Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
El era mai altfel decat ceilalti oameni de zapada: avea 2 nuci in loc de ochi, nasul, un morcov, nastureii
din alune, o caciula groasa de lana si in loc de mana o o bucata de matura veche.
In curand, noaptea s-a asternut peste sat. Din padure au inceput sa apara, rand pe rand, vizitatorii.
Primul care a aparut a fost un iepuras care era ingrijorat ca nu mai avea mancare pentru puii sai.
A inceput sa scormoneasca omatul sperand ca va gasi macar o radacina inghetata. Dar nu a gasit nimic.
Era tare necajit iepurasul. Atunci omul de zapada i-a daruit nasul sau. Iepurasul l-a luat bucuros si a
plecat inapoi in padure.
Au venit apoi 2 veverite cu cozi stufoase . Si ele cautau mancare, iar omul nostru le-a daruit cu drag
nucile gustoase si alunele care ii incheiau haina alba si pufoasa. Veveritele au primit bucuroase fructele
si au plecat topaind spre casuta lor.
Mai târziu, câteva păsărele s-au așezat pe capul omului de nea. Ar fi avut nevoie de câteva
firicele de lână ca să-și căptușească cuiburile reci.
Fara sa mai stea pe ganduri, acesta le-a ingaduit sa scoata din caciula lui cate fire poftesc. L a plecare le-a
oferit si cateva paie din matura cea veche.
Cat a fost noaptea de lunga, omul de zapada a facut daruri celor care au avut nevoie de ele.
Spre dimineata nu mai ramasesera decat cei 3 bulgari de zapada si zambetul lui fericit. Pentru bunatatea
si darnicia lui, Omul de zapada a fost rasplatit cu dragostea tuturor copiilor.
De atunci, copiii se grabesc sa ridice oameni de zapada odata cu venirea primilor fulgi de nea.