p#teti p#ne icrele la inc#bare pe m#schi(Spha&n#m)
#me! intr+o c#tie !e tip#l celor !e mar&arina (e&etala)
3#pa 16 'ile se a!a#&a apa !in ac(ari#l in care a $ost $ac#ta !ep#nerea)"!ata icrele eclo'ate,ale(inii pot $i
hraniti c# in$#'ori,na#plii !e artemia,micro)
Inmultirea Notobranchius-ilor
Da toate speciile !e Noto n# s#nt necesare mop#ri !e !ep#nere acestia !ep#nan! in t#rba )Masc#l#l si
$emela se in&roapa in s#bstrat#l !e t#rba #n!e !ep#n)3aca Noto s#nt hraniti corect si a# parte !e schimbari
partiale !e apa !ese (or !ep#ne aproape in $iecare 'i).n!icat este sa stea in ba'in#l !e !ep#nere trei
saptamani,!#pa care (or $i trans$erati in alt ba'in asemanator )
Se scoate t#rba !in ac(ari#l initial,se sc#r&e printr+#n $iltr# !e ca$ea,apoi se stoarce intr+#n sac#let
con$ectionat !in plasa $oarte $ina, similara c# cea !e la $iltr#l !e ca$ea,pina in moment#l in care t#rba are
#mi!itatea apro9imati( ca t#t#n#l !e pipa ).crele !e Noto !#pa !ep#nere se intaresc si n# e9ista sansa !e a
$i stri(ite)(in %$rica in se'on#l secetos #ltimele balti $olosesc la imbaierea ele$antilor,hipopotamii sta# in
#ltima 'ona #me!a pina aceasta seaca)
S$era $ormata !in t#rba stoarsa se intro!#ce intr+o c#tie !e &en#l celor !e alimente,etansa pentr# a n#
pier!e total #mi!itatea, care se etichetea'a c# !ata colectarii icrelor,specia si termen#l la care se
preconi'ea'a eclo'area, !#pa care se pastrea'a la o temperat#ra !e 2*+26 &r!e elsi#s pina in moment#l
#mectarii)(se'on#l ploios)
5ot sp#ne ca este !eosebit moment#l in care intro!#ci o Q bila Q !e t#rba c# icre in apa !e eclo'are)3aca
pestii a# $ost bine intretin#ti si a# !ep#s icre !e calitate,!aca acestea a# $ost inc#bate la temperat#ra
b#na,poti (e!ea cite(a s#te !e ale(ini)
5e !e alta parte poti a(ea !oar o pereche)N# este tot#l pier!#t atita (reme cat se stoarce !in no# t#rba si se
mai pastrea'a o perioa!a !e timp !#pa care se #!a !in no#)
Hrana pentr# pestii !en#miti Gilli este in mare parte $ormata !in hrana (ie !ar #nele specii accepta si $#l&ii
!in comert,cat si hrana #scata sa# con&elata)
8. Piranha
%m intalnit persoane care n# a# a#'it nicio!ata !espre piranha) -ot#si ma?oritatea !intre noi a# (a'#t niste
$ilme !e &roa'a sa# in cel mai b#n ca' !oc#mentare in care este (orba !espre acesti pesti) .ntot!ea#na
$erocitatea lor este e9a&erata, pentr# ca s#ntem amatori !e l#cr#ri socante)
Da ran!#l lor constit#ie hrana pentr# m#lte alte (iet#itoare, cat si pt oameni) N# s#nt cei mai $eroce pesti
!in %ma'on, !ar nici in&erasi c# si&#ranta) S#nt o parte $oarte importanta !in ecosistem#l %ma'on#l#i)
-raiesc in lac#rile a!iacente acest#i $l#(i#, la $el ca si scalarii si neonii) Se hranesc in &eneral c# pesti morti,
bolna(i sa# slabiti, $iin! #n $el !e &#noieri ai lac#rilor) 3ar e9ista 'one in care s#pra(iet#irea este !est#l !e
&rea, !in ca#'a in$ometarii ataca absol#t orice, p#tan! !e(ora chiar si o (ita !aca tra(ersea'a #n lac la
moment#l si in loc#l nepotri(it) .n alte loc#ri poti innota printre ei $ara teama) -ot#si pana in acest moment
n# e9ista (!eclarat) nici #n !eces in ran!#l oamenilor, ca#'at !e acesti pesti, !ar e9ista oameni m#tilati pe
(iata !atorita lor) 5entr# localnici este o importanta s#rsa !e hrana) a re&#la, n# p#i mana nicio!ata pe #n
piranha !#pa ce+l pesc#iesti inainte !e a+l lo(i p#ternic c# bata in cap ) ap#l !e piranha este consi!erat
#n a$ro!isiac) 3intii !e piranha pot $i $olositi chiar si pentr# a taia par#l)
89ista $oarte m#lte specii !e piranha, (oi pre'enta !oar cate(a mai c#nosc#te:
Red Belly Piranha (5y&ocentr#s nattereri, in #nele loc#ri ii p#teti &asi s#b !en#mirea &resita !e
Serrasalm#s nattereri)
S#nt cei mai raspan!iti piranha) S#nt cei mai mici !in aceasta specie (31cm), n# s#nt e9trem !e pretentiosi
si se pot a!apta !est#l !e bine in ac(arii !aca a# s#$icient spati# si m#lta liniste)
" (arianta e9trem !e atracti(a a speciei 5y&ocentr#s nattereri este ;S#per /e!< si se !eosebesc prin b#rta
complet rosie) licG pata nea&ra lan&a operc#li)
Piraya (5y&ocentr#s piraya)
Fata !e /e! 0elly a# inotatoarea a!ipoasa s#b $orma ra!iala (aceasta inotatoare se a$la pe spate, intre cea
!orsala si cea ca#!ala)) 3e asemenea a# b#rta !e c#loare &alben+oran? si !imensi#ni mai mari !ecat /e!
0elly) S#nt ce(a mai a&resi(i) N# se pot inm#lti in capti(itate)
Black Piranha (Serrasalm#s rhombe#s)
/e&ii speciei) ei mai mari, cei mai a&resi(i) .ntr+#n ac(ari# !e ,11+611l n# p#teti creste mai m#lt !e #n
in!i(i! a!#lt) #loarea: ne&r# (la mat#ritate), !ar la #nele (arietati pot $i &ri+ar&inti# sa# alb) %lte !en#miri
pentr# aceasta specie: 3iamon! 5iranha, Bhite 5iranha, /hom, Ni&er) N# se pot inm#lti in capti(itate,
sin&#ra sol#tie pentr# a+i proc#ra este import#l !in %merica !e S#!, pret#l este pe mas#ra)
-reb#ie remarcat $apt#l ca la noi in tara m#lti (an! 5ac# (olossoma macropom#m) s#b !en#mirea !e
piranha) %cesti pesti se !eosebesc !e piranha prin $orma bot#l#i)
.n contin#are (oi !a !etalii !espre cresterea in ac(ari# a speciei /e! 0elly 5iranha)
Temperatura: 2,+29 &ra!e K recoman!at 26+26 &ra!e
pH: 6)1 C =)1 K recoman!at 6)* C 6)2
Duritate: pre$era o !#ritate mica, !ar se a!aptea'a la orice $el !e apa)
Compatibilitate cu alti pesti: se recoman!a sa ii cresteti $ara alte specii !e pesti) 89ista ca'#ri !e ac(arii
c# /e! 0elly care traiesc alat#ri !e "scari, 5ac#, Se(er#m sa# %ncistr#si) S#rprin'ator, neonii se pot a!apta
#neori la #n ast$el !e ac(ari#) 3e asemenea am (a'#t melci 5omacea in ac(arii !e piranha, !ar ai mei n# i+
a# acceptat, a# ramas !oar melcii !e s#bstrat sa se l#pte c# al&ele)
arime ac!ariu:
on$orm recoman!arilor !e pe piranha+$#ry)com #n ac(ari# M.N.M treb#ie sa aiba cel p#tin 3+, in!i(i'i
mat#ri si !imensi#nile !e 1219*19*1cm minim) 5entr# * in!i(i'i: 1,19*19*1, iar pt 6: 1,19619*1 (*1 cm
este inaltimea)) %tentie, piranha s#nt pesti !e car!, n# se tin mai p#tin !e 6 can! s#nt mici) Da mat#ritate
s#nt ce(a mai solitari, tot#si n# se pot tine mai p#tin !e 3+,) %c(ari#l treb#ie sa aiba o $iltrare
s#pra!imensionata intr#cat $ac m#lta m#r!arie) .n &eneral a&rea'a c#rent#l p#ternic !e apa, !ar treb#ie sa
&aseasca in ac(ari# si ;p#ncte moarte< #n!e c#rent#l este $oarte slab, pentr# a se p#tea o!ihni) Doc#ri #n!e
se se poata asc#n!e treb#ie sa &aseasca !in bels#&, $ie plante, $ie pietre, ra!acini, etc) 5lantele treb#ie sa
aiba o crestere lenta sa# cel m#lt mo!erata pentr# a n# $i necesare inter(entiile prea !ese in ac(ari#) 3e
asemenea sa n# necesite m#lta l#mina, intr#cat piranha traiesc in me!ii int#necoase (1)2 +1)3BKl e
s#$icient)) %n#bias, echino!or#s s#nt plante care se !esc#rca !est#l !e bine in ast$el !e con!itii)
Reproducere:
3aca ti+a# !ep#s piranha esti norocos, !eobicei poti sa le asi&#ri toate con!itiile, n# se repro!#c !ecat
at#nci can! (or ei, iar moment#l este $oarte aleatorN
Masc#l#l si $emela capata o c#loare mai inchisa, incep aman!oi sa pa'easca o 'ona !in ac(ari#, sapa c# &#ra
o &roapa in nisip, $emela !ep#ne icrele, masc#l#l le $ec#n!ea'a si !e aici in colo, el este responsabil sa le
apere) @neori $emela este chiar al#n&ata) .n &eneral n# poti !eosebi masc#l#l !e $emela, !ar !e m#lte ori
masc#l#l este ce(a mai s#btirel !ecat $emela)
Hrana:
Puii de piranha pot manca !e la t#bi pana la $#l&i !e tetramin) 5roblema este ca n# le place sa manance
!e pe ?os, !e aceea poate ramane m#lta mi'erie !#pa $iecare masa) 89ces#l !e hrana !e pe $#n! (a crea
mari probleme in echilibr#l ac(ari#l#i)
3aca (or $i hraniti c# t#bi treb#ie p#si in s#port#l special)
8ste s#$icient sa $ie hraniti o !ata pe 'i (si la o ora $i9a)) 3aca raman $ara hrana o 'i pe saptamana, sa#
chiar 2 n# este nici o problema)
3e m#lte ori nici n# se ap#ca !e mancat !aca simt pre'enta #nei persoane in camera) N# se (or atin&e !e
hrana !#pa schimb#l celor 31> !in apa ac(ari#l#i) Fiin! speriati, n# (or manca toata 'i#a, !eci n# risipiti
hrana !e&eaba) 3#pa masa a# ne(oie !e *+11 min#te !e liniste, s#nt sensibili la orice miscare sa# '&omot)
N# #mblati in ac(ari# mai m#lt !e o !ata pe saptamana at#nci can! si$onati s#bstrat#l si schimbati apa)
8ste e(i!ent ca pre$era pe !eparte t#bi $ata !e orice alta hrana (ma re$er la p#ii !e piranha)) S#nt $oarte
re'istenti la boli !eci n# (a $aceti m#lte &ri?i, tot#si e bine sa a(eti o s#rsa si&#ra !e t#bi)
3aca &asiti $r#n'e !e plante r#pte si c# #rme !e !inti, ele s#nt !oar re'#ltat#l l#ptelor !intre mic#t'i N# ii
stresati c#le&an! prea !es aceste rest#ri, reactionea'a (iolent la orice miscarea deasupra ac(ari#l#i, oricat
!e mica ar $i, iar !aca !ati capac#l complet la o parte si $aceti o miscare &resita, (a asi&#r ca o sa aler&ati
!#pa ei prin casa)
La maturitate ii p#teti hrani c# peste con&elat (bine !e'&hetat in apa cal!a, inainte !e a+l intro!#ce in
ac(ari#)) 3imensi#nile pestilor con&elati n# treb#ie sa !epaseasca !imensi#nile lor, mai ales !aca a(eti mai
p#tin !e 6 in!i(i'i in ac(ari#) Hrana !ispare !eobicei in mai p#tin !e 11+21 !e sec#n!e, #neori nici n#
asteapta sa ii !ati !r#m#l, mananca !irect !in mana !(s) "aseU N# treb#ie sa c#le&eti nimic !e pe ?os,
in&hit absol#t tot) -ot#si ii p#teti obisn#i c# m#lte alte $el#ri !e hrana incl#si( #scata) 5ersonal incerc sa+i
hranesc c# ce(a cat mai aproape !e ceea ce &asesc ei in me!i#l lor nat#ral)
Comportament:
ontrar asteptatilor s#nt pesti $oarte timi'i, mai ales can! s#nt mici) 8ste #n#l !in moti(ele pentr# care
treb#ie sa creasca minim 6 intr+#n ac(ari#) 3#pa p#tin timp !e la intro!#cerea in ac(ari#, $iecare isi
stabileste #n teritori# si ataca pe oricine intra in acel perimetr#) .n timp (eti obser(a si o ierarhie sociala) 7a
e9ista si #n con!#cator, cel mai c#ra?os, iar ceilalti il (or #rma in tot ceea ce $ace) 3eobicei e prim#l care se
repe!e la mancare)
N# prea ii poti !i$erentia !ecat !#pa teritori# lor si !#pa comportament)
8ste important la piranha sa $aci !irerenta intre !i$eritele lor stari: ner(o'itate, $rica, stare !e normalitate,
$oame sa# can! s#nt bolna(i)
%t#nci can! tot#l este "P, $iecare sta pe teritori#l l#i, e(ent#al se mai plimba calmi prin rest#l ac(ari#l#i, se
mai alear&a #nii pe altii, sa# !aca o persoana straina se asea'a aproape !e ac(ari#, (in #n#l cate #n#l la
&eam si te inspectea'a c#riosi)
Starea !e ner(o'itate este !eobicei !eclansata !e miscari br#ste in apropierea ac(ari#l#i, !e patr#n!erea
obiectelor straine in apa (can! si$onati s#bstrat#l sa# #mblati la plante), !e bataile in &eam#l ac(ari#l#i, !e
miscari !eas#pra ac(ari#l#i, !e l#mina prea p#ternica, !e '&omot#l prea p#ternic (#neori si o #sa trantita
intr+o alta camera ii sperie), !e lipsa !e spati# sa# chiar at#nci can! (a plimbati prin camera ime!iat !#pa
ce a# terminat !e mancat) .si mani$esta ner(o'itatea prin miscari br#ste, se plimba !e colo colo, se in$i& in
nisip c# (ite'a si il ar#nca in s#s t#lb#ran! apa) N# ii s#bapreciati, a# s#$icienta $orta sa ar#nce pietre in
&eam sa# sa r#paKscoata plante) 3aca sit#atia scapa !e s#b control, prin stin&erea l#minii se (or linisti)
3#pa starea !e ner(o'itate, !aca ;pericol#l< contin#a se (a insta#ra starea !e $rica) Se stran& toti !#pa o
planta si (or sta nemiscati #nii lan&a altii pana (or consi!era ca pericol#l a trec#t) 8ste sin&#r#l moment
can! p#teti !a tot capac#l la o parte sa# can! a(eti ne(oie sa #mblati c# mana la plante) -ot#si este
recoman!at sa p#neti o plasa la ?#matatea ac(ari#l#i at#nci can! a(eti mai m#lt !e l#cr# la plante, si sa n#
!ati tot capac#l ?os, ci !oar ?#matatea coresp#n'atoare (!aca este posibil)) @nii crescatori !e piranha
recoman!a sa n# intro!#ceti mana in ac(ari# !aca n# a# $ost hraniti in 'i#a respecti(a)
Si$onarea s#bstrat#l#i in acest moment !e liniste n# se (a lasa c# #rmari neplac#te) Neoanele stinse la
aceasta operati#ne (a $ace m#nca ce(a mai &rea, !e aceea e bine sa a(eti o lanterna la in!emana) 3#pa ce
tot#l se termina, ;se$#l< este prim#l care (ine in inspectie prin tot ac(ari#l) Se #ita atent prin camera si !aca
tot#l este "P apar si ceilalti #n#l cate #n#l) om#nicarea !intre ei se reali'ea'a prin miscarile corp#l#i, !aca
#n#l se sperie si $ace o miscare br#sca C toti se asc#n!, in(ers !aca #n#l iese, inspectea'a ac(ari#l apoi se
plimba linistit prin rest#l ac(ari#l#i C ies toti !e !#pa plante)
an! s#nt in$ometati (!eobicei la ora la care s#nt obisn#iti sa primeasca hrana), la orice miscare prin
camera, isi parasesc teritori#l si se stran& la &eam in loc#l #n!e le pica !eobicei hrana) .n acest moment (or
manca orice pica in ac(ari#, n# (or p#tea !eosebi #n !e&et !e #n peste)
an! #n#l !in ei n# se simte bine se r#pe !e &r#p si sta sin&#r !#pa plante)
9. Specii de carasi
N# e9ista persoana care sa n# $i a#'it !e ;pestisor#l !e a#r<, n# e9ista ac(arist ($ie el si incepator) care sa
n# rec#noasca #n caras at#nci can! mer&e la petshop sa# in piata) -ot#si s#nt $oarte m#lte specii, #nii !e+a
!rept#l hi!osi, altii e9trem !e $r#mosi si ar $i bine sa n# ne limitam la ceea ce (e!em pe la noi prin tara) @nii
s#nt ne&ri, c# ochi b#lb#cati, altii rosii c# e9crescente pe cap, #nii a# coa!a !e (oal, #nii pot $i tin#ti in
ia'#ri, altii n#) 3e asemenea n# toate speciile !e carasi s#nt compatibiliS
ate(a !etalii mai &enerale:
+ temperat#ra: 11+2, &ra!e) S#b 1* &ra!e incetea'a sa mai manance) Speciile mai pretentioase !e carasi
(oran!a, (eiltail, blacG moor, etc) necesita temperat#ri !e 1=+26 &ra!e, s#b 1* mor)
+ pH: 6)2 C 6)6F pe termen sc#rt pot re'ista la (alori c#prinse intre 6)1 si =)1, insa pe termen l#n& a# ne(oie
!e #n pH ne#tr#)
+ !#ritate: n# contea'a
+ compatibilitate c# alti pesti: n# ii p#teti tine c# alti pesti, nici macar c# ancistr#si ori neoni) ea mai
ne$ericita sit#atie ar $i sa+i tineti c# scalari, &#rami, tetra'ona sa# betta C n# (a (or s#pra(iet#i nici macar o
l#naS 3e asemenea speciile pretentioase !e carasi se tin !oar c# alte specii pretentioase, si n# c# $antail,
cometa, IaGin, ry#Gin sa# carasi com#ni)
+ !imensi#ni ac(ari#: ,1 litri pt $iecare, minim 2 carasi) 3eci pentr# 2 in!i(i'i ac(ari#l treb#ie sa aiba =1 litri
reali, cam 111 litri br#t)
+ hrana: !e la tetramin sa# tetra$in pana la t#bi si rame) Ma'area $iarta si !ecorticata repre'inta o
!elicatesa ) .n &eneral carasii se hranesc !e 2 ori pe 'i, in portii mici) %tentie, pot manca pana crapa, n#
e9a&eratiS
+ !#rata !e (iata: 11+2* ani
5entr# alte !etalii p#teti citi articol#l: caras)
3esi e9ista e9trem !e m#lte $el#ri !e carasi, partic#laritatile acestora n# s#nt prea m#lte:
+ carasii pot a(ea coa!a simpla (caras#l salbatic) sa# !#bla (2 lobi C stan& si !rept)
+ pot a(ea inotatoare !orsala sa# n#
+ pot a(ea coa!a !e (oal sa# sc#rta
+ pot a(ea corp#l balon (rot#n!), rot#n?it (nici prea al#n&it, nici prea rot#n!) sa# al#n&it
+ pot a(ea ochi b#lb#cati, telescopici sa# normali
+ pot a(ea e9crescente pe cap sa# n#
+ pot $i rosii, portocalii, &albeni, ne&ri, albi, maronii, &ri (asa n#mitii ;albastri<) sa# combinatii)
+ pot a(ea l#ci# metalic (a#ri#, ar&inti#, bron') sa# pot a(ea o c#loare mata
)
.ncerc in contin#are sa !a# ce(a !etalii !espre cate(a specii mai intalnite !e carasi:
Carasul comun
%re o $orma al#n&ita, coa!a simpla, inotatoare !orsala, c#loare metalica sa# mata, portocalie, ar&intie, etc)
Carasul cometa
orp al#n&it, coa!a simpla, l#n&a, c# (ar$#rile asc#tite, inotatoare !orsala, c#lori in special metalice) 5ot
creste pana la 31cm)
"akin
orp al#n&it, coa!a !#bla, sc#rta, inotatoare anala !#bla, inotatoare !orsala, n#mai c#lori metalice
(portocali#, ar&inti# sa# combinatii))
Coada de !oal #!eiltail$
oa!a !#bla, l#n&a, inotatoare !orsala, inotatoare anala !#bla (!i(i'ata), c#loare metalica sa# mata) @n
(eiltail stan!ar! are coa!a $ormata !in 2 lobi tri#n&hi#lari, insa cele mai m#lte (arietati a# cei 2 lobi
bi$#rcati) 5ot atin&e !imensi#ni !e 1*+16cm) N# pot $i tin#ti in ia'#ri pentr# ca n# re'ista la temperat#ri
sca'#te) 3atorita co'ii l#n&i, n# s#nt b#ni inotatori asa c#m s#nt cei Fantail sa# carasii com#ni) 3e aceea n#
se recoman!a sa $ie tin#ti in acelasi ac(ari# c# acestia)
(in po'a este #n Japanese 7eiltail, coa!a bi$#rcata, c#loare metalica)
sa#:
%randa
orp rot#n?it, coa!a !#bla, l#n&a, inotatoare !orsala, inotatoare anala !#bla, c#loare metalica sa# mata,
e9crescente pe cap) 3eobicei este portocali# C !e #n!e si !en#mirea !e "ran!a, !ar pot $i si albi c#
e9crescenta !e pe cap rosie, ne&ri sa# combinatii) Da $el ca si la ;coa!a !e (oal< cei mai apreciati s#nt
oran!a c# cei 2 lobi ai co'ii in $orma !e tri#n&hi) N# se recoman!a temperat#ri mai mici !e 1= &ra!e, iar la
1* &ra!e mor) %# o re'istenta mai sca'#ta la boli, in special la cele ca#'ate !e bacterii) 5ot atin&e
!imensi#ni !e 16+21cm)
Black oor
Da noi cei mai m#lti se re$era la aceasta specie $olosin! !en#mirea !e ;ochi telescopici<)
oa!a !#bla, l#n&a, inotatoare !orsala, inotatoare anala !#bla, n#mai c#loare nea&ra (!eobicei mata), ochi
telescopici) 7arietatea stan!ar! are cei 2 lobi ai co'ii tri#n&hi#lari) 5ot atin&e !imensi#ni !e 21+2*cm, $iin!
#nii !intre cei mai mari carasi)
&lobe eye
Similar c# moor, !oar ca are c#loarea portocalie, alba sa# combinatii, iar cei 2 lobi ai co'ii pre'inta o #soara
bi$#rcatie)
'antail
oa!a !#bla, sc#rta, inotatoare !orsala, inotatoare anala !#bla) 5ot atin&e !imensi#ni !e 1*+16cm)
Pearlscale
orp#l ca #n balon)
(ionhead
Fara inotatoare !orsala, c# e9crescante pe cap, coa!a sc#rta, inotatoare anala !#bla) N# cresc mai m#lt !e
11+12cm $iin! #nii !intre cei mai mici carasi)
Ranchu
%semanator c# Dionhea! !ar c# partea !orsala mai bombata)
%chi bulbucati #bubble eye$
Fara inotatoare !orsala, s#b ochi apar niste e9crescente ca niste ;saci<) % n# se con$#n!a c# ochii
telescopici)
Ryukin
# inotatoare !orsala, corp#l are #n aspect !e ;cocosat< (partea !orsala p#ternic bombata), b#rta bombata,
coa!a sc#rta) %?#n& la 1*cm l#n&ime)
10. ichlasoma nigro!asciatus
8ste c#nosc#t s#b !en#mirea ichlasoma ni&ro$asciat#s, ryptoheros ni&ro$asciat#s, %rchocentr#s
ni&ro$asciat#s, sa# pop#lar on(ict sa# on(ict ichli! (in %merica), Ni&ro pe la noi) 3est#l !e raspan!ita
este si !en#mirea ichlasoma ni&ro$asciat#m, ryptoheros ni&ro$asciat#m, %rchocentr#s ni&ro$asciat#m
!en#mire consi!erata eronata) %propo ;ni&ro$asciat#s< inseamna linii ne&re)
.l &asim s#b o (arietate !e c#lori:
V0lacG on(ict C o (arietate c# linii (ar&ate ne&re si &ri (!e #n!e i se tra&e si n#mele !e on(ict ichli!,
;con(ict< in en&le'a insemnan! ;con!amnat, ocnas< )
V5inG C o (arietate albino (consi!erata ce(a mai p#tin a&resi(a !ecat 0lacG on(ict)
VDon& Fin 5inG C o (arianta !e albino c# aripioare m#lt mai mari
V4ol! C o (arietate !escoperita recent, care seamana c# cea blacG, !oar ca are ab!omen#l colorat c#
&alben+a#ri#
3.M8NS.@N. D% M%-@/.-%-8 : 13+ 1* la masc#l, 12 cm $emela
"/.4.N8 : %merica entrala, !in lac#l %titlan si Dac#l %matitlan !in 4#atemala la s#! !e 5anama) Dac#l,
#n#l !intre cele mai a!anci !in l#me, este crater#l #n#i mare (#lcan, care ac#m =*)111 ani a e9plo!at)
H%0.-%- : 8ste intalnit intr+o (arietate !e habitat#ri, !e la ra#ri,lac#ri pana la piscine si ia'#ri amena?ate
arti$icial) 5re$era 'onele c# stanci, tr#nchi#ri !e copaci, care le o$era a!apost) .n ac(arii este !e pre$erat sa
$olosim pietris $oarte $in sa# nisip, !eoarece are obicei#l !e a m#ta intr+#na pietris#l, !#pa b#n#l plac)3e aici
si porecla !e ;e9ca(ator<
3@/%-% 38 7.%-% : 11 ani
7"D@M@D %7%/.@D@. : 5entr# o sin&#ra pereche pot $i s#$icienti =1 !e litri !e apa !aca ba'in#l este
amena?at coresp#n'ator) 0ineinteles si aici se aplica re&#la ;c# cat mai mare c# atat mai bine<Nmai ales
!aca (rem sa+i tinem impre#na c# alti pestiN
N# s#nt pretentiosi la calitatea apei, $iin! niste pesti care se a!aptea'a $oarte #sor la !i$erite con!itii)
"ric#m #n schimb !e 31> apa Ksaptamana este recoman!at, !eoarece $ac !est#l !e m#lta mi'erie)
%D.-%-.D8 %58. : -emperat#ra intre 23 C 2= &ra!e F 5h 6 +=)* F 4h si Ph ne$iin! prea importante
H/%N% : 5esti omni(ori, mananca aproape orice, c# e9ceptia propriilor icre :+ ) 5re$era hrana (ie)
-8M58/%M8N-: -eritoriali si e9trem !e a&resi(i (mai ales in perioa!a !ep#nerii)) 7arietatea albino pare a $i
#n pic mai !ocila) N# este o specie pentr# crescatorii care aprecia'a #n ac(ari# c# pesti com#nitari pasnici)
-reb#iesc tin#ti c# pesti !e !imensi#ni mari care le pot tine piept, !eoarece s#nt in stare sa hart#iasca #n
peste pana il omoara) Se sti# ca'#ri in care in l#pte c# "scari !e 3 ori mai mari a# casti&at) 3aca i se o$era
con!itiile minime este #n peste !e care n# te poti plictisi nicio!ata) @n a!e(arat s#pra(iet#itor, #n peste c#
personalitate, recoman!at incepatorilor care (or sa creasca cichli!e)
11. Despre ramirezi si inmultirea lor
on!itile ar $i:
2,+31 , ph ,,*+6, &h 1+12
alitatea apei:
no2W1,3 no3W12,* nh3Xnh,A1
3in propria e9perienta pot sa sp#n ca n# tot!ea#na am in!eplint con!itile acestea (!e m#lte ori acesti
parametri a# cresc#t)) 3aca n# p#teti sa mas#rati acesti parametri (schimb !e apa !e 2 ori pe saptamana si
c#ratat s#bstrat#))
Hrana:
(ie,i n&hetata, #scata
Stim#larea:
se ri!ica temperat#ra la 26+2=c
se hranesc c# mancare bo&ata in proteine,lipi!e si (itamine
.nm#ltirea:
Se p#ne perechia intr#n ac(ari# !e *1l c# s#bstrat $in !e 2mm si pietricele plate
!#ritatea treb#ie sa $i &h1+= (o#le n# se inallbesc)) 3#pa !ep#nere o#ale se m#ta intr#n alt ac(ari# apr9)11l
(!ar c# aceasi apa) !otat c# o pompa !e aer (#n sir !e b#le la s#pra$ata este !ea?#ns)) "#le la 2=c (or
eclo'a in 2 'ile si !#pa o 'i se pot hrani c# mancare pt p#i) .n $iecare 'i schimb e apa 11>, !#pa * 'ile (or
incepe sa inoate si se poate monta #n $iltr# c# b#rete)
12. Trichogaster Trichopterus var" sumatranus
%partine $amiliei %nabanti!ae) 8ste c#nosc#t s#b n#mele !e &#rami albastr#) %pare in 8#ropa in an#l 1933,
!e(enin! intr+#n timp sc#rt peste $a(orit in m#lte ac(arii)
8ste #n peste ce are #n colorit atra&ator, o $orma !eosebita, este #n peste pasnic, sociabil care traieste si se
repro!#ce $oarte #sor) 5atria l#i este S#matera, l#cr# ce se obser(a si !in !en#mirea stinti$ica) Mai este
re&asit si in .n!ia si pe .ns#la Palimantan) .n liberatate el poate atin&e 3*+,1 cm si o &re#tate !e *11
&rame) .nsa in ac(ari# n# !epaseste =+12 cm)
a o caracteristica a speciei , innotatoarele laterale s+a# al#n&it !e(enin! $ilamentoase, trans$orman!#+se in
or&ane !e pipait) 3i$erentierea !intre masc#l si $emela este !ata !e $orma innotatoarei !orsale care la
masc#l este $oarte asc#tita) %cest l#cr# se obser(a si la inotatoarele ca#!ale, la masc#l#i acestea
intrer#pan!#se abr#pt)
#loearea !e ba'a a acest#i peste este cea albastr# c# iri'atii ar&intii, a(an! pe mi?loc#l cap#l#i si la ba'a
innotatoarei ca#!ate pete albastr# inchis) .n timp#l perioa!ei n#ptiale aceste pete se trans$orma intr+#n
colorit splen!i!, acest colorit aten#in!#+se !#pa terminarea perioa!ei !e imperechere)
Fiin! o specie !e 'ona tropicala pre$era in ac(ari# o temperat#ra !e 22+ 26 &ra!e elsi#s) .n perioa!a !e
repro!#cere aceasta temperat#ra creste c# patr# &ra!e)
5re$era o apa !e #n ph 6,=+ 6,= , c#rata $ara in$#'ori) 8ste #n a(i! mancator !e melci, hi!re, al&e) .n ca'#l
in care temperat#ra sca!e s#b cea normala sa# !aca este atacat !e in$#'ori pestele are #n innot molatic,
le&anat)
.n ac(ari#l !e crestere se (+a planta in !o#a colt#ri ale ac(ari#l#i ryptocoryne, eratopteris si Hy&rophyla)
Marimea ac(ari#l#i treb#ie sa $ie !e minim *1 l iar ca inaltime coloana apa n# tre sa $ie mai mica !e 31 cm)
.n ac(ari#l !e repro!#cere (on la a(ea o coloana !e apa !e 1* ma9im 1= cm inaltime la #n litra? !e 31+*1
litri) Da colt#rile op#se se plantea'a plante #n!e $emela se (a asc#n!e iar pe s#pra$ata apei ase'am
eratopteris, ca s#stinere a c#ib#l#i !e sp#ma) Da o ponta !ep#ne 2*11+ 3111 !e icre)
omportament#l n#ptial este #rmator#l: Mac#l#l #rmareste $emela c# tenacitate si perse(erent'a iar in
pa#'ele acest#i ?oc constr#ieste c#ib#l ce (+a a(ea *+11 cm l#n&ime si o &rosime !e pana la 2 cm) .n acest
c#ib (or $i !ep#se icrele !e c#loare &albena) Moment#l terminarii repro!#ceri este $oarte caracteristic
speciei: masc#l#l n# mai are ca centr# al atentiei $emela) 8ste moment#l in care aceasta (+a $i scoasa !in
ac(ari#, in ca' contrar riscan!#se atacarea ei !e catre masc#l c# consecinta ranirea sa# chiar moartea ei)
3#pa 2, !e ore are loc eclo'area lar(elor) %ceasta perioa!a se poate intin!e pana la 26+2= ore in $#nctie !e
temperat#ra) 3aca in aceasta perioa!a temperat#ra (+a sca!ea br#sc c# *+6 &ra!e toti ale(inii (or m#rii in
!ec#rs !e cate(a ore)
Mac#l#l are &ri?a !e icrele !in c#ib !ar si !e lar(ele recent eclo'ate)
3#pa cca 2+3 'ile !e la eclo'are lar(ele (or parasii c#ib#l , se (or hranii acti() 8ste moment#l in care se (+a
scoate masc#l#l !in ac(ari#l !e repo!#cere) @n imp#ls hotarator in s#pra(iet#irea ale(inilor si !e'(oltarea
lor rapi!a si armonioasa il !a calitatea hranei) %ceasta tre sa $ie !e $oarta b#na calitate) 3aca s#nt hraniti
coresp#n'ator in cca 2 l#ni p#ii !epasesc 3+, cm l#n&ime iar la (artsa !e 6+= l#ni (or $i mat#ri se9#al)
am aceasta se poate sp#ne !espre #n peste spectac#los, c# o !e'(oltare rapi!a , nepretentios si #sor
a!aptabil) Hotararea !e al $ace locatar al ac(ari#l#i !#mnea(ostra este #na b#na)
13. #nmultirea la $arbus tetrazona
Se sp#ne ca tetra'onele (0arb#s tetra'ona Nsa# 5#nti#s -etra'ona))sa# apoeta tetra'ona) se inm#ltesc
!est#l !e &re#)N# este asaN)!aca ai ce(a c#nostinte se poate N
.ata o meto!a)Se ia #n ac(ari# !e (ol#m relati( mic 1*+21 litri(nici n# i se poate sp#ne ac(ari# la (ol#m#l
acestaN prietenii sti# !e ce))Se p#ne pe $#n!#l recipient#l#iN)la o inaltime !e 2+,cm(in $#nctie !e
inaltimea ba'in#l#iNcare e bine sa $ie mai ?oasa !in moti(e care le (oi ;sp#ne< mai incolo) o plasa(ca cea !e
la #n sac#let !e #st#roiNstii t#)) Se a!a#&a apa stat#ta cel p#tin 2, ore sa# !aca e posibil chiar si apa
re'#ltata !in topirea 'ape'ii,bineinteles c#ratata bineNsi la o temperat#ra acceptabila, la $el stat#taN)si apa
!in ba'in#l in care cresc tetra'onele)ele !o#a cantitati sa $ie e&ale(?#matate apa stat#ta+?#matate apa !in
ac(ari#))-emperat#ra optima este !e 2*+26 &ra!e, !#ritate sca'#ta,aerare potri(ita)Se ale&e perecheaN
$emela se rec#noaste prin marimea(mai mare) $ata !e masc#l, prin marirea b#rtii))a ;pantec#l#i< impropri#
sp#s ) (caci !ep#ne icre) si prin colorit#l n# atat !e proeminent ca cel al masc#l#l#i care este mai s#pl#
si c# o paleta coloristica mai pron#ntata(inotatoare rosiiNbot#l la $el !e ros#N!Raia imi plac si mie))5arintii se
intro!#c in ;c#ib#sor#l !e neb#nii< !imineataN)sa#)) seara $emela(pentr# acomo!are c# spati#l) si !imineata
cei !oi masc#li)@rmea'a ca nat#ra sa isi $aca treaba Nei trei p#rce! prin ;!ans#l n#ptial< care cateo!ata
poate parea (iolentN!ar n# esteN)!#pa care $emela !ep#ne icreleNin serii)5lasa ase'ata are rol#l #n#i sc#tN
ea apara icrele !e ;$oamea< celor !oi s#bsemnatiNs#matranii s#nt rec#nosc#ti ca mari icri(ori):iceam ca
inaltimea ba'in#l#i n# treb#ie sa $ie mare !eoarece $emela can! !ep#ne icreleNacestea pana trec !e plasa
protectoare pot $i ;ins$acate< !e masc#li Nsi !e aceea se recoman!a $olosirea ;c# cap< a recipient#l#i si a
plasei).n $inalN!#pa ce $emela isi termina treaba ))parintii se scot iar icrele (or eclo'a in 21+2* ore)%le(inii
(or sta lipiti !e &eam#ri iar !#pa cate(a 'ile(2+3+, ma9im) se (a incepe hranirea lor c# na#plii !e artemia
salina proaspat eclo'ata(cea mai in!icata))
14. yphotilapia %rontosa
/e&ele lac#l#i -an&anyiGa, o a!e(arata piesa !e colectie, poate atin&e marimi !e peste 12 inci (31cm))
Frontosele,a$ect#os n#miti asa , s#nt !e !eparte cea mai pop#lara specie a lac#l#i -an&anyiGa) N# !oar
marimea lor impresionanta sa# innotatoarele in&ri?ite atent ai $ac atat !e pop#lari printre ac(aristi , mai
!e&raba personalitatea lor amiabila (intot!ea#na p#ii ;!e calitate< s#nt la mare ca#tare)) %cest peste este
pasnic C !#pa o sc#rta perioa!a !e aclimati'are, ar p#tea sa se hraneasca !in palma !#mnea(oastra) %tat
specimenele salbatice cat si cele cresc#te in capti(itate a# #n comportament &re&ar) .n ci#!a $apt#l#i ca a#
o acti(itate mai p#tin intensa si s#nt mai p#tin a&resi(i ei pot incanta intr+#n mo! plac#t ;stapan#l< la $el ca
si mRb#nele)
Frontosa este caracteri'at !e corp#l alb (sa# albastr#) acoperit !e 6 sa# 6 !#n&i ne&re) Da a!#lti se
$ormea'a o cocoasa ce$alica care la masc#li este mai pron#ntata)ocoasa este !e $apt #n !epo'it !e &rasime
ce se $ormea'a pe m#schi#l !orsal si tin!e sa se e9tin!a catre inainte) ocoasa se !e'(olta si creste o!ata
c# (arsta si este !e obicei #n semn al mat#ri'arii se9#ale) Da $el si inotatoarele !e(in mai elaborate in timp)
N# se compara nimic c# #n $rontosa in (arsta !e 11 ani c# inotatoarele &ratioase pe care le ;$l#t#ra< pe
!eas#pra si !e!es#bt#l sa#)
Frontosa se &asesc in locatii !i$erite ale lac#l#i, !ar mai mere# la a!ancimi mari !e+a l#n&#l mal#l#i C 11+
*1m) a m#lte alte animale se!entare, $rontosele a# o me!ie !e (iata ri!icata !e peste 2* ani) %cest
se!entarism a $ost probabil moti(#l aparitiei mai m#ltor (ariante &eo&ra$ice ca: Pi&oma, 0#l# 5oint,
MpimbIe, Sama'i, Pasan&a, haitiGa, Papampa, Pa(ala, si :aire) 89ista si mai m#lte (arietati !ar s#nt
consi!erate mai p#tin interesante !ecat cele !e mai s#s)
yphotilapia $rontosa este o specie monomor$ica c# p#tine !i$erente intre masc#li si $emale) Masc#lii a# !e
obicei o cocoasa mai mare !ecat $emelele, !ar asta n# este #n l#cr# total e!i$icator) Masc#lii tin! sa $ie mai
mari ca !imensi#ne C pot atin&e peste 31cm !ar $emelele abia atin& 2*cm+ !ar si acest l#cr# n# este
intot!ea#na a!e(arat %sa ca a(eti &ri?aNm#lti comercianti (+ar sp#ne ca (a (an! o pereche))asi&#rati+(a ca
acea persoana are e9perienta si rep#tatie in !omeni#)
#m am sp#s si mai s#s, ) Frontosa este #n peste incet , lenes)hiar si in lac ei n# cons#ma prea m#lta
ener&ie pentr# a+si asi&#ra hrana) Nat#ra i+a in'estrat c# trasat#ri #nice care le o$era a(anta?#l as#pra pra'ii
lor C s#nt pesti noct#rni si n# a# ne(oie !e m#lta l#mina pentr# a se !esc#rca)
3ieta principala o constit#ie pestii, tinta lor primara $iin! cei !in specia yprichromis) yprichromisii isi
petrec 'i#a in &r#p#ri $oarte mari, iar noaptea ei coboara spre $#n!#l lac#l#i) Frontosele, inca acti(e si
alerte, se hranesc c# cyprichromisii coborati) 3e aceea ei n# treb#ie sa !ep#na prea m#lt e$ort la prin!erea
;cinei<)
.n ac(arii, acest chicli! poate $i hranit c# cre(eti, rame !ar si c# $#l&i) F#l&ii ar treb#i e(itati !#pa ce pestele
trece !e 11+12 cm !eoarece ori (or $i i&norati ori (or m#r!ari apa, si n# s#nt a!ec(ati pentr# a a!#ce pestii
la mat#ritate se9#ala)
.n salbaticie, $rontosele traiesc in &r#p#ri mari n#mite colonii) .n capti(itate, ei ar treb#i tin#ti in &r#p#ri
mari !ar se pot creste si in &r#p#ri mai mici !e , in!i(i'i (1 masc#l la 3 $emele)) 7eti a(ea #n s#cces mai
mare !aca tineti #n masc#l a!#lt, in ca'#l #nei colonii mai mari, #n masc#l sec#n!, s#b!ominant care (a
inloc#i !#pa #n timp masc#l#l+alpha)
3aca !oriti e9emplare !e e9ceptie, iata o meto!a care (a (a asi&#ra $rontose sanatoase si acti(e se9#al:
%chi'itionati #n &r#p !e 12+1* in!i(i'i pre$erabil re'#ltati !in aceeasi ponta si p#neti+i intr+#n ba'in
incapator !oar al lor)
3in acesti 12+1* in!i(i'i, ?#matate probabil ar $i $emele)3#pa 3 sa# , ani ei (or a?#n&e la mat#ritate se9#ala
asa ca a(eti !est#l timp pentr# a ramane in cele !in #rma c# #n masc#l !ominant)
# timp#l, cel mai mare peste !in &r#p (a $i masc#l) 7in!eti+l (sa# !onati+l)) 3#pa 6 l#ni $aceti acelasi
l#cr#Ni!enti$icati cel mai mare peste !in &r#p si in!epartati+l) /epetati operatia la $iecare 6 l#ni pana (eti
ramane c# *+6 $rontose !intre care #n#l (a $i masc#l) 3#pa 3+, ani $emelele (or p#tea !ep#ne icrele)an!
se (a intampla acest l#cr# p#teti c#mpara #n masc#l aratos si sanatos care sa satis$aca ;harem#l<) 5#teti !e
asemenea achi'itiona #n masc#l salbatic prin care p#teti obtine p#i e9trem !e sanatosi si $ara prea m#lte
!e$ecte sa# !e$ormatii)
0a'in#l poate $i !ecorat simpl# c# cate(a pietre care sa !ea chicli!elor o si&#ranta mai mare) N# #mpleti
ac(ari#l c# m#lte pietre sa# c# pietre asc#tite) hiar !aca se misca lent, at#nci can! se sperie a# miscari
br#ste si ;nein!emanatice<) Masc#l#l+alpha (a $i cel mai s$ios !in &r#p) 8l (a a(ea ne(oie !e o pestera,
$emelele p#tan! sa stea si in spatii mai !eschise ale ba'in#l#i)
5entr# a creste #n &r#p mic !e Frontose este s#$icient #n ba'in !e 1*1+211l !ar c# cat este mai mare c#
atat este mai bine) 5entr# o colonie !e 11 in!i(i'i #n ba'in !e cel p#tin *11 litri este necesar)
/ab!area este cheia pentr# inm#ltirea acest#i peste $antastic) 5entr# a atin&e mat#ritatea se9#ala #n p#i !e
3+, cm are ne(oie !e 3+, ani) Masc#lii acti(i se9#al capata o tenta albastr#ie in special in 'ona &#rii) 8l (a
ale&e o 'ona !eschisa care este slab aparata) 3#pa ce a captat atentia #nei $emele, el (a trece incet peste
loc#l ales c# inotatoarele stranse) 3ep#nerea este $oarte !iscreta, $ara sc#t#rari, $ara miscarea inotatoarelor)
-recan! peste loc#l ales el isi (a lasa laptii, aratan!#+i $emelei #n!e (a treb#i sa !ep#na) M#lti a# sp#s ca
laptii inc#ra?ea'a $emela sa !ep#na) %poi ea (a trece la $el !e !iscret peste loc si (a lasa icrele !#pa care (a
!a inapoi+n# se (a intoarce+ (a !a inapoi si (a l#a icrele in &#ra)7a $ace acest l#cr# !e ,+6 ori) Daptii
masc#l#l#i (sperma) s#nt !est#l !e p#ternici pentr# a $ec#n!a icrele cate(a min#te b#ne !#pa ce a# $ost
!ep#se)
%le(inii s#nt in n#mar !e 21 pana la *1 (!ar pot a?#n&e si pana la =1) in $#nctie !e starea $emelei, !e
con!itiile !in me!i# si !e (arietate) Femelele (or tine ale(inii timp !e * saptamani) 3#pa aceasta perioa!a
ale(inii ar treb#i separati !e parinti !eoarece orice peste mai mic !e * cm pentr# )Frontosa repre'inta
hrana)
15. orydoras paleatus
5estii sanitari c#m s#nt c#nosc#ti in marea masa a ac(aristilor s#nt repre'entati !e o mare (arietate !e
specii !e pesti ce a# principala caracteristica hranirea la $#n!#l ac(ari#l#i) 3#pa c#m $iecare !intre noi stim
ca $iecare peste are o 'ona !in ac(ari# #n!e se hraneste) ei mai c#nosc#ti !intre sanitari s#nt pestii
cory!oras, iar ca raspan!ire in ac(ariile noastre este ory!oras paleat#s)
ory!oras paleat#s este specia cea mai repre'entati(a a $amiliei allichthy!ae, #n peste pasnic, o(#lipar,
pre$era apa $ara sar#ri !e calci# si c# o temperat#ra !e 22+2* &ra!e elsi#s) 5e timp#l iernii el poate
s#porta si temperat#ri !e 1,+16 &ra!e elsi#s) 8ste ori&inar !in 0ra'ilia mai precis !in l#nca in#n!abila a
$l#(i#l#i Da 5lata) %?#n&e in 8#ropa in an#l 1=93)
reste pana la o marime !e 6+= cm $emela si !e ,,*+* cm masc#l#l) .n a$ara !e marime masc#l#l este si
m#lt mai s#pl# !ecat $emela si are innotatoarea (entrala mai asc#tita) orp#l este comprimat lateral si linia
spatel#i #sor arc#ita, a(an! o c#loare cen#si# inchis c# l#ci# metalic si mici p#ncte ne&re) .n loc !e sol'i el
este acoperit c# placi cornoase, s#btiri) 5re'inta respiratie intestinala) 5e piata se mai &aseste o (arietate
albinotica obtin#ta !e ac(aristii !in oras#l 0altimore S@%, pl#s o (arietate (oalata normala sa# albinotica)
%re bot#l inclinat in ?os, c# m#stati) %cest l#cr# ii tra!ea'a obicei#l !e ca sc#rma nisip#l) 8ste #n peste (ioi,
$oarte ?#ca#s, mai ales la e9emplarele !e (arsta mica) %re ten!iinta !e a sarii !in ac(ari# !e accea este
necesar ca acest ac(ari# sa $ie acoperit c# #n &eam !e sticla) 3#pa #nii a#tori el a?#n&e la o (arsta !e 21 C
2, ani, iar !#pa altii n# !epaseste 11 ani) .n ac(ari# la mine o $emela !e 6 ani are = cm si este acti(a
se9#al) 8ste #n peste $oarte re'istent la boli ( am re#sit sa (in!ec #n masc#l ce a(ea innotatoarea !orsala
r#pta)) N# se poate mentine la !i$erite ni(ele ale apei si !in acest moti( in moment#l in care n# mai innoata
se sc#$#n!a)
5entr# inm#ltire se ale& e9emplare !e minim 1,* ani p#se in ac(ari# !e 31 C ,1 litri c# coloana !e apa !e 31
cm) a plante se pot $olosii Sa&ittaria, 7allisneria si D#!Ii&ia) Da o $emela este !e pre$erat sa se intro!#ca
3+, masc#li) Femela !ep#ne icrele pe &eam#l ac(ari#l#i sa# pe $r#n'ele plantelor !in apropierea acest#i
&eam) .naintea ?oc#l#i n#ptial c#rata c# &#ra si c# innotatoarele &eam#l ac(ari#l#i) @n semn !e a(erti'are
este repre'entat !e ascensi#nea si coborarea rapi!a a pestilor pe lan&a &eam#l ac(ari#l#i) " $emela !ep#ne
in ?#r !e 1*1 !e icre, tari ce s#nt $oarte a!erente pe s#pra$ata pe care a# $ost $i9ate) @n alt comportament
interesant al acestei specii !e pestii este repre'entat !e $apt#l ca $emela, at#nci can! masc#lii s#nt
ins#$icienti sa# necoresp#n'atori, ii prin!e si ii s#&e !e lapti $ertili'an!# si sin&#ra icrele) 5rima oara can!
mi+am (a'#t masc#l#l intors pe o parte c# bot#l $emelei in$ipt in el am tras o speriet#ra clasa intai) Dar(ele
eclo'ea'a !#pa 6 'ile la o temperat#ra !e 22 &ra!e elsi#s si !#pa 11+12 'ile la o temperat#ra !e 1=+21
&ra!e) a hrana pentr# ale(ini se recomanta microor&anismele, 'ooplancton#l etc) 3#pa cate(a l#ni can!
atin&e o marime !e 1 1,* cm este !e?a $r#mos colorat)
5e lan&a ory!oras paleat#s mai intalnim si alte specii !e cory !ar c# o raspan!ire m#lt mai mica) 3intre
aceste specii mentione' ory!oras ?#lii, ory!oras hastat#s, ory!oras aene#s si ory!oras sch#lt'ei) N#
insist as#pra lor !eoarece s#nt !est#l !e p#tin raspan!ite, e# personal ne(a'an! !ecat #n e9emplar !e
cory!oras ?#lii, pe care il am in ac(ari# la ser(ici)
5entr# a scrie acest articol am $olosit #rmatoarele carti:
+ %c(aristica !e :oltan Pas'oniF 8!it#ra Stiinti$ica 0#c#resti 1961F
+ %c(aristica practica !e 7) 7oican si . /a!#lesc# 8!it#ra eres 0#c#resti 1969F
+ !i(erse materiale prel#ate !e pe internetF
+ mar#nta mea e9perienta)
16. Pterophyllum scalare
)inonime: :e#s scalaris, 5lata9 scalaris, 5terophyll#m !#merilii, 5lata9oi!es !#merillii, 5terophyll#m
eimeGei
'amilia: ichli!ae
%rdinul: 5erci$ormes
&enul: 5terophyll#m
Nume comun: scalar
%ri*ine: 0a'in#l %ma'onian
arime: 2* cm
Comportament: p#ii traiesc in &r#p#ri, a!#ltii in c#pl#riF teritoriali !aca (ol#m#l p#s la !ispo'itie este
ins#$icient
pH A 6,6+6,=
d&H A 1+3
Temperatura: 2* &ra!eF (arietatea nea&ra pre$era o temperat#ra mai ri!icata
Hrana: omni(or
+olumul ac!ariului: 311+3*1lF inaltimea: ,*+*1 cm
%bser!atie: este bine sa a(em #n &r#p !e 6 scalari tineri !e aceeasi talie, !ar pro(enin! !in s#rse !i$erite,
pe care sa ii crestem impre#na si !in care se (or ale&e perechile
Descriere: 3aca scalar#l a $ost consi!erat intr+o perioa!a o ichli!a mitica, asa c#m este asta'i !isc#s#l, el
si+a pier!#t stral#cirea !e o!inioara mai ales !atorita #nor repro!#ceri e9a&erate si !e cele mai m#lte ori
necontrolate) .n schimb, $ormele salbatice, !est#l !e rare pe piata, s#nt inca $oarte ca#tate) .n 1=23,
Dichtenstein a !escris scalar#l ca :e#s scalaris, perioa!a in care noti#nea !e ichli!ae era inca con$#'a
(hromi!ae)) 4en#l :e#s Dinne, 16*=, $#sese !e?a $olosit !e catre %rte!i in 163=, ori&inile sale !atin! inca
!in (remea l#i %ristotel)
Intretinere: .ntretinerea scalar#l#i n# pre'inta probleme !eosebite) -ot#si, pentr# specia 5terophyll#m
alt#m, con!itiile $i'ico+chimice ale apei (or $i asemanatoare c# cele pentr# !isc#s) 0a'in#l (a $i inalt si lat)
5entr# scalarii a!#lti, inaltimea minima treb#ie sa $ie !e ,*+*1 cm, iar latimea (a $i cit mai mare pentr# a le
crea #n climat si&#r) " apa c# #n !4H A *+13 , c# #n pH c#prins intre 6,*+6 si o temperat#ra !e 26+2=
&ra!e este potri(ita pentr# !i(erse (arietati !e scalari) 7arietate salbatica are ne(oie !e o apa mai moale
!4H A 1+= si mai aci!a pH 6,1+6,=) Filtrarea poate $i lenta, ceea ce inseamna ca o $a#na bacteriana
!enitri$icatoare poate sa e9iste pe s#bstrat#l poros ca cel $ormat !in la(a s$arimata si pe b#catele !e
ceramica sa# plastic !in $iltr#l) %tentie la !irectia ?et#l#i !e apa, caci scalarii s#nt $oarte sensibili la c#rentii
p#ternici) Schimb#rile !e apa (or $i !e 1K3 sa# 1K2 !in (ol#m#l ba'in#l#i, la o perioa!a !e ma9im 1* 'ile)
Reproducerea: 8ste !est#l !e !i$icil sa stabilim se9#l scalarilor) Se recoman!a c#mpararea #n#i &r#p, !in
care perechile se (or ale&e la mat#ritate, iar intre perechile $ormate, le&at#ra (a $i $oarte strinsa) Scalarii
atin& mat#ritatea se9#ala la (irsta !e 6+12 l#ni) "!ata ce o perechea (a $i &ata !e repro!#cere, ea (a
!ep#ne la o perioa!a !e $iecare 11+12 'ile) Scalarii !ep#n pe o $r#n'a lata si l#n&a, sa# pe s#port#ri
arti$iciale c#m ar $i t#b#rile !in 57, pe care le c#rata in!el#n&) hiar !aca e9ista #n s#port Ynat#ralY
pentr# ponta, se intimpla #neori sa !ep#na si pe $iltr#, &eam sa# pe incal'itor, iar in acest ca', icrele s#nt
pier!#te !e$initi()
5entr# a stim#la repro!#cerea, (om ri!ica temperat#ra c# cite(a &ra!e si (om $ace schimb#ri !ese !e apa)
5erechea (a $i hranita c# hrana (ie si (e&etala) Scalarii !ep#n in ?#r !e ,11+611 !e icre, care #neori pot $i
mincate !e catre parinti !in ca#'a stres#l#i, apa !e proasta calitate sa# a&itatie in camera #n!e se a$la
ac(ari#l) 3in acest moti(, ba'in#l pentr# ponta se (a amplasa intr+#n loc linistit) 8ste bine ca 3 !intre peretii
ac(ari#l#i sa aiba bacG&ro#n!+#l !e c#loare nea&ra pentr# a le o$eri mai m#lta si&#ranta) 0a'in#l (a contine
cite(a pietre si o piatra !e aerare pentr# p#i)
Femela eliberea'a icrele pe s#port#l !e ponta, iar masc#l#l o #rmea'a eliberin! laptii) %poi parintii se (or
oc#pa !e icre, inlat#rin!#+le pe cele albe, ne$ec#n!ate)
.crele eclo'ea'a la o temperat#ra !e 31 &ra!e, !#pa ,2+,, ore !e inc#batie) 5e !#rata repro!#cerii, apa
treb#ie sa $ie $oarte c#rata, iar s#bstrat#l ($#n!#l ba'in#l#i) sa $ie $ara !ep#neri, care se pot $i9a pe &lan!ele
ce$alice ale ale(inilor, pro(ocin!#+le as$i9ierea) Schimb#rile 'ilnice !e cca *1> !e apa s#nt esentiale pentr#
ca ale(inii sa s#pra(iet#iasca) 5#ii (or inota !#pa *+6 'ile si (or $i hraniti c# in$#'ori, artemia, hrana pentr#
p#i !in comert) 8ste bine sa $ie tin#ti impre#na pina atin& !imensi#nea #nei mone'i si sa $ie hraniti !e cel
p#tin 6 ori pe 'i, in primele 1, !e la eco'are) 3#pa aceea, hranirea se (a re!#ce la 2+3 portii pe 'i) 3e m#lti
ani incoace, problema cea mai mare pe care o intilnesc ac(aristii pe perioa!a repro!#cerii este aceea in care
ale(inii a?#n& la sta!i#l !e inot liber) Se intilnesc ca'#ri cin!, !in mai m#lte ponte re#site se a?#n&e $ie
partial, $ie in totalitate la ale(ini lipsiti !e (e'ica inotatoare) S#nt p#i lipsiti !e motricitate, care n# pot inota
!in c#ib pentr# a a?#n&e la hrana (ie c#m ar $i na#pli !e artemia) 5entr# aceasta tara &enetica n# e9ista nici
#n reme!i#) 3eseori, o pereche !in acelasi ba'in poate a(ea ale(ini per$ect sanatosi, ceea ce e9cl#!e
posibilitatea aparitiei #nei bacterii la (e'ica innotatoare) .n acest ca', este mai bine sa separam masc#l#l
sa# $emela Y(ino(at(a)Y !e a $i p#rtatoarea #nei ast$el !e &ene) .nc#barea arti$iciala c# a?#tor#l #nei pompe
!e aer, aceasta meto!a n# ar treb#i practicata !ecit in ca'#ri e9treme, cin! parintii isi maninca in mo!
s#ccesi( ponta sa# cin! n# o s#pra(e&hea'a) .n acest ca', pier!erile (or $i, in cele mai $ericite ca'#ri !e cca)
2*>, !ar in con!itii ne$a(orabile, mai m#lt !e 1K2 sa# chiar toate icrele (or $i pier!#te) 5ompa !e aer n#
poate inloc#i c# s#cces &ri?a parintilor, mai ales in ceea ce pri(este inlat#rarea icrelor ne$ec#n!ate) .mpotri(a
mico'elor se poate $olosi albastr# !e metil sa# tripa$la(ina)
17. &oplosternum thoracatum Pestele sanitar
% $ost intro!#s in comert#l ac(aristic in an#l 1911) 8ste #n peste ori&inar !in nor!#l %mericii !e S#!,
-rini!a! si Martinica) 3en#mirea locala este !e ;atipa<) 3esi in /omania a $ost intro!#s si repro!#s !#pa
19=1 el a c#nosc#t #n s#cces !eosebit, in ci#!a taliei mari, !e aproape 1* cm)
5lacile !e pe corp se imbina c# cele !e pe spate) orp#l este p#ternic, are 2 perechi !e m#stati pe ma9ilar#l
s#perior, coa!a este #sor conca(a, aripioara a!ipoasa are #n spin !e spri?in) D#n&imea ma9ima este !e 21
cm) #loarea !e ba'a este #n &ri maro, c# spatele mai inchis, ab!omen#l alb (c# e9ceptia perioa!ei !e
repro!#cere)) 5e corp are pete ne&re+maro mare la mi?loc#l $lanc#rilor pot $orma o !#n&a) %ripioarele s#nt
&ri &alben c# p#ncte ne&re) 5e coa!a are o !#n&a trans(ersala inchisa la c#loare)
Da (arsta !e 6 l#ni apare !imor$ism#l se9#al, care este e(i!ent) %st$el masc#l#l are aripioarele pectorale mai
l#n&i !ecat $emela, in timp ce $emela are !iamentr#l corp#l#i mai mare) .n mo! normal ab!omen#l pestilor
este alb#ri#, !ar in perioa!a !e repro!#cere, ab!omen#l masc#l#l#i este acoperit c# pete !e c#loare inchisa)
5estii isi incep acti(itatea se9#ala !#pa (arsta !e #n an)
N# este #n peste pretentios la con!itiile !e me!i#) Se m#lt#meste c# o temperat#ra !e 1=Z , n# este
pretentios la calitatea apei si mananca orice !e pe $#n!#l ba'in#l#i) .n &eneral are ne(oie !e ac(arii mari, !e
cel p#tin 121 l, bine plantate si c# m#lte asc#n'atori)
8ste o specie care constr#ieste #n c#ib !e sp#ma la s#pra$ata apei, s#b #n s#port mai tare, care poate $i o
$r#n'a mai mare, #n &eam sa# o b#cata !e polistiren e9pan!at) /#!a :#Gal sp#ne ca a obtin#t cele mai
mari s#ccese at#nci can! pe $#n!#l acest#i s#port a p#s o $oaie !e material plastic ne&r#) 3in clipa in care
incepe constr#ctia c#ib#l#i masc#l#l !e(ine $oarte (iolent, atacan! chiar si at#nci can! il hranim) onstr#ctia
c#ib#l#i poate !#ra 2 'ile, chiar si 1+2 saptamani) 5entr# stim#larea constr#irii c#ib#l#i se recoman!a
intro!#cerea in ac(ari#, pe $#n!, a #nor $r#n'e !e ste?ar #scate) .n mo! normal, pentr# repro!#cere pestii
se tin in perechi sa# chiar 2+3 $emele la #n masc#l) %cesta (a !ep#ne icre c# toate $emelele !#pa o sc#rta
pa#'a) %c(ari#l poate a(ea s#bstrat, sa# n#, poate $i plantat sa# n#)
%ct#l !ep#nerii icrelor incepe e'itant, !atorita $apt#l#i ca $emela este !est#l !e sperioasa) an! $emela este
&ata !e !ep#nere, masc#l#l o asteapta s#b c#ib, ca aceasta sa+l ap#ce c# &#ra !e re&i#nea anala) an! $ace
acest l#cr#, masc#l#l o blochea'a c# aripioarele pectorale, in acest timp eliberan! spermato'oi'ii) Femela,
care si+a $ac#t !in aripioarele (entrale si corp #n b#'#nar (p#n&a) si #n!e are in acel moment icrele, se
intoarce c# ab!omen#l in s#s spre c#ib#l !e sp#ma si lipeste icrele !e s#port)
%ceste l#cr#ri se pot petrece in mo! normal, !ar !e m#lte ori pestii n# (or sa !ep#na) %t#nci, pentr# a+i
stim#la, le (om inra#tati con!itiile) -imp !e cate(a saptamani le (om !a mai p#tina hrana si n# le (om $ace
schimb#l !e apa normal) 3#pa acest inter(al !e timp, (om trece la schimbari !ese !e apa, le (om sca!ea
temperat#ra (pentr# a !etermina masc#l#l sa constr#iasca c#ib#l) si ii (om hrani mai consistent) 3esi n#
s#nt pesti $oarte pretentiosi, !ep#nan! #sor, p#ii crescan! repe!e, se poate intampla sa a(em si ins#ccese)
%st$el, !ep#neri intre&i se pot albi, icrele !ep#se, !#pa 2+3 'ile se trans$orma intr+o &elatina, acest l#cr#
!atoran!#+se #nei (alori mari a pH+#l#i ((alori alcaline)) %pa pre&atita pentr# eclo'area icrelor (a treb#i sa
$ie #sor aci!a sa# normala (pH A 6,*+6)) Se mai poate intampla !e asemenea ca ac(ari#l in care a(em p#ii
sa n# $ie acoperit c# #n &eam si sa e9iste o !i$erenta mare !e temperat#ra intre apa !in ac(ari# si aer#l !in
camera) .n acest ca' apare racirea p#ilor !atorita $apt#l#i ca acestia a# respiratie stomacala) 3aca tinem
cont !e toate acestea, p#ii cresc #sor si $oarte repe!e)
18. orydoras paleatus
% $ost intro!#s in ac(aristica inca !in an#l 1=66) 5rima repro!#cere in ac(ari# a $ost $ac#ta in 1=6= !e
arbonnier) %real#l sa# este s#!+est#l 0ra'iliei !e la Da 5lata pana in %r&entina, #n!e traieste in ape care
c#r& lent)
3imor$ism#l se9#al: masc#l#l are o l#n&ime !e * cm si o aripioara !orsala mai inalta si mai asc#tita ca
$emela) .n alta or!ine !e i!ei corp#l masc#l#l#i este mai s#pl# !ecat cel al $emelei, mai ales in perioa!a
!ep#nerii icrelor) Femela este mai rob#sta si mai mare p#tan! a?#n&e pana la 6 cm) olorit#l este &ri+(er!e
pana la &ri+maro, spre ab!omen este ocr#) 5e acest $on! are pete si p#ncte inchise, nere&#late, care pot $i
albastr# (er!e+(iolet (in $#nctie !e l#mina), aripioarele &alb#i c# ran!#ri !e pete mici inchise la c#loare)
8ste #n peste pasnic si nepretentios in ceea ce pri(este calitatea apei, p#tan! $i $oarte bine cresc#t intr+#n
ac(ari# com#n) Mananca orice: hrana (ie sa# #scata !ar n#mai ca'#ta pe $#n!#l ba'in#l#i) 5re$era t#bi$e9#l,
enchitreii, !aphnia (ie) 3eoarece isi proc#ra hrana sc#rman! nisip#l, acesta (a a(ea o &ran#latie mai $ina si
$ara m#chii asc#tite) 3aca n# se respecta acest l#cr# (or a(ea !e s#$erit m#statile pestel#i, care (or $i ranite
si pot ca!ea) .n #rma ranilor, bacteriile care e9ista in ac(ari# (or ataca rana proaspat !eschisa) a reme!i#
se (a $olosi #n sistem !e $iltrare mai e$icient (mai ales !aca hranim pestii !in ab#n!enta si bacteriile care a#
rol#l !e $iltr# biolo&ic n# (or re#si sa anihile'e materiile in !escomp#nere) si se (a schimba s#bstrat#l c#
#n#l !e o &ran#latie mai $ina) 3aca m#statile n# s#nt a$ectate prea p#ternic ele se (or re$ace) S#porta o
&ama lar&a !e temperat#ri intre 1=+2=Z ) Frey mentionea'a chiar $apt#l ca este bine (pentr# repro!#cere)
ca pestii sa $ie tin#ti a$ara, pana in perioa!a can! incepe in&het#l) -emperat#ra optima este !e 23Z )
5entr# repro!#cere este necesar sa a(em 2+3 masc#li la o $emela) 3aca pestii n# (or sa !ep#na, at#nci
pentr# o perioa!a !e 2+3 saptamani li se (or inra#tati con!itiile, hrana mai p#tina, apa neschimbata o
perioa!a mai l#n&a, o temperat#ra mai sca'#ta si se9ele (or treb#i separate) 3#pa trecerea acestei
perioa!e, pestii se (or re#ni, (om schimba apa !in ce in ce mai !es c# apa proaspata, se (a ri!ica
temperat#ra la circa 1=+21Z si pestii (or $i hraniti c# hrana (ie !in bels#&) %c(ari#l pentr# repro!#cere
poate $i $ara s#bstrat pe $#n!, !oar 2+3 t#$e !e plante pl#titoare (eratopteris)) @n $iltr# c# 2+3 b#le !e aer
este s#$icient) apacitatea ac(ari#l#i !e repro!#cere se recoman!a sa n# !epaseasta ,1 l) %pa treb#ie sa $ie
proaspata si sa aiba o temperat#ra !e 1=+21Z ) el mai bine !ep#n icre in &r#p#ri !e 2+3 $emele si ,+6
masc#li) 5rim#l semn ca (a incepe repro!#cerea este ca $emelele c# ab!omen#l plin !e icre incep sa se
plimbe in ?os si in s#s pe lan&a &eam#ri) an! $emelele $ac o pa#'a pe $#n!#l ac(ari#l#i, masc#lii c#
m#statile si pectoralele incep sa man&aie $emelele) Femela (a reincepe $recarea &eam#rilor c# o $rec(enta
!in ce in ce mai mare) @nele loc#ri (or $i $recate c# mai m#lte insistenta, aici (or $i !ep#se icrele) 3in acest
moment, masc#l#l cel mai p#ternic !e(ine si cel mai acti( si se asea'a in $ata $emelei) 3aca $emela este
&ata sa !ep#na icrele, at#nci ea (a atin&e c# m#statile ab!omen#l masc#l#l#i, acesta reactionan! prin
stran&erea m#statilor $emelei intre pectoralele sale) /aman p#tin timp in aceasta po'itie apoi $emela
incearca sa se elibere'e) Se pare ca acesta este moment#l eliberarii spermato'oi'ilor) .n acest moment
po'itia corp#l#i masc#l#l#i este #n ;S<) Spermato'oi'ii eliminati in apa s#nt !iri?ati spre b#'#nar#l c# icre al
$emelei prin miscari ale aripioarelor si operc#lelor) 3#pa ce o $emela scapa !in stramtoarea masc#l#l#i, se !a
inapoi si se apropie !e loc#l ales pentr# a lipi icrele) Masc#l#l #rmareste in contin#are $emela, acest rit#al
repetan!#+se pana la eliminarea t#t#ror icrelor, care pot $i in n#mar !e 1*1+211) 3#pa !ep#nere, pestii sta#
nemiscati pe $#n!#l apei si (or treb#i scosi)
.n $#nctie !e temperat#ra apei, icrele eclo'ea'a in 6+1, 'ile) Da o 'i !#pa eclo'are p#ii incep sa manance) .n
primele 2+3 'ile este bine sa+i hranim c# micro(iermi, pentr# ca se a!#na pe $#n!#l ac(ari#l#i, apoi c#
na#plii !e %rtemia) 8ste bine in acest ca' sa p#nem #n bec mic pe $#n!#l ac(ari#l#i (in e9terior) pentr# ca
na#plii sa se a!#ne la l#mina, p#ii &asin!#+i #sor) 3#pa *+6 'ile este bine ca pe lan&a hrana (ie sa se
alimente'e si c# hrana (e&etala $oarte bine mar#ntita) 5#ii cresc #sor si relati( repe!e) 8ste necesar sa
incepem schimbarea re&#lata a apei)
%cest peste pre'inta si o $orma albinotica) orp#l este complet lipsit !e pi&ment, iar ochii ii s#nt rosii) Se pot
imperechea si intre ei, !ar in ca'#l in care perechile s#nt n#mai albe, p#ii (or $i toti albi)
19. 'ncistrus cirrhosus
Face parte !in $amilia Doricarii!ae) 8ste bine sa $ie tin#t in perechi sa# tot c# pesti noct#rni) Da hranire a#
neaparat ne(oie !e hrana (e&etala, !ar accepta si hrana (ie sa# s#b $orma !e tablete) Hrana (ie, !aphiile,
se (or !a con&elate)
%pa treb#ie sa $ie normala, il#minarea normala !ar c# m#lte plante pl#titoare la s#pra$ata, temperat#ra
optima e !e 23Z ) S#nt pesti !e $#n!) 0iotop#l nat#ral este in est#l si nor!+est#l 'onei tropicale a %mericii
!e S#!, in 4#iana, -rini!a!, c#rs#l %ma'on#l#i si /io 5ara&#ai)
%# partea !in $ata a corp#l#i aplati'ata, operc#lele s#nt mobile si acoperite c# tepi) 5e (ar$#l bot#l#i a#
rami$icatii (coarne) care se pot bi$#rca, !orsala este inalta, prima ra!ie este intarita, pe aripioarele pectorale
are tepi $oarte p#ternici) %ripioara a!ipoasa are si ea #n spin $oarte p#ternic) oa!a are ra!ii intarite in
partea !e s#s si !e ?os) .ntre ra!ii coa!a este oblica) %tin&e 1, cm l#n&ime) olorit#l este oli( maro+inchis,
pana la ne&r#, pe ab!omen este &ri+(er'#i pana la maroni#+(er!e) 5e aripioare are ran!#ri !e pete inchise
la c#loare iar la incep#t#l !orsalei are o pata nea&ra mare)
20. %amilia (else Somni at!ish
.n &eneral, la noi se consi!era ca aceasta $amilie impropri# !en#mita ;)anitari< este $ormata !in pesti
in$eriori, c# pretentii !e apa si hrana re!#se) Ma?oritatea ac(aristilor, nec#noscatori, a# $alsa impresie ca
acesti pesti se hranesc c# rest#rile alimentare ramase !e la ceilalti) %ceasta este o impresie $alsa,
necesitatile lor alimentare $iin! cel p#tin la ni(el#l celorlalti pesti, !aca n# s#perioare) 8ste a!e(arat ca ei
s#nt $olositi ca pesti complementari, pe lan&a altii care s#nt mai colorati, mai mobili si mai c#nosc#ti)
%ceasta rep#tatie, ca mananca rest#ri, (ine !e la $apt#l ca $iin! pesti !e $#n!, a(an! &#ra plasata in partea
!e ?os a bot#l#i, n# pot manca !ecat !e pe $#n!) 3aca mai mananca si !in masa apei ('ona !e mi?loc) o $ac
$oarte rar si $oarte nein!emanatic) Se stie ca pot trai intr+#n ac(ari# neaerisit si ne$iltrat, !eoarece a#
#n aparat respirator au,iliar !e tip ab!ominal) .ntrea&a $amilie este sensibila la concentratiile chimice !in
apa) %st$el ei (or $i a$ectati in ca'#l $olosirii c#pr#l#i pentr# combaterea hi!rei sa# a pero9i!#l#i contra
al&elor albastre) oncentratii care pentr# alti pesti n# s#nt peric#loase, pentr# ei pot $i mortale) .n &eneral
s#nt pesti no# intro!#si in ac(aristica, la #nele specii reproducerea in capti!itate, !aca s+a re#sit, este !e
!ata recenta !#pa anii 196*+19=1 (e9) 3ianema lon&ibarbis, %ncistr#s etc))) -oate $amiliile !e somni a#
m#lte specii c# obicei#ri !eosebite) .ntr+#n ac(ari# com#n, este bine sa $ie repre'entate toate cate&oriile !e
pesti: !e s#pra$ata, !e apa me!ie si !e $#n!) 3in aceasta #ltima cate&orie $ac parte si $amiliile !e somni)
S#nt raspan!iti, c# e9ceptia polilor, pe tot &lob#l) .n &eneral s#nt pesti !e apa !#lce, !esi #nele specii traiesc
in mare) S#nt cam 2111 !e specii, in %merica !e S#! traiesc cam 1211, printre care si $amiliile !e somni
acoperite c# placi osoase) 5re$era $#n!#l apei !e #n!e isi proc#ra hrana, ca#tan!+o c# a?#tor#l m#statilor)
S#nt total nepretentiosi la calitatea apei, in biotop#l nat#ral train! in $l#(ii, ra#ri, para#ri si ochi#ri !e apa
$ara o9i&en) @nele specii, in se'on#l secetos se in&roapa in namol asteptan! se'on#l ploios) 3e aceea, la
amena?area ac(ari#l#i treb#ie sa tinem cont !e toate aceste con!itii care, chiar !aca n# mai s#nt (alabile,
pestii a# ne(oie !e ele) %st$el (om crea in ac(arii loc#ri pentr# asc#n'is, pesteri, ra!acini si mai ales loc#ri
!e repa#s pentr# noapte (mici plat$orme mai aproape !e s#pra$ata apei)) Marea ma?oritate s#nt pesti
noct#rni, treb#in! sa tinem cont !e acest l#cr#, mai ales can! ii hranim (e9) $amilia Doricarii!ae)) %lte $amilii
a# ci#!atenii in ceea ce pri(este po'itia !e inot c# ab!omen#l in s#s (Syno!ontis) sa# at#nci can! se
asc#n!N
a in$atisare, ma?oritatea a# corp#l al#n&it, !ar altii s#nt mai in!esati) %# corp#l aplati'at pe $lanc#ri, !e
m#lte ori prim#l se&ment al corp#l#i este cilin!ric si c# cap#l tesit in partea !e s#s (Sil#ri!ae, .ctal#ri!ae))
5estii care traiesc pe $#n! a# spatele p#ternic c#rbat, pe p#nct#l cel mai !e s#s a(an! !orsala) %b!omen#l
este plat) orp#l poate $i acoperit c# placi osoase sa# sa n# $ie acoperit nici macar c# sol'i) 5ot a(ea cap#l si
'ona pectorala acoperite c# placi si rest#l corp#l#i $ara nimic) 5lacile osoase se pot imbina sa# s#prap#ne (ca
ti&lele)) 5ielea somnilor $ara placi este acoperita c# m#c#s) .n acest ca', in piele se a$la or&anele electrice c#
a?#tor#r carora isi capt#rea'a pra!a (Malopter#r#s)) 4#ra este mare si !e m#lte ori oblica) Familia
Doricari!ae, care traieste in ape repe'i, pe lan&a b#'e a# m#stati !ese (ca niste smoc#ri), c# a?#tor#l carora
in!epartea'a al&ele care+i sta# in cale) " caracteristica a somnilor o constit#ie m#statile care s#nt prel#n&iri
ale pielii c# $oarte m#lte papile &#stati(e) N#mar#l si l#n&imea acestora !i$era !e la specie la specie) .n mo!
normal a# - perechi de mustati, iar la #nele specii l#n&imea lor poate sa !epaseasca l#n&imea corp#l#i
(cele !e pe ma9ilar#l s#perior)) Da altii (ory!oras, allychthys), m#statile a# !oar cati(a centimetri)
M#statile le tin !eparte #nele !e altele, ri&i!e, ser(in! la &asirea hranei si la orientarea in spati#, !eoarece
a# (a'#l $oarte slab !e'(oltat) N#+si $olosesc m#statile pentr# atra&erea pra'ii) Da somnii care traiesc pe
$#n!#l apei, ochii s#nt sit#ati in partea !e s#s a cap#l#i si s#nt acoperiti c# #n strat !e piele pentr# a $i
prote?ati !e rani) %ripioarele s#nt $olosite pentr# inost, !ar n# s#nt e9cesi( !e !e'(oltate) 3e re&#la primele
ra!ii ale !orsalei si pectoralelor s#nt osoase $orman! niste tepi ososi ce pot $i $olositi si pentr# spri?in) -epii
!e pe !orsala s#nt in le&at#ra c# niste &lan!e (eninoase, intepat#rile $iin! $oarte !#reroase si &re#
(in!ecabile) Da #nele specii intre !orsala si anala apare o aripioara a!ipoasa care poate $i o prel#n&ire a
pielii, #neori intarita !e #n spin (la somnii c# corp#l acoperit !e placi osoase)) %cest spin poate $i mare sa#
poate lipsi c# tot#l) Da alti somni, !orsala poate lipsi, !orsala poate lipsi $iin! inloc#ita !e aceasta aripioara
a!ipoasa) Se mai poate ca aripioarele !orsala, a!ipoasa si anala sa $orme'e o sin&#ra aripioara ce acopera
intrea&a parte !in spate a pestel#i, incepan! ime!iat in spatele cap#l#i si terminan!#+se in loc#l #n!e ar
treb#i sa inceapa anala)
%ripioarele perechi s#nt sit#ate pe lateral#l corp#l#i pentr# a p#tea $i $olosite si la spri?inirea corp#l#i can!
sta# pe $#n!#l apei) @nii somni a# aparate respiratorii s#plimentare, ca niste saci (plamani) care pornesc !in
(e'ica inotatoare p#ternic (asc#lari'ata si le&ata !e branhii, altii a# o parte a intestin#l#i (asc#lari'ata,
in!eplinin! acelasi rol) %er#l atmos$eric este inspirat at#nci can! pestele a?#ns la s#pra$ata apei, scoate
p#tin bot#l a$ara si elimina !io9i!#l !e carbon) 3in p#nct !e (e!ere al colorit#l#i si !esen#l#i, $amiliile !e
somni n# s#nt asa !e spectac#loase) Culorile sunt stinse, iar la speciile care n# a# corp#l acoperit c# placi
osoase, ab!omen#l este !eschis la c#loare sa# este patat) 5e $lanc#ri apar tonalitati colosistice metali'ate
sa# cati$elate, c#loarea !e ba'a $iin! albastr#i (er'#ie, !e c#loarea bron'#l#i, maro sa# chiar ne&r#, pe
acest $on! aparan! !#n&i lon&it#!inale si trans(ersale, !esene nere&#late in c#lori inchise) S#nt specii care
scoase !in me!i#l lor nat#ral capata c#lori tipatoare)
.n &eneral dimorfismul se,ual n# este e(i!ent !#pa c#loare) 3in p#nct !e (e!ere al hranei, a# pretentii
!i$erite) Mananca orice, hrana (ie sa# #scata !ar in b#cati mici) Se hranesc pe $#n!#l apei, !ar si !in masa
apei) Somnii care inoata liber (Pryptopter#s, 5hysailia, 8#tropiell#s) mananca n#mai !in masa apei si n#mai
hrana (ie) Speciile care mananca !e pe $#n!#l apei s#nt omni(ore, mancan! t#bi$e9, lar(e !e tantari rosii,
rame, !ar si hrana #scata sa# con&elata) Moricarii!ele mananca al&e moi, $olosin!#+se !e !intii lor, !isp#si
in sir#ri, !e pe b#'e) 8le a# ne(oie !e ac(arii bine l#minate si c# m#lta (e&etatie) Mai mananca si $r#n'e !e
salata sa# spanac oparite, $#l&i !e o(a')
3espre repro!#cere in &eneral se sti# p#tine l#cr#ri, pentr# ca la $oarte m#lte specii aceasta are loc
noaptea) M#lte specii n# s+a# repro!#s in capti(itate si acest l#cr# !in !o#a moti(e: sa# s#nt prea mari, sa#
n# s+a insistat !est#l, specia ne$iin! interesanta pentr# ac(aristi)
21. Xiphophorus maculata Pestele platy
.n ac(aristica s#nt c#nosc#ti s#b n#mele !e ;platy<) 0iotop#l lor nat#ral este in Me9ic si 4#atemala) orp#l
este relati( al#n&it c# spatele si ab!omen#l la $el !e al#n&ite, !ar pot aparea si $orme c# spatele mai inalt si
corp#l mai bon!oc) 3orsala are 9+11 ra!ii, $iin! relati( mica, !ar a# apar#t si $orme ;(oal< c# !orsala m#lt
prel#n&ita) D#n&imea la care a?#n&e este !e , cm pentr# masc#l si 6 cm pentr# $emela) hiar si in nat#ra
apar $oarte m#lte $orme coloristice, iar in ac(aristica, in #rma selectiei a# apar#t si mai m#lte)
Da $orma !e ba'a, cea$a si 'ona spatel#i s#nt oli( inchis, pe $lanc#ri este albastr#i, c# !#n&i trans(ersale
inchise la c#loare, !ar !est#l !e estompate, 'ona !e s#b operc#le si ab!omen#l s#nt albe, c# aripioare
incolore) 5e ra!acina co'ii pot apare pete ne&re !e !i$erite mo!ele, maro rosii, albastre) a (arietati
coloristice a# apar#t: platy a#ri#, ros#, Ia&teil A corp#l ros# c# aripioarele si coa!a nea&ra, prec#m si
t#9eto A a# sol'ii ne&ri si l#ciosi pe #n $on! ros# sa# (er!e) .n S)@)%) 4or!on a obtin#t o (arietate ;inima
san&eran!a< care are bere&ata sa# 'ona pectorala !e #n ros# san&eri#, iar rest#l corp#l#i este alb)
-emperat#ra optima este !e 21+2*Z ) Nasc p#i (ii, pana la 111 !e b#cati in $#nctie !e marimile $emelei
(mai ales !imineata !e(reme))
22. Xiphophorus helleri Pestele )ipho
8ste raspan!it in %merica entrala, !in 4#atemala pana in s#!#l Me9ic#l#i) Forma ori&inara este !e c#loare
(er!e, asa n#mit#l ;Hipho (er!e<, !ar in #rma selectiilor repetate a# apar#t mai m#lte (arietati coloristice:
9ipho ros# c# coa!a nea&ra, 9ipho ros# c# ochii rosii, 9ipho albinos, simpson 9ipho C c# aripa !orsala
al#n&ita, t#9eto C c# o ban!a nea&ra ce se intin!e !e la ba'a pe!#nc#l#l#i ca#!al pana la mar&inea
operc#l#l#i (poate $i ros# sa# (er!e), 9ipho ne&r# C pro(enit !in t#9eto, la care ban!a laterala nea&ra este
$oarte m#lt latita acoperin! in intre&ime $lanc#rile corp#l#i si a$ara aripioarelor, care raman transparente,
berliner C c# p#ncte ne&re !isp#se nere&#lat pe $on!#l ros# al corp#l#i, 9ipho (oal C la care aripioarele
perechi si neperechi s#nt m#lt al#n&ite)
a !imensi#ni, $emela a?#n&e la 12 cm, masc#l#l $iin! mai mic) 3imor$ism#l se9#al este e(i!ent, masc#l#l
a(an! inotatoarea anala mo!i$icata intr+#n or&an cop#lator, n#mit &onopo!i#, la (arietatile (oalate
&onopo!i#l creste $oarte m#lt, !e(enin!, !in aceasta ca#'a inoperant) 3imor$ism#l se mai mani$esta si prin
e9istenta la masc#l a #nei prel#n&iri in $orma !e spa!a a ra!iilor !e la ba'a inotatoarei ca#!ale, pop#lar $iin!
n#mit si ;pestele c# spa!a<) -reb#ie s#bliniat #n aspect interesant le&at !e !imor$ism#l se9#al si !e raport#l
!intre se9e) 8ste (orba !e re(ersibilitatea se9elor si !e !isproportia intre se9e la !ep#nere) Da #n moment
!at o $emela bine !e'(oltata isi mo!i$ica con$ormatia corp#l#i, ii apare spa!a si &onopo!i#l, trans$orman!#+
se in masc#l) %cest $enomen este obser(at si la alte specii (i(ipare (Hiphophor#s mac#lata)) 3atorita #nor
$actori e9terni (pH etc) a# loc mo!i$icari $i'iolo&ice care trans$orma $emela in masc#l, $enomen#l $iin!
re(ersi(il, #n ast$el !e masc#l $als se poate trans$orma inapoi la $emela, p#tan! naste !in no# p#i)
.n nat#ra traieste in ape mai m#lt lent c#r&atoare, c# o !#ritate me!ie !e 11+1*Z !4H) %ceste ra#ri trec
peste sol#ri care pot $i mai m#lt sa# mai p#tin aci!e si se (arsa in mare, #n!e s#nt cate&oric mai alcaline)
3eci pestii a# pre$erinte pentr# apa ne#tra, #sor alcalina) 5re$era #n ba'in c# m#lte plante si c# o apa
obisn#ita (!e la robinet) bine o9i&enata si $iltrata) Fiin! #n peste c# #n metabolism ri!icat pre$era ba'ine
mai mari (*1+=1 l)) S#nt pesti acti(i si relati( pasnici, p#tan! trai in ac(arii com#ne, !ar mananca p#ii mai
mici !e 1 cm) Masc#lii s#nt a&resi(i, in ac(ari# reali'an!#+se o ierarhie a masc#lilor, cel mai mare si mai
p#ternic !e(enin! masc#l#l !ominant, care are prim#l acces la hrana si imperechere) Mananca atat hrana
(ie cat si #scata) # cat hrana are in compo'itie material (e&etal c# #n contin#t sporit !e carotenoi'i, c#
atat c#loarea rosie este mai intensa)
.nm#ltirea este $oarte #soara, $emela c# 3+, 'ile inainte !e !ata estimata a nasterii se (a separa intr+#n
ac(ari# c# m#lte plante, c# o apa bine $iltrata si aerisita) .n aceasta perioa!a $emela (a $i hranita c# hrana
(ie, (ariata) Se (a tine cont ca !#pa o hranire #nilaterala c# t#bi$e9, $emela se (a in&rasa si (a naste #n
n#mar re!#s !e p#i, iar !in acestia m#lti (or $i ne(iabili) 3#pa 2+3 nasteri, $emela poate naste intre 111+2*1
!e p#i) 3#pa nastere $emela se (a scoate pentr# a n# manca p#ii)
Da (arietatea ;berliner< se poate obser(a o concentrare a pi&ment#l#i ne&r# (melanina) in partea
posterioara a corp#l#i) .n sit#atia in care petele metalice se e9tin! $oarte m#lt, ?#matatea posterioara a
corp#l#i !e(enin! nea&ra, acesta $iin! #n semn !e !e&enerescenta) aracter#l este ere!itar c# atat mai
m#lt c# cat incr#cisam pesti inr#!iti intre ei) 3eci in ca'#l in care contin#am apare o mala!ie &enetice,
;melanosarcom< sa# cancer#l pi&ment#l#i ne&r# care se mani$esta prin !istr#&erea !orsalei si co!alei,
atacan! si pe!#nc#l#l ca#!al) a e9empl#, incr#cisan! #n masc#l ;berliner< c# o $emela albinos p#tem
obtine #rmatoarele (arietati !e p#i: berliner C care a# in(ol#at si care a# pre'entat $enomen#l
melanosarcomic, rosii c# ochii rosii C !ar c# m#lte pete albe (in loc#l celor ne&re), albinosi C care s+a#
!e'(oltat normal) Se poate intampla ca !orsala si ca#!ala sa lipseasca chiar !e la nastere) 3eci (om ca#ta
sa e(itam incr#cisarea intre pesti $oarte inr#!iti intre ei (pentr# a e(ita consan&(ini'area) sa# incr#cisarea
intre pesti a?#nsi la capat#l selectiei arti$iciale)
23. Poecilia veli!era Pestele molly veli!era
8ste o specie $oarte asemanatoare c# 5oecilia latipinna, raspan!ita in penins#la [#catan (Me9ic) #n!e
traieste atat in ape !#lci cat si in ape salmastre) Si aceasta specie are ne(oie !e #n a!aos !e o lin&#ra !e
sare !e b#catarie la $iecare , l !e apa) 3orsala masc#l#l#i este $oarte mare) Masc#l#l a?#n&e pana la 1* cm,
in timp ce $emela este mai mare, !ar in ac(arii raman mici)
Flanc#rile masc#l#l#i s#nt (er!e+albastre sa# oli(, c# m#lte pete mici (er'i ar&intii pana la albastr# !eschis,
intre aceste pete a# linii lon&it#!inale (er'i albastre sa# !e c#loarea c#pr#l#i, care se intin! pana la ra!acina
co'ii) .n 'ona aripioarelor ab!ominale are 3+, !#n&i trans(ersale, sc#rte, inchise la c#loare) :ona !e s#b
operc#le si ab!ominala este albastr#ie sa# portocalie) 5e !orsala si coa!a are mici pete si!e$ii, c# ti(#l
!orsalei portocali#+maro sa# ne&r#) Femela are $lanc#rile (er'#i albastr#i c# mici pete inchise la c#loare)
%ripioarele s#nt incolore sa# pot a(ea mo!el inchis la c#loare) Si aceasta specie are m#lte (ariatii coloristice,
printre care amintim pe cele patate sa# ne&re c# !orsala ti(ita c# maro+ros# sa# portocali#) 5re'inta, $oarte
rar, si $orme albinotice) Se recoman!a acoperirea ac(ari#l#i c# &eam pentr# ca a# ten!inta !e a sari a$ara)
24. Poecilia sphenops Pestele molly
8ste #n peste $oarte c#nosc#t, in limba?#l #s#al $iin! !en#mit ;moli, molly<) 8ste raspan!it in %merica
entrala, !in Me9ic pana in ol#mbia, #n!e traieste atat in apa !#lce cat si in apa salmastra) 3e aceea, in
apa ac(ari#l#i se (a a!a#&a o lin&#ra !e sare la $iecare 11 l !e apa, $ara acest a!aos pestii $iin! $oarte
sensibili la boli, mai ales la ;trem#rat#ri<, boala care se mani$esta prin trem#rat#ri ale pestel#i in ?#r#l #nei
a9e (erticale ce trece prin mi?loc#l corp#l#i)
Masc#l#l are corp#l s#pl#, al#n&it, in timp ce $emela are corp#l mai p#ternic si mai bon!oc) %re =+11 ra!ii pe
!orsala) oa!a este con(e9a) 5ot a?#n&e pana la = cm masc#lii, iar $emelele pana la 12 cm) .n &eneral
spatele este maro+oli(, c# $lanc#rile ar&intii) 5e $lanc#ri are ,+6 ran!#ri lon&it#!inale $ormate !in mici p#ncte
portocalii sa# maro) %par si !#n&i trans(ersale ne&re, (i'ibile) 3orsala este patata c# ne&r#, a(an! #n ti(
&alben, ba'a co'ii este #n albastr# #ltramarin, mai s#s $iin! &albena portocalie c# #n ti( ne&r#, p#tan! pare
si alte (arietati coloristice, !intre cele mai c#nosc#te $iin! (arietatea ;blacG molly<) .n a$ara (arietatii c#
coa!a normala a# apar#t si (arietati c# coa!a ;lira<) -emperat#ra optima este 2,+2=Z )
25. Poecilia reticulata Pestele guppy
8ste (estit#l ;&#ppy<, cel mai pop#lar peste !in ac(aristica) 3e?a in biotop#l nat#ral are o m#ltit#!ine !e
(arietati, atat ca $orma cat si colorit) .n ac(ari#, in #rma n#meroaselor incr#cisari si selectionari a(em si mai
m#lte) 5entr# ;&#ppy<, e9ista stan!ar!e internationale, pentr# ca se or&ani'ea'a m#lte conc#rs#ri) Da
masc#l, corp#l este al#n&it, in timp ce la $emela este mai compact, !oar pe!#nc#l#l este ce(a mai aplati'at
pe $lanc#ri) 3aca ar $i sa !escriem coloristic #n masc#l !e ;&#ppy<, ne+ar $i $oarte &re#) -ipic, are pete mari,
inchise la c#loare, atat pe corp cat si pe aripioare, la care mar&inile (cont#r#rile) stral#cesc) Femela are #n
colorit mai sters, &alb#i spre (er!e &alben, ime!iat inaintea analei obser(am pata &enitala) Mar&inea sol'ilor
este inchisa la c#loare, !an! impresia ca s#nt in(eliti intr+o retea, !e #n!e si n#mele !e ;retic#lata<)
%ria lor !e raspan!ire este $oarte lar&a, aceasta $iin! in %merica !e S#!, la nor! !e %ma'on, prec#m si in
ins#lele -rini!a! si 0arba!os) -emperat#ra optima este !e 22+2,Z ) Mananca atat hrana (ie cat si #scata)
Nasc !#pa circa , saptamani cate 21+111 !e p#i)
26. %amilia Poeciliidae *ivipari
.nitial, repre'entantii acestei $amilii traia# !oar in %merica, !ar !atorita $apt#l#i ca s#nt mari cons#matori !e
lar(e !e tantari a# $ost aclimati'ati in !i(erse tari pentr# a a?#ta la starpirea tantarilor ano$eli) %# $ost
aclimati'ate si la noi speciile !e 4amb#sia a$$inis si Heteran!ria $ormosa) S#nt pesti !e s#pra$ata care
pop#lea'a balti sa# ape lent c#r&atoare, hranin!#+se c# insecte, lar(e !e tantari si c# a!aos !e hrana
(e&etala) 3i$erentele apar la $el#l repro!#cerii, masc#lii si $emelele ne!eosebin!#+se n#mai prin marime !ar
si !#pa aspect#l aripioarelor anale si ca#!ale) Da toate speciile acestor pesti !i!ipari (nasc p#i (ii), la
masc#l anala s+a trans$ormat in *onopodiu (aparat repro!#cator), ast$el a 3+a, a ,+a si a *+a ra!ie a
aripioarei s#nt prel#n&ite intr+#n t#b prin care (or $i e(ac#ati spermato'oi'ii in aparat#l &enital al $emelei)
%ceasta trans$ormare are loc in timp#l mat#ri'arii se9#ale) 5#ii n# a# &onopo!i# si in timp#l acestei
trans$ormari, toata anala c# 'ona &enitala, an#s#l si ab!ominalele se !eplasea'a in $ata pana in 'ona
ab!ominala sa# pectorala) 5rintr+o m#sc#lat#ra speciali'ata, &onopo!i#l poate $i miscat intr+#n arc !e circa
221Z) Spermato'oi'ii s#nt tin#ti s#b $orma #nor pachete c# a?#tor#l #nei membrane speciale) .n timp#l
act#l#i se9#al, masc#l#l plasea'a (ar$#l &onopo!i#l#i in 'ona &enitala a $emelei intro!#can! #n pachet !e
spermato'oi'i ina#ntr#) .ntr+#n timp s+a cre'#t ca eliminarea spermato'oi'ilor are loc in apa, in 'ona
aparat#l#i &enital al $emelei, !ar in #rma cercetarilor s+a stabilit ca $ec#n!area este interna n# e9terna)
S#bstanta speciala !in care este $ormata membrana se !i'ol(a, spermato'oi'ii ramanan! liberi si patr#n'an!
in o(arele $emelei, $ec#n!an! icrele, in interior#l $emelei, in timp ce o parte !in ei s#nt pastrati intr+o c#ta
a!anca !e pe peretele cailor #terine, permitan! $ec#n!area altor icre $ara o no#a imperechere) 3e aceea o
$emela poate naste !e *+6 ori $ara o alta $ec#n!are) .crele a# sac#l (itelin $oarte mare, iar embrionii se
!e'(olta in interior#l pelic#lei icrei pe ba'a re'er(elor !in sac#l (itelin) Da speciile c# icre care a# sac#l (itelin
$oarte mic (Heteran!ria $ormosa) embrionii primesc s#bstantele hranitoare !e la $emela) Femela &estanta se
rec#noaste !#pa pata mare, sit#ata in $ata analei, n#mita pata *enitala) 89ista o specie, 5oecilia $ormosa,
la care n# apar !ecat $emele, masc#lii $iin! complet nec#nosc#ti, toti pestii $iin! $emele) %cestea s#nt
$ec#n!ate !e masc#li !in alte specii, spermato'oi'ii a?#n&an! la icre, $ec#n!an!#+le, !ar trasat#rile ere!itare
n# se amesteca, spermato'oi'ii straini mor in icra (!#pa $ec#n!are) !ar patr#n!erea lor stim#lea'a
!e'(oltarea icrelor (sterba)) 5#i#l no# nasc#t este !est#l !e mare, complet !e'(oltat, ime!iat !#pa nastere
el inoata liber si se poate hrani sin&#r) 3#pa nastere, prim#l lor &est este sa a?#n&a la s#pra$ata pentr# a+si
#mple (e'ica inotatoare c# aer atmos$eric) 5erioa!ele !e &estatie !#rea'a intre ,+6 saptamani, in $#nctie !e
specie, nasterea p#tan! $i stim#lata prin a!a#&area !e apa proaspata) 3#ritatea apei n# prea are
importanta, pH+#l #sor ba'ic) %tra&em atentia ca intr+o apa moale, #sor aci!a aceste specii s#nt sensibile la
boli) .ntr+#n ac(ari# c# mai m#lti masc#li, acestia se ierarhi'ea'a, cel mai p#ternic !e(enin! masculul
dominant) .n apa (a treb#i sa p#nem sare, in $#nctie !e specie, intre o lin&#rita pana la o lin&#ta in 11 l
apa) @nele specii a# ne(oie !e hrana (e&etala ca: spanac si salata oparita si taiate mar#nt sa# tablete
speciale c# hrana (e&etala)
26) arasius auratus auratus Pestisorul de aur
3intre pestii !e ac(ari# s#nt poate cei mai c#nosc#ti si mai lon&e(i(i, p#tan! a?#n&e pana la apro9imati( 1=
ani si pana la 31+3* cm) Se poate ca ;pestele a#ri#< pe care+l c#noastem noi sa pro(ina !in specia
e#ropeana arassi#s carassi#s sa# !in specia asiatica arassi#s a#rat#s) 3en#mirea pro(ine !in &reaca
(eche) Se inr#!este c# crap#l, !eosebin!#+se !e acesta prin $apt#l ca n# are m#stati) Specia arassi#s
a#rat#s pro(ine !in specia arassi#s a#rat#s &ibelio, !i$erentele aparan! la sol'i, inotatoare si colorit)
arassi#s a#rat#s este prim#l peste a!#s in 8#ropa ac#m circa 311 !e ani, !ar era cresc#t !e chine'i !e
circa 1111 !e ani) 5rin selectii #lterioare s+a# obtin#t in hina si Japonia !i(erse $orme si (arietati, atat ca
$orma cat si ca, colorit) % $ost intro!#s in %n&lia in 1691, apoi s+a raspan!it in 5ort#&alia si !e aici in toata
8#ropa)
89istan! o marie (arietate !e carasi a#rii (om !escrie pestele tipic) %cesta seamana $oarte m#lt c# crapii,
!ar este mai p#tin aplati'at pe $lanc#ri si a# sol'ii $oarte mari) Forma !e ba'a ;&ibelio< este raspan!ita in
8#rasia) Se tin in ac(arii spatioase bine aerisite si $iltrate) .n ac(ari# n# (om p#ne m#lte plante) 5entr#
$ormele (oalate (om amena?a ac(arii mai inalte pentr# a (alori$ica $r#m#setea co'ii) -emperat#ra treb#ie sa
$ie intre 1*+1=Z , pentr# ca la temperat#ri mai mari strat#l protector !e pe corp se ;!i'ol(a<, apa capatan!
#n aspect cetos, iar pestele (a a(ea !e s#$erit !aca (a sca!ea temperat#ra (m#c#s#l $iin! #n strat !e
protectie contra temperat#rilor sca'#te)) 3oar pentr# (arietatile !e selectie temperat#ra poate $i 21+22Z )
Sa (orbim ac#m !espre repro!#cerea carasilor) .n prim#l ran! treb#ie sa ne asi&#ram ca a(em cel p#tin o
pereche mat#ra se9#al, !aca n# o $emela si 2+3 masc#li) arasii atin& mat#ritatea se9#ala !#pa #n an, !ar
pentr# asta treb#ie sa le asi&#ram #n ac(ari# !e cel p#tin 211 l (pentr# , carasi mat#ri), o hrana !in bels#&
si $oarte (ariata, o $iltrare b#na si e$icienta prec#m si o temperat#ra !e 1=+21Z ) 5entr# repro!#cere a(em
2 mo!ele pe care sa le #rmarim: !ep#nerea libera si ;m#l&erea< repro!#catorilor)
5entr# a practica meto!a !ep#nerii libere a(em ne(oie !e #n ac(ari# mai mare !e 111 l, c# plasa !e
proatectie c# ochi#ri mai mari, cate(a t#$e !e plante (se poate si $ara), #n $iltr# si o piatra !e aer !e la #n
(ibrator) .naltimea coloanei !e apa sa $ie !e 31+,1 cm) 5lasa !e protectie treb#ie sa $ie sit#ata la 2*+31 mm
!e $#n!#l ac(ari#l#ipentr# ca alt$el pestii, mari mancatori !e icre, o impin& c# bot#l a?#n&an! la icrele !e pe
$#n!) .crele !e caras s#nt lipicioase) Seara se intro!#ce perechea in ac(ari#l !e repro!#cere care treb#ie sa
$ie #mpl#t c# apa proaspata, tin#ta cate(a 'ile la aerisit si $iltrat) -emperat#ra optima este !e 21+22Z )
3ep#nerea s+ar p#tea sa n# inceapa intr+o 'i sa# !o#a !e aceea (om proce!a ast$el: pre&atim ac(ari#l !e
repro!#cere lasan! repro!#catorii in ac(ari#l com#n) 3imineata, $oarte !e(reme, ne #itam in ac(ari# si !aca
pestii !a# semne ca (or sa !ep#na (#n#l sa# !oi masc#li se tin !#pa $emela, aler&an!+o), at#nci ii m#tam
pe toti in ac(ari#l pre&atit pentr# !ep#nere) .i p#tem lasa linistiti cate(a ore, pentr# ca !ep#nerea !#rea'a
,+6 ore) an! pestii s+a# linistit ii scoatem si+i intro!#cem !in no# in ac(ari#l com#n) S+ar p#tea ca apa sa
aiba #n aspect t#lb#re (paclos), care n# treb#ie sa ne sperie pentr# ca acest l#cr# se !atorea'a $apt#l#i sa
s#nt prea m#lti lapti) 3#pa circa 2, !e ore apa se (a limpe'i sin&#ra) 3#pa 31+36 !e ore icrele eclo'ea'a, iar
lar(ele sta# atarnate inca 3+, 'ile !e plante sa# &eam#ri) an! incep sa inoate liber ii (om hrani c# na#plii
!e %rtemia salina sa# !aca n# a(em, c# &alben#s !e o# $iert tare sa# c# micro(iermi) 0ine hraniti, p#ii cresc
repe!e) %-8N-.8S 3aca hrana n# este !in bels#&, at#nci p#ii (or creste !i$erentiat, si cai mari ii pot manca
pe cei mici) 3e re&#la, mai mancaciosi s#nt p#ii care s#nt mai apropiati !e $ormele salbatice: ast$el p#ii !e
;cometa< (or inota mai repe!e ca p#ii ;(oal< si (or $i primii la mancare) 3aca tot#si se intampla acest l#cr#,
at#nci (a treb#i sa+i triem !e mai m#lte ori pana can! n# (a mai $i nici #n pericol !e a $i mancati) 3#pa 2+3
saptamani, selectia o p#tem $ace mai repe!e c# a?#tor#l #nor castroane !e plastic, pe $#n!#l carora (om !a
&a#ri !e 2+,+6+=+11 mm (se intele&e ca intr+#n castron (om !a &a#ri n#mai !e 2 mm, in alt#l !e 6 mm))
etc)) 5#ii sortati (or $i p#si in ac(arii !i$erite, in $#nctie !e !imensi#ni)
Meto!a !e ;m#l&ere< a repro!#catorilor poate $i practicata !#pa ce a(em p#tina in!emanare) Se (a aplica
!oar in moment#l can! pestii a# incep#t !e?a a&itatia in ac(ari#l com#n) %re a(anta?#l ca pentr# !ep#nere
p#tem $olosi #n ac(ari# !e 11+1* l, sa# chiar #n simpl# castron) %st$el !aca a(em mai m#lte $emele si mai
m#lti masc#li, ii (om testa pentr# a (e!ea care s#nt $emelele si care s#nt masc#lii) 7om l#a $iecare peste in
mana si in apa il (om stran&e #sor in re&i#nea an#s#l#i) 3aca ies icre este $emela si o (om p#ne separat, iar
!aca iese #n ;$#m alb< at#nci este masc#l) 5estii !in care n# iese nimic, sa# n# s#nt &ata !e !ep#nere, sa#
n# s#nt mat#ri se9#al si ii (om p#ne inapoi in ac(ari#l com#n) %c#m a(an! repro!#catorii separati pe se9e,
p#tem incepe operati#nea !e ;m#l&ere<) .ntr+#n ac(ari# pre&atit in prealabil, !e 11+1* l, c# inaltimea !e
ma9im 11 cm, c# #n !i$#'or !e aer !e la #n (ibrator) %pa treb#ie sa $ie mai (eche, 2+3 'ile si la o
temperat#ra !e 21+22Z , !ar !aca temperat#ra in ac(ari#l com#n este mai ri!icata, at#nci si temperat#ra
apei !in ba'in#l !e repro!#cere treb#ie sa $ie la $el) %poi l#am in $iecare mana cate #n peste !e se9 !i$erit:
sa sp#nem ca in mana stan&a tinem $emela, iar in mana !reapta tinem masc#l#l) # corp#l in apa (ambii),
c# !e&et#l mare masam #sor ab!omen#l pestilor, concomitent c# ambele maini, !inspre cap spre an#s) 7or
iesi atat icre cat si lapti, $ec#n!area $acan!#+se ime!iat) /epetam aceste masa?e pana n# mai ies nici icre
nici lapti) 5#nem pestii ;m#lsi< separat si incepem c# o alta pereche sa# !aca n# mai a(em $emele, (om
;m#l&e< ceilalti masc#li) ;M#l&erea< se (a $ace #sor, c# &ri?a, pentr# a n# spar&e (e'ica inotatoare a pestilor)
3#pa terminarea operati#nii, pestii se (or intro!#ce in ac(ari#l com#n si (or $i hraniti) 3e re&#la pestii incep
!ep#nerea in ?#r#l orei ,+* !inimeata, !eci !aca (rem sa practicam aceasta meto!a, treb#ie sa $im matinali)
%pa !in ac(ari#l !e repro!#cere (a a(ea #n aspect cetos !atorita laptilor in e9ces) 3#pa 11+1* min#te, (om
rast#rna toata apa !in ac(ari#l !e repro!#cere (sa n# ne temem pentr# ca icrele $iin! lipicioase n# ca!) si
#mplem ba'in#l c# a?#tor#l #n#i $#rt#n s#btire si c# apa limpe!e la aceeasi temperat#ra) %poi p#nem
ba'in#l s#s in ra$t si asteptam) .n rest tot#l este ca la meto!a !ep#nerii libere) 3#pa cate(a 'ile !e hranire,
(om p#tea m#ta p#ii intr+#n ac(ari# mai mare) %st$el se pot obtine cate(a mii !e icre la o sin&#ra !ep#nere)
# cat pestii s#nt mai (arstnici, c# atat n#mar#l icrelor poate $i mai mare)
28. $rachydanio !rankei Pestele leopard
%ceasta specie n# e9ista in nat#ra, se pare ca este o m#tatie a speciei 0rachy!anio rerio) .n acest sens
pla!ea'a si $apt#l ca hibri'ii re'#ltati n# s#nt sterili ca in alte ca'#ri, ei imperechin!#+se c# 0rachy!anio
rerio) . se mai sp#ne si ;leopar!<) Da corp seamana $oarte bine c# specia !in care pro(in, masc#lii $in! mai
s#pli, iar $emelele a# 'ona ab!ominala marita)
orp#l are $on!#l a#ri#, pe acest $on! $iin! raspan!ite pete mici, rot#n!e sa# o(ale, !e c#loare inchisa)
%ripioarele s#nt incolore) %nala si co!ala s#nt si ele stropite c# p#ncte, $emela $iin! mai !eschisa la c#loare
ca masc#l#l) /epro!#cerea este la $el ca la specia 0rachy!anio albolineat#s)
29. $rachydanio albolineatus
Specia este raspan!ita in est#l .n!iei, S#matra, #n!e traieste in ape c#r&atoare) 8ste #n peste s#pl#, c#
corp#l al#n&it, aplati'at pe $lanc#ri, a(an! in partea s#perioara a bot#l#i 2 perechi !e m#stati, cea !e ?os
$iin! mai l#n&a) %nala este al#n&ita incepan! !in acelasi loc !in care incepe si !orsala) oa!a este #sor
!ec#pata) %?#n&e pana la * cm) #loarea corp#l#i este albastr# spre (iolet, spatele este albastr#+&ri inchis,
c# cati(a sol'i ar&intii stral#citori) %b!omen#l este albastr#+ar&inti# !eschis) %re o !#n&a lon&it#!inala ros#
inchis spre portocali#, c# ti( albastr#+(er!e, care incepe !e la mi?loc#l corp#l#i terminan!#+se la ba'a co'ii)
%nala, spre corp este rosie+portocalie iar partea !in e9terior este (er'#ie c# n#ante rosiatice) Femela este
mai mo!est colorata ca masc#l#l)
-raiesc in stol#ri, $iin! #n peste (ioi, !e aceea are ne(oie !e ac(arii mari, bine plantate in partea !in spate,
c# loc liber pentr# inot in $ata) -emperat#ra optima este !e 22+2,Z , iarna p#tan! s#porta chiar si 1=+21Z
) Mananca orice, hrana (ie, #scata sa# s#b $orma !e $#l&i) 5entr# repro!#cere a# ne(oie !e ba'ine !e circa
11+1* l, care sa $ie ase'ate in asa nat#ra incat la rasarit#l soarel#i, o ra'a !e soare sa ca!a in ac(ari#l !e
repro!#cere) 3#ritatea si pH+#l n# a# importanta, insa apa treb#ie sa $ie proaspata) 5re&atirea ac(ari#l#i se
$ace ast$el: !#pa ce a $ost bine spalat, se p#ne o plasa c# ochi#ri mici (!in plastic si c# $ir#l !in plastic mai
&ros) intinsa pe o rama !in sarma !e alama sa# ino9) N# treb#ie sa ramana spatii intre rama si interior#l
ac(ari#l#i (este bine ca rama sa intre $i9 in interior), apoi se $i9ea'a cate(a &r#p#ri !e plante c# $r#n'e $ine
ca: Nittela sa# Myriophyll#m) %c(ari#l se #mple c# o apa (eche !e cel p#tin 3 'ile, timp in care a $ost bine
aerisita si $iltrata) Seara se intro!#c pestii in &r#p) ele mai b#ne re'#ltate a# $ost obtin#te intro!#can! ,
$emele si 6 masc#li) 3imineata incepe ?oc#l n#ptial, pestii retra&an!#+se in t#$is#rile !e plante, timp in care
$emelele e9p#l'ea'a icrele care s#nt ime!iat $ec#n!ate) .n total se pot obtine circa *11+611 !e icre, !in care
!#pa 2,+31 !e ore (or iesi lar(ele) %cestea sta# atarnate !e plante sa# &eam inca 3+, 'ile, !#pa care incep
sa inoate liber) %c#m este momant#l sa+i hranim c# in$#'ori sa# c# &alben#s !e o# $iert tare) 3aca $olosim
o#, at#nci acesta treb#ie sa $ie !at in cantitati mici pentr# a n# altera apa) Se intro!#ce in ac(ari# #n $iltr#
mic, c# !ebit sca'#t !e aer, pentr# ca lar(ele s#nt sensibile la c#rentii p#ternici !e apa) 3imor$ism#l se9#al
este e(i!ent: in timp ce masc#l#l este mai s#pl#, $emela, mai ales in perioa!a !ep#nerii icrelor este mai
(ol#minoasa)
30. $arbus tetrazona Pestele tetrazona
.n ac(aristica este c#nosc#t s#b n#mele !e ;S#matran#s<) 8ste pestele cel mai c#nosc#t si cel mai in!ra&it
al intre&ii $amilii) %cest l#cr# se !atorea'a atat colorit#l#i cat si $apt#l#i ca este #n peste (esel, (ioi (cam
prea (ioi), care alear&a tot timp#l, iar !aca in ac(ari# s#nt mai m#lti S#matran#si, at#nci $ormea'a #n car!)
N# este #n peste a&resi(, !ar !in ?oaca, mai ci#peste antenele scalarilor sa# coa!a (oalata a carasilor) 3e
aceea se (a e(ita asocierea lor intr+#n ac(ari# com#n)
orp#l este bon!oc, c# spatele inalt, c# ba'a co'ii p#ternica, n# are m#stati si a?#n&e pana la 6 cm) 8ste
ori&inar !in S#matra, alimantan si -ailan!a, tailan!e'ii s#stinan! chiar ca la ei traieste a!e(arat#l
;s#matran#s<) Spatele este oli(+maro, $lanc#rile roscat+maro !eschis) 5e corp are , !#n&i trans(ersale
ne&re, late) 5rima trece chiar peste ochi, a 2+a este la ?#matatea !istantei !intre ochi si p#nct#l !e pornire
al !orsalei, a 3+a porneste !in p#nct#l in care se termina !orsala, iar a ,+a este chiar la ba'a co'ii, #n!e
incep ra!iile)
3imor$ism#l se9#al la tineret n# este e(i!ent, !ar la pestii mat#ri se9#al, !imor$ism#l se9#al este (i'ibil)
%st$el la masc#l, partea s#perioara a bot#l#i la prima !#n&a este !e #n ros# aprinsm, ca si aripioarele
(entrale, iar la coa!a, la cei !oi lobi primele ra!ii s#nt !e asemenea rosii) Da $emela, 'ona respecti(a a
bot#l#i n# este rosie, iar coa!a este transparenta)
5entr# repro!#cere recoman!am #n ac(ari# !e cel p#tin 12+1, l c# o apa pre&atita in prealabil) 7om prepara
apa ast$el: ?#matate (a $i proaspata !e la robinet, !ar tin#ta 2,+2= !e ore intr+#n alt ac(ari# sa# borcan,
bine aerisita si $iltrata) ealalta ?#matate (a $i !istilata (n# !eminerali'ata) sa# mai potri(ita ar $i apa !e
ploaie) %pa !e ploaie o preparam ast$el: asteptam sa plo#a cam o ?#matate !e ora (pentr# a se c#rata
acoperis#l si ?&heab#rile !e pra$ si namol) apoi #mplem (as#l c# apa (recoman!am ca apa !e ploaie sa $ie
tin#ta intr+#n (as mai mare !e plastic, atat pentr# limpe'ire cat si pentr# imbatranire)) 5e cat posibil apa !e
ploaie (a $i tin#ta la int#neric) .n ac(ari#l pre&atit pentr# repro!#cere (pre&atirea consta in montarea #nei
plase protectoare !in plastic, in &en#l celor $olosite la la!itele !e citrice, intinsa pe o rama !in sarma !e
alama sa# ino9, ca sa n# r#&ineasca, rama a(an! si niste picior#se !e 1*+21 mm) %cest l#cr# este necesar
pentr# a in!eparta plasa !e $#n!#l ac(ari#l#i, inter'ican! acces#l pestilor la icre), amestecam cele !o#a
tip#ri !e apa, cea !e la robinet si cea !e ploaie, care a# $ost bine $iltrate in prealabil si le mai aerisim circa
2, !e ore) %poi seara, intro!#cem $emela) 3imineata intro!#cem masc#l#l) Da incep#t $emela, a!aptata la
ac(ari#, (a c#rta masc#l#l, apoi !#pa o perioa!a !e aclimati'are a masc#l#l#i, incepe si acesta ?oc#l n#ptial)
Se alear&a #n#l pe celalalt pana se retra& in t#$a !e plante c# $r#n'e $ine #n!e lipin!#+se in 'ona
ab!ominala si inclinan!#+se #sor catre ina$ara ($orman! #n 7), $emela e9p#l'ea'a 1*+21 !e icre pe care
masc#l#l le $ec#n!ea'a ime!iat) 5estii $ac apoi o mica pa#'a, !#pa care reia# !ep#nerea) %ceste repri'e pot
!#ra cate(a ore, timp in care s#nt e9p#l'ate ,11+*11 !e icre) .n timp#l !ep#nerii masc#l#l isi estompea'a
c#lorile) 3#pa !ep#nere perechea se scoate !in ac(ari#) -emperat#ra !e !ep#nere este !e 2*Z , iar cea !e
intretinere 22+2,Z ) 3#pa 2,+31 !e ore icrele eclo'ea'a, lar(ele atarnan! !e perete, &eam)) etc) 8ste bine
ca in aceasta perioa!a ac(ari#l c# icrele sa $ie $erit !e l#mina !irecta si prea p#ternica) 3#pa *+6 'ile !e la
!ep#nere, ale(inii inoata liber si (a treb#i sa+i hranim) Se poate incepe !irect c# na#plii !e %rtemia salina,
sa# !aca n#, p#tem sa le !am micro(iermi sa# &alben#s !e o# $iert tare) /ecoman!am o#ale !e &aini !e la
tara, pentr# ca in ca'#l necons#marii in totalitate m#ce&aiesc mai &re#) "#l se (a !a strec#rat prin nylon $in
sa# ciorap !e !ama, in cantitati $oarte mici, !ar hranirea se (a $ace !es)
8ste bine ca perechilor care a# !ep#s sa li se $orme'e #n cicl# re&#lat !e !ep#nere) %st$el !#pa ce a# !ep#s,
ii lasam impre#na 2=+31 !e 'ile si+i p#nem !in no# la !ep#s) 3#pa 2+3 ast$el !e cicl#ri, pestii s+a# obisn#it
si intro!#si in ac(ari#l !e repro!#cere, (or !ep#ne chiar in 'i#a respecti(a) Nea?#ns#l este ca treb#ie
respectat cicl#l c# $oarte m#lta atentie) 3aca n# p#nem o pereche la !ep#s in mo! re&#lat, at#nci pestii
!e(in a&itati) Se poate intampla ca !in ca#'e obiectibe sa n# p#nem perechea 2+3 l#ni la !ep#s) %t#nci se
poate intampla ca icrele (care s#nt pro!#se in mo! contin## !e $emela) sa se a&lomere'e in 'ona &enitala
$orman! #n !op) %sa p#tem pier!e m#lte $emele apte pentr# repro!#cere) 5re&atirea ac(ari#l#i !e
repro!#cere este la $el pentr# toate speciile !e 0arb#s) 8i a# ne(oie !e o apa relati( moale (,+6Z !4H), #n
pH A 6,*+6 si temperat#ra speci$ica speciei)
31. %amilia yprinidae
%ceasta $amilie $ace parte !in or!in#l yprinoi!ea bine repre'entata in 8#ropa, %sia, %$rica si %merica !e
Nor!) Da incep#t, in %merica !e S#! si %#stralia, n+a# $ost repre'entanti ai acestei $amilii, !ar !in moti(e
economice a# $ost intro!#si si aici) Familia yprini!ae are m#lte specii) 5estii !in $amilia yprini!ae traiesc in
ape c# c#rs lent sa# statatoare, c# $#n! moale, #n!e c# a?#tor#l m#statilor isi ca#ta hrana, !ar si specii care
pre$era apele c# c#renti mai p#ternici si c# $#n!#l acoperit !e pietris)
Forma corp#l#i este !e la al#n&it, rot#n!a spre o(ala, c# lateralele aplati'ate) .n &eneral aripioarele s#nt
mici, iar ra!iile s#nt moi, c# e9ceptia primei ra!ii a !orsalei care poate $i intarita) 4#ra are b#'ele &roase,
este incon?#rata !e m#stati c# care pipaie $#n!#l apei) Da #nele specii bot#l este prel#n&it c# o trompa)
5ropri#+'is n# a# !inti (in sens#l pe care il stim noi), ci acestia s#nt $ormati !intr+o materie cornoasa plasata
in $#n!#l &#rii) %cesti ;!inti< s#nt importanti pentr# ca !#pa ei se $ace impartirea in specii) S#nt pesti pasnici
si !oar rareori !e(in intoleranti $ata !e ceilalti, l#cr# care+i $ace $oarte potri(iti pentr# ba'inele com#ne)
S#nt pesti rapi.i, in contin#a miscare, l#cr# care !a#nea'a #nor specii mai linistite, sa# inacti(e in timp#l
'ilei) 3atorita $apt#l#i ca+si ca#ta hrana pe $#n!#l ac(ari#l#i, s#bstrat#l treb#ie sa $ie $ormat !intr+#n nisip
bine spalat (pentr# a n# t#lb#ra apa) si nici prea mare pentr# ca pestii s+ar rani la m#stati) S#bstrat#l
treb#ie sa $ie inchis la c#loare (t#rba sa# ba'alt) pentr# a le scoate in e(i!enta colorit#l s#perb) .n ac(ari#
n# se (or p#ne plante c# $r#n'e prea $ine ca: Myriophyll#m, abomba, Dimnophyla) 5retentiile $ata !e
calitatea apei, temperat#ra sa# l#mina !i$era !e la specie la specie) Mananca orice,
$iin! pesti mo!esti, usor de intretinut)
3ep#n icrele in masa apei, in ?#r#l #nor t#$e c# $r#n'e $ine (cele mentionate mai s#s) !#pa #n !ans n#ptial
a&itat si $renetic) Foarte rar isi in&ri?esc icrele, !e aceea (or $i scosi !in ac(ari# ime!iat !#pa ce a# !ep#s)
3e re&#la treb#ie sa l#am mas#ri !e protectie a icrelor, c# plase !in nylon sa# &ratare !in ba&hete !e sticla)
.crele eclo'ea'a in 2,+2= !e ore, !#pa acest inter(al lar(ele lipin!#+se !e pietre, $r#n'e, &eam#ri) Da incep#t
lar(ele s#nt transparente si abia !#pa alte 2+3 'ile incep sa inoata liber, moment in care incepem sa le
hranim)
32. Symphysodon discus Pestele discus
7is#l !e a a(ea in ac(ari# #n !isc#s, !e a creste si mai ales !e a+l repro!#ce, il are orice ac(arist incepator
sa# a(ansat) %cest peste s#perb, !in toate p#nctele !e (e!ere: $orma, marime, c#loare, comportament
repre'inta o c#lme a man!riei ac(ari#l#i nostr#, c#lme pe care !e m#lte ori n+o p#tem atin&e) 5entr# creste
acest peste ne treb#ie practica in ac(aristica !e mai m#lti ani, insotita !e ac#m#larea #nor c#nostinte
teoretice, pe care cei mai m#lti !intre noi n# le a(em) N# este s#$icient sa a(em #n ac(ari#, apa, cate(a
plante, #n (ibrator si e(ent#al #n incal'itor c# sa# $ara termostat, sa ne p#tem permite sa c#mparam !oi
sa# patr# !isc#si si &ata s#ntem crescatori !e !isc#si) N# s#ntem crescatori !e !isc#si, !esi poate pana
ac#m i+am a(#t in ac(ari#l nostr#)
Diterat#ra !espre acest peste s+a imbo&atit mai ales in #ltimii 11+1* ani, !ar ma?oritatea ac(aristilor nostri
n# a# acces la ea, l#cr# !e alt$el tot atat !e a!e(arat ca si in ca'#l altor specii) %(em in tara si in 0#c#resti
cati(a crescatori care repro!#c c#rent acest peste care inainte !e re(ol#tie a?#nsese la #n pret mo!ic, pe
care si+l p#tea permite oricine) 3ar sa ne intoarcem la con!itiile necesare !isc#s#l#i, con!itii pe care este
obli&atori# sa le in!eplinim) Si&#r a(em ne(oie !e #n ac(ari#, !ar n# orice $el !e ac(ari#, apa, !ar n# orice
$el !e apa, temperat#ra, !ar n# la $el ca si pentr# ceilalti pesti, ci #na mai ri!icata intre 2=+31Z si care
treb#ie mentin#ta constanta c# a?#tor#l #n#i termostat) 3e ce necesita !isc#s#l, spre !eosebire !e alti pesti,
o in&ri?ire atat !e ri&#roasaU 5rin ce se !eosebeste el !e ceilalti pesti !e ac(ari#, chiar pro(enin! !in acelasi
biotop c# eiU
3isc#s#l este #n peste care are o contin#itate !oar !e =1+91 ani in ac(ariile noastre, (orbesc !e !isc#sii
importati salbatici (prim#l import a a(#t loc in an#l 1921), iar repro!#cerea l#i in capti(itate s+a reali'at
!oar !e circa 61 !e ani, mai e9act in an#l 1936, !e catre Hermann si Herbert H\rtel in 3res!en) N# atat
repro!#cerea este !i$icila, cat mai ales con!itiile speciale pe care treb#ie sa i le o$erim, con!itii
asemanatoare celor !in biotop#l nat#ral, !ar mai ales cresterea p#iet#l#i care este reali'ata !i$erit !e a
celorlalti pesti) -ot#l la !isc#s este !i$erit: !e la apa la hrana, la repro!#cere cat si la boli (#nele !intre ele
s#nt speci$ice n#mai !isc#s#l#i)) 3eci sa (e!em ce stim !espre !isc#s)
Aria de raspandire) .n &eneral, can! a!#cem in ac(ari# #n peste, ne interesea'a sa stim !in ce 'ona a
&lob#l#i pro(ine, pentr# a sti ce con!itii sa+i o$erim) 3isc#s#l pro(ine !in 'ona %ma'on#l#i, mai precis !intr+
#n areal c#prins intre cati(a a$l#enti ai l#i: /io Ne&ro, /io Ma!eira, /io -rombetas, /io @r#b#, /io 5#r#s, /io
%lbaca9is) .n biotop#l nat#ral s#nt mai m#lte (arietati !e !e !isc#si:
+ Symphyso!on ae]#i$asciata a9elro!i (!isc#s maro)
+ Symphyso!on ae]#i$asciata haral!i (!isc#s#l albastr#)
+ Symphyso!on ae]#i$asciata ae]#i$asciata (!isc#s#l (er!e)
+ Symphyso!on !isc#s HecGel (!isc#s#l ori&inar salbatic))
7arietatea coloristica este m#lt mai mare, !#pa parerea l#i Herbert %9elro!) %cesta in #rma #nor e9pe!itii
!e colectare a !isc#silor in 'ona /io Ne&ro C /io %baca9is a prins acelasi tip !e !isc#si in aceleasi loc#ri, !e
#n!e a tras concl#'ia ca $iecare habitat isi are propri#l sa# tip !e !isc#s)
3isc#sii s#nt pesti timi'i, chiar si in biotop#l nat#ral) -raiesc in loc#ri !est#l !e a!anci, !e cel p#tin 2 m, c# o
apa linistita, iar loc#l treb#ie sa $ie bine prote?at c# o (e&etatie ab#n!enta, care sa+i permita sa &aseasca
loc#ri pentr# asc#ns) %ceste loc#ri n# s#nt nicio!ata in albia ra#l#i, ci in la&#ne (i&arape)) .n timp#l 'ilei
!isc#sii sta# pe $#n!#l apei si !oar noaptea #rca spre s#pra$ata)
Apa: sa (e!em care s#nt caracteristicile apei in biotop#l nat#ral al !isc#s#l#i) %ceasta este o apa $oarte
saraca in s#bstante minerale si or&anice) @na !in e9plicatii ar consta in $apt#l ca ba'in#l %ma'on#l#i este
$ormat in mare parte !in &ranit, calcar#l $iin! $oarte rar intalnit) 3i(ersele mas#ratori ale !#ritatii apei a#
!#s la #rmatoarele re'#ltate: in a$l#entii /io 0ranco si /io Ne&ro, !#ritatea a $ost c#prinsa intre 1+1,26Z
!4H, iar in 'ona c# apa limpe!e !in /io 5#r#s (lan&a 0er#ri), biotop#l !isc#s#l#i maro si albastr#, !#ritatea
a $ost !e 1,6Z !4H) 7alorile pH+#l#i se sit#ea'a in 'onele aci!e: ,,*+6,*) 3e aici p#tem tra&e concl#'ia ca
apa !in biotop#l nat#ral se aseamana $oarte m#lt c# apa !istilata) # aparat#ra $oarte sensibila p#tem
!etermina #rme !e s#bstante minerale si or&anice) @na !intre &re#tatile (ins#ccesele) repro!#cerii initiale
(nere#site) a $ost repre'entata !e nec#noasterea acestor caracteristici, !eoarece intr+o apa bo&ata in sar#ri
apa intracel#lara mai saraca in sar#ri paraseste cel#la !istr#&an!#+i n#cle#l, icrele albin!#+se (!eci mor), iar
bacteriile speci$ice apelor !#re (or in$esta icrele b#ne) Dipsita !e s#bstante minerale si or&anice, apa !in
biotop este bo&ata in schimb in $ier, !ar e$ect#l biolo&ic al $ier#l#i n# se stie e9act)
oncl#'ia pe care o p#tem tra&e este ca apa !in biotop#l nat#ral al !isc#s#l#i, $iin! $oarte p#ra, !etermina
necesitatea #tili'arii #nei ape c# o aceeasi calitate si in ac(ariile noastre) /e(enin! la calitatea apei !in
ac(ari#, ea treb#ie sa $ie o apa !#lce, #sor aci!a, $oarte moale si lipsita !e s#bstante minerale si or&anice)
7orbin! !espre apa, o alta caracteristica importanta a ei este temperat#ra) Da mas#ratorile e$ect#ate in
biotop#l nat#ral, s+a constatat o (ariatie intre 2=+31Z ) %sta n# e9cl#!e $apt#l ca in acelasi anotimp, acelasi
loc si aceeasi a!ancime, in alt an s+a mas#rat o temperat#ra !e 2*,,Z ) Se aprecia'a ca temperat#ra apei
sca!e c# 1Z la $iecare 1,* m a!ancime)
34. ichlasoma severum
8ste #n#l !in pestii mari, care se tine in ac(ari# in perechi sa# c# alte cicli!e !e talie mare) N# este
pretentios la hranire, mancan! orice, a(an! insa ne(oie !e #n a!aos !e hrana (e&etala) 5entr# toti pestii
care necesita o ast$el !e hrana e9ista o hrana speciala s#b $orma !e tablete, care ac#m se &asesc !e
(an'are si la noi)
-emperat#ra optima este !e 2,Z , iar pentr# repro!#cere 2*+26Z ) N# necesita o apa speciala, in ac(ari#
este bine sa a(em 'one insorite !ar si #mbrite) .n ac(arii oc#pa 'ona me!ie si !e $#n!, in 'ona pietrelor)
/aspan!irea &eo&ra$ica este in nor!#l %mericii !e S#! si in nor!#l &#rilor %ma'on#l#i) orp#l este inalt, c#
spatele mai c#rbat !ecat ab!omen#l, $r#ntea p#ternic bombata, aripioarele mi?loci# !e'(oltate, asc#tite la
capete (!orsala si anala), ab!ominalele si pectoralele mari) %?#n&e pana la 21 cm si mai m#lt) Fon!#l
corp#l#i este &alben+(er'#i, !i$erin! !e la in!i(i! la in!i(i!, spatele este oli( spre ro') 5e $iecare sol' are o
pata !eschisa la c#loare, &albena sa# rosie) Da ba'a !orsalei si analei are cate o pata rot#n!a inchisa la
c#loare c# cont#r !eschis, le&ate printr+o !#n&a ce trece pe la ba'a co'ii) 5e operc#le si pe lateralala
corp#l#i are #n !esen $ormat !in linii rosii) 0#'ele s#nt !e #n albastr# !eschis, iar iris#l este !e la &alben la
ros# inchis) 3orsala si coa!a s#nt !e #n (er!e+&alben pana la albastr#, anala este r#&inie si pe aripioare are
!#n&i $ormate !in p#ncte) %b!ominala are o c#loare albastra+(er'#ie, iar primele ra!ii s#nt rosii c# (ar$#rile
albe) -ineret#l are =+9 !#n&i trans(ersale, inchise la c#loare care !ispar catre mat#ri'are, !ar pot reapare
!in can! in can!) 89ista o (arietate !e c#loare &alben+a#rie)
3imor$ism#l se9#al: masc#lii s#nt mai colorati !ecat $emelele, aripioarele: !orsala, ab!ominala si anala s#nt
prel#n&ite si asc#tite, in timp ce $emelele s#nt mai !eschise la c#loare) .n &eneral, pestele !esi este mare
este pasnic, !ar la !ep#nere !e(ine ins#portabil, sc#rma, este a&resi(, !e aceea este bine ca in aceasta
perioa!a sa tinem o sin&#ra pereche in ac(ari#) -emperat#ra minima este !e 21Z ) 3atorita metabolism#l#i
are ne(oie !e m#lt o9i&en, !eci !e ac(arii mari si schimbari !ese !e apa) 3ep#ne icrele pe pietre plate) 8ste
bine sa lasam sa se alea&a perechi sin&#re) S#nt pesti proli$ici) resterea si in&ri?irea p#ilor se $ace ca la
ichlasoma $esti(#m)
35. ichlasoma nigro!asciatum
3en#mirea mai (eche a acest#i peste este ichlasoma c#tteri) 8ste #n peste care treb#ie tin#t in ac(arii
sin&#r (in perechi) sa# n#mai c# alte cicli!e) Mananca orice !ar are ne(oie !e #n a!aos !e hrana (e&etala)
Nepretentios la calitatea apei, in ac(arii are ne(oie !e 'one insorite !ar si !e #mbra) .noata in 'ona me!ie si
!e $#n! a ac(ari#l#i) 5estele are o $orma semialbinotica, c#nosc#ta in %merica s#b n#mele !e ;on&o<) .n
ca'#l acest#i peste c#loarea corp#l#i este alba, ochii $in! ne&ri) Da noi este c#nosc#t s#b !en#mirea !e
;meeGi alb<)
.n nat#ra il &asim in 4#atemala, in lac#rile %matitlan si %titlan, prec#m si in partea !e s#! a %mericii
entrale, #n!e a# m#lte $orme locale al caror colorit !i$era $oarte m#lt !e cel al pestilor normal colorati)
orp#l este me!i# al#n&it, c# spatele mai c#rbat !ecat ab!omen#l) Femela #rca abr#pt pana la p#nct#l !e
#n!e incepe aripioara !orsala, cap#l este mare c# b#'ele pron#ntate, aripioarele !est#l !e mici, mai ales
!orsala) /a!iile !e la mi?loc#l !orsalei s#nt #sor c#lcate spre spate) %?#n& la ma9im#m 11 cm) orp#l are #n
$on! ar&inti#+&ri c# =+9 !#n&i trans(ersale ne&re, ce pot !ispare, c# aripioarele pectorale !e #n (er!e
metali'at stral#citor, anala si !orsala $iin! ti(ite c# ros#) orp#l poate a(ea si o c#loare (iolet+albastr#ie)
Masc#l#l este in &eneral mai mare, a(an! !orsala si anala prel#n&ite si asc#tite, la $emela $iin! mai
bombate) Da !ep#nere, $emela are pe lateral p#ncte !e c#loare ros#+coral, &r#pate) S#nt pesti $oarte
temperamentali, a&resi(i, sc#rma rar) -emperat#ra !e intretinere este 22+26Z , iar cea minima este !e 1*Z
, !ar n#mai pentr# sc#rt timp) 3ep#nerea si cresterea p#ilor ca la ichlasoma $esti(#m)
36. ichlasoma meeki
.n ac(ari# este bine sa $ie tin#ti sin&#ri sa# c# alte ciclasome) Nepretentios la hrana, mananca orice,
nepretentios la calitatea apei, pre$era apa normala, c# o temperat#ra !e 2*Z ) .n nat#ra pot $i &asiti in
4#atemala in s#!#l Me9ic#l#i, in ape linistite, c# 'one insorite !ar si c# #mbra) .n ac(ari# pre$era 'one !e
mi?loc si mai ales !e $#n!) orp#l este !e marime mi?locie, al#n&it, relati( inalt, a(an! c#rb#ra spatel#i mai
mare !ecat a ab!omen#l#i) ap#l este mare si asc#tit, $r#ntea abr#pta pana la loc#l #n!e incepe !orsala)
%ripioarele s#nt impo'ante, !orsala si anala $iin! asc#tite, iar coa!a este #sor conca(a) 5ectoralele s#nt mari
si in $orma !e secera) %tin& pana la 1* cm, masc#lii $iin! mai mari !ecat $emelele) 5artea !e ?oc a cap#l#i
impre#na c# operc#lele care coboara $ormea'a #n $el !e masca)
#loarea !e ba'a este &ri+(iolet, spatele $iin! maroni#, c# sol'i ce a# #n cont#r inchis la c#loare, iar partea
!e ?os a corp#l#i pana #n!e incepe anala este ros#+aprins) Sol'ii !in partea !e ?os a corp#l#i a# o pata
l#minoasa albastr#ie+(er!e) %re p#ncte albastre+(er'i pe cap, &#ra este ti(ita c# albastr#+&ri, iris#l este
(er!e+&ri c# #n cont#r a#ri#, mai (i'ibila at#nci can! ca#ta sa sperie #n a!(ersar) 5e corp are o !#n&a
laterala lon&it#!inala, 6+= !#n&i trans(ersale care pot $i mai intens sa# mai p#tin colorate) Da mi?loc#l
corp#l#i are o pata nea&ra, incon?#rata !e p#ncte a#rii mici, si o alta pata nea&ra, mai mare, la ba'a co'ii)
%mbele pete s#nt (i'ibile tot timp#l) %ripioarele s#nt (iolet pana la maro+roscat, c# ra!iile !e #n (iolet
!eschis, iar !orsala este ti(ita c# ros#)
3imor$ism#l se9#al: masc#l#l este mai mare si c# colorit intens $ata !e $emela, a(an! aripioarele !orsala si
anala asc#tite) .n schimb, la !ep#nere, $emela poate a(ea #n colorit spre (er!e, mai intens ca al masc#l#l#i)
8ste #n peste pasnic, n# sc#rma prea m#lt, ataca rar plantele care tot#si treb#ie sa $ie bine in$ipte in nicip si
prote?ate la ra!acina c# o &rama?oara !e pietre) -emperat#ra optima este !e 2,+26Z , la !ep#nere p#tan!
a?#n&e pana la 2=Z ) Da incep#t#l perioa!ei !e !ep#nere, perechea ale&e s#port#l pe care (a !ep#ne icrele,
care poate $i o piatra plata, #n &hi(eci, o ra!acina si incepe sa+l c#rete) .n aceasta perioa!a masc#l#l poate
$i colorat in ne&r#, c# spatele mai !eschis) S#nt pesti pro!#cti(i, care in&ri?esc icrele si p#ii) N#mar#l !e icre
poate (aria intre 211+311) resterea p#ilor are loc ca la ichlasoma $esti(#m)
37. ichlasoma !estivum
0iotop#l nat#ral este in %merica !e S#! si an#me pe c#rs#l mi?loci# al %ma'on#l#i, /io 5lata, in apele
statatoare sa# c# c#rent slab, bo&ate in (e&etatie, c# m#lte pietre si ra!acini) 3in p#nct !e (e!ere al
comportament#l#i se aseamana $oarte m#lt c# scalarii, c# care se impaca bine)
N# este #n peste pretentios la hranire, mananca orice, chiar si &rana #scata, s#b $orma !e $#l&i sa# tablete)
%re ne(oie !e #n a!aos !e hrana (e&etala, sa# tabletele o$erite sa contina si hrana (e&etala) -emperat#ra
optima este !e 2*Z , la repro!#cere a(an! ne(oie !e 26+26Z ) N# este #n peste nepretentios la calitatea
apei, pre$eran! o apa c# o !#ritate !e *+=Z !4H si #n pH A 6,*+6) .n ac(ari# pre$era loc#rile l#minoase !ar
si 'one c# #mbra) 5re$era ac(ariile bine plantate)
Forma corp#l#i este tipica pentr# cicli!e, !eci este #n peste rob#st, #sor aplati'at lateral, c# cap#l mare si
asc#tit, &#ra mica) %ripioarele s#nt impo'ante, !orsala si anala $iin! asc#tite (la masc#l), ab!ominalele
prel#n&ite, coa!a rot#n?ita) 5oate a?#n&e la ma9im 1* cm)
orp#l este &alb#i+&ri pana la &ri+(er!e, c# spatele maro+oli(, 'ona pectorala si &#sa $iin! !e #n albastr#
(er'#i) 5e lateralele corp#l#i are o !#n&a nea&ra, !e la (ar$#l bot#l#i pana la partea !e s#s a !orsalei,
separan! corp#l in !o#a 'one !e colorit !i$erit) -ot pe lateral pot sa mai apara si niste !#n&i trans(ersale
$ormate !in p#ncte inchise la c#loare) Da ba'a co'ii are o pata nea&ra, !e cont#r !eschis, iar aripioarele s#nt
!e #n &alben+&ri pana la albastr#i)
3imor$ism#l se9#al n# este e(i!ent, atat masc#l#l cat si $emela $iin! la $el colorati) a si la scalari, !i$erenta
intre se9e este e(i!enta !oar in moment#l !ep#nerii icrelor si asta !#pa !i$erentele e9istente pe papilele
&enitale, la masc#l este mai mica si asc#tita la (ar$, in timp ce la $emela este mai mare si s#b $orma #n#i
tr#nchi !e con) .n &eneral, masc#l#l este mai mare, are !orsala si anala asc#tite la (ar$, pe can! la $emela
acestea a# (ar$#rile rot#n?ite)
S#nt pesti pasnici, timi'i, chiar speriosi, n# sc#rma si n# ataca plantele (asta !aca i se a!a#&a si hrana
(e&etala)) 8ste $oarte sensibil la boli) %# ne(oie !e ac(arii mari) S#nt sensibili la apa (eche, !eci treb#ie sa
schimbam !es o parte !in apa) 5entr# repro!#cere este bine sa lasam pestii sa constit#ie perechi, pentr#
aceasta treb#ie sa crestem m#lti pesti tineri la #n loc) @n semn ca pestii s#nt mat#ri se9#al, este $apt#l ca
iris#l este ros# (ca la scalari)) .crele eclo'ea'a !#pa ,= !e ore iar p#ii inoata !#pa = 'ile) an! inoata liber,
p#ii (or $i hraniti c# na#plii !e %rtemia salina, micro(iermi sa# !aphnii mici) 5#ii cresc !est#l !e repe!e)
38. %amilia ichlidae
"ri&inea acestei $amilii este $oarte (eche, !atan! !inaintea separarii continentelor) 8ste o $amilie ce c#prin!e
peste 1111 !e specii !e pesti, c# $orme, colorit si comportament $oarte !i$erite, ce acopera 'one &eo&ra$ice
lar&i, tropicale si s#btropicale, e(itan! 'onele reci si temperate) %st$el ca raspan!ire $amilia ichli!ae
acopera %$rica, 'one i'olate !in %sia Mica, coastele !e s#! ale .n!iei, Sri DanGa, %merica !e S#! si entrala)
89ista cate(a centre &eo&ra$ice #n!e ichli!ele s#nt &r#pate in n#mar $oarte mare: ast$el p#tem en#mera
marile lac#ri !in est#l %$ricii, lacurile ala/i, +ictoria, Tan*anika, ba'in#l $l#(i#l#i on&o si 'ona
tropicala a %$ricii !e 7est si !in on&o pana in Ni&eria) .n %merica !e S#! aceste centre s#nt &r#pate
in .ona ba.inului Ama.onului si in partea !e nor! a acest#ia prec#m si in .ona flu!iului %rinoco) .n
%$rica, practic ichli!ele s#nt pre'ente in toate 'onele, prec#m si in Ma!a&ascar)
3in p#nct !e (e!ere al proc#rarii hranei, pre$era $#n!#l apei, pentr# ca aici, in 'one c# apa statatoare
sa# $oarte lin c#r&atoare, in namol sa# s#b strat#l !e $r#n'e, pestii (or &asi mere# lar(e !e tantari sa# alte
insecte care $ormea'a in mo! obisn#it hrana lor) 3espre mo!#l c#m isi proc#ra hrana !e pe $#n!#l apei, cei
interesati (or &asi aman#nte la capitol#l !espre Symphyso!on !isc#s)
3in p#nct !e (e!ere al repro!#cerii, pre$era $#n!#l apei pentr# ca aici &asesc pietre plate pe care !ep#n c#
pre!ilectie) .n!i$erent !e $el#l clocirii icrelor in &#ra sa# normal, depunerea icrelor are mere# loc pe pietre
plate, sa# pe $r#n'e mari !e plante) %# #n mo! e(ol#at !e a+si in&ri?i icrele, ast$el ca in (e!erea !ep#nerii ei
c#rata $oarte bine loc#l (iitoarei ponte, sa# scobesc in nisip mici &ropi) 5entr# !ep#nere pre$era loc#ri c# apa
limpe!e si linistita, #nele specii ca#tan! si loc#ri insorite, soarele a?#tan! la eclo'are) Da $el, intr+o apa
linistita, p#ii isi (or &asi c# #s#rinta hrana a!ec(ata, mar#nta si o protectie sporita)
3in p#nct !e (e!ere al eclo'arii icrelor, !#pa !ep#nere, cichli!ele s#nt !e !o#a $el#ri:
+ pesti care-si clocesc icrele in *ura
+ pesti ale caror icre eclo'ea'a normal, pe s#port#l pe care a# $ost !ep#se, !ar s#b s#pra(e&herea stricta a
ambilor parinti)
3in p#nct !e (e!ere coloristic, cicli!ele a# o &ama $oarte mare !e c#lori si !esene) %st$el trec !e la bo&atie
!e c#lori la pesti $oarte p#tin colorati), !e la !esene $oarte complicate la !#n&i sa# pete necolorate) #lorile
si !#n&ile, la acelasi peste se pot schimba !e la o clipa la alta in $#nctie !e starea pestel#i) %sr$el !#n&ile
trans(ersale pot apare sa# !ispare (e9) la !isc#si)) 5#iet#l in primele saptamani !e (iata are #n colorit !i$erit
!e al parintilor, #nii a(an! ;pete !e semnali'are< pe lateral, probabil pentr# a $i rec#nosc#ti !e parinti) .n
biotop#l nat#ral acest l#cr# ii poate sal(a !e pestii mari, con$#n!an!#+se c# me!i#l incon?#rator) @nii p#i isi
pot schimba c#loarea !e cate(a ori pana la mat#ri'are) #lorile !e$initi(e si !esen#l apar n#mai
la maturi.area se,uala) 3e m#lte ori coloritul puilor este atat !e !i$erit !e cel al parintilor incat #n
crescator nea(i'at n#+si poate !a seama !e la ce specie s#nt) 3eci colorit#l este in $#nctie !e starea pestilor)
%st$el (om a(ea #n colorit si #n !esen special pentr# !i$eritele sit#atii care apar:
+ pentr# a impresiona o $emela
+ pentr# amenintare
+ pentr# l#pta
+ pentr# in&ri?irea icrelor
+ pentr# perioa!a !e imperechere
" ci#!atenie este $apt#l ca masc#l#l in(ins in l#pta, poate l#a colorit#l #nei $emele) olorit#l !in perioa!a
eclo'arii icrelor, poate $i complet !i$erit !e cel al !i$eritelor sit#atii, p#tan! aparea c#lori complet noi, !e
re&#le, colorit#l masc#lilor !i$era !e cel al $emelelor, !ar s#nt si cicli!e care $ac e9ceptie !e la aceasta
re&#la: scalarii, !isc#sii)
39. Apistograma cacatuoides
%pisto&ramma cacat#oi!es este ori&inar !in S#!#l %mericii #n!e pop#lea'a ba'in#l %ma'onian, mai e9act
ra#l [a(ari care se a$la la &ranita c# 0ra'ilia si 5er#) -raieste in apele mici, limpe'i si lent c#r&atoare in care
s#bstrat#l este $ormat !in rest#ri !e $r#n'e)
Masc#lii a# inotatoarele $oarte !e'(oltate) .notatoarea !orsala are primele trei ra!ii cresc#te l#n&i $ata !e
celelalte si are (ar$#rile asc#tite) .notatoarea ca#!ala este bi$#rcata, iar inotatoarea anala este asc#tita)
Femelele spre !eosebire !e masc#li n# a# inotatoarele !e'(oltate) olorit#l masc#lilor !epin!e !e loc#itorii
ac(ari#l#i si acesta poate $i (ariat) ea mai com#na (arietate are corp#l colorat in maro spre &ri) 0#rta este
portocalie apropiin!#+se !e c#loarea inotatoarei !orsale,anale si pel(iene)7ar$#l inotatoarei anale este
colorat albastr#+(er'#i, ca si inotatoarele pel(iene) orp#l este marcat c# o !#n&a laterala care se e9tin!e
!e la ochi pana la inotatoarea ca#!ala) S#b aceasta !#n&a se &asesc trei linii sc#rte)3epin!e !e !ispo'itia
pestel#i, *+6 ben'i s#nt (i'ibile pe partea s#perioara a spatel#i) "chi#l este marcat c# o !#n&a care se
e9tin!e pana ?os in colt#l branhiilor)Femelele n# s#nt $oarte colorate)
Masc#lii a# inotatoarele $oarte !e'(oltate) .notatoarea !orsala are primele trei ra!ii cresc#te l#n&i $ata !e
celelalte si are (ar$#rile asc#tite) .notatoarea ca#!ala este bi$#rcata, iar inotatoarea anala este asc#tita)
Femelele spre !eosebire !e masc#li n# a# inotatoarele !e'(oltate) olorit#l masc#lilor !epin!e !e loc#itorii
ac(ari#l#i si acesta poate $i (ariat) ea mai com#na (arietate are corp#l colorat in maro spre &ri) 0#rta este
portocalie apropiin!#+se !e c#loarea inotatoarei !orsale,anale si pel(iene)7ar$#l inotatoarei anale este
colorat albastr#+(er'#i, ca si inotatoarele pel(iene) orp#l este marcat c# o !#n&a laterala care se e9tin!e
!e la ochi pana la inotatoarea ca#!ala) S#b aceasta !#n&a se &asesc trei linii sc#rte)3epin!e !e !ispo'itia
pestel#i, *+6 ben'i s#nt (i'ibile pe partea s#perioara a spatel#i) "chi#l este marcat c# o !#n&a care se
e9tin!e pana ?os in colt#l branhiilor)Femelele n# s#nt $oarte colorate)
Transformarea 0femelei1 in mascul
.n pre'enta masc#lilor !ominanti, masc#lii ;s#bor!onati< se cam#$lea'a pentr# a imita $emelele) %st$el, cei
s#bor!onati re#sesc sa s#pra(iet#iasca in con!itii !e spati# restrans) %cest $enomen, are loc in nat#r^ in
perioa!ele c# precipitatii re!#se, can! in #nele loc#ri apele c#r&atoare se trans$orma in ia'#ri, sa# pentr#
oricare alt moti(, habitat#l lor este s#prapop#lat)
Masc#lii care cresc impre#na c# #n#l sa# mai m#lti masc#li !ominanti, a# inotatoarele mai p#tin !e'(oltate
si colorit#l aproape i!entic c# cel al $emelelor) @neori $orma corp#l#i si inotatoarele pot tra!a intr+o an#mita
mas#ra !imor$ism#l se9#al !ar !e m#lte ori acestia se asc#n! $oarte bine)
5rin #rmare, masc#l#l !ominant este pacalit si permite masc#lilor ;s#bor!onati< acces#l pe teritori#l sa#,
s#b impresia ca s#nt $emele, acestia re#sin! sa se impereche'e c# $emelele inainte ca cel !ominant sa aiba
aceasta oca'ie)
an! masc#l#l !ominant !ispare, ceilalti n# mai simt ne(oia !e a se cam#$la si se !e'(olta normalF ast$el se
poate creea impresia ca o $emela ;se trans$orma< in masc#l)
%pisto&ramma cacat#oi!es n# este #n peste mare, masc#lii atin&an! !imensi#nea !e 9 cm, iar $emelele *
cm)
%c(ari#l treb#ie sa aiba l#n&imea =1 cm c# o capacitate !e 11* litri (bineinteles ca #n ac(ari# c# l#n&imea
mai mare !e =1 cm n# le $ace ra#), iar ac(ari#l minim treb#ie sa aiba cel p#tin *1 cm l#n&ime c# o
capacitate !e *1 litri) 8ste bine sa a(em in ac(ari# niste plante pl#titoare pentr# a !i$#'a l#mina si #n
s#bstrat inchis la c#loare) %c(ari#l treb#ie sa $ie bine plantat si sa aiba m#lte asc#n'atori printre pietre,
lemne si ra!acini)
%cest peste pre$era o apa n# $oarte aci!a c# #n ph intre 6)2+6)6 (i!eal 6)6), 3+* &H (i!eal *) si o
temperat#ra c#prinsa intre 2,+26 &ra!e )
%pisto&ramma cacat#oi!es este #n peste teritorial care poate $i asociat c# alte %pisto&ramme (!e e9empl#
%pisto&ramma bitaeniata care este o specie similara, %pisto&ramma borellii, %pisto&ramma #a#pesi, etc)),
cory!oras,5aracheiro!on innesi, Damprocheiro!on a9elro9i, tetre (caraci!e) si alti pesti care inoata la ni(el#l
s#perior al ac(ari#l#i) @n masc#l treb#ie tin#t c# mai m#lte $emele, toti $orman! #n harem) Masc#lii s#nt
bataiosi in timp#l se'on#l#i !e imperechere si pot ataca alti pesti !in ac(ari#, chiar si pe $emele (!aca in
ac(ari# a(em #n harem))
a hrana este recoman!ata cea (ie pentr# #n colorit intens, $ormata !in: %rtemia salina, 3aphnia, yclops,
4ammar#s, hironomi!e) %ccepta si $#l&ii, &ran#lele, tabletele si in $inal inima !e (ita tocata mar#nt (!e
asemenea este b#na si inima !e c#rcan))N# a# incre!ere sa mear&a la s#pra$ata apei sa manance (se
hranesc la $#n!#l apei))
5entr# repro!#cere $olositi apa c# #n ph intre 6)=+6)2, c# o !#ritate !e * &H si o temperat#ra intre 26+29
&ra!e )5entr# obtinerea mai m#ltor e9emplare $eminine, temperat#ra treb#ie sa $ie !e 2, &ra!e , iar
pentr# obtinerea mai m#ltor masc#li, temperat#ra treb#ie sa $ie !e 2= &ra!e ) Fiecarei $emele treb#ie sa i
se asi&#re o ;pestera< care poate $i o n#ca !e cocos sa# #n &hi(eci !e $lori rast#rnat pentr# protectia pontei)
Femelele !ep#n apro9imati( 111 !e icre, !e m#lte ori pe ;ta(an#l< pesterii) Femela apara o#ale in timp ce
masc#l#l apara teritori#l harem#l#i) .crele eclo'ea'a !#pa 3+, 'ile, iar p#ii s#nt plimbati prin ac(ari# !e
$emela) .ncepeti sa hraniti p#ii c# in$#'ori, !#pa o saptamana+!o#a, p#ii pot $i hraniti c# na#plii !e artemia)
Da (arsta !e , l#ni p#ii s#nt apti pentr# repro!#cere !e(enin! total mat#ri la (arsta !e 6+=
l#ni)/epro!#cerea este !est#l !e !i$icila)
%pisto&ramma cacat#oi!es are ne(oie $rec(ent !e #n schimb !e apa partial c# apa proaspata, la $el ca
ceilalti pesti cresc#ti in ac(ari#)
40. +ematobrycon palmeri Pestele tetra imperial
.n ac(aristica este n#mit ;Geiser tetra< sa# ;tetra imperial<) 0iotop#l nat#ral este in ol#mbia in ra#l /io San
J#an si in a$l#entii l#i) Forma corp#l#i este asemanatoare #nei maci#ci, a(an! partea !in $ata a corp#l#i
$oarte rot#n?ita) 3orsala este in&#sta si la masc#l este mai l#n&a) /a!iile mi?locii ale co'ii, la masc#l s#nt
prel#n&ite !e lobii co'ii, in timp ce la $emela n#) %?#n& la * cm) 5entr# in&ri?ire are ne(oie !e aceleasi
con!itii ca la speciile H#mi&ramm#s) orp#l are o n#anta maroni# !eschis, iar la o il#minare !e s#s, partea
!e s#s are o n#anta !e (er!e sa# albastr#+(er!e) .n ?#matatea in$erioara a corp#l#i are o !#n&a lata
albastr#+ne&r# c# cont#r neclar) .ris#l are o c#loare albastra stral#citoare pana la (er!e inchis, aripioarele
s#nt &alb#i pana la maroni#, a(an! mar&inea mai inchisa) %nala este lan&a mar&inea e9terioara o !#n&a
in&#sta la c#loare, iar ti(#l ei este incolor sa# alb) Femela este mai mica si mai p#tin colorata ca masc#l#l)
8ste #n peste nepretentios, !ar n# !e banc, pentr# ca mani$esta #n comportament teritorial) Temperatura
optima este !e 2,+26Z , iar pentr# repro!#cere 26+2=Z ) 4re#tatea mare la repro!#cere este !e a &asi o
pereche care sa se intelea&a, pentr# ca n# toate perechiile s#nt compatibile) 3e aceea, !aca a(em in ac(ari#
mai m#lte e9emplare, at#nci (om separa perechea care in ac(ari#l com#n a incep#t ?oc#l n#ptial) %# ne(oie
!e o apa moale si #sor aci!a) Se repro!#ce la $el ca speciile !e Nannostom#s)
41. ,amprocheirodon a)elro)i Pestele cardinal
7echea !en#mire a pestel#i era Hypehessobrycon car!inalis, !ar con$orm omisiei .nternationale !e
nomenclat#ra aceste !o#a !en#miri s#nt sinonime si s#nt acceptate ambele) 8ste c#nosc#t !e ac(aristi s#b
n#mele !e ;neon#l ros#<) Seamana c# neon#l normal, !ar este p#tin mai mare, a?#n&an! pana la , cm)
orp#l este l#n&, la masc#l, $emela $iin! mai mare si mai p#ternica, 'ona ab!omen#l#i $iin! mai #m$lata ca
la masc#l) 3e la partea s#perioara a iris#l#i si pana la aripioara a!ipoasa are o !#n&a lata, stral#citoare,
care in $#nctie !e #n&hi#l s#b care ca!e l#mina este sa# n# (er!e stral#citor sa# t#rcoa') Mai are o !#n&a
lata, !e #n ros# san&eri#, in partea in$erioara a corp#l#i, !e la coa!a la (ar$#l bot#l#i si care se intin!e in
'ona pectorala si ab!ominala, spre !eosebire !e neon#l normal la care aceasta !#n&a e mai sc#rta,
a?#n&an! !oar pana la ?#matatea corp#l#i) Spatele este roscat maro) %ripioarele s#nt incolore) Specia este
raspan!ita in nor!#l %mericii !e S#!, in a$l#entii !e pe partea stan&a a l#i /io Ne&ro si "rinoco)
3r) S) FranG, in -ropical Fish Hobbyst, !in noiembrie 19=1 ne impartaseste !in e9perientele sale in ceea ce
pri(este repro!#cerea acest#i peste) N+a l#crat si n# l#crea'a prin a!a#&area !e e9tract !e t#rba (pentr#
aci!itatea apei) pentr# ca !e cate ori a incercat n+a obtin#t re'#ltatele scontate, ast$el incat rata mortalitatii
intre embrioni a $ost $oarte mare, chiar inainte sa inceapa sa inoate) 89plicatia !ata este ca embrionii n#
era# capabili sa+si #mple (e'ica inotatoare) 8l consi!era ca n# n#mai embrionii s#nt sensibili la !#ritatea
ri!icata, ci la $el !e sensibili s#nt si p#ii pana la cate(a l#ni) 3e aceea p#iet#l treb#ie a!aptat c# m#lta
atentie si treptat la !#ritatea normala) %cest l#cr# treb#ie $ac#t at#nci can! m#tam p#iet#l !in ba'in#l !e
repr
Mai e9ista o specie $oarte asemanatoare, Damprocheiro!on sim#lat#s, care este aproape i!entic !ar !#n&a
rosie, lata, !e pe $lanc#ri este mai pali!a)
42. &yphesobrycon herberta)elrodi Pestele neon negru
8ste asa n#mit#l ;neon ne&r#<) Seamana $oarte bine c# specia H) heterorhab!#s !ar este mai mic !ecat
acesta, a?#n&an! abia la 3)* cm) Femela este mai corpolenta) aracteristic acestei specii este o !#n&a lata
bicolora, care se intin!e !e la mar&inea operc#lelor pana la ba'a co'ii, partea s#perioara a acestei !#n&i
$iin! !e #n ne&r# inchis, c# cont#r neclar) Spatele este maro !eschis, c# sol'ii !e pe spate a(an! ti(#ri
ne&re) %b!omen#l este ar&inti#, partea !e s#s a iris#l#i este !e #n ros# !eschis, iar partea !e ?os (er!e
ar&inti#) %ripioarele s#nt &alb#i) 8ste raspan!it in %merica !e S#! in /io -a]#ary, lan&a oras#l o9is) 5entr#
repro!#cere are ne(oie !e o apa moale si #sor aci!a) .n rest ca la specia H) $lamme#s)
43. &emigrammus caudovittatus Pestele tetra de $uenos 'ires
Specia este raspan!ita in %r&entina, in 'ona /io !e la 5lata) .n ac(aristica este c#nosc#t s#b n#mele !e
;-etra !e 0#enos %ires<) orp#l este relati( inalt, al#n&it, masc#l#l $iin! mai s#pl# ca $emela) %?#n&e la 6 cm
l#n&ime) Flanc#rile s#nt colorate intr+#n &ri+(er!e !eschis, a(an! o !#n&a rosie stral#citoare, care tine !e la
operc#le pana la ra!acina co'ii #n!e se e9tin!e s#b $orma #nei pete) 5artea !e s#s a iris#l#i este ros#
stral#citor) 5artea !in $ata a !orsalei este ros# inchis, rest#l aripioarei $iin! transparenta)
Reproducerea este $oarte #soara) .ntr+#n ac(ari# !e 1*+21 l, intro!#cem o pereche) %pa n# are
importanta, iar temperat#ra treb#ie mentin#ta la 2*Z ) ate(a t#$e !e plante si o plasa !e protectie a
icrelor s#nt necesare) 5estii !ep#n cam ,11+*11 !e icre care eclo'ea'a !#pa 2,+31 !e ore) /epro!#catorii se
(or scoate !#pa !ep#nere) Dar(ele mai sta# atarnate !e plante si &eam cam inca 3+, 'ile, apoi incep sa
inoate liber) 5ot $i hraniti c# &alben#s !e o# sa# micro(iermi !e la incep#t, apoi !#pa 3+, 'ile c# na#plii !e
%rtemia salina) resc $oarte repe!e)
44. Gymnocorymbus ternetzi Pestele tetra negru
8ste c#nosc#t si s#b n#mele !e ;-etra ne&r#< sa# ;(a!#(a<) 8ste o specie inalta, p#ternic aplati'ata pe
$lanc#ri) %ripioara anala este rot#n?ita si se intin!e pe toata partea !e ?os a corp#l#i) 5artea !in spate a
corp#l#i (cea$a) n# este acoperita !e sol'i) Femela este mai mare !ecat masc#l#l atin&an! o l#n&ime !e *,*
cm) .n S)@)%) a $ost obtin#ta $orma (oal, pe care o &asim si la noi) orp#l este ar&inti# stral#citor, c# o
n#anta !e ne&r#, care se poate intin!e si pe aripioara !orsala, pe aripioara a!ipoasa si pe anala, 'ona care
la e9emplarele tinere este nea&ra, c# (arsta !eschi'an!#+se pana la &ri) 5artea !in $ata are 3 !#n&i
trans(ersale ne&re, !in care prima trece peste ochi, iar celelalte !o#a s#nt !isp#se ast$el: la p#nct#l #n!e
incep pectoralele si respecti( !orsala) Masc#lii a# (ar$#l !orsalei alb)
Se repro!#ce relati( #sor, !ar p#ii s#nt mai !i$icil !e cresc#t) %(em ne(oie !e #n ac(ari# !e 12+1* l c# apa
mai (eche (*+6 'ile), c# o plasa !e protectie pe $#n! si cate(a t#$e !e plante &en eratopteris) Seara se
intro!#ce $emela iar !imineata masc#l#l) 3ar la $el !e bine p#tem intro!#ce 2 $emele c# , masc#li) Femela
se !eosebeste #sor !e masc#l pentr# ca are 'ona ab!ominala #m$lata si este mai mare) 3ep#n cam 311+
,11 !e icre care !#pa 2,+31 !e ore eclo'ea'a) -emperat#ra optima este 2*+26Z ) 3#pa 3+, 'ile in care
lar(ele sta# atarnate !e plante sa# &eam, ale(inii incep sa inoate) Da incep#t se (or hrani c# micro(iermi)
3#pa circa 2 saptamani ii p#tem hranii c# na#plii !e %rtemia, eclo'ati !e o 'i) 5#ii cresc $oarte repe!e)
45. %amilia haracidae
%ceasta $amilie $ace parte !in subordinul Characoidea, care la ran!#l l#i $ace parte !in ordinul
Cypriniformes) Familia haraci!ae pro(ine !in apele !#lci !in %$rica, %merica !e S#! si centrala si s#!#l
S)@)%) eea ce are speci$ic aceasta $amilie, este o aripioara adipoasa care le aseamana c# salmoni!ele) Se
inr#!esc si c# crapii, !e care se !eosebesc prin aceasta aripioara, prin lipsa m#statilor si printr+o !ant#ra
$oarte bine !e'(oltata) Ma?oritatea speciilor a# !inti mici, !i$eriti atat ca $orma cat si ca material#l !in care
s#nt $ormati) @nii a# !inti $oarte asc#titi c# care+si s$asie pra!a)
Familia n#mara 1311+1,11 !e specii) -oate speciile pre$era o apa limpe!e, moale pana la me!ie, #sor aci!a)
-emperat#ra intre 22+26Z ) 5re$era ac(arii bine plantate, c# 'one l#minate !e soare, mai ales !imineata)
5entr#depunerea icrelor a# ne(oie !e t#$e !e plante c# $r#n'e mici: Fontinalis sa# Myriophyll#m, apa
moale, #sor aci!a c# o temperat#ra !e 2*+26Z ) Se ale&e perechea care a incep#t ?oc#l n#ptial in ac(ari#l
com#n) .n ac!ariul de reproducere pestii pot $i hraniti !oar c# 8nchitrei care stim#lea'a !ep#nerea) -oti
isi mananca icrele, !e aceea treb#ie scosi ime!iat !in ac(ari#) 5#ii ies !#pa circa 2, ore, iar !#pa 3+* 'ile
inoata liber)
3#pa 4ery s#bor!in#l haracoi!ea se imparte in !o#a $amilii:
+ haracoi!ae, care a# aripioara anala l#n&a
+ 8rytrini!oi!ea c# aripioara anala sc#rta)
3in $amilia haracoi!ae $ac parte s#b$amiliile:
+ haraci!e c# &en#rile: Hemi&ramm#s, Hyphessobrycon, Me&alampho!#s, MoenGa#sia, -ayeria, %lestens,
Micralestes
+ Serrasalmi!ae c# &en#rile: Metynnis, Milossoma, Serrasalm#s
+ 4asteropeleci!ae c# &en#rile: -horachara9, arne&iella, 4asteropelec#s)
46. Trichogaster trichopterus Pestele gurami
orp#l este mai al#n&it !ecat inalt) 4#ra este mai mica $iin! sit#ata in partea s#perioara a bot#l#i) Masc#l#l
are b#'ele mai &roase) .n ac(ari# a?#n&e pana la 1* cm, in nat#ra $iin! m#lt mai mare) olorit#l are !o#a
(ariante:
+ roscat+(ioleta
+ albastr# stral#citor)
Masc#l#l are !orsala m#lt mai l#n&a si asc#tita, in timp ce la $emela este mai sc#rta si rot#n!a) Femela se
mai !eosebeste !e masc#l si prin $apt#l ca, la mat#ritatea se9#ala in 'ona ab!ominala este mai #m$lata)
7arietatea albastra a primit !en#mirea !e -richo&aster trichopter#s s#matran#s) Specia este raspan!ita in
.n!ia)
5entr# repro!#cere a# ne(oie !e 2*+26Z , in timp ce pentr# crestere temperat#ra poate $i !e !oar 22+2,Z
) %pa n# are importanta) %c(ari# pentr# repro!#cere treb#ie sa aiba 31+,1 l, iar inaltimea coloanei !e apa
poate $i 21+2* cm) 5e s#pra$ata apei se p#n plante pl#titoare ca: /iccia $l#itans sa# specii !e eratopteris)
%ceste plante, pe lan&a $apt#l ca ser(esc ca asc#n'atoare pentr# $emela, can! masc#l#l !e(ine a&resi(,
ser(esc si la constr#irea c#ib#l#i !in b#le !e aer in(elite intr+o secretie b#cala) Seara se intro!#ce $emela,
iar !imineata masc#l#l) 3#pa cate(a min#te !e acomo!are, masc#l#l alternea'a c#rtea $ac#ta $emelei c#
constr#irea c#ib#l#i !e sp#ma, incare (or $i ase'ate icrele) #ib#l $ac#t !e masc#l poate $i mare, acoperin!
#neori o ?#matate !in ac(ari#, sa# poate $i mic, !ar poate si lipsi) .crele, a(an! #n contin#t mare !e
s#bstanta #leioasa, se ri!ica la s#pra$ata apei, #n!e s#nt mere# s#pra(e&heate !e masc#l) .me!iat !#pa
!ep#nere, $emela (a $i scoasa !in ac(ari# pentr# ca masc#l#l (a incepe s+o #rmareasca &onin!+o !e la c#ib,
p#tan! chiar s+o omoare) 5entr# a scoate $emela !in ac(ari#l in care a# $ost !ep#se icrele si apoi masc#l#l
!intr+#n ac(ari# in care inoata s#te s# mii !e p#i (om a(ea ne(oie !e o plasa c# rama !e ino9, mai mare
((om tine seama !e marimea pestilor) c# o plasa !e nylon, c# ochi#ri mari si $ir#l &ros) a e9empl# !e ast$el
!e material, era# sacii !in plastic pentr# carto$i) 8ste ne(oie !e o asemenea plasa pentr# a n# strica c#ib#l
si a prin!e icrele (can! scoatem $emela) sa# p#i (can! scoatem masc#l#l)) .crele eclo'ea'a cam in 2,+31 !e
ore, apoi sta# in c#ib inca 2+, 'ile pana can! inoata liber, moment in care se (a scoate si masc#l#l, incepan!
hranirea ale(inilor) %ceasta o p#tem $ace c# in$#'ori sa# c# pra$ !e o#) 3aca hranim c# o#, acesta se (a !a
in cantitati mici si !e 3+, ori pe 'i) %c#m (om intro!#ce in ac(ari# #n mic $iltr# c# cate(a b#le mici !e aer,
pentr# ca p#ii s#nt $oarte sensibili la miscarea apei) Da incep#t p#ii s#nt $oarte m#lti, !e aceea (a treb#i sa
!am mancare !in ab#n!enta (!ar (a treb#i sa corelam $oarte bine cantitatea !e hrana c# n#mar#l p#ilor))
3aca !am prea p#tina hrana at#nci p#ii (or creste $oarte !i$erentiat si cei mari ii (or manca pe cei mici,
incat !#pa cate(a 'ile n#mar#l p#ilor se (a re!#ce !rastic) 3aca insa !o'am bine hrana, p#ii (or creste
#ni$orm si !#pa 3+, 'ile !e in$#'ori sa# o#, (om trece pe na#plii !e %rtemia, !ar inca o 'i sa# !o#a (om
contin#a si hranirea p#ilor c# in$#'ori sa# o# pentr# a a?#ta p#ii ramasi in #rma)
%c(ari# (a treb#i acoperit c# #n &eam, mai ales intre a 3+a si a *+a saptamana can! li se !e'(olta
labirint#l, orice !i$erenta !e temperat#ra intre aer#l camerei (mai rece) si temperat#ra apei ar !#ce la o
mortalitate in masa) 3aca hranim p#ii c# na#plii !e %rtemia sa# c# micro (iermi, at#nci (om a(ea &ri?i mai
mici pentr# ca acest tip !e hrana n# m#ce&aieste ca o#l si nici n# e9ista pericol#l inm#ltirii peste mas#ra si
atacarea branhiilor p#ilor !e catre in$#'ori) .ncepan! c# a *+a 'i !e hranire (om incepe sa completam apa
!in ac(ari# c# apa proaspata la aceeasi temperat#ra) 3#pa circa 3+, saptamani can! incepe sa se !e'(olte
labirint#l, p#ii capata in$atisarea parintilor) 3aca tot#si p#ii a# cresc#t !i$erentiat, at#nci este necesar sa+i
selectam in permanenta) %cest mo! !e repro!#cere si crestere a p#ilor este (alabil si pentr# speciile !e
olisa si -richo&aster leeri)
47. Trichogaster leeri
Specia este raspan!ita in .n!ia, Malae'ia si .n!one'ia, #n!e traiesc in ape p#tin a!anci, cal!e si $oarte bine
plantate) 8ste #n peste pasnic, chiar s$ios, $oarte sensibil la raniri si !est#l !e !i$icil !e cresc#t) %re ne(oie
!e o apa c# temperat#ra !e 2,+31Z ) Mananca orice $el !e hrana, chiar si #scata, !ar i se (a o$eri !oar
hrana mica pentr# ca are &#ra $oarte mica) Si la aceasta specie, ab!ominalele s+a# trans$ormat in $ire
(antene) c# care+si ca#ta hrana) %b!ominalele s#nt re!#se !oar la prima ra!ie si s#nt m#lt prel#n&ite) ap#l
si corp#l s#nt inalte, $oarte t#rtit lateral, c# &#ra mica si b#'ele pron#ntate) Da $el ca la specia -richo&aster
trichopter#s, masc#l#l are aripioara !orsala ma l#n&a si asc#tita la capat, in timp ce $emela o are mai sc#rta
si rot#n?ita, $iin! si mai #m$lata in 'ona ab!omen#l#i) %?#n& pana la 11 cm, masc#lii, $emelele ramanan!
mai mici) #loarea !e $on! a corp#l#i este !e #n albastr#+(iolet+ar&inti#, acoperit c# pete nere&#late si!e$ii,
pete care acopera corp#l prec#m si o parte !in aripioare) %re o !#n&a laterala nea&ra, intrer#pta !in loc in
loc, care mer&e !e la bot pana la ra!acina co'ii)
%# ne(oie !e ac(arii mari, bine plantate, pentr# a+i crea loc#ri !e asc#ns) /epro!#cerea ca la specia
-richo&aster trichopter#s c# care se inr#!este $oarte m#lt) 5entr# repro!#cere are ne(oie !e ac(arii !e 31+
,1 l, c# $#n!#l si &eam#rile laterale acoperite c# hartie inchisa la c#loare) Mai ales in timp#l repro!#cerii
este #n peste sperios) 4re#tatea la repro!#cere este !e a &asi o pereche care sa (rea sa !ep#na impre#na)
onstr#ieste #n c#ib mare in care !ep#ne cate(a s#te sa# mii !e icre (in $#nctie !e (arsta si marimea
pestilor))
48. Macropodus opercularis Pestele paradis
4en#l este raspan!it in s#!+est#l %siei, apartinan! 0elontii!elor) .n acest &en s#nt pesti rob#sti, s#pli,
p#ternici, me!i# aplati'ati pe lateral) 0ot#l este sc#rt, b#'ele pron#ntate, c# !orsala mai l#n&a sa# e&ala c#
anala) 5rima ra!ie a pectoralelor este p#ternic prel#n&ita, p#tan! $i chiar bi$#rcata, iar la coa!a, ra!iile
mi?locii sa# cele s#perioare sa# in$erioare p#tan! $i $oarte prel#n&ite) Dinia laterala este sa# intrer#pta sa#
lipseste in totalitate) "perc#lele s#nt acoperite c# 'imti) S#nt pesti re'istenti si complet nepretentiosi, !oar
e9emplarele tinere $iin! pasnice) .n &eneral se impaca &re# c# celelalte specii) Mananca atat hrana (ie, pe
care o pre$era, !ar si #scata s#b $orma !e $#l&i !eshi!ratati) 5re$era ac(ariile c# m#lt soare (sa# !aca n#,
m#lta l#mina) si in &eneral se (a e(ita intro!#cerea lor in ac(arii no# in$iintate si $oarte bine plantate)
S#nt pesti c# #n corp l#n&#iet, p#ternic aplati'at pe $lanc#ri si ales in partea !in spate a corp#l#i) D#n&imea
la care a?#n&e este !e = cm la masc#li, $emelele ramanan! mai mici, !ar mai pline in 'ona ab!omen#l#i
(mai ales can! atin& mat#ritatea se9#ala)) Coloritul corpului este $oarte schimbator, pestii $iin! mai tot
timp#l a&itati (mai ales masc#lii si mai ales can! s#nt in pre'enta altor pesti !in aceeasi specie)) an! s#nt
a&itati, colorit#l este #rmator#l: #n $on! albastr# (er!e stral#citor c# !#n&i trans(ersale rosii) Da !ep#nere,
masc#l#l are 'ona in$erioara a cap#l#i si 'ona ab!ominala !e #n ne&r# cati$elat, pe operc#le a(an! o pata
albastra+(er!e ti(ita c# ros#, aripioarele $iin! albastr#i, pana la ros#, c# linii albastre si ti(ite c# albastr# !e
alta n#anta) Masc#l#l este mai !iu colorat !ecat $emela, iar b#'ele s#nt mai pron#ntate)
S#nt raspan!iti in oreea pana in s#!#l hinei, 7ietnam si -aiIan #n!e traiesc in ape
statatoare (ore'arii) sa# care c#r& lent, in 'one !e mlastina) %# $ost intro!#si in ac(aristica, si in 8#ropa,
printre primii ani in 1=69, $iin! repro!#si pentr# prima !ata in capti(itate !e arbonnier) Da incep#t %l$re!
4#nter si 0o#lan&er a# cre'#t ca s#nt o specie creeata arti$icial, !ar Preienber& a !emonstrat contrari#l
obser(an! ca, chine'ii n#+i tin in ac(arii si nici n# apar in comert, ca alte specii (carasi selectionati))
" (arianta a l#i Macropo!#s operc#laris este Macropo!#s operc#laris concolor) S#nt pesti nepretentiosi,
temperat#ra la care pot re'ista $iin! intre 1*+31Z , iar cea minima !e 11Z )
acropodus opercularis concolor n# are !#n&ile trans(ersale, sin&#ra !i$erenta $iin! $apt#l ca la
!ep#nere acesta !e(ine aproape ne&r#, aripioarele $iin! p#ternic prel#n&ite) /epro!#cerea are loc c#
constr#irea #n#i c#ib !e sp#me (caracteristic $amiliei) !e catre masc#l) .naltimea coloanei !e apa in ac(ari#l
!e repro!#cere poate $i mai mare !eoarece icrele a# #n contin#t mare !e s#bstante #leioase si n# se
sc#$#n!a) /epro!#cerea lor este $oarte asemanatoare c# a speciei -rico&aster trichopter#s si p#teti &asi mai
m#lte in$ormatii acolo)
49. &elostoma temmincki
8ste raspan!it in s#!+est#l %siei, in .n!ia, Malae'ia, 0orneo, S#matra si .n!one'ia) orp#l este inalt,
aplati'at pe lateral, c# o !eschi'at#ra a &#rii in&#sta, b#'ele $oarte &roase si carnoase, iesin! $oarte m#lt in
relie$) -oto!ata b#'ele s#nt acoperite c# !intisori $oarte $ini, apropiati #n#l !e celalalt) 3orsala este mai
l#n&a ca anala, tepii !in partea tare ne$iin! #niti intre ei) 8ste #n peste mare care in circa 1= l#ni a?#n&e la
1= cm) .n biotop#l nat#ral atin&e ** cm, !ar in ac(arii s#nt mai mici) Specia a $ost !escoperita in an#l 1=31
!e #(ier+7alenciennes pe ba'a #nor pesti a!#si !in Ja(a)
olorit#l: pe #n $on! !e la &alben spre (er'#i, apar mai m#lte !#n&i lon&it#!inale inchise la c#loare, !#n&i
care se intain! si pe aripioare) .n ac(ari# apare si o $orma semialbinotica (semialbinotica pentr# ca lipseste
pi&ment#l !ar ochii s#nt ne&ri n# rosi)) Femela, in ac(ari#, este mai mica, atin&an! abia 11+12 cm, $iin! mai
plina ca masc#l#l) 8a se mai !eosebeste !e masc#l si prin $apt#l ca are spatele mai asc#tit) %# ne(oie !e
$oarte m#lta hrana si o temperat#ra !e 2*Z ) 5re'enta !intilor !e pe b#'e ne an#nta ca s#nt mari
mancatori !e al&e, !ar mananca si hrana (ie ca: !aphnia, t#bi$e9, etc) Hrana (ie o$erita (a $i mica) 5ana la
*+6 cm, li se (or !a si pesti mici ca hrana) StacGs a obser(at ca e9emplarele tinere accepta hrana (ie mica,
in timp ce e9emplarele mai mari accepta# si hrana #scata, echitrei, lar(e !e tantari ne&ri, !ar n# accepta#
t#bi$e9 sa# lar(e !e tantari rosi (probabil n# traiesc in biotop#l nat#ral))
5entr# repro!#cere se $oloseste #n ac(ari# !e circa =1+111 l) 5e $#n! se poate p#ne p#tin nisip si #n $iltr#)
3#ritatea apei (a $i !e 11+12Z!4H c# #n pHA6,*+6,=, iar temperat#ra intre 26+2=Z , !ar poate $i ri!icata
pana la 31Z ) .n timp#l repro!#cerii, n#+si constr#iesc c#ib !e sp#ma, icrele si p#ii pl#tin! la s#pra$ata apei
!atorita e9ces#l#i !e s#bstanta #leioasa) .crele s#nt !ep#se pe inserat, !#pa #n !ans n#ptial $renetic) Da
ale&erea perechii si la !ep#nerea icrelor, $emela este element#l acti() .crele s#nt in n#mar $oarte mare intre
3111+,111 !e b#cati) Speci$ic acestei specii este ca, in timp#l rit#al#l#i !e imperechiere, pestii se ap#ca
#n#l pe celalalt !e b#'e, !e #n!e si n#mele !e ;&#rami p#paciosi< (asemanator #n#i sar#t)) .crele !ep#se se
ri!ica la s#pra$ata, ramanan! lipite !e plante) 3#pa !ep#nere, perechea n# este necesar sa $ie scoasa !in
ac(ari#, !ar in acest ca' ea (a $i bine hranita, pentr# ca alt$el (a manca icrele si p#ii) %c(ariile pentr#
repro!#cere (or $i $oarte bine aerisite)
3ep#nerea are loc in mai m#lte repri'e, #na in care pestii se inco(oaie #n#l in ?#r#l cel#ilalt !e 6+= ori) %poi
!#pa o sc#rta pa#'a in care se o!ihnesc #n#l lan&a celalalt, incepe a 2+a repri'a, !ar c# #n n#mar mai re!#s
!e imperecheri, !oar ,+*, apoi o no#a pa#'a si a treia repri'a c# n#mai 2+3 imbratisari) Se (a ca#ta ca
!#ritatea apei sa n# !epaseasca 1*Z!4H) Da o temperat#ra !e 26Z icrele eclo'ea'a in 1,+16 ore, iar la 31Z
s#nt necesare n#mai 12+1* ore) Dar(ele raman in apropierea s#pra$etei apei si inoata !#pa alte ,=+62 ore)
5#ii se hranesc c# &alben#s !e o# sa# in$#'ori si !#pa 3+, 'ile c# na#plii !e %rtemia salina) .n ,+* saptamani
p#ii atin& 3+, cm) 5#ii cresc ne#ni$orm si (or treb#i selectati mere#) Masc#lii s#nt $oarte (irili, a(an! o
cantitate $oarte mare !e lapti si !e aceea !#pa !ep#nere, apa poate a(ea #n aspect laptos)
50. olisa labiosa
%partine tot 0elontii!elor, este mai mic !ecat olisa $asciata, a?#n&an! pana la 11 cm, $emela $iin! ce(a mai
mica) 0iotop#l nat#ral este in .n!ia si 0irmania (in ra#l .raIa!i !e lan&a /an&oon)) 5rima !ata a $ost
importat in an#l 191, intr+#n sin&#r e9emplar, abia in 1911 s+a# importat mai m#lti) .i treb#ie #n ac(ari# c#
#n (ol#m !e cel p#tin *1 l) 0ot#l este mic, a(an! la partea s#perioara o e9crescenta mare, care !eri(a !intr+
o in&rosare a pielii !e pe ma9ilar#l s#perior, $iin! (i'ibila mai ales la masc#lii care a# atins mat#ritatea
se9#ala)
#loarea !e ba'a este #n (er'#i stral#citor, pe acest $on! aparan! !#n&i trans(ersale, nere&#late, oblice, !e
c#loare roscata, mai intense in partea !in spate a corp#l#i) 7er!ele poate $i acoperit !e o !#n&a
lon&it#!inala inchisa la c#loare) :ona in$erioara a corp#l#i si ab!omen#l#i, mai ales can! s#nt a&itati, se
colorea'a in (iolet inchis c# !esene &ri+albe) %ripioarele s#nt $oarte colorate) Femela are colorit#l mai
estompat) %c(ari# treb#ie sa aiba m#lte plante pl#titoare, c# ra!acini care s#nt $olosite !e $emela ca
asc#n'atori, pentr# ca masc#lii s#nt br#tali c# $emelele si asta n# n#mai la repro!#cere) himism#l apei n#
prea are importanta, iar temperat#ra (a $i c#prinsa intre 22+2=Z )
5entr# !ep#nere masc#l#l constr#ieste #n c#ib !e b#le, $ormat !in aer atmos$eric, absorbit la s#pra$ata apei
incon?#rat !e o secretie b#cala) #ib#l n# este prea mare, p#tan! a(ea #n !iametr# !e *+= cm) Femela,
care este &ata sa !ep#na, a(an! ab!omen#l plin c# icre, lo(este masc#l#l in 'ona ab!omen#l#i, parca
an#ntan!#+l ca este &ata sa !ep#na) .ntai masc#l#l alear&a $emela, !ar apoi c# aripioarele intinse, asteapta
$emela s#b c#ib) olorit#l l#i este !e?a intensi$icat la ma9im) Masc#l#l se incolaceste in ?#r#l $emelei pana
can! aceasta a?#n&e aproape c# b#rta in s#s si ac#m are loc e9p#l'area icrelor si $ec#n!area lor) .crele #rca
la s#pra$ata apei !atorita e9ces#l#i !e s#bstante #leioase) 5artenerii ca! ep#i'ati pe $#n!#l ac(ari#l#i si
!#pa o sc#rta pa#'a reia# cicl#l pana la !ep#nerea t#t#ror icrelor, moment in care $emela se asc#n!e si
treb#ie scoasa !in ac(ari#) 5ot $i !ep#se pana la 1111+1*11 !e icre) .crele s#nt impinse !e masc#l in c#ib si
s#b ele masc#l#l $ace #n alt strat !e b#le !e aer) .crele eclo'ea'a !#pa 2, !e ore, iar !#pa inca 3 'ile, p#ii
inoata liber, ac#m treb#in! sa+i hranim) 5rima hrana (a consta in in$#'ori sa# &alben#s !e o#) 3#pa 2+3 'ile
!e la !ep#nere se (a scoate si masc#l#l pentr# a n# manca p#ii care !e(in neasc#ltatori si $#& !in c#ib)
3#pa * 'ile, p#ilor li se pot a!ministra si na#plii !e %rtemia salina) Se mai poate aplica si meto!a
#rmatoare: ime!iat !#pa !ep#nere, c# a?#tor#l #nei plase $oarte $ine se scoate tot c#ib#l c# icre !in ac(ari#
si este m#tat in alt ac(ari# pre&atit c# apa la aceeasi temperat#ra) No#l ac(ari# n# (a a(ea nimic pe $#n!)
3#pa 3+, saptamani, (om incepe schimbari !e apa, la incep#t in cantitati mici, apoi mai mari)
51. olisa !asciata
%partin 0elontii!elor, ca si olisa ch#na si s#nt raspan!iti !in .n!ia pana in 0#rma) %# $oarte m#lte (arietati)
8ste #na !in speciile mari ale &en#l#i, p#tan! atin&e 12 cm) 0ot#l este mic, b#'ele proeminente, sol'ii s#nt
relati( mari) #loarea corp#l#i este roscat+maroni#, c# n#meroase !#n&i trans(ersale, oblice, inclinate spre
spate, !e c#loare albastra+(er!e) "perc#lele, 'ona pectorala si ab!ominala s#nt tot !e #n albastr#+(er!e,
aripioarele s#nt $oarte colorate, $emela este mai simpl# colorata, c# !orsala si anala rot#n?ite) 3e $apt, acest
l#cr# !eosebeste se9ele intre ele (la masc#l, !orsala si anala s#nt mai l#n&i si asc#tite la (ar$))
8ste #n peste sperios, necesita mai p#tina l#mina, l#cr# reali'abil c# a?#tor#l plantelor pl#titoare) S#nt pesti
!inamici, iar in perioa!a repro!#cerii, masc#l#l se impaca &re# c# ceilalti pesti !in ac(ari#) %re ne(oie !e
ac(arii spatioase, bine plantate, c# m#lte asc#n'is#ri, mai ales pentr# $emele) -emperat#ra optima este 2,+
2=Z , iar la repro!#cere 31Z ) 5entr# p#tin timp s#porta si 1*Z ) Mananca orice, pre$era hrana (ariata)
5entr# repro!#cere masc#l#l constr#ieste #n c#ib mare !in sp#ma, a(an! ca s#port plante pl#titoare)
52. olisa chuna
S#nt raspan!iti in nor!+est#l .n!iei si 0an&la!esh) .n a$ara perioa!ei !e repro!#cere si masc#l#l si $emela
s#nt la $el !e colorati) an! este a&itat, masc#l#l are #n colorit mai intens, c# o c#loare &albena+a#rie pana
la roscat) ap#l, 'ona pectoralelor si ab!ominala, ca si partea in $ata a analei este !e #n albastr#+(er!e
stral#citor) 5e !orsala are o pata l#n&#iata, &alben+citron pana la alb si care e terminata in partea s#perioara
a ei) Da $emela, temporar, apare o !#n&a lon&it#!inala inchisa la c#loare) /epro!#cerea si hranirea p#ilor e
$oarte asemanatoare c# a speciei -richo&aster trichopter#s, $iin! (alabila pentr# toate speciile !e
%nabanti!ae) 5oate a?#n&e la 6 cm)
.n an#l 196, Ni#Ienh#i'en a obser(at ca !aca specia n# este tin#ta intr+o companie a!ec(ata, n# se
colorea'a si pot chiar sa n# se repro!#ca) 3e aceea recoman!am ba'ine mari, bine plantate, c# mai m#lte
perechi) 3aca ba'in#l este mic se (a a?#n&e la con$licte teritoriale) 5entr# o pereche (om consi!era necesar
#n teritori# !e circa *1 cm2) #ib#l poate lipsi sa# poate $i mic si nein&ri?it)
53. $etta splendens Pestele luptator siamez
0etta splen!ens ca peste !e ac(ari# poate $i !i$erit !e pestele salbatic, !in biotop#l nat#ral) a specie $ace
parte !in $amilia %nabanti!ae, caracteri'ata prin e9istenta #n#i or*an respirator suplimentar, !escris la
pre'entarea $amiliei) -raieste in baltile cal!e, !e$icitare in o9i&en !in %sia !e s#!+est)
8ste #n peste nepretentios, in ac(ari# p#tan! $i cresc#t in (ase $oarte mici, $ara aerisire) 3e aceea, pentr#
a a(ea e9emplare !emne !e a $i pre'entate intr+o e9po'itie, este !e pre$erat sa $ie cresc#t in (ase mici,
borcane, pentr# a+si p#tea !e'(olta si etala $r#m#setea) 5entr# acest l#cr# n# este ne(oie !ecat !e o
in&ri?ire minima si o hrana coresp#n'atoare, la inter(ale re&#late pentr# a pastra apa c#rata) Fiin! tin#t intr+
#n spati# mic, este necesar, ca !in can! in can! sa i se schimbe apa) 8ste total nepretentios la calitatea apei
(!#ritate si pH), !ar a# ne(oie !e o temperat#ra !e 2=+31Z , iar pentr# repro!#cere chiar c# 1+2Z mai
ri!icata) 3aca este tin#t intr+#n borcan !e circa 1 litr# este necesara schimbarea apei cam la 2 'ile) Da
schimbarea apei se (a tine in (e!ere ca temperat#rile sa $ie e&ale) 3aca $olosim apa !e la robinet, at#nci
este bine ca aceasta sa $ie ;imbatranita< cel p#tin 2, !e ore) hiar la #n peste nepretentios ca 0etta,
!i$erentele $oarte mari in ceea ce pri(este calitatea apei pot pro(oca acci!ente &ra(e) 3aca obser(am ca #n
0etta tin#t intr+#n spati# mic, sta mai m#lt pe $#n!#l (as#l#i, sa# isi re!#ce acti(itatea, at#nci acesta este
#n semn ca apa treb#ie schimbata) Schimban! apa ime!iat, se obser(a o intensi$icare a acti(itatii pestel#i)
Se recoman!a a!a#&area in apa ac(ari#l#i in care crestem 0etta, a #nei lin&#ri !e sare &r#n?oasa la $iecare
&alon !e apa ( i &alon A , l apa))
a hrana, 0etta n# este #n peste pretentios, atata timp cat hrana este !ata la inter(ale re&#late si in
cantitati s#$iciente) 5estel#i i se pot a!ministra ca alimente #rmatoarele: !aphnie (ie, con&elata, lar(e !e
tantari, b#cati !e carne !e (ita cr#!a, t#bi$e9, %rtemia salina (ie si con&elata, rame taiate mar#nt si bine
spalate) Se recoman!a o !ieta cat mai (ariata) . se poate a!ministra si hrana #scata, !ar n#mai ca hrana
s#plimentara asociata c# cea (ie sa# con&elata) .n!i$erent !e tip#l hranei, este recoman!abil sa $ie hranit !e
mai m#lte ori pe 'i, !ecat o sin&#ra !ata !in ab#n!enta) %st$el i se poate asi&#ra si (ariatia hranirii,
recoman!ata t#t#ror pestilor, n# n#mai la 0etta) @n aliment in e9ces (necons#mat in intre&ime) !#ce la o
schimbare a calitatii apei (in$ectarea apei) p#tan! !#ce la imbolna(irea pestel#i) .n &eneral se aprecia'a ca
0etta splen!ens traieste !oar 1,*+2 ani, !ar e9ista mart#rii ca #nii traiesc peste 3 ani) " hranire in e9ces si o
hrana nea!ec(ata sc#rtea'a (iata pestilor) 3e aceea se recoman!a si $olosirea ca hrana a $icat#l#i !e p#i,
inima si $icat !e (ita, carne !e cal si hrana s#b $orma !e $#l&i !eshi!ratati, creata special pentr# ei) 3eci !in
p#nct !e (e!ere al con!itiilor !e intretinere, temperat#ra apei se pare ca are o in$l#enta $oarte mare) %st$el,
acest peste tropical poate re'ista la o temperat#ra minima !e 21Z si ma9ima !e 29Z ) Se pare ca o
temperat#ra !e peste 31Z sc#rtea'a (iata pestel#i) 0etta este p#tin sensibil la boli, !aca respectam
re&#lile !e mai s#s pri(itoare la hrana si schimbarea apei) S#nt in$ormatii ca masc#lii !e 0etta a# trait peste
9 ani) 8ste a!e(arat ca acesti pesti s#nt tin#ti in con!itii !e laborator, $acan! parte !intr+#n e9periment
#ni(ersitar as#pra lon&e(itatii) Fiecare peste are #n ac(ari# c# #n (ol#m !e mai m#lti &aloni, !ar pentr# el,
este ;aler&at< prin ac(ari# #n an#mit timp)
Reproducerea
3in p#nct !e (e!ere al calitatii apei, 0etta este #n peste p#tin pretentios) .n ceea ce pri(este (as#l $olosit
pentr# !ep#nere, el poate $i $oarte !i$erit ca $orma si (ol#m) %st$el in "rient se $olosesc pentr# !ep#nerea
icrelor oale emailate si ceramice) a o in!icatie s#plimentara n# treb#ie ca (as#l sa $ie nici prea mic, !ar nici
prea mare pentr# ca pestii sa n# se piar!a #n#l !e alt#l) 3in p#nct !e (e!ere al temperat#rii, e9ista
in$ormatii ca 0etta a !ep#s la 1=Z , !ar #n s#cces !eplin s+a obtin#t la o temperat#ra c#prinsa intre 2,+29Z
) %ceste temperat#ri re$lecta, mai m#lt ca si&#r, temperat#rile !in biotopul natural) "bser(am !in cele
sp#se mai s#s ca s#cces#l repro!#cerii n# consta in asi&#rarea #nor con!itii !eosebite !e ac(ari#, ci treb#ie
ca#tat in alta parte, si an#me la asi&#rarea material#l#i biolo&ic) /e(enin! as#pra temperat#rii, p#tem
constata ca temperat#ri peste 31Z incomo!ea'a pestele, iar p#ii re'#ltati (icrele $iin! silite sa se !e'(olte
$oarte rapi!) s#nt slabiti si mor inainte !e a p#tea inota) 3eci pentr# a obtine !escententi sanatosi si
n#merosi, ca#'ele s#cces#l#i treb#ie sa le ca#tam in priceperea noastra !e a ale&e material#l biolo&ic) %st$el
#n prim criteri# !e a ale&e perechea !ep#natoare il constit#ie c#loarea) Da o prima tentati(a !e a repro!#ce
0etta acest aspect ne (a interesa mai p#tin, tot#l este sa obtinem p#ii) 3ar la o a !o#a sa# a treia
repro!#cere (s#cces) (om !e(eni mai pretentiosi) %st$el (om ale&e o pereche rosie (albastra, alba sa#
(er!e) pe care+i (om p#ne la repro!#s) 3ar sa (e!em c#m reali'am aceasta, pentr# ca !oar ai+i p#ne intr+
#n ac(ari# impre#na n# este s#$icient) 3#pa criterii !e c#loare ale&em o pereche mat#ra se9#al) 3e?a am
pre&atit ac(ari# pentr# repro!#cere, am asi&#rat o temperat#ra a apei !e 26+2=Z ) Sa (e!em !e ce mai
a(em ne(oie pentr# #n s#cces al repro!#cerii) a la orice o(ipar, intro!#cem $emela c# 12+2, !e ore inainte
in ba'in#l !e repro!#cere) .n ca'#l l#i 0etta, in ac(ari# am p#s #n &r#p !e plante pl#titoare: /iccia $l#itans,
eratopteris, prec#m si #n &r#p !e plante ca: ryptocarine ale caror ra!acini le+am prins c# o a&ra$a !e
pl#mb si care a# $ost ase'ate in 2 sa# 3 colt#ri ale ac(ari#l#i) 5lantele pl#titoare a?#ta la formarea cuibului
de spuma!e catre masc#l (s#port al (iitoarelor icre), iar plantele !in colt#ri (or ser(i ca asc#n'atori pentr#
$emela in timp#l si !#pa !ep#nerea icrelor) onsi!eram necesara intro!#cerea $emelei in ac(ari#l !e
repro!#cere c# 12+2, !e ore inainte, !eoarece $emela (&ata !e repro!#cere) se acomo!ea'a mai &re# #nor
noi con!itii) Masc#l#l se acolo!ea'a mai #sor (parca stie ca este p#s intr+#n alt ac(ari# pentr# repro!#cere)
si !aca $emela n# este complet pre&atita !a !ep#na, masc#l#l e9citat o alear&a si o bate, p#tan! s+o
omoare) /epro!#cerea incepe c# constr#irea !e catre masc#l a #n#i c#ib la s#pra$ata apei) 5entr#
constr#ctia c#ib#l#i, #nii a#tori p#n pe s#pra$ata apei o hartie cerata sa# o ceasca !e plastic) %ceste l#cr#ri
se p#n !eoarece m#lti masc#li isi constr#iesc c#ib#l s#b ele) 8ste !e pre$erat sa p#nem !oar cate(a t#$e !e
eratopteris sa# $r#n'e r#pte !e 8chino!or#s osiris sa# 8) ori'ontalis) 5re&atirea ba'in#l#i pentr#
repro!#cere costa in:
+ #n ba'in !e circa ,1 l
+ se #mple c# apa mai (eche (peste ,= !e ore)
+ se p#n in ac(ari# t#$ele !e plante pl#titoare si &r#p#l !e plante la colt#ri) 5e lan&a ca acestea constit#ie #n
loc !e a!apost si o!ihna pentr# mat#ri si p#iet, se pare ca in ?#r#l acestora apare si se !e'(olta o(iata
microscopica mancata !e p#ietF
+ coloana !e apa n# (a !epasi 11 cm pentr# ca icrele !e 0etta s#nt mai &rele ca apa si !#pa !ep#nere si
$ec#n!are, acestea ca! la $#n!#l ba'in#l#i, $iin! apoi l#ate !e masc#l in &#ra si $i9ate in c#ib#l !e sp#ma)
3aca coloana ar $i mai inalta, at#nci !#pa ,+* !r#m#ri, masc#l#l ar obosi si si+ar pier!e interes#l pentr#
repro!#cere, lasan! icrele ca'#te pe $#n! #n!e ar pieri) %!ancimea mica a?#ta si p#ii, care se (or p#tea
ri!ica sin&#ri la c#ib) S#nt relatari ca nici o a!ancime !e circa 31 cm a coloanei !e apa n# ar $i prea mareF
+ asi&#rarea #nei temperat#ri constante 26+2=Z c# a?#tor#l #n#i termostatF
+ peste ac(ari# se (a p#ne #n &eam, acest l#cr# asi&#ran! mentinerea temperat#rii constante, l#cr# care
treb#ie asi&#rat si !#pa primele 31 !e 'ile !e (iata, !#pa care p#iet#l incepe sa+si !e'(olte or&an#l a#9iliar
!e respiratie (labirint#l)) 3e asemenea mentine si o #mi!itate e9istenta in biotop#l nat#ral)
5res#p#nem ca am asi&#rat toate aceste con!itii si $emela este pre&atita pentr# !ep#nere) %cest l#cr# este
e(i!ent prin aparitia pe corp#l $emelei a #nor !#n&i trans(ersale) %ceste !#n&i s#nt in(i'ibile la pestii !e
c#loare !eschisa (&alben, alb, pastel)) 3aca apar aceste !#n&i, at#nci se poate intro!#ce si masc#l#l) 3aca
intro!#cem masc#l#l si obser(am ca acesta n# incepe sa+si constr#iasca c#ib#l !e sp#ma, e9ista mai m#lte
meto!e pentr# a+l stim#la) Se separa ac(ari#l in !o#a parti c# a?#tor#l #n#i &eam, intr+o parte ramanan!
$emela iar in cealalta $iin! masc#l#l) 3#pa circa 12+2, ore masc#l#l incepe constr#irea c#ib#l#i) 3aca a
constr#it c#ib#l, ri!icam &eam#l !espartitor si ac#m $iin! impre#na, perechea incepe !ep#nerea icrelor)
Stim#larea constr#irii #n#i c#ib !e catre masc#l se poate $ace n# n#mai prin apropierea #nei $emele si si
prin apropierea #n#i masc#l, sa# !oar prin schimbarea loc#l#i (intr+#n borcan) a $emelei) Se mai aprecia'a
ca schimbarea apei stim#lea'a constr#irea #n#i c#ib) " alta ca#'a care ar p#tea !etermina constr#irea #n#i
c#ib, o constit#ie schimbarea barometr#l#i) %cest l#cr# se leaba probabil !e n#mar#l !e ani petrec#ti in
capti(itate a pestel#i salbatic) Se pare ca aceeasi in$l#enta o are si s#ccesi#nea se'oanelor #scate+ploioase
!in (iata pestel#i)
@n alt stimulent pentru construirea cuibului il constit#ie temperat#ra alei) .n nat#ra constr#irea c#ib#l#i
are loc la o temperat#ra c#prinsa intre 16+29Z ) ontea'a $oarte m#lt temperat#ra la care pestele a $ost
obisn#it) S+a obser(at $apt#l ca pestii care a# stat cate(a ore la o temperat#ra !e 13Z , rea!#si in con!itii
normale, in 2, !e ore si+a# constr#it c#ib#ri pentr# repro!#cere) S+a obser(at ca pentr# constr#irea #n#i
c#ib, stim#lati( pentr# masc#l este si #n obiect in $orma rot#n!a (ca #n &rape$r#it) si !e c#loare &albena)
%ceste constatari a# $ost (eri$icate si s+a obser(at ca acest obiect seamana c# masa #nei $r#n'e pl#titoare
care se &aseste in biotop#l nat#ral (-hailan!a)) #lorile rosii sa# (er'i n# s+a# b#c#rat !e aprecierea
pestilor, iar albastr#l a $ost respins in totalitate) -oto!ata s+a obser(at ca b#lele atra& si hranesc in$#'orii)
S#nt ca'#ri in care o pereche n+a !ep#s, !esi masc#l#l a constr#it c#ib#l) .ntro!#can! o alta pereche, no#l
masc#l a $olosit si completat c#ib#l (echi)
8ste bine sa e9iste o s#rsa !e l#mina in camera c# ac(ari#l, !ar n# !eas#pra acest#ia) 3e re&#la seara se
intro!#ce $emela in ac(ari#, iar !imineata si masc#l#l (asi&#ran! o il#minare slaba a camerei)) .n c#rs#l 'ilei
masc#l#l e9citat a constr#it !e?a c#ib#l) Marimea c#ib#l#i poate (aria $oarte m#lt) %st$el pot $i !oar cate(a
b#le sa# c#ib#l poate acoperi ?#matate !in s#pra$ata ac(ari#l#i) #ib#rile a 2 masc#li !e 0etta n# (or
semana nicio!ata) 0#lele !e aer s#nt acoperite c# #n strat !e m#c#s si $ormea'a o masa lipicioasa, $olosin!
pentr# mentinerea icrelor si a p#ilor in c#ib) Joc#l n#ptial poate a(ea aspecte !i$erite) %st$el s#nt ca'#ri can!
$emela #rmareste la incep#t masc#l#l (!aca este a!aptata !e?a noilor con!itii) sa# !aca n#, masc#l#l
#rmareste $emela) .n!i$erent !e sit#atie, !#pa circa 1*+21 !e min#te $emela incepe sa se asc#n!a !e
a(ans#rile masc#l#l#i) %cti(itatea masc#l#l#i alternea'a intre $#&arirea $emelei si l#cr#l la c#ib) 5erioa!a !e
c#rtare poate !#ra !e la cate(a ore la cate(a 'ile) #loarea $emelei se intensi$ica iar !#n&ile trans(ersale
s#nt (ii) Femela (ine spre masc#l, insa can! acesta (ine catre ea, $emela $#&e si se asc#n!e) .n $inal,
$emela, c# aripile stranse, se apropie !e c#ib, c# cap#l in ?os) 3in acest moment masc#l#l se poarta mai
&in&as c# ea) .ncep sa se incolaceasca #n#l pe alt#l s#b c#ib) Se pare ca masc#lii s#nt ;stan&aci< sa#
;!reptaci<, ast$el ei nep#tan!#+te in!oi (incolaci in ?#r#l $emelei) !ecat pe !reapta sa# pe stan&a) .ncolaciti,
$emela se intoarce c# b#rta in s#s si incepe !ep#nerea icrelor, $ec#n!ate ime!iat !e masc#l) .crele, mai &rele
!ecat apa, ca! pe $#n! si s#nt l#ate !e masc#l in &#ra si ri!icate in c#ib#l !e sp#ma) %cesta este moment#l
in care ac(aristii mai p#tin e9perimentati a# impresia ca masc#l#l mananca icrele) Femela e9p#l'ea'a in
repri'e !e cate 1*+21 !e icre, care s#nt $ec#n!ate !e masc#l) 3#pa !ep#nerea intre&ii ponte, in $#nctie !e
marimea si e9perienta perechii, care poate n#mara pana la ,11+*11 !e icre, $emela (a $i scoasa !in ac(ari#l
!e repro!#cere, pentr# ca masc#l#l in !orinta l#i !e a prote?a c#ib#l si pro&enit#ra, !e(ine $oarte (iolent,
batan! $emela (p#tan! chiar s+o omoare)) .n perioa!a pana la aparitia ale(inilor, masc#l#l (a ri!ica contin##
icrele ca'#te !in c#ib (ca si p#iet#l), pana can! acesta incepe sa inoate ori'ontal) .n toata aceasta perioa!a
n# este necesara nici aerisirea nici $iltrarea apei, pentr# ca t#rb#lenta pro!#sa !e acestea poate $ace !i$icila
intretinerea c#ib#l#i si poate imprastia icrele si p#iet#l (e9ista impresia ca p#iet#l este incomo!at !e apa
care se misca in permanenta)) 3ar o completare sa# o schimbare partiala a apei poate inloc#i aerisirea si
$iltrarea)
3ep#nerea icrelor poate !#ra 3+, ore) 3ep#nerea a!#ce pestii intr+o stare aproape !e transa) 5rim#l care+si
re(ine este masc#l#l care are in!atoriri s#plimentare $ata !e act#l !ep#nerii) 3#pa !ep#nerea #nei transe !e
icre, masc#l#l are &ri?a !e icre, le ri!ica in c#ib, le asea'a #rman! apoi o alta repri'a !e !ep#nere) Si $emela
poate a?#ta la ri!icarea icrelor in c#ib) S+a mai obser(at ca #nii masc#li in&hit o parte !in icre, in&ri?in! c#
atentie icrele ramase) S#nt relatari !espre o !e'(oltare ;stomacala< a #nor p#i) 5erioa!a !e inc#bare
!#rea'a cam 36+,1 !e ore, timp in care masc#l#l in&ri?este c#ib#l, aran?an! icrele si p#ii, probabil
o9i&enan!#+i) 3#pa aparitia p#ilor (intai mici icre c# co!ita) acestia ca! !in c#ib, masc#l#l a(an! &ri?a sa+i
#rce la loc) Se pres#p#ne ca acest l#cr# este bene$ic, !eoarece la s#pra$ata apei, la separarea !intre me!ii
(apa+aer) strat#l !espartitor este mai bo&at in o9i&en) 3#pa circa ,=+61 !e ore ma?oritatea p#ilor inoata
liber (in po'itie ori'ontala)) .n acest moment scoatem masc#l#l si incepem hranirea p#iet#l#i (care pana
ac#m s+a hranit !in icra))
a o prima hrana, pentr# p#ii !e 0etta se (or $olosi in$#'orii (parameci) sa# &alben#s !e o# $iert tare (a se
(e!ea capitol#l ;Hrana<)) Se pare ca (iata microscopica $ormata in ?#r#l $r#n'elor !e s#pra$ata este
s#$icienta pentr# hranirea p#iet#l#i) .n acest moment este necesara intro!#cerea #nei pietre !e aer
actionata !e #n (ibrator, mai ales pentr# spar&erea po?&hitei !e pra$ care se $ormea'a la s#pra$ata apei si
care impie!ica o9i&enarea) 3#pa *+6 'ile !e hranire c# in$#'ori sa# &alben#s !e o# $iert tare, se poate trece
la o hrana mai consistenta ca: micro(iermi sa# na#pi !e %rtemia salina) oncomitent c# trecerea timp#l#i si
cresterea p#iet#l#i, se (a ri!ica si ni(el#l apei in ac(ari#) 3aca $olosim o hrana ba'ata pe &alben#s !e o#, se
recoman!a intro!#cerea in ac(ari# a #nor melci care sa cons#me o parte !in aceasta hrana, care alt$el ar
altera apa) Melcii pastrea'a c#rat in ba'in mai m#lt timp !ecat !aca in acel ba'in n+ar $i melci) .ntr+#n
ac(ari# !in care n# am scos la timp perechea !e repro9#catori se pot obser(a serii !i$erite !e p#i, in !i(erse
sta!ii !e !e'(oltare) %st$el p#tem a(ea icre eclo'ate in c#ib, concomitent c# p#i care inoata si se hranesc
liber)-oto!ata n# s+a obser(at ca $emela sa# masc#l#l sa+si manance p#ii) S#nt obser(atii ca $olosin! pentr#
$emela o ;c#sca< pentr# &#ppy, aceasta a sarit in ba'in la masc#l, iar !#pa !ep#nerea icrelor a sarit inapoi in
c#sca)
Balt Ma#r#s n# recoman!a intro!#cerea $emelei inaintea masc#l#l#i in na'in#l !e repro!#cere) 8l
recoman!a intro!#cerea concomitenta a ambilor, !eoarece consi!era ca oricare se poate socoti stapan#l
teritori#l#i) 8l sp#ne ca pestii a# ne(oie !e 2+3 min#te pentr# a se acomo!a si a !ep#ne) 3aca o $emela n#
(rea sa !ep#na, se recoman!a intro!#cerea #nei a !o#a $emele in ba'in) 3aca masc#l#l este cel care n#
coresp#n!e at#nci $emela se (a ra'b#na atacan! masc#l#l pana la omorarea l#i) 3aca !ep#nerea icrelor n#
are loc intr+#n inter(al !e 62 !e ore se recoman!a schimbarea perechii) 3e re&#la, !oar schimbarea
masc#l#l#i !a re'#ltate) 3aca tot#si $emela n# pre'inta semne ca (rea sa !ep#na icrele (!#n&ile (erticale),
at#nci o (om inloc#i c# o alta) 5robabil ca ea n# este mat#ra se9#al sa# este la prima !ep#nere si este
speriata) Se pare ca masc#l#l este stim#lat sa+si constr#iasca c#ib#l !aca la o a !o#a, a treia !ep#nere este
$olosita o $emela !e c#loarea primeia c# care a !ep#s icre) N# este o re&#la &enerala, !ar treb#ie sa tinem
cont !e ea)
" alta re&#la !e care treb#ie sa tinem seama pentr# s#cces#l repro!#cerii este aceea ca n# se p#ne la
repro!#cere #n masc#l tanar si o $emela care a !ep#s !e mai m#lte ori si !eci ma mare ca (arsta si
!imensi#ni) S+a constatat ca imbratisarile nere#site !#c la sca!erea apetit#l#i se9#al atat la $emele cat si la
masc#li) 3aca n# p#nem la imperecheat e9emplare tinere, lasan!#+i sa imbatraneasca, at#nci ei (or re$#'a
sa $aca acest l#cr# sa# n# (or p#tea sa+l $aca) 3eci c# cat masc#lii si $emelele (or $i p#si la !ep#nere mai
repe!e si cat mai !es, c# atat s#cces#l (a $i mai !eplin) " pereche in(atata c# #n cicl# re&#lat !e !ep#neri
(sa sp#nem la 3 saptamani sa# o l#na, !ar respectat c# ri&#ro'itate) (a !e(eni ner(oasa la !epasirea
termen#l#i) 3aca o p#nem e9act la termen#l la care a $ost in(atata, at#nci !ep#nerea este &arantata intr+#n
timp $oarte sc#rt !e la intro!#cerea in ac(ari#l !e repro!#cere)
Da o !ep#nere, o pereche !e 0etta poate !ep#ne pana la ,11+*11 !e icre) N# s+a obser(at ca $emela sa
manance icrele, ea a?#tan! masc#l#l sa le c#lea&a pe cele ca'#te pe $#n! p#nan!#+le in c#ib) S+a mai
obser(at ca bine hraniti si in&ri?iti, 0etta poate !ep#ne contin##) %st$el, !aca !ep#nerea are loc intr+#n
ac(ari# c# mai m#lte e9emplare, #n masc#l (a !ep#ne c# toate $emelele care se pre'inta (ol#ntar) 5robabil
ca asa se petrec l#cr#rile si in nat#ra) .n acest ca' (or e9ista concomitent p#i, icre eclo'ate si icre
neeclo'ate in acelasi spati# si c# acelasi masc#l) 0ine hranite, $emelele !e 0etta pot !ep#ne !in no# !#pa o
perioa!a sc#rta !e timp !e circa 3+, 'ile) Masc#lii !e 0etta in&ri?esc p#iet#l atata timp cat acestia sta# in
c#ib, in moment#l can! il parasesc, p#iet#l poate $i &onit !e masc#l)
Hranirea p#ilor se (a $ace in clipa in care toti (sa# marea lor ma?oritate) inoata ori'ontal) .n primele 'ile !e
(iata, in pri(inta hranirii s#nt !o#a teorii:
+ este necesara hranirea p#iet#l#i in primele 'ile c# in$#'ori
+ n# s#nt necesari in$#'orii si se poate incepe !irect c# na#pli !e %rtemia)
%m repro!#s aceste teorii mai m#lt !in c#rio'itate pentr# ca pana la #rma e9perienta noastra isi (a sp#ne
c#(ant#l) 3aca hranim p#iet#l c# in$#'ori, at#nci plasarea #n#i bec mic chiar !eas#pra ba'in#l#i are #n e$ect
bene$ic, in$#'orii a!#nan!#+se in ?#r#l s#rsei !e l#mina si cal!#ra) Si p#iet#l se (a a!#na tot acolo p#tan!#+
se hrani mai bine) 3#pa circa 11+1, 'ile p#iet#l care a $ost cresc#t pana ac#m in ba'ine mici treb#ie m#tat
in ba'ine mai mari) 3aca n# $acem acest l#cr# la timp (om incetini cresterea lor) a re&#la &enerala treb#ie
sa tinem cont ca se (a asi&#ra 11 l !e apa pentr# $iecare 2*+,1 !e p#i) 0ine alimentati si $acan!#+le
schimbari !ese !e apa, p#ii (or creste $oarte rapi!)
.n perioa!a $ormarii labirint#l#i la circa 31 !e 'ile, pestii s#nt !eosebit !e sensibili la !i$erentele !e
temperat#ra) %st$el ba'in#l se (a acoperi c# #n &eam care $ace ca temperat#ra apei !in ac(ari# si a strat#l#i
!e aer !e la s#pra$ata sa $ie e&ale) %ceasta !i$erenta !e temperat#ra este ca#'a pier!erii #nor serii intre&i
!e pesti labirint) S+a# obser(at ca'#ri in care intr+o serie !e p#i, in a$ara celor care inoata normal, s#nt si
altii care ;topaie< prin ba'in, inotan! c# !i$ic#ltate) %cest l#cr# apare c# pre!ilectie mai ales at#nci can! p#ii
incep sa+si $oloseasca labirint#l) @nii !intre crescatori !istr#& acest p#iet, insa acest l#cr# se poate reme!ia)
0oala lor este le&ata !e (e'ica inotatoare, care este mai sc#rta sa# mai p#tin !e'(oltata) @nii a#tori sp#n ca
acesti pesti treb#ie m#tati intr+#n ac(ari# c# coloana mica !e apa) %ceasta boala n# este ere!itara,
nee9istan! e9plicatii nici tratament pentr# ea) 5estele isi poate re(eni sa# n#)
54. %amilia 'nabantidae
%ceasta $amilie $ace parte !in or!in#l %nabantoi!aea) "r!in#l se imparte in &en#rile: %nabas, tenopoma,
Malp#l#tta si Sen!elia)
5estii !in acest or!in s#nt pesti !e apa !#lce, !in 'ona tropicelor si a# caracteristic #n aparat respirator
au,iliar n#mit labirint) 3e m#lte pri branhiile n# s#nt s#$iciente pentr# o respiratie e$icace si at#nci pestii
care traiesc in ape maloase, lipsite !e o9i&en, si+a# !e'(oltat c# timp#l acest labirint, ca or*an au,iliar)
5estii ies la s#pra$ata apei si respira aer atmosferic) Dabirint#l este mai !e'(oltat sa# n#, in $#nctie !e
specie si !e (arsta) 3eci aceste specii se acomo!ea'a #sor la lipsa !e o9i&en !in apa) 3in p#nct !e (e!ere al
con$ormatiei corp#l#i, aceasta poate (aria !e la al#n&it la bon!oc, aplati'ati lateral, c# bot#l sc#rt, &#ra
mica, b#'ele &roase si pron#ntate, c# sol'ii !e pe spate me!i# !e'(oltati, acoperin$ cap#l si barbia) 3orsala
si anala se impart in !o#a parti, #na mai l#n&a c# ra!ii tari si cealalta mai sc#rta c# ra!ii moi) %ripioarele
ab!ominale s#nt $oarte apropiate !e 'ona pectorala, !ar la #nele specii s#nt $oarte al#n&ite trans$orman!#+
se in antene ($ire)) 5e aceste antene s#nt !isp#se m#lte cel#le &#stati(e) Dinia !e pe $lanc#ri poate $i
contin#a (completa) sa# intrer#pta) .n acest ca' este $ormata !in pete, p#ncte, !ar aceasta linie poate lipsi
c# tot#l) a(itatea ab!ominala este $oarte mare, a?#n&an! pana la ba'a co'ii) %n#s#l este po'itionat in
partea anterioara a corp#l#i, iar (e'ica inotatoare este l#n&a $iin! plasata in partea !in spate a corp#l#i si
este $ormata !in !o#a parti)
Anabantidele s#nt raspan!ite in s#!+est#l %siei, .n!one'iei si %$rica) S#nt n#mai pesti !e apa !#lce si !in
moti(e economice s+a# raspan!it si !incolo !e ins#lele S#n!a) S#nt pesti nepretentiosi, !ar a# ne(oie !e
m#lta cal!#ra) 0a'inele treb#iesc acoperite, pentr# ca respiran! aer atmos$eric s#nt sensibili la !i$erenta !e
temperat#ra intre cea a apei si a aer#l#i !in camera) 3e asemenea, ba'in#l treb#ie acoperit si pentr# $apt#l
ca speriin!#+se sar a$ara !in apa (mai ales -richo&aster leeri)) 3in acest p#nct !e (e!ere, acest l#cr# este
e(i!ent at#nci can! isi in&ri?esc icrele sa# p#ii) 3esi s#nt pesti pasnici $ata !e alte specii, s#nt foarte
a*resi!i fata de se,ul opus (mai ales $ata !e $emele) in timp#l repro!#cerii)
3ep#nerea icrelor are loc intr+#n cuib de spuma, constr#it !e masc#l in acest scop) 0#lele !e aer s#nt lipite
#nele !e altele printr+o secretie pro!#sa !e #nele &lan!e !in ca(itatea b#cala) 3e re&#la, c#ib#l este ancorat
!e plante, sa# are in componenta l#i $ra&mente !e plante) %ceasta le&at#ra c# plantele are o importanta
!eosebita) !eoarece in ?#r#l plantelor se !e'(olta o (iata microscopica, care este importanta pentr# ca
$oloseste ca o prima hrana pentr# ale(ini)
Masc#l#l care constr#ieste c#ib#l, are &ri?a !e el aparan!#+l si reparan!#+l tot timp#l) Da #nii pesti
(Macropo!#s operc#laris) icrele contin o cantitate $oarte mare !e s#bstante #leioase, care $ac ca icrele sa se
ri!ice sin&#re in cuibul de spuma, in timp ce la alte specii (0etta splen!ens), cantitatea #leioasa este mai
mica, icrele ca! pe $#n!#l ac(ari#l#i, !e #n!e s#nt a!#nate !e masc#l si ri!icate in c#ib#l !e sp#ma) 5entr#
a n# !istr#&e c#ib#l, ac(ari#l treb#ie ase'at intr+#n loc $erit !e '!r#ncinat#ri care sa atin&a s#pra$ata apei)
3#padepunerea icrelor, $emela (a $i scoasa !in ac(ari#) Masc#l#l constr#ieste c#ib#l ase'an! icrele !e ?os
in s#s, ast$el incat b#lele stricate !e a&itatia apei s#nt constr#ite !e cele !in strat#l in$erior, ast$el incat
icrele a?#n& la #n moment !at la s#pra$ata apei) 5#ii ies ca lar(e ne!e'(oltate si pana in moment#l in care
inoata liber, s#nt tin#ti la #n loc (in c#ib) !e masc#l) .n acest sta!i# p#ii topaie perpen!ic#lar pe s#pra$ata
apei, !ar s#b c#ib) 3in clipa in care inoata liber (po'itie ori'ontala), masc#l#l n# se mai oc#pa !e ei,
treb#in! scos !in ba'in) Da cate(a specii, !in cele care n# constr#iesc c#ib !e b#le, sa# la care c#ib#l este
$oarte mic, p#ii se pot lipi in 'ona cap#l#i sa# a $lanc#rilor c# o s#bstanta #leioasa care+i mentine la
s#pra$ata) 5#ii ;ren#nta< la aceasta s#bstanta in moment#l in care contin#t#l sac#l#i (itelin s+a resorbit
complet)
.n primele sta!ii !e (iata p#ii a# ne(oie !e $oarte m#lta hrana animala (in$#'ori)) 3#pa *+6 'ile !e hranire
c# in$#'ori, p#ii pot $i trec#ti pe o alta hrana mar#nta (&alben#s !e o# $iert tare)) -reb#ie mentin#ta o
temperat#ra constanta a apei, iar inaltimea coloanei !e apa sa n# !epaseasca 11+1* cm (mai ales la 0etta
splen!ens)) .n prima l#na !e (iata p#ii a# ne(oie !e o aerisire $ina a apei, pana in moment#l !e'(oltarii
labirint#l#i) S#bor!in#l %nabanti!aea este impartit la ran!#l l#i in , $amilii: %nabanti!ae, 0elontii!ae A pesti
labirint, 4#rami A helostomiti!ae si "sphoronemi!ae)
55. reveti Red herry
Denumire stiintifica cre!eti red cherry: Neocari!ina heteropo!a (ar) re!
%ri*ine cre!eti red cherry: -aiIan)
Dimensiune cre!eti red cherry: poate atin&e 3 cm !ar !e obicei n# a?#n&e la mai m#lt !e la 2,* cm )
Masc#lii s#nt mai mici)
Temperatura pentru cre!eti red cherry: 1*+2= ) .!eal : 23+2,
PH pentru cre!eti red cherry: 6,* +=, !ar pre$era #n 5h #sor alcalin) 3aca apa este prea aci!a pot inceta
sa se repro!#ca)
&H pentru cre!eti red cherry: 12, !ar tolerea'a o pla?a lar&a !e (alori)
)ensibilitatea cre!etilor red cherry: s#nt relati( #sor !e intretin#t, insa s#nt e9trem !e sensibili la c#pr#
si n# tolerea'a cantitati mari !e nitrit)
%tentie la $ertili'antii pentr# plante care contin c#pr# pentr# ca pot $ace (ictime printre cre(eti)
3easemeni, inainte !e a $olosi #n me!icament in ac(ari#l c# cre(eti (a treb#i sa a$lam !aca n# c#m(a este
to9ic pentr# ne(ertebrate)
%pa (a treb#i tratata c# con!itioneri pentr# a ne#trali'a metalele &rele si clor#l, !ar con!itionerii se (or
$olosi in !o'a prescrisa, a n# se s#pra!o'a)
A*resi!itatea cre!etilor red cherry: N# pre'inta absol#t nici #n risc pentr# nici o specie !e pesti F 5ot
manca insa icre, !e aceea n# (or $i tin#ti in ac(arii !e repro!#cere)
3aca ei n# pot (atama nici #n peste, in schimb ei insisi pot $i (ictime ale pestilor mari sa# a&resi(i)
S#nt compatibili c# pestii mici si linistiti (personal, n# am a(#t probleme c# cre(eti a!#lti impre#na c#
caraci!e mici, Gryptopter#s, o specie !e &#rami pitici, &#ppy in schimb am obser(at ca betta pot !e(eni
$oarte a&resi(i $ata !e cre(eti, in special $ata !e $emelele c# o#a)
)ociabilitatea cre!etilor red cherry: re! cherry , la $el ca toate speciile !e neocari!ina si cari!ina, n#
treb#ie tin#ti nicio!ata sin&#ri) 8i s#nt (iet#itoare sociabile si a# ne(oie !e #n &r#p !e semeni, c# cat mai
m#lti c# atat mai bine) .n!icat ar $i sa $ie tin#ti macar 11, !ar intr+#n ac(ari# mic minim ,+*)
Durata de !iata cre!eti red cherry: 1, * C 2 ani)
Culoare cre!eti red cherry: .n nat#ra, c#loarea normala a acestor cre(eti este maro) #loarea rosie este
!ata !e o m#tatie &enetica) #loarea maro poate reaparea la e9emplare a$late in ac(ari#) 3aca acestia n#
pre'inta nici #n pic !e ros# este bine sa $ie inlat#rati pentr# ca &ena este !ominanta si c#loarea maro se (a
transmite la #rmasi) /os#l intens n# apare insa !ecat la $emele) #loarea !e(ine mai intensa !aca li se
a!ministrea'a alimente bo&ate in caroten)
Dimorfism se,ual pentru cre!etii red cherry: Masc#lii s#nt mai mici, rareori atin&an! 2,* cm) 8i a#
coloratia m#lt mai pali!a !ecta $emelele si #neori le lipseste !#n&a me!iana !e pe spate)
Da $emele se pot obser(a o#ale s#b $orma #nei pete !eschise la c#loare pe cea$a sa# ca niste bobite !e
c#loare &albena pe care le tin c# a?#tor#l sir#rilor !e picioare !e pe coa!a) %ntenele masc#lilor s#nt mai
l#n&i) Forma corp#l#i lor e mai s#pla !ecat a $emelelor)
Hrana cre!etilor red cherry: 3ieta lor (a treb#i sa $ie in principal (e&etala )
Mananca:
+hrana speciala pentr# cre(eti, pe ba'a !e spir#linaF
+al&e si microor&anisme &asite pe plante , pietris, mopaniF
+orice mancare a!ministrata pestilor, c# con!itia sa n# $ie hrana (ie pe care n# o pt prin!e si sa n# pl#teasca
!eoarece ei mananca n#mai !e pe $#n!#l ac(ari#l#i)
Mananca si artemia con&elata etc, iar chironomi!ele con&elate se a$la printre mancar#rile lor $a(oriteF
+spir#linaF
+!i(erse le&#me si $r#cte : morco(, !o(lecel, pepene, banana, spanac, salata sam! )
%l&ele se pot s#plimenta p#nan! o piatra sa# o b#cata !e mopan intr+#n (as transparent c# apa, la
$ereastra, pana $ace al&e si apoi m#tan!+o in ac(ari#, recoman!at pentr# ac(ariile e9cl#si( c# cre(eti)
Decor si plante pentru cre!eti red cherry: %c(ari#l treb#ie sa aiba s#bstrat, sa $ie bine plantat si sa
o$ere m#lte asc#n'atori) 3in ac(ari#l c# cre(eti n# ar treb#i sa lipseasca mopan#l si Ja(a moss+#l)
Microor&anismele care se $ormea'a pe aceste elemente !ecor consit#ie #n s#pliment !e hrana, iar mopanii
si plantele in sine o$era asc#n'atori) %tentie la $iltr#, p#ii !e cre(eti pot intra in $iltr# prin &a#rileK$antele !e
a!misie) 5entr# a preintampina acest l#cr# se (a p#ne #n b#rete in $ata $antelor ast$el incat apa sa treaca
prin el !ar cre(etii sa n# poata intra)
Naparlirea cre!etilor red cherry: pentr# a creste, cre(etii a# ne(oie sa naparleasca) .n ac(ari# (eti &asi
piei !e cre(eti) N# (a $aceti probleme , n# este #n cre(ete mort ci #n $enomen normal) Spre !eosebire !e
cre(etii morti la care carnea se a$la in piele, pieile re'#ltate in #rma naparlirii s#nt &oale si a# o &a#ra in
'ona ce$ei) 8le n# treb#ie in!epartate ime!iat !in ac(ari# pentr# ca ei le mananca si ast$el rec#perea'a o
parte !in calci#l pier!#t) 8le (or $i aspirate oric#m la prima c#ratenie chiar si $ara sa (rem, pentr# ca s#nt
$oarte #soare) 5entr# a naparli cre(etii a# ne(oie !e io! !ar asta n# inseamna in nici #n ca' ca treb#ie
intro!#s io! in ac(ari#, ei &asesc aceasta s#bstanta in cantitatile necesare lor in hrana)
Reproducerea cre!etilor red cherry: %tin& mat#ritatea se9#ala la (arsta !e 3 l#ni, can! a# o !imensi#ne
!e apro9imati( 2 cm)
3aca (e!eti #n cre(ete masc#l calarin! o $emela, aceea n# este o imperechereF cop#larea se pro!#ce in
'ona &at#l#i si seamana c# o imbratisare) .mperecherea se pro!#ce ime!iat !#pa naparlirea $emelei) S#nt
$oarte #sor !e repro!#s, pentr# ca n# a# sta!i# lar(ar Femela poarta o#ale timp !e 2+, saptamani) 5#ii
seamana intr# tot#l c# a!#ltii !oar ca s#nt $oarte mici si incolori) 8i a# apro9imati( 2 mm l#n&ime)
re(etii /e! cherry se incr#cisea'a c# alte specii !e cari!ina si neocari!ina !e aceea este bine sa $ie tin#ti
separati) 3e m#lte ori insa hibri'ii re'#ltati s#nt sterili) N# isi mananca p#ii !ecat !aca s#nt e9trem !e
in$ometati, in schimb toti pesti mananca p#i !e cre(eti !atorita !imensi#nilor $oarte mici ale acestora, !e
aceea !aca se !oreste inm#ltirea lor (or treb#i tin#ti intr+#n ac(ari# $ara pesti)
Dificultate cre!eti red cherry: S#nt i!eali pentr# incepatori ) 3aca li se o$era niste con!itii minime, s#nt
#sor !e intretin#t)
Pericole specifice unui ac!ariu mic2 populat cu cre!eti:
1)%paritia !e bacterii anaerobe in s#bstrat)
/ec#noastere: in s#bstrat apar p#n&i !e &a' #rat mirositor) S#bstrat#l !in 'ona respecti(a miroase $oarte
#rat)
a#'e: cre(etii mananca incet, !eci n# se poate aplica Tre&#la !e 3 min#teR ca la pesti) 5artic#le !e hrana
patr#n! ast$el in s#bstrat)
5re(enire: Hraniti cre(etii !oar intr+#n sin&#r loc) %cest loc treb#ie sa $ie #sor accesibil, neplantat, iar
s#bstrat#l sa $ie $oarte s#btire sa# chiar sa lipseasca) %cest loc (a treb#i sa $ie si$onat temeinic si cat mai
!es) Si$onarea se (a $ace in pro$#n'ime)
2)a!erea !e 5H, 4H si PH)
a#'e: atat cre(etii cat si melcii si plantele s#nt cons#matori !e sar#ri minerale)
5re(enire: testati apa !es) 3aca a(eti apa moale, a!a#&ati sar#ri in apa !estinata ac(ari#l#i la $iecare
schimb !e apa)
56. Racusorii Gaetice Depressus si Sesarma $idens
Racusorii &aetice Depressus si )esarma Bidens, porecliti rac#sori rosii [re! crabs], interti!al cobble
crabs, rac#sori asiatici sa# rac#sori c# clesti rosii [re! claIe! crabs]) %rticol#l poate $i $olosit ca re$erinta si
pentr# specia @rca, n#miti $i!!ler crabs)
"ri&ini: est#arele asiaticeF Japonia, hina !e S#!, Hon& Pon&, -ailan!a
7iata: 2+, ani
-emperament: semi+a&resi(i
3imensi#ne: pana la ,cm
Cerinte pentru ac!ariu
S#bstrat: nisip sa# mal
3ecor: pietre care crea'a acces !eas#pra apei
-emperat#ra: 21 C 29 V [61 + =* VF]
4re#tatea apei: 21 !4H
pH: 6)* C =)2
Salinitate: 1)11, C 1)11=
3ieta: omni(ori
Sesarma 0i!ens si 4aetice 3epress#s, !o#a specii care !e(in tot mai pop#lare in Statele @nite in ran!#l
ac(aristilor, necesita cam aceleasi con!itii !e intretinere) N# am &asit inca moti(e concrete pentr# care care
rac#sorii, !esi aparent i!entici, apartin !e specii !i$erite, insa ast$el !e in$ormatii !e or!in anatomic n# prea
constit#ie #n p#nct !e interes !eosebit pentr# ma?oritatea hobby+istilor) Spre e9empl# cartea n#mita ;%n
.ntro!#ction to the ape 3R%&#ilar Marine reser(e, Hon& Pon&< mentionea'a ca c#loarea speciei &aetice
!epress#s este m#lt mai (ariata, incepan! c# crem si terminan! c# maro pe #n $#n!al &ri) Sesarma bi!ens
tin!e sa $ie mai consistenta, !e la #n ros# intens la #n carami'i# inchis) ele !o#a specii pro(in apro9imati(
!in aceleasi loc#ri, cartea n#mita ;3octoral 3issertations on Hon& Pon&< (orbeste !e ambele &asite in
est#arele !in Hon& Pon& si hina)
Biotop
%c(ari#l treb#ie sa in!eplineasca an#mite con!itii, cele mai importante $iin! apa salcie [pe en&le'a bracGish]
si acces#l la aer) a !imensi#ni minime, ma?oritatea s#nt !e acor! ca treb#ie #n ac(ari# !e apro9imati( 31
litri) /ac#sorilor le place sa se plimbe noaptea si tin! sa $ie teritoriali, or sa se l#pte intre ei !aca se simt
in&hes#iti) .n aceasta pri(inta !eci!eti sin&#ri !aca p#teti sa tineti mai m#lt !e 1, in $#nctie !e marimea
ac(ari#l#i, c#m este pre&atit si temperament#l mic#tilor) ert este ca mai m#lt !e 1 masc#l n# e o i!ee b#na
!ecat in ac(arii mari #n!e n# or sa aiba m#lte !e impartit) /etineti ca aceste specii s#nt sin&#ratice, e
posibil insa sa a(eti noroc c# mai m#lt !e o $emela insa, !#pa c#m sp#neam, a# ne(oie !e ce(a spati#
pentr# a+si stabili teritorii)
3esi #nele site+#ri (orbesc !espre acesti rac#sori ca $iin! !e apa !#lce, toti ac(aristii s#nt !e acor! ca
pastrarea acestora in apa !#lce si $ara acces la aer !#ce la o moarte premat#ra) 8i s#nt semi+terestrii,
simtin! oca'ional ne(oia sa iasa la s#pra$ata sa se #s#ce) 3e asemenea, $aceti+le o $a(oare si creati+le
cate(a asc#n'is#ri #n!e se pot retra&e sa se simta in si&#ranta, mai ales can! naparlesc) a tot am a!#s
(orba !e naparlire, o!ata ce a a(#t loc, n# le scoateti (echea carapace !in ac(ari#S %cestia or sa o manance
pentr# a recapata calci#l pier!#t in aceasta perioa!a)
Mas#ran! salinitatea apei c# a?#tor#l #n#i hi!rometr# si apoi c# #n re$ractometr# care este m#lt mai precis,
am a?#ns la concl#'ia ca apro9imati( 1 lin&#ra !e sare marina la 1)9 litri sa# = &rame pe litr# crea'a o
!ensitate relati(a !e apro9imati( 1)116, ceea ce este s#$icient) % se $olosi aceeasi sare care se $oloseste
pentr# crearea apei marine, N@ altce(aS /etineti ca at#nci can! compensati apa care se e(apora sa n#
a!a#&ati apa salcie ci !oar apa !#lce, alt$el (eti mari treptat salinitatea) 8# imi mentin !ensitatea relati(a la
1)11* si ea poate sa (arie'e #sor intre schimbarile partiale !e apa, atata timp cat n# (aria'a mai m#lt !e )
112 p#ncte) a temperat#ra, !in e9perienta mea am constatat ca la mi?loc#l celor 2 e9treme este i!eal, !eci
apro9imati( 2* V sa# 6= VF) a s#bstrat este recoman!at nisip#l sa# mal special pentr# ac(arii) /ac#sorii il
peria'a in ca#tare !e hrana si, !in moment ce acestia tin! sa $ie m#r!ari, este m#lt mai #sor !e c#ratat
!ecat pietris#l) 3aca treb#ie sa $olositi pietris, incercati sa ale&eti #n#l cat !e $in posibil) 8# $olosesc #n soi
!e nisip n#mit ;pool $ilter san!<, care este $olosit pentr# sistemele !e $iltrare pentr# piscina) 8ste nisip silica
_21 !e ,*+**mm 111> nat#ral si netratat c# (re#n $el !e chimicale) %(anta?#l acest#ia este ca, $iin! ce(a
mai mare !ecat nisip#l normal, se asea'a instantane# $ara sa t#lb#re apa, pl#s ca &ran#lele n# s#nt
colt#roase) -ot !in ca#'a $apt#l#i ca s#nt (ietati relati( m#r!are este recoman!ata pre'enta #n#i sistem !e
$iltrare) @n schimb partial !e apa in proportie !e 21+2*> saptamanal ar $i i!eal insa asta !epin!e in mare
parte si !e ac(ari#) a plante, ?a(a $ern si ?a(a moss pot $i a!aptate treptat si intro!#se in me!i#)
Fiti (i&ilenti si acoperiti ac(ari#l, intr#cat acesti rac#sori s#nt niste a!e(arati mini+Ho#!ini) Se catara pe ce
ap#ca si e posibil ca intr+o b#na 'i sa (a tre'iti c# ac(ari#l &ol) .n mare parte si+a# !oban!it aceasta
rep#tatie intr#cat m#lti ac(aristi n# le crea'a #n me!i# care sa in!eplineasca minim#l necesar si, ati &hicit,
bietii incearca !in rasp#teri sa a?#n&a sa tra&a o &#ra !e aer) 8ste bine oric#m sa n# ne riscam)
Dieta
Fiin! sanitari, acesti rac#sori n# s#nt pretentiosi la mancare insa !aca !eci!eti sa+i hraniti si altce(a !ecat
mancare !e pesti, $eriti+(a !e carn#ri in a$ara !e cea !e pro(enienta marina, intr#cat s#nt ca'#ri in care a#
creat complicatii !i&esti(e si a# !#s chiar la moarte) 5este cr#! sa# cre(ete e "P) arne !e (ita, pasare etc
n# e oG) 4an!iti+(a cam ce ar manca mic#tii in me!i#l lor nat#ral) 3e asemenea este sanatos sa se (arie'e
hrana bo&ata in proteine c# ce(a (e&etale, alt$el rac#sorii or sa (a ci#peasca plantele) %i mei i#besc la
neb#nie boabele !e ma'are si b#catele !e (ar'a sa# salata) 4ri?a sa $ie spalate bine si sa n# $i $ost tratate
c# (re#n $el !e chimicale) 3e asemenea, #n bon#s in !ieta ar $i o s#rsa bo&ata in calci#) %m incercat sa le
o$er la ai mei coa?a !e o# insa n# a# ba&at+o in seama) .n schimb a# $ost interesati !e os#l !e sepie 'is
c#ttlebone in en&le'a, acelasi os care este c#mparat pentr# pasari si care pe en&le'a este n#mit c#ttlebone)
5ractic il r#p in b#cati mici, il pastre' intr+#n bol separat pana se sc#$#n!a in ca' ca se incapatanea'a sa
pl#teasca si intro!#c in ac(ari#)
Ac!arii comunitare
.n ac(arii com#nitare rac#sorii s#nt pasnici atata timp cat n# se a(ent#rea'a nimeni prea aproape !e ei si n#
se simt amenintati) S#nt insa cate(a mici e9ceptii si atentionari intr#cat personalitatile lor (aria'a) 8ste o
i!ee b#na sa se #rmareasca c# atentie pro&res#l lor can! s#nt intro!#si in ca' ca apar probleme) N# este
in!icat sa se tina rac#sorii impre#na c# melci mai mici !e apro9imati( 2+3 cm in !iametr#, alt$el o sa+i
manance) %celasi l#cr# se aplica si la cre(etii care pot !e(eni (ictime in special cei mai mic#ti prec#m &host
shrimp, sa# c# #nele specii !e brosc#te prec#m a$rican !Iar$ $ro&) 3e asemenea este in!icat sa n# se tina
impre#na c# pesti lenti, care petrec m#lt timp pe $#n!#l ac(ari#l#i sa# (i# colorati [prec#m betta splen!ers]
si c#riosi pentr# ca e posibil sa apara con$licte) N# s#nt probleme c# pleco sa# pesti similari care s#nt a&ili si
care p#r si simpl# se m#ta !aca se intalnesc pe $#n!#l ac(ari#l#i) 4ri?a insa ca p#$$ers s#nt inamicii acestor
rac#sori, o sa+i ci#&#leasca !e (ii)
57. Melanoides tuberculata
elanoides tuberculata este cel mai com#n melc ce e9ista in ac(ariile noastre) Se &aseste !in 8&ipt pana
in .n!ia si are ne(oie !e o temperat#ra peste 21Z ) N# poate trai $ara minerale !eoarece are ne(oie !e sare
pentr# a+si constr#i cochilia) Se hraneste c# al&e si rest#ri !e mancare, ceea ce+l $ace #n e9celent TsanitarR
al ac(ari#l#i) 8ste #n melc noct#rn, 'i#a stan! asc#ns in s#bstrat#l !in ac(ari#) Nicio!ata n# ne p#tem !a
seama !e a!e(arata pop#latie care e9ista la noi in ac(ari# !ecat !aca stin&em l#mina si o aprin!em !#pa 2+
3 ore !e int#neric) .n sc#rt timp, pop#latia creste $oarte m#lt si !a impresia ca s#bstrat#l se misca !atorita
miscarilor lor) %cesta este #n a(anta? pentr# plante pentr# ca le aerea'a ra!acinile) Sin&#r#l lor !e'a(anta?
este ca patr#n! peste tot, chiar si in $iltr#) cateo!ata se (a! 'eci !e ast$el !e melci la s#pra$ata apei, ceea ce
este #n semn !e proasta calitate a apei)
58. &elisoma nigricans
Helisoma ni*ricans este o specie !e melci care isi a# ori&inea in 0ra'ilia) %re o $orma aproape per$ect
circ#lara, iar !iametr#l abia atin&e 1,= cm) %re c#loarea rosie+maro si este $oarte sensibil la temperat#ri s#b
21Z , can! !e obicei moare) " specie $oarte asemanatoare, intalnita si in 8#ropa este 5lanorbis corne#s)
8ste absol#t ino$ensi(, !ar n# (a trai la #n pH mai mare !e 6)
59. Melci Pomacea 'mpullaria sp"
Ampullaria sp3 s#nt o cate&orie !e melci care cresc $oarte mari, a?#n&an! la marimea celor terestri) S#nt
$oarte b#ni c#ratatori, mancan! hrana ramasa in e9ces pe $#n!#l ac(ari#l#i, !ar !aca aceasta n# a?#n&e)) se
(or hrani si c# plantele !e ac(ari#) onstr#iesc #n c#ib !e o#a in a$ara apei, !e obicei pe mar&inea
ac(ari#l#i, iar p#ii (or iesi !#pa care(a saptamani ca'an! in apa) %# #n or&an respirator a#9iliar, asemanator
c# o trompa c# care respira aer atmos$eric at#nci can! calitatea apei n# este $oarte b#na) an! se simte in
pericol, se asc#n!e in cochilie si se ast#pa c# #n TcapacR) N# s#nt &re# !e tin#t s#b control !atorita
!imensi#nilor mari)
60. +evertebrate- moluste- melci de acvariu
89ista in apele !#lci tropicale bi(al(e n#mite, in mo! obisn#it, scoici !e apa !#lce) 3i$erite pe plan anatomic,
ele s#nt tot#si !e !eparte r#!enii c# scoicile !in apele noastre cotiere) 8le traiesc in$#n!ate, sa# n#mai
partial in$#n!ate, in se!iment) 5entr# a se hrani, ele $iltrea'a microal&ele sa# plancton#l (e&etal in
s#spensie in apa) %ceasta $ac#ltate poate $i #tila in ac(ari#, pentr# a aten#a proli$erarea acest#i tip !e al&e)
.n schimb, !aca alimentatia se $ace !e$ect#os, ei s$arsesc prin a m#ri, l#cr# pe care n#+l p#tem obser(a
ime!iat, c# risc#l pol#arii pe care il repre'inta pre'enta ca!a(relor in apa) .nteres#l $ata !e bi(al(e in
ac(aristica !e apa !#lce ramane !est#l !e limitat, c# atat mai m#lt c# cat speciile tropicale s#nt pe piata tot
mai rare)
5rintre &asteropo!e, #nele specii s#nt consi!erate ca ?enante, physele !e e9empl#, in timp ce altele, ca
melsii+sta$eta, amp#lariile, melcii malaie'i s#nt consi!erati a ?#ca #n rol ecolo&ic po'iti(, in sens#l ca se
hranesc c# al&ele in!e'irabile) .n con!itii b#ne, ele proli$erea'a rapi!F pot $i inlat#rate c# mana sa#
intin'an!#+le o c#rsa c# o $r#n'a !e salata sa# !e spanac $iartaF plasata seara in ac(ari#, ea (a $i acoperita
!e melci a !o#a 'i !imineata) 3isparitia #nei pop#latii !e &asteropo!e intr+#n recipient p#ne $oarte probabil
in e(i!enta #n !e'echilibr#)