Care aveau multe vitamine i artau destul de frumos pentru nite fructe adevrate. Cum stteau ele n coule, i ateptau s vin cineva s le mnnce cu poft, le-a trecut prin cap o idee: Ce-ar fi s zic fiecare cte o poveste? i aa au i fcut. -au apucat de povestit, fiecare pe rnd, cte o istorioar de pe vremea cnd locuiau n livad. !rimul care povesti fu mrul, cel cu un o"raz verde i unul rou. Apoi o par zemoas, care povestea i pln#ea, povestea i pln#ea, cu nite lacrimi parfumate de-i venea s i le sor"i una cte una. $ectarina se inea tare, nu vrs nici o lacrim, dar nici nu povesti nimic. % puse pe verioara ei, piersica. &ar aceasta nu se ls pn nu-i istorisi toa viaa ' de la sm"urele crpat din care iei, ntr-un trziu, o urec(elni plictisit. )ou prune #emene se sftuiau ce s spun, ca s le fac invidioase pe celelalte fructe, numai c se luar la "taie i se umplur sin#ure de vnti. &ar istorioara lor rmase nepovestit. $oroc cu ciorc(inele unui stru#ure, ale crui "oa"e inur s zic, una dup alta, cte ceva i cu nite #utui #r"ite s umple camera de aroma nemuritoare a "asmelor din copilrie... A"ia dup ce toate fructele sfrir de povestit, veni i copilul pofticios pe care l ateptau. $umai c acesta, neavnd preferine, le #ust pe fiecare n parte, le ntoarse puin, ca s nu se vad, i duse couleul musafirilor care nu mai mncaser de mult fructe culese direct din livad.