Practici magice din Muntii Zarandului

Invataturi pentru dezlegarea de rau asa cum au fost pastrate din stravechime
de Nana Chiva din Varfurile.
Multa vreme am stat in cumpana daca ar trebui sau nu sa scriu cele ce
urmeaza. Practicile magice romanesti au in ele ceva ocult, ce iese greu la
lumina. Dar ele reprezinta o realitate. u fost si sunt practicate in continuare,
cu convingerea ca pot sa lege si sa dezlege, sa!l scoata pe om din necaz. Iar
Nana Chiva din Varfurile este, in sensul acesta, un tezaur al ritualului
stravechi, o "doftoroaie" spirituala, a carei stiinta se pierde, odata cu multe
alte traditii care faceau parte, candva, din viata satului romanesc. De altfel,
si!a scos cu greu la lumina invataturile, infatisandu!mi!le drept niste sfaturi
de taina, pe care ar trebui "sa le pastrez doar pentru mine". "Doamne, iarta!
ma, Doamne, ca!i spun#", spunea mereu, ridicandu!si ochii spre cer, inainte
de a!si incepe $ecare invatatura. "Iarta!ma, Doamne, caci am aicea, pe masa,
cartile s$nte..." Intelegeam ca e vorba de practici oculte, stravechi, pe care
ea insasi le!a ascultat odinioara, in soapta, din gura unui alt initiat, lucruri la
limita legii divine, care, de obicei, nu se spun decat unui singur om, cu limba
de moarte. Doar ca Nana Chiva nu mai are pe nimeni. Nici un urmas caruia
sa!i transmita invataturile ei milenare. %i $indca a ramas printre ultimele care
cunosc aceste "secrete", ii e teama, cu $ecare zi ce trece, ca nu cumva sa le
ia cu dansa in mormant. "In lume ii tot mai multa dusmanie si ura" zice, si tot
mai multi oameni se tem de farmece, de facaturi si alte lucrari satanicesti.
Doar pentru acest motiv, Nana Chiva s!a hotarat sa rupa tacerea stramosilor.
In de$nitiv, sunt povete practice, simple, care!i pot $ de folos "la necaz"
oricarui muritor din ziua de azi. Iar pentru mine, reporterul, un adevarat
document de traditie populara romaneasca...
Daca cineva iti face rau...
"& sa!ti zac acuma, dragu mnieu, un lucru insemnat' cum te poti scapa de
rautatile oamenilor sau de duhurile necurate. Daca ii cineva care!ti vrea rau,
ori iti face rau pa nedrept, iti face rau, da tu ai pa constiinta dumitale ca nu
esti de vina. i gri(a, sa hii foarte atent, ca daca esti de vina macar o tirica,
tat se!ntoarce contra ta, tata vra(a# Da daca nu esti de vina, asta!ti prinde
bine, sa stii. Ii intorci tat rau, imediat, la acela care ti l!o facut# Imediat# sta
poti sa faci chiar si la dumneata acasa, acolo la )ucuresti in apartament, ca
nu!i bai. Ce faci* +e duci si iei o gaina vie. & bagi in casa. & bagi in casa si
deschizi geamu de la o odaie. Ii tai capu la gaina c!un cutat. Pe urma il azvarli
afara pa geam, da cu mana stanga!l arunci. Cu stanga, ca cu dreapta!ti faci
cruce si n!ai voie# +e pui cu spatele la geam, ca sa nu vezi inde!l ,unde!l-
arunci, si numa asa faci, asa, cu mana stanga pa linga sold, in spate, ca sa!l
zvarli inde nu stii. runci duhu din casa# Il arunci departe, cat poti de tare,
afara din casa si din curte, si nici nu te mai intereseaza inde ii, dupa ce l!ai
zvarlit o data. Nu te mai uiti dupa el. %i dac!ai facut asa, atuncea hii sigur ca ii
intorci tat rau la ala care ti l!o facut. +at rau# N!avea gri(a, o sa plateasca ala
inzacit# %au, cum mi!o zas mie o baba de!aicea, din Magulice, mi!o zas cu
limba de moarte. Da sa nu te sperii, Doamne iarta!ma, cand o s!auzi# +ot asa,
daca cineva iti face rau pa nedrept. +e duci la beserica. Pui acuma o lumina...,
de!alta oara aprinzi doua lumini, trei... Maine una..., poimaine alta... +ot asa,
pana la patruzaci de lumanari. Da nu le pui la vii... .e pui la morti# .e aprinzi
si le pui la morti, pentru aceala care ti!o facut rau. Chiar daca nu stii ca cine!i
aceala, chiar daca nu!i stii numele. Dupa ce!ai aprins o lumina, zaci asa in
gand' "+at rau pa care mi l!o facut, Doamne Dumnezaule, intoarna!l#
Intoarna!l la ala care mi l!o facut#...". Nu!i musai sa pui doar cate!o lumina, ca
dureaza prea mult. Da nici cate zace deodata sa nu pui, c!atuncea!l framanta
prea rau si!l gata. Pune numa asa, cate doua!trei, ca sa mai arda, sa se mai
chinuiasca, sa sufere mai mult... Nu!i musai sa!l omori, ca sa!l ai pa constiinta
ca l!ai omorat. Numa asa, ca s!a(unga chinuit, sa!l doara# Nu moare, da nu!i
nici viu, nici mort. +u nu raspunzi in fata lui Dumnezau ca l!ai omorat. Da
atata cat traieste, el se chinuieste si sufera pantru fapta lui# %tie el prea bine
pantru ce...
sta, daca nu stii ca cine!i acela care ti!o facut rau. Da daca stii, atuncea!i si
mai simplu. +e duci pa ascuns la casa lui. %i iei cu cutatu o bucataca din
gardu lu acela care ti!o facut rau. & bucatacuta din lemn, da musai din lemnu
care!i inlontru ,inauntrul- gardului, nu din afara. Poti lua si daca!i din ciment si
daca!i din orisice, numa sa iei atatata ia, o tirica dinlontru. %i bagi bucataca
aceea in foc# &ooh, Doamne#... Ca!n /acarile Iadului arde acela si se
chinuieste, n!avea gri(a#
Daca cineva iti face farmece...

Pana acuma ti!am spus cum sa te pazasti de cei care!ti fac rau. De clevetitori,
de!aceia care au ciuda si dusmanie pa tine. Da is unii oamini si mai puternici,
care stiu a arunca farmeci unii pa altii, tot asa cum zvarli din gura cuvintele.
Dea Domnu sa n!ai de lucru cu de!aistea, da eu iti spun, ca sa te pazasti.
Inainte, aicea in sat ! nu!s mai mult de doua( de ani !, facea muierile vra(i una
pa alta, ceva de spariat# 0ra plin de vra(itoare. 0ra unele muieri diochitoare,
care numa cu privirea ametea un om, ba putea sa!l si omoare. icea in (os, in
centru, era una, 1loarea, care stia a face vra(i grozave. &data, o alta muiere i!
o furat o carpa de cap. Intelegi mneata ce!i aceea... on batic ca aiesta. Muierii
i!o fost drag de baticu cela, i!o fost lacomie pa el. %i nu stiu ce i!o dat de baut
la 1loarea, de!o!mbatat!o si i!o luat carpa din cap. N!o trecut mult pana ce!
am auzat!o eu, cu urechile mele, pa 1loarea, strigand pa ulita dupa femeia
care!o furat' "+u# Nu trec doua zale si cu carpa me pa cap o sa bolunzasti#" Ii
trimisese de(a farmecu spre dansa. %i asta o fost adevariu' dupa numa doua
zale, muierea o bolunzit. &!nnebunit si!o stat multa vreme nebuna pan
spitale, si nici un doctor n!o stiut s!o dezlege. sta numa $indc!o furat o
carpa de cap. Numa pantru atata# iestea is vra(i tari, si eu odata am vazut
ca cum fac muierile vra(ile aiestea. 0u n!am facut, da am vazut, Dumnezau sa
ma ierte# %a ghezbraca la pchelea goala, din cap pana!n pchicioara. %i!si
ghespletesc tat paru si!si intorc tate hainele pa dos si le astern in fata lor pan
tata odaia. Da cu geamurile inchise, pa ascuns, ca sa nu le vada nimeni. %i!
atuncea incep a face matanii# Da, da, matanii cum faci la beserica. Matanii
pana la pamant. %au daca are ceva de la dumneata, vreo carpa, vreo
sapaliga, vreo tirica de malai, orice, atuncea le pune pe!acelea deasupra, pa
hainele!ntoarse pa dos si... Doamne feri# tuncea, vra(ile!s si mai tari. 1ace
matanii pa ele, face multe, nenumarate, da sa hie numar fara sot. Neaparat
fara sot# %i!atuncea farmecile se duc musai pa acela pa care vrei sa!i faci rau.
0u n!am facut asa ceva, Doamne, ma iarta, da am auzat si!am vazut pa altele
care o facut. lte muieri, nu eu# 0ra aicea, la o casa din deal de mine, o
femeie, care!i zacea 2oza. %i de la casa ei s!o furat o pareche de maneci.
Maneci, cum sa zice la noi, adica maneci din panza, de la o rochie de
"rozosin", de la costum national, care sa pun aici, si pa o mana, si pa alta. I!o
furat manecile, ca atuncea erau de valoare. 0ra de pret panza. Da pagubita o
stiut ca cine i le!o furat. %i!atuncea o facut vra(i. Ce!o facut* & trimas pa
altcineva, pa alta femeie, pana la casa celeia care!o furat, o trimas!o sa ceara
niste malai. 1emeia s!o dus. Da n!o stiut ca pentru ce!i trebuie malaiu lu
2oza. %!o dus si l!o adus. tata o fost# 2oza s!o apucat si o facut farmeci pa
malaiu cela. %i daca o facut farmeci, farmecile or venit la casa de unde!o fost
adus malaiu. +rimase de 2oza, de muierea care!o avut paguba cu manecile.
Iara femeia care le!o furat o vazut cum vineau farmecile spre dansa. 0u am
stat de vorba cu femeia asta si mi!o povestit tat cum s!o!ntamplat. Zace ca
vineau spre casa ei, in zbor, trei papusi' una alba, una neagra si!una rosa#
Vineau trei papusi, tat intorcandu!se una dupa alta, tat impletindu!se una
pasta alta si invartindu!se pasta cap si!n tate felurile... Nu prea!nalte, cam
atata, de!o (uma de metar. %i tate trei or vinit langa casa ei si s!or suit in
obloc ,fereastra-# tuncea, ea o priceput imediat ca ce se!ntampla, ca ce!i cu
papusile celea. Iute s!o ghezbracat la pchelea goala, s!o ghespletit, si!o!ntors
hainele pa dos, o pus hainele pa vatra si da cu matura pa haine# %i da pa
haine cu matura# Numa!napoi#... Numa!napoi#... Numa!napoi, pana ce!o iesat
praf din ele# %i!atuncea, alea trei papusi s!or dus napoi, n!o mai stat in obloc,
nici nu i s!or mai bagat in casa si nici nu i!o mai facut nici un bai. %!or intors
farmecile inapoi, la casa muierii care le!o trimas. Da s!o!ntamplat ca atuncea
2oza nu era acasa, o fost plecata din sat. sa ca vra(ile s!or napustit pa cine
era in casa, adica pa barbatu lu 2oza. %i atata l!o batut farmecile pa saracu
barbatu!sau, ca l!or gasat oaminii sfaramat in izgrada ,ograda-. bgia putea
merge bietu si zacea intruna la oamini ca l!o batut trei papusi atata de mici,
una alba, una neagra si!una rosa. %i tot de la asta, dupa putin timp, i s!o tras
si moartea.

sa ca, daca stii ca cineva te uraste si vrea sa!ti faca farmece, trebuie sa stii
imediat ce ai de facut. +e ghezbraci in pchelea goala in casa dumitale, intorci
tate hainele pa dos si le pui gios, pa podea. Daca ai soba!n casa, te duci si iei
carligu de la soba si!l pui intors indarapt, razamat de usa. Cu carligu catra
tine. Du!te si intoarce!l, da numa cu mana stanga, ca cu dreapta n!ai voie. Pa
urma intorci si matura asa, cu coada!n gios, si!o razemi de usa. %i, la sfarsit,
izmenele care le!ai avut pa dumneata, scoate!le si intoarce!le pa dos si le
pune sus, la tatanii de la usa. Da invers, cu partea care!i de la talpa piciorului
in sus. i gri(a sa n!atarni acolo, la tatanii usii, decat numa haine pa care le!ai
purtat pa langa pchele. Numa pa langa pchele# %i, Doamne feri, nu hainele de
la (umatate in sus# %!apai daca ai facut cum te!am invatat eu, tat rau se!
ntoarce# Zaci asa' "Cum am intors hainele pa dos, asa sa se!ntoarca tat rau
napoi#... Cum am intors matura, cum am intors carligu, asa sa se!ntoarca#...
+ate!s intoarse indarapt, intoarce, Doamne, tate farmecile si tat rau
indarapt#...". sa zaci. %i nu te teme# Poti sa stai linistit, ca se!ntorc tate la
acela care le!o trimas. Ca!n focu Iadului se chinuie blastamatu acela# &ooh,
Doamne, iarta!ma, Doamne, ca am aicea pa masa cartile s$nte#..."