Constienta de Anthony de Mello, S.J.

Awareness by Anthony de Mello, S.J.

Trezirea oamenilor la realitatea maretiei lor
Waking people up to the reality of their greatness
intro nou! tradu"ere in limba rom#n! de$
in a new translation in %omanian language by
&an Mirahorian
A de Mello Spirituality Conferen"e in 'is (wn Words
Anthony de Mello, S.J.
)n"eput de tradu"ere de &an Mirahorian
So"rate$ *( +ia,! lipsit! de "onstientizare-autoe.aminare-"er"etare-auto
obser+are nu este trai de fiint! uman!/nu merit! tr!it!0*
So"rates$ *The anaware-une.amined life is not worth li+ing*.
In Apologia Socratis (Aprarea lui Socrate): "Acum, n schimb, cnd Zeul mi
rnduiete, dup cum am socotit i am neles eu, c trebuie s!mi petrec "iaa
cugetnd i scrutndu!m pe mine nsumi i pe alii, acum eu, temndu!m sau de
moarte, sau de orice altce"a, mi!a prsi postul#$$ (%iindca) &+ia,a lipsit! de
a"east! "er"etare nu e trai de om#
Cuprins-Contents
Cu+ant inainte- 1oreword
)ntrodu"ere-)ntrodu"tion
'$(espre tre)ire*+n ,a-ing .p Spiritualitatea inseamn! trezire-Spirituality
Means Waking 2p
/$0a "oi %i de %olos in acest seminar 1 ,ill I 2e o% 3elp to 4ou in this ,or-shop 1
3i"iodata nu iubiti pe nimeni. 4ou are ne+er in lo+e with anyone.
5$(espre egoismul corect si chiar indicat *+n the 6roper 7ind o% Sel%ishness
Cum sunteti "onditionati /"ulpabilizati0 sa respingem feri"irea 5 'ow are you
"onditioned /guilty0 to re6e"t happiness5
8$ (espre dorinta de %ericire*+n ,anting 3appiness
Spiritualitatea este "el mai pra"ti" lu"ru din lume- Spirituality is the most
pra"ti"al thing in the whole world
9$ 0orbim oare despre psihologie, in acest curs de spiritualitate1 Are ,e :al-ing
About 6s;cholog; in :his Spiritualit; <ourse1
7ste psihologia mai pra"ti"a de"at spiritualitatea5 - )s psy"hology more pra"ti"al
than spirituality5
=$>ici renuntarea nu este o solutie*>either Is ?enunciation the Solution 7roarea
luptei
@$Asculta si de)"ata!te*Aisten and .nlearn &ez+atarea, eliminarea sistemului de
"redinte
B$Cascarada caritatii* :he CasDuerade o% <harit;
E$ <e se petrece in mintea ta1*,hatFs on 4our Cind1 Celebrati si fiti
re"unos"atori 8 9iata este un festin, o sarbatoare- Celebrate and be
grateful8 :ife is a ban;uet, a holiday
'G$2un, rau sau norocos* Hood, 2ad, or Auc-;
&a"a teai trezit sau ai realizat iluminarea ai fa"uto in propriul interes
''$Ilu)ia noastra despre ceilalti*+ur Illusion About +thers
Sa +edem oamenii asa "um sunt <nu "um am dori sa fie-Seeing =eople As They
Are 3ot As ) Wish Them To >e
'/$Auto!obser"area*Sel%!obser"ation
'5$<onstienta %ara a e"alua nimic*AIareness ,ithout J"aluating J"er;thing
9rei sa s"himbi lumea5 Cear fi sa in"epi "u tine5-&o you want to "hange
the world5 'ow about beginning with yourself 5
'8$Ilu)ia recompensei*:he Illusion o% ?eIards Cea mai importanta intrebare$ Cine
sunt 7u 5
'9$Hasindu!te pe tine * Kinding 4oursel%
'=$(e)"aluirea "Ju!lui"* Stripping (oIn to the "I"
'@$Sentimente negati"e %ata de altii*>egati"e Keelings :oIard +thers Care este
"auza durerii pri"inuite de pierderea unei persoane sau a unui lu"ru 5
'B$(espre dependenta*atasare *+n (ependence
'E$<um apare %ericirea 1 3oI 3appiness 3appens 1 %eprimi tot "e nu intelegi
si nu "onstientizezi What you do not understand and are not aware of,
you repress
/G$Krica!?adacina "iolentei* KearL:he ?oot o% 0iolence
/'$<onstienta si contactul cu realitatea *AIareness and <ontact Iith ?ealit;
//$?eligia buna ! contrariul inconstientei* Hood ?eligion :he Antithesis o% .naIareness
/5$Jtichetele*Aabels
/8$(bsta"olele in "alea feri"irii-(bsta"les to 'appiness Cele mai
importante minute din +iata dumnea+oastra -The most important minutes
in your li+es
/9$6atru trepte catre intelepciune*Kour Steps to ,isdom ?dez+atarea@ golireaA
/=$:otul e n regul cu lumea*AllFs ?ight Iith the ,orld
/@$Somambulism*SleepIal-ing Transa indi+iduala si "ole"ti+a
/B$Schimbarea ca lacomie*<hange as Hreed
/E$+ persoana schimbata*A <hanged 6erson
5G$Atingerea starii de liniste *Arri"ing at Silence
5'$6ierderea competitiei*Aosing the ?at ?ace
=ierderea sinelui "u s"opul regasirii de sine- :osing 4ourself to 1ind
4ourself
5/$0aloarea permanenta*6ermanent ,orth
55$(orinta, nu pre%erinta *(esire, >ot 6re%erence
BC.Cramponarea de iluzii -Clinging to )llusion
BD.Amintiri pe "are le pretuim - 'ugging Memories Amintiri "are ne tin
"apti+i
5=$Sa trecem la lucruri concrete *Hetting <oncrete %eintoar"erea la starea de
"opil
5=$'$)dolatria mentala- Mental )dolatry
BE.)n pana de "u+inte-At a :oss for Words Cand nuti mai gasesti
"u+intele
5B$<onditionarea culturala *<ultural <onditioning
5E$ ?ealitatea trecuta prin %iltru *Kiltered ?ealit;
8G$(etasarea*(etachment
8'$)ubire patimasa -Addi"ti+e :o+e
8/$ Mai multe "u+inte -At a :oss for Words
=uterea "u+intelor-The =ower of Words Mai multe "u+inte
85$Intentii ascunse * 3idden Agendas
88$>u te opune * (o not resist "apitularea@ predarea/let go@ rela.are@
renuntarea la lupta0
89$Cap"ane de tot felul -Assorted :andmines Mine de teren /"redinte lo"ale@
ideologii0
8=$Coartea egoului(mineM meu)*:he (eath o% Ce Moartea lui *mine*
8@$Intuitie si intelegere*Insight and .nderstanding
8B$>u imita si nu %orta*(o >ot Imitate and >ot 6ushing It 1ara sa fortezi
lu"rurile
8E$Sa de"enim reali*Hetting ?eal
9G$(espre lipsa de e%ort*About J%%ortlessness )magini +ariate
9'$Kara sa spunem nimic despre iubire*Sa;ing >othing About Ao"e
9/$6ierderea controlului*Aosing <ontrol
95$Ascultand "iata *Aistening to Ai%e
98$S%arsitul anali)ei*:he Jnd o% Anal;sis
99$ Coartea anticipata * (ead Ahead Shikantaza@ moartea misti"a@ nasterea din
nou@
9=$:aramul iubirii*:he Aand o% Ao"e
Cine fa"e propaganda urii si intolerantei 5- Who is the author of the
propaganda of hate and intoleran"e 5
9=$'$ &a"a doresti sa iubesti, trebuie sa in+eti sa +ezi din nou- )f you wish to
lo+e, you must learn to see again
9=$/$ %uga"iunea "are nu produ"e fo"/trezire, "onstienta0 nu este ruga"iune-A
worship that isnFt leading to the fire/awakening@ awareness0 is not a worship
9=$5$ &e "e pierde pretutindeni teren biseri"a5
9=$8$ Cum sa "restem "opii lipsiti de +iolenta, ura si manie 5
9=$9$ +are nu ii distrugem pe oameni %acandu!i crestini1 *3a"e I not spoiled m; people b;
ma-ing them <hristian1
&espre autor
Carti publi"ate ->ooks
Cu+ant inainte - 1oreword
Aceasta este prima %a)a a traducerii in limba romana a "artii despre trezire a
parintelui ie)uit Anthon; de Cello intitulata <onstienta, in care sunt cuprinse intr!
o %orma prescurtata, trunchiata si de%ormata o serie de con%erinte in care autorul
s!a autocen)urat pt a nu %i eNcomunicat$ I begin to Ior- noI to a neI translation
in ?omanian language o% the boo- dedicated to aIa-ening o% the Oesuite %ather
Anthon; de Cello intitled AIareness in Ihich there are presented in an
shortened and altered %orm a series o% sel%censored con%erences to a"oid
eNcomunication$
:urneul de con%erinte("edeti sub titlul %iecarui capitol adresele de pe ;outube
unde se a%la originalul), a %ost publicat intr!o %orma prescurtata si alterata in editia
in limba engle)a pe care o ilustre) mai Oos intr!un subiect critic pt tema
constientei: elucidarea di%erentei dintre concentrare si constienta$ :he con%erence
tournament (see under the heading o% each chapter the ;outube addresses Ihere
;ou can %ind the original) Ias published in an abridged and altered %orm in the
Jnglish edition Ihich I illustrate beloI in a critical topic %or the theme o%
consciousness: the elucidation o% the di%%erence betIeen concentration and
aIareness$
0a cer sa "edeti cum este alterat de catre P$ Krancis Stroud, S$P mesaOul cartii
<onstienta de Anthon; de Cello si sa incercati sa intelegeti di%erenta dintre
constienta si concentrare pre)entata in cap // initulat &%eligia ade+arata
"ontrariul in"onstientei# in cartea publicata de Jditura Kor 4ou, in traducerea
reali)ata de Conica 0isan dupa teNtul eronat al editiei in limba engle)a pre)entat
mai Oos$
I as- ;ou too see hoI is altered b; P$ Krancis Stroud, S$P the message o% the boo-
AIareness b; Anthon; de Cello, S$P$ and to tr; to understand the di%%erence
betIeen concentration and aIareness in chapter // Hood ?eligionL:he
Antithesis o% .naIareness in the boo- Jdited b; P$ Krancis Stroud, S $P$ and
published in Ca; 'EE/ b; (+.2AJ(A4 a di"ision o% 2antam (oubleda; (ell
6ublishing Hroup, Inc$ and ICAHJ 2++7S
&,hat I Iould ad"ocate is aIareness, Ihich is not the same as concentration at
all$ <oncentration is a spotlight, a %loodlight$ 4ouFre open to an;thing that comes
Iithin the scope o% ;our consciousness$ 4ou can be distracted %rom that, but Ihen
;ouFre practicing aIareness, ;ouFre ne"er distracted$ ,hen aIareness is turned
on, thereFs ne"er an; distraction, because ;ouFre alIa;s aIare o% Ihate"er
happens to be$ Sa; IFm loo-ing at those trees and IFm Iorr;ing$ Am I distracted1 I
am distracted onl; i% I mean to concentrate on the trees$ 2ut i% IFm aIare that IFm
Iorried, too, that isnFt a distraction at all$
Pust be aIare o% Ihere ;our attention goes$ ,hen an;thing goes aIr; or an;thing
untoIard happens, ;ouFll be alerted at once$ SomethingFs going IrongQ :he
moment an; negati"e %eeling comes into consciousness, ;ouFll be alerted$ 4ouFre
li-e the dri"er o% the car$
G<eea ce as sustine este constienta, care nu e deloc acelasi lucru cu
concentrarea$
<oncentrarea este un re%lector, e ca lumina unui re%lector$ :u esti deschis la orice
patrunde in s%era constiintei tale$ 6oti %i distras de la ea, dar cand practici
constienta, nu esti distras niciodata$ <and actionea)a constienta, nu se mai
mani%esta nici o distragere, pentru ca esti mereu constient de tot se intampla$ Sa
spunem ca pri"esc niste copaci si imi %ac griOi$ Sunt distras1 As %i distras doar daca
intentione) sa ma concentre) la copaci$ (ar daca, in acelasi timp, sunt constient
ca sunt ingriOorat, asta nu inseamna deloc ca sunt distras$ Kii constient doar de
directia in care iti este indreptata atentia, (aca ce"a merge rau, sau daca se
intampla ce"a suparator, te "ei alerta pe loc$ <e"a nu merge bineQ In momentul in
care in constiinta ti se strecoara "reun sentiment negati", "ei de"eni atent$ Jsti
eNact ca so%erul masinii$#
Si a"um sa +edem "are este mesa6ul real din "onferinta de pe linkul de
mai 6os$- And now see the real message in the "onferen"e5
http$--www.youtube."om-wat"h5+HeI='&M;IW2AJfeatureHrelated
" <eea ce as sustine este ca pre)enta constienta nu e deloc acelasi lucru cu
concentrarea$ <oncentrarea este ca o pata de lumina a unui re%lector, constienta
e ca lumina care inunda intreaga incapere$ R In concentrare esti deschis doar la
ceea ce patrunde in pata luminata S3ota &M: "de re%lectorul constiintei taleM orice
altce"a nu eNista"T$ 6oti %i distras de la ea$ (ar cand practici constienta, nu esti
perturbat S3ota &M: nu esti luat prin surprindere niciodata %indca nu eNista
lucruri ascunse, %iindca lumina este peste totT$ <and actionea)a pre)enta
constienta, nu se mai mani%esta nici o distragere, pentru ca esti mereu constient
de tot se intampla$$R "
" R,hat I Iould ad"ocate is aIareness, Ihich is not the same as concentration at
all$ Con"entration is a spotlight, awarenes is like a floodlight$ In
concentration ;ou are open to an;thing that comes Iithin the scope o% ;our
consciousness$ 4ou can be distracted %rom that$ 2ut Ihen ;ouFre practicing
aIareness, ;ouFre ne"er distracted$ ,hen aIareness is turned on, thereFs ne"er
an; distraction, because ;ouFre alIa;s aIare o% Ihate"er happens to be$ "
Aceste omisiuni in )one critice ale teNtului am incercat sa le prind in note
+ alta problema a %ost etichetarea capitolelor prin %olosirea de titluri care sa
ascunda subiectul real si sa prelungeasca somnul (o parte din ade"aratele titluri si
subiecte ale capitolelor sunt redate sub titlul %olosit in editia initiala in limba
engle)a I in traducere)$
(e pilda titlul primului capitol ("&espre trezire *), ar putea %i : " Spiritualitatea
inseamn! trezire#, iar ultimul (&Taramul iubirii#) ar putea %i: &Cine fa"e
propaganda urii si intolerantei# %abricand %anatici, oameni "iolenti, monstri,
intoleranti si teroristi pe banda rulanta 1
>u!i asa ca acum incepem sa intelegem de ce un ast%el de om, care a deschis
ochii omenirii asupra di%erentei dintre spiritualitate si religie, a %ost lichidat, iar
teNtul con%erintelor sale a %ost mutilat 1
&espre "e tip de trezire +orbeste si la "e gen de somn se refera
Anthony de Mello "and isi in"epe "artea afirmand "ele de mai 6os5
"Spiritualitatea inseamn tre)ire$ <ei mai muli oameni, chiar dac ei nu o tiu,
sunt adormii$ S!au nscut adormii, triesc adormii, se cstoresc in somn,
%ac copii in somn i mor in somn, %r s se mai tre)easc "reodat$ Ji nu
neleg %armecul i %rumuseea acestui lucru pe care l numim eNistena uman$
(umnea"oastr tii, ca toi mistici ! catolici, cretini, ne!cretini, indi%erent de
teologia lor, indi%erent de religia lor! sunt unanimi cu pri"ire la un singur lucru:
c totul este bine, totul e bine$ (ei totul este o harababura, totul este bine$
<iudat paradoN$ (ar, tragic, cei mai muli oameni nu aOung sa "ada c totul
este bine, deoarece sunt adormii$ Ji au un comar$"
Si sfarseste in mod similar$
" Am inceput prin a spune ca oamenii sunt adormiti, morti$ +ameni morti care
conduc gu"erne, oameni morti care conduc mari %irme, oameni morti care!i
educa pe altii, ?e"ino la "iataQ ?ugaciunea si mersul la biserica trebuie sa te
aOute sa te tre)esti la "iata, alt%el sunt inutileR$Si treptat ! stiti la %el de bine ca
mine U biserica pierde pretutindeni tineretul#$
Si daca rugaciunea nu conduce la %oc, daca adoratia nu conduce la iubire, daca
liturghia nu conduce la o perceptie mai clara a realitatii, daca (umne)eu nu
conduce la "iata, atunci care mai este %olosul religiei eNceptand crearea de mai
multa de)binare, de mai mult %anatism, de mai mult antagonism 1 (DK.L.
%uga"iunea "are produ"e fo"/trezire, "onstienta0 nu este ruga"iune-A
worship that isnFt leading to the fire/awakening@ awareness0 is not a worship)
(aca nu citim in somn "om descoperi ca Anthon; de Cello nu "orbeste mai sus
despre trecerea din starea de somn obisnuit, in starea de "eghe pro%ana, ci despre
tre)ire spirituala din transa colecti"a, despre eliberare(in lb$ sans-rita: &mo-sha#)
din realitatea secunda (pestera despre care "orbea Socrate in alegoria sa,
consemnata de 6laton in ?epublica 0II), despre trecerea din starea de "eghe
pro%ana in starea " a patra " (in lb$ sans-rita: "turi;a")$
Krance)ii numesc aceasta eliberare Iluminare sau reali)are a Sinelui (lVIllumination
ou la rWalisation du Soi)$ In +rient este numita tre)ire(desteptareM in s-rt$:
"boddhi"M in lb$ %rance)a: " W"eil spirituel"M in lb$ engle)a: Spiritual AIa-ening)$
(acii o numeau calea()a) eliberarii(in s-rt$: "mo-sha")$ Aceasta cale()amo-sha)
conduce la iesirea din minte si pune capat erorii identi%icarii cu mintea si cu
gandirea, atat de bine descrisa in %aimoasa a%irmatie a lui ?ene (escartes:
"Hndesc, deci eNist$" (<ogito ergo sum)"$
Jroarea identi%icarii cu mintea a %ost abordata si clari%icata Jch-art :olle in primul
capitol, din cartea =uterea lui AC2M- The =ower of 3(W (tradusa eronat in lb$
romana ca "6uterea pre)entului"), intitulat "Tu nu esti mintea -4ou are not
your Mind "$
9edeti * =uterea lui AC2M- The =ower of 3(W * /ultima +arianta de
"ore"tura0 la adresa de mai 6os$ http:**III$docuter$com*"ieIer$asp1
documentidX@@EEB=5E98bdEeaG8dEE'5'/@/9@/8/G
<alea propusa pentru eliberare este autocunoasterea reali)ata prin
constienta(aIareness), auto!obser"are, autoeNaminare si intelegere, adica tocmai
calea la care %acea re%erire si Socrate: "( +ia,! lipsit! de
"onstientizare-autoe.aminare-"er"etare-auto obser+are nu este trai de
fiint! uman!/nu merit! tr!it!0"
<onstienta nu consta in urmarirea din minte a corpului si a mintii$ <onstienta este
di%erita de gandire si de concentrarea atentiei, %iindca pentru reintoarcere acasa,
pentru rease)are in sine(in centru) trebuie reali)ata o separare a %ocarelor de
atentie prin de)identi%icare, prin intelegere, prin discriminare sau discernamant (in
limba sans-rita: "i"e-a)$
Acest subiect este descris in cartea lui Adi Shan-ara, care eNpune %iloso%ia Ad"aita
0edanta (0edanta nondualista), carte intitulata: ">estematul coroanei
discriminarii *Hiu"aierul din crestet al discriminrii *:he <roIn ! gem o%
(iscrimination" (0i"e-a <hudamani)$
<artea lui Shan-ara descrie de)"oltarea %acultatii umane a discriminarii ("i"e-a),
ca o sarcina centrala in "iata spirituala si ca un miOloc esential de a reali)a
eliberarea (moksha) din minte(manasM "camera mica si intunecoasa a
inteligentei"M pestera) I trecerea in mrea sala luminosa a constiintei, inteligentei si
discriminarii(mahatM buddhiM la 6laton: intelectul pur, >ous)$
Shan-ara sublinia)a importanta discriminarii("i"e-a) atunci cand o numeste
"giu"aerul coroanei*croIn OeIel" (termenul sans-rit ""huda" are semni%icati de:
crestetM coroana, %runte, iar "maniV" inseamna: giu"aer, nestemata, piatra
pretioasa)$
<e )iceti despre "irusarea deliberata a mesaOului lui Anthon; de Cello, despre
con%erinte publicate in somn, traduse si citite in somn 1
&upa "e am +azut "ele afirmate mai sus sa ne intrebam de unde +ine
fraza de mai 6os 5
"Ceea "e "autam noi, "u ade+arat, este ganditorul. Manditorul se poate
"unoaste pe sine insusi5 "-What weFre really sear"hing for is the thinker.
Can the thinker know himself5 S'=$ (e)"aluirea "Ju!lui"* Stripping (oIn to the
"I"
Kra)a aceasta este scoasa din conteNt, %iindca apoi se spune ca noi nu suntem
gandurile e%emere(umbrele), nici corpul %ormat din celule care se schimba in
totalitate la %iecare ciclu de sapte ani$ Aceata a%irmatie cauta sa ne indrepte catre
i)"orul gandurilor, %iindca noi cautam sursa luminii care generea)a proiectiile,
umbrele, adica noi cautam: Sinele, 0a)atorul$
(orinta lui Anthon; de Cello este sa ne indrepte catre sediul inteligentei,
constientei, discriminarii si intelepciunii numit 2uddhi(Intelectul), Cahat(&marea
sala luminoasa a constiintei#) si >ous(Intelectul pur) de catre 6laton$ Kiindca aici
din cau)a proNimitatii soarele omnipre)ent(Sinele) intalnim lumina necreata$
A numi Sinele drept subiectul care gandeste (&ganditor#) este o relic"a a
identi%icarii sinelui omniscient cu capacitatea de a gandi sau de a procesa
in%ormatiile logic(emis%era cerebrala stanga) si analogic(emis%era cerebrala
dreapta)$ Jste ca si cum am numi sinele omnipre)ent si delocali)at : "Cergatorul",
identi%icandu!l cu capacitatea de a merge sau de a se deplasa a corpului %i)ic$
<alea de tre)ire propusa de Anthon; de Cello apelea)a la constienta, la intelegere,
la discernamant, intuitie, la intrarea in starea de martor impartial, in care nu
luptam, nu Oudecam, nu condamnam, doar obser"am si urmarim: "1ara 6ude"ata,
fara "omentarii, fara a lua atitudine$ pur si simplu sa obser+i, sa studiezi,
sa pri+esti fara dorinta de a s"himba "eea "e este. =entru "a, da"a
doresti sa s"himbi "eea "e este, in "eea "e "rezi tu "a ar trebui sa fie, nu
mai intelegi"$ "7liminati toate 6ude"atile si multumiti+a sa obser+ati pur
si simplu, sa pri+iti"S'5$<onstienta %ara a e"alua nimic*AIareness ,ithout
J"aluating J"er;thingTM
Jditia in limba romana citata anterior il inlocuieste pe "mine", cu "7u" in %ra)a de
mai Oos:
"6e msur ce te identi%ici tot mai puin cu "mine", "ei %i mai mult n armonie cu
toi i cu toate"*"As ;ou identi%; less and less Iith the &me# ;ou Iill be more at
ease Iith e"er;bod; and Iith e"er;thing"R$ &C!ai inteles pe "mine " )icand "eu "
care gandesc si "mine" care simte$ + Q "Ju " obser" pe "mine", dar nu gndesc$
(eoarece "mine" %ace o gramada de gndire eronata dar i multa gndire
corecta$*(id ;ou understand "me" to say the thinking *)* and the feeling
*me*. +, "I" obser"ing "me" but not thin-ing$ 2ecause"me" does a lot o% bad
thin-ing, and good thin-ing too"$ $$(ar cand "Ju" ma urmaresc pe "mine ", "Ju"
sunt in mod constant constient ca aceasta este o re%lectie$ In realitate, tu nu
gandesti in termeni de "eu" si "mine"$ In realitate, tu esti ca un so%er care conduce
un automobilM care nu "rea niciodata sa!si piarda constienta eNistentei
automobilului in care se a%la*2ut Ihen "I" Iatch &me,# " I" is constantl; aIare that
this is a re%lection$ In realit;, ;ou donFt reall; thin- o% &I# and &me$# In realit;
youFre like that dri+er, dri+ing the "arM Iho doesnFt e"er Iant to lose
consciousness o% the car$ S/E$+ persoana schimbata*A <hanged 6ersonT
Aceasta eroare nu era posibila daca se intelegea codi%icarea %olosita de autor:
"mine"X minteaM CanasM "mica incapere intunecoasa a constiintei"M pestera lui
Socrate (descrisa de 6laton in ?epublica 0II)
"7u"X constientaM inteligentaM intelegereaM discriminareaM
2uddhi*Cahat*>ous*Intelectul pur(6laton)M "i)itiulM so%erulM "marea sala luminoasa
a constiintei"
<redeti ca un ast%el de autor ne poate indemna apoi sa sa cautam pe cel ce
Oudeca, pe cel ce gandeste 1 (e unde este %ra)a: "Ceea "e "autam noi, "u
ade+arat, este ganditorul- What weFre really sear"hing for is the thinker#
In teNt urmea)a intrebarile si rapunsurile paradoNale ale misticilor pt a nu mai
cauta o himera, %iindca niciodata mintea nu "a "edea realitatea, ci doar umbre,
doar ceea ce se a%la in planul proiectiilor, ilu)iilor:
&Se poate cunoaste ganditorul pe sine insusi1 6ot sti eu(ego) ce este "eu"(sineleM
Atman)1 .nii dintre acesti mistici raspund: 6oate cutitul sa se taie pe el insusi1
6oate dintele sa se muste pe el insusi1 +chiul se poate "edea pe el insusi1 6oate
"eu" sa se cunoasca pe sine1"*<an the thin-er -noI himsel%1 <an I -noI Ihat &I#
is1 Some o% these m;stics repl;,
"<an the -ni%e cut itsel%1 <an the tooth bite itsel%1 <an the e;e see itsel%1
<an the YIF -noI itsel%1 "
6oate ceea ce este in timp(minteaM ego) sa cunoasca atemporalul, omnipre)entul,
indescriptibilul, atemporalul (sinele) 1 Incercarea de a cunoaste ecranul prin
umbre, de a cunoaste cerul prin nori si de a gasi ade"arul cu mintea este sortita
eseculuiM pt asta a"em alti ochi$
Alegoria "arului - The Allegory of the Chariot
<omponentele %iintei umane in cartea
<odul secret al 2haga"ad Hita
In antichitate nu se %acea aceasta eroare a identi%icarii cu mintea, care impiedica
tre)irea, eliberarea, trecerea de la "a pri"i" la "a "edea":
.na dintre cele mai %rumoase meta%ore, care apare cu mici di%erene i la
6laton(Kedru), este compararea %iintei umane cu un car tras de cai$ "Sinele
(atman) este stpnul carului, corpul este carul nsui, "i)itiul este capacitatea de
constienti)are, de intelegere si discriminare: intelectul (buddhi), %rul este mintea
(manas)M caii sunt simurile(Onana indri;a: instrumente de cunoastere), dar si ceea
ce ne mobili)ea)a (pasiunile, sentimentele, moti"atiile), iar drumul pe care se
deplasea)a carul este presarat cu obiectele simurilor, care tre)esc atasarile,
dorintele, atractiile, repulsiile" *"7noI that the Sel% is the rider, and the bod; the
chariotM that the intellect is the charioteer, and the mind the reins$#S7atha
.panishad ':5:5T
":he senses, sa; the Iise, are the horsesM the roads the; tra"el are the ma)es o%
desire "$S7atha .panishad ':5:8T
+mul care triete gu"ernat de simuri(sen)atiiM dorinteM sentimente) are mintea
nelinitit, iar cel care duce o "ia nen%rnat este lipsit de discriminare,
constien si nelepciune$ "<el lipsit de discriminare(care nu este ase)at in
constienta unde are detasarea si perspecti"a) are mintea necontrolata(traieste in
planul gandurilorM "ca piatra din miOlocul drumului, care )ace in namol si este
calcata in picioare de copitele animalelor si de rotile carelor" dupa cum spunea
Aeonardo da 0inci ) si simturile(sentimenteleM pasiunileM dorintele) negu"ernabile,
ca nite cai nara"asi$ (oar cel ce este ase)at in constienta si discriminare are
mintea totdeauna concentrat, iar simurile i sunt supuse, ca nite cai buni ai unui
"i)itiu priceput sa!i tina in %rau"
&,hen a man lac-s discrimination and his mind is uncontrolled, his senses are
unmanageable, li-e the resti"e horses o% a charioteer$ 2ut Ihen a man has
discrimination and his mind is controlled, his senses, li-e the Iell!bro-en horses o%
a charioteer, lightl; obe; the rein "$S7atha .panishad ':5:9,= T
"<el lipsit de constienta*discriminare, a carui minte este instabila, a carui inima
este impura, acela nu!si atinge niciodata menirea, ci se naste mereu si mereu*3e
Iho lac-s discrimination, Ihose mind is unstead; and Ihose heart is impure,
ne"er reaches the goal, but is born again and again"$
"(ar daca este ase)at in constienta*discriminare, reali)ea)a o minte neclintita si o
inima senina, acela atinge acea tinta(eliberare din bucla spatiu!timp), de unde nu
mai renaste#*2ut he Iho has discrimination, Ihose mind is stead; and Ihose
heart is pure, reaches the goal, and ha"ing reached it is born no more$ :he man
Iho has a sound understanding %or charioteer, a controlled mind %or reinsUhe it is
that reaches the end o% the Oourne;, the supreme abode o% 0ishnu, the all
per"ading$#S7atha .panishad ':5:@!ET
Kiinta umana care obtine desa"arsirea (eliberarea) "a%la ca atman(sinele) este cel
care sta pe car, corpul este carul, intelectul(capacitatea de discriminare si
intelegere) este "i)itiul, iar mintea %raul$ Simturile sunt caii, iar obiectele lor sunt
drumurile$$$
6entru a intelege esenta intelepciunii din 2haga"ad Hita, trebuie sa intelegem mai
intai ierarhia componentelor %iintei umane:

>haga+ad Mita: 5:8/: Indri;Zni (simturileM terminalele de cunoatere si de actiune)
sunt socotite deasupra Sobiectelor lorTM deasupra Indri;Zni (simturilor) este Canas
(minteaM "pestera"M "mica sala a inteligentei"M cunoasterea miOlocitaM simtul intern)M
deasupra Canas este 2uddhi (inteligentaM cunoaterea directaM intelepciuneaM
discriminareaM constientaM intelectulM &marea sala luminoasa a inteligentei#)M
deasupra intelectului este Acela SAtmanM SineleM Su%letulM scanteia di"ina din
%iecare %iinta umanaTT * :he Indri;Zni SterminalsM sensesM organs o%
-noIledge(Onana indri;a) and organs o% action(-arma indri;a)T are superior (to
the sense obOectsM to dull matter)M the Cind (CanasM the ca"eM &the little room o%
intelligence# ) is superior to the Indri;Zni (Senses)M 2uddhi (intelligence*
Intellect*IisdomM &the Hreat Jnlightened 3all o% Intelligence#M &>ous&M 6ure
Intellect %or 6laton) is superior to the Canas(mind)M and superior to the 2uddhi is
:hat(AtmZnM Sel%M the di"ine spar- in each beingM the soul)$
'$ +"alul mare din centrul imaginii de mai sus este Mintea Smanas, egoT, numita
de misticii su%i &mica incapere intunecoasa a inteligentei#, este &pestera# din
alegoria lui 6laton, in care se mani%esta cunoasterea miOlocita(Onana)$ <ele trei
%unctii ale sale sunt gandirea (ce!mi place si displace)M simtirea (placerea si
durerea), si actiunea (castig sau pierdere)$ Ainia ondulata din centrul o"alului
Cind*Cintii ilustrea)a %luctuatiile mentale("rittis) datorate cuplaOului cu peri%eria
(lumea tran)itorie din a%ara in continua schimbare)$ Acete %luctuatii mentale sunt
la originea celor trei mari maladii (tapatr;a) ale omenirii, adica sho-am (supararea
datorata pierderii obiectelor de care ne!am atasat), dIandIam (oscilatia intre
perechile de contrariiM pierderea "ederii si a pacii mentale) si obsesia castigului
-armaphalam (atasarea de %ructele %aptelor)
:he Canas repre)inta Jgo din psihologia lui Kreud$ Cantra sau sloganul mintii este:
<e este corect sa %ac1* &,hat is the right thing to do1#
Cintea (manasM "mica incapere a inteligentei") sediul cunoasterii miOlocite(Onana),
a memoriei, a procesarii logice (Oudecata, ratiuneaM pt a ilustra ine%icienta ratiunii
in gu"ernare aceasta este comparata cu o &mus"a de la ure"hile "ailor#) si a
conditionarii( "alori morale, estetice) este prinsa constant intre comen)ile "enite
de la peri%erie(simturiM indri;a) si cele primite de la centru( buddhi)$ (e pilda
dinspre simturi "ine dorinta de a repeta eNperiente care procura placerea si tot ce
contribuie la aceasta(atasarea de posesiunea de bani, putere, %aima, oameni,
etc$)$ 6e de o parte "in comen)ile pt$ a cauta eNperientele care conduc la
intelegere si eliberare, din directia capacitatii noastre de constienti)are, de
intelegere si de discriminare (2uddhiM Cahat: "marea camera luminoasa a
inteligentei"M intelectul purM ">ous" la 6laton in 6haidros)$ <ele sapte slabiciuni
umane inradacinate in tendintele naturii (guna) sunt aliatii simturilor(indri;ani):
dorinele, po%tele, des%raul, lacomia, aroganta, dorinta de a poseda, in"idia,
gelo)ia turbata si %rica(insecuritatea)* lust, greed, arrogance, possessi"eness,
en";, Oealous rage and %ear (insecurit;)$ Aliatii lui 2uddhi sunt: cunoasterea
directa(praOna), intuitia, intelegerea, programarea conceptuala, morala si estetica
corecta *direct -noIledge, insight, reasoning, moral "alues and noble "irtues$ .nii
dintre aliati sunt si obstacole atunci cand programarea conceptuala, morala si
estetica a %ost corupta, "irusata prin implantarea de %alse identi%icari si
credinte( coloni)area constiintelor)$
In di%erite %a)e de tre)ire carul*automobilul poate %i condus de corp, de simturi,
care dictea)a mintiiM sub pilotarea simturilor mintea este in permanenta agitatie,
ancorata in lumea tran)itorie de la peri%erie$ + persoana care se preda puterii
simturilor pierde contactul cu 2uddhi (inteligentaM constientaM discriminarea) si
sa"arseste acte distructi"e pt sine (2haga"ad Hita: /:=/!=5) si ceilalti(2haga"ad
Hita: 5:5@!8G)$ + ast%el de persoana nu se iubeste pe sine %iindca in starea lipsita
de constienta si discriminare se identi%ica cu obiectele simturilor care aduc
eNperiente placute, dependenta si autodistrugere$
)dentifi"area "u +izitiul- soferul eliberea)a mintea din ancorarea in peri%erie,
iar o %iinta umana care actionea)a sub gu"ernarea lui 2uddhi de"ine %u)ionata cu
acesta( buddhi;u-ta) si sa"arseste acte altruiste si obtine reali)area de Sine( doar
atunci cand se intoarce acasa sau cand Sinele decide destinatiaM de pilda atunci
cand ne urcam intr!un taNi noi nu mergem unde duc drumurile sau unde "rea
so%erul, ci unde trebuie sa aOungem)$ Zona discriminarii si a constientei (so%erulM
buddhi) este identi%icata de S$ Kreud cu supraeul, )ona programarii timpurii,
unde ne!au %ost implantate "irusarile, credintele, identi%icarile, normele
morale(sursa autoculpabili)arii)$ Kara ase)are in constienta si deprogramare a
so%erului(buddhi), mintea (manas) ramane o )ona de con%lict intre impulsurile de
bucurie, care apar in noi in contactul cu realitatea(simturi) si cele de culpabili)are
pro"enite din )ona "irusata(buddhi)$ Atunci dispare separarea si incepe alinierea,
%u)iunea cu centrul real al %iintei noastre si al uni"ersului
Acest lucru este ilustrat in imaginea de mai Oos:
Misti"i "reNtini des"riu +ariate *"o"hilii* sau *straturi*, "are On"on6oar!
s"#nteia di+in!, astfel "! *s"#nteia interioar! a sufletului este prinsa On
a"este "o6i "on"entri"e*.
Christian mysti"s des"ribe +aried PshellsP or PlayersP whi"h surround the
di+ine spark, su"h that *the inner spark of the soul is trapped in these
"on"entri" shells.*
*Meister 7"khart, a s"ris astfel$ *2n om are mai multe piei On el OnsuNi
a"operind ad#n"imile inimii lui.* iar Teilhard de Chardin a +orbit despre
*in"andes"enta straturilor interioare ale fiintei*.
Meister 7"khart thus wrote$ *A man has many skins in himself "o+ering
the depths of his heart.* and Teilhard de Chardin spoke of the
*in"andes"en"e of the inward layers of being.*
&ea lungul epo"ilor misti"ii sau s"ufundat ad#n" On suflet Ni au f!"ut o
des"operire "omun!. Sufletul are un Centru, un pun"t sa"ru de "onta"t
unde omul Ni &i+inul se Ont#lnes" Ontro sublima "omuniune.
Mysti"s down through the ages ha+e di+ed deeply into the soul and ha+e
made a "ommon dis"o+ery. The soul has a Center a sa"red point of
"onta"t where the human and the &i+ine meet in sublime "ommunion.
Qn plus, misti"i din diferite epo"i :au des"ris pe &umnezeu "a pe un "er"
al "!rui "entru este pretutindeni Ni a "!rui "ir"umferin,! este ni"!ieri.
1urthermore, mysti"s through the ages ha+e des"ribed Mod as a "ir"le
whose "entre is e+erywhere and whose "ir"umferen"e is nowhere.
&a"! ne g#ndim la "onNtientizarea oamenilor obiNnui,i "a la "ir"umferin,a
unui "er", atun"i "entrul s!u este un pun"t.
)f we think of ordinary human awareness as the "ir"umferen"e of a "ir"le
then its "enter is a point. *
Sf#ntul 1ran"is" de Sales sa referit la Centru "a la * finul pun"t al
sufletului*.
Saint 1ran"is de Sales referred to the Center as the *fine point of the
soul.*
=arintele :ouis Massignon din 1ran,a numea Centrul spiritual al
sufletului * pun"tul intangibil* =arintele Merton a s"ris la r#ndul s!u,
despre *mi"ul pun"t* sau o"hiul +irgin prin "are il "unoaNtem pe 7l8
/'ristos0.
1ather :ouis Massignon of 1ran"e "alled the spiritual Center of the soul
*:e point +ierge*the +irgin point. ... 1ather Merton in turn wrote of the
little *PpointP or +irgin eye by whi"h we know 'im8 /Christ0.
)sus a dez+aluit e.isten,a a"estui pun"t "entral in parabola semin,ei de
muNtar *...
7l se refer! la "el mai mi" dintre toate lu"rurile infinitezimalul =un"t
Central.
* Jesus re+eals the e.isten"e of this Central =oint in 'is mustard seed
parable. * ...
'e is referring to the smallest of all thingsthe infinitesimallysmall
Center =oint.
*Anatomia interioara a sufletului poate fi "omparata "u o"hiul unui a" de
"usut, deoare"e pun"tul "entral este in"lus On "eea "e ar putea fi numita
o s"oi"a "are "reeaz! un e.trem de mi" Ni profund interior gol sa"ru.
The innermost anatomy of the soul "an be "ompared to a needlePs eye
be"ause the Center =oint is en"losed in what "ould be "alled a shell
whi"h "reates an e."eedingly small and deeply interior sa"red hollow.
1ran"is e.pli"! faptul "! *a"est san"tuar sf#nt* al inimii este men,ionat
la metafori" "a o peNter! *,* Ni "! drumul misti" este unul de *intrare On
=eNtera )nimii.*
1ran"is e.plains that *this holy san"tuary* of the heart is referred to
metaphori"ally as a *"a+e,* and that the mysti"al path is one of *entering
the Ca+e of the 'eart.*
1ran"is s"rie$ ... parabolele +orbes" depre s"oi"a "are in"on6oara o"hiul
interior al sufletului. ... "ele*trei m!suri de f!in!*, "are as"und aluatul
sugereaz! "! a"east! "oa6! are mai multe straturi. Mis"andune in
interior inspre Centrul noi trebuie s! trea"em prin fizi", apoi prin
emo,ional Ni apoi prin stratul mental al fiintei Onainte de a intra On
peNtera t!"ut! a inimii.
1ran"is writes$ ... parables speak of the shell that en"loses the inner eye
of the soul.
... the *three measures of flour* that hide the lea+en suggest that this
shell
has multiple layers. Mo+ing inward toward the Center we must pass
through the physi"al, then the emotional and finally through the mental
layer of being before entering the silent "a+e of the heart.
*=ro"esul interior de intrare On =un"tul Central al sufletului este "a
introdu"erea atei prin ure"hea a"ului.* Se tre"e prin Ni se
trans"end,a"este +oaluri,in+elisuri, te"i, straturi sau "orpuri, "are
ser+es" la legarea sufletului, asa "um un om bogat, este inlantuit de
fenomenele e.terne ale +ie,ii.
*The inner pro"ess of entering the Center =oint of the soul is like
threading the eye of a needle.* )t is passing through and trans"ending
these +eils, sheaths, layers or bodies, whi"h ser+e to bind the soul, like
the ri"h man, to the e.ternal phenomena of life.
*Chiar Ni "u+#ntul medita,ie tradus din latines"ul *mediari,* Onseamn!
literal *a se reintoar"e in "entru*.
7+en the word meditation translated from the :atin *mediari,* literally
means *being returned to the "enter.*
1ran"is "iteaza si alte +ersete sa"re pentru a ilustra$ *Qmp!r!,ia Cerurilor
este "a o "omoar! as"uns! Ontrun "amp*, "arel fa"e pe om *sa +ande tot
"e a+ea pentru a a6unge la a"easta.* /Matei RB$CC0
1ran"is draws upon other sa"red +erses to illustrate$ *The Singdom of
'ea+en is like a treasure hid in a field,* whi"h leads the man to Psell all
that he had to attain it.P /Matthew RB$CC0 *A"esta este un lu"ru nepretuit
Ontro +asta Ontindere de spa,iu Ni 1ran"es ne sugereaz! "! On mod similar
*trebuie s! meargem sub suprafata "ampului "onNtientizarii noastre
pentru a des"operi "omoara Ongropata a sufletului*.
This is a pri"eless thing within a large e.panse of spa"e, and 1ran"es
suggests that similarly we *must go beneath the surfa"e of our field of
awareness to dis"o+er the soulPs buried treasure.*
)n urmatorul +ers al lui Matei, Qmp!r!,ia Cerurilor este "omparata "u *o
perl! de mare pre,* Ni On mod similar negutorul +inde tot "e are, pentru a
atinge a"easta =erla. )isus "ompar! apoi %egatul Cerurilor "u un *aluat*,
On "alitate de substan,! de +ia,!, "are este *as"uns On trei m!suri de
f!in!,* suger#nd "! prin"ipiile de +iata sunt ameste"ate On "ele trei
moduri ale naturii+ia,a mentala, emotionala si fizi"a a fiin,elor umane,
Ni este as"uns a"olo.
)n the ne.t +ersus of Matthew, the kingdom of hea+en is "ompared to Pa
pearl of great pri"eP and the me"hant similarly sells off e+erything he has
to attain this pearl. Christ then "ompares the Singdom of hea+en to
Plea+en,Pas the li+ing substan"e, whi"h is Phid in three measures of meal,P
suggesting that the life prin"iples is mi.ed into the three modes of
nature the mental, emotional and physi"al li+es of human beings, and
hidden there.
1ran"is il "iteaz! apoi pe Matei TK$LL Ni :u"a RR$BC$ *:umina trupului
este o"hiul$ da"! o"hiul t!u +a fi uni"/depasirea dualitatii@ intrarea in
regimul de fun"tionare holografi"a0, Ontregul t!u "orp +a fi plin de
lumin!*.
1ran"is then ;uotes Matthew K$LL and :uke RR$BC$ *The light of the body
is the eye$ if therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of
light.*
1ran"is obser+! "! )isus nu a spus la plural *o"hii*, deoare"e a"est o"hi
nu se refera la un mod obiNnuit de per"ep,ie *"a un re"eptor senzorial*,
"i mai degrab! este *un pun"t din "are iz+oreste lumina*.
1ran"is notes that Jesus did not say the plural *eyes* be"ause this eye is
not in the usual mode *as a per"eptual re"eptor* but rather it is *a point
sour"e of light.*
*&e a"eea Sf. )oan al Cru"ii a s"ris On As"ensiunea pe Muntele Carmel$
*Cu ni"i o alt! lumin! sau ghid, de"#t "ea "are arde On inima mea*.
1ran"es obser+! "! alti sfin,i sau referit On mod similar la *a"easta stea
interioara*, "a *steaua iubirii* steaua *"are hr!neNte Ni +inde"!* Ni *se
e.tinde*.
St John of the Cross thus wrote$ *With no other light or guide, Than the
one whi"h burns in my heart,* in the As"ent of Mount Carmel. 1ran"es
notes that other saints ha+e similarly referred to *this interior star,* as
*the star of lo+e,* the star *that nourishes and heals* and *e.pands.*
1ran"is "on"luzioneaz!$ *... seman,a de muNtar*, *perla*, *o"hiul uni"* si
*steaua* din inima, sunt toate metafore, "are pot fi utilizate pentru a
desemna "ara"teristi"ile de singularitate ale pun"tului "entral al
sufletului. 1ie"are dintre ele dez+!luie un atribut diferit al a"estui pun"t
mira"ulos in "are se stabileste puntea de tre"ere si de "omuni"are intre
taramuri.
1ran"is "on"ludes$ *... the mustard seed,* the *one pearl,* the *single
eye,* and the *star* in the heart are all metaphors that "an be used to
represent the Center =oint of the soul. 7a"h one re+eals a different
attribute of this wondrous point.*
Cartea 9i+eka Chudamani se afla la adresele de mai 6os$
http:**III$"i"e-ananda$net*6(K2oo-s*0i"e-ashudamani$pd%
0i"e-a <hudamani a %ost tradusa in tamil de Sri ?amana Caharshi ca metoda de
auto!interogare si se a%la la adresa de mai Oos:
http:**III$tatt"alo-a$com*Shan-ara[/GPa;anthi*"i"e-a[/Gchudamani$pd%
Jrnest ,ood a reali)at o traducere proprie intitulata :he 6innacle o% Indian
:hought 0i"e-a <hudamani (<rest PeIel o% (iscrimination)
http:**III$scribd$com*doc*'B5/@9BG*0i"e-a<hudamani!o%!Sri!Shan-arachar;a
0i"e-achudamani (<reasta giu"aierului discriminriiM 2iOuteria cea mai de pre a
discernmntul spiritual) n Angelo Coretta ! Hndirea 0edanta, 2ucureti, Jd$
:ehnic, 'EE=, p$ 55=
)ntrodu"ere la editia in limba romana-)ntrodu"tion to
the in %omanian :anguage 7dition
Aucrul cel mai important si cel mai practic din lume este tre)irea,
eliberarea(mo-sha)$
Kr tre)ire nu eNist spiritualitate autentic, nu este posibil cunoasterea direct
(de sine), %r tre)ire nu ia s%arsit orbirea si ignoranta (a"id;a), nu incetea)
neputinta, su%erinta, singurtatea, depresia, boala, nebunia si durerea permanent
din lumeM %r tre)ire nu este posibil eliberarea din realitatea secund, in care
am ca)ut pri)onieri, ca urmare a conditionrii eronate, si rmanem pri)onieri ai
lumii ilu)orii(ma;a) a proiectiilor de pe peretele pesterii(ecranul mental)M %r
tre)ire nu eNist iubire, contact real intre dou %iinte(nu &"edem#, ci &pri"im#
umbra celuilalt), nu eNist cunoastere nemiOlocit, nu reali)m pacea in lume si in
noi insine(impcarea)M %r tre)ire nu eNist reintoarcere, pocint (&6ocii!"
(teshu"ah: reintoarcere), pentru c Impria <erurilor este aproape#M "?epent
(teshu"ah: returning), %or the -ingdom o% hea"en is at hand") re"enire la statutul
nostru di"in (tre)irea oamenilor la realitatea mareiei lorM Ia-ing people up to the
realit; o% their greatness), la starea in care se mani%est omnicunoasterea,
omnipotena(puterea direct sau nemiOlocit) si reconectarea la i)"orul "ieii, la
%ericirea necondiionat, care i)"oreste in %iecare dintre noi, dar de care am %ost
rupi printr!o programare eronat$ Aceast tre)ire este posibil prin
constienti)are(aIareness), adic prin auto!obser"are, "eghere, "igilent, prin
intrarea in starea de martor impartial$ (in aceast cau) auto!obser"area,
constienta(aIareness) este lucrul cel mai pretios din lume ('/$Auto!
obser"area*Sel%!obser"ation)
6arintele ie)uit :on; de Cello, s!a tre)it si a inceput sa "orbeasca, sa tina
con%erinte, in care a de)"aluit eNact lucrurile de mai sus$ Autorul introducerii in
limba engle)a (P$ Krancis Stroud, S$P$) relatea)a ca odata pe cand se a%la printre
prieteni, :on; de Cello a %ost in"itat s spun cte"a cu"inte cu pri"ire la natura
acti"itatii sale$ S!a ridicat, a spus o po"este pe care a repetat!o mai tr)iu, n
con%erine, i pe care o "eti recunoate in cartea sa "Song o% the 2ird"(<antecul
pasarii)$ Acelasi autor al introducerii (P$ Krancis Stroud, S$P$) spune: #spre uimirea
mea, el a spus c aceast po"este se aplic in ca)ul meu#$
.n om a gsit un ou de "ultur i l!a pus n cuibarul unei gini din hambar$ (upa ce a
%ost clocit alaturi de puii de gaina, puiul de "ultur s!a nascut si a crescut alaturi de
ei$ :oat "iaa "ulturul a %cut ceea ce au %cut si pui hambar, Jl a )griat pmntul
pentru "iermi i insecte$ Jl a cloncnit$ \i!a intins aripile i a )burat ci"a metri n
aer$ Anii au trecut i "ulturul a aOuns %oarte batran$ Intr!o )i el a ")ut o pasre
magni%ica deasupra sa, sus pe cerul senin$ 6lutea ntr!o graioasa mreie pe curentii
puternici de aer, cu abia o bataie din aripile sale puternice, care pareau din aur$
0ulturul btran crescut printre gaini pri"ea n sus cu "eneraie$ "<ine e acela 1" a
ntrebat el$ "Acela e "ulturul, regele psrilor", a spus "ecinul su$ "Jl apartine
cerului$ >oi apartinem pmntului, noi suntem gaini$
"Asa ca "ulturul a trit i a murit ca o gaina, pentru c asta a cre)ut si a gndit el c
a %ost$(de"enim ceea ce credem si gandim)* A man %ound an eagleFs egg and put it in
a nest o% a barn;ard hen$ :he eaglet hatched Iith the brood o% chic-s and greI up
Iith them$ All his li%e the eagle did Ihat the barn;ard chic-s did, thin-ing he Ias a
barn;ard chic-en$ 3e scratched the earth %or Iorms and insects$ 3e cluc-ed and
cac-led$ And he Iould thrash his Iings and %l; a %eI %eet into the air$ 4ears passed
and the eagle greI "er; old$ +ne da; he saI a magni%icent bird abo"e him in the
cloudless s-;$ It glided in grace%ul maOest; among the poIer%ul Iind currents, Iith
scarcel; a beat o% its strong golden Iings$ :he old eagle loo-ed up in aIe$ &,hoFs
that1# he as-ed$ &:hatFs the eagle, the -ing o% the birds,# said his neighbor$ &3e
belongs to the s-;$ ,e belong to the earthLIeFre chic-ens$# So the eagle li"ed and
died a chic-en, %or thatFs Ihat he thought he Ias$
Autorul introducerii in lb$ engle)a (P$ Krancis Stroud, S$P$) scrie in continuare:
&Am %ost uimit 1 Cai degraba la nceput m!am simit de!a dreptul insultat Q
6ur si simplu m!a asemanat in public cu un pui de gaina dintr!un hambar 1
]ntr!un sens, da, i, de asemenea, nu$ Insulttor1 >iciodat$ Insulta nu a %ost modul
de a proceda al lui :on;$ (ar el mi!a spus mie i acestor oameni c, n ochii lui am
%ost un "ultur "de aur", incontient de nlimile la care as %i putut sa!mi iau )borul$
Aceast po"este m!a %cut s neleg msura a omului, dragostea lui real i
respectul pentru oameni, n timp ce spunea intotdeauna ade"arul$#*Astonished1 At
%irst I %elt doInright insultedQ ,as he publicl; li-ening me to a barn;ard chic-en1
In a sense, ;es, and also, no$ Insulting1 >e"er$ :hat IasnFt :on;Fs Ia;$ 2ut he Ias
telling me and these people that in his e;es I Ias a &golden eagle,# unaIare o%
the heights to Ihich I could soar$ :his stor; made me understand the measure o%
the man, his genuine lo"e and respect %or people Ihile alIa;s telling the truth$
(aca suntem atenti "om obser"a ca P$ Krancis Stroud, S$P se maguleste singur,
adica isi pansea)a o rana care nu s!a putut "indeca$ In opera lui :on; de Cello a
%ost "orba despre de)"aluirea ade"arului si despre tre)irea oamenilor la
realitatea mreiei lor$ Acesta a %ost :on; de Cello, la cel mai inalt ni"el,
proclamnd mesaOul "constienti)arii", ")nd lumina care este in noi nine i
raspandind!o apoi noua si altora, recunoscnd ca suntem mai buni dect tim$
Aceasta carte surprinde ciclul de con%erinte in care il descoperim pe :on; n )bor,
%acand chiar asta! ntr!un dialog "iu i interacionand!atingand toate temele, pt a
anima inimile celor care asculta$* :hat Ias Ihat his Ior- Ias all about, Ia-ing
people up to the realit; o% their greatness$ :his Ias :on; de Cello at his best,
proclaiming the message o% &aIareness,# seeing the light Ie are to oursel"es and
to others, recogni)ing Ie are better than Ie -noI$ :his boo- captures :on; in
%light, doing Oust thatLin li"e dialogue and interactionLtouching on all the themes
that enli"en the hearts o% those Iho listen$
6astrarea spiritului cu"intelor sale pline de "ia, i meninerea spontaneitii sale,
care raspundea publicului este di%icil de descoperit intr!o pagina tiparit( &mai ales
daca se schimba termenii si se cen)urea)a teNtul original# 3ota $ &M), desi
aceasta a %ost sarcina cu care s!a con%runtat cel care a %acut introducerea la editia
in limba engle)a (P$ Krancis Stroud, S$P$), dup moartea lui :on; de Cello(&otra"it
in cantina uni"ersitatii ie)uite Kordham .ni"ersit;, printr!o conspiratie a celor care
"oiau sa suprime mesaOul, care asta)i este disponibil pe ;outubeM "edeti adresa
%iecarui "ideoclip sub titlul %iecarui capitol# 3ota $ &M)
In continuare "edem multumirile adresate de P$ Krancis Stroud, S$P
&Culumim pentru spriOinul minunat de care m!am bucurat din
partea lui Heorge Cc<aule;,S$P$, Poan 2rad;, Pohn <ul-in, si altii
prea numerosi pentru a %i citati$ +rele placute, eNcitante si
procatoare pe care :on; le!a petrecut in con%erinte, pt a
comunica cu oameni ade"rai, au %ost eNcelent capturate n
paginile care urmea)$ 2ucurai!" de carte$ Aasai cu"intele s
se strecoare n su%letul dumnea"oastr i ascultai, aa cum ar
sugera :on;, cu inima dumnea"oastr$ Ascultai po"estirile
sale, i le "ei au)i pe ale dumnea"oastr$ 6ermitei!mi s "
las singuri cu :on;! un ghid spiritual! un prieten pe care il "ei
a"ea pentru o intreaga "ia$ *Caintaining the spirit o% his li"e
Iords, and sustaining his spontaneit; Iith a responsi"e
audience on the printed page Ias the tas- I %aced a%ter his
death$ :han-s to the Ionder%ul support I enOo;ed %rom Heorge
Cc<aule;, S$P$, Poan 2rad;, Pohn <ul-in, and others too
numerous to single out, the eNciting, entertaining, pro"ocati"e
hours :on; spent communicating Iith real people ha"e been
Ionder%ull; captured in the pages that %olloI$ JnOo; the boo-$
Aet the Iords slip into ;our soul and listen, as :on; Iould
suggest, Iith ;our heart$ 3ear his stories, and ;ouFll hear ;our
oIn$ Aet me lea"e ;ou alone Iith :on;La spiritual guideLa
%riend ;ou Iill ha"e %or li%e$
P$ Krancis Stroud, S$P$
(e Cello Spiritualit; <enter
Kordham .ni"ersit;
2ronN, >eI 4or-
&an Mirahorian
R.&espre trezire-(n waking up
Spiritualitatea inseamn! trezire-Spirituality Means Waking 2p
http:**III$;outube$com*Iatch1"X845^@3/urto
Spiritualitatea inseamn tre)ire$ <ei mai muli oameni, chiar dac ei nu o tiu, sunt
adormii$
S!au nscut adormii, triesc adormii, se cstoresc in somn, %ac copii in somn i
mor in somn, %r s se mai tre)easc "reodat$ Ji nu neleg %armecul i
%rumuseea acestui lucru pe care l numim eNistena uman$ (umnea"oastr tii,
ca toi mistici ! catolici, cretini, ne!cretini, indi%erent de teologia lor, indi%erent
de religia lor! sunt unanimi cu pri"ire la un singur lucru: c totul este bine, totul e
bine$ (ei totul este un de)astru sau harababura, totul este bine$ <iudat paradoN$
(ar, tragic, cei mai muli oameni nu aOung sa "ada c totul este bine, deoarece
sunt adormii$ Ji au un comar$
Spiritualit; means Ia-ing up$ Cost people, e"en though the; donFt -noI it, are
asleep$ :he;Fre born asleep, the; li"e asleep, the; marr; in their sleep, the; breed
children in their sleep, the; die in their sleep Iithout e"er Ia-ing up$ :he; ne"er
understand the lo"eliness and the beaut; o% this thing that Ie call human
eNistence$ 4ou -noI, all m;sticsL<atholic, <hristian, non!<hristian, no matter
Ihat their theolog;, no matter Ihat their religionLare unanimous on one thing:
that all is Iell, all is Iell$ :hough e"er;thing is a mess, all is Iell$ Strange
paradoN$ 2ut, tragicall;, most people ne"er get to see that all is Iell because the;
are asleep$ :he; are ha"ing a nightmare$
0orbind depre omn, anul trecut, la tele"i)iunea spaniola am au)it o po"este
despre un barbat care bate la usa %iului sau$ "Pamie", spune el, "tre)este!teQ" $
Pamie raspunde: ">u "reau sa ma scol, tata$" :atal striga, "Scoala!te, trebuie sa
mergi la scoala$" Pamie spune: ">u "reau sa merg la scoala$" "(e ce nu1",
intreaba tatal$
"(in trei moti"e", spune Pamie$ 6rimul, pentru ca e atat de plictisitorM al doiIea,
copiii ma tachinea)aM si al treilea, pentru ca urasc scoala"$
Si tatal ii spune: Ji bine, eu iti "oi da trei moti"e pentru care trebuie sa mergi la
scoala$ 6rimul, pentru ca este responsabilitatea taM al doilea, pentru ca ai
patru)eci si cinci de ani si al treilea, pentru ca esti directorul scolii$"
:re)este!te , tre)este!teQ Ai crescut$
Jsti prea mare sa %ii adormit$ :re)este!teQ Incetea)a sa te mai Ooci cu Oucariile$
Aast ;ear on Spanish tele"ision I heard a stor; about this gentleman Iho -noc-s
on his sonFs door$ &Paime,# he sa;s, &Ia-e upQ# Paime ansIers, &I donFt Iant to
get up, 6apa$# :he %ather shouts, &Het up, ;ou ha"e to go to school$# Paime sa;s,
&I donFt Iant to go to school$# &,h; not1# as-s the %ather$ &:hree reasons,# sa;s
Paime$ &Kirst, because itFs so dullM second, the -ids tease meM and third, I hate
school$# And the %ather sa;s, &,ell, I am going to gi"e ;ou three reasons Ih;
;ou must go to school$ Kirst, because it is ;our dut;M second, because ;ou are
%ort;!%i"e ;ears old, and third, because ;ou are the headmaster$#
,a-e up, Ia-e upQ 4ouF"e groIn up$ 4ouFre too big to be asleep$ ,a-e upQ Stop
pla;ing Iith ;our to;s$
<ei mai multi oameni iti spun ca "or sa treaca de gradinita ! dar sa nu!i cre)i$ >u!i
crede Q
:ot ce "or de la tine este sa le repari Oucariile stricate$
(a!mi inapoi sotia$ (a!mi inapoi sluOba$ (a!mi inapoi banii$ (a!mi inapoi reputatia
mea, succesul meu$" Asta este ce "or eiM "or a le repari Oucariile$ Atat$
Cost people tell ;ou the; Iant to get out o% -indergarten, but donFt belie"e them$
(onFt belie"e themQ All the; Iant ;ou to do is to mend their bro-en to;s$ &Hi"e me
bac- m; Ii%e$ Hi"e me bac- m; Oob$ Hi"e me bac- m; mone;$ Hi"e me bac- m;
reputation, m; success$# :his is Ihat the; IantM the; Iant their to;s repaired$
:hatFs all$
<hiar si cel mai bun psiholog iti "a spune ca oamenii nu "or cu ade"arat sa %ie
"indecati$ <eea ce "or este alinareM "indecarea este dureroasa$
J"en the best ps;chologist Iill tell ;ou that, that people donFt reall; Iant to be
cured$ What they want is relief@ a "ure is painful.
:re)irea (din somn) este neplacuta, dupa cum stiti$ 0a simtiti bine si con%ortabil in
pat$ Si cel putin atat timp cat sunteti adormiti este ener"ant sa %iti tre)iti din
somn$ Acesta este moti"ul pentru care un maestru intelept nu "a incerca sa
tre)easca oamenii$ Sper ca "oi %i intelept aici si nu "oi incerca "reodata sa "a
tre)esc, daca sunteti adormiti$
,a-ing up is unpleasant, ;ou -noI$ 4ou are nice and com%ortable in bed$ And at
leat itFs irritating to be Io-en up$ :hatFs the reason the Iise guru Iill not attempt
to Ia-e people up$ I hope IFm going to be Iise here and ma-e no attempt
Ihatsoe"er to Ia-e ;ou up i% ;ou are asleep$
In de%initi" nu este treaba mea, chiar daca "a spun cateodata: ":re)iti!"aQ"
(atoria mea este sa!mi %ac treaba, sa!mi %ac numarul$ (aca pro%itati de pe urma
acestui lucru, bineM daca nu, %oarte rau Q <um spun arabii: "3atura ploii este
a"eeasi, dar ea fa"e sa "reas"a si spini in mlastini si flori in gradini.*
It is reall; none o% m; business, e"en though I sa; to ;ou at times, &,a-e upQ#
C; business is to do m; thing, to dance m; dance$ I% ;ou pro%it %rom it, %ineM i% ;ou
donFt, too badQ As the Arabs sa;, &:he nature o% rain is the same, but it ma-es
thorns groI in the marshes and %loIers in the gardens$#
9a +oi fi de folos in a"est seminar 5 Will ) >e of 'elp to 4ou in
this Workshop 5
3i"iodata nu iubiti pe nimeni. 4ou are ne+er in lo+e with
anyone.
http:**III$;outube$com*Iatch1"XO,=,K-)=03g_%eatureXrelated
<redeti ca "oi %i de %olos cui"a1 >uQ +, nu, nu, nu, nu, nuQ Sa nu "a asteptati sa %iu
de %olos cui"a$ <um nici eu nu ma astept sa daune) cui"a$ (aca sunteti in%luentati,
"oi ati %acut!oM (aca ati %ost aOutati, "oi ati %acut!o$ <hiar "oi ati %acut!o$
<redeti ca oamenii "a aOuta1 >u "a aOuta$ <redeti ca oamenii "a spriOina1 >u "a
spriOina$
(o ;ou thin- I am going to help an;bod;1 >oQ +h, no, no, no, no, noQ
I donFt eNpect me to be o% help to an;one$ >or do I eNpect to damage an;one$ I%
;ou are damaged, ;ou did itM and i% ;ou are helped, ;ou did it$ 4ou reall; didQ 4ou
thin- people help ;ou1 :he; donFt$ 4ou thin- people support ;ou1 :he; donFt$
Intr!un grup de terapie pe care il conduceam la un moment dat era o %emeie, o
calugarita$ Ci!a spus: ">u ma simt spriOinita de maica superioara$" Asadar, i!am
spus: "<e "rei sa )ici cu asta1" Si ea mi!a raspuns: " Ji bine, maica superioara, cea
locala, nu apare niciodata la cursurile de initiere, pentru no"icele pe care le
conduc$ >iciodata nu!mi spune un cu"ant de apreciere$"
Ju i!am spus: " 2ine, hai sa Oucam o sceneta$ Sa )icem ca o cunosc pe maica
superioara locala$ (e %apt, sa )icem ca stiu eNact ce gandeste ea despre tine$ (eci
iti spun (Oucand rolul maicii superioare locale):
:here Ias a Ioman in a therap; group I Ias conducting once$ She Ias a religious
sister$
She said to me, &I donFt %eel supported b; m; superior$# So I said, &,hat do ;ou
mean b; that1# And she said, &,ell, m; superior, the pro"incial superior, ne"er
shoIs up at the no"itiate Ihere I am in charge, ne"er$ She ne"er sa;s a Iord o%
appreciation$# I said to her, &All right, letFs do a little role pla;ing$ 6retend I -noI
;our pro"incial superior$ In %act, pretend I -noI eNactl; Ihat she thin-s about ;ou$
So I sa; to ;ou (acting the part o% the pro"incial superior)$
"Stii Car;, moti"ul pentru care eu nu "in acolo unde esti tu, este ca e singurul loc
din pro"incie %ara neca)uri ! %ara probleme$ Stiu ca tu il supra"eghe)i, deci totul
este bine$ "
" <um te simti acum1" Ja mi!a spus, "Ca simt minunat$" Apoi i!am spus, " 0rei sa
iesi din camera pentru un minut sau doua1 Aceasta %ace parte din eNercitiu$"
"4ou -noI, Car;, the reason I donFt come to that place ;ouFre in is be"ause it is
the one pla"e in the pro+in"e that is troublefreeUno problems. ) know
youFre in "harge, so all is well$" 3oI do ;ou %eel noI1 " She said, "I %eel
great$":hen I said to her, "All right, Iould ;ou mind lea"ing the room %or a minute
or tIo$ :his is part o% the eNercise$#
Asa a si %acut in timp ce era a%ara, le!am spus celorlalti din grupul de terapie: Ju
mai sunt inca maica superioara locala, bine1 Car;, care tocmai a iesit, este cel mai
slab administrator incepator din cati am a"ut "reodata in intreaga istorie a locului$
(e %apt, moti"ul pentru care nu merg la initiere este ca nu!mi place de loc ceea ce
%ace$ J pur si simplu groa)nic$ (ar daca ii spun ade"arul, asta nu le "a %ace pe
no"ice decat sa su%ere si mai mult$ 0om aduce pe cine"a sa!i ia locul intr!un an
sau doiM pregatim pe cine"a$ In acelasi timp, m!am gandit sa!i spun acele lucruri
dragute, pentru a o %ace sa continue$
<e credeti despre asta1" Ji au raspuns: "Ji bine, era singurul lucru pe care puteai
sa!l %aci in situatia asta$"
So she did$ ,hile she Ias aIa;, I said to the others in the therap; group, &I am
still the pro"incial superior, +$7$1 Car; out there is the Iorst no"ice director I ha"e
e"er had in the Ihole histor; o% the pro"ince$ In %act, the reason I donFt go to the
no"itiate is because I canFt bear to see Ihat she is up to$ ItFs simpl; aI%ul$ 2ut i% I
tell her the truth, itFs onl; going to ma-e those no"ices su%%er all the more$ ,e are
getting somebod; to ta-e her place in a ;ear or tIoM Ie are training someone$ In
the meantime I thought I Iould sa; those nice things to her to -eep her going$
,hat do ;ou thin- o% that1# :he; ansIered, &,ell, it Ias reall; the onl; thing ;ou
could do under the circumstances$#
(upa aceea am readus!o pe Car; in grup si am intrebat!o daca se mai simtea la
%el de minunat$
&+, da," a spus$ Sarmana Car;Q <redea ca este spriOinita, cand, de %apt, nu era$
Ideea e ca maOoritatea sentimentelor si gandurilor noastre le e"ocam noi insine in
capul nostru, inclusi" treaba asta cu oamenii care ne aOuta$ <redeti ca "oi ii aOutati
pe oameni pentru ca "a sunt dragi1 Ji bine, am sa "a spun ce"a$
:hen I brought Car; bac- into the group and as-ed her i% she still %elt great$ &+h
;es,# she said$ 6oor Car;Q She thought she was being supported when she
wasnFt$ :he point is that most o% Ihat Ie %eel and thin- Ie conOure up %or
oursel"es in our heads, including this business o% being helped b; people$ (o ;ou
thin- ;ou help people because ;ou are in lo"e Iith them1 ,ell, IF"e got neIs %or
;ou$
3i"iodata nu iubiti pe nimeni$ Sunteti doar indragostiti de ideea preconceputa
si plina de speranta despre acea persoana$
4ou are ne"er in lo"e Iith an;one$ 4ouFre only in lo+e with your pre6udi"ed
and hopeful idea of that person$
Stati o clipa si ganditi!"a: >u iubiti niciodata pe nimeni, ci sunteti indragostiti de
ideea preconceputa despre acea persoana$ >u asa se intampla cand sentimentul
de a%ectiune se raceste1 Ideea "oastra se schimba, nu!i asa1
:a-e a minute to thin- about that: 4ou are ne"er in lo"e Iith an;one, ;ouFre in
lo"e Iith ;our preOudiced idea o% that person$ )snFt that how you fall out of
lo+e1 4our idea changes, doesnFt it1
"<um ai putut sa ma de)amagesti, cand eu am a"ut atata incredere in tine1", ii
spui cui"a$
<hiar ai a"ut incredere in acel om1 :u n!ai a"ut niciodata incredere in nimeni$ Aas!
o balta$
&3oI could ;ou let me doIn Ihen I trusted ;ou so much1# ;ou sa; to someone$
(id ;ou reall; trust them1 4ou ne+er trusted anyone$ <ome o%% itQ
Asta %ace parte din conditionarea sau spalarea creierului de catre societate$ :u n!
ai incredere in nimeni, niciodata$ :u cre)i doar in Oudecata ta despre acea
persoana$ (eci, de ce te mai plangi1 Ade"arul este ca nu!ti place sa spui: " Codul
meu de a Oudeca a %ost gresit$ " >u este %oarte magulitor pentru tine, nu!i asa1
:hatFs part o% societ;Fs brainIashing$ 4ou ne+er trust anyone. 4ou only trust
your 6udgment about that person. So Ihat are ;ou complaining about1 :he
%act is that ;ou donFt li-e to sa;, &C; Oudgment Ias lous;$# :hatFs not "er;
%lattering to ;ou, is it1
Asa ea pre%eri sa spui: "<um ai putut sa ma de)amagesti1"
(eci, iata ce se intampla: +amenii nu "or sa se maturi)e)e cu ade"arat, oamenii
nu "or sa se schimbe cu ade"arat, oamenii nu "or sa %ie %ericiti cu ade"arat$
So ;ou pre%er to sa;, "'ow "ould you ha+e let me down1#
So there it is: =eople donFt really want to grow up, people donFt really
want to "hange, people donFt really want to be happy$
Asa cum mi!a spus odata cine"a, cu multa intelepciune: ">u incerca sa!i %aci
%ericiti, "ei a"ea numai neca)uri$ >u incerca sa in"eti un porc sa canteM tu iti pier)i
"remea, iar pe porc il ener"ea)a$"
As someone so Iisel; said to me, &(onFt tr; to ma-e them happ;, ;ouFll onl; get
in trouble$ (onFt tr; to teach a pig to singM it Iastes ;our time and it irritates the
pig$#
<a omul de a%aceri care intra intr!un bar, se asea)a si "ede un tip cu o banana in
ureche ! o banana in ureche Q Si se gandeste: " Ca intreb daca ar trebui sa!i atrag
atentia$ >u, nu e treaba mea$ (ar gandul nu!i da pace$ Asa ca, dupa ce a baut un
pahar, doua, ii spune tipului: &Scu)a!ma, ai o banana in ureche#$ :ipul spune: " <e!
ai )is1 " +mul de a%aceri repeta: Ai o banana in ureche$ (in nou tipul intreaba: <e!
ai )is1V " Ai o banana in urecheQ#, striga omul de a%aceri$ &0orbeste mai tare#,
spune tipul: &Am o banana in urecheQ#
Ai-e the businessman Iho goes into a bar, sits doIn, and sees this fellow with
a banana in his earLa banana in his earQ And he thin-s, &I Ionder i% I should
mention that to him$ >o, itFs none o% m; business$# 2ut the thought nags at him$
So a%ter ha"ing a drin- or tIo, he sa;s to the %elloI, &JNcuse me, ah, ;ouF"e got a
banana in ;our ear$# :he %elloI sa;s, &,hat1# :he businessman repeats, &4ouF"e
got a banana in ;our ear$# Again the %elloI sa;s, &,hat Ias that1# &4ouF"e got a
banana in ;our earQ# the businessman shouts$ GTalk louder,V the fellow says,
G)F+e got a banana in my ear8V
(eci totul e in )adar$ ?enunta, renunta, renuntaV, imi spun$ Spune ce ai de )is si
pleaca$ Si daca lor le este de %olos, %oarte bine ! daca nu, cu atat mai rau Q
So itFs useless$ &Hi"e up, gi"e up, gi"e up,# I sa; to m;sel%$
Say your thing and get out of here. And if they profit, thatFs fine, and if
they donFt, too bad8
5$ (espre egoismul corect si chiar indicat *+n the 6roper 7ind o%
Sel%ishness
http:**III$;outube$com*Iatch1"X<l?%i?sA5i-_%eatureXrelated
Cum sunteti "onditionati /"ulpabilizati0 sa respingem feri"irea 5 'ow are
you "onditioned /guilty0 to re6e"t happiness5
6rimul lucru pe care "reau s!l nelegei, dac chiar "reti cu ade"arat s " tre)ii,
este c dumnea"oastra nu "rei s " tre)ii$ 6rimul pas pentru tre)ire este s %ii
su%icient de sinceri cu dumnea"oastra si s admitei c nu " place acest lucru$
:he %irst thing I Iant ;ou to understand, if you really want to wake up, is that
you donFt want to wake up$ :he %irst step to Ia-ing up is to be honest
enough to admit to yourself that you donFt like it.
(umnea"oastr nu "reti sa %ii %ericiti$ 0reti s %acem un mic test1 3ai s
ncercm$ Acesta ne "a lua eNact un minut$ Ai putea nchide ochii n timp ce
%acei asta sau ai putea s!i pstrai deschisi$ <hiar nu contea) cu ade"rat$* 4ou
donFt Iant to be happ;$ ,ant a little test1 AetFs tr; it$ It Iill ta-e ;ou eNactl; one
minute$ 4ou could close ;our e;es Ihile ;ouFre doing it or ;ou could -eep them
open$ It doesnFt reall; matter$
Handiti!"a la cine"a pe care il iubiti %oarte mult, cine"a de care sunteti %oarte
apropiat, cine"a care "a este %oarte drag si spuneti!i acestei persoane din mintea
"oastra:
&Cai degraba as "rea sa am %ericirea, decat sa te am pe tine$V
Hndii!" la cine"a pt care a"ei %oarte mult din aa numita &iubire#,S3ota &MT
cine"a de care suntei aproape, cine"a care "a este %oarte drag i spuneti!i acestei
persoane in mintea dumnea"oastra: "A alege mai degrab %ericirea dect s te
am pe tine"$ 0edeti ce se ntmpl$ "A alege mai degrab %ericirea dect s te am
pe tine"$
:hin- o% someone ;ou so called lo"e "er; much, someone ;ouFre close to,
someone Iho is precious to ;ou, and sa; to that person in ;our mind, &IFd rather
ha"e happiness than ha"e ;ou$# See Ihat happens$ &IFd rather be happ; than
ha"e ;ou$
3ota &M$ Anthon; de Cello tie c iubirea real este altce"a decat ceea ce
%iinele umane condiionate etichetea) drept &iubire#$ Iubirea real este
imposibil %iindc pan la tre)ire, pan la eliberare din realitatea secund (minteaM
peteraM mica incapere a inteligentei) noi nu ne intlnim i nu relaionm cu alte
%iine umane, ci doar cu umbrele lor, cu proieciile lor pe ecranul mental(peretele
pesterii) modi%icate sau alterate de condiionarea noastr$
A"em ilu)ia c iubim i cunoatem pe cine"a, dar in realitate acest lucru este
posibil doar dup tre)ire, dup eliberarea din lumea subiecti" in care suntem
pri)onieri, dup ce trecem de la &a pri"i#( umbre) la &a "edea#(a cunoate
nemiOlocit realitatea)$ 6n atunci suntem singuri, cu propriile noastre proiecii
subiecti"e esute din dorine i ateptri, pri)onieri in propria noastr
temni(realitatea secunda), pe care o lum drept realitate$
(ac a a"ea de ales, nu ar eNista nici o problem cu asta, a alege %ericirea$ "
+are ci dintre d"s$ s!au simit egoisti cand ati spus %ra)a de mai sus1# Culti, se
pare$ 0edeti cum ni s!au programat creierele 1 0edeti cum ne!a %ost conditionat
creierul, incat am aOuns sa gandim: " <um am putut sa %iu att de egoist" (ar
uitati!" la cine este de %apt egoist$
I% I had a choice, no Duestion about it, IFd choose happiness$# 3oI man; o% ;ou %elt
sel%ish Ihen ;ou said this1 Can;, it seems$ See hoI IeF"e been brainIashed1 See
hoI IeF"e been brainIashed into thin-ing, &3oI could I be so sel%ish1# 2ut loo-
at IhoFs being sel%ish$
"Imaginai!" doar pe cine"a spunandu!": " <um ai putut s %i atat de egoist*
incat s alegi %ericirea in locul meu 1",
>!ai simti ne"oia sa raspun)i: "Scu)a!m, dar cum ai putut %i tu atat de egoist*,
incat s!mi ceri sa te pre%er pe tine in locul propriei mele %ericiriiQ "
Pust imagine somebod; sa;ing to ;ou, &'ow "ould you be so selfish that
youFd "hoose happiness o+er me5V ,ould ;ou not %eel li-e responding,
&=ardon me, but how "ould you be so selfish that you would demand )
"hoose you abo+e my own happiness58V
<laire: "In copilarie "rul meu ie)uit a tinut o sesiune de con%erinte la biserica
ie)uita din CilIau-ee$ Jl deschidea %iecare con%erinta cu cu"intele: "6roba iubirii
este sacri%iciul, i masura iubirii este altruismul"
Jste minunat$" Am ntrebat!o: "0rei s te iubesc cu pretul %ericirii mele1"
<laire: Ihen I Ias a child m; Pesuit cousin ga"e a retreat in the Pesuit church in
CilIau-ee$ 3e opened each con%erence Iith the Iords:
&:he test o% lo"e is sacri%ice, and the gauge o% lo"e is unsel%ishness$# :hatFs
mar"elousQ
I as-ed her, &Would you want me to lo+e you at the "ost of my happiness1#
>u este ncnttor 1
>u ar %i minunat1 Ja m!ar iubi cu pretul %ericirii ei si eu a iubi!o cu pretul %ericirii
mele, i aa a"em atunci doi ne%ericii, nu unul$$$ dar ce mai contea)a, daca ne
iubim$$$ triasc iubireaQ
<laire: &4es,# she ansIered$
IsnFt that delight%ul1
,ouldnFt that be Ionder%ul1 She Iould lo"e me at the cost o% her happiness and I
Iould lo"e her at the cost o% m; happiness, and so ;ouF"e got tIo unhapp;
people, but long li"e lo"eQ
3ota &M$ JNerciiul propus de Anton; de Cello este menit s!i %ac pe oameni s
caute i)"orul %iindc in realitate nu eNist separarea i alegerea de mai sus intre
iubire i %ericire$ Iubirea autentic "ine simultan cu %ericirea si in"ers$Jle nu sunt
entiti separate decat pt mintea care anali)ea)a$ Atunci cand i)"orete %ericirea
necondiionat (anandaM prea%ericirea) suntem i i)"or de iubire$ Iar atunci cand
iubim suntem i i)"or de %ericire$
(in aceasta cau) este ne"oie s trecem dincolo de mintea care anali)ea),
separ i s descoperim i)"orul din noi, care este sursa "iaii, cunoaterii
nemiOlocite, a %ericirii necondiionate i a iubirii$
C.Spiritualitatea este "el mai pra"ti" lu"ru- Spirituality is the
most pra"ti"al thing in the whole world
fostul &espre dorinta de feri"ire-(n Wanting 'appiness
Spuneam ca noi nu "rem sa %im %ericiti$ >oi "rem alte lucruri$ Sau, ca sa spunem
mai precis: nu "rem sa %im %ericiti in mod neconditionat, Sunt gata sa %iu %ericit, cu
conditia sa am asta, ailalta$ (ar asta ar insemna, de %apt, sa!i spunem prietenului
nostru, sau (umne)eului nostru, sau oricui:
Jsti %ericirea meaQ (aca nu te am pe tine, re%u) sa %iu %ericit$"
J atat de important sa intelegem acest lucru$ >u ne putem imagina sa %im %ericiti
%ara acele conditii$ <am asa este$ >u putem concepe sa$ %im %ericiti %ara ele$ Am
fost in+atati sa plasam feri"irea noastra in ele.
(eci, acesta este primul lucru pe care trebuie sa!l %acem, daca "rem sa ne tre)im !
ceea ce este acelasi lucru cu a spune: daca "rem sa iubim, daca "rem libertate,
daca "rem bucurie si pace si spiritualitate$
In acest sens, spiritualitatea este cel mai practic lucru din intreaga lume$ Ii pro"oc
pe toti sa se gandeasca la ce"a mai practic decat spiritualitatea, asa cum am
de%init!o eu ! nu e"la"ie, nu de"otament, nu religie, nu "eneratie, doar
spiritualitate ! sa ne tre)im, sa ne tre)imQ
6ri"iti la su%erinta de pretutindeni, pri"iti la singuratatea, pri"iti la teama,
con%u)ia, contradictiile din inima oamenilor, la con%lictul launtric, la con%lictul
eNterior$
Sa presupunem ca cine"a "!a o%erit o cale de a scapa de toate acestea1
Sa presupunem ca cine"a "!a o%erit o cale de a opri acea teribila scurgere de
energie, de sanatate, de emotie care "ine din aceste con%licte si con%u)ie$ Asta ati
"rea1
Sa presupunem ca cine"a ne!a aratat un miOloc prin care ne!am iubi eu ade"arat
unul pe celalalt si am %i in pace si iubire$ 0a puteti gandi la ce"a mai practic decat
asta1 (ar, in schimb, "oi a"eti oameni ce gandesc ca marile a%aeeri sunt mai
practice, ca politica e mai practica, ca stiinta este mai practica$ <e %olos a"em pe
6amant, trimitand un om pe Auna ! daca noi nu putem trai pe 6amant1
Spuneam c nu "rem s %im %ericii$ >oi "rem alte lucruri$ Sau hai s %ormulm cu
mai mult acuratee: >oi nu "rem s %im %ericii necondiionat$ Sunt gata pentru a
%i %ericit cu condiia sa am acest i acel i celalalt lucru$ (ar aceasta inseamn de
%apt s!i spun prietenului nostru sau (umne)eului nostru sau oricui, ":u eti
%ericirea mea$ (ac eu nu te obin, re%u) s %iu %ericit*$"- ) was saying that we
donFt want to be happy. We want other things$ +r letFs put it more
accuratel;: We donFt want to be un"onditionally happy. )Fm ready to be
happy pro+ided ) ha+e this and that and the other thing. 2ut this is reall; to
sa; to our %riend or to our Hod or to an;one, &4ou are my happiness. )f ) donFt
get you, ) refuse to be happy$#
Jste att de important s nelegem aceasta$ >u ne putem imagina a %i %ericiti %r
aceste lucruri$ Asta e destul de eNact$ >u putem concepe sa %im %ericiti %r ele$
Am %ost n"ai sau conditionai s plasm %ericirea noastr n toate acele lucruri
(din a%ara)*ItFs so important to understand that$ ,e cannot imagine being happ;
Iithout those things$ :hatFs prett; accurate$ ,e cannot concei"e o% being happ;
Iithout them$ ,eF"e been taught to place our happiness in them$
Asa ca primul lucru pe care trebuie s!l %acem este sa ne tre)im, care este acelai
lucru cu a spune: dac "rem s iubim, dac "rem libertate, dac dorim bucurie si
pace si spiritualitate$]n acest sens, spiritualitatea este lucrul cel mai practic n
toat lumea larg$*So thatFs the %irst thing Ie need to do i% Ie Iant to come
aIa-e, Ihich is the same thing as sa;ing: i% Ie Iant to lo"e, i% Ie Iant %reedom,
i% Ie Iant Oo; and peace and spiritualit;$ In that sense, spirituality is the most
pra"ti"al thing in the whole wide world$
6ro"oc pe oricine s se gndeasc la ce"a mai practic dect spiritualitatea,asa
cum am de%init!o ca tre)ire! iar nu ca e"la"ie, nu de"otiune, nu religie, nu
rugaciune, nu cult, ci spiritualitate!tre)ire, tre)este!teQ*I challenge an;one to thin-
o% an;thing more practical than spiritualit; as I ha"e de%ined itLnot piet;, not
de"otion, not religion, not Iorship, but spiritualit;LIa-ing up, Ia-e upQ
6ri"iti la su%erinta de pretutindeni, uitati!" la singuratate, pri"iti teama, con%u)ia,
contradictiile din inima oamenilor, la con%lictul interior, la con%lictul eNterior$ S
presupunem c cine"a " o%er o cale, o modalitate de a scpa de toate astea1
Aoo- at the heartache e"er;Ihere, loo- at the loneliness, loo- at the %ear, the
con%usion, the con%lict in the hearts o% people, inner con%lict, outer con%lict$
Suppose somebod; ga"e ;ou a Ia; o% getting rid o% all o% that1
S presupunem c cine"a " o%er o cale de a opri acea uria pierdere de
energie, de sntate, de emoie, care "ine din con%u)ie si din aceste con%licte i$
0eti dori asta1* Suppose somebod; ga"e ;ou a Ia; o% stopping that tremendous
drainage o% energ;, o% health, o% emotion that comes %rom these con%licts and
con%usion$ ,ould ;ou Iant that1
S presupunem c cine"a ne!a aratat un miOloc prin care ne!am iubi cu ade"rat
unul pe celallt i s %im n pace, i n s%rit, s %ie iubire$ 0 putei gndi la ce"a
mai practic dect asta1*Suppose somebod; shoIed us a Ia; Ihereb; Ie Iould
trul; lo"e one another, and be at peace, at last, to be at lo"e$ Can you think of
anything more pra"ti"al than that5
(ar, n schimb, a"ei oameni care gndesc c lumea a%acerilor de succes este mult
mai practic, c politica este mult mai util, c tiina este mai %olositoare$* 2ut,
instead, ;ou ha"e people thin-ing that big business is more practical, that politics
is more practical, that science is more practical$
<are este %inalitatea practic pe 6mnt de a pune un om pe Aun, atunci cnd noi
nu putem tri pe 6mnt 1
,hatFs the earthl; use o% putting a man on the moon Ihen Ie cannot li"e on the
earth1
9$ 0orbim oare despre psihologie, in acest curs de spiritualitate1 Are
,e :al-ing About 6s;cholog; in :his Spiritualit; <ourse1
Jste psihologia mai practica decat spiritualitatea1 * Is ps;cholog; more
practical than spiritualit;1
<alea nebuniei sau calea mistica a tre)irii 1
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xm,.ICmcaP:^_%eatureXrelated
Jste psihologia mai practic dect spiritualitatea1 >imic nu este mai practic dect
spiritualitatea inteleasa ca tre)ire$ <e poate %ace sarmanul psiholog1 Jl nu poate
decat sa atenue)e putin presiunea$ Ju insumi sunt psiholog i practic psihoterapia
i am acest mare con%lict interior, atunci cnd trebuie s aleg uneori, ntre
psihologie i spiritualitate$ C ntreb dac ceea ce spun are "reun inteles pentru
cine"a de aici$ 6entru mine n!a a"ut nici un inteles, timp de multi ani$
Is ps;cholog; more practical than spiritualit;1 >othing is more practical than
spiritualit;$ ,hat can the poor ps;chologist do1 3e can onl; relie"e the pressure$
IFm a ps;chologist m;sel%, and I practice ps;chotherap;, and I ha"e this great
con%lict Iithin me Ihen I ha"e to choose sometimes betIeen ps;cholog; and
spiritualit;$ I Ionder i% that ma-es sense to an;bod; here$ It didnFt ma-e sense to
me %or man; ;ears$
Sa "a eNplic$ Acesta nu a a"ut nici un sens pentru mine timp de muli ani, pn
cnd am descoperit, brusc, c oamenii trebuie s su%ere su%icient de mult ntr!o
relaie, ast%el nct sa %ie de)amagiti de toate relaiile$ (aca stam sa ne gandim,
nu este asta ce"a ingro)itor1
Ji trebuie sa su%ere su%icient ntr!o relaie nainte sa se tre)easca i s )ic: "C!am
saturat de astaQ
IFll eNplain$ It didnFt ma-e sense to me %or man; ;ears until I suddenl; disco"ered
that people ha"e to su%%er enough in a relationship so that the; get disillusioned
Iith all relationships$ IsnFt that a terrible thing to thin-1 :he;F"e got to su%%er
enough in a relationship be%ore the; Ia-e up and sa;, &IFm sic- o% itQ
:rebuie s eNiste o modalitate mai bun de a tri dect n a depinde de o alt
%iin uman$ "\i ce %ceam eu ca psihoterapeut1 +amenii "eneau la mine cu
probleme legate de relaiile lor, cu problemele lor de comunicare, etc$ i, uneori,
ceea ce am %cut a %ost sa dau o mana de aOutor$
:here must be a better Ia; o% li"ing than depending on another human being$#
And Ihat Ias I doing as a ps;chotherapist1 6eople Iere coming to me Iith their
relationship problems, Iith their communication problems, etc$, and sometimes
Ihat I did Ias a help$
(ar uneori, mi pare ru s o spun, nu a %ost un aOutor real, pentru c i!a mentinut
pe oameni adormiti$ 6oate ar trebui sa %i su%erit un pic mai mult$ 6oate c ar trebui
s aOung la capatul puterilor si s spun$ "C!am saturat de tot$" (oar atunci cand
sunteti stui de su%erinta dumnea"oastr "ei iei din ea$ <ei mai muli oameni
merg la un psihiatru sau un psiholog pentru a obine o alinare$ ?epet: pentru a
obine o usurare$ >u pentru a iesi sau a se elibera din su%erinta$ 2ut sometimes,
IFm sorr; to sa;, it IasnFt, because it -ept people asleep$ Ca;be the; should ha"e
su%%ered a little more$ Ca;be the; ought to touch roc- bottom and sa;, &IFm sic- o%
it all$# ItFs onl; Ihen ;ouFre sic- o% ;our sic-ness that ;ouFll get out o% it$ Cost
people go to a ps;chiatrist or a ps;chologist to get relie%$ I repeat: to get relie%$ >ot
to get out o% it$
Iata po"estea micutului Pohnn;, despre care se spune ca era retardat mintal$ (ar,
e"ident, el nu era, dupa cum "eti a%la din aceasta po"este$
:hereFs the stor; o% little Pohnn; Iho, the; sa;, Ias mentall; retarded$ 2ut
e"identl; he IasnFt, as ;ouFll learn %rom this stor;$
"Pohnn; participa la ora de modelare din cadrul colii sale pentru copii cu ne"oi
speciale i primeste bucata sa de lut, pe care incepe sa o modele)e$ Jl isi ia
bucata de lut i se duce intr!un col al camerei i incepe sa se Ooace cu ea$
6ro%esorul "ine pn la el i!i spune, "Salut, Pohnn;$"
\i Pohnn; spune, "2uuun"$
\i pro%esorul il intreaba," <e ai acoio n mn1 "
\i Pohnn; spune, "Aceasta este o bucat de baleg de "ac$"
\i pro%esorul l!a ntrebat: "<e %aci din ea 1"
Pohnn; spune, "Kac un pro%esor"$
Atunci pro%esorul gandeste: &micutul Pohnn; a regresat de!a binelea"$
Asa ca il cheama pe director, care tocmai trecea prin dreptul usii, pe coridorul
scolii, in acel moment, si!i spune: "Pohnn; a regresat"
Asa ca directorul merge la Pohnn; !i spune: "2un, %iule$$ " Iar Pohnn; raspunde,"
2uuun " (irectorul il intreaba:" <e ai n mn1 Pohnn; raspunde: "Aceasta este o
bucat de baleg de "ac$"
\i directorul il ntreaba: "<e %aci din ea 1" \i Pohnn; raspunde: ".n director$"
(irectorul a considerat c acesta este un ca) pentru psihologul colar si trimite
dupa psihologQ &
6sihologul este un tip inteligent$ Jl "ine in clasa de modelare i il saluta pe Pohnn;:
"2una$" \i Pohnn; spune, "2uuun$" \i psihologul spune, "Ju tiu ce ai n mna ta"$
"<e1 " "+ bucat de baleg de "ac$ ", Pohnn; spune , "corect"$
"\i eu tiu ce %aci din ea$" "<e1" ":u %aci un psiholog "$"Hreit$ >u am destul
blegar de "acQ"
Si ei mai )iceau ca un ast%el de copil e retardat mintalQ
Pohnn; goes to modeling class in his school %or special children and he gets his
piece o% putt; and heFs modeling it$ 3e ta-es a little lump o% putt; and goes to a
corner o% the room and heFs pla;ing Iith it$ :he teacher comes up to him and
sa;s, &3i, Pohnn;$# And Pohnn; sa;s, &3i$# And the teacher sa;s, &,hatFs that
;ouF"e got in ;our hand1# And Pohnn; sa;s, &:his is a lump o% coI dung$# :he
teacher as-s, &,hat are ;ou ma-ing out o% it1# 3e sa;s, &IFm ma-ing a teacher$#
:he teacher thought, &Aittle Pohnn; has regressed$# So she calls out to the
principal, Iho Ias passing b; the door at that moment, and sa;s, &Pohnn; has
regressed$# So the principal goes up to Pohnn; and sa;s, &3i, son$# And Pohnn;
sa;s, &3i$# And the principal sa;s, &,hat do ;ou, ha"e in ;our hand1# And he sa;s,
&A lump o% coI dung$# &,hat are ;ou ma-ing out o% it1# And he sa;s, &A
principal$# :he principal thin-s that this is a case %or the school ps;chologist$
&Send %or the ps;chologistQ# :he ps;chologist is a cle"er gu;$ 3e goes up and
sa;s, &3i$# And Pohnn; sa;s, &3i$# And the ps;chologist sa;s, &I -noI Ihat ;ouF"e
got in ;our hand$# &,hat1# &A lump o% coI dung$# Pohnn; sa;s, &?ight$# &And I
-noI Ihat ;ouFre ma-ing out o% it$# &,hat1#
&4ouFre ma-ing a ps;chologist$# &,rong$ >ot enough coI dungQ#
And the; called him mentall; retardedQ
Srmanii psihologi, ei %ac o treab bun$ Ji chiar o %ac cu ade"rat$ JNist situaii
n care psihoterapia este de un aOutor enorm, pentru c atunci cnd suntei pe
punctul de a merge catre nebunie, de a "a iesi din minti, sunteti pe cale %ie de a
de"eni bolna" psihic, %ie un mistic$ Asta e "eea "e este un misti", opusul
nebunului, lunati"ului$
:he poor ps;chologists, the;Fre doing a good Oob$ :he; reall; are$ :here are times
Ihen ps;chotherap; is a tremendous help, because Ihen ;ouFre on the "erge o%
going insane, ra"ing mad, youFre about to be"ome either a psy"hoti" or a
mysti". ThatFs what the mysti" is, the opposite of the lunati".
3ota &M$ "edeti articolul: &?emediul la sinuciderea indi"iduala si colecti"a este
eliberarea (mo-shaM moartea misticaM transa mistica)#
http:**mirahorian$ning$com*pro%iles*blogs*remediul!la!sinuciderea
?emediul la sinuciderea indi"iduala si colecti"a este eliberarea(mo-shaM moartea
misticaM transa mistica) http:**mirahorian$ning$com*pro%iles*blogs*remediul!la!
sinuciderea$
?emediul la nebunia indi"iduala si colecti"a nu este sinuciderea, ci moartea
mistica(transa mistica), care conduce la eliberare(mo-sha), la "a doua
nastere"(calea misticului)$
+amenii aleg )ona subumana(nebuniaM betiaM sinuciderea indi"iduala si colecti"a$$)
%iindca nu sunt in%ormati, %iindca li s!a ascuns calea de reamintire a propriei
identitati, calea cunoasterii de sine$
0edeti mai Oos imaginea cu cele trei )one : umana, subumana(nebunia) si
di"ina(misticul)$
Stiti care este semnul ce arata ca "!ati tre)it1 7ste atun"i "and +a intrebati$
GSunt eu nebun, sau sunt ei "u totii nebuni5 <hiar asa este cu ade"arat$
6entru ca suntem cu totii nebuniQ Intreaga lume este nebuna$ >ebuni do"editi$
Singurul moti" pentru care nu suntem inchisi la balamuc e acela ca suntem att
de muli$ (eci, suntem nebuni$ :raim intemeiati pe idei nebunesti despre iubire,
despre relatii, despre %ericire, despre bucurie, despre tot$
(o ;ou -noI one sign that ;ouF"e Io-en up1 ItFs Ihen ;ou are as-ing ;oursel%,
&Am I cra);, or are all o% them cra);1# It reall; is$ 2ecause Ie are cra);$ :he Ihole
Iorld is cra);$ <erti%iable lunaticsQ :he onl; reason IeFre not loc-ed up in an
institution is that there are so man; o% us$ So IeFre cra);$ ,eFre li"ing on cra);
ideas about lo"e, about relationships, about happiness, about Oo;, about
e"er;thing$
Suntem intr!atat de nebuni, incat am aOuns s cred c, dac toat lumea este de
acord asupra unui lucru, putei sa %iti sigur c e greitQ Kiecare noua idee, orice
idee mare, atunci cnd aceasta a nceput a %ost a unei minoritati %ormata dintr!
unul singur$ Acel om numit Iisus 3ristos!o minoritate de unul$ :oata lumea spunea
ce"a di%erit de ceea ce spunea el $ 2uddha!o minoritate de unul$ :oti spuneau
altce"a decat el$
<red c 2ertrand ?ussell a %ost cel care a spus: "(ri"e idee mare On"epe "a o
blasfemie$"
,eFre cra); to the point, IF"e come to belie"e, that i% e"er;bod; agrees on
something, ;ou can be sure itFs IrongQ J"er; neI idea, e"er; great idea, Ihen it
%irst began Ias in a minorit; o% one$ :hat man called Pesus <hristLminorit; o% one$
J"er;bod; Ias sa;ing something di%%erent %rom Ihat he Ias sa;ing$ :he 2uddha
Lminorit; o% one$ J"er;bod; Ias sa;ing something di%%erent %rom Ihat he Ias
sa;ing$ I thin- it Ias 2ertrand ?ussell Iho said, &J"er; great idea starts out as a
blasphem;$#
6roblema este bine i corect %ormulata$ 0eti au)i o mulime de blas%emi n cursul
acestor )ile$ "Jl a hulit" (eoarece oamenii sunt nebuni, sunt lunatici, i cu cat "a
"ei da seama mai de"reme de acest lucru, cu att mai bine pentru sntatea d"s$
mental i spiritual$ Sa nu a"eti ncredere n ei$ Sa nu a"eti ncredere n cei mai
buni dintre prieteni ai dumnea"oastr$ Ati aOuns sa %iti de)amagiti de cei mai buni
prieteni
Ji sunt %oarte smecheri$ Asa cum esti si tu in relatiile tale cu toti ceilalti ! cu toate
ca tu probabil nu o stii$ Ah, tu esti atat de "iclean, de subtil si de iscusit$ Iti %aci
bine numarul Q >u sunt "orbe de lauda din partea mea, nu1 Jsti pus pe o %apta
mare$*
:hatFs Iell and accuratel; put$ 4ouFre going to hear lots o% blasphemies during
these da;s$ &3e hath blasphemedQ# 2ecause people are cra);, the;Fre lunatics,
and the sooner ;ou see this, the better %or ;our mental and spiritual health$ (onFt
trust them$ (onFt trust ;our best %riends$ Het disillusioned Iith ;our best %riends$
:he;Fre "er; cle"er$ As ;ou are in ;our dealings Iith e"er;bod; else, though ;ou
probabl; donFt -noI it$ Ah, ;ouFre so Iil;, and subtle, and cle"er$ 4ouFre putting
on a great act$
&ar repet$ +oi nu +reti sa +a treziti.
Ju nu sunt aici %oarte magulitor, nu!i asa1 (ar repet: ("s "reti s "a tre)iti$ Jsti
pus pe o %apta mare$ \i tu nici macar nu sti asta$ 0a %aceti numarul$ Si nici macar
nu stiti asta$ <redeti ca sunteti atat de iubitor$ 3aQ 6e cine iubiti1 6ana si %aptul ca
"a sacri%icati, "a %ace sa "a simtiti bine, nu!i asa1 "Ca sacri%icQ Imi urme) idealul$" "
(ar obtii ce"a din asta nu!i asa1
6rimii ntotdeauna ce"a din tot ceea ce %aceti, pn cnd "a tre)iti$*IFm not being
"er; complimentar; here, am I1 2ut I repeat: 4ou Iant to Ia-e up$ 4ouFre putting
on a great act$ And ;ou donFt e"en -noI it$ 4ou thin- ;ouFre being so lo"ing$ 3aQ
,hom are ;ou lo"ing1 J"en ;our sel%!sacri%ice gi"es ;ou a good %eeling, doesnFt it1
&IFm sacri%icing m;sel%Q IFm li"ing up to m; ideal$# 2ut ;ouFre getting something
out o% it, arenFt ;ou1 4ouFre alIa;s getting something out o% e"er;thing ;ou do,
until ;ou Ia-e up$
(eci asta este: pasul unu$ 0a dati seama c nu "reti s "a tre)iti$ Jste destul de
greu s "a tre)iti atunci cnd ai %ost hipnoti)at sa gnditi ca un petic de )iar "echi
este un cec de un milion de dolari$ <t de di%icil este s "a eliberati de acel petic
de )iar "echi$
So there it is: step one$ ?eali)e that ;ou donFt Iant to Ia-e up$ ItFs prett; di%%icult
to Ia-e up Ihen ;ou ha"e been h;pnoti)ed into thin-ing that a scrap o% old
neIspaper is a chec- %or a million dollars$ 3oI di%%icult it is to tear ;oursel% aIa;
%rom that scrap o% old neIspaper$
=$ 3i"i renuntarea nu este o solutie-3either )s %enun"iation the
Solution
http:**III$;outube$com*Iatch1"X+"J@,,uPp!._%eatureXrelated
7roarea luptei/+edeti "ele patru atitudini "ore"te$ 0
(e cate ori practicati renuntarea(silitaM prin lupta), "a amagiti$ <e )iceti de asta1
0a amagiti$ Aa ce renuntati1 (e cate ori renuntati la ce"a sunteti legati pe "ecie
de Iucrul la care renuntati$
An;time ;ouFre practicing renunciation, ;ouFre deluded$ 3oI about thatQ 4ouFre
deluded$ ,hat are ;ou renouncing1 An;time ;ou renounce something, ;ou are
tied %ore"er to the thing ;ou renounce$
JNista un guru in India, care spune: "(e %iecare dat cnd "ine o prostituat la
mine, ea nu "orbeste despre nimic altce"a, decat de (umne)eu$ Ja spune: "C!am
saturat de aceasta "iata pe care o duc$ II "reau pe (umne)eu$ (ar de cate ori "ine
un preot la mine, nu "orbeste nu "orbeste despre nimic altce"a decat despre seN"$
:hereFs a guru in India Iho sa;s, &J"er; time a prostitute comes to me, sheFs
tal-ing about nothing but Hod$ She sa;s IFm sic- o% this li%e that IFm li"ing$ I Iant
Hod$ 2ut e"er; time a priest comes to me heFs tal-ing about nothing but seN$#
Koarte bine, cand renuntati la ce"a, ramaneti %iNati pentru totdeauna pe acel ce"a$
<and "a impotri"iti la ce"a(luptati cu ce"a), sunteti legati de acel ce"a pentru
totdeauna$
0er; Iell, Ihen ;ou renounce something, ;ouFre stuc- to it %ore"er$
,hen ;ou %ight something, ;ouFre tied to it %ore"er$
3ota &M$ 7roarea luptei este e.pli"ata in arti"olul$ GCare sunt "ele patru
atitudini "ore"te pt. a realiza )mpa"area, Trezirea, 7liberarea si
)luminarea 5 G
http$--www.s"ribd."om-do"-LRDBEBKB-
Atata timp cat "a impotri"iti(cat luptati), ii dati putere$ Ii dati tot atata putere,
cata %olositi ca sa "a impotri"iti(sa luptati)$ Aceasta include comunismul si toate
celalte$ (eci trebuie sa "a "primiti" si acceptati demonii ! pentru ca, atunci cand
"a luptati cu ei, ii intariti$ >u "!a spus nimeni, niciodata, asta1
As long as ;ouFre %ighting it, ;ou are gi"ing it poIer$ 4ou gi"e it as much poIer as
;ou are using to %ight it$ :his includes communism and e"er;thing else$ So ;ou
must &recei"e# ;our demons, because Ihen ;ou %ight them, ;ou empoIer them$
3as nobod; e"er told ;ou this1
3ota &M$ Atitudinea %ata de ceea ce este noci", nedorit sau rau nu este lupta(Isis
punea:#<and te lupti cu ce"a il %inante)i energetic, ii dai putere si "ei a"ea un
obstacol mult mai mare de trecut#M cei ce lupta cu insomnia o prelungescM cei ce
lupta se identi%ica cu ad"ersarul, %iindca de"in ceea ce urmaresc), nici
admiratia(raspandirea modelelor negati"e prin %ilmele cu "iolenta) si nici %rica(se
ingustea)a campul de atentie la obstacol, ca la biciclistul incepator si ubiectul nu
mai "ede nici o cale de a!l e"itaM &#de ce tie %rica nu scapi#)
+edeti in arti"olul$ GCare sunt "ele patru atitudini "ore"te pt. a realiza
)mpa"area, Trezirea, 7liberarea si )luminarea 5 G
http$--www.s"ribd."om-do"-LRDBEBKB-
(aca renunt la ce"a, esti legat de acel ce"a$ Singura cale de a iesi din asta este sa
pri"esti prin acel ce"a$ >u renuntati prin lupta$ Aasati!"a pri"irea sa treaca prin el$
Intelegeti!i ade"arata "aloare si nu "a mai %i ne"oie sa renuntati la elM "a "a cadea
doar din maini$
,hen ;ou renounce something, ;ouFre tied to it$ :he onl; Ia; to get out o% this is
to see through it$ (onFt renounce it, see through it$ .nderstand its true "alue and
;ou IonFt need to renounce itM it Iill Oust drop %rom ;our hands$
(ar bine inteIes, daca nu "edeti asta, daca sunteti hipnoti)ati gandind ca nu "eti
%ericiti %ara un lucru sau altul, sunteti blocati$ <eea ce trebuie sa %acem noi pentru
tine, nu este ceea ce incearca asa!)isa spiritualitate sa %aca ! adica sa te %aca sa
%aci sacri%icii, sa renunti la lucruri$
2ut o% course, i% ;ou donFt see that, i% ;ouFre h;pnoti)ed into thin-ing that ;ou
IonFt be happ; Iithout this, that, or the other thing, ;ouFre stuc-$ ,hat Ie need
to do %or ;ou is not Ihat so!called spiritualit; attempts to doLnamel;, to get ;ou
to ma-e sacri%ices, to renounce things$
J inutil$ Jsti inca adormit$ <eea ce trebuie$ sa %aceti, este sa te aOute sa intelegi, sa
intelegi, sa intelegeti$ (aca ai intelege, ai renunta, pur si simplu, la dorinta
respecti"a$ Iata o alta modalitate de a o spune: (aca te!ai tre)i, ai renunta, pur si
simplu, la dorinta respecti"a$
:hatFs useless$ 4ouFre still asleep$ ,hat Ie need to do is to help ;ou understand,
understand, understand$ I% ;ou understood, ;ouFd simpl; drop the desire %or it$
:his is another Ia; o% sa;ing: I% ;ou Io-e up, ;ouFd simpl; drop the desire %or it$
@$Asculta si de)"ata!te*Aisten and .nlearn
.nii dintre noi aOung sa se tre)easca, datorita realitatilor dure ale "ietii, Su%erim
atat de mult, incat ne tre)im$ (ar oamenii continua sa se arunce in "iata, iar si iar$
Ji inca mai continua sa se poarte ca niste somnambuli$ >u se tre)esc niciodata$ In
mod tragic, lor nu le trece prin cap ca ar putea eNista o alta cale$ >u le trece
niciodata prin cap ca ar putea eNista o cale mai buna$ (ar daca tu inca nu ai %ost
lo"it su%icient de "iata si nu ai su%erit indeaOuns, atunci mai este o cale: sa asculti$
Some o% us get Io-en up b; the harsh realities o% li%e$ ,e su%%er so much that Ie
Ia-e up$ 2ut people -eep bumping again and again into li%e$ :he; still go on
sleepIal-ing$ :he; ne"er Ia-e up$ :ragicall;, it ne"er occurs to them that there
ma; be another Ia;$ It ne"er occurs to them that there ma; be a better Ia;$ Still,
i% ;ou ha"enFt been bumped su%%icientl; b; li%e, and ;ou ha"enFt su%%ered enough,
then there is another Ia;: to listen$
>u ma re%er la %aptul ca trebuie sa %ii de acord cu ce!ti spun eu$ Asta ar insemna
sa nu asculti$ <rede!ma, chiar nu contea)a daca esti de acord cu ceea ce spun eu,
sau nu$ 6entru ca acordul si de)acordul au de!a %ace cu cu"intele, conceptele si
teoriile$ Jle nu au nimic de!a %ace cu ade"arul$ Ade"arul nu este niciodata
eNprimat in cu"inte$ Ade"arul este obser"at dintr!o data, ca re)ultat al unei
anumite atitudini$ (eci, puteti sa nu %iti de acord cu mine ! si totusi sa "edeti
ade"arul$
I donFt mean ;ou ha"e to agree Iith Ihat IFm sa;ing$ :hat IouldnFt be listening$
>elie+e me, it really doesnFt matter whether you agree with what )Fm
saying or you donFt$ 2ecause agreement and disagreement ha"e to do Iith
Iords and concepts and theories$ :he; donFt ha"e an;thing to do Iith truth$ :ruth
is ne"er eNpressed in Iords$ :ruth is sighted suddenl;, as a result o% a certain
attitude$ So ;ou could be disagreeing Iith me and still sight the truth$
(ar trebuie sa eNiste o atitudine de deschidere, de buna"ointa, de a descoperi
ce"a nou$ Acest lucru este important ! si a %i sau a nu %i de acord eu mine$ In %ond,
cel mai mult din ceea ce "a dau eu sunt numai teorii$ >ici o teorie nu inglobea)a
realitatea in mod adec"at$ (eci eu pot sa "a "orbesc nu despre ade"ar, ci despre
piedicile catre ade"ar$ 6e acestea le pot descrie$ >u pot descrie ade"arul$ >imeni
nu poate$
2ut there has to be an attitude o% openness, o% Iillingness to disco"er something
neI$
:hatFs important, not ;our agreeing Iith me or disagreeing Iith me$
A%ter all, most o% Ihat IFm gi"ing ;ou is reall; theories$ >o theor; adeDuatel;
co"ers realit;$
So ) "an speak to you, not of the truth, but of obsta"les to the truth$
:hose I can describe$ I cannot describe the truth$ >o one can$
:ot ce pot sa %ac este sa "a dau o descriere a %alsitatilor "oastre, ast%el incat sa
renuntati la ele$ :ot ce pot sa %ac pentru "oi, este sa lanse) o pro"ocare
con"ingerilor si sistemului "ostru de credinte, care "a %ac ne%ericiti$ :ot ce pot sa
%ac este sa "a aOut sa "a de)"atati$ Asta inseamna in"atarea din punct de "edere
al spiritualitatii: de)"atarea, de)"atarea de aproape tot ce ati %ost in"atati$
All I can do is gi"e ;ou a description o% ;our %alsehoods, so that ;ou can drop
them$ All I can do %or ;ou is challenge ;our belie%s and the belie% s;stem that
ma-es ;ou unhapp;$ All ) "an do for you is help you to unlearn$ :hatFs Ihat
learning is all about Ihere spiritualit; is concerned: unlearning, unlearning almost
e"er;thing ;ouF"e been taught$
2una"ointa de a "a de)"ata, de a asculta$ Ascultati, asa cum o %ac cei mai multi,
cu intentia de a "a con%irma ceea ce ganditi deOa1 +bser"ati!"a reactiile, pe
masura ce "orbesc$ In mod %rec"ent, 0eti %i surprinsi, socati, scandali)ati, sau
iritati, sau plictisiti, sau %rustrati$ $
+ri "eti spune: "Hro)a"Q" (ar nu cum"a ascultati, doar pentru a capata
con%irmarea celor ce le ganditi deOa1 Sau ascultati cu intentia de a descoperi ce"a
nou1
Asta este ce"a important$ J greu pentru oamenii care dorm$
A Iillingness to unlearn, to listen$ Are ;ou listening, as most people do, in order to
con%irm Ihat ;ou alread; thin-1 +bser"e ;our reactions as I tal-$ KreDuentl; ;ouFll
be startled or shoc-ed or scandali)ed or irritated or anno;ed or %rustrated$ +r
;ouFll be sa;ing, &HreatQ# 2ut are ;ou listening %or Ihat Iill con%irm Ihat ;ou
alread; thin-1 +r are ;ou listening in order to disco"er something neI1 :hat is
important$ It is di%%icult %or sleeping people$
Iisus a adus "esti bune ! si cu toate astea a %ost respins$ >u pentru ca erau bune,
ci pentru ca erau noi$ >oi detestam noul, .ram noulQ Si, eu cat ne con%runtam mai
repede cu acest %apt, cu atat mai bine$ >u "rem lucruri noi, mai ales cand ele ne
tulbura, mai ales cand implica schimbarea$ Cai ales cand ne pun in situatia de a
spune: "Am gresit"$
Pesus proclaimed the good neIs ;et he Ias reOected$ >ot because it Ias good, but
because it Ias neI$ ,e hate the neI$ ,e hate itQ And the sooner Ie %ace up to
that %act, the better$ ,e donFt Iant neI things, particularl; Ihen the;Fre
disturbing, particularl; Ihen the; in"ol"e change$ Cost particularl; i% it in"ol"es
sa;ing, &) was wrong$#
Imi amintesc ca m!am intalnit in Spania cu un ie)uit de B@ de aniM care imi %usese
pro%esor si pastor in India, cu trei)eci sau patru)eci de ani in urma$ Jl participa la
un seminar ca acesta $ &Ar %i trebuit sa te aud "orbind acum sai)eci de ani," a spus
el$Stii ce"a1 C!am inselat toata "iata mea$" (umne)eule, sa au)i asa ce"aQ J ca si
cum te!ai uita la una dintre minunile lumii$
I remember meeting an eight;!se"en!;ear!old Pesuit in SpainM heFd been m;
pro%essor and rector in India thirt; or %ort; ;ears ago$ And he attended a Ior-shop
li-e this$ &I should ha"e heard ;ou spea- siNt; ;ears ago,# he said$ &4ou -noI
something$ IF"e been Irong all m; li%e$# Hod, to listen to thatQ ItFs li-e loo-ing at
one o% the Ionders o% the Iorld$
Aceasta, doamnelor si domnilor, este credinta o deschidere catre ade"ar,
indi%erent de consecinte, indi%erent unde "ie si unde "a duce ! si cand nici macar
nu stiti unde urmea)a sa "a duca$
:hat, ladies and gentlemen, is %aithQ An openness to the truth, no matter Ihat the
conseDuences, no matter Ihere it leads ;ou and Ihen ;ou donFt e"en -noI Ihere
itFs going to lead ;ou$
Aceasta este credinta$ >u con"ingere, ci credinta, <on"ingerile "oastre "a dau
multa siguranta, dar credinta inseamna nesiguranta$ >u stii$ Jsti gata sa o urme)i
si esti deschis, complet deschisQ Jsti gata sa asculti$ Si, %iti atenti: sa %ii deschis nu
inseamna sa %ii credul, nu inseamna sa inghiti orice iti spune cel care "orbeste$ o,
nu$ :rebuie sa contestati tot ce spun$ (ar sa contestati de pe o po)itie de
deschidere, nu cu o atitudine de in"ersunare$ Si mai ales, sa contestati totul$
:hatFs %aith$ >ot belie%, but %aith$ 4our belie%s gi"e ;ou a lot o% securit;, but %aith is
insecurit;$ 4ou donFt -noI$ 4ouFre read; to %olloI and ;ouFre open, ;ouFre Iide
openQ 4ouFre read; to listen$ And, mind ;ou, being open does not mean being
gullible, it doesnFt mean sIalloIing Ihate"er the spea-er is sa;ing$ +h no$ 4ouF"e
got to challenge e"er;thing IFm sa;ing$ 2ut challenge it %rom an attitude o%
openness, not %rom an attitude o% stubbornness$ And challenge it all$
Aduceti!"a aminte de acele cu"inte minunate ale lui 2uddha, cand a spus:
"<alugarii si discipolii nu numai ca nu trebuie sa!mi accepte cu"intele din respect,
dar sa le si anali)e)e asa cum un aurar anali)ea)a aurul ! taindu!l, ra)uindu!l,
%recandu!l, topindu!l"$
?ecall those lo"el; Iords o% 2uddha Ihen he said, &Con-s and scholars must not
accept m; Iords out o% respect, but must anal;)e them the Ia; a goldsmith
anal;)es goldLb; cutting, scraping, rubbing, melting$#
Atunci cand %aceti asta, "oi ascultati$ Ati %acut un alt mare pas catre tre)ire$
6rimul pas, dupa cum am spus, a %ost buna"ointa de a recunoaste ca nu "reti sa
"a tre)iti, ca nu "reti sa %iti %ericiti$ in sinea "oastra eNista tot %elul de impotri"iri la
aceasta$
,hen ;ou do that, ;ouFre listening$ 4ouF"e ta-en another maOor step toIard
aIa-ening$
The first step, as ) said, was a readiness to admit that you donFt want to
wake up, that ;ou donFt Iant to be happ;$ :here are all -inds o% resistances to
that Iithin ;ou$
Al doilea pas este buna"ointa de a intelege, de a asculta, de a lansa o pro"ocare
intregului "ostru sistem de credinte$ >u doar credintelor "oastre religioase,
credintelor "oastre politice, credintelor "oastre sociale, credintelor "oastre
psihologice ! ci tuturor credintelor$
2una"ointa de a le reconsidera pe toate, ca in meta%ora lui 2uddha$
Si aici "a "oi da o multime de oca)ii ca sa %aceti acest lucru$
The se"ond step is a readiness to understand, to listen, to "hallenge your
whole belief system$ >ot Oust ;our religious belie%s, ;our political belie%s, ;our
social belie%s, ;our ps;chological belie%s, but all o% them$ A readiness to reappraise
them all, in the 2uddhaFs metaphor$ And IFll gi"e ;ou plent; o% opportunit; to do
that here$
3ota &M: Jliberarea, tre)irea nu este posibila %ara iesirea din tipare, %ara iesirea
din sicriul credintelor
B$ Cascarada caritatii* :he CasDuerade o% <harit;
http:**III$;outube$com*Iatch1"X0Gb>("AH'Go_%eatureXrelated
<aritatea este, in realitate, interesul personal mascat sub %orma altruismului$ 0oi
spuneti ca este %oarte greu sa acceptati, ca pot %i momente cand nu sunteti sinceri
cu ade"arat, incercand sa %iti iubitori sau cinstiti$ Aasati!ma sa simpli%ic$ 3ai s!o
spunem cat se poate de simplu$ S!o spunem chiar cat se poate de inteligibil si
transant, macar pentru inceput$
<harit; is reall; sel%!interest masDuerading under the %orm o% altruism$ 4ou sa;
that it is "er; di%%icult to accept that there ma; be times Ihen ;ou are not honest
to goodness reall; tr;ing to be lo"ing or trust%ul$ Aet me simpli%; it$ AetFs ma-e it
as simple as possible$ AetFs e"en ma-e it as blunt and eNtreme as possible, at
least to begin Iith$
Sunt doua tipuri de egoism$ 6rimul tip este cel in care imi o%er placerea de a!mi
%ace pe plac$ Aceasta este ceea ce numim noi, in general, egocentrism$
Al doilea este atunci cand imi o%er placerea de a le %ace altora pe plac, care este
un tip mai ra%inat de egoism$ 6rimul este %oarte e"ident, dar al doilea este ascuns,
%oarte ascuns si, de aceea, mai periculos, deoarece chiar aOungem sa simtim ca
suntem cu ade"arat gro)a"i$
There are two types of selfishness$ :he %irst t;pe is the one Ihere I gi"e
m;sel% the pleasure o% pleasing m;sel%$ :hatFs Ihat Ie generall; call sel%!
centeredness$
:he second is Ihen I gi"e m;sel% the pleasure o% pleasing others$ That would be
a more refined kind of selfishness$ :he %irst one is "er; ob"ious, but the
second one is hidden, "er; hidden, and %or that reason more dangerous,
because Ie get to %eel that IeFre reall; great$
(ar poate ca, in %ond, nu suntem atat de gro)a"i$ 6rotestati cand spun asta1 J
gro)a"Q
(umnea"oastra, doamna, spuneti ca, in ca)ul dumnea"oastra, locuiti singura si
mergeti la biserica si o%eriti cate"a ore din timpul dumnea"oastra, (ar, mai
recunoasteti si ca, de %apt, %aceti acest lucru dintr!un moti" egoist ! ne"oia de a %i
necesara ! si de asemenea stiti si ca a"eti ne"oie sa simtiti ea le sunteti necesara
altora, intr!un mod care "a asigura ca a"eti o contributie cat de mica in lume$
2ut ma;be IeFre not all that great a%ter all$ 4ou protest Ihen I sa; that$ :hatFs
greatQ 4ou, madam, ;ou sa; that, in ;our case, ;ou li"e alone, and go to the
rector; and gi"e se"eral hours o% ;our time$ 2ut ;ou also admit ;ouFre reall; doing
it %or a sel%ish reason L;our need to be neededLand ;ou also -noI ;ou need to
be needed in a Ia; that ma-es ;ou %eel li-e ;ouFre contributing to the Iorld a
little bit$
(ar mai pretindeti si ca, intrucat si ceilalti au ne"oie ca dumnea"oastra sa
procedati asa, toata lumea are de castigat$
Sunteti aproape lamuritaQ :rebuie sa in"atam de la dumnea"oastra, Asa este$
Spuneti: &(au ce"a, primesc ce"a"$ A"eti dreptate$ $Ies sa aOut, dau ce"a, primese
ce"a$" J %rumos$ J ade"arat$ J real$ (ar aceea nu este caritate ! ci este, in mod
clar, interes propriu$
2ut ;ou also claim that, because the; also need ;ou to do this, itFs a tIo!Ia;
street$ 4ouFre almost enlightenedQ ,eF"e got to learn %rom ;ou$ :hatFs right$ She is
sa;ing, &I gi"e something, I get something$# She is right$ I go out to help, ) gi+e
something, ) get something$ :hatFs beauti%ul$ :hatFs true$ :hatFs real$ :hat isnFt
charit;, thatFs enlightened sel%!interest$
Si dumnea"oastra, domnule, aratati caV J"anghelia lui Iisus este, in cele din urma,
o e"anghelie a interesului propriu$ (obandim "iata eterna prin actele noastre de
caritate$ "0eniti, cei binecu"antati de tatal meu $$$ cand eu am %ost %lamand, "oi
mi!ati dat sa mananc" $$$ si asa mai departe$ (umnea"oastra spuneti ca aceasta
con%irma per%ect ceea ce am )is$ <and ne uitam la Iisus, spuneti dumnea"oastra,
"edem ca actele sale de caritate au %ost acte de interes personal eNtrem ! sa
cucereasca su%lete pentru "iata eterna$ Si considerati ea asta este intreaga %orta si
semni%icatie a "ietii: atingerea interesului propriu, prin acte de caritate$
And ;ou, sir, ;ou point out that the gospel o% Pesus is ultimatel; a gospel o% sel%!
interest$ ,e achie"e eternal li%e b; our acts o% charit;$ &<ome blest o% m; Kather,
Ihen I Ias hungr;, ;ou ga"e me to eat,# and so on$ 4ou sa; that per%ectl;
con%irms Ihat IF"e said$ ,hen Ie loo- at Pesus, ;ou sa;, Ie see that his acts o%
charit; Iere acts o% ultimate sel%!interest, to Iin souls %or eternal li%e$ And ;ou see
that as the Ihole thrust and meaning o% li%e: the achie"ement o% sel%!interest b;
acts o% charit;$
2ine$ (ar "edeti, dumnea"oastra trisati putin, pentru ca ati adus in discutie religia$
J Ousti%icat$ J intemeiat, (ar cum ar %i daca m!as ocupa de J"anghelii, de 2iblie, de
Iisus, pana la s%arsitul acestei con%erinte$ 0oi spune acum ce"a, pentru a complica
lucrurile si mai mult$ "Am %ost %lamand si "oi mi!ati dat sa mananc, mi!a %ost sete
si "oi mi!ati dat sa beau" ! si ce!au raspuns ei1 "<and1 <and am %acut asta1 3abar
n!a"eam$" Ji erau inconstientiQ <ateodata imi imagine) ca se intampla ce"a
ingro)itor, cand 6reamaritul spune: "Am %ost %lamand si "oi mi!ati dat sa mananc"
si oamenii din dreapta spun: "J ade"arat, (oamne, stim$" ">u "orbeam eu "oi", le
spune Jl$
All right$ 2ut ;ou see, ;ou are cheating a bit because ;ou brought religion into
this$ ItFs legitimate$ ItFs "alid$ 2ut hoI Iould it be i% I deal Iith the gospels, Iith
the 2ible, Iith Pesus, toIard the end o% this retreat*Ior-shop$ I Iill sa; this much
noI to complicate it e"en more$ &I Ias hungr;, and ;ou ga"e me to eat, I Ias
thirst; and ;ou ga"e me to drin-,# and Ihat do the; repl;1 &,hen1 ,hen did Ie
do it1 ,e didnFt -noI it$# :he; Iere unconsciousQ I sometimes ha"e a horrid
%antas; Ihere the -ing sa;s, &) was hungry and you ga+e me to eat,V and
the people on the right side say, GThatFs right, :ord, we know.V G) wasnFt
talking to you,# the -ing tells them$
">u respecta scenariulM nu ar %i trebuit sa stiti$" >u!i asa ca!i interesant1 (ar
dumnea"oastra stiti, <unoasteti placerea interioara pe care o a"eti, in timp ce
%aceti acte de caritate$ AhaQ J ade"aratl Jste eNact opusul cui"a care spune: $<e!
am %acut atat de nemaipomenit1 Am %acut ce"a, am obtinut ce"a$ >u ma gandeam
ca %ac un lucru bun$ Cana mea stanga nu stia nimic despre ce %acea mana mea
dreapta$"
Stiti, un bine nu este niciodata atat de bun, ca atunei cand nu "a dati seama ca
%aceti bine$ >iciodata nu sunteti atat de buni, ca atunci cand nu sunteti constienti
ca sunteti buni$
Sau, cum ar spune marele Su%i: Jsti s%ant, atat timp cat nu stii acest lucru$" <and
nu esti constient de sineQ >u ai constienta de sineQ .nii dintre "oi obiectea)a la
aceasta idee$
&It doesnFt %olloI the scriptM ;ouFre not supposed to ha"e -noIn$# IsnFt that
interesting1 2ut ;ou -noI$ 4ou -noI the inner pleasure ;ou ha"e Ihile doing acts
o% charit;$ AhaQ :hatFs rightQ ItFs the opposite o% someone Iho sa;s, &,hatFs so
great about Ihat I did1 I did something, I got something$ I had no notion I Ias
doing an;thing good$ C; le%t hand had no idea Ihat m; right hand Ias doing$#
4ou -noI, a good is ne+er so good as when you ha+e no awareness that
youFre doing good. 4ou are ne"er so good as Ihen ;ou ha"e no consciousness
that ;ouFre good$ +r as the great Su%i Iould sa;, &A saint is one until he or she
knows it.# .nsel%consciousQ .nsel%consciousQ Some o% ;ou obOect to this$
0oi spuneti: "+are placerea pe care o primesc cand o%er, nu este ea insasi "iata
eterna ! chiar aici si acum1" >u stiu, Ju o numesc placere placere si nimic mai
mult, cel putin deocamdata, cel putin pana cand intram in religie, ce"a mai tar)iu$
(ar "reau ca "oi sa intelegeti ce"a chiar dela inceput, ca religia nu este ! repet, nu
este ! in mod necesar asociata cu spiritualitatea$ 0a rog lasati religia deoparte,
deocamdata$
4ou sa;, &IsnFt the pleasure I recei"e in gi"ing, isnFt that eternal li%e right here and
noI1# I IouldnFt -noI$ ) "all pleasure, pleasure, and nothing more$ Kor the
time being, at least until Ie get into religion later on$ 2ut I Iant ;ou to understand
something right at the beginning, that religion is notU) repeat$ notU
ne"essarily "onne"ted with spirituality$ 6lease -eep religion out o% this %or the
time being$
2ine, intrebati "oi, ce spuneti de soldatul care se arunca pe o grenada, pentru a o
impiedica sa!i raneasca pe altii1 Si ce!i eu omul care s!a ureat la "olanul unui
camion plin eu dinamita si s!a indreptat catre tabara americana din 2eirut1 <e
spuneti de el1 $Iubire mai mare decat asta nu are nimeni$" (ar nu asta cred
americanii$ Jl a %acut!o intentionat$ A %ost groa)nic, nu!i asa1 (ar el n!ar crede
asta, "a asigur$ Jl s!a gandit ca "a merge in rai$ Asa este$ JNact ea soldatul "ostru
care s!a aruncat pe grenada$
All right, ;ou as-, Ihat about the soldier Iho %alls on a grenade to -eep it %rom
hurting others1 And Ihat about the man Iho got into a truc- %ull o% d;namite and
dro"e into the American camp in 2eirut1 3oI about him1
&Hreater lo"e than this no one has$# 2ut the Americans donFt thin- so$ 3e did it
deliberatel;$ 3e Ias terrible, IasnFt he1 2ut he IouldnFt thin- so, I assure ;ou$ 'e
thought he was going to hea+en. ThatFs right. Just like your soldier
falling on the grenade.
Incerc sa aOung la o imagine a unei actiuni in care nu eNista sine, in care esti tre)it
si ceea ce %aci este %acut prin tine$ Actiunea ta, in ca)ul acesta, de"ine o
intamplare$ &Aasa sa mi se %aca mie$" >u eNclud asta$ (ar cand tu esti cel care o
%ace, imi suna a egoism$ <hiar si daca!i numai: "0oi %i pomenit ca un mare erou",
sau &>!as mai %i in stare sa traiesc niciodata, daca n!as %ace asta$ >!as mai %i in
stare sa ma impac cu gandul, daca as %ugi"$
(ar aduceti!"a aminte ca nu eNclud celalalt tip de %apta$
IFm tr;ing to get at a picture o% an action Ihere there is not sel%, Ihere ;ouFre
aIa-e and what you do is done through you$ 4our deed in that case becomes
a happening$ G:et it be done to me$# IFm not eNcluding that$ 2ut Ihen ;ou do it,
IFm searching %or the sel%ishness$ J"en i% it is onl; &)Fll be remembered as a
great hero,V or G)Fd ne+er be able to li+e if ) didnFt do this$ IFd ne"er be
able to li"e Iith the thought i% I ran aIa;$# 2ut remember, IFm not eNcluding the
other -ind o% act$
>!am spus ca nu mai eNista deloc %apte in care nu e nici urma de egoism$ 6oate ca
eNista$ 0a trebui sa cercetam asta$ + mama care sal"ea)a un copil ! care sal"ea)a
copilul ei, spui tu$ (ar cum de nu sal"ea)a copilul "ecinului1 J "orba de acel al ei$
Jste soldatul care moare pentru tara lui$ Culte ast%el de morti ma %ramanta, Ca
intreb: "Sunt ele re)ultatul spalarii de creier1"
I didnFt sa; that there ne+er is any a"t where there is not self. Ca;be there
is$ ,eFll ha"e to eNplore that. A mother sa+ing a "hildUsa+ing her "hild, ;ou
sa;$ 2ut hoI come sheFs not sa"ing the neighborFs "hild1 ItFs the hers$ ItFs the
soldier d;ing %or his countr;$ Can; such deaths bother me$ I as- m;sel%, &Are the;
the result o% brainwashing1# Cart;rs bother me$ I thin- the;Fre o%ten
brainIashed$ Cuslim mart;rs, 3indu mart;rs, 2uddhist mart;rs, <hristian mart;rs,
the; are brainIashedQ
Cartirii ma %ramanta$ <red ca adesea au creierele spalate$ Cartirii musulmani,
martirii hindusi, martirii budisti, martirii crestini ! toti au creierele spalate$ Au a"ut
d idee in cap, aceea ca trebuie sa moara, ca moartea este un lucru mare$ >u simt
nimic, merg direct la tinta, (ar nu toti ! deci, ascultati!ma cu atentie$ >u am spus
toti: dar n!as eNclude posibilitatea$ Culti dintre comunisti aOung sa aiba creierele
spalate (esti dispus sa cre)i asta1)$ Au creierele spalate intr!atat, incat sunt gata
sa moara$
<ateodata imi spun ca procedura prin care %acem, de eNempIu, un S%antul Krancis
`a"ier, ar putea %i eNact a"elasi pro"es folosit pentru produ"erea
teroristilor$
:he;F"e got an idea in their heads that the; must die, that death is a great thing$
:he; %eel nothing, the; go right in$ 2ut not all o% them, so listen to me properl;$ I
didnFt sa; all o% them, but I IouldnFt eNclude the possibilit;$ Aots o% communists
get brainIashed (;ouFre read; to belie"e that)$ :he;Fre so brainIashed the;Fre
read; to die$ ) sometimes say to myself that the pro"ess that we use for
making, for e.ample, a St. 1ran"is Wa+ier "ould be e.a"tly the same
pro"ess used for produ"ing terrorists.
http:**III$;outube$com*Iatch1"X,=%nB2aI2HB_%eatureXrelated


6oti a"ea un om care sa mearga la o con%erinta de trei)eci de )ile si sa iasa de
acolo in%lacarat de iubirea lui <hristos ! si, cu to ate astea, lara sa aiba nici cea mai
mica urma de constienta de sine$ >ici unaQ Ar putea %i o pacoste$ Jl credea ca este
un mare s%ant$ >u intentione) sa!l denigre) pe Krancis `a"ier, care probabil a %ost
un mare s%ant, dar a %ost un om alaturi de care era di%icil sa traiesti$
4ou can ha"e a man go on a thirt;!da; retreat and come out all a%lame Iith the
lo"e o% <hrist, ;et Iithout the slightest bit o% sel%!aIareness$ >one$ 3e could be a
big pain$ 3e thin-s heFs a great saint$ I donFt mean to slander Krancis `a"ier, Iho
probabl; Ias a great saint, but he Ias a di%%icult man to li"e Iith$
Stiti ca a %ost un conducator prost ! chiar asa a %ostQ
Kaceti o cercetare istorica$ Ignatius trebuia mereu sa inter"ina si sa indrepte
stricaciunile pe care acest om bun le %acea, prin intoleranta lui$ :rebuie sa %ii
destul de intolerant sa reali)e)i ce a reali)at el$
4ou -noI he Ias a lous; superior, he reall; IasQ (o a historical in"estigation$
Ignatius alIa;s had to step in to undo the harm that this good man was
doing by his intoleran"e$ 4ou need to be prett; intolerant to achie"e Ihat he
achie"ed$
Cergi, mergi, mergi, mergi ! nu contea)a cate cada"re cad pe marginea drumului$
.nii critici ai lui Krancis `a"ier chiar asta si sustin$ Jl obisnuia sa destituie oameni
din Societatea noastra si ei apelau la Ignatius, care spunea: "0eniti la ?oma si "om
discuta despre asta$"
Iar Ignatius ii repunea in %unctie, pe ascuns$ <at de multa constienta de sine era
acolo, in aceasta situatie1 >u stim cine suntem noi, ca sa a"em dreptul sa
Oudecam$ >u spun ca nu eNista un ast%el de lucru, ca moti"atia pura$
Ho, go, go, goLno matter how many "orpses fall by the wayside$
Some critics o% Krancis `a"ier claim eNactl; that$ 3e used to dismiss men %rom our
Societ; and the;Fd appeal to Ignatius, Iho Iould sa;, &<ome to ?ome and IeFll
tal- about it$#
And Ignatius surreptitiousl; got them in again$ 3oI much sel%!aIareness Ias
there in this situation1 ,ho are Ie to Oudge, Ie donFt -noI$ IFm not sa;ing thereFs
no such thing as pure moti"ation$
Spun ca, in mod normal, tot ceea ce %acem este in interesul nostru propriu$
:otul$ <and %aci ce"a pentru iubirea lui <hristos, este oare si acela egoism1 (a$
<and %aci ce"a pentru iubireaoricui, este oare in interesul tau personal$ 0a trebui
sa eNplic asta$
)Fm saying that ordinarily e+erything we do is in our selfinterest.
J"er;thing$ ,hen ;ou do something %or the lo"e o% <hrist, is that sel%ishness1 4es$
When youFre doing something for the lo+e of anybody, it is in your self
interest$ IFll ha"e to eNplain that$
Sa presupunem ca locuiesti in 6hoeniN si hranesti peste cinci sute de copii pe )i$
Aceasta iti da un sentiment de bine1 Ji bine, te!ai astepta sa!ti dea un sentiment
neplacut1 <ateodata iti da$ Si aceasta, pentru ca eNista unii oameni care %ac
lucrurile in asa %el, incat sa nu trebuiasca sa se simta prost$ Iar ei numesc aceea
caritate$ Actionea)a dintr!un sentiment de "ino"atie$ Aceea nu este iubire$ (ar,
sla"a (omnuIui, tu %aci ser"icii oamenilor si este placut$ CinunatQ
Suppose ;ou happen to li"e in 6hoeniN and ;ou %eed o"er %i"e hundred children a
da;$ :hat gi"es ;ou a good %eeling1 ,ell, Iould ;ou eNpect it to gi"e ;ou a bad
%eeling1 2ut sometimes it does$ And that is because there are some people Iho do
things so that the; IonFt ha"e to ha"e a bad %eeling$ And they "all that "harity.
They a"t out of guilt. That isnFt lo+e$
2ut, than- Hod, ;ou do things %or people and itFs pleasurable$ ,onder%ulQ
Jsti o persoana sanatoasa, pentru ca esti interesat direct si personal$ Asta!i ce"a
sanatos$ Aasati!ma sa sinteti)e) ce spuneam despre caritatea %ara interes
personal$ Am spus ca erau doua tipuri de egoismM poate ca ar %i trebuit sa spun
trei$
4ouFre a healthy indi+idual be"ause youFre selfinterested. :hatFs health;
indi"idual$ Aet me summari)e Ihat I Ias sa;ing about sel%less charit;$ I said there
Iere tIo t;pes o% sel%ishnessM ma;be I should ha"e said three$
6rimul, cand %ac ce"a, sau, mai degraba, cand imi o%er placerea de a!mi %ace pe
plac$ Al doilea, cand imi o%er placerea de a Ie %ace altora pe plac$ >u te mandri cu
asta$ >u te crede o persoana importanta, Jsti o persoana %oarte obisnuita, dar ai
capatat gusturi ra%inate$ Hustul tau este bun, dar nu de calitatea spiritualitatii tale$
<and erai copil, iti placea <oca!<olaM acum ai creseut si aprecie)i berea rece, intr!o
)i caniculara$ Ai capatat gusturi mai bune, acum$ <and erai copil, iti placea
ciocolataM acum, cand esti mai mare, te bucuri de o sim%onie, te bucuri de o
poe)ie$ Ai gusturi mai bune$ (ar iti obtii placerea la %el, eu eNceptia %aptului ca
acum$ e placerea de a Ie %ace pe plac altora$
Kirst, Ihen I do something, or rather, when ) gi+e myself the pleasure of
pleasing myselfM second, Ihen ) gi+e myself the pleasure of pleasing
others$
(onFt ta-e pride in that$ (onFt thin- ;ouFre a great person$ 4ouFre a +ery
ordinary person, but ;ouF"e got re%ined tastes$ 4our taste is good, not the
Dualit; o% ;our spiritualit;$ ,hen ;ou Iere a child, ;ou li-ed <oca!<olaM noI
;ouF"e groIn older and ;ou appreciate chilled beer on a hot da;$ 4ouF"e got
better tastes noI$ ,hen ;ou Iere a child, ;ou lo"ed chocolatesM noI ;ouFre older,
;ou enOo; a s;mphon;, ;ou enOo; a poem$ 4ouF"e got better tastes$ 2ut ;ouFre
getting ;our pleasure all the same, eNcept noI itFs in the pleasure o% pleasing
others$
Apoi eNista un al treilea tip, care este cel mai rau: cand %aci ce"a bun, ca sa nu te
simti prost$ <and il %aci, nu ai un sentiment de bine, ci un sentiment neplacut$
.rasti acel lucru$ Kaci sacri%icii din iubire, dar cartesti, 3aQ <at de putin te cunosti,
daca gandesti ea tu nu procede)i ast%el$ (aca as %i capatat un dolar, de %iecare
data cand am %acut lucruri care mi!au dat un sentiment neplacut, as %i %ost
milionar pana acum$
Stii cum se petrec lucrurile, nu!i asa1 "As putea sa ma intalnesc diseara cu tine,
parinte1" $(a, "ineQ" >u "reau sa ma intalnesc cu el si detest sa!l "ad$
0reau sa ma uit la o anumita emisiune la tele"i)or in seara asta ,dar cum sa!i spun
nu1
>u am tupeul sa spun nu$ $0inoQ", )ic eu, dar gandesc: &+, (oamne, ce chin
trebuie sa suportQ"
:hen ;ouF"e got the third type, Ihich is the Iorst: when you do something
good so that you wonFt get a bad feeling$ It doesnFt gi"e ;ou a good %eeling to
do itM it gi"es ;ou a bad %eeling to do it$ 4ou hate it. 4ouFre making lo+ing
sa"rifi"es but youFre grumbling$ 3aQ 3oI little ;ou -noI o% ;oursel% i% ;ou
thin- ;ou donFt do things this Ia;$ I% I had a dollar %or e"er; time I did things that
ga"e me a bad %eeling, IFd be a millionaire b; noI$ 4ou -noI hoI it goes$ "<ould I
meet ;ou tonight, Kather1 " "4es, come on inQ " I donFt Iant to meet him and I
hate meeting him$ I Iant to Iatch that :0 shoI tonight, but hoI do I sa; no to
him1 ) donFt ha+e the guts to say no$ "<ome on in", and IFm thin-ing, "+h Hod,
IF"e got to put up Iith this pain"$
>u!mi da un sentiment de bine sa ma intalnesc cu el si nu!mi da un sentiment de
bine sa!i spun nu, deci il aleg pe cel mai mic dintre cele doua rele si spun: $2ine,
"ino$" 0oi %i %ericit cand acest lucru se "a termina si "oi %i in stare sa renunt la
)ambetul de %orma, dar incep sedinta cu el: "<e mai %aci1" $Cinunat", spune el si!
mi tot "orbeste despre cat de mult iubeste seminarul, iar eu ma gandesc: &+,
(oamne, cand are de gand sa treaca la subOect1"
It doesnFt gi"e me a good %eeling to meet Iith him and it doesnFt gi"e me a good
%eeling to sa; no to him, so I choose the lesser o% the tIo e"ils and I sa;, "+$7$,
come on in$# IFm going to be happ; Ihen this thing is o"er and )Fll be able to
take my smile off, but I start the session Iith him: &3oI are ;ou1 " ",onder%ul",
he sa;s, and he goes on and on about hoI he lo"es that Ior-shop, and IFm
thin-ing, "(h Mod, when is he going to "ome to the point5 *
In s%arsit aOunge la subiect, il trantesc de pereti, la %igurat, si spun: "Ji bine, orice
prost ar %i putut re)ol"a singur acest tip de problema" si!l trimit a%ara, "Am scapat
de el", spun eu$ Si in dimineata urmatoare, la micul deOun (pentru ca simt ca am
%ost atat de nepoliticos) merg la el si ii spun: "<e mai %aci1" Iar el raspunde: $(estul
de bine"$ Si adauga: &Stii, ceea ce mi!ai spus aseara, mi!a %ost de mare aOutor$ Se
poate sa ne intalnim a)i dupa masa1"
+, (oamneQ Aceasta este cea mai rea %orma de caritate ! cand %aci ce"a ca sa nu
te simti prost$
Kinall; he comes to the point, and I metaphoricall; slam him against the Iall and
sa;, &,ell, an; %ool could sol"e that -ind o% problem,# and I send him out$ &,heIQ
Hot rid o% him,# I sa;$ And the neNt morning at brea-%ast (because IFm %eeling I
Ias so rude) I go up to him and sa;, G'owFs life5V And he ansIers, "6rett; good$
" And he adds, "4ou -noI, Ihat ;ou said to me last night Ias a real help$ <an I
meet ;ou toda;, a%ter lunch1# +h HodQ :hatFs the Iorst -ind o% charit;, Ihen
;ouFre doing something so ;ou IonFt get a bad %eeling$
>u ai curaOul sa spui ca "rei sa %ii lasat in pace$ 0rei ca oamenii sa creada ca esti
un preot bunQ <and spui: ">u!mi place sa!i ranesc pe oameni", eu spun: $Aas!o
baltaQ >u te cred$" >u cred pe nimeni care spune ca lui sau ei nu!i place sa
raneasca oamenii$ >e place sa!i ranim pe oameni, mai ales pe unii oameni$
Adoram asta$ Si cand altcine"a pricinuieste su%erinta, ne bucuram de acest lucru$
(ar nu "rem sa pricinuim durerea noi insine, pentru ca noi insine "om su%eriQ Ah,
asta este$ (aca noi producem su%erinta, altii "or a"ea o parere proasta despre noi$
>u ne "or mai placea, "or "orbi impotri"a noastra ! si asa ce"a nu ne place Q
4ou donFt ha+e the guts to say you want to be left alone. 4ou Iant people
to thin- ;ouFre a good priestQ ,hen ;ou sa;, &I donFt li-e hurting people,# I sa;,
&<ome o%% itQ I donFt belie"e ;ou$# I donFt belie"e an;one Iho sa;s that he or she
does not li-e hurting people$ We lo+e to hurt people, espe"ially some
people. ,e lo"e it$ And Ihen someone else is doing the hurting Ie reOoice in it$
2ut Ie donFt Iant to do the hurting oursel"es because IeFll get hurtQ Ah, there it
is$ I% Ie do the hurting, others Iill ha"e a bad opinion o% us$ :he; IonFt li-e us,
the;Fll tal- against us and Ie donFt li-e thatQ
X. Ce se petre"e in mintea ta5*WhatFs on 4our Mind5
http:**III$;outube$com*Iatch1"X7t<,;m=r2?-_%eatureXrelated
Celebrati si fiti re"unos"atori 8 9iata este un festin, o sarbatoare
Celebrate and be grateful8 :ife is a ban;uet, a holiday, a "elebration
0iata este un %estin$ Iar tragedia este ca cei mai multi oameni mor de %oame$
(e %apt, despre asta "orbesc acum$
Ai%e is a banDuet$ And the traged; is that most people are star"ing to death$ :hatFs
Ihat IFm reall; tal-ing about$
JNista o po"este draguta despre niste oameni care erau pe o pluta in largul
coastei 2ra)iliei si piereau de sete$ 3abar n!a"eau ca apa pe care pluteau era apa
dulce$ Klu"iul SAma)onT se "arsa in mare cu atata %orta, incat patrundea cate"a
mile in mare, deci ei a"eau apa dulce, chiar acolo unde erau$ (ar ei habar n!a"eau
Q
:hereFs a nice stor; about some people Iho Iere on a ra%t o%% the coast o% 2ra)il
perishing %rom thirst$ :he; had no idea that the Iater the; Iere %loating on Ias
%resh Iater$ :he ri"er Ias coming out into the sea Iith such %orce that it Ient out
%or a couple o% miles, so the; had %resh Iater right there Ihere the; Iere$ 2ut
the; had no idea$
:ot ast%el, noi suntem inconOurati de bucurie, de %ericire, de iubire$
<ei mai multi oameni nu au nici cea mai "aga idee despre asta$
)n the same way, weFre surrounded with 6oy, with happiness, with lo+e.
Most people ha+e no idea of this whatsoe+er.
Coti"ul1 Sunt programati(au creierele spalate)$ Coti"ul1 Sunt hipnoti)atiM sunt
adormiti, Imaginati!"a un magician pe scena, care hipnoti)ea)a pe cine"a, ast%el
incat persoana "ede ce nu este acolo si nu "ede ce este$ (espre asta e "orba$
:he reason: :he;Fre brainIashed$ :he reason: :he;Fre h;pnoti)edM the;Fre asleep$
Imagine a stage magician Iho h;pnoti)es someone so that the person sees Ihat
is not there and does not see Ihat is there$ :hatFs Ihat itFs all about$
3ota &M$ Kilmul rusesc in care prin sugestie posthipnotica se suspenda perceptia
culorii rosu ilustrea)a %aptul ca o credinta implantata de hipnoti)or declansea)a
orbireaM
<ititi articolul: 2rancusi: "Cand nu mai esti "opil esti de6a mort" pe siturile
dedicate caii de tre)ire: http:**III$;outube$com*Iatch1
"X`mZ9"tBpd=o_%eatureXpla;eraembedded
<aieste!te si accepta "estile bune$ <aieste!teQ :re)este!te Q
?epent and accept the good neIs$ ?epentQ ,a-e upQ
>u boci pentru pacatele tale$ (e ce te tangui pentru pacatele pe care tu le!ai %acut
in somn1
Ai de gand sa plangi pentru ce!ai %acut in starea de transa hipnotica 1
(e ce "rei sa te identi%ici cu o ast%el de persoana1
(onFt Ieep %or ;our sins$ ,h; Ieep %or sins that ;ou committed Ihen ;ou Iere
asleep1 Are you going to "ry be"ause of what you did in your hypnotized
state5 ,h; do ;ou Iant to identi%; Iith a person li-e this1
:re)este!teQ :re)este!teQ <aieste!teQ Adopta o noua minte$ Adopta un nou %el de a
pri"i lucrurileQ 6entru ca "Imparatia (cerurilor) este aiciQ"
,a-e upQ ,a-e upQ ?epentQ 6ut on a neI mind$ Take on a new way of looking
at things8 1or Gthe kingdom is here8V
Sunt rari crestinii care iau asta in serios$
)tFs the rare Christian who takes that seriously$

0!am spus ca primul lucru pe care trebuie sa!l %aceti este sa "a tre)iti, sa acceptati
%aptul ca nu "a place sa %iti tre)iti$ 6re%erati mai degraba sa posedati toate acele
lucruri pe care, prin hipno)a, ati aOuns sa le considerati atat de "aloroase pentru
"oi, atat de importante pentru "iata "oastra si pentru supra"ietuirea "oastra$
I said to ;ou that the %irst thing ;ou need to do is Ia-e up, to %ace the %act that
;ou donFt li-e being Io-en up$ 4ouFd much rather ha"e all o% the things Ihich ;ou
Iere h;pnoti)ed into belie"ing are so precious to ;ou, so important to ;ou, so
important %or ;our li%e and ;our sur"i"al$
In al doilea rand, sa intelegeti$ Sa intelegeti ca poate a"eti idei gresite si ca aceste
idei sunt cele care "a in%luentea)a "iata si "!o %ac de)ordonata, asa cum este
acum si "a mentin adormiti$
Second, understand$ 2nderstand that maybe youF+e got the wrong ideas
and it is these ideas that are influen"ing your life and making it the mess
that it is and keeping you asleep.
Idei despre iubire, idei despre libertate, idei despre %ericire si asa mai departe$ Si
nu este usor sa asculti pe cine"a care ar pune la indoiala aceste idei ale "oastre !
idei care au capatat atata "aloare pentru "oi$
)deas about lo+e, ideas about freedom, ideas about happiness, and so
forth.
And it isnFt eas; to listen to someone Iho Iould challenge those ideas o% ;ours
Ihich ha"e come to be so precious to ;ou$
S!au %acut unele studii interesante despre spalarea si programarea creierului$ S!a
demonstrat ca "i se programea)a creierul, atunci cand "preluati" sau "i se
implantea)a o idee care nu "a apartine, care este a altcui"a$
:here ha"e been some interesting studies in brainIashing$ It has been shoIn that
;ouFre brainIashed Ihen ;ou ta-e on or &introOect# an idea that isnFt ;ours, that is
someone elseFs$
(ar lucrul amu)ant este ca "oi ati %i gata sa muriti pentru aceasta idee$ >u "i se
pare ciudat1 6rimul test care arata daca "i s!a spalat creierul si daca ati preluat
con"ingeri si credinte are loc in momentul in care sunt atacate aceste idei$ Sunteti
surprinsi, reactionati emotional$
And the funny thing is that youFll be ready to die for this idea$ IsnFt that
strange1
The first test of whether youF+e been brainwashed and ha+e intro6e"ted
"on+i"tions and beliefs o""urs the moment theyFre atta"ked. 4ou feel
stunned, you rea"t emotionally$
Jste un semn destul de bun ! nu in%ailibil, dar un semn destul de bun ! ca a"em
de!a %ace cu o programare a creierului$ Sunteti gata sa muriti pentru o idee care
nu a %ost niciodata a "oastra$
:hatFs a prett; good signLnot in%allible, but a prett; good signLthat IeFre dealing
Iith brainIashing$ 4ouFre ready to die for an idea that ne+er was yours$
Kie ca e "orba despre teroristi sau de asa!numiti s%inti, oamenii accepta o idee, o
inghit cu totul si sunt gata sa moara pentru ea$
:errorists or the so called saints ta-e on an idea, sIalloI it Ihole, and are read;
to die %or it$
>u este usor sa ascultati, mai ales cand de"eniti implicati emotional in legatura cu
o idee$
Si chiar cand nu "a identi%icati emotional cu ea, nu e usor sa ascultatiM I nu uitati
%iindca "oi ascultati mereu din programarea "oastra, din conditionarea "oastra, din
starea "oastra hipnotica$ In mod %rec"ent, "oi interpretati totul prin %iltrul starii
"oastre hipnotice, sau ai conditionarii "oastre, sau ai programarii "oastre$
ItFs not eas; to listen, especiall; Ihen ;ou get emotional about an idea$ And e"en
Ihen ;ou donFt get emotional about it, itFs not eas; to listenM because donFt %orget
youFre always listening from your programming, from your "onditioning,
from your hypnoti" state. 4ou fre;uently interpret e+erything thatFs
being said in terms of your hypnoti" state or your "onditioning or your
programming.
<a %ata care asculta un curs despre agricultura si spune: "Scu)ati!ma domnule,
stiti, sunt intru totul de acord cu dumnea"oastra ca ingrasamantul cel mai bun
este balegarul de cal tinut sa se in"echeasca$
(ar nu "a suparati, nu ne!ati putea spune cat de batran este optim sa %ie calul 1"
Ai-e this girl IhoFs listening to a lecture on agriculture and sa;s, G7."use me,
sir, you know ) agree with you "ompletely that the best manure is aged
horse manure.
Would you tell us how old the horse should optimally be5V
0edeti unde bate1 >oi toti a"em punctele noatre de "edere (sistemele noastre de
re%erinta) din care obser"am lucrurile, nu!i asa1 Si ascultam de pe acele po)itii$
See Ihere sheFs coming %rom1 ,e all ha"e our positions, donFt Ie1
And we listen from those positions.
"3enr;, cat de mult te!ai schimbatQ Jrai atat de inalt ! si ai de"enit atat de scund$
Jrai atat de bine %acut ! si ai de"enit atat de slab$ Jrai atat de blond ! si ai de"enit
atat de brunet$
<e ti s!a intamplat, 3enr;1"
:ipul spune: Ju nu sunt 3enr;$ Ju sunt Pohn$"
"+, ti!ai schimbat chiar si numele Q "
&3enr;, hoI ;ouF"e changedQ 4ou Iere so tall and ;ouF"e groIn so short$ 4ou
Iere so Iell built and ;ouF"e groIn so thin$ 4ou Iere so %air and ;ouF"e become
so dar-$ ,hat happened to ;ou, 3enr;1# :he gu; sa;s, &IFm not 3enr;$ IFm Pohn$#
"+h, ;ou changed ;our name tooQ "
<um ii %aci pe ast%el de oameni sa asculte1
<el mai greu lucru din lume este sa asculti, sa "e)i$
>oi nu "rem sa "edem$ <redeti ca un capitalist "rea sa "ada ce este bun in
sistemul comunist1
<redeti ca un comunist "rea sa "ada ce este bine si sanatos in sistemul capitalist1
<redeti ca un om bogat "rea sa se uite la oamenii saraci1
>oi nu "rem sa pri"im, pentru ca, daca o %acem, s!ar putea sa ne schimbam$
>oi nu "rem sa pri"im$ (aca pri"esti, pier)i controlul "ietii pe care abia o mai tii la
un loc$
Si asa, pentru a te tre)i, singurul lucru de care ai ne"oie cel mai mult nu este
energia, %orta, tineretea, sau chiar marea inteligenta$
3oI do ;ou get people li-e that to listen1 :he most di%%icult thing in the Iorld is to
listen, to see$ ,e donFt Iant to see$ (o ;ou thin- a capitalist Iants to see Ihat is
good in the communist s;stem1 (o ;ou thin- a communist Iants to see Ihat is
good and health; in the capitalist s;stem1 (o ;ou thin- a rich man Iants to loo-
at poor people1 ,e donFt Iant to loo-, because i% Ie do, Ie ma; change$ ,e
donFt Iant to loo-$ I% ;ou loo-, ;ou lose control o% the li%e that ;ou are so
precariousl; holding together$ And so in order to Ia-e up, the one thing ;ou need
the most is not energ;, or strength, or ;outh%ulness, or e"en great intelligence$
Singurul lu"ru de "are ai ne+oie "el mai mult este disponibilitatea de a
in+ata "e+a nou$ Sansele ca te "ei tre)i sunt direct proportionale cu cantitatea
de ade"ar pe care o poti accepta, %ara sa o iei la %uga$ Cat de mult esti pregatit
sa a""epti5
:he one thing ;ou need most o% all is the readiness to learn something neI$ :he
chances that ;ou Iill Ia-e up are in direct proportion to the amount o% truth ;ou
can ta-e Iithout running aIa;$ 3oI much are ;ou read; to ta-e1
<t de mult din tot ceea ce ce!ti este esti gata sa te scuturi, %ara sa dai bir cu
%ugitii1
<at de pregatit esti sa te gandesti la ce"a neobisnuit 1
3oI much o% e"er;thing ;ouF"e held dear are ;ou read; to ha"e shattered,
Iithout running aIa;1 3oI read; are ;ou to thin- o% something un%amiliar1
6rima reactie este una de %rica$ >u %iindca ne!ar %i %rica de necunoscut$ >u!ti poate
%i %rica de ce"a ce nu stii$ >imanui nu!i este %rica de necunoscut$ Cea de "are iti
este fri"a, este pierderea "unos"utului$ (e asta iti este %rica$
:he %irst reaction is one o% %ear$ ItFs not that Ie %ear the un-noIn$ 4ou cannot %ear
something that ;ou do not -noI$ >obod; is a%raid o% the un-noIn$ ,hat ;ou reall;
%ear is the loss o% the -noIn$ :hatFs Ihat ;ou %ear$
6rin intermediul unui eNemplu, am aratat ca tot ce %acem este colorat cu egoism$
>u "a e usor sa au)iti asta$ (ar ganditi!"a doar un minut si hai sa intram ce"a mai
adanc in subiect$ (aca tot ce %aceti "ine din interes propriu ! iluminat sau nu ! cum
"a %ace asta sa "a simtiti in pri"inta tuturor actelor "oastre de caritate, sau a
tuturor %aptelor "oastre bune1
<e se intampla cu ele1 Iata un mic eNercitiu pentru "oi$
2; Ia; o% an eNample, I made the point that e"er;thing Ie do is tainted Iith
sel%ishness$ :hat isnFt eas; to hear$ 2ut thin- noI %or a minute, letFs go a little
deeper into that$ I% e"er;thing ;ou do comes %rom sel%!interest ! enlightened or
otherIise ! hoI does that ma-e ;ou %eel about all ;our charit; and all ;our good
deeds1
,hat happens to those1 3ereFs a little eNercise %or ;ou$
Handiti!"a la toate %aptele bune pe care le!ati %acut, sau macar la unele dintre ele
(pentru ca "a dau doar cate"a secunde)$ Acum intelegeti ca ele chiar au i)"orat
din interes propriu ! %ie ca ati stiut asta, %ie ca nu$
<e se intampla cu mandria "oastra1 <e se intampla cu "anitatea "oastra1
<e se intampla cu acel sentiment de bine pe care "i l!ati o%erit, acea bataie
prieteneasca pe umar, de %iecare data cand ati %acut ce"a ce credeati ca este atat
de caritabil1
(e"ine descuraOant, nu!i asa1 <e se intampla cu acea pri"ire aruncata de sus
"ecinului tau, despre care tu credeai ca e atat de egoist1
:hin- o% all the good deeds ;ouF"e done, or o% some o% them (because IFm onl;
gi"ing ;ou a %eI seconds)$ >oI understand that the; reall; sprang %rom sel%!
interest, Ihether ;ou -neI it or not$ ,hat happens to ;our pride1 ,hat happens
to ;our "anit;1 ,hat happens to that good %eeling ;ou ga"e ;oursel%, that pat on
the bac- e"er; time ;ou did something that ;ou thought Ias so charitable1 It gets
%lattened out, doesnFt it1 ,hat happens to that loo-ing doIn ;our nose at ;our
neighbor Iho ;ou thought Ias so sel%ish1
Intreaga situatie se schimba, nu!i asa1 Ji bine", spui tu, &"ecinul meu are gusturi
mai proaste decat mine$" Jsti o persoana eNtrem de periculoasa ! chiar esti$ Se
pare ca Iisus <hristos a a"ut mai putin de %urca eu celalalt tip de oameni, decat eu
cei de genul tau$
:he Ihole thing changes, doesnFt it1 &,ell,# ;ou sa;, &m; neighbor has coarser
tastes than I do$# 4ouFre the more dangerous person, ;ou reall; are$ Pesus <hrist
seems to ha"e had less trouble Iith the other t;pe than Iith ;our t;pe$
Cult mai putin$ A"ea de %urca doar cu oameni care erau cu ade"arat con"insi ca
sunt buni$ Alte tipuri se pare ca nu i!au %acut prea multe probleme, de pilda cei
care erau egoisti pe %ata si stiau acest lucru$
Cuch less trouble$ 3e ran into trouble Iith people Iho Iere reall; con"inced the;
Iere good$ +ther t;pes didnFt seem to gi"e him much trouble at all, the ones Iho
Iere openl; sel%ish and -neI it$
0edeti cat de eliberator este1 3ei, tre)iti!"a Q Jste eliberator$ Jste minunatQ 0a
simtiti abatuti1 6oate ca sunteti$ >u e minunat sa reali)e)i ca nu esti mai bun
decat oricine altcine"a din lumea asta1
<an ;ou see hoI liberating that is1 3e;, Ia-e upQ ItFs liberating$ ItFs Ionder%ulQ
Are ;ou %eeling depressed1 Ca;be ;ou are$ IsnFt it Ionder%ul to reali)e ;ouFre no
better than an;bod; else in this Iorld1
>u e minunat1 Sunteti de)amagiti1 Ia te uita ce am scos la luminaQ 0!am atins in
"anitatea "oastra1 0!ar place sa "a o%eriti un sentiment de bine, ca sunteti mai
buni decat altii$
(ar uite cum am scos o minciuna la luminaQ
)snFt it wonderful5 Are you disappointed5 :ook what weF+e brought to
light8 What happens to your +anity5 4ouFd like to gi+e yourself a good
feeling that youFre better than others.
>ut look how we brought a falla"y to light8
'G$2un, rau sau norocos* Hood, 2ad, or Auc-;
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xr(+>e(pm=!o_%eatureXrelated
&a"a teai trezit sau ai realizat iluminarea ai fa"uto in propriul interes
)f you a"hie+ed enlightenment, you would do so in the interest of self
<ine"a din sala: Jgoismul este un lucru asa de rauR
:u ai spus rau, eu n!am %olosit astaM am "orbit despre interesul propriu
4ou said bad, I didnFt use this termM I ha"e spo-en o% sel% interest
Cie mi se pare ca egoismul "ine dintr!un instinct de conser"are, care este
instinctul cel mai pro%und si mai primar$ <um putem opta pentru lipsa de egoism1
Ar %i aproape ca si cum am opta pentru noneNistenta$ Cie mi s!ar parea la %el ca
noneNistenta$
+rice ar %i, eu spun: >u te mai simti prost din cau)a egoismuluiM suntem toti la %el$
:o me, sel%ishness seems to come out o% an instinct %or sel%!preser"ation, Ihich is
our deepest and %irst instinct$ 3oI can Ie opt %or sel%lessness1 It Iould be almost
li-e opting %or nonbeing$ :o me, it Iould seem to be the same thing as nonbeing$
,hate"er it is, IFm sa;ing: Stop feeling bad about being selfishM IeFre all the
same$
+data, cine"a a a"ut de spus ce"a teribil de %rumos despre Iisus$ Aceasta
persoana nici macar nu era crestina$ JI a spus: "In ceea ce il pri"este pe Iisus,
lucrul minunat e ca se simtea atat de mult ca acasa printre pacatosi, pentru ca el
intelegea ca nu era cu nimic mai bun decat ei$"
Someone once had a terribl; beauti%ul thing to sa; about Pesus$ :his person IasnFt
e"en <hristian$ 3e said, &The lo+ely thing about Jesus was that he was so at
home with sinners, be"ause he understood that he wasnFt one bit better
than they were$#
>oi ne deosebim de ceilaltii ! de criminali, de eNemplu ! doar prin ceea ce %acem,
sau prin ceea ce nu %acem, iar nu prin ceea ce suntem$ Singura di%erenta intre
Iisus si ceilalti a %ost ca Jl era tre)it, iar ceilalti nu$
,e di%%er %rom othersL%rom criminals, %or eNampleLonl; in Ihat Ie do or donFt
do, but not in Ihat Ie are$ The only differen"e between Jesus and those
sinners was that he was awake and they werenFt.

.ita!te la oamenii care castiga la loterie$ Spun ei, oare: "Sunt atat de mandru sa
accept acest premiu, nu pentru mine, ci pentru natia si pentru societatea mea"1
0orbeste cine"a asa, atunci cand castiga la loterie1 >u$ 6entru ca omul acela a
%ost norocos, %oarte norocos$ (eci, a castigat la loterie premiul cel mare$ J asta
ce"a de care sa %ie mandru1
Aoo- at people Iho Iin the lotter;$ (o the; sa;, "IFm so proud to accept this pri)e,
not %or m;sel%, but %or m; nation and m; societ;$ " (oes an;bod; tal- li-e that
Ihen the; Iin the lotter;1 >o$ 2ecause the; Iere luc-;, luc-;$
So the; Ion the lotter;, %irst pri)e$ An;thing to be proud o% in that1
:ot ast%el, daca te!ai tre)it, daca ai reali)at iluminarea, ai %acut!o in interes
propriu si ai %i norocos$ 0rei sa te mandresti cu asta1 <e este de %ala in asta1 >u
"e)i cat de eNtrem de stupid este sa %ii orgolios pentru %aptele tale bune1
In the same Ia;, i% ;ou achie"ed enlightenment, ;ou Iould do so in the interest o%
sel% and ;ou Iould be luc-;$ (o ;ou Iant to glor; in that1 ,hatFs there to glor;
about1 <anFt ;ou see hoI utterl; stupid it is to be "ain about ;our good deeds1
Kariseul nu a %ost un om rau ! a %ost un om prost$ A %ost prost, nu rau$ >!a stat sa
se gandeasca$ +data, cine"a a spus: ">u indra)nesc sa ma opresc sa gandesc,
pentru ca, daca as %ace!o, nu as sti cum s!o iau iar de la inceput$"
:he 6harisee IasnFt an e"il man, he Ias a stupid man$ 3e Ias stupid, not e"il$ 3e
didnFt stop to thin-$ Someone once said, ") dare not stop to think, be"ause if )
did, ) wouldnFt know how to get started again$#
''$Ilu)ia noastra despre ceilalti*+ur Illusion About +thers
Sa +edem oamenii asa "um sunt <nu "um am dori sa fie-Seeing =eople As
They Are 3ot As ) Wish Them To >e
http:**III$;outube$com*Iatch1"X4:m/OZ>,!c._%eatureXrelated
(eci, daca te!ai opri sa gandesti, ai "edea ca nu este nimic de care sa %ii mandru,
la urma urmei$ <u ce in%luentea)a acest lucru relatia ta cu oamenii1 (e ce te
plangi1 .n tanar "ine sa se planga ca prietena lui l!a de)amagit, ca nu a %ost
sincera$ 6oate %i intrebat: "(e ce te plangi1 :e asteptai la ce"a mai bun1
Asteapta!te la ce!i mai rau ! ai de a %ace cu oameni egoisti$ :u esti %raierul! tu ai
ridicat!o in sla"i, nu!i asa1 Ai cre)ut ca este o printesa, ai cre)ut ca oamenii sunt
de treaba$ >u sunt$ Ji nu sunt de treaba$ Sunt la %el de rai ca si tine ! rai, intelegi1
Sunt adormiti ca si tine$ Si ce cre)i ca au de gand sa caute1 6ropriul lor interes,
eNact ca si tine$ >ici o di%erenta$
So i% ;ou stop to thin-, ;ou Iould see that thereFs nothing to be "er; proud o%
a%ter all$
,hat does this do to ;our relationship Iith people1 ,hat are ;ou complaining
about1 A ;oung man came to complain that his girl%riend had let him doIn, that
she had pla;ed %alse$ ,hat are ;ou complaining about1 (id ;ou eNpect an;
better1 JNpect the Iorst, ;ouFre dealing Iith sel%ish people$ 4ouFre the idiotL;ou
glori%ied her, didnFt ;ou1 4ou thought she Ias a princess, ;ou thought people Iere
nice$ :he;Fre notQ :he;Fre not nice$ :he;Fre as bad as ;ou areLbad, ;ou
understand1 :he;Fre asleep li-e ;ou$ And Ihat do ;ou thin- the; are going to
see-1 :heir oIn sel%!interest, eNactl; li-e ;ou$ >o di%%erence$
Iti imagine)i cat de eliberator este ca nu "ei mai %i niciodata de)ilu)ionat, ca nu "ei
mai %i niciodata de)amagit1 >u te "ei mai simti tradat niciodata, >u te "ei mai
simti niciodata respins$ 0rei sa te tre)esti1 0rei %ericire1 0rei libertate1
Iata: Arunca ideile tale %alse$ 0e)i prin oameni$ (aca "ei "edea prin tine, "ei "edea
prin toata lumea$ Apoi ii "ei iubi$ Alt%el, iti petreci tot timpul luptandu!te cu parerile
tale gresite despre ei, cu ilu)iile tale care se lo"esc, in mod constant, de realitate$"
<an ;ou imagine hoI liberating it is that ;ouFll ne"er be disillusioned again, ne"er
be disappointed again1 4ouFll ne"er %eel let doIn again$ >e"er %eel reOected$ ,ant
to Ia-e up1 4ou Iant happiness1 4ou Iant %reedom1 3ere it is: (rop ;our %alse
ideas$ See through people$ I% ;ou see through ;oursel%, ;ou Iill see through
e"er;one$ :hen ;ou Iill lo"e them$ +therIise ;ou spend the Ihole time grappling
Iith ;our Irong notions o% them, Iith ;our illusions that are constantl; crashing
against realit;$
6robabil ca e absolut surprin)ator pentru multi dintre "oi sa intelegeti ca de la
%iecare om ! cu eNceptia a %oarte putine persoane care s!au tre)it ! se poate
astepta sa %ie egoist si sa!si urmareasca interesul propriu in mod %ie grosolan, %ie
ra%inat$ Asta "a indeamna sa "a dati seama ca nu eNista nimic pentru care sa %iti
de)amagiti, nimic de care sa %iti de)ilu)ionati$
ItFs probabl; too startling %or man; o% ;ou to understand that e+eryone e."ept
the +ery rare awakened person "an be e.pe"ted to be selfish and to seek
his or her own selfinterest whether in "oarse or in refined ways. This
leads you to see that thereFs nothing to be disappointed about, nothing
to be disillusioned about.
(aca ati %i pastrat tot timpul legatura cu realitatea, nu ati %i %ost niciodata
de)amagiti$ (ar "oi ati ales sa )ugra"iti oamenii in culori aprinseM ati ales sa nu
"edeti prin %iintele umane, pentru ca ati ales sa nu "edeti prin "oi insi"a$ Iar acum
trebuie sa platiti$
)f you had been in tou"h with reality all along, you would ne+er ha+e
been disappointed. >ut you "hose to paint people in glowing "olorsM you
"hose not to see through human beings be"ause you "hose not to see
through yourself. So ;ouFre pa;ing the price noI$
Inainte de a discuta toate astea, dati-mi voie sa va spun o poveste.
Odata, cineva a intrebat: "Cum este iluminarea? Cum este trezirea?"
2e%ore Ie discuss this, let me tell ;ou a stor;$
Somebody on"e asked, GWhat is enlightenment like5 What is awakening
like5V
Aa %el ca cersetorul din Aondra, care isi pregatea culcusul pentru noapte$ <u greu
capatase o coaOa de paine$ Apoi, a aOuns pe cheiul :amisei$ 6loua marunt, asa ca s!
a ghemuit in "echiul lui palton )drentuit$
ItFs li-e the tramp in Aondon Iho Ias settling in %or the night$ 3eFd hardl; been
able to get a crust o% bread to eat$ :hen he reaches this emban-ment on the ri"er
:hames$ :here Ias a slight dri))le, so he huddled in his old tattered cloa-$
Jra pe cale sa adoarma, cand, deodata, opreste un ?olls!?o;ce cu so%er, (in
masina coboara o doamna tanara si %rumoasa, care ii spune: $Sarmane om, ai de
gand sa!ti petreci noaptea aici, pe chei1"
3e Ias about to go to sleep Ihen suddenl; a chau%%eur!dri"en ?olls!?o;ce pulls
up$ +ut o% the car steps a beauti%ul ;oung lad; Iho sa;s to him, "C; poor man,
are ;ou planning on spending the night here on this emban-ment1 "$
Iar cersetorul raspunde: "(a$" Ja spune: ">u pot admite asa ce"a$ 0ii la mine
acasa sa petreci o noapte con%ortabila si sa primesti o cina buna$" Ja insista ca el
sa urce in masina$ Ji bine, ies din Aondra si aOung unde"a la conacul ei situat intr!
un parc imens$
And the tramp sa;s, "4es$" She sa;s, "I IonFt ha"e it$ 4ouFre coming to m; house
and ;ouFre going to spend a com%ortable night and ;ouFre going to get a good
dinner$ "
She insists on his getting into the car$ ,ell, the; ride out o% Aondon and get to a
place Ihere she has a spraIling mansion Iith large grounds$
Sunt condusi in casa de maOordom, caruia %emeia ii spune: "Pames, te rog ai griOa
sa %ie ga)duit in aripa ser"itorilor si tratat bine$" <eea ce se si intampla$ :anara
doamna se de)braca si e gata sa mearga la culcare, cand isi aduce aminte de
musa%irul ei din noaptea aceea$ Asa ca, isi pune ce"a pe ea si strabate in "ar%ul
picioarelor coridoruIui, spre aripa ser"itorilor$ 0ede o licarire de lumina in camera
in care a %ost ga)duit cersetorul$
:he; are ushered in b; the butler, to Ihom she sa;s, &Pames, please ma-e sure
heFs put in the ser"antsF Duarters and treated Iell$# ,hich is Ihat Pames does$
:he ;oung lad; had undressed and Ias about to go to bed Ihen she suddenl;
remembers her guest %or the night$ So she slips something on and pads along the
corridor to the ser"antsF Duarters$ She sees a little chin- o% light %rom the room
Ihere the tramp Ias put up$
2ate usor la usa, o deschide si il gaseste pe om trea)$
Ja ii spune: "<are este problema, om bun, n!ai primit o masa buna1"
Jl raspundeM ">iciodata in "iata mea nu am a"ut parte de o masa mai buna,
doamna$" "Iti este destul de cald1" Jl spune: "(a, patul e cald, minunat$" Apoi ea
spune: "6oate ca ai ne"oie de putina companie"$
(a!te un pic mai incolo$"Si ea "ine mai aproape de el, iar el se da la o parte si
cade chiar in :amisa$ 3aQ >u "!ati asteptat la una ca astaQ
She taps lightl; at the door, opens it, and %inds the man aIa-e$ She sa;s, &,hatFs
the trouble, m; good man, didnFt ;ou get a good meal1# 3e said, &>e"er had a
better meal in m; li%e, lad;$# &Are ;ou Iarm enough1# 3e sa;s, &4es, lo"el; Iarm
bed$# :hen she sa;s, &Ca;be ;ou need a little compan;$ ,h; donFt ;ou mo"e o"er
a, bit$# And she comes closer to him and he mo"es o"er and %alls right into the
:hames$ 3aQ 4ou didnFt eNpect that oneQ
3ota &M$ %asul imens din sala de "onferinte la auzul faptului "a a "azut
in Tamisa, este "auzat de faptul "a Thames inseamna si paranteze.
IluminareaQ IluminareaQ :re)iti!"a$ <and esti gata sa inlocuiesti ilu)iile cu
realitatea, cand esti gata sa schimbi "isele cu %aptele, atunci te tre)esti la realitate
si at%el descoperi calea de a descoperi totul$ In s%arsit, de aici incolo "iata de"ine
plina de inteles$ 0iata de"ine %rumoasa$
JnlightenmentQ JnlightenmentQ ,a-e up$ ,hen ;ouFre read; to eNchange ;our
illusions %or realit;, Ihen ;ouFre read; to eNchange ;our dreams %or %acts, cold
aIa-ening, thatFs the Ia; ;ou %ind it all$ :hatFs Ihere li%e %inall; becomes
meaning%ul$ Ai%e becomes beauti%ul$
JNista o po"este despre ?amire)$ Jl este batran si traieste in castelul lui pe un
deal$ 6ri"este pe %ereastra (e parali)at in pat) si isi "ede dusmanul$ (usmanul sau,
batran ca si el, spriOinindu!se in baston, urca dealul ! agaIe, cu truda$ Ii ia aproape
doua ore si Oumatate sa urce dealul$ ?amire) nu poate %ace nimic, pentru ca
ser"itorii sunt in )iua lor libera$ Asa ca dusmanul sau deschide usa, "ine direct
spre pat, isi strecoara mana In interiorul mantoului si scoate un pistol$ Jl spune:
"In s%arsit, ?amire), ne "om incheia socotelileQ" ?amire) incearca din rasputeri sa!l
con"inga sa renunte$ JI spune: "3aide, 2orgia, nu poti %ace asta$ Stii ca nu mai
sunt omul care s!a purtat urat cu tine cu multi ani in urma ! si nici tu nu mai esti
acel tanar$ Aas!o baltaQ" "+, nu", spune dusmanul lui, "orbele tale dulci nu ma "or
putea opri din aceasta misiune di"ina$ ?a)bunarea este tot ce "reau, iar tu nu poti
%ace nimic in pri"inta asta$" &2a daQ", spune atunci ?amire)$ "<e1", intreaba
dusmanul$
6ot sa ma tre)esc", spune ?amire)$ Si chiar asta %aceM se tre)este
:hereFs a stor; about ?amire)$ 3e is old and li"ing up there in his castle on a hill$
3e loo-s out the IindoI (heFs in bed and paral;)ed) and he sees his enem;$ +ld
as he is, leaning on a cane, his enem; is climbing up the hillLsloIl;, pain%ull;$ It
ta-es him about tIo and a hal% hours to get up the hill$ :hereFs nothing ?amire)
can do because the ser"ants ha"e the da; o%%$ So his enem; opens the door,
comes straight to the bedroom, puts his hand inside his cloa-, and pulls out a gun$
3e sa;s, &At last, ?amire), IeFre going to settle scoresQ# ?amire) tries his le"el
best to tal- him out o% it$ 3e sa;s, &<ome on, 2orgia, ;ou canFt do that$ 4ou -noI
IFm no longer the man Iho ill!treated ;ou as that ;oungster ;ears ago, and ;ouFre
no longer that ;oungster$ <ome o%% itQ " "+h no,# sa;s his enem;, &;our sIeet
Iords arenFt going to deter me %rom this di"ine mission o% mine$ ItFs re"enge I
Iant and thereFs nothing ;ou can do about it$# And ?amire) sa;s, &2ut there isQ#
&,hat1# as-s his enem;$ &I can Ia-e up,# sa;s ?amire)$ And he didM he Io-e upQ
Asa arata tre)irea, iluminarea$ <and cine"a iti spune: >u poti %ace nimic in
pri"inta asta" si tu spui: "Iata, pot sa ma tre)escQ", dintr!o data, "iata nu mai este
cosmarul care parea$
:re)este!teQ
:hatFs Ihat enlightenment is li-e$ ,hen someone tells ;ou, &:here is nothing ;ou
can do about it,# ;ou sa;, ":here is, I can Ia-e upQ "
All o% a sudden, li%e is no longer the nightmare that it has seemed$ ,a-e upQ
<ine"a mi!a pus o intrebare$ <e credeti ca "oia sa stie1
C!a intrebat: "Jsti iluminat1"
<are credeti ca a %ost raspunsul meu1 "<e contea)a1"
0reti un raspuns mai bun1 ?aspunsul meu ar %i: "<um as putea sa stiu eu1 "
(e unde ai putea sa stii tu1 <e contea)a1
Somebod; came up to me Iith a Duestion$ ,hat do ;ou thin- the Duestion Ias1
3e as-ed me, &Are ;ou enlightened1# ,hat do ;ou thin- m; ansIer Ias1
What does it matter8 4ou want a better answer5 My answer would be$
G'ow would ) know5 3oI Iould ;ou -noI1 What does it matter5V
Stiti ce"a1 (aca "reti ce"a, %oarte tare U "a a%lati in mare incurcatura$
Si mai stiti ce"a1 (aca as %i iluminat si dumnea"oastra m!ati asculta pentru ca
sunt iluminat, atunci iar ati dat de bucluc$ <hiar sunteti dispus sa "a lasati creierul
spalat de un iluminat1
6oti %i supus la spalarea creierului de catre oricine, doar stii asta$" <e contea)a
daca cine"a este iluminat sau nu1
4ou -noI something1)f you want anything too badly, youFre in big trouble.
4ou -noI something else1 I% I Iere enlightened and ;ou listened to me because I
Ias enlightened, then ;ouFre in big trouble$ Are ;ou read; to be brainIashed b;
someone IhoFs enlightened1 4ou can be brainIashed b; an;bod;, ;ou -noI$
,hat does it matter Ihether someoneFs enlightened or not1
(ar "edeti, noi "rem sa ne spriOinim pe cine"a, nu!i asa1 0rem sa ne ba)am pe
oricine credem noi ca a aOuns la aceasta stare$
2ut see, Ie Iant to lean on someone, donFt Ie1 ,e Iant to lean on an;bod; Ie
thin- has arri"ed$
>e place sa au)im ca oamenii au aOuns la ea$ >e da speranta, nu!i asa1 Aa ce "rei
sa speri1 >u este speranta o alta %orma de dorinta1 0rei sa speri la ce"a mai bun
decat ai in momentul asta, nu!i asa1 Alt%el nu ai spera$ ,e lo"e to hear that people
ha"e arri"ed$ It gi"es us hope, doesnFt it1 ,hat do ;ou Iant to hope %or1 IsnFt that
another %orm o% desire1 4ou Iant to hope %or something better than Ihat ;ou
ha"e right noI, donFt ;ou1 +therIise ;ou IouldnFt be hoping$
&ar atun"i, dumnea+oatra uitati "a a+eti totul "hiar a"um, ori"um, si nu
stiti asta.
>ut then, you forget that you ha+e it all right now anyway, and you donFt
know it.
(e ce sa nu te concentre)i pe momentul de %ata, in Ioc sa speri la momente mai
bune in "iitor1 (e ce sa nu intelegi momentul de acum, in loc sa uiti de el si sa
speri la "iitor1
(are +iitorul nu este doar o alta "ap"ana5
,h; not concentrate on the noI instead o% hoping %or better times in the %uture1
,h; not understand the noI instead o% %orgetting it and hoping %or the %uture1
)snFt the future 6ust another trap5
RL. Autoobser+area-Selfobser+ation
http:**III$;outube$com*Iatch1"X'!O7Agp(Iss_%eatureXrelated
(bser+area de sine
Singura modalitate in care cine"a iti poate %i de %olos, este sa!ti conteste ideile$
(aca esti pregatit sa asculti si daca esti pregatit sa %ii pro"ocat, eNista un singur
lucru pe care!l poti %ace, dar nimeni nu te poate aOuta$
:he onl; Ia; someone can be o% help to ;ou is in challenging ;our ideas$
Ca;be i% ;ouFre read; to listen and i% ;ouFre read; to be challenged, thereFs one
thing that ;ou can do, but no one can help ;ou$
<are este lucrul cel mai important dintre toate1 Jl se numete auto!
obser"are(obser"are de sine, constienti)are)$ Aa asta nimeni nu te poate aOuta$
>imeni nu!ti poate da o metoda$ >imeni nu!ti poate arata o tehnica$ In momentul
in care alegi o tehnica, esti programat din nou$
,hat is this most important thing o% all1 )tFs "alled selfobser+ation$
>o one can help ;ou there$ >o one can gi"e ;ou a method$ >o one can shoI ;ou a
techniDue$ :he moment ;ou pic- up a techniDue, ;ouFre programmed again$
Insa auto!obser"area! urmrirea pe sine! este importanta$ >u este acelai lucru cu
auto!absorbia$ Auto!absorbia este o auto!preocupare( o concentrare asupra
propriului ego), n ca)ul n care suntei preocupat, interesat sau ingriOorat pentru
dumnea"oastr$
Aici ne re%erim la obser"area de sine$
2ut sel%!obser"ationLIatching ;oursel%Lis important$ It is not the same as sel%!
absorption$ Sel%!absorption is sel%!preoccupation, Ihere ;ouFre concerned about
;oursel%, Iorried about ;oursel%$ IFm tal-ing about sel%!obser"ation$
<e e aceasta(auto!obser"area, constienti)area)1 Aceasta nseamn s urmrii
totul pe ct de pro%und posibil, nuntrul i n a%ara dumnea"oastr, i s urmrii
"a Ni "um si "um toate sar intampla alt"ui+a$
,hatFs that1 It means to Iatch e"er;thing as %ar as possible, in ;ou and around
;ou, and Iatch it as if it were happening to someone else$
<e nseamn aceast ultim a%irmatie1 Aceasta nseamn s nu personali)ati, sa
nu " identi%icati cu ceea ce se ntmpl$ Aceasta nseamn c pri"ii la lucruri ca
i cnd nu a"ei nici un %el de legtur cu ele$
,hat does that last sentence mean1 It means that ;ou do not personali)e Ihat is
happening to ;ou$ It means that ;ou loo- at things as i% ;ou ha"e no connection
Iith them Ihatsoe"er$
Coti"ul pentru care dumnea"oastr su%erii de depresie si de anNietate este c "
identi%icai cu ele$ Spuneti: "Sunt deprimat"$ (ar acest lucru este %als$
(umnea"oastr nu sunteti deprimat*$ (ac dorii s " eNprimati corect, ar trebui
sa spuneti: "Ju a inceput sa eNperimente)e o stare de depresie chiar acum"$ (ar
nu "a puteti de%ini sau identi%ica a%irmand: "Ju sunt deprimat*" (umnea"oastr
nu sunteti depresia$ Acesta este doar o %ars ciudat a minii, un tip straniu de
ilu)ie$
:he reason ;ou su%%er %rom ;our depression and ;our anNieties is that ;ou identi%;
Iith them$ 4ou sa;, &IFm depressed$# 2ut that is %alse$ 4ou are not depressed$ I%
;ou Iant to be accurate, ;ou might sa;, &) is e.perien"ing a depression right
now$# 2ut ;ou can hardl; sa;, &I am depressed$# 4ou are not your depression$
:hat is but a strange -ind o% tric- o% the mind, a strange kind of illusion$
:u te!ai amagit singur si ai aOuns sa gandesti ! desi nu esti constient de aceasta !
ca tu esti depresia ta, ca tu esti anNietatea ta, ca tu esti bucuria ta, sau emotiile
pe care le ai$
4ou ha"e deluded ;oursel% into thin-ingLthough ;ou are not aIare o% itLthat
you are your depression, that you are your an.iety, that you are your 6oy
or the thrills that you ha+e$
"Sunt ncntat* Q " (umnea"oastr cu siguran nu sunteti incantat* Q Incantarea
poate %i n dumnea"oastr chiar acum, dar ateptai putin si se "a schimbaM ea nu
"a duraM niciodat nu durea) S3ota &M: un anumit gen de impulsM impulsurile
sunt in permanenta schimbareTM continua sa se schimbeM mereu se schimba$
I am delightedQ# 4ou certainl; are not delighted$ (elight ma; be in ;ou right noI,
but Iait around, it Iill changeM it IonFt last: it ne"er lastsM it -eeps changing: itFs
alIa;s changing$
>orii "in i se pleac: unii dintre ei sunt negri, iar altii albi, unii dintre ei sunt mari,
iar altii mici$ (ac "reti s continuai analogia, dumnea"oastr sunteti "erul,
"are obser+a norii,
S 3ota &M: sunteti ecranul imuabil pe care este proiectat %ilmulT$ *& <louds come
and go: some o% them are blac- and some Ihite, some o% them are large, others
small$ I% Ie Iant to %olloI the analog;, ;ou are the s-;, obser"ing the clouds$
Sunte,i un obser+ator pasi+, detaNat. Asta e ocant, mai ales pentru cine"a
din cultura occidental$ (bser+ator pasi+$ (umnea"oastra nu "a amestecatiQ
>u inter%erai$ >u inter"eniti$ >u %iNati (reparati, ordonati, Oudecati) nimic$ (oar
pri"iti Q .rmritiQ +bser"ati Q
4ou are a passi"e, detached obser"er$ :hatFs shoc-ing, particularl; to someone in
the ,estern culture$ 4ouFre not inter%ering$ (onFt inter%ere$ (onFt &%iN# an;thing$
,atchQ +bser"eQ
6roblema cu oamenii este c ei sunt ocupati s repare*ae)e lucrurile, pe care nici
mcar nu le neleg$ >oi aranOm ntotdeauna lucrurile, nu!i aa1 >iciodat nu ne
da prin cap c lucrurile nu au ne"oie sa %ie reparate, nu trebuie s %ie %iNate$ Jle
chiar nu au ne"oie de asta$
:he trouble Iith people is that the;Fre bus; %iNing things the; donFt e"en
understand$ ,eFre alIa;s %iNing things, arenFt Ie1 It ne"er stri-es us that things
donFt need to be %iNed$ :he; reall; donFt$
A"easta este o mare iluminare$ Aucrurile trebuie intelese$ (aca le!ati nelege,
ele s!ar schimba$
This is a great illumination$ :he; need to be understood$ I% ;ou understood
them, the;Fd change$
RB. Constienta fara a e+alua nimi"-Awareness Without
7+aluating 7+erything &o you want to "hange the world5
C(3ST)73TA, 1A%A 79A:2A%7A A T(T C7 7W)STA
http:**III$;outube$com*Iatch1"XCsg>5a'5KbC_%eatureXrelated
9rei sa s"himbi lumea5 Cear fi sa in"epi "u tine5
&o you want to "hange the world5 'ow about beginning with yourself5
0reti sa schimbati lumea1 <e!ar %i sa incepeti cu dumnea"oastra insi"a1 <e!ar %i sa
te trans%ormi mai intai pe tine insuti1 (ar cum o poti %ace1 6rin obser"are$ 6rin
intelegere$ Kara inter"entie sau Oudecata din partea ta$ 6entru ca ceea ce
Oudeci*condamni, nu poti intelege$
(o ;ou Iant to change the Iorld1 3oI about beginning Iith ;oursel%1 3oI about
being trans%ormed ;oursel% %irst1 2ut hoI do ;ou achie"e that1 :hrough
obser"ation$ :hrough understanding$ ,ith no inter%erence or Oudgment on ;our
part$ 2ecause Ihat ;ou Oudge ;ou cannot understand$
<and spui despre cine"a: "Jste comunist", in acel moment intelegerea a incetat, i!
ai pus o eticheta$ Ja este capitalista$" Intelegerea s!a oprit in acel moment$ I!ai
pus si ei o eticheta si, daca eticheta poarta nuante de aprobare sau de)aprobare,
cu atat mai rau Q
,hen someone sa;s: &3eFs a communist,# understanding has stopped at that
moment$ 4ou slapped a label on him$ &SheFs a capitalist$# .nderstanding has
stopped at that moment$ 4ou slapped a label on her, and i% the label carries
undertones o% appro"al or disappro"al, so much the IorseQ
<um "ei putea intelege ceea ce de)aprobi, sau chiar ceea ce aprobi1 :oate astea
suna ca din alta lume, nu!i asa1
3oI are ;ou going to understand Ihat ;ou disappro"e o%, or Ihat ;ou appro"e o%,
%or that matter1 All o% this sounds li-e a neI Iorld, doesnFt it1

1ara 6ude"ata-"ondamnare, fara "omentarii, fara a lua atitudine$ pur si
simplu sa obser+i, sa studiezi, sa urmaresti , sa pri+esti fara dorinta de
a s"himba "eea "e este. =entru "a, da"a doresti sa s"himbi "eea "e este,
in "eea "e "rezi tu "a ar trebui sa fie, nu mai intelegi$
>o Oudgment, no commentar;, no attitude: one simpl; obser"es, one studies, one
Iatches, Iithout the desire to change Ihat is$ 2ecause i% ;ou desire to change
Ihat is into Ihat ;ou thin- should be, ;ou no longer understand$
http:**III$;outube$com*Iatch1"XCsg>5a'5KbC_%eatureXrelated
.n dresor de caini incearca sa inteleaga un caine, ca sa!l poata in"ata sa eNecute
anumite %iguri$ .n om de stiinta obser"a comportamentul %umicilor, %ara nici un alt
scop in a%ara de acela de a studia %urnicile, de a in"ata cat mai mult posibil despre
ele$ Jl nu are alt scop$ >u incearca sa le drese)e, sau sa obtina ce"a de la ele$ J
interesat doar sa studie)e %urnicile, el "rea sa in"ete cat mai mult posibil despre
ele$ A"easta este atitudinea.
A dog trainer attempts to understand a dog so that he can train the dog to
per%orm certain tric-s$ A scientist obser"es the beha"ior o% ants Iith no %urther
end in "ieI than to stud; ants, to learn as much as possible about them$ 3e has
no other aim$ 3eFs not attempting to train them or get an;thing out o% them$ 3eFs
interested in ants, he Iants to learn as much as possible about them$ ThatFs the
attitude.
In )iua in care "eti atinge o asemenea atitudine, "eti trai un miracol$ 0a "eti
schimba ! %ara e%ort, in mod corect$ Schimbarea se "a petrece de la sine, nu "a
trebui sa o produci tu$ 6e masura ce lumina constientei se asterne peste
intunericul tau, orice este rau "a disparea$ <e este bun, "a %i ocrotit$ 0a trebui sa
traiesti tu insuti aceasta eNperienta$ (ar pentru asta e ne"oie de o minte
disciplinata$ Si cand spun disciplinata, nu "orbesc despre e%ort$ 0orbesc despre cu
totul altce"a$ S3ota &MT
:he da; ;ou attain a posture li-e that, ;ou Iill eNperience a miracle$ 4ou Iill
change!e%%ortlessl;, correctl;$ <hange Iill happen, ;ou Iill not ha"e to bring it
about$
As the li%e o% aIareness settles on ;our dar-ness, Ihate"er is e"il Iill disappear$
,hate"er is good Iill be %ostered$ 4ou Iill ha"e to eNperience that %or ;oursel%$
2ut this calls %or a disciplined mind$ And Ihen I sa; disciplined, IFm not tal-ing
about e%%ort$ IFm tal-ing about something else$
3ota &M$ :rebuie sa obisnuiti mintea sa ramana inradacinata in +airagya(starea
incoloraM starea de detasareM de nonidenti%icare cu %luctuatiile!"rittis! care
ocupa mintea la un moment dat), in naish-arm;a(starea in care nu
reactionati)M este important sa obser"ati %ara e%ort, non!e%ort sau lupta( Iei Iu
Iei)M intelegerea, constienta, lumina indepartea)a intunericul %ara e%ortM
"ederea elimina orbirea si ignoranta %ara lupta$
Ati urmarit "reodata un atlet 1 Intreaga lui "iata este sportul, dar ce "iata
disciplinata duceQ .ita!te si la un %lu"iu care a"ansea)a spre mare$ Isi creea)a
propriile maluri, care il cuprind$ <and eNista ce"a in "oi care se misca in directia
buna, aceasta isi creea)a propria disciplina$
3a"e ;ou e"er studied an athlete$ 3is or her Ihole li%e is sports, but Ihat a
disciplined li%e he or she leads$ And loo- at a ri"er as it mo"es toIard the sea$ It
creates its oIn ban-s that contain it$ ,hen thereFs something Iithin ;ou that
mo"es in the right direction, it creates its oIn discipline$
Jste clipa in care te!a intepat pasiunea constientei$ +, e atat de incantatorl J cel
mai minunat lucru din lumeM cel mai important, cel mai %ermecator$
:he moment ;ou get bitten b; the bug o% aIareness$ +h, itFs so delight%ulQ ItFs the
most delight%ul thing in the IorldM the most important, the most delight%ul$
>imic nu este atat de important pe lume ca tre)irea$ >imicQ Si bineinteles ca si
asta e un soi de disciplina$ >u eNista nimic mai incantator decat starea de
constienta$
:hereFs nothing so important in the Iorld as aIa-ening$ >othingQ And, o% course,
it is also discipline in its oIn Ia;$ :hereFs nothing so delight%ul as being aIare$

Ati pre%era, mai degraba, sa traiti in intuneric1 Ati pre%era, mai mult, sa actionati si
sa nu %iti constient de actiunile dumnea"oastra 1 Ati pre%era, mai curand, sa "orbiti
si sa nu %iti constienti de ceea ce spuneti 1 Ati pre%era, mai degraba, sa!i ascultati
pe oameni si sa nu %iti constient de ceea ce au)iti ! sau ati pre%era sa pri"iti la
lucruri si sa nu %iti constienti de ceea ce "edeti 1
,ould ;ou rather li"e in dar-ness1 ,ould ;ou rather act and not be aIare o% ;our
actions, tal- and not be aIare o% ;our Iords1 ,ould ;ou rather listen to people
and not be aIare o% Ihat ;ouFre hearing, or loo- at things and not be aIare o%
Ihat ;ouFre seeing 1
Carele Socrate a spus: "9iata in"onstienta nu merita sa fie traita$"
The great So"rates said, GThe unaware life is not worth li+ing.V
Acesta este un ade"ar e"ident$ <ei mai multi oameni nu traiesc "ieti constiente$ Ji
traiesc "ieti mecanice, ganduri mecanice ! in general ale altora ! emotii mecanice,
actiuni mecanice, reactii mecanice$
:hatFs a sel%!e"ident truth$ Cost people donFt li"e aIare li"es$ :he; li"e
mechanical li"es, mechanical thoughtsLgenerall; somebod; elseFsLmechanical
emotions, mechanical actions, mechanical reactions$
0rei sa "e)i cat esti de mecanic, realmente1 "0ai, ce %rumoasa camasa aiQ"
Iti %ace placere cand au)i asa ce"a$ J "orba doar despre o camasa, pentru numele
lui (umne)euQ :e simti mandru de tine, cand au)i asta$ +amenii "in in centrul
meu din India si spun: "<e loc minunat, ce copaci minunatiV (pentru care eu nu
sunt responsabil deloc), "ce clima minunata"$
(o ;ou Iant to see hoI mechanical ;ou reall; are1 &C;, thatFs a lo"el; shirt
;ouFre Iearing$# 4ou %eel good hearing that$ Kor a shirt, %or hea"enFs sa-eQ 4ou
%eel proud o% ;oursel% Ihen ;ou hear that$ 6eople come o"er to m; center in India
and the; sa;, &,hat a lo"el; place, these lo"el; trees# (%or Ihich IFm not
responsible at all), &this lo"el; climate$#
Si deOa ma simt bine, pana cand ma surprind pe mine simtindu!ma bine si spun:
"3ei, iti poti imagina ce"a mai stupid1 >u sunt responsabil pentru acei copaciiM nu
sunt responsabil pentru alegerea locului$ >u am comandat eu "remeaM s!a
intamplat doar$ (ar este "mine" implicat aici, asa ca ma simt bine$
And alread; IFm %eeling good, until I catch m;sel% %eeling good, and I sa;,
"3e;, can ;ou imagine an;thing as stupid as that1# IFm not responsible %or those
treesM I IasnFt responsible %or choosing the location$ I didnFt order the IeatherM it
Oust happened$ 2ut "me" got in there, so IFm %eeling good$
Ca simt bine in pri"inta culturii "mele" si a natiunii "mele"$ <at de prost poti sa %ii1
0orbesc serios$ Ci se spune ca marea "mea" cultura indiana a produs atatia
mistici$
IFm %eeling good about "m;" culture and &m;# nation$ 3oI stupid can ;ou get1 I
mean that$ IFm told m; great Indian culture has produced all these m;stics$
>u eu i!am produs$ >u sunt responsabil pentru ei$ Sau imi spun: ":ara aia a ta
cuprinsa de atata saracie este de)gustator," Ca simt Oenat$ (ar nu eu am creat!o$
<e se intampla1 Ati stat "reodata sa "a ganditi un pic1
+amenii iti spun: "<red ca esti absolut %ermecator" ! deci ma simt minunat$
Am parte de o abordare po)iti"a (de aceea se spune: eu sunt +$7$, tu esti +$7$)$
I didnFt produce them$ IFm not responsible %or them$ +r the; tell me, &:hat countr;
o% ;ours and its po"ert;LitFs disgusting$# I %eel ashamed$ 2ut I didnFt create it$
,hatFs going on1 (id ;ou e"er stop to thin-1
6eople tell ;ou, &I thin- ;ouFre "er; charming,# so I %eel Ionder%ul$ I get a positi"e
stro-e (thatFs Ih; the; call it IFm +$7$, ;ouFre +$7$)$
0oi scrie o carte intr!o )i, iar titlul "a %i "7u sunt un dobito", Tu esti un
dobito""$ Acesta este cel mai eliberator, cel mai minunat lucru din lume ! cand
recunosti in!mod deschis ca esti un dobitoc$ J minunat$ <and oamenii imi spun:
Kaci greseli"$ Ju spun: "Aa ce te poti astepta de la un dobitoc1"
IFm going to Irite a boo- someda; and the title Iill be IFm an Ass, 4ouFre an Ass$
:hatFs the most liberating, Ionder%ul thing in the Iorld, Ihen ;ou openl; admit
;ouFre an ass$ ItFs Ionder%ul$ ,hen people tell me, "4ouFre Irong$ " I sa;, &,hat
can ;ou eNpect o% an ass1#
http:**III$;outube$com*Iatch1"X=tOmA'?on)g_%eatureXrelated
:oti trebuie sa %im, pana la urma, de)armati$ Jliberarea %inala, eu sunt un
dobito", tu esti un dobito"$ (upa cum merg lucrurile in mod normal, eu apas
pe un buton si tu esti sus(%ericit)M apas pe alt buton si esti Oos(tristM ne%ericit)$ )ti
pla"e tie asa "e+a 5
(isarmed, e"er;bod; has to be disarmed$ :he %inal liberation, )Fm an ass, youFre
an ass$
>ormall; the Ia; it goes, I press a button and ;ouFre upM I press another button
and ;ouFre doIn$ (o ;ou li-e that 1
<ati oameni cunosti care sa nu %ie in%luentati de lauda(lingusealaM apreciereM
aprobare) sau doOana(criticaM certareM acu)areM culpabili)are), Scare sa %ie
in"ulnerabili, eliberati, independenti, %ara butoane de comanda in a%araT 1
3oI man; people do ;ou -noI Iho are una%%ected b; praise or blame1
(ar "or )ice unii ca asa ce"a(in"ulnerabilitatea) este inumanSnu ar corespunde
comportamentului umanTQ
+are comportament uman inseamna sa %ii "a o mi"a maimuta, pe care oricine o
poate trage de coada ! iar tu sa %aci tot ce se asteapta ca trebuie sa %aci1
(ar, oare, inseamna asta sa %ii uman1 (aca ti se pare ca sunt %ermecator,
inseamna ca, in acest moment, esti intr!o dispo)itie buna ! nimic mai mult$
2ut that(in"ulnerabilit;) isnFt human, the; sa;$ 3uman means that ;ou ha"e to be
a little mon-e;, so e"er;bod; can tIist ;our tail, and ;ou do Ihate"er ;ou ought
to be doing$
2ut is that human1 I% ;ou %ind me charming, it means that right noI ;ouFre in a
good mood, nothing more$
Si mai inseamna ca ma incadre) in lista ta de cumparaturi$ Kiecare dintre noi are
mereu la el o lista de cumparaturi si parca ar trebui sa %im la inaltimea cerintelor
de pe aceasta lista ! inalt $$$ daa, brunet : $$ daa, bine %acut, potri"it gusturilor
mele$ Imi pace sunetul "ocii ei", spui tu, "sunt indragostit", 3u esti indragostit,
natafletule$
It also means that I %it ;our shopping list$ ,e all carr; a shopping list around, and
itFs as though ;ouF"e got to measure up to this listLtall, aha, dar-, aha,
handsome, according to m; tastes$ "I li-e the sound o% his "oice$ " 4ou sa;, "IFm in
lo"e$ "
4ouFre not in lo+e, you silly ass$
(e %iecare data cand esti indragostit ! e)it sa spun asta ! comportarea ta este
deosebit de prosteasca$ Stai Oos si pri"este ce ti se intampla$ :u %ugi de tine insuti$
0rei sa e"ade)i$
An; time ;ouFre in lo"eLI hesitate to sa; thisL;ouFre being particularl; asinine$
Sit doIn and Iatch IhatFs happening to ;ou$ 4ouFre running aIa; %rom ;oursel%$
4ou Iant to escape$
<ine"a a spus, odata: "Cultumesc lui (umne)eu pentru realitate si pentru ca ne!a
dat miOloacele de a e"ada din ea"$
Somebod; once said, &:han- Hod %or realit;, and %or gi"ing us the means to
escape %rom it$ "
Asadar, asta se intampla$ Suntem atat de mecanici, atat de controlati$ Scriem carti
despre starea de a %i controlat si despre cat e de minunat sa %ii controlat, cat de
necesar este sa %ii controlat si cat de necesar ca oamenii sa!ti spuna ca esti +$7$,
pentru a a"ea un sentiment de bine cu pri"ire la tine$ <e minunat este sa %ii in
inchisoareQ Sau, cum imi spunea cine"a ieri, asa de corect sa %ii in cusca ta$
So thatFs IhatFs going on$ ,e are so mechanical, so controlled$ ,e Irite boo-s
about being controlled and hoI Ionder%ul it is to be controlled and hoI necessar;
it is to be controlled and hoI necessar; that people to tell ;ou ;ouFre +$7$, to ha"e
a good %eeling about ;oursel%$ 'ow wonderful it is to be in prisonQ +r as
somebod; said to me ;esterda;, so rightl; to be in ;our cage$
Iti place sa stai in inchisoare1 Iti place sa %ii controlat1 (ati!mi "oie sa "a spun
ce"a: (aca "a "eti permite "reodata sa "a simtiti bine, atunci cand oamenii "a "or
spune ca sunteti +$7, inseamna sa "a pregatiti pe "oi insi"a sa "a simtiti prost,
atunci cand "a "or spune ca nu sunteti buni$ Si in al doilea rand "a pregatiti sa %iti
o maimuta pt restul "ietii dumnea"oastra
(o ;ou li-e being in prison1 (o ;ou li-e being controlled1 Aet me tell ;ou
something: I% ;ou e"er let ;oursel% %eel good Ihen people tell ;ou that ;ouFre +$7$,
;ou are preparing ;oursel% to %eel bad Ihen the; tell ;ou ;ouFre not good$ And
secondl; ;ou are preparing ;oursel% to be a mon-e; %or the rest o% ;our li%e
=entru "a atat timp "at traiesti pentru a indeplini asteptarile altor
oameni, ar %i bine sa ai griOa ce porti, cum te piepteni, daca ai panto%ii lustruiti !
pe scurt, daca esti la inaltimea tuturor asteptarilor lor a%urisite$ 0a place asta 1
6uteti sa numiti asta a %i uman1 Asta "ei descoperi, cand te "ei pri"i atent pe tine
insutiQ 0ei %i ingro)it Q ?ealitatea este ca tu nu esti nici +$7$, nici ne!+$7$
2ecause as long as ;ou li"e to %ul%ill other peopleFs eNpectations, ;ou better Iatch
Ihat ;ou Iear, hoI ;ou comb ;our hair, Ihether ;our shoes are polishedLin
short, Ihether ;ou li"e up to e"er; damned eNpectation o% theirs$ (o ;ou li-e that$
(o ;ou call that human1 :his is Ihat ;ouFll disco"er Ihen ;ou obser"e ;oursel%Q
4ouFll be horri%iedQ :he %act o% the matter is that ;ouFre neither +$7$ nor not +$7$
:u poti doar corespunde starii, tendintei, sau modei actualeQ
+are asta inseamna ca ai de"enit +$7$1 (e asta depinde +$7!ul tau1
(epinde de ce spun oamenii despre tine1
4ou ma; %it the current mood or trend or %ashionQ (oes that mean ;ouF"e become
+$7$1
(oes ;our +$7$!ness depend on that1 (oes ;our +$7$!ness depend on Ihat people
thin- o% ;ou1
Iisus <hristos trebuie sa %i %ost destul de "ne!+$7$", a"and in "edere standardele
din "remea lui$ :u nu esti +$7$ si nu esti nici ne!+V7$" ! tu esti tu$
Pesus <hrist must ha"e been prett; &not +$7$# b; those standards$
4ouFre not +$7$ and ;ouFre not not +$7$, ;ouFre ;ou$
Sper ca aceasta sa %ie marea descoperire ! cel putin pentru unii dintre "oi$
(aca trei sau patru dintre "oi "or %ace aceasta descoperire, pe parcursul acestor
)ile pe care le petrecem impreuna, "ai, ce lucru minunat ar %iQ JNtraordinarQ
I hope that is going to be the big disco"er;, at least %or some o% ;ou$ I% three or
%our o% ;ou ma-e this disco"er; during these da;s Ie spend together, m;, Ihat a
Ionder%ul thingQ JNtraordinar;Q
Jliminati toate chestiile +$7$ si pe cele ne!+$7$M eliminati toate 6ude"atile si
multumiti+a doar sa obser+ati, sa urmariti pur si simplu, sa pri+iti. 0eti
%ace mari descoperiri$ Aceste descoperiri "a "or schimba$ >u "a trebui sa %aceti
nici cel mai mic e%ort, credeti!ma$
<ut out all the +$7$ stu%% and the not!+$7$ stu%%M cut out all the Oudgments and
simpl; obser"e, Iatch$ 4ouFll ma-e great disco"eries$ :hese disco"eries Iill
change ;ou$ 4ou IonFt ha"e to ma-e the slightest e%%ort, belie"e me$
Iata o noua bomba neeNplodata$ 0orbind despre bombe neeNplodate imi
reaminteste de un tip de la Aondra dupa ra)boi$ +mul statea cu un pachet in"elit
in hartie maro pe genunchiM era un obiect mare, greu$ <ontrolorul din autobu) "ine
la el si!l intreaba: "<e ai acolo pe genunchi1" Iar omul )ice: "Am o bomba
neeNplodata$ Am de)gropat!o din gradina si o duc la sectia de politie$" So%erul
spune: (oar nu "rei s!o cari pe genunchi$ 6une!o sub scaun$"
3ere it is another bombshell$ :al-ing about bombshells reminds me o% this %elloI
in Aondon a%ter the Iar$ 3eFs sitting Iith a parcel Irapped in broIn paper in his
lapM itFs a big, hea"; obOect$ :he bus conductor comes up to him and sa;s, &,hat
do ;ou ha"e on ;our lap there1# And the man sa;s, &:his is an uneNploded bomb$
,e dug it out o% the garden and IFm ta-ing it to the police station$# :he conductor
sa;s, &4ou donFt Iant to carr; that on ;our lap$ 6ut it under the seat$#
Asta este po+estea "are ilustreaza "e fa"e pt d+s. psihologia si
spiritualitatea /asa "um o intelegem in mod "urent0$ )ti muta bomba de
pe genun"hi, sub scaunul pe care se)i$
Jle nu!ti re)ol"a cu ade"arat problemele$ Iti inlocuiesc problemele cu alte
probleme$
6s;cholog; and spiritualit; (as Ie generall; understand it) trans%er the bomb %rom
;our lap to under ;our seat$ :he; donFt reall; sol"e ;our problems$ :he; eNchange
;our problems %or other problems$
:i!a trecut "reodata asta prin minte1 Ai a"ut o problema, acum o schimbi cu alta$
Intotdeauna "a %i asa, si pana cand re)ol"am problema numita "tu insuti", nu
aOungi nicaieri$
3as that e"er struc- ;ou1 4ou had a problem, noI ;ou eNchange it %or another
one$ ItFs alIa;s going to be that Ia;, and until Ie sol"e the problem called ";ou",
Ie Iill not get noIhere$
RC. )luzia re"ompensei-The )llusion of %ewards
):2Y)A %7C(M=73S7:(%
Cea mai importanta intrebare$ GCine sunt 7u 5V The most important ;uestion
GWho am ) 5V
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xl4p+h^7i4KJ_%eatureXrelated
9reti sa stiti "are este "ea mai importanta intrebare din lume 5
&o you want to know the most important ;uestion in the world 5
6ana nu "om re)ol"a aceasta problema, nu "om aOunge nicaieri$ Stiti care este cea
mai importanta intrebare 1 Carii mistici si maestrii din +rient "or spune, "<ine
sunt Ju1"
0reti sa a%lati care este cea mai importanta intrebare 1
Culti cred ca cea mai importanta intrebare din lume este: "<ine este Iisus 3ristos1
Hresit Q $$$
.ntil then, IeFre going to get noIhere$ :he great m;stics and masters in the Jast
Iill sa;, &,ho am I1# Can; thin- the most important Duestion in the Iorld is:
&,ho is Pesus <hrist1# ,rongQ
Culti cred ca cea mai importanta intrebare din lume este: "JNista (umne)eu1"
HresitQ
Culti cred ca cea mai importanta intrebare din lume este: "JNista "iata dupa
moarte1V HresitQ
Se pare ca nimeni nu se lupta cu problema: &JNista "iata inainte de moarte1#
Can; thin- it is: "(oes Hod eNist1 " ,rongQ
Can; thin- it is: "Is there a li%e a%ter death1 " ,rongQ
3obody seems to be grappling with the problem of$ G)s there a life before
death5 &
Si totusi, eNperienta mea arata ca, tocmai cei care nu stiu ce sa %aca cu "iata
aceasta se agita si se in%ierbanta cel mai tare, cand e "orba despre ce "or %ace cu
o alta "iata$
4et m; eNperience is that itFs precisel; the ones Iho donFt -noI Ihat to do Iith
this li%e Iho are all hot and bothered about Ihat the; are going to do Iith another
li%e$
Semnul ca te!ai tre)it este ca nu dai doi bani pe ce ti se "a intampla in "iata
urmatoare$ Asta nu te preocupaM nu!ti pasa$ >u te interesea)a si gata$
(ne sign that youFre awakened is that you donFt gi+e a damn about
whatFs going to happen in the ne.t life. 4ouFre not bothered about itM ;ou
donFt care$ 4ou are not interested, period$
Stii ce este "iata "esnica1 :u cre)i ca este "iata eterna$ (ar insisi teologii "ostri "a
"or spune ca aceasta este o nebunie, pentru ca o "iata care durea)a pentru
totdeauna inca mai %ace inca parte din timp$ Jste timp care durea)a perpetuu$
Jtern inseamna nes%arsit ! %ara timp, eliberat din timp$
(o ;ou -noI Ihat eternal li%e is1 4ou thin- itFs e"erlasting li%e$
2ut ;our oIn theologians Iill tell ;ou that that is cra);, because e"erlasting is still
Iithin time$ It is time perduring %ore"er$ 7ternal means timelessUno time.
Cintea umana nu poate intelege aceasta$ Cintea omului poate intelege timpul,
sau poate nega timpul$ <eea ce este fara timp(in a%ata timpului) este dincolo de
intelegerea noastra$
:he human mind cannot understand that$ :he human mind can understand time
and can den; time$ ,hat is timeless is be;ond our comprehension$
<u toate acestea, misticii ne spun ca eternitatea este "hiar a"um$ >u "i se pare
o "este buna1 7ternitatea este "hiar a"um.
4et the m;stics tell us that eternity is right now. 3oIFs that %or good neIs1 )t
is right now.
+amenii se intristea)a cand le spun sa!si uite trecutul$ Sunt atat de mandri de
trecutul lor$ Sau le este atat de rusine de trecutul lor$ Sunt nebuniQ .nii sunt
rusinati de trecutul lor$ Arunca!l Q Intra in Acum$
6eople are so distressed Ihen I tell them to %orget their past$ :he; are so proud o%
their past$ +r the; are so ashamed o% their past$ :he;Fre cra);Q Pust drop itQ 7nter
the 3ow 8
Intelegeti modul prin care religia te abate de la tre)ire: "caieste!te pentru trecutul
tau"$ <and au)i "caieste!te pentru trecutul tau" trebuie sa!ti dai seama ca e o
deturnare de la tre)ire$ :re)iti!"a Q Asta inseamna sa te caiesti$ >u "sa plangi
pentru pacatele tale"$ Asta este trecut, este ce"a mort$ Arunca!l Q Intra in Acum$
:re)iti!"aQ Intelegeti si incetati cu plansulQ IntelegetiQ :re)iti!"aQ
See the great religion distraction %or Ia-ing up "Ieep %or ;our sins"$ ,hen ;ou
hear G%epent for your past,V realize itFs a great religious distra"tion from
waking up. Wake up8 ThatFs what repent means. >ot &Ieep %or ;our sins$#
:his is past, is dead$ Pust drop itQ 7nter the 3ow 8 ,a-e upQ .nderstand, stop all
the cr;ing$ .nderstandQ ,a-e upQ
RD.Masindute pe tine - 1inding 4ourself
http:**III$;outube$com*Iatch1"X<tocAd(?PiB_%eatureXrelated
&es"operirea de sine
Carii maestrii ne spun ca cea mai importanta intrebare din lume este: "Cine sunt
eu1"
:he great masters tell us that the most important Duestion in the Iorld is: "Who
am )1 "
Sau, mai degraba: "<e este "eu"1 <e este acest lucru pe care il numesc "eu"1
<e este acest lucru pe care eu il numesc sine1
+r rather: ",hat is YIF1 " ,hat is this thing I call "I"1 ,hat is this thing I call sel%1
0reti sa spuneti ca ati inteles orice altce"a pe lume si nu ati inteles tocmai asta1
0reti sa spuneti ca ati inteles astronomia si gaurile negre si Duasarii, si ca ati
inteles stiinta calculatoarelor, dar nu stiti cine sunteti "oi1 0ai, sunteti inca
adormiti$ Jsti un om de stiinta care doarme$
4ou mean ;ou understood e"er;thing else in the Iorld and ;ou didnFt understand
this1
4ou mean ;ou understood astronom; and blac- holes and Duasars and ;ou pic-ed
up computer science, and ;ou donFt -noI Iho ;ou are1 C;, ;ou are still asleep$
4ou are a sleeping scientist$
0rei sa spui ca ai inteles ce este Iisus <hristos si nu stii cine esti tu1 (e unde stii ca
A!ai inteles pe Iisus <hristos1 Cine este persoana "are intelege1 A%lati asta mai
intai$
4ou mean ;ou understood Ihat Pesus <hrist is and ;ou donFt -noI Iho ;ou are1
3oI do ;ou -noI that ;ou ha"e understood Pesus <hrist1 ,ho is the person doing
the understanding1 Kind that out %irst$
Acesta este %undamentul tuturor lucrurilor, nu!i asa1 6entru ca nu am inteles asta,
a"em atatia credinciosi tampiti, angaOati in atatea ra)boaie religioase prostesti !
musulmani contra e"rei, protestanti contra catolici si toate celelalte prostii de
acelasi %el$ Ji nu stiu cine sunt, pentru ca, daca ar sti, n!ar mai eNista ra)boaie$
:hatFs the %oundation o% e"er;thing, isnFt it1 ItFs because Ie ha"enFt understood
this that IeF"e got all these stupid religious people in"ol"ed in all these stupid
religious IarsLCuslims %ighting against PeIs, 6rotestants %ighting <atholics, and
all the rest o% that rubbish$
:he; donFt -noI Iho the; are, because i% the; did, there IouldnFt be Iars$
<a %etita care ii spune baietelului: ":u esti presbiterian1" Jl raspunde: ">u, noi
tinem de alta aberatieQVV Ai-e the little girl Iho sa;s to a little bo;, &Are ;ou a
6resb;terian1#
And he sa;s, &>o, Ie belong to another abominationQ#
Snota : Ooc de cu"inte: denomination!bisericaM abomination!rusineT
RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR$$
Insa lucrul pe care "reau sa pun accentul acum este obser"area de sine$
0oi ma ascultati,dar oare nu mai au)iti si alte )gomote in a%ara de sunetul "ocii
mele, in timp ce ma ascultati 1
>ut what )Fd like to stress right now is selfobser+ation. 4ou are listening to
me, but are ;ou pic-ing up an; other sounds besides the sound o% m; "oice as ;ou
listen to me1
Sunteti constienti de reactiile "oastre, in timp ce ma ascultati pe mine1 (aca nu
sunteti, "eti %i supusi la spalarea creierului$ +ri "eti %i in%luentati de %orte din
interiorul "ostru, de care nu sunteti catusi de putin constienti, Si, chiar daca
sunteti constienti de cum reactionati %ata de mine, "a dati oare seama, in acelasi
timp, de unde "ine reactia1 S asta este curs postuni"ersitarT
Are ;ou aIare o% ;our reactions as ;ou listen to me1 I% ;ou arenFt, ;ouFre going to
be brainIashed$ +r else ;ou are going to be in%luenced b; %orces Iithin ;ou o%
Ihich ;ou ha"e no aIareness at all$ And e"en i% ;ouFre aIare o% hoI ;ou react to
me, are ;ou simultaneousl; aIare o% Ihere ;our reaction is coming %rom1
6oate ca nu ma ascultati delocM poate ca ma asculta tatal "ostru$ <redeti ca asa
ce"a e posibil1 2ineinteles ca este$ In grupul meu de terapie dau mereu peste
oameni care nu sunt deloc pre)enti acolo$ :aticul lor, mamica lor sunt pre)enti !
dar in nici un ca), ei$ Ji n!au %ost niciodata acolo$
Ca;be ;ou are not listening to me at allM ma;be ;our dadd; is listening to me$
(o ;ou thin- thatFs possible1 +% course it is$ Again and again in m; therap; groups
I come across people Iho arenFt there at all$ :heir dadd; is there, their momm; is
there, but the;Fre not there$ :he; ne"er Iere there$
Ju traiesc acum ! dar nu eu, ci tatal meu traieste in mine$" Ji bine, acest lucru
este per%ect ade"arat, absolut ade"arat$ As putea sa "a descompun, bucatica cu
bucatica, si apoi sa "a intreb: "Spuneti!mi, aceasta a%irmatie de la cine "ine !de la
tata, mama, bunica, bunicul, de la cine1"
"I li"e noI, not I, but m; dadd; li"es in me$# ,ell, thatFs absolutel;, literall; true$
I could ta-e ;ou apart piece b; piece and as-, &>oI, this sentence, does it come
%rom (add;, Comm;, Hrandma, Hrandpa, Ihom1#
:eNt in audio nepreluat: la a =G!a ani"ersare a casatoriei bunicul ii spune
bunicii :#sunt mandru de tine, "hiar sunt#M bunica, care nu au)ea bine, il pune
sa repete si )ice: Gsi eu mam saturat de tine#)
<ine traieste in tine1 Jste destul de in%ricosator, cand aOungi sa intelegi acest
lucru$ <re)i ca esti liber, dar probabil ca nu eNista in tine gest, gand, atitudine,
credinta, care sa nu "ina de la altcine"a$ >u!i asa ca e ingro)itor1 Si tu nici nu!ti
dai seama$
,hoFs li"ing in ;ou1 ItFs prett; horri%;ing Ihen ;ou come to -noI that$ 4ou think
you are free, but there probably isnFt a gesture, a thought, an emotion,
an attitude, a belief in you that isnFt "oming from someone else$ IsnFt that
horrible1 And ;ou donFt -noI it$
Jste "orba despre o eNistenta mecanica imprimata in tine$ Ai sentimente destul de
intense in legatura cu anumite lucruri si cre)i ca e "orba de propriile tale
con"ingeri ! dar chiar esti sigur ca este asa1
:al- about a mechanical li%e that Ias stamped into ;ou$ 4ou %eel prett; strongl;
about certain things, and ;ou thin- it is ;ou Iho are %eeling strongl; about them,
but are ;ou reall;1
Iti "a trebui multa constienta sa intelegi ca poate ceea ce tu numesti "eu" este,
pur si simplu, un "onglomerat din e.perientele tale tre"ute, din
"onditionarea si programarea ta.
ItFs going to ta-e a lot o% aIareness %or ;ou to understand that perhaps this thing
you "all G)V is simply a "onglomeration of your past e.perien"es, of your
"onditioning and programming$
Jste durerosQ (e %apt, cand incepi sa te tre)esti, traiesti o durere intensa$ Jste
dureros sa "e)i cum iti sunt distruse ilu)iile$ :ot ce ai cre)ut tu ca ai construit, se
prabuseste ! si asta este dureros$ Asta este cainta(pocainta)M despre asta este
"orba in tre)ire$
:hatFs pain%ul$ In %act, Ihen ;ouFre beginning to aIa-en, ;ou eNperience a great
deal o% pain$ ItFs pain%ul to see ;our illusions being shattered$ J"er;thing that ;ou
thought ;ou had built up crumbles and thatFs pain%ul$ :hatFs Ihat repentance is all
aboutM thatFs Ihat Ia-ing up is all about$
(eci, ce!ati )ice sa )abo"iti un minut, aici si acum, ca sa %iti constienti, chiar in
timp ce "orbesc, de sen)atiile pe care le a"eti in trup, de gandurile care "a trec
prin minte si de starea "oastra emotionala1 <e!ati )ice sa %iti constienti de tabla de
scris, daca ochii "a sunt deschisi, de culoarea acestor pereti si de materialul din
care sunt %acuti1
So hoI about ta-ing a minute, right Ihere ;ouFre sitting noI, to be aIare, e"en
as I tal-, o% Ihat ;ouFre %eeling in ;our bod;, and IhatFs going on in ;our mind,
and Ihat ;our emotional state is li-e1 3oI about being aIare o% the blac-board, i%
;our e;es are open, and the color o% these Ialls and the material the;Fre made o%1
<e!ati )ice sa %iti constienti de chipul meu si de reactia pe care o a"eti la "ederea
chipului meu1 6entru ca "oi reactionati, indi%erent daca sunteti sau nu constienti
de reactia "oastra$
Si probabil "a nu este rea"tia +oastra, "i una pe "are ati fost "onditionati
sa o a+eti$ Si ce!ar %i sa %iti constienti de ceea ce tocmai am spus ! cu toate ca
asta nu mai este constienta %iind acum VI " doar memorie$
3oI about being aIare o% m; %ace and the reaction ;ou ha"e to this %ace o% mine1
2ecause ;ou ha"e a reaction Ihether ;ouFre aIare o% it or not$ And it probabl;
isnFt ;our reaction, but one ;ou Iere conditioned to ha"e$ And hoI about being
aIare o% some o% the things I Oust said, although that IouldnFt be aIareness,
because thatFs Oust memor; noI$
Kiti constienti de pre)enta "oastra in aceasta camera$
Spuneti!"a: Ju sunt in aceasta camera"$ Jste ca si cum ati %i in a%ara "oastra,
uitandu!"a la "oi insi"a$ +bser"ati dl$ sen)atia este putin di%erita dedit dad ati %i
pri"it la lucrurileVdin camera, Cai tar)iu ne "om intreba: "<ine este persoana care
pri"este1" Ju ma uit la mine$ <e este,euV1 <e este ,mineV1
>e aware of your presen"e in this room$ Sa; to ;oursel%, &IFm in this room$#
ItFs as i% ;ou Iere outside ;oursel% loo-ing at ;oursel%$
>otice a slightl; di%%erent %eeling than i% ;ou Iere loo-ing at things in the room$
Aater IeFll as-, &,ho is this person Iho is doing the loo-ing1#
I am loo-ing at me$ ,hatFs &I#1 ,hatFs &me#1
&eo"amdata este de a6uns "a ma urmares", dar da"a +a surprindeti
"ondamnandu+a sau aprobandu+a pe +oi insi+a, nu opriti "ondamnarea
si nu opriti 6ude"ata sau aprobarea pri+iti doar$ Ca condamn pe mineM Ca
de)aprobM Ca aprob$ (oar pri"iti ! si gata$
>u incercati sa schimbati ce"aQ >u spuneti: &+, ni s!a spus sa nu %acem asta$"
Cultumiti!"a sa obser"ati ce se petrece$ (upa cum "!am spus inainte, obser"area
de sine inseamna supra"eghere ! obser"area a tot ceea ce se petrece in "oi si in
Ourul "ostru, ca si cum s!ar intampla altcui"a$
1or the time being itFs enough that ) wat"h me, but if you find yourself
"ondemning yourself or appro+ing yourself, donFt stop the "ondemnation
and donFt stop the 6udgment or appro+al, 6ust wat"h it. IFm condemning
meM IFm disappro"ing o% meM IFm appro"ing o% me$
Pust loo- at it, period$ (onFt tr; to change itQ (onFt sa;, &+h, Ie Iere told not to do
this$#
Pust obser"e IhatFs going on$ As I said to ;ou be%ore, sel%!obser"ation means
IatchingLobser"ing Ihate"er is going on in ;ou and around ;ou as i% it Iere
happening to someone else$
RK. &ez+aluirea G7uluiV- Stripping &own to the G)V
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xhb?I"4!S`lB_%eatureXrelated
Ati au)it "reodata ce s!a intamplat cu hipopotamul care a inghitit un rabi e"reu, un
cleric protestant si un preot catolic1 A reali)at o miscare ecumenica
3a"e ;ou e"er hear o% a
Sa continuam de unde am ramas in aceasta dimineata
0a sugere) acum un alt eNercitiu$ As "rea sa scrieti pe o bucata de hartie un scurt
re)umat in care sa "a descrieti pe "oi insi"a ! de eNemplu, om de a%aceri, preot,
%iinta umana, catolic, e"reu, orice$ I suggest another eNercise noI$ ,ould ;ou
Irite doIn on a piece o% paper an; adOecti"e sau nouns that ;ou use to describe
;oursel%L%or eNample, businessman, priest, human being, <atholic, PeI, an;thing$
Am obser"at ca unii scriu lucruri ca producti", pelerin eNplorator, competent, ager,
nerabdator, centrat, %leNibil, impaciuitor, iubitor, membru al rasei umane,
superorgani)at$
Some Irite, I notice, things li-e, %ruit%ul, searching pilgrim, competent, ali"e,
impatient, centered, %leNible, reconciler, lo"er, member o% the human race, o"erl;
structured$
Acesta nadaOduiesc ca este re)ultatul obser"arii pe care ati %acut!o asupra "oastra,
ca si cum ati urmari o alta persoana$ V (ar, atentieQ Jste "orba de ,euV care il
urmareste pe $mineV$ Acesta este un %enomen interesant, care nu a incetat
niciodata sa!i uimeasca pe %ilo)o%i, mistici, oamenii de stiinta, psihologi ! si anume
ca YeuV il poate obser"a pe "mine "$ S!ar parea ca animalele nu sunt capabile sa
%aca acest lucru$ S!ar parea ea e ne"oie de un anumit grad de inteligenta pentru a
putea %ace asta$ <eea ce "a o%er acum nu este meta%i)icaM nu este %ilo)o%ie$ Jste
obser"are pura si bun simt$
:his is the %ruit, I trust, o% obser"ing ;oursel%$ As i% ;ou Iere Iatching another
person$ 2ut notice, youF+e got G)V obser+ing Gme.V :his is an interesting
phenomenon that has ne"er ceased to cause Ionder to philosophers, m;stics,
scientists, ps;chologists, that the G)V "an obser+e Gme.V It Iould seem that
animals are not able to do this at all$ It Iould seem that one needs a "ertain
amount of intelligen"e to be able to do this$ Sel% counsciousnes$ I
,hat IFm going to gi"e ;ou noI is not metaph;sicsM it is not philosoph;$ It is plain
obser"ation and common sense$
Carii mistici ai +rientului se re%era de %apt la acest "eu" , nu la "mine "$ 6ractic,
unii dintre acesti mistici ne spun ca incepem mai intai cu lucrurile, cu o
constienti)are a lucrurilorM apoi ne indreptam spre constienTa gandurilor (care
este, de %apt "mine ")M si in %inal, aOungem la constienta ganditorului$ Aucruri,
ganduri, ganditor$
:he great m;stics o% the Jast are reall; re%erring to that "I" not to the "me" $ As a
matter o% %act, some o% these m;stics tell us that we begin first with things,
with an awareness of things@ then we mo+e on to an awareness of
thoughts (thatFs the &me#)M and %inall; Ie get to aIareness o% the thin-er$
Things, thoughts, thinker$
?3ota &M$ Se in"epe "u obser+area lu"rurilor/grosiere0 apoi se tre"e la
ganduri/subtil0A
si in %inal, aOungem la constienta ganditorului* and %inall; Ie get to aIareness o%
the thin-erR
Ceea "e "autam noi, "u ade+arat, este ganditorul. Manditorul se poate
"unoaste pe sine insusi5 What weFre really sear"hing for is the thinker.
Can the thinker know himself5
3ota &M$ KalsM 6oate ceea ce este in timp(minteaM ego) sa cunoasca
atemporalul(sinele)$ A incerca sa gasesti ade"arul cu mintea ete sortit eseculuiM pt
asta a"em ochi$
Adica ni se propune o cale de tre)ire si aceasta cale este constienta, starea de
martor impartial in care nu luptam, nu Oudecam, nu condamnam, doar obser"am,
urmarim: "Kara Oudecata, %ara comentarii, %ara a lua atitudine: pur si simplu sa
obser"i, sa studie)i, sa pri"esti ! %ara dorinta de a schimba ceea ce este$ 6entru ca,
daca doresti sa schimbi ceea ce este, in ceea ce cre)i tu ca ar trebui sa %ie, nu mai
intelegi"$ "Jliminati toate Oudecatile si multumiti!"a sa obser"ati ! pur si simplu, sa
pri"iti"S'5$<+>S:IJ>:A, KA?A J0AA.A?JA A :+: <J J`IS:ATM
6entru ca apoi sa ni se spuna sa cautam pe cel ce Oudeca, pe cel ce gandeste: "
Ceea "e "autam noi, "u ade+arat, este ganditorul- What weFre really
sear"hing for is the thinker#
Adica tinem con%erinte depre tre)ire in somn, le publicam sub %orma de carti in
somn si le traducem in somn$ In realitate despre ce tre)ire "orbeste acest autor:
despre tre)ire din transa colecti"a, despre eliberare din realitatea
secunda(mo-sha)$ Krance)ii o numesc IluminareM In +rient este numita
tre)ire(e"eilM aIa-ening)$ Ja conduce la iesirea din minte si pune capat
identi%icarii cu mintea si cu gandirea, atat de bine descrisa de a%irmatia lui
(ecartes:"gandesc deci eNist"$
Jch-art :olle in 6uterea lui A<.C* :he 6oIer o% >+, clari%ica din primul capitol,
intitulat ":u nu esti mintea", aceasta eroare a identi%icarii cu mintea$
6uterea lui A<.C* :he 6oIer o% >+, (ultima "arianta de corectura)
http:**III$docuter$com*"ieIer$asp1
documentidX@@EEB=5E98bdEeaG8dEE'5'/@/9@/8/G
<onstienta nu consta in urmarirea din minte a corpului si a mintii$ :rebuie
reali)ata o separare a %ocarelor de atentie prin discernamant, intelegere(in limba
sans-rita: "i"e-a) descrisa in cartea ">estematul din %runtea coroanei al
discriminarii *:he <roIn ! gem o% (iscrimination" (0i"e-a <hudamani) a lui Adi
Shan-ara, carte care eNpune %iloso%ia Ad"aita 0edanta(0edanta nondualista) $
<artea lui Shan-ara descrie de)"oltarea 0i"e-aL %acultatea umana a discriminarii
L ca o sarcina centrala in "iata spirituala si un miOloc esential de a reali)a
Co-sha(eliberarii)$ Shan-ara numeste 0i"e-a drept " giu"aerul coroanei*croIn
OeIel" (V<hudaV inseamna crestetM coroana, iar VCaniV giu"aerM nestemataM piatra
pretioasa)$ Aceasta carte se a%la la adresa:
http:**III$"i"e-ananda$net*6(K2oo-s*0i"e-ashudamani$pd%
0i"e-a <hudamani a %ost tradusa in tamil de Sri ?amana Caharshi ca metoda de
auto!interogare si se a%la la adresa de mai Oos:
http:**III$tatt"alo-a$com*Shan-ara[/GPa;anthi*"i"e-a[/Gchudamani$pd%
Jrnest ,ood :he 6innacle o% Indian :hought 0i"e-a <hudamani (<rest PeIel o%
(iscrimination)
http:**III$scribd$com*doc*'B5/@9BG*0i"e-a<hudamani!o%!Sri!Shan-arachar;a
Se poate cunoaste ganditorul pe sine insusi1 6ot sti eu ce este, euV1 .nii dintre
acesti mistici raspund: 6oate cutitul sa se taie pe el insusi1 6oate dintele sa se
muste pe el insusi1 +chiul se poate "edea pe el insusi1 6oate ,euV sa se cunoasca
pe sine1"
<an the thin-er -noI himsel%1 <an I -noI Ihat &I# is1 Some o% these m;stics
repl;,
&<an the -ni%e cut itsel%1 <an the tooth bite itsel%1 <an the e;e see itsel%1
<an the YIF -noI itsel%1#
3ota &M: Se pune acesta intrebare si se dau rapunsurile paradoNale ale misticilor
pt a nu mai cauta o himera, %iindca niciodata mintea nu "a "edea realitatea, ci
doar umbre, doar ceea ce se a%la in planul proiectiilor, ilu)iilor$
(ar eu sunt preocupat acum de ce"a eu mult mai practic ! si anume, sa hotarasc
ceea ce nu este ,euV$ 0oi proceda cat mai incet cu putinta, deoarece consecintele
sunt de"astatoare$ :eribile sau ingro)itoare, depinde de punctul "ostru de "edere$
2ut I am concerned Iith something in%initel; more practical right noI, and that is
Iith deciding what the G)V is not. IFll go as sloIl; as possible because the
conseDuences are de"astating$ Terrifi" or terrifying, depending on your
point of +iew.
RRRRRRRRR$$
Aici "eti gasi samanta eliberarii
Ascultati aici: Sunt eu acelasi eu gandurile mele, eu gandurile pe care le gandesc1
>u$
Handurile "in si pleacaM Ju nu sunt gandurile mele$
RR$
4ou found the seed of liberation here
>oI listen to this: Am I m; thoughts, is I the thoughts that I am thin-ing1
>o$ :houghts come and goM I am not m; thoughts$
Sunt eu corpul meu1 >i se spune ca milioane de celule din corpul nostru sunt
inlocuite sau reinnoite in %iecare minut ! deci, pana la s%arsitul unui ciclu de sapte
ani, noi nu mai a"em in corp nici macar o singura celula "ie care era acolo eu
sapte ani in urma$
<elulele "in si pleaca$ <elulele se nasc si mor$
(ar ,euV se pare ca persista$ (eci, sunt eu corpul meu1 >u, e"ident ca nu Q

Am I m; bod;1 :he; tell us that millions o% cells in our bod; are changed or are
reneIed e"er; minute, so that b; the end o% se"en ;ears Ie donFt ha"e a single
li"ing cell in our bod; that Ias there se"en ;ears be%ore$ <ells come and go$ <ells
arise and die$ 2ut &I# seems to persist$ So am I m; bod;1 J"identl; notQ
http:**III$;outube$com*Iatch1"X440shiN=@tB_%eatureXrelated
,JuV este altce"a si mai mult decat trupul meu$ Ai putea spune ca trupul este
parte a lui $euV, dar o parte schimbatoare$
<ontinua sa se miste, continua sa se schimbe$ Il numim mereu cu acelasi nume,
dar el se schimba in permanenta$ Asa cum cascada >iagara are pentru noi mereu
acelasi nume, dar cascada >iagara este %ormata din apa care se schimba
constant$ 3oi folosim a"elasi nume pentru o realitate mereu s"himbatoare$
&I# is something other and more than the bod;$ 4ou might sa; the bod; is part o%
&I,# but it is a changing part$ It -eeps mo"ing, it -eeps changing$
We ha+e the same name for it but it "onstantly "hanges$ Pust as Ie ha"e
the same name %or >iagara Kalls, but >iagara Kalls is constituted b; Iater that is
constantl; changing$ ,e use the same name %or an e+er"hanging reality$
Si ce se intampla cu numele meu1 ,JuV este numele meu1 J"ident ca nu, pentru ca
eu pot sa!mi schimb numele %ara sa!l schimb pe ,euV$
3oI about m; name1 Is &I# m; name1 J"identl; not, because I can change m;
name Iithout changing the &I$#
(ar pro%esia ori cariera mea1 Si credintele ori con"ingerile mele1 Ju spun ca sunt
catolic sau e"reu ! este asta o parte esentiala a lui ,euV1 <and trec de la o religie la
alta, s!a schimbat $eu!ulV1 Am un nou ,euV, sau este acelasi ,euV care s!a schimbat1
<u alte cu"inte, este numele meu o parte esentiala din mine, din ,euV1
Jste religia mea o parte esentiala din ,euV1
3oI about m; career1 3oI about m; belie%s1
I sa; I am a <atholic, a PeILis that an essential part o% &I#1 ,hen I mo"e %rom one
religion to another, has the &I# changed1 (o I ha"e a neI &I# or is it the same &I#
that has changed1
In other Iords, is m; name an essential part o% me, o% the &I#1
Is m; religion an essential part o% the &I#1
Am pomenit de %etita care ii spune baietelului, ,:u esti presbiterian1V"
Ji bine, cine"a mi!a spus o alta po"este, despre irlande)ul 6add;$
6add; mergea pe strada, in 2el%ast, si a simtit deodata o arma in cea%a si a au)ite
o "oce care i!a spus:
Jsti catolic sau protestant1" 6add; este ne"oit sa se gandeasca repede la ce"a$
Jl )ice, "Sunt e"reu"$ Si aude "ocea care spune: "<red ca sunt cel mai norocos
arab din tot 2el%astul"$
I mentioned the little girl Iho sa;s to the bo;, &Are ;ou a 6resb;terian1#
,ell, somebod; told me another stor;, about 6add;$
6add; Ias Ial-ing doIn the street in 2el%ast and he disco"ers a gun pressing
against the bac- o% his head and a "oice sa;s, &Are ;ou <atholic or 6rotestant1#
,ell, 6add; has to do some prett; %ast thin-ing$ 3e sa;s, &IFm a PeI$# And he
hears a "oice sa;, &IF"e got to be the luc-iest Arab in the Ihole o% 2el%ast$#
>u este interesant ca etichetele sunt atat de importante pentru noi$
"Ju sunt republican", spunem noi$ (ar sunteti eu ade"arat1 >u poti sa spui ca
atunci cand schimbi tabara, ai un nou $euV$ >u este el acelasi "echi ,euV, cu noi
con"ingeri politice1
Imi amintesc ca am au)it despre un om care isi intreaba prietenul: "Ai de gand sa
"ote)i cu republicanii1" 6rietenul spune: ">u, am de gand sa!i "ote) pe democrati$
:atal meu a %ost democrat, bunicul a %ost democrat si strabunicul tot democrat$"
+mul spune: "Aceasta este o logica tra)nita$
:abels are so important to us$
&I am a ?epublican,# Ie sa;$ 2ut are ;ou reall;1
4ou canFt mean that Ihen ;ou sIitch parties ;ou ha"e a neI &I$# IsnFt it the same
old &I# Iith neI political con"ictions1
I remember hearing about a man Iho as-s his %riend,
&Are ;ou planning to "ote ?epublican1# :he %riend sa;s, &>o, IFm planning to "ote
(emocratic$ C; %ather Ias a (emocrat, m; grand%ather Ias a (emocrat, and m;
great!grand%ather Ias a (emocrat$#
:he man sa;s, &:hat is cra); logic$
Adica, daca tatal tau ar %i hot de cai si bunicul tau ar %i %ost hot de cai, si
strabunicul tau ar %i %ost tot hot de cai, tu ce ai %i1" Ah", a raspuns prietenul, atunci
eu as %i republican"$
I mean, i% ;our %ather Ias a horse thie%, and ;our grand%ather Ias a horse thie%,
and ;our great!grand%ather Ias a horse thie%, Ihat Iould ;ou be1# &Ah,# the
%riend ansIered, &then IFd be a ?epublican$#
Astea sunt etichete$$ >e petrecem atat de mult timp din "ietile noastre,
reactionand la etichete ! ale noastre si ale altora$ >oi identi%icam etichetele cu
&eu!ulV$ <atolic si protestant sunt etichete %rec"ente$
,e spend so much o% our li"es reacting to labels, our oIn and othersF$ ,e identi%;
the labels Iith the &I$# <atholic and 6rotestant are %reDuent labels$
.n om s!a dus la preot si i!a spus: &6arinte, "reau sa spun o rugaciune pentru
cainele meu"$ 6reotul era re"oltat$ "<um adica, sa spui o rugaciune pentru cainele
tau1" $Jste cainele meu %a"orit", a spus omul$ "Am iubit acel caine si "reau sa!i
o%er o rugaciune", 6reotul a spus: ">oi nu o%erim rugaciuni de pomenire pentru
caini, aici$ Ai putea sa incerci la biserica de mai Oos$ Intreaba!i daca ar putea sa
%aca o sluOba$"
:here Ias a man Iho Ient to the priest and said, &Kather, I Iant ;ou to sa; a
Cass %or m; dog$# :he priest Ias indignant$ &,hat do ;ou mean, sa; a Cass %or
;our dog1# &ItFs m; pet dog,# said the man$ &I lo"ed that dog and IFd li-e ;ou to
o%%er a Cass %or him$#
:he priest said, &,e donFt o%%er Casses %or dogs here$
4ou might tr; the denomination doIn the street$ As- them i% the; might ha"e a
ser"ice %or ;ou$#
Aa iesire, el i!a spus preotului: &6acat, Am iubit cu ade"arat acel caine$ A"eam de
gand sa o%er o contributie de un milion de dolari pentru rugaciune$" Iar preotul a
)is: &Stai putin, nu mi!ai spus ca animalul tau era catolic$"
As the man Ias lea"ing, he said to the priest, &:oo bad$ I reall; lo"ed that dog$ I
Ias planning to o%%er a million!dollar stipend %or the Cass$#
And the priest said, &,ait a minute, ;ou ne"er told me ;our dog Ias <atholic$#
<and esti prins in etichete, ce "aloare au aceste etichete cand sunt aplicate lui
,euV 1
6utem spune noi ca ,euV nu este nici una dintre etichetele ce!i sunt atasate1
Jtichetele ii apartin lui YmineV$ <el care se schimba constant este ,mineV$ JuV se
schimba "reodata1 +bser"atorul se schimba "reodata1
,hen ;ouFre caught up in labels, Ihat "alue do these labels ha"e, as %ar as the &I#
is concerned1 <ould Ie sa; that &I# is none o% the labels Ie attach to it1 Aabels
belong to &me$# ,hat constantl; changes is &me$# (oes &I# e"er change1 (oes the
obser"er e"er change1
Ideea este ca, indi%erent de etichetele la care te gandesti (poate cu eNceptia celei
de %iinta umana), ar trebui sa i le aplici lui ,mineV$ ,JuV nu este nici unul dintre
aceste lucruri$ (eci, cand pasesti in a%ara ta si II obser"i pe ,mineV, tu nu te mai
identi%ici eu ,mineV$ (escoperi multe lucruri interesanteM (e pilda su%erinta eNista
in ,mineV ! deci, "and identifi"i GeuP "u ,mineP, in"epe suferinta.
:he %act is that no matter Ihat labels ;ou thin- o% (eNcept perhaps human being)
;ou should appl; them to &me $# G)V is none of these things.
So Ihen ;ou step out o% ;oursel% and obser"e &me,# Ihen ;ou step out o% ;oursel%
and ;ou no longer identi%; Iith &me$# RRRRR$
Su%%ering eNists in &me,# so Ihen ;ou identi%; &I# Iith &me,# su%%ering begins$
Sa spunem ea ti!e %rica sau doresti ce"a, sau esti nelinistit, <and ,euV nu se
identi%ica cu bani sau cu numele sau cu nationalitatea, sau persoane, sau prieteni,
sau cu arice %el de "aloare ,eu!ulV nu este niciodata amenintat$ 6oate %i %oarte
agitat, dar nu este in pericol$
Sa; that ;ou are a%raid or desirous or anNious$ ,hen &I# does not identi%; Iith
mone;, or name, or nationalit;, or persons, or %riends, or an; Dualit;, the &I# is
ne"er threatened$
It can be "er; acti"e, but it isnFt threatened$
Handeste!te la ce"a ce ti!a produs sau iti produce durere, ingriOorare, sau
neliniste$
Cai intai, poti sa identi%ici dorinta din spatele acelei su%erinte, pentru ca eNista
ce"a ce!ti doresti cu ardoare, alt%el nu ai su%eri$ <e este acea dorinta1
:hin- o% an;thing that caused or is causing ;ou pain or Iorr; or anNiet;$
Kirst, can ;ou pic- up the desire under that su%%ering, that thereFs something ;ou
desire "er; -eenl; or else ;ou IouldnFt be su%%ering$ ,hat is that desire1
In al doilea rand, aceea nu este o simpla dorintaM acolo eNista o identi%icare$ Intr!
un %el, "!ati spus "oua insi"a: 2unastarea lui ,euV, ba chiar eNistenta lui ,euV,
depinde de aceasta dorinta$"
Second, it isnFt simpl; a desireM thereFs an identi%ication there$ 4ou ha"e somehoI
said to ;oursel%, &:he Iell!being o% YI,F almost the eNistence o% YI,F is tied up Iith
this desire$#
<at ade"ar este in %aptul ca toata suferinta este "auzata de identifi"area
mea eu "e+a fie "a a"el "e+a este in mine sau in afara mea$ (un lucru sau
o persoana)$
3oI true it is that all su%%ering is caused b; m; identi%;ing m;sel% Iith something,
Ihether that something is Iithin me or outside o% me1
'@$ Sentimente negati"e %ata de altii*>egati"e Keelings :oIard +thers
http:**III$;outube$com*Iatch1"XK"@a9:K05Zo_%eatureXrelated
Aa una dintre con%erintele mele, cine"a a %acut urmatoarea obser"atie: 0reau sa
"a impartasesc ce"a minunat, ce"a ce mi s!a intamplat$ Am mers la cinema si
imediat dupa aceea trebuia sa merg la lucru$ A"eam cu ade"arat probleme cu trei
oameni din "iata mea$
(eci, mi!am spus: "Ji bine, eNact cum am in"atat din %ilm, "oi iesi din mine
insumi"$ :imp de cate"a ore am intrat in contact cu sentimentele mele ! cu
sentimentele mele negati"e %ata de acesti trei oameni$
At one o% m; con%erences, someone made the %olloIing obser"ation:
&I Iant to share Iith ;ou something Ionder%ul that happened to me$ I Ient to the
mo"ies and I Ias Ior-ing shortl; a%ter that and I Ias reall; ha"ing trouble Iith
three people in m; li%e$ So I said, YAll right, Oust li-e I learned at the mo"ies, IFm
going to come outside m;sel%$F Kor a couple o% hours, I got in touch Iith m;
%eelings, Iith hoI badl; I %elt toIard these three people$
Am spus: "Ii urasc cu ade"arat pe acei oameni " $ (upa aceea am spus: "(oamne,
Iisuse, ce poti %ace in situatia asta1 " <urand am inceput sa plang, pentru ca mi!
am dat seama ca Iisus a murit chiar pentru acei oameni, care oricum nu puteau
%ace nimic in pri"inta %elului lor de a %i$ In acea dupa amia)a, a trebuit sa merg la
birou, unde am stat de "orba cu oamenii aceia$ Ae!am spus ce problema a"eam,
iar ei au %ost de acord cu mine$ >!am mai %ost suparat pe ei si nu i!am mai urat$"
I said, " I reall; hate those people"$ :hen I said, " Pesus, Ihat can ;ou do about all
that1"
A little Ihile later I began to cr;, because I reali)ed that Pesus died %or those "er;
people and the; couldnFt help hoI the; Iere, an;Ia;$ :hat a%ternoon I had to go
to the o%%ice, Ihere I spo-e to those people$ I told them Ihat m; problem Ias and
the; agreed Iith me$ I IasnFt mad at them and I didnFt hate them an;more$#
+ricand a"eti un sentiment negati" %ata de cine"a, traiti intr!o ilu)ie$ J absolut cIar
ca ce"a e in neregula cu "oi$ 0oi nu "edeti realitatea$ <e"a din interiorul "ostru
trebuie sa se schimbe$ (ar ce %acem noi in general, atunci cand a"em un
sentiment negati"1 Spunem: "Jl este de "ina, ea este de "ina$ Ja trebuie sa se
schimbeQ" >u, nici gandQ Aumea este in regula$ <el care trebuie sa se schimbe esti
tu$
An;time ;ou ha"e a negati"e %eeling toIard an;one, ;ouFre li"ing in an illusion$
:hereFs something seriousl; Irong Iith ;ou$ 4ouFre not seeing realit;$ Something
inside o% ;ou has to change$ 2ut Ihat do Ie generall; do Ihen Ie ha"e a
negati"e %eeling1
,e are sa;ing: "3e is to blame, she is to blame$ SheFs got to change$ "
>oQ :he IorldFs all right$ :he one Iho has to change is ;ou$
Alta reactie:
.nul dintre "oi a "orbit de munca intr!un spital$ In timpul unei intalniri a
personalului, este absolut ine"itabil ca cine"a sa nu spuna: "Cancarea este
proasta aici", la care responsabila cu alimentatia sare ca arsa$ 7a sa identifi"at
"u man"area si spune$ *(ri"ine ata"a man"area, ma ata"a pe mineM Ca
simt amenintata"$ (ar "eu!ul" nu este niciodata amenintatM (oar pe "mine " il
ameninta ce"a$
+ne o% ;ou told o% Ior-ing in an institution$ (uring a sta%% meeting someone Iould
ine"itabl; sa;, ":he %ood stin-s around here", and the regular dietitian Iould go
into orbit$
She has identi%ied Iith the %ood$ She is sa;ing, "An;one Iho attac-s the %ood
attac-s meM I %eel threatened$ " >ut the *)* is ne+er threatened@ itFs only the
*me* that is threatened.
Alta reactie:
(ar sa presupunem ca esti martor la ce"a cu totul nedrept, ce"a care este in mod
e"ident si obiecti" gresit$ >!ar %i o reactie potri"ita sa spui ca acel lucru nu trebuie
sa se intample 1 >!ar trebui sa "rei sa te implici, e"entual, in indreptarea unei
situatii incorecte1
2ut suppose ;ou Iitness some out!and!out inOustice, something that is ob"iousl;
and obOecti"el; Irong$ ,ould it not be a proper reaction to sa; this should not be
happening1 Should ;ou somehoI Iant to in"ol"e ;ourse l% in correcting a situation
thatFs Irong1
<ine"a lo"este un copil, iar tu "e)i cum se petrece aceasta nedreptate$ <e )ici de
o asemenea situatie1 Sper ca nu!ti inchipui ca as spune ca n!ar trebui sa %aci
nimic$ Ju am spus ca, daca nu ai a"ea sentimente negati"e, ai %i mult mai e%icient,
mult mai e%icient$ =entru "a atun"i "and inter+in sentimentele negati+e,
de+ii orb$
SomeoneFs inOuring a child and ;ou see abuse going on$ 3oI about that -ind o%
thing1
I hope ;ou did not assume that I Ias sa;ing ;ou shouldnFt do an;thing$ I said that
i% ;ou didnFt ha"e negati"e %eelings ;ouFd be much more e%%ecti"e, much more
e%%ecti"e$ >e"ause when negati+e feelings "ome in, you go blind.
*Mine* isi fa"e aparitia in "adru si totul de+ine "onfuz. &a"a inainte
a+eam o singura problema pe "ap, a"um a+em doua$ Culti presupun gresit
ca daca nu ai sentimente negati"e, cum ar %i suparare, mnie, resentimentul si
ura, inseamna ca nu iei nici o atitudine intr!o anumita situatie$ + nu, o nu Q :u nu
esti a%ectat emotional, dar actione)i cu repe)iciune$ (e"ii %oarte sensibil la
lucrurile si oamenii din Ourul tau$
*Me* steps into the pi"ture, and e+erything gets fouled up$ Where we
had one problem on our hands before, now we ha+e two problems. Can;
Irongl; assume that not ha"ing negati"e %eelings li-e anger and resentment and
hate means that ;ou do nothing about a situation$ +h no, oh noQ 4ou are not
affe"ted emotionally but ;ou spring into action$ 4ou become "er; sensiti"e to
things and people around ;ou$
<eea ce omoara sensibilitatea este ceea ce multi oameni ar numi sinele
conditionat: te identi%ici intr!atat cu ,mineV, incat este prea mult ,mineV in acea
situatie, pentru ca tu sa ai o perspecti"a obiecti"a, detasata a lucrurilor$ Jste
%oarte important ca, atunci cand te implici in actiune, sa %ii in stare sa "e)i lucrurile
cu detasare ! dar emotiile negati"e te impiedica sa o %aci$ (nu mai "e)i nimic)
,hat -ills the sensiti"it; is Ihat man; people Iould call the "onditioned self$
Ihen ;ou so identi%; Iith &me# that thereFs too much o% "me" in it, %or ;ou to see
things obOecti"el;, to see Iith detachment$ ItFs "er; important that Ihen ;ou
sIing into action, ;ou be able to see things Iith detachment$ 2ut negati"e
emotions pre"ent that$
Atunci, cum am putea numi tipul de pasiune care ne moti"ea)a, sau acti"ea)a
energia de a %ace ce"a in legatura cu un rau obiecti"1 +rice ar %i, aceasta nu este
o reactieM este o actiune$
,hat, then, Iould Ie call the -ind o% passion that moti"ates or acti"ates energ;
into doing something about obOecti"e e"ils1 ,hate"er it is, it is not a reactionM it is
action$
.nii dintre "oi se intreaba daca nu eNista cum"a un moment de incertitudine,
inainte de aparitia atasamentului, inainte de instalarea identi%icarii$
Some o% ;ou Ionder i% there is a gra; area be%ore something becomes an
attachment, be%ore identi%ication sets in$
Sa )icem ca iti moare un prieten$ 6are corect si e %oarte uman sa te intriste)i$ (ar
ce reactie ai1 Sa %ie autocompatimire1 (e ce ai %i indurerat1 Handeste!te la
aceasta$
Stiu ca ceea ce spun "i se "a parea groa)nic, dar "!am spus, eu "in dintr!o alta
lume$
?eactia "oastra este de pierdere personala, corect1
Sa; a %riend dies$ It seems right and "er; human to %eel some sadness about that$
2ut Ihat reaction1 Sel%!pit;1 ,hat Iould ;ou be grie"ing about1 :hin- about that$
,hat IFm sa;ing is going to sound terrible to ;ou, but I told ;ou, IFm coming %rom
another Iorld$ 4our reaction is personal loss, right1
Iti pare rau pentru "mine", sau pentru alti oameni carora prietenul tau le!a adus
bucurie$ (ar asta inseamna ca!ti pare rau pentru alti oameni, carora le pare rau
pentru ei insisi$ (aca nu le!ar parea rau pentru ei insisi, atunci pentru ce le!ar
parea rau1
Keeling sorr; %or &me# or %or other people ;our %riend might ha"e brought Oo; to$
2ut that means ;ouFre %eeling sorr; %or other people Iho are %eeling sorr; %or
themsel"es$ I% the;Fre not %eeling sorr; %or themsel"es, Ihat Iould the; be %eeling
sorr; %or1
(are simtim noi +reodata durere atun"i "and pierdem "e+a "aruia iam
permis sa fie independent de noi, pe "are nam in"er"at sal luam in
posesie, si de "are nu neam dat +oie sa ne atasam 5
&o we e+er feel grief when we lose something that we ha+e allowed to
be free, that Ie ha"e ne"er attempted to possess and about Ihich Ie ne"er
allowed oursel"es to be attached to 1
Ce inseamna sa fi atasat 5
<a am %acut ca %ericirea mea sa depinda de acel lucru sau de acea persoana ! cel
putin intr!o anumita masura$ Suntem atat de obisnuiti sa au)im contrariul, incat
ceea ce "a spun eu suna inuman, nu!i asa1
What it means to be atta"hed 5
I made m; happiness depend on this thing or person, at least to some eNtent$
,eFre so accustomed to this that to hear the opposite sounds inhuman, doesnFt it1
3ota &M$ Semnul ca ne!am atasat sau ca ne!am identi%icat cu o persona sau cu
un anumit lucru este durerea pricinuita de pierderea acelui lucru sau persoane
(bucatareasa su%era cand mancarea este criticata pt ca s!a identi%icat cu aceasta)$
In orice pierdere noi su%erim si plangem pentru noi insine, pt ca ne!am permis
eroarea de a ne identi%ica, de lua in posesie, de a nu respecta independenta sau
libertatea celuilalt(copii, prieteni)$ +rice su%erinta este o autoadministrare de
otra"a, o emisie de impulsuri autodistructi"e$ Administrarea ulterioara de
autosugestii de tip <oue("ma simt din ce in ce mai bine, din toate punctele de
"edere"), care sa mobili)e)e %ortele noastre creati"e este tardi"a si ine%icienta,
daca nu ne %olosim capacitatile de intelegere si de discriminare, pentru a pune
capat autodistrugerii prin atasare, identi%icare si su%erinta$
RI. &espre dependenta- (n &ependen"e-
We All &epend 2pon 7a"h (ther
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xu:D?4=@00;s_%eatureXrelated
:otusi, asta este ceea ce ne spun toti misticii din trecut$ Ju nu spun ca "mine" !
sinele conditionat ! nu "a recadea uneori in sabloanele sale obisnuite$ Acesta este
%elul in care am %ost conditionati$ (ar se pune intrebarea daca ar %i admisibil sa
traiesti o "iata in care sa %ii atat de singur, incat sa nu depin)i de nimeni$
2ut itFs Ihat all the m;stics in the past ha"e been telling us$ IFm not sa;ing that
&me,# the conditioned!sel%, Iill not sometimes %all into its usual patterns$ :hatFs
the Ia; IeF"e been conditioned$ 2ut it raises the Duestion Ihether it is
concei"able to li"e a li%e in Ihich ;ou Iould be so totall; alone that ;ou Iould
depend on no one$
>oi toti depindem unul de altul, din tot %elul de moti"e nu!i asa1 (epindem de
macelar, de brutar, de %abricantul de s%esnice$ Interdependenta$ J bine asa Q >oi
organi)am societatea in %elul acesta si atribuim %unctii di%erite unor oameni di%eriti
pentru bunastarea tuturor, ast%el incat sa %unctionam mai bine si sa traim mai
e%icient ! cel putin asa speram$ (ar sa depindem de altcine"a, psihologic ! sa
depindem de cine"a, emotional ! ce implica asta1 Inseamna sa depind de alta
%iinta umana, pentru %ericirea mea$
,e all depend on one another %or all -inds o% things, donFt Ie1 ,e depend on the
butcher, the ba-er, the candlestic- ma-er$ Interdependence$ :hatFs %ineQ ,e set
up societ; this Ia; and Ie allot di%%erent %unctions to di%%erent people %or the
Iel%are o% e"er;one, so that Ie Iill %unction better and li"e more e%%ecti"el;Lat
least Ie hope so$ 2ut to depend on another ps;chologicall;Lto depend on
another emotionall;LIhat does that impl;1 It means to depend on another
human being %or m; happiness$
Handiti!"a la aceasta$ 6entru ca, daca o %aceti, urmatorul lucru pe care il "eti %ace
! %ie constient, %ie nu ! este sa "a intrebati daca alti oameni contribuie la %ericirea
"oastra$
:hin- about that$ 2ecause i% ;ou do, the neNt thing ;ou Iill be doing, Ihether
;ouFre aIare o% it or not, is demanding that other people contribute to ;our
happiness$
Apoi, "ine pasul urmator ! teama: teama de pierdere, teama de instrainare, teama
de respingere, controlul reciproc. )ubirea perfe"ta alunga fri"a$
:hen there Iill be a neNt stepL%ear, %ear o% loss, %ear o% alienation, %ear o%
reOection, mutual control$ 6er%ect lo"e casts out %ear$
Acolo unde este iubire, nu eNista cereri, nu eNista asteptari, nu eNista dependenta$
Ju nu!ti cer sa ma %aci %ericit: %ericirea mea nu se a%la in tine$ (aca "rei sa ma
parasesti, nu ma "oi compatimiM to"arasia ta imi %ace o placere nespusa, dar n!am
sa ma crampone)$ Ca bucur de ea, %ara sa ma agat ca scaiul$
,here there is lo"e there are no demands, no eNpectations, no dependenc;$ I do
not demand that ;ou ma-e me happ;M m; happiness does not lie in ;ou$ I% ;ou
Iere to lea"e me, I Iill not %eel sorr; %or m;sel%M I enOo; ;our compan; immensel;,
but I do not cling$ I enOo; it on a nonclinging basis$
>u de tine ma bucur atat, cat de ce"a mai mare decat noi amandoi la un loc$ <e"a
ce am descoperit ! un %el de sim%onie, un %el de orchestra care canta o melodie
atunci cand esti de %ata, dar chiar si cand pleci, orchestra nu se opreste$
,hat I reall; enOo; is not ;ouM itFs something thatFs greater than both ;ou and me$
It is something that I disco"ered, a -ind o% s;mphon;, a -ind o% orchestra that
pla;s one melod; in ;our presence, but Ihen ;ou depart, the orchestra doesnFt
stop$
<and intalnesc pe altcine"a, ea canta o alta melodie, care este de asemenea
incantatoare, Iar cand sunt singur, ea continua sa cante$
,hen I meet someone else, it pla;s another melod;, Ihich is also "er; delight%ul$
And Ihen IFm alone, it continues to pla;$
JNista un repertoriu "ast si cantecul nu incetea)a niciodata$ Asta inseamna
tre)irea$
:ot din acelasi moti" suntem hipnoti)ati, cu creierul spalat, adormiti$ 6are
ingro)itor sa intreb, dar cum se poate spune ca ma iubiti, daca "a agatati de mine
si nu!mi mai dati drumul1 (aca nu ma mai lasati sa rasu%lu1
:hereFs a great repertoire and it ne"er ceases to pla;$ :hatFs Ihat aIa-ening is all
about$ :hatFs also Ih; IeFre h;pnoti)ed, brainIashed, asleep$ It seems terri%;ing
to as-, but can ;ou be said to lo"e me i% ;ou cling to me and Iill not let me go1 I%
;ou Iill not let me be1
Jste cu putinta sa spuneti ca ma iubiti, daca, pentru a %i %ericiti, a"eti ne"oie de
mine din punct de"edere psihologic sau emotional1
<an ;ou be said to lo"e me i% ;ou need me ps;chologicall; or emotionall; %or ;our
happiness1
Jste ca o palma la adresa in"ataturilor uni"ersale, a tuturor scripturilor, religiilor,
misticilor$
"<um de ne!a scapat atatia ani1", imi spun mie insumi Vin mod repetat, "<um de
nu am "a)ut1"
:his %lies in the %ace o% the uni"ersal teaching o% all the scriptures, o% all religions,
o% all the m;stics$ &3oI is it that Ie missed it %or so man; ;ears1# I sa; to m;sel%
repeatedl;$ &3oI come I didnFt see it1#
<and cititi tot ce scrie atat de transant in scripturi, incepeti sa "a intrebati: "+mul
asta e nebun1" (ar, dupa un timp, incepeti sa credeti ca toata lumea e nebuna$
,hen ;ou read those radical things in the scriptures, ;ou begin to Ionder: Is this
man cra);1 2ut a%ter a Ihile ;ou begin to thin- e"er;bod; else is cra);$
"(aca nu!ti urasti tatal si mama, %ratii si surorile, daca nu renunti si abandone)i tot
ce ai, nu poti %i discipolul meu,"
".nless ;ou hate ;our %ather and mother, brothers and sisters, unless ;ou
renounce and gi"e up e"er;thing ;ou possess, ;ou cannot be m; disciple$ "
:rebuie sa lasi totul$ >u renuntarea %i)ica, intelegiM aceasta e usoara$ <and ilu)iile
tale se prabusesc, intri in s%arsit, in contact cu realitatea si crede!ma, nu "ei mai %i
niciodata singur ! niciodata$
4ou must drop it all$ >ot ph;sical renunciation, ;ou understandM thatFs eas;$ ,hen
;our illusions drop, ;ouFre in touch Iith realit; at last, and belie"e me, ;ou Iill
ne"er again be lonel;, ne"er again$
Singuratatea nu este "indecata de to"arasia umana$ Singuratatea se "indeca prin
contactul cu realitatea$ +, am atatea de spus despre asta$ <ontactul cu realitatea,
renuntarea la ilu)ii, reali)area contactului cu realul! orice ar %i, nu are nume$
Aoneliness is not cured b; human compan;$ Aoneliness is cured b; contact Iith
realit;$ +h, I ha"e so much to sa; about that$ <ontact Iith realit;, dropping oneFs
illusions, ma-ing contact Iith the real$ ,hate"er it is, it has no name$
>u putem cunoaste acest ce"a, decat prin renuntarea la ceea ce este ireal$ 6oti
a%la ce e singuratatea, doar cand renunti sa te crampone)i, cand renunti la
dependenta$
,e can onl; -noI it b; dropping Ihat is unreal$ 4ou can onl; -noI Ihat
aloneness is Ihen ;ou drop ;our clinging, Ihen ;ou drop ;our dependenc;$
(ar primul pas in aceasta directie este sa consideri ca e ce"a de dorit$
&a"a nu ti se pare un lu"ru dezirabil, "um ai putea ma"ar sa te apropii de
el 1 ;s'$55
2ut the %irst step toIard that is that ;ou see it as desirable$
I% ;ou donFt see it as desirable, hoI Iill ;ou get an;Ihere near it1
Handeste!te la singuratatea ta$ <re)i ca to"arasia oamenilor te!ar putea elibera
"reodata de ea1 Ja nu ser"este decat sa!ti distraga atentia$ Ai un gol in interior,
nu!i asa1 Si cand acel gol iese la i"eala, tu ce %aci1 Kugi, pornesti tele"i)orul, dai
drumul la radio, citesti o carte, cauti companie umana, cauti di"ertisment cauti
distractie$ :oata lumea %ace la %el$
:hin- o% the loneliness that is ;ours$ ,ould human compan; e"er ta-e it aIa;1 It
Iill onl; ser"e as a distraction$ :hereFs an emptiness inside, isnFt there1 And Ihen
the emptiness sur%aces, Ihat do ;ou do1 4ou run aIa;, turn on the tele"ision,
turn on the radio, read a boo-, search %or human compan;, see- entertainment,
see- distraction$
7.ista o ade+arata industrie in zilele noastre, un se"tor organizat sa ne
distraga si sa ne distreze$
J"er;bod; does that$ ItFs big business noIada;s, an organi)ed industr; to distract
us and entertain us$
RX. Cum apare feri"irea 5 'ow 'appiness 'appens 5
%eprimi tot "e nu intelegi si nu "onstientizezi What you do not
understand and are not aware of, you repress
http:**III$;outube$com*Iatch1"XS7-;2B-d'98_%eatureXrelated
?egaseste!te$ +bser"a!te$ (e aceea spuneam mai de"reme ca auto!obser"area
este un lucru atat de minunat si eNtraordinar$ (upa un timp, nu trebuie sa mai %aci
nici un e%ort, deoarece, pe masura ce ilu)iile incep sa se naruie, tu incepi sa
cunosti lucruri ce nu pot %i descrise$ Aceasta se numeste %ericire$ :otul se schimba,
iar tu te indragostesti de starea de constienta$
<ome home to ;oursel%$ +bser"e ;oursel%$ :hatFs Ih; I said earlier that sel%!
obser"ation is such a delight%ul and eNtraordinar; thing$ A%ter a Ihile ;ou donFt
ha"e to ma-e an; e%%ort, because, as illusions begin to crumble, ;ou begin to -noI
things that cannot be described$ ItFs called happiness$ J"er;thing changes and ;ou
become addicted to aIareness$
Iata po"estea discipolului care a mers la maestru si a spus: "Ati putea sa!mi dati
un s%at intelept1 Ati putea sa!mi spuneti ce"a care sa ma calau)easca de!a lungul
)ilelor mele1"
:hereFs the stor; o% the disciple Iho Ient to the master and said, &<ould ;ou gi"e
me a Iord o% Iisdom1 <ould ;ou tell me something that Iould guide me through
m; da;s1#
Jra )iua de tacere a maestrului, asa ca el a luat o tablita$ 6e ea scria: <onstienta"$
<and discipolul a "a)utM a spus: Jste prea sumar$ 6uteti sa!mi eNplicati un pic1"
Asa ca maestrul a luat inapoi tablita si a scris: "<ontienta, constienta, constienta$"
(iscipolul a spus: "(a, dar ce inseamna asta1" Caestrul a luat inapoi tablita si a
scris: "<onstienta, constienta, constienta inseamna ! constienta$ "
Aceasta inseamna sa te supra"eghe)i pe tine$
It Ias the masterFs da; o% silence, so he pic-ed up a pad$ It said, &AIareness$#
,hen the disciple saI it, he said, &:his is too brie%$ <an ;ou eNpand on it a bit1#
So the master too- bac- the pad and Irote, &AIareness, aIareness, aIareness$#
:he disciple said, &4es, but Ihat does it mean1# :he master too- bac- the pad
and Irote, &AIareness, aIareness, aIareness meansLaIareness$# :hatFs Ihat it
is to Iatch ;oursel%$
>imeni nu!ti poate arata cum sa!o %aci, pentru ca te!ar in"ata o tehnica anume,
te!ar programa$ (ar obser"a!te$
>o one can shoI ;ou hoI to do it, because he Iould be gi"ing ;ou a techniDue,
he Iould be programming ;ou$ 2ut Iatch ;oursel%$
<and "orbesti cu cine"a, esti constient de ceea ce %aci, sau pur si simplu te
identi%ici cu el 1
<and te!ai suparat pe cine"a, ai %ost constient ca erai suparat, sau pur si simplu
te!ai identi%icat cu supararea1 Cai tar)iu, cand ai a"ut timp, ti!ai studiat trairea si
ai incercat s!o intelegi1 (e unde a "enit1 <e a cau)at!o1 Ju nu cunosc alte cai de a
aOunge la constienta$
,hen ;ou tal- to someone, are ;ou aIare o% it or are ;ou simpl; identi%;ing Iith
it1 ,hen ;ou got angr; Iith somebod;, Iere ;ou aIare that ;ou Iere angr; or
Iere ;ou simpl; identi%;ing Iith ;our anger1 Aater, Ihen ;ou had the time, did
;ou stud; ;our eNperience and attempt to understand it1 ,here did it come %rom1
,hat brought it on1 I donFt -noI o% an; other Ia; to aIareness$
3u poti s"himba de"at "eea "e intelegi. %eprimi tot "e nu intelegi si nu
"onstientizezi$
>u schimbi nimic$ (ar cand intelegi un lucru, acela se schimba$
4ou only "hange what you understand. What you do not understand and
are not aware of, you repress$ 4ou donFt change$ 2ut Ihen ;ou understand it,
it changes$
<ateodata sunt intrebat: "Aceasta maturi)are spre constienta se petrece treptat,
sau e un %enomen subit 1"
JNista oameni norocosi, care reali)ea)a asta intr!o clipita$ Ji de"in constienti dintr!
o data$
Sunt altii la care constienta continua sa creasca incet, gradat, tot mai $ mult$
Ji incep sa "ada anumite lucruri$ Ilu)iile dispar rand pe rand, %ante)iile sunt
indepartate si ei incep sa intre in contact cu %aptele$ >u eNista o regula generala$
I am sometimes as-ed, "Is this groIing in aIareness a gradual thing, or is it a
YIhammoF -ind o% thing1 " :here are some luc-; people Iho see this in a %lash$
:he; Oust become aIare$
:here are others Iho -eep groIing into it, sloIl;, graduall;, increasingl;$ :he;
begin to see things$ Illusions drop aIa;, %antasies are peeled aIa;, and the; start
to get in touch Iith %acts$ :hereFs no general rule$
Iata o po"este bine cunoscuta, despre leul care a dat de o turma de oi si, spre
uimirea lui, a gasit un leu printre oi$ Jra un leu care %usese crescut de oi, inca de
cand era pui$ 2ehaia ca o oaie si se comporta ca o oaie$ Aeul a mers direct la el si
cand leul!oaie a aOuns in %ata leului ade"arat, a Vinceput sa tremure din toate
Incheieturile$ Iar leul i!a )is: "<e cauti printre oi1" Si leul!oaie a spus: "Ju sunt
oaie$" Aeul i!a )is: "2a nu, nu esti, 3ai eu mine$" Asa ca l!a dus pe leul!oaie la un
ia) si a )is: 6ri"esteQ" Si cand leul!oaie si!a pri"it imaginea re%lectata in apa, a
slobo)it un racnet puternic si, in acel moment, s!a trans%ormat$ >!a mai %ost
niciodata acelasi ca inainte$
:hereFs a %amous stor; about the lion Iho came upon a %loc- o% sheep and to his
ama)ement %ound a lion among the sheep$ It Ias a lion Iho had been brought up
b; the sheep e"er since he Ias a cub$ It Iould bleat li-e a sheep and run around
li-e a sheep$ :he lion Ient straight %or him, and Ihen the sheep!lion stood in %ront
o% the real one, he trembled in e"er; limb$ And the lion said to him, &,hat are ;ou
doing among these sheep1# And the sheep!lion said, &I am a sheep$# And the lion
said, &+h no ;ouFre not$ 4ouFre coming Iith me$# So he too- the sheep!lion to a
pool and said, &Aoo-Q# And Ihen the sheep!lion loo-ed at his re%lection in the
Iater, he let out a might; roar, and in that moment he Ias trans%ormed$ 3e Ias
ne"er the same again$
(aca esti norocos si )eii sunt milosti"i, sau daca esti binecu"antat de gratia di"ina
(poti %olosi orice eNpresie teologica "rei), s!ar putea sa intelegi dintr!o data cine
este ,euV si nu "ei mai %i niciodata la %el, niciodata$ >imic nu te "a mai putea atinge
"reodata ! si nimeni nu te "a mai putea rani "reodata$ >u!ti "a mai %i teama de
nimeni si de nimic$
I% ;ouFre luc-; and the gods are gracious or i% ;ou are gi%ted Iith di"ine grace (use
an; theological eNpression ;ou Iant), ;ou might suddenl; understand Iho &I# is,
and ;ouFll ne"er be the same again, ne"er$ >othing Iill e"er be able to touch ;ou
again and no one Iill e"er be able to hurt ;ou again$ 4ou Iill %ear no one and ;ou
Iill %ear nothing$
>u e eNtraordinar1 0ei trai regeste$ Aceasta inseamna sa traiesti regeste$ >u
maruntisuri ! cum ar %i sa!ti "e)i po)a in )iar, sau sa ai o gramada de bani$ Asta e o
prostie$
>u te temi de nimeni, pentru ca esti per%ect multumit sa %ii un nimeni$ >u dai doi
bani pe succes sau pe esec$ Jle nu inseamna nimic$ +noarea, de)onoarea, nu
inseamna nimicQ
<hiar daca te %aci de ras, nici asta n!are importanta Q
>u!i asa ca e o stare minunataQ
IsnFt that eNtraordinar;1 4ouFll li"e li-e a -ing, li-e a Dueen$ :his is Ihat it means
to li"e li-e ro;alt;$ >ot rubbish li-e getting ;our picture in the neIspapers or
ha"ing a lot o% mone;$ :hatFs a lot o% rot$ 4ou %ear no one because ;ouFre per%ectl;
content to be nobod;$ 4ou donFt gi"e a damn about success or %ailure$ :he; mean
nothing$ 3onor, disgrace, the; mean nothingQ I% ;ou ma-e a %ool o% ;oursel%, that
means nothing either$ IsnFt that a Ionder%ul state to be inQ
.nii oameni ating ane"oie acest obiecti", pas cu pas, prin luni si saptamani intregi
de autoconstienta$ (ar eu "a garante) un lucru: >!am cunoscut pe nimeni care sa!
si %i %acut timp pentru a %i constient ! si sa nu %i remarcat o schimbare dupa cate"a
saptamani$
<alitatea "ietii lui se schimba, ast%el ca nu mai trebuie sa accepte nimic doar pe
incredere$
+mul isi da seamaM nu mai este acelasi$ ?eactionea)a di%erit$
(e %apt, reactionea)a mai putin si actionea)a mai mult$ 0e)i lucruri pe care nu le!
ai mai "a)ut "reodata pana acum$ Jsti mai energic, mai "iu$ +amenii au impresia
ca daca nu ar a"ea po%te, ar %i inerti, ca de lemn$
&ar, de fapt, ar s"apa de in"ordare$ S"apati de teama +oastra de ese", de
in"ordarea de a a+ea su""es, si +eti de+eni +oi insi+a. 9eti fi destinsi. 3u
+eti mai pune frana "and a"tionati.
JNact asta s!ar intampla$
Some people arri"e at this goal painsta-ingl;, step b; step, through months and
Iee-s o% sel%!aIareness$ 2ut IFll promise ;ou this: I ha"e not -noIn a single
person Iho ga"e time to being aIare Iho didnFt see a di%%erence in a matter o%
Iee-s$ :he Dualit; o% their li%e changes, so the; donFt ha"e to ta-e it on %aith
an;more$ :he; see itM the;Fre di%%erent$ :he; react di%%erentl;$ In %act, the; react
less and act more$ 4ou see things ;ouF"e ne"er seen be%ore$ 4ouFre much more
energetic, much more ali"e$ 6eople thin- that i% the; had no cra"ings, the;Fd be
li-e deadIood$ 2ut in %act the;Fd lose their tension$ Het rid o% ;our %ear o% %ailure,
;our tensions about succeeding, ;ou Iill be ;oursel%$ ?elaNed$ 4ou IouldnFt be
dri"ing Iith ;our bra-es on$ :hatFs Ihat Iould happen$
?3ota &M$ an"orarea in prezent "ondu"e la rela.area, la oprirea mintii si
a tensiunilor A
Chuang Tzu, un mare intelept chine), are o "orba minunata, pe care mi!am dat
osteneala sa o in"at pe de rost: "<and arcasul tinteste %ara sa astepte "reo
rasplata, dispune de toata indemanareaM cand tinteste ca sa castige o catarama
de alama, de"ine deOa ner"os, cand tinteste pentru a obtine un tro%eu din aur,
incepe sa nu mai "ada bine ! "ede doua tinte in loc de una si mintea i!o ia ra)na$
Indemanarea lui nu s!a schimbat, dar premiul il %ace sa "ada dublu$ 6remiul il
interesea)aQ Se gandeste mai mult sa castige, decat sa tinteascaM iar ne"oia de a
castiga ii seaca puterile$
:hereFs a lo"el; sa;ing o% <huang :)u, a great <hinese sage, that I too- the
trouble to learn b; heart$ It goes: &,hen the archer shoots %or no particular pri)e,
he has all his s-illsM Ihen he shoots to Iin a brass buc-le, he is alread; ner"ousM
Ihen he shoots %or a gold pri)e, he goes blind, sees tIo targets, and is out o% his
mind$ 3is s-ill has not changed, but the pri)e di"ides him$ 3e caresQ 3e thin-s
more o% Iinning than o% shooting, and the need to Iin drains him o% poIer$#
S 3ota &M: ruperea de pre)ent prin atasarea de re)ultat( premiu, rasplata, e%ect,
%ruct, succes) produce %ragmentarea %ocarului atentieiT
http:**III$;outube$com*Iatch1"X.ts+0rrnZ2o_%eatureXrelated
">u e asta imaginea a ceea ce sunt cei mai multi oameni1 <and nu traiesti pentru
ce"a anume, esti in stare de orice, ai toata energia, esti destins, nu!ti pasa, nu
contea)a daca pier)i sau castigi$
IsnFt that an image o% Ihat most people are1 ,hen ;ouFre li"ing %or nothing,
;ouF"e got all ;our s-ills, ;ouF"e got all ;our energ;, ;ouFre relaNed, ;ou donFt
care, it doesnFt matter Ihether ;ou Iin or lose$
Asta este pentru tine ade"arata eNistenta umana$ Asta inseamna "iata$ <ea care
poate pro"eni numai din constienta$ Iar cand esti constient, "ei intelege ca
onoarea/faima@ renumele0 nu inseamna nimi"$ Jste o con"entie sociala, doar
atat$ (e aceea misticii si pro%etii n!au dat doi bani pe ea$
>oI thereFs human li"ing %or ;ou$ :hatFs Ihat li%e is all about$ :hat can onl; come
%rom aIareness$ And in aIareness ;ou Iill understand that honor doesnFt mean a
thing$ ItFs a social con"ention, thatFs all$ :hatFs Ih; the m;stics and the prophets
didnFt bother one bit about it$
+noarea sau de)onoarea n!au insemnat nimic pentru ei$ Ji traiau in alta lume, in
lumea celor care s!au tre)it din adormire$
Succesul sau esecul n!au insemnat nimic pentru ei$ Atitudinea lor era: Ju sunt
prost, tu esti prost ! deci care este problema1"
3onor or disgrace meant nothing to them$
:he; Iere li"ing in another Iorld, in the Iorld o% the aIa-ened$ Success or
%ailure meant nothing to them$ :he; had the attitude: &IFm an ass, ;ouFre an ass,
so IhereFs the problem1#
<ine"a a spus, odata: "<ele mai di%icile trei lucruri pentru o %iinta umaria nu sunt
per%ormantele %i)ice sau reali)arile intelectuale$ Jle sunt: *primul sa raspunzi la
ura "u iubire@ al doilea, sai a""epti pe "ei e."lusi@ al treilea, sa admiti "a
gresesti*
Someone once said, &:he three most di%%icult things %or a human being are not
ph;sical %eats or intellectual achie"ements$ They are, first, returning lo+e for
hate@ se"ond, in"luding the e."luded@ third, admitting that you are
wrong.V
(ar acestea ar %i cele mai usoare lucruri din lume daca nu te!ai identi%ica cu
"egoulXmineV$ 6oti spune lucruri ca: "HresescQ (aca m!ai , , $ cunoaste mai bine, ai
"edea cat de des gresesc$ Aa ce sa te astepti de la un prost1" (ar daca nu m!as
identi%ica cu aceste aspecte ale lui ,mineV, tu n!ai putea sa ma ranesti$
2ut these are the easiest things in the Iorld if you ha+enFt identified with the
Gme.V
4ou can sa; things li-e &IFm IrongQ I% ;ou -neI me better, ;ouFd see hoI o%ten
IFm Irong$ ,hat Iould ;ou eNpect %rom an ass1# 2ut i% I ha"enFt identi%ied Iith
these aspects o% &me,# ;ou canFt hurt me$
Initial, "echea conditionare "a disparea, iar tu "ei %i deprimat si tulburat$ 0ei %i
mahnit, "ei plange si asa mai departe$ ")nainte de iluminare, eram deprimat$
dupa iluminare, am "ontinuat sa fiu deprimat$" (ar eNista o di%erenta: nu ma
mai identi%ic cu deprimarea$
Initiall;, the old conditioning Iill -ic- in and ;ouFll be depressed and anNious$
4ouFll grie"e, cr;, and so on$ &2e%ore enlightenment, I used to be depressed: a%ter
enlightenment, I continue to be depressed$# 2ut thereFs a di%%erence: I donFt
identi%; Iith it an;more$
Stiti ce mare e di%erenta1 Iesi din tine si pri"esti la deprimare, dar nu te identi%ici
cu ea$ >u %aci nimic pentru a o alungaM esti per%ect dispus sa!ti continui "iata care
trece prin tine si dispare$ (aca nu stii ce inseamna asta, ai cu ade"arat o surpri)a
la care sa te astepti$ Si nelinistea1 0ine si ea, dar nu te deranOea)a$ <e ciudatQ Jsti
tulburat, dar nu te deranOea)a$
(o ;ou -noI Ihat a big di%%erence that is1 4ou step outside o% ;oursel% and loo- at
that depression, and donFt identi%; Iith it$ 4ou donFt do a thing to ma-e it go
aIa;M ;ou are per%ectl; Iilling to go on Iith ;our li%e Ihile it passes through ;ou
and disappears$ I% ;ou donFt -noI Ihat that means, ;ou reall; ha"e something to
loo- %orIard to$ And anNiet;1 :here it comes and ;ouFre not troubled$ 3oI
strangeQ 4ouFre anNious but ;ouFre not troubled$
>u e un paradoN1 Si esti dispus sa lasi acest nor sa "ina, deoarece, "u "at i te
impotri+esti mai mult, "u atat ii dai mai multa putere. S3ota &M$ 4S BBT
Jsti dispus sa obser"i cum trece$ 6oti %i %ericit in anNietatea ta$ >u!i asa ca e o
nebunie1
6oti %i %ericit, chiar in deprimarea ta$ (ar nu poti a"ea tipul nepotri"it de %ericire$
Ai cre)ut ca %ericirea inseamna emotie, sau %iori1 Aceasta este cau)a depresiei$
IsnFt that a paradoN1 And ;ouFre Iilling to let this cloud come in, because the
more ;ou %ight it, the more poIer ;ou gi"e it$ 4ouFre Iilling to obser"e it as it
passes b;$ 4ou can be happ; in ;our anNiet;$ IsnFt that cra);1 4ou can be happ; in
;our depression$ 2ut ;ou canFt ha"e the Irong notion o% happiness$ (id ;ou thin-
happiness Ias eNcitement or thrills1 :hatFs Ihat causes the depression$
>u ti!a spus nimeni acest lucru1 Jsti emotionat, bine, dar nu %aci decat sa!ti
pregatesti calea spre "iitoarea depresie$ Jsti emotionat, dar sesi)e)i nelinistea din
spatele emotiei: <um pot s!o %ac sa dure)e1 Asta nu!I %ericire, asta este
dependenta$ Ca intreb cat de multi non!dependenti citesc aceasta carte1 (aca ar
%i un grup de dimensiuni medii, ar %i doar cati"a, %oarte putini$
(idnFt an;one tell ;ou that1 4ouFre thrilled, all right, but ;ouFre Oust preparing the
Ia; %or ;our neNt depression$ 4ouFre thrilled but ;ou pic- up the anNiet; behind
that: 3oI can I ma-e it last1 :hatFs not happiness, thatFs addiction$ I Ionder hoI
man; nonaddicts there are reading this boo-1 I% ;ouFre an;thing li-e the a"erage
group, there are %eI, "er; %eI$
>u!i pri"i cu dispret pe alcoolici si pe dependentii de droguri: poate ca tu esti la %el
de dependent ca si ei$
(onFt loo- doIn ;our nose at the alcoholics and the drug addicts: ma;be ;ouFre
Oust as addicted as the; are$
6rima data cand am intre"a)ut o licarire a acestei lumi noi, a %ost in%ricosator, Am
inteles ce inseamna sa %ii singur, %ara un loc in care sa!ti pui capul, cum e sa!i lasi
pe toti sa %ie liberi si sa %ii liber tu insuti, sa nu te considere nimeni ca %iind
deosebit si sa iubesti pe toata lumea ! pentru ca asa %ace iubirea$
:he %irst time I got a glimpse o% this neI Iorld, it Ias terri%;ing$ I understood Ihat
it meant to be alone, Iith noIhere to rest ;our head, to lea"e e"er;one %ree and
be %ree ;oursel%, to be special to no one and lo"e e"er;oneLbecause lo"e does
that$
7a /iubirea0 lumineaza peste bine si rau deopotri+a@ fa"e ploaia sa "ada
peste sfinti si pa"atosi, deopotri+a. It shines on good and bad ali-eM it ma-es
rain %all on saints and sinners ali-e$
(are e posibil "a trandafirul sa spuna$ *)mi +oi oferi parfumul oamenilor
buni "are ma +or mirosi dar nul +oi da "el or rai*5
Is it possible %or the rose to sa;, &I Iill gi"e m; %ragrance to the good people Iho
smell me, but I Iill Iithhold it %rom the bad#1
(ri poate felinarul sa spuna$ *)mi +oi oferi lumina oamenilor buni din
a"easta "amera, dar o +oi stinge pentru "ei rai.* Sau poate spune
"opa"ul. *)mi +oi oferi umbra oamenilor buni "are se odihnes" sub
"oroana mea, dar leo +oi refuza "elor rai*5
+r is it possible %or the lamp to sa;, &I Iill gi"e m; light to the good people in this
room, but I Iill Iithhold it %rom the e"il people#1 +r can a tree sa;, &IFll gi"e m;
shade to the good people Iho rest under me, but I Iill Iithhold it %rom the bad#1

A"estea sunt imagini a "eea "e inseamna iubirea. 7a a e.istat tot timpul,
pri+indune in fata din s"ripturi, "u toate "a nam +rut ni"iodata so
+edem, pentru "a eram atat de ine"ati in "eea "e "ultura noastra
numeste iubire, "u "ante"ele si poeziile ei.
Asta nu este deloc iubire ! este contrariul iubirii$
:hese are images o% Ihat lo"e is about$ ItFs been there all along, staring us in the
%ace in the scriptures, though Ie ne"er cared to see it because Ie Iere so
droIned in Ihat our culture calls lo"e Iith its lo"e songs and poemsLthat isnFt
lo"e at all, thatFs the opposite o% lo"e$
7ste dorinta si "ontrol si spirit de proprietate$ Jste manipulare si %rica si
anNietate ! nu este iubire$ >i s!a spus ca %ericirea e ca tenul cel mai %in, ca o
statiune de "acanta$ Ja nu e nimic de acest gen, dar noi a"em metode ra%inate de
a %ace ca %ericirea noastra sa depinda de alte lucruri din noi si din a%ara noastra$
:hatFs desire and control and possessi"eness$ :hatFs manipulation, and %ear, and
anNiet;LthatFs not lo"e$ ,e Iere told that happiness is a smooth compleNion, a
holida; resort$ It isnFt these things, but Ie ha"e subtle Ia;s o% ma-ing our
happiness depend on other things, both Iithin us and outside us$
Spunem: "%efuz sa fiu feri"it, pana "e numi tre"e ne+roza$" Sa!ti dau o
"este buna: =oti fi feri"it "hiar a"um, "u ne+roza ta "u tot$
,e sa;, &I re%use to be happ; until m; neurosis goes$# I ha"e good neIs %or ;ou:
4ou can be happ; right noI, Iith the neurosis$
0rei sa stii ce"a si mai bun1 JNista doar un singur moti" pentru care nu traiti ceea
ce in India numim ananda ! eNta), eNta)$ JNista doar un singur moti" pentru care
"oi nu traiti, chiar acum eNperienta eNta)ului ! si anume, ca +a ganditi sau +a
"on"entrati pe "e+a "e nu a+eti$ Alt%el, ati trai starea de eNta)$ 0a concentrati
pe ceea ce nu a"eti$ &ar, de fapt, a+eti "hiar a"um tot "e +a trebuie pentru
a fi in e.taz$
4ou Iant e"en better neIs1 :hereFs onl; one reason Ih; ;ouFre not eNperiencing
Ihat in India Ie call ananda !bliss, bliss$ :hereFs onl; one reason Ih; ;ouFre not
eNperiencing bliss at this present moment, and itFs because ;ouFre thin-ing or
%ocusing on Ihat ;ou donFt ha"e$ +therIise ;ou Iould be eNperiencing bliss$
4ouFre %ocusing on Ihat ;ou donFt ha"e$
2ut, right noI ;ou ha"e e"er;thing ;ou need to be in bliss$
Iisus "orbea cu bun simt pentru oamenii simpli, pentru cei in%ometati, pentru cei
saraci$
Jl le dadea "esti bune: :u"rurile a"estea +a apartin. &ar "ine as"ulta5
3imeni nu este interesat mai degraba +or sa ramana adormiti.
Pesus Ias tal-ing horse sense to la; people, to star"ing people, to poor people$ 3e
Ias telling them good neIs: ItFs ;ours %or the ta-ing$ 2ut Iho listens1 >o oneFs
interested, the;Fd rather be asleep$
/G$ Krica!?adacina "iolentei* KearL:he ?oot o% 0iolence
http:**III$;outube$com*Iatch1"X9ca^,6IA(.I_%eatureXrelated
.nii spun ca eNista doar doua lucruri pe lume: (umne)eu si %ricaM iubirea si fri"a
sunt uni"ele lu"ruri. 7.ista doar un singur rau in lume$ fri"a$ 7.ista doar
un singur bine in lume$ iubirea$ <ateodata este denumita in alte %eluri$
Cateodata i se spune feri"ire sau libertate@ sau pa"e, sau bu"urie, sau
&umnezeu, sau altfel$ (ar eticheta nu contea)a cu ade"arat$
Some sa; that there are only two things in the world$ Mod and fearM lo+e
and fear are the onl; tIo things$ ThereFs only one e+il in the world, fear.
ThereFs only one good in the world, lo+e$ ItFs sometimes called b; other
names$ )tFs sometimes "alled happiness or freedom or pea"e or 6oy or Mod
or whate+er$ 2ut the label doesnFt reall; matter$

Si nu eNista un singur rau in lume pe care sa nu!l poti asocia cu teama$ >ici unul$
Ignoranta si %rica, ignoranta cau)ata de %rica ! de aici "ine tot raul, de aici "ine
"iolenta$ =ersoana "are este "u ade+arat non+iolenta, "are este
in"apabila de +iolenta, este persoana "are nu "unoaste fri"a$ &e+ii furios
doar atun"i "and iti este teama$ Handeste!te cand ai %ost %urios ultima data$
3ai, gandeste!te, Aminteste!ti de ultima oara cand te!ai in%uriat ! si cauta %rica din
spatele maniei$
And thereFs not a single e"il in the Iorld that ;ou cannot trace to %ear$ >ot one$
Ignorance and %ear, ignorance caused b; %ear, thatFs Ihere all the e"il comes
%rom, thatFs Ihere ;our "iolence comes %rom$ :he person Iho is trul; non"iolent,
Iho is incapable o% "iolence, is the person Iho is %earless$ ItFs onl; Ihen ;ouFre
a%raid that ;ou become angr;$ :hin- o% the last time ;ou Iere angr;$ Ho ahead$
:hin- o% the last time ;ou Iere angr; and search %or the %ear behind it$
<e te!ai temut ca pier)i1 <e ti!a %ost teama ca ti!ar putea %i luat1 (e acolo "ine
mania, Handeste!te la cine"a plin de manie, cine"a de care poate ti!e %rica$ 0e)i
cat este de inspaimantat1 Jste speriat ! cu ade"arat inspaimantat$ Ii este atat de
teama ! pentru ca, alt%el, n!ar %i %urios$
,hat Iere ;ou a%raid o% losing1 ,hat Iere ;ou a%raid Iould be ta-en %rom ;ou1
:hatFs Ihere the anger comes %rom$ :hin- o% an angr; person, ma;be someone
;ouFre a%raid o%$ <an ;ou see hoI %rightened he or she is1 3eFs reall; %rightened,
he reall; is$ SheFs reall; %rightened or she IouldnFt be angr;$
In cele din urma, eNista doar doua lucruri ! iubire si %rica$
In aceasta con%erinta as pre%era sa las lucrurile asa, nestructurate, sa sar de la o
idee la alta, sa re"in, iar si iar, la anumite teme, deoarece aceasta este calea prin
care puteti intelege cu ade"arat ceea ce spun$
.ltimatel;, there are onl; tIo things, lo"e and %ear$ In this retreat IFd rather lea"e
it li-e this, unstructured and mo"ing %rom one thing to another and returning to
themes again and again, because thatFs the Ia; to reall; grasp Ihat IFm sa;ing$
(aca nu "a atinge de prima data, ar putea s!o %aca a doua oara si ceea ce nu
atinge o persoana, ar putea atinge o alta$ Am di%erite teme, dar toate se re%era la
acelasi lucru$
Spuneti!i constienta, )iceti!i iubire, numiti!o spiritualitate sau libertate sau tre)ire !
sau oricum$ Jste unul si acelasi lucru$
I% it doesnFt hit ;ou the %irst time, it might the second time, and Ihat doesnFt hit
one person might hit another$ IF"e got di%%erent themes, but the; are all about the
same thing$ <all it aIareness, call it lo"e, call it spiritualit; or %reedom or
aIa-ening or Ihate"er$ It reall; is the same thing$
/'$<onstienta si contactul cu realitatea *AIareness and <ontact Iith
?ealit;
http:**III$;outube$com*Iatch1"X9ca^,6IA(.I_%eatureXrelated
Sa pri"esti la tot ceea ce este in tine si in a%ara ta, iar cand ti se intampla ce"a, sa
"e)i ca si cum i s!ar intampla altcui"a ! %ara nici un comentariu, %ara a Oudeca, %ara
a a"ea o atitudine, %ara amestec, %ara "reo incercare de a schimba, ci doar de a
intelege$
6e masura ce %aci asta, "ei incepe sa reali)e)i ca, treptat, te desprin)i de
identi%icarea cu "mine "$
:o Iatch e"er;thing inside o% ;ou and outside, and Ihen there is something
happening to ;ou, to see it as i% it Iere happening to someone else, Iith no
comment, no Oudgment, no attitude, no inter%erence, no attempt to change, onl;
to understand$ As ;ou do this, ;ouFll begin to reali)e that increasingl; ;ou are
disidenti%;ing %rom &me$#
S% :eresa de A"ila spune ca, spre s%arsitul "ietii ei, (umne)eu i!a dat un har
eNtraordinar$ Ja nu %oloseste o asemenea eNprimare moderna, bineinteles, dar
elementul esential este de)identi%icarea de ea insasi$
St$ :eresa o% A"ila sa;s that toIard the end o% her li%e Hod ga"e her an
eNtraordinar; grace$ She doesnFt use this modern eNpression, o% course, but Ihat
it reall; boils doIn to is disidenti%;ing %rom hersel%$
(aca cine"a ar a"ea cancer si eu n!as cunoaste acea persoana, n!as %i atat de
a%ectat$
(aca as a"ea iubire si sensibilitate, poate ca as da o mana de aOutor ! dar nu simt
nici o emotie$
I% someone else has cancer and I donFt -noI the person, IFm not all that a%%ected$
I% I had lo"e and sensiti"it;, ma;be IFd help, but IFm not emotionall; a%%ected$
(ar tu trebuie sa dai un eNamen, eu nu sunt prea a%ectat$ 6ot sa %ilo)o%e) despre
asta si sa spun: 7i bine, "u "at esti mai ingri6orat, "u atat +a fi mai rau$
I% ;ou ha"e an eNamination to ta-e, IFm not all that a%%ected$ I can be Duite
philosophical about it and sa;, &,ell, the more ;ou Iorr; about it, the Iorse itFll
get$
Cai bine ia!ti o pau)a binemeritata, in loc sa tocestiQ" (ar cand e randul meu sa
am un eNamen, ei bine, asta e altce"a, nu!i asa1
,h; not Oust ta-e a good brea- instead o% stud;ing1# 2ut Ihen itFs m; turn to
ha"e an eNamination, Iell, thatFs something else, isnFt it1
Coti"ul este ca m!am identi%icat cu ,mineV ! cu %amilia mea, tara mea, bunurile
mele, corpul meu, cu mine insumi$ <um ar %i daca (umne)eu mi!ar da darul de a
nu spune ca aceste lucruri sunt ,ale meleV1
As %i detasatM >u m!as mai identi%ica$ Asta inseamna sa!ti pier)i sinele, sa negi
sinele, sa fii mort in pri+inta egoului tau, in ce pri"este mine$
:he reason is that IF"e identi%ied Iith &me#LIith m; %amil;, m; countr;, m;
possessions, m; bod;, me$ 3oI Iould it be i% Hod ga"e me grace not to call these
things mine1 IFd be detachedM IFd be disidenti%ied$ :hatFs Ihat it means to lose the
sel%, to den; the sel%, to die to sel%$ $$to egoR$ to me
LL. %eligia buna "ontrariul in"onstientei-Mood %eligion The
Antithesis of 2nawareness
?dezidentifi"areaA The 2ndis"o+ered Self
http$--www.youtube."om-wat"h5+Ht(C:Z'JM3"wJfeatureHrelated
G9iata in"onstienta nu merita sa fie traitaV/So"rate0. 9iata lipsita de
"onstienta este o +iata me"ani"a.- The unaware life is not worth li+ing.
The unaware life is a me"hani"al life. )tFs not human, itFs programmed,
"onditioned.
+data, cine"a a "enit la mine in timpul unei con%erinte si m!a intrebat: "<e parere
a"eti despre S%anta Kecioara din Katima 1 " <e credeti despre ea1 <and mi se pun
ast%el de intrebari, imi amintesc de istoria de pe "remea cand statuia Kecioarei din
Katima a %ost urcata intr!un a"ion, pentru a %i dusa in pelerinaO de inchinare si, in
timp ce )burau peste sudul Krantei, a"ionul a inceput sa se clatine si sa se
)galtaie, de parea ca se "a rupe in bucati$
Somebod; came up to me once during a con%erence and as-ed, &,hat about Y+ur
Aad; o% KatimaF1 ,hat do ;ou thin- o% her1# ,hen I am as-ed Duestions li-e that, I
am reminded o% the stor; o% the time the; Iere ta-ing the statue o% +ur Aad; o%
Katima on an airplane to a pilgrimage %or Iorship, and as the; Iere %l;ing o"er the
South o% Krance the plane began to Iobble and to sha-e and it loo-ed li-e it Ias
going to come apart$
Iar statuia miraculoasa a eNclamat: "S%anta Kecioara de la Aourdes, roaga!te
pentru noi Q" Si totul a %ost bine$ >!a %ost un lucru eNtraordinar, o "S%anta KecioaraVV
care "ine in aOutorul altei "S%inte Kecioare"1 $
And the miraculous statue cried out, "+ur Aad; o% Aourdes, pra; %or usQ" And all
Ias Iell$ ,asnFt it Ionder%ul, one "+ur Aad;" helping another "+ur Aad;"1
:ot ast%el, un grup de o mie de oameni s!au dus in pelerinaO in CeNico <it;, ca sa
se inchine la moastele Caicii (omnului de la Huadalupe si toti s!au ase)at in %ata
statuii, in semn de protest deoarece episcopul eparhiei o declarase ca patroana a
episcopiei pe &S%anta Kecioara de la Aourdes"Q +amenii erau con"insi ca "Kecioara
de la Huadalupe" s!a simtit eNtrem de o%ensata, asa ca protestau pentru repararea
o%ensei$
:here Ias also a group o% a thousand people Iho Ient on a pilgrimage to CeNico
<it; to "enerate the shrine o% +ur Aad; o% Huadalupe and sat doIn be%ore the
statue in protest because the 2ishop o% the (iocese had declared "+ur Aad; o%
Aourdes" patroness o% the dioceseQ :he; Iere sure that +ur Aad; o% Huadalupe %elt
this "er; much, so the; Iere doing the protest in reparation %or the o%%ense$
.ite!asa se intampla cu religia, daca nu esti atent$ <and le "orbesc hindusilor, le
spun: "6reotii "ostri n!ar %i prea %ericiti sa auda asa ce"a" (remarcati cat de
prudent sunt in aceasta dimineata), "dar (umne)eu ar %i mult mai %ericit ! daca e
sa!i dam cre)are lui Iisus <hristos ! daca te!ai trans%orma, in loc sa te inchini, pur
si simplu$ Jl ar %i mult mai multumit de iubirea "oastra, decat de adoratia "oastra$"
:hatFs the trouble Iith religion, i% ;ou donFt Iatch out$ ,hen I spea- to 3indus, I
tell them, &4our priests are not going to be happ; to hear this# (notice hoI
prudent I am this morning), &but Hod Iould be much happier, according to Pesus
<hrist, i% ;ou Iere trans%ormed than i% ;ou Iorshipped$ 3e Iould be much more
pleased b; ;our lo"ing than b; ;our adoration$#
Iar cand le "orbesc musulmanilor, spun: "A;atollah!ul "ostru si liderii "ostri
religiosi nu "or %i incantati sa auda aceasta, dar (umne)eu "a %i mult mai multumit
de trans%ormarea "oastra intr!o persoana iubitoare, decat sa "a multumiti sa tot
spuneti ,(oamne, (umne)euleV$
Jste in%init mai important sa "a tre)iti, Asta e spiritualitatea, asta e tot$ (aca$a"eti
asta, il a"eti pe (umne)eu$ Atunci "a inchinati "in spirit si in ade"ar" ! "and
de+eniti iubire, "and sunteti transformati in iubire$
And Ihen I tal- to Coslems, I sa;, &4our A;atollah and ;our mullahs are not going
to be happ; to hear this, but Hod is going to be much more pleased b; ;our being
trans%ormed into a lo"ing person than b; sa;ing, &Aord, Aord$# ItFs in%initel; more
important that ;ou be Ia-ing up$ :hatFs spiritualit;, thatFs e"er;thing$ I% ;ou ha"e
that, ;ou ha"e Hod$ :hen ;ou Iorship &in spirit and in truth$#
When you be"ome lo+e, when you are transformed into lo+e.
=eri"olui a "eea "e poate fa"e religia este subliniat %oarte %rumos intr!o
po"este spusa de cardinalul Cartini, arhiepiscopul de Cilano$ 6o"estea "orbeste
despre un cuplu de italieni care urmea)a sa se casatoreasca$ Ji se inteleg cu
preotul paroh sa organi)e)e o mica receptie in curtea parohiei, in %ata bisericii$
:he danger o% Ihat religion can do is "er; nicel; brought out in a stor; told b;
<ardinal Cartini, the Archbishop o% Cilan$ :he stor; has to do Iith an Italian
couple thatFs getting married$ :he; ha"e an arrangement Iith the parish priest to
ha"e a little reception in the parish court;ard outside the church$
(ar s!a intamplat sa ploua si ei n!au mai putut tine receptia, asa ca i!au spus
preotului:
&>!am putea tine petrecerea de nunta in biserica1" 6arintele nu a %ost deloc
incantat sa ga)duiasca o receptie in biserica, dar ei i!au spus: "0om manca o %elie
de tort, "om canta un cantec, doua, "om ciocni un pahar de "in, apoi "om pleca
acasa$"
2ut it rained, and the; couldnFt ha"e the reception, so the; said to the priest,
&,ould it be all right i% Ie had the celebration in the church1# >oI Kather IasnFt
one bit happ; about ha"ing a reception in the church, but the; said, &,e Iill eat a
little ca-e, sing a little song, drin- a little Iine, and then go home$#
Asa ca parintele s!a lasat con"ins$ (ar, pentru ca italienii sunt oameni de "iata, au
baut un pic de "in, au cantat un cantecel, apoi au mai baut inca un pic de "in si au
cantat mai multe cantece, iar intr!o Oumatate de ora, s!a aOuns la ditamai
petrecerea in biserica$ :oata lumea se simtea minunat si era multa distractie si
"eselie$ >umai parintele era incordat tot, umbland incolo si incoace prin sacristie,
teribil de suparat de )gomotul pe care!l %aceau nuntasii$
So Kather Ias persuaded$ 2ut being good li%e!lo"ing Italians the; dran- a little
Iine, sang a little song, then dran- a little more Iine, and sang some more songs,
and Iithin a hal% hour there Ias a great celebration going on in the church$ And
e"er;bod; Ias ha"ing a great time, lots o% %un and %rolic$ 2ut Kather Ias all tense,
pacing up and doIn in the sacrist;, all upset about the noise the; Iere ma-ing$
AOutorul preotului intra si spune: "0a "ad cam incordat",
2ineinteles ca sunt incordat, Asculta cata galagie %ac, in casa (omnului Q
6entru numele lui (umne)eu Q" "6ai bine, parinte, chiar nu a"eau unde merge$"
&Stiu astaQ (ar chiar trebuie sa %aca atata taraboi1 Ji bine, parinte, nu trebuie sa
uitam ca Iisus insui a participat odata la o nunta Q 6arintele spune: &Stiu ca Iisus
<hristos a %ost la sarbatorirea unei nunti, nu e ne"oie sa!mi spui tu ca Iisus
<hristos a participat la o petrecere de nuntaQ
3umai "a a"olo nu a+eau Sfanta )mpartasanie QQQ
:he assistant pastor comes in and sa;s, &I see ;ou are Duite tense#$ &+% course,
IFm tense$ Aisten to all the noise the; are ma-ing, and in the 3ouse o% HodQ, %or
hea"enFs sa-eQ# &,ell, Kather, the; reall; had no place to go$# &I -noI thatQ 2ut
do the; ha"e to ma-e all that rac-et1# &,ell, Ie mustnFt %orget, must Ie, Kather,
that Pesus himsel% Ias once present at a IeddingQ# Kather sa;s, &I -noI Pesus
<hrist Ias present at a Iedding banDuet, 4+. donFt ha"e to tell me Pesus <hrist
Ias present at a Iedding banDuetQ >ut they didnFt ha+e the >lessed
Sa"rament there888V
Stiti ca eNista, uneori, perioade in care S%anta Impartasanie de"ine mai importanta
decat Iisus <hristos ! "and +eneratia de+ine mai importanta de"at iubirea,
"and biseri"a de+ine mai importanta de"at +iata. Cand &umnezeu de+ine
mai important de"at omul de langa tine ! si asa mai departe$
4ou know there are times like that when the >lessed Sa"rament be"omes
more important than Jesus Christ. When worship be"omes more
important than lo+e, when the Chur"h be"omes more important than life.
When Mod be"omes more important than the neighbor. And so it goes on.
Acesta este pericolul$ (upa mintea mea, la aceasta ne indeamna, in mod e"ident,
Iisus !lucrurile cele mai importante mai intai Q 1iinta umana este mult mai
importanta de"at Sabatul. Sa respectati ceea ce "a spun eu acum, cu"ant cu
cu"ant, sa de"eniti asa cum "a descriu eu acum, este mult mai important decat
in"ocatiile cu (oamne, (umne)eule$
(ar liderii "ostri religiosi nu se "or bucura sa a%le asta, "a asigur$ >ici preotii "ostri
nu "or %i bucurosi sa auda asta$ In nici un ca)$
ThatFs the danger.:o m; mind this is Ihat Pesus Ias e"identl; calling us toL
%irst things %irstQ :he human being is much more important than the Sabbath$
(oing Ihat I tell ;ou, namel;, becoming Ihat I am indicating to ;ou, is much more
important than Aord, Aord$
2ut ;our mullah is not going to be happ; to hear that, I assure ;ou$ 4our priests
are not going to be happ; to hear that$ >ot generall;$
Asadar, despre asa ce"a este "orba$ (espre spiritualitate$ (espre tre)ire$ (upa
cum "!am spus, este eNtrem de important ca, daca "reti sa "a tre)itiM sa "a daruiti
actiunii pe care eu o numesc "obser"are de sine"$
So thatFs Ihat Ie ha"e been tal-ing about$ Spiritualit;$ ,a-ing up$
And as I told ;ou, it is eNtremel; important i% ;ou Iant to Ia-e up to go in %or
Ihat I call &sel%!obser"ation$#
Sa %iti constienti de ceea ce spuneti, sa %iti constienti de ceea ce %aceti, sa %iti
constienti de ceea ce ganditi, sa %iti constienti de %elul in care actionati$ Sa %iti
constienti de unde "eniti, care "a este moti"atia$
2e aIare o% Ihat ;ouFre sa;ing, be aIare o% Ihat ;ouFre doing, be aIare o% Ihat
;ouFre thin-ing, be aIare o% hoI ;ouFre acting$ 2e aIare o% Ihere ;ouFre coming
%rom, Ihat ;our moti"es are$
*9iata in"onstienta nu merita sa fie traita*(Socrate)$ 0iata lipsita de
constienta este o "iata mecanica$
The unaware life is not worth li+ing. The unaware life is a me"hani"al life.
)tFs not human, itFs programmed, "onditioned.
>u este omeneasca, ci este programata, conditionata$ Aa %el de bine am putea %i o
piatra, un ciot de lemn$
In tara din care "in eu, sute de mii de oameni traiesc in cocioabe, intr!o saracie
lucie, abia reusind sa supra"ietuiasca, %acand toata )iua o munca %i)ica grea, apoi
se culca si se tre)esc dimineata, mananca ce"a si o iau de la capat$ Iar tu stai
deoparte si gandesti: "<e "iata"$Asta e tot ce are "iata sa le o%ere1"
,e might as Iell be a stone, a bloc- o% Iood$ In the countr; Ihere I come %rom,
;ou ha"e hundreds o% thousands o% people li"ing in little ho"els, in eNtreme
po"ert;, Iho Oust manage to sur"i"e, Ior-ing all da; long, hard manual Ior-,
sleep and then Ia-e up in the morning, eat something, and start all o"er again$
And ;ou sit bac- and thin-, &,hat a li%e$# &Is that all that li%e holds in store %or
them1#
Si apoi reali)e)i, dintr!o data, ca EE,EEE[ dintre oamenii de aici nu sunt cu mult
mai buni$ 6oti sa mergi la cinema, sa te plimbi cu masina, poti pleca intr!o
croa)iera$
Crezi "a esti mai bogat de"at sunt ei5 7sti la fel de mort "a si ei.
Jsti o masinarie la %el ca ei ! una putin mai mare, dar cu toate acestea, doar o
masinarie$
And then ;ouFre suddenl; Oolted into the reali)ation that EE$EEE[ o% people here
are not much better$ 4ou can go to the mo"ies, dri"e around in a car, ;ou can go
%or a cruise$ (o ;ou thin- ;ou are much better o%% than the; are1 4ou are Oust as
dead as the; are$ Pust as much a machine as the; areLa slightl; bigger one, but a
machine ne"ertheless$
7 trist sa +ezi fiinte umane "are tre" prin +iata "u idei fi.e, programati,
"are nu se s"himba ni"iodata, "are nusi dau seama "e se intampla, "are
raman in"onstienti@ unii dintre ei foarte religiosi, dar fara "onstienta.
Chiar asa este. >u este "iata omeneasca, ci este programata, conditionata
Ar putea la %el de bine sa %ie bu"ata de lemn. Ar putea f. bine sa fie o piatra,
o masinarie care "orbeste, umbla si gandeste$ >u este ce"a omenesc$ Ji sunt
marionete, sucite de colo!colo de tot %elul de lucruri$ Apasa pe un buton si "ei
obtine o reactie$ Aproape ca poti pre)ice cum "a reactiona persoana respecti"a$
(aca studie) o persoana, "a pot spune eNact cum "a reactiona$
:hatFs sad$ ItFs sad to thin- that people go through li%e li-e this$ 6eople go through
li%e Iith %iNed ideasM the; ne"er change$ :he;Fre Oust not aIare o% IhatFs going on$
:he; might as Iell be a bloc- o% Iood, or a roc-, a tal-ing, Ial-ing, thin-ing
machine$ :hatFs not human$ :he; are puppets, Oer-ed around b; all -inds o%
things$ 6ress a button and ;ou get a reaction$ 4ou can almost predict hoI this
person is going to react$ I% I stud; a person, I can tell ;ou Oust hoI he or she is
going to react$
Aa grupul meu de terapie, note) uneori pe o bucata de hartie cine "a incepe
sedinta si cine "a raspunde: <re)i ca e ce"a rau1 Ji bine, nu asculta de oamenii
care!ti spun:
".ita de tineQ AOuta!i pe altii cu iubire$" >u!i ascultaQ Ji gresesc cu totii$
<el mai rau lucru pe care!l poti %ace este sa uiti de tine, atunci cand mergi in
intampinarea altora cu o asa!)isa atitudine de aOutor$
,ith m; therap; group, sometimes I Irite on a piece o% paper that so!and!so is
going to start the session and so!and!so Iill repl;$ (o ;ou thin- thatFs bad1 ,ell,
donFt listen to people Iho sa; to ;ou, &Korget ;oursel%Q Ho out in lo"e to others$#
(onFt listen to themQ :he;Fre all Irong$ :he Iorst thing ;ou can do is %orget
;oursel% Ihen ;ou go out to others in the so!called helping attitude$
Acest lucru mi s!a re"elat cu putere, cu multi ani in urma, pe cand imi %aceam
studiile de psihologie la <hicago$ >oi am urmat un curs de consiliere pentru u)ul
preotilor$ .n asemenea curs era deschis numai preotilor care practicau e%ecti"
consilierea si care %usesera de acord sa pre)inte la curs inregistrarea unei sedinte
de consiliere$ <red ca eram "reo doua)eci de cursanti$
:his Ias brought home to me "er; %orcibl; man; ;ears ago Ihen I did m; studies
in ps;cholog; in <hicago$ ,e had a course in counseling %or priests$ It Ias open
onl; to priests Iho Iere actuall; engaged in counseling and Iho agreed to bring
a taped session to class$ :here must ha"e been about tIent; o% us$
<and mi!a "enit randul, am pre)entat inregistrarea unei intre"ederi cu o %emeie
tanara$
Asistentul uni"ersitar a bagat caseta in caseto%on si am inceput s!o ascultam cu
totii$ (upa cinci minute, asa cum %acea de obicei, asistentul a oprit caseta si a
intrebat: <e"a comentarii1"
,hen it Ias m; turn, I brought a cassette Iith an inter"ieI I had had Iith a
;oung Ioman$ :he instructor put it in a recorder and Ie all began to listen to it$
A%ter %i"e minutes, as Ias his custom, the instructor stopped the tape and as-ed,
&An; comments1#
<ine"a mi!a spus: "(e ce i!ai pus acea intrebare1" Am raspuns: ">u cred sa!i %i pus
"reo intrebare$ (e %apt, sunt mai mult decat sigur ea nu i!am pus nici o intrebare$"
Jl a spus: $2a da"$ Jram absolut sigur, deoarece, in acea perioada, ma ghidam in
mod constient dupa metoda lui <arl ?ogers, care se orientea)a in %unctie de
persoana si este non!directi"a$
Someone said to me, &,h; did ;ou as- her that Duestion1# I said, &IFm not aIare
that I as-ed her a Duestion$ As a matter o% %act, IFm Duite sure I did not as- an;
Duestions$# 3e said, &4ou did$# I Ias Duite sure because at that time I Ias
consciousl; %olloIing the method o% <arl ?ogers, Ihich is person!oriented and
nondirecti"e$
>u pui intrebari si nu intrerupi, nici nu dai s%aturi$ Jram deci %oarte constient ca
nu trebuie sa pun intrebari$ +ricum, a urmat o disputa intre noi, asa ca instructorul
a spus: "(e ce sa nu ascultam inca o data caseta1" Asa ca am pus!o din nou si, $$
spre oroarea mea, am reali)at ca pusesem ditamai intrebarea, care!ti sarea in ochi
la %el ca si acel )garie nori Jmpire State 2uilding din >eI 4or- ! o, intrebare
eNtrem de clara$
4ou donFt as- Duestions$ and ;ou donFt interrupt or gi"e ad"ice$ So I Ias "er;
aIare that I mustnFt as- Duestions$ An;Ia;, there Ias a dispute betIeen us, so
the instructor said, &,h; donFt Ie pla; the tape again1# So Ie pla;ed it again and
there, to m; horror, Ias a Ihopping big Duestion, as tall as the Jmpire State
2uilding, a huge Duestion$
Aucrul interesant pentru mine a %ost ca au)isem intrebarea aceea de trei ori !
prima data, probabil, cand am rostit!o, a doua oara cand am ascultat!o pe caseta
in camera mea (deoarece am "rut sa iau o caseta buna la curs) si a treia oara
cand am au)it!o in clasa$ (ar nici n!am remarcat!oQ >u eram constient$
:he interesting thing to me Ias that I had heard that Duestion three times, the
%irst time, presumabl;, Ihen I as-ed it, the second time Ihen I listened to the
tape in m; room (because I Ianted to ta-e a good tape to class), and the third
time Ihen I heard it in the classroom$ 2ut it hadnFt registeredQ I IasnFt aIare$
Asa se intampla, in mod %rec"ent, in sedintele mele de terapie, sau in indrumarea
mea spirituala$ Inregistram con"orbirea pe caseta si, cand pacientul o asculta,$imi
spune:#stiti,$eu n!am au)it cu ade"arat ce ati spus in timpul inter"iului$ Am au)it
ceea ce ati spus, abia cand am ascultat caseta"$
:hat happens %reDuentl; in m; therap; sessions or in m; spiritual direction$ ,e
tape!record the inter"ieI, and Ihen the client listens to it, he or she sa;s, &4ou
-noI, I didnFt reall; hear Ihat ;ou said during the inter"ieI$ I onl; heard Ihat ;ou
said Ihen I listened to the tape$#
Cai interesant este ca eu insumi n!am au)it ceea ce am spus eu in timpul
inter"iului$ Jste socant sa descopar ca intr!o sedinta de terapie, spun lucruri de
care nu sunt constient$ Intregul lor inteles imi de"ine clar abia mai tar)iu$ >umesti
asta ce"a omenesc1 ".ita de tine si aOuta!i pe altii", spui tuQ
Core interestingl;, I didnFt hear Ihat I said during the inter"ieI$ ItFs shoc-ing to
disco"er that IFm sa;ing things in a therap; session that IFm not aIare o%$ :he %ull
import o% them onl; daIns on me later$ (o ;ou call that human1 &Korget ;oursel%
and go out to others,# ;ou sa;Q
+ricum, dupa ce am ascultat intreaga caseta, acolo, in <hicago, asistentul a spus:
&A"eti cum"a comentarii1" .nul dintre preoti, un om de cinci)eci de ani care
incepuse sa ma simpati)e)e, mi!a spus, ":on;, as "rea sa!ti pun o intrebare
personala$ :e deranOea)a1" Ju am spus: ">u, intreaba!ma$ (aca n!am sa "reau sa
raspund, n!o "oi %ace$" Jl a$spus: &Kemeia aceasta din inter"iu este draguta1"
An;hoI, a%ter Ie listened to the Ihole tape there in <hicago, the instructor said,
&Are there an; comments1# +ne o% the priests, a %i%t;!;ear!old man to Ihom I had
ta-en a li-ing, said to me, &:on;, IFd li-e to as- ;ou a personal Duestion$ ,ould
that be all right1# I said, &4es, go ahead$ I% I donFt Iant to ansIer it, I IonFt$# 3e
said, &Is this Ioman in the inter"ieI prett;1#
Si, sincer sa %iu, ma gaseam intr!un stadiu de e"olutie (sau de in"olutie) in care nu
obser"am daca o persoana arata bine sau nu$ >u conta pentru$mine$ Ja era o oaie
din turma lui <hristosM eu eram pastor$ Ju dadeam aOutor$ >u e minunat1 Asa eram
instruiti sa procedam$
(eci, i!am spus: "<e legatura are asta cu inter"iul1"
Jl a raspuns: Kemeia asta nu!ti place, nu!i asa1" Ju am spus: "<eeee1" >iciodata
nu!mi trecuse prin cap ca o persoana mi!a placut sau mi!a displacut$ <a si cei mai
multi oameni, am a"ut uneori o antipatie %ata de cine"a ! sentiment care se
inregistra in constiinta$ dar atitudinea mea a %ost de cele mai multeori neutra$
4ou -noI, honest to goodness, I Ias at a stage o% m; de"elopment (or
unde"elopment) Ihere I didnFt notice i% someone Ias good!loo-ing or not$ It didnFt
matter to me$ She Ias a sheep o% <hristFs %loc-M I Ias a pastor$ I dispensed help$
IsnFt that greatQ It Ias the Ia; Ie Iere trained$ So I said to him, &,hatFs that got
to do Iith it1# 3e said, &2ecause ;ou donFt li-e her, do ;ou1# I said, &,hat1Q# It
hadnFt e"er struc- me that I li-ed or disli-ed indi"iduals$ Ai-e most people, I had
an occasional disli-e that Iould register in consciousness, but m; attitude Ias
mostl; neutral$
Am intrebat: "<e te %ace sa spui asta1" Jl a spus: "<aseta"$ Am parcurs caseta
inca o data$ Asculta!ti "ocea$ +bser"a cat de placuta a de"enit$ Jsti iritat, nu!i
asa1" Abia atunci eram si de"eneam constient de aceasta$ Si oare ce!i spuneam
ei, indirect1 Ii spuneam: ">u!mai "eni pe aici"$ (ar nu eram constient de aceasta$
6rietenul meu, preotuI, a spus: "J %emeie$ 6recis a remarcat aceasta$ <and trebuie
s!o intalnesti1"
Ju am raspuns: "Ciercurea "iitoare$" Jl a spus: 2anuiala mea este ca nu "a mai
"eni$"
Si nu a "enit$ Am asteptat inca o saptamana si tot nu a "enit$
Apoi am sunat!o, incalcand una din regulile mele: nu Ouca rolul de sal"ator$
I as-ed, &,hat ma-es ;ou sa; that1# 3e said, &:he tape$# ,e Ient through the
tape again, and he said, &Aisten to ;our "oice$ >otice hoI sIeet it has become$
4ouFre irritated, arenFt ;ou1# I Ias, and I Ias onl; becoming aIare o% it right
there$ And Ihat Ias I sa;ing to her nondirecti"el;1 I Ias sa;ing, &(onFt come
bac-$# 2ut I IasnFt aIare o% that$ C; priest %riend said, &SheFs a Ioman$ She Iill
ha"e pic-ed this up$ ,hen are ;ou supposed to meet her neNt1# I said, &>eNt
,ednesda;$# 3e said, &C; guess is she IonFt come bac-$# She didnFt$ I Iaited one
Iee- but she didnFt come$ I Iaited another Iee- and she didnFt come$ :hen I
called her$ I bro-e one o% m; rules: (onFt be the rescuer$
Am sunat!o si i!am spus: "0a amintiti de caseta pe care mi!ati permis sa o
inregistre) pentru curs1 Ci!a %ost de mare aOutor, deoarece colegii mi!au semnalat
tot %elul de lucruri" (nu i!am spus ce anume) "care ar %ace sedinta oarecum mai
e%icientii$ (eci, daca "!ar interesa sa "a intoarceti, aceasta ar %ace!o si mai
e%icienta$" Ja a spus: 2ine, ma "oi intoarce"$ S!a intors$
I called her and said to her, &?emember that tape ;ou alloIed me to ma-e %or the
class1 It Ias a great help because the class pointed out all -inds o% things to me#
(I didnFt tell her IhatQ) &that Iould ma-e the session someIhat more e%%ecti"e$ So
i% ;ou care to come bac-, that Iould ma-e it more e%%ecti"e$# She said, &All right,
IFll come bac-$# She did$
Antipatia era inca pre)enta$ >u disparuse, dar nici nu!mi statea in cale$
:he disli-e Ias still there$ It hadnFt gone aIa;, but it IasnFt getting in the Ia;$
=oti "ontrola "e+a de "are esti "onstient@ dar esti "ontrolat de "e+a de
"are nu esti "onstient. What you are aware of you are in "ontrol of@ what
you are not aware of is in "ontrol of you.
http:**III$;outube$com*Iatch1"XeB63(CDB,.A_%eatureXrelated
7sti intotdeauna s"la+ul a"elui "e+a de "are nu esti "onstient. Cand esti
"onstient de el, esti eliberat de el. 7ste a"olo, dar nu te mai afe"teaza.
3u esti "ontrolat de a"el "e+a@ nu esti sub6ugat de el. A"easta e
diferenta. Constienta@ "onstienta, "onstienta, "onstienta.
4ou are alIa;s a sla"e to Ihat ;ouFre not aIare o%$ ,hen ;ouFre aIare o% it,
;ouFre %ree %rom it$ ItFs there, but ;ouFre not a%%ected b; it$ 4ouFre not controlled b;
itM ;ouFre not ensla"ed b; it$ :hatFs the di%%erence$ AIareness, aIareness,
aIareness, aIareness$
<eea ce ne!au in"atat la acel curs sa %acem, a %ost sa de"enim obser"atori
implicati$
<a sa %ormule) mai plastic, este ca si cum as "orbi cu tine si, in acelasi timp, as %i
in eNterior, pri"ind la tine si la mine$
,hat the; trained us to do in that course Ias to become participant obser"ers$ :o
put it someIhat graphicall;, IFd be tal-ing to ;ou and at the same time IFd be out
there Iatching ;ou and Iatching me$
Cand te as"ult pe tine, este infinit mai important pentru mine sa ma
as"ult pe mine, de"at sa te as"ult pe tine. 2ineinteles, e important sa te
ascult pe tine, dar mai important este sa ma ascult pe mine$ Alt%el, nu te "oi au)i
pe tine$ Sau "oi de%orma tot ce spui tu$ )ti +oi +eni in intampinare din
"onditionarea mea proprie.
,hen IFm listening to ;ou, itFs in%initel; more important %or me to listen to me
than to listen to ;ou$ +% course, itFs important to listen to ;ou, but itFs more
important that I listen to me$ +therIise I IonFt be hearing ;ou$ +r IFll be distorting
e"er;thing ;ou sa;$ IFll be coming at ;ou %rom m; oIn conditioning$
0oi reaction %ata de tine in tot %elul de moduri, din nesigurantele mele, din ne"oia
mea de a te manipula, din dorinta mea de a reusi, din nelinisti si sentimente de
care s!ar putea sa nu %iu constient$ (eci, este teribil de important sa ma ascult pe
mine, atunci cand te ascult pe tine$ Asta este ceea ce ne!au in"atat sa %acem ! sa
obtinem constienta$
IFll be reacting to ;ou in all -inds o% Ia;s %rom m; insecurities, %rom m; need to
manipulate ;ou, %rom m; desire to succeed, %rom irritations and %eelings that I
might not be aIare o%$ So itFs %right%ull; important that I listen to me Ihen IFm
listening to ;ou$ :hatFs Ihat the; Iere training us to do, obtaining aIareness$
>u trebuie sa te imagine)i tot timpul pe tine insuti planand pe unde"a in "a)duh$
(oar ca sa!ti %aci o idee, in mare, imaginea)a!ti un so%er bun care, in timp ce
conduce masina, se concentrea)a la ceea ce spui$ (e %apt, ar putea chiar sa
poarte o discutie cu tine, dar, in acelasi timp, este per%ect constient de semnele de
circulatie$
4ou donFt alIa;s ha"e to imagine ;oursel% ho"ering someIhere in the air$ Pust to
get a rough idea o% Ihat IFm tal-ing about, imagine a good dri"er, dri"ing a car,
IhoFs concentrating on Ihat ;ouFre sa;ing$ In %act, he ma; e"en be ha"ing an
argument Iith ;ou, but heFs per%ectl; aIare o% the road signals$
In momentul in care se intampla ce"a suparator, in momentul in care percepe
"reun sunet sau )gomot, sau o i)bitura, el "a au)i imediat si "a spune: $Jsti sigur
ca ai inchis usa din spate1" <um de %ace asta1 Jste constient si "igilent$ Atentia ii
e %ocali)ata pe con"ersatie sau disputa, dar constienta lui este mult mai
cuprin)atoare$ 6ercepea o gama "ariata de lucruri$
:he moment an;thing untoIard happens, the moment thereFs an; sound, or
noise, or bump, heFll hear it at once$ 3eFll sa;, &Are ;ou sure ;ou closed that door
bac- there1# 3oI did he do that1 3e Ias aIare, he Ias alert$ :he %ocus o% his
attention Ias on the con"ersation, or argument, but his aIareness Ias more
di%%used$ 3e Ias ta-ing in all -inds o% things$
Ju nu "orbesc acum despre concentrare$ Aceasta nu e importanta$ Culte tehnici
de meditatie implica si concentrarea, dar am oarece indoieli in legatura cu asta$
Jle implica "iolenta si, in mod %rec"ent, ele mai implica programare si
conditionare$
,hat IFm ad"ocating here is not concentration$ :hatFs not important$ Can;
meditati"e techniDues inculcate concentration, but IFm leer; o% that$ :he; in"ol"e
"iolence and %reDuentl; the; in"ol"e %urther programming and conditioning$
Ceea "e as sustine este "onstienta , "are nu e delo" a"elasi lu"ru "u
"on"entrarea.
Con"entrarea este o pata de lumina a unui refle"tor, "onstienta e "a
lumina "are inunda intreaga in"apere$ R ,hat I Iould ad"ocate is
aIareness, Ihich is not the same as concentration at all$ Con"entration is a
spotlight, awarenes is like a floodlightR$$
In concentrare esti deschis la orice patrunde in s%era constiintei tale$ 6oti %i distras
de la ea$ (ar cand practici constienta, nu esti distras niciodata$ <and actionea)a
constienta, nu se mai mani%esta nici o distragere, pentru ca esti mereu constient
de tot se intampla$
4ouFre open to an;thing that comes Iithin the scope o% ;our consciousness$ 4ou
can be distracted %rom that$ 2ut Ihen ;ouFre practicing aIareness, ;ouFre ne"er
distracted$ ,hen aIareness is turned on, thereFs ne"er an; distraction, because
;ouFre alIa;s aIare o% Ihate"er happens to be$
Sa spunem ca pri"esc niste copaci si imi %ac griOi$ Sunt distras1 As %i distras doar
daca intentione) sa ma concentre) la copaci$ (ar daca, in acelasi timp, sunt
constient ca sunt ingriOorat, asta nu inseamna deloc ca sunt distras$
Sa; IFm loo-ing at those trees and IFm Iorr;ing$ Am I distracted1 I am distracted
onl; i% I mean to concentrate on the trees$ 2ut i% IFm aIare that IFm Iorried, too,
that isnFt a distraction at all$
Kii constient doar de directia in care iti este indreptata atentia, (aca ce"a merge
rau, sau daca se intampla ce"a suparator, te "ei alerta pe loc$ <e"a nu merge
bineQ In momentul in care in constiinta ti se strecoara "reun sentiment negati", "ei
de"eni atent$ Jsti eNact ca so%erul unui automobil$
Just be aware of where your attention goes$ ,hen an;thing goes aIr; or
an;thing untoIard happens, ;ouFll be alerted at once$ SomethingFs going IrongQ
:he moment an; negati"e %eeling comes into consciousness, ;ouFll be alerted$
4ouFre li-e the dri"er o% the car$
0a spuneam ca S%anta :eresa de A"ila a )is ca (umne)eu i!a daruit harul de a se
de)!identi%ica de ea insasi$ <opiii sunt cei pe care ii puteti au)i "orbind in sensul
acesta$ .n pusti de doi ani spune: ":omm; a luat micul deOun a)i dimineata"$ Jl nu
spune ,euV, chiar daca :omm; este el$ Jl spune ,:omm;V !la persoana a treia
) told you that St. Teresa of A+ila said Mod ga+e her the gra"e of
disidentifying herself with herself. 4ou hear "hildren talk that way.
A tIo!;ear!old sa;s, &:omm; had his brea-%ast this morning$# 3e doesnFt sa; &I,#
although he is :omm;$ 3e sa;s &:omm;#Lin the third person$
S3ota &M: %ara sa se identi%ice cu eticheta(numele luiT$
Cisticii simt asa$ Ji s!au de)!identi%icat de ei insisi si sunt in stare de armonie$
Acesta este harulde care "orbea S%anta :eresa$ Acesta este Yeu!ulV pe care
maestrii mistici din +rient ii indeamna in mod constant pe oameni sa!l descopere$
Si cei din +ccident, de asemeneaQ Il puteti numara si pe Ceister Jc-hart printre ei$
Ji ii indeamna pe oameni sa!l descopere pe "eu",
C;stics %eel that Ia;$ They ha+e disidentified from themsel+es and they
are at pea"e. :his Ias the grace St$ :eresa Ias tal-ing about$
:his is the &I# that the m;stic masters o% the Jast are constantl; urging people to
disco"er$ And those o% the ,est, tooQ And ;ou can count Meister 7"khart among
them$ :he; are urging people to disco"er the &I$#
LB. 7ti"hetele-:abels
http$--www.youtube."om-wat"h5+HM[3%WdTRgggJfeatureHrelated
Aucrul important nu este sa stii cine este "eu" sau ce este ,eu"$ >u "ei reusi
niciodata$ >u eNista cu"inte pentru asta$ Aucrul important este sa renunti la
etichete$
:he important thing is not to -noI Iho I is or Ihat &I# is$ 4ouFll ne"er succeed$
:here are no Iords %or it$ :he important thing is to drop the labels$
?3ota &M$ 3u +ei reusi ni"iodata "u mintea "are identifi"a prin
eti"hetare, "are este in timp sa +ezi atemporalul, indes"riptibilulA.
Asa cum spun maestrii Oapone)i Zen: "3u "auta ade+arul@ renunta doar la
parerile tale*. $ ?enunta la teoriile taleM nu cauta ade"arul$ Ade"arul nu este un
lucru pe care sa!l cauti
S3ota &MT$
As the Papanese Zen masters sa;, &&onFt seek the truth@ 6ust drop your
opinions$# (rop ;our theoriesM donFt see- the truth$ :ruth isnFt something ;ou
search %or$
S3ota &M$ Ade"arul nu este un lucru pe care sa!l cauti cu minteaM T$
(aca ai inceta sa!ti autoimpui parerile proprii, ai sti$ Si aici se intampla ce"a
similar$ (aca ai renunta la etichetele tale, ai sti$ <e inteleg eu prin etichete1
+rice denumire imaginabila! cu eNceptia, poate, a celei de %iinta umana$ Ju sunt o
%iinta umana$ (estul de corectM asta nu spune %oarte multe$
I% ;ou stop being opinionated, ;ou Iould -noI$ Something similar happens here$ I%
;ou drop ;our labels, ;ou Iould -noI$ ,hat do I mean b; labels1 J"er; label ;ou
can concei"e o% eNcept perhaps that o% human being$ I am a human being$ Kair
enoughM doesnFt sa; "er; much$
(ar cand spui: "Sunt incununat de succes", e o nebunie$ Succesul nu este o parte
a lui ,euV$ Succesul este ce"a care "ine si pleacaM a)i poate %i aici, iar maine sa
dispara$
>u asta este ,euV$ <and ai spus: "Am %ost incununat de succes", te!ai a%lat in
eroareM te!ai cu%undat in intuneric$ :e!ai identi%icat pe tine insuti cu succesul$
2ut Ihen ;ou sa;, &I am success%ul,# thatFs cra);$ Success is not part o% the &I$#
Success is something that comes and goesM it could be here toda; and gone
tomorroI$ :hatFs not &I$# ,hen ;ou said, &I Ias a success,# ;ou Iere in errorM ;ou
Iere plunged into dar-ness$ 4ou identi%ied ;oursel% Iith success$
<a atunci cand spui: Sunt un ratat, sunt a"ocat, sunt om de a%aceri$"
Stii ce ti se "a intampla, daca te identi%ici cu aceste lucruri1 :e "ei crampona de
ele$ Iti "ei %ace griOi ca s!ar putea ca ele sa se spulbere si, in acel moment, isi %ace
aparitia su%erinta$
:he same thing Ihen ;ou said, &I am a %ailure, a laI;er, a businessman$# 4ou
-noI IhatFs going to happen to ;ou i% ;ou identi%; ;oursel% Iith these things$
4ouFre going to cling to them, ;ouFre going to be Iorried that the; ma; %all apart,
and thatFs Ihere ;our su%%ering comes in$
Aa asta m!am re%erit mai de"reme, cand "a spuneam: $(aca su%eriti, sunteti
adormiti$
0reti un semn ea sunteti adormiti1 Iata!l: su%eriti$ Su%erinta este un semn ca nu
sunteti conectati la ade"ar$
:hat is Ihat I meant earlier Ihen I said to ;ou, &I% ;ouFre su%%ering, ;ouFre asleep$#
(o ;ou Iant a sign that ;ouFre asleep1 3ere it is: 4ouFre su%%ering$ Su%%ering is a
sign that ;ouFre out o% touch Iith the truth$
Suferinta +a este data "a sa +a puteti des"hide o"hii "atre ade+ar, "a sa
intelegeti "a pe unde+a e.ista "e+a fals ! asa "um durerea fizi"a +a este
data "a sa intelegeti "a pe unde+a e.ista o afe"tiune sau o boala.
Su%%ering is gi"en to ;ou that ;ou might open ;our e;es to the truth, that ;ou
might understand that thereFs %alsehood someIhere, Oust as ph;sical pain is gi"en
to ;ou so ;ou Iill understand that there is disease or illness someIhere$
Su%erinta arata ca pe unde"a eNista inselatorie, Su%erinta apare cand esti in
contradictie cu realitatea$ <and ilu)iile tale se i)besc de realitate, cand inselatoria
ta se con%runta cu ade"arul, atunci su%eri$ Alt%el nu eNista su%erinta$
Su%%ering points out that there is %alsehood someIhere$ Su%%ering occurs Ihen ;ou
clash Iith realit;$ ,hen ;our illusions clash Iith realit;, Ihen ;our %alsehoods
clash Iith truth, then ;ou ha"e su%%ering$ +therIise there is no su%%ering$
LC. (bsta"olele in "alea feri"irii-(bsta"les to 'appiness
Se"retul trezirii-The Se"ret of Awakening
Cele mai importante minute din +iata dumnea+oastra -The
most important minutes in your li+es
http:**III$;outube$com*Iatch1"X4<e`S5==)tg_%eatureXrelated
<eea ce am de gand sa spun "a suna un pic pretentios, dar este ade"arat$ <eea
ce urmea)a pot %i cele mai importante minute din "iata "oastra$ (aca ati putea
pricepe asta, ati descoperi secretul tre)irii$ Ati %i %ericiti pentru totdeauna$
,hat IFm about to sa; Iill sound a bit pompous, but itFs true$ ,hat is coming
could be the most important minutes in ;our li"es$ I% ;ou could grasp this, ;ouFd
hit upon the se"ret of awakening$ 4ou Iould be happ; %ore"er$
>!ati mai %i niciodata ne%ericiti$ >imic nu "a mai a"ea puterea sa "a raneasca$
0orbesc serios ! absolut nimic$ Jste ca si cum ai arunca "opsea neagra in aerM
aerul ramane nepatat$ >u colore)i niciodata aerul in negru$ >u contea)a ce ti se
intampla, tu ramai neatins$
:u ramai impacat$
4ou Iould ne"er be unhapp; again$ >othing Iould ha"e the poIer to hurt ;ou
again$ I mean that, nothing$ ItFs li-e Ihen ;ou throI blac- paint in the airM the air
remains uncontaminated$ 4ou ne"er color the air blac-$ >o matter Ihat happens
to ;ou, ;ou remain uncontaminated$ 4ou remain at peace$
JNista %iinte umane care au dobandit acest lucru ! ceea ce eu numesc calitatea de
om$ >u starea aceea absurda de marioneta, care se )bate incolo si incoace, lasand
e"enimentele sau pe ceilalti oamerii sa!ti spuna ce sa simti$ 6rin urmare, "oi
continuati sa "a simtiti asa, si de%initi aceasra stare drept "ulnerabilitate$ 3aQ Ju
spun ca inseamna ca esti o marioneta$
(e ce, iti doresti sa %ii o marioneta1 Apesi pe un buton si, gata, ai ca)utM iti place1
(ar daca re%u)i sa te identi%ici cu oricare dintre aceste etichete, cele mai multe
dintre griOile tale dispar$
:here are human beings Iho ha"e attained this, Ihat I call being human$ >ot this
nonsense o% being a puppet, Oer-ed about this Ia; and that Ia;, letting e"ents or
other people tell ;ou hoI to %eel$ So ;ou proceed to %eel it and ;ou call it being
"ulnerable$ 3aQ I call it being a puppet$ So ;ou Iant to be a puppet1 6ress a
button and ;ouFre doInM do ;ou li-e that1
2ut i% ;ou re%use to identi%; Iith an; o% those labels, most o% ;our Iorries cease$

Cai tar)iu "om "orbi despre %rica de boala si moarte dar, de obicei, ceea ce "a
ingriOorea)a este ce se "a intampla cu cariera "oastra$
.n om de a%aceri marunt, de "reo cinci)eci si cinci de ani, soarbe bere intr!un bar
si spune:
Ia uita!te la colegii mei$ <hiar au reusit$"
Aater IeFll tal- about %ear o% disease and death, but ordinaril; ;ouFre Iorried
about IhatFs going to happen to ;our career$ A small!time businessman, %i%t;!%i"e
;ears old, is sipping beer at a bar someIhere and heFs sa;ing, &,ell, loo- at m;
classmates, the;F"e reall; made it$#
6rostulQ <e inseamna, "Au reusit1" Si!au "a)ut numele publicat in )iar$ Asta
numesti tu reusita1 .nul este presedinte de corporatieM altul a de"enit presedinte
de tribunalM al treilea a de"enit si el ce"a$
:he idiotQ ,hat does he mean, &:he; made it#1 :he;F"e got their names in the
neIspaper$
(o ;ou call that ma-ing it1 +ne is president o% the corporationM the other has
become the <hie% OusticeM somebod; else has become this or that$
Maimute, "u totii8 <ine stabileste ce inseamna sa ai succes1 Aceasta societate
stupida Q 6rincipala preocupare a societatii este sa mentina societatea bolna"aQ Si
cu cat iti dai seama mai repede de asta, cu atat mai bine$
Con-e;s, all o% them$ ,ho determines Ihat it means to be a success1 :his stupid
societ;Q :he main preoccupation o% societ; is to -eep societ; sic-Q And the sooner
;ou reali)e that, the better$
2olna"i, %iecare dintre ei$ Sunt tacaniti, sunt nebuni$ :u de"ii presedintele a)ilului
de nebuni si esti mandru de aceasta, chiar daca nu inseamna nimic$ A %i
presedintele unei corporatii n!are nici o legatura cu %aptul ca ai succes in "iata$
Sic-, e"er; one o% them$ :he; are loon;, the;Fre cra);$ 4ou became president o%
the lunatic as;lum and ;ouFre proud o% it e"en though it means nothing$ 2eing
president o% a corporation has nothing to do Iith being a success in li%e$
(aca ai multi bani, nu inseamna deloc ca ai si succes in "iata$ Ai succes in "iata,
atunci cand te tre)esti Q Atunci nu trebuie sa!ti ceri scu)e nimanui, nu trebuie sa
dai eNplicatii nimanui, nu dai doi bani pe ceea ce cred sau spun ceilalti despre
tine$
3a"ing a lot o% mone; has nothing to do Iith being a success in li%e$ 4ouFre a
su""ess in life when you wake up8 :hen ;ou donFt ha"e to apologi)e to
an;one, ;ou donFt ha"e to eNplain an;thing to an;one, ;ou donFt gi"e a damn
Ihat an;bod; thin-s about ;ou or Ihat an;bod; sa;s about ;ou$
>u ai griOiM esti %ericit$ Asta numesc eu sa ai succes$ Sa ai o sluOba buna, sau sa %ii
renumit, sau sa ai o reputatie stralucita ! nimic din toate astea nu are absolut nici
o legatura cu %ericirea sau succesul$ >ici unaQ Jste total irele"ant$
4ou ha"e no IorriesM ;ouFre happ;$ :hatFs Ihat I call being a success$ 3a"ing a
good Oob or being %amous or ha"ing a great reputation has absolutel; nothing to
do Iith happiness or success$ >othingQ It is totall; irrele"ant$
Singurul lucru de care!i pasa unui ast%el de om este ce "or crede copiii lui despre
el, ce "or crede "ecinii despre el, ce "a crede sotia lui despre el$ Ar fi trebuit sa
de+ina faimos. Societatea si cultura!noastra ne inoculea)a asta in cap )i si
noapte$
All heFs reall; Iorried about is Ihat his children Iill thin- about him, Ihat the
neighbors Iill thin- about him, Ihat his Ii%e Iill thin- about him$ 'e should
ha+e be"ome famous$ +ur societ; and culture drill that into our heads da; and
night$
+ameni care au reusit 1 <e au reusit1 Au reusit sa %aca din ei insisi niste
prostanaci$ Asta, deoarece si!au epui)at toata energia sa obtina ce"a lipsit de
"aloare$ Ji sunt speriati si con%u)i, sunt niste marionete ca toti ceilalti$
6eople Iho made itQ Cade Ihat1Q Made asses of themsel+es. 2ecause the;
drained all their energ; getting something that Ias Iorthless$ :he;Fre %rightened
and con%used, the; are puppets li-e the rest$
.ite!te la ei cum se preumbla tantosi pe scena$ .ite ce agitati de"in, daca au o
pata pe camasa$ Asta numesti tu succes1 6ri"este cat ii sperie perspecti"a ca s!ar
putea sa nu %ie realesi$ Asta )ici tu ca este succesul1 Se lasa controlati,
manipulati$ Sunt niste oameni ne%ericiti$ Sunt demni de compatimire$ >u se bucura
de "iata$ Sunt permanent incordati si nelinistiti$ Asta numesti tu eNistenta
omeneasca1
Aoo- at them strutting across the stage$ Aoo- hoI upset the; get i% the; ha"e a
stain on their shirt$ (o ;ou call that a success1 Aoo- at hoI %rightened the; are at
the prospect the; might not be reelected$ (o ;ou call that a success1 :he; are
controlled, so manipulated$
:he; are unhapp; people, the; are miserable people$ :he; donFt enOo; li%e$ :he;
are constantl; tense and anNious$ (o ;ou call that human1

Si stii de de se intampla asta1 (intr!un singur moti": s!au identi%icat cu niste
etichete$ A!au identi%icat pe "eu" cu banii lor, cu sluOba sau cu pro%esia$ Aceasta a
%ost greseala lor$
And do ;ou -noI Ih; that happens1 +nl; one reason: :he; identi%ied Iith some
label$ :he; identi%ied the &I# Iith their mone; or their Oob or their pro%ession$ :hat
Ias their error$
http:**III$;outube$com*Iatch1"X,obBJ+,!^(G_%eatureX%"I
Ati au)it de a"ocatul care s!a pre)entat cu o reclamatie impotri"a unui instalator1
Jl i!a spus instalatorului: "3ei, m!ai taNat cu doua sute de dolari pe ora$ Ju nu %ac
atatia bani ca a"ocat$" ">ici eu nu %aceam atatia bani cand eram a"ocatQ"
(id ;ou hear about the laI;er Iho Ias presented Iith a plumberFs bill1 3e said to
the plumber, &3e;, ;ouFre charging me tIo hundred dollars an hour$ I donFt ma-e
that -ind o% mone; as a laI;er$# :he plumber said, &I didnFt ma-e that -ind o%
mone; Ihen I Ias a laI;er eitherQ#
6oti %i instalator sau a"ocat, om de a%aceri sau preot, dar aceasta nu in%luentea)a
nicidecum "eu!ulV esential$ >u te a%ectea)a pe tine$ (aca mi!as schimba pro%esia
maine, ar %i eNact ca si cum mi!as %i schimbat hainele$ Ju am ramas neatins$
:u esti hainele tale1 :u esti numele tau1 :u esti pro%esia ta1 Incetea)a sa te mai
identi%ici eu ele$ 6entru ca sunt trecatoare$
4ou could be a plumber or a laI;er or a businessman or a priest, but that does not
a%%ect the essential &I#$ It doesnFt a%%ect ;ou$ I% I change m; pro%ession tomorroI,
itFs Oust li-e changing m; clothes$ I am untouched$ Are ;ou ;our clothes1 Are ;ou
;our name1 Are ;ou ;our pro%ession1 Stop identi%;ing Iith them$ :he; come and
go$
<and intelegi asta cu ade"arat, nici o critica nu te poate a%ecta$ >ici o magulire
sau lauda nu te pot a%ecta$ <and cine"a spune: "Jsti un tip minunat", despre ce
"orbeste1 JI "orbeste despre ,mineV, el nu "orbeste despre ,euV$ ,JulV nu este nici
mare, nici mic$ "Jul" nu se con%unda nici cu succesul, nici cu esecul$ >u este nici
una dintre aceste etichete$
,hen ;ou reall; understand this, no criticism can a%%ect ;ou$ >o %latter; or praise
can a%%ect ;ou either$ ,hen someone sa;s, &4ouFre a great gu;,# Ihat is he
tal-ing about1 3eFs tal-ing about &me,# heFs not tal-ing about &I$# &I# is neither
great nor small$ #I# is neither success%ul nor a %ailure$ It is none o% these labels$
Acestea sunt lucruri trecatoare, care depind de criteriile pe care le stabileste
societatea, care depind de conditionarea ta$ Aceste lucruri depind de dispo)itia
persoanei cucare se intampla sa "orbesti chiar acum$
:hese things come and go$ :hese things depend on the criteria societ;
establishes$
:hese things depend on ;our conditioning$ :hese things depend on the mood o%
the person Iho happens to be tal-ing to ;ou right noI$
>u au nimic de a %ace cu ,euV$ ,JuV nu este nici una dintre aceste etichete$ "Cine"
este in general egoist, prostesc, copilaresc ! un prost cat toate )ilele$ Asadar, daca
imi spui: "Jsti un prost", asta e un lucru pe care il stiu de ani de )ileQ Sinele
conditionat !la ce te asteptai1 Il cunosc de ani de )ile$
It has nothing to do Iith "I"$ &I# is none o% these labels$ &Ce# is generall; sel%ish,
%oolish, childishLa great big ass$ So Ihen ;ou sa;, &4ouFre an ass,# IF"e -noIn it
%or ;earsQ :he conditioned sel%LIhat did ;ou eNpect1 IF"e -noIn it %or ;ears$
(e ce te identi%ici cu el1 >ata%letule Q Acela nu este "eu" ! acela este "mine"$ 0rei
sa %ii %ericit1 Kericirea continua nu are nici o moti"atie, Ade"arata %ericire "ine %ara
cau)a$ :u nu ma poti %ace %ericit$ :u nu esti %ericirea mea$
,h; do ;ou identi%; Iith him1 Sill;Q :hat isnFt &I#, thatFs &me#$ (o ;ou Iant to be
happ;1 .ninterrupted happiness is uncaused$ :rue happiness is uncaused$ 4ou
cannot ma-e me happ;$ 4ou are not m; happiness$
:u ii spui unei persoane tre)ite: "(e ce esti %ericit1", iar persoana care s!a tre)it
spune: "(e ce n!as %i1" 4ou say to the awakened person, "Why are you
happy5 " and the awakened person replies, "Why not5 "
Kericirea este starea noastra naturala$ Kericirea este starea naturala a copiilor
mici, carora le apartine imparatia cerurilor ! pana ce aOung sa %ie intoNicati si
contaminati cu prostia societatii si a culturii$ 'appiness is our natural state.
'appiness is the natural state of little "hildren, to whom the kingdom
belongs until they ha+e been polluted and "ontaminated by the stupidity
of so"iety and "ulture.
=entru a dobandi feri"irea, nu trebuie sa fa"i nimi", deoarece %ericirea nu
poate %i dobandita$
Stie cine"a de ce1 6entru ca o a"em deOa$ Cum poti dobandi "e+a "e ai de6a1
:o acDuire happiness ;ou donFt ha"e to do an;thing, because happiness cannot be
acDuired$ (oes an;bod; -noI Ih;1 2ecause Ie ha"e it alread;$ 3oI can ;ou
acDuire Ihat ;ou alread; ha"e1
Atunci, de ce nu traiesti eNperienta %ericirii1
6entru ca trebuie sa renunti la ce"a$ :rebuie sa renunti la ilu)ii$
6entru a %i %ericit, nu trebuie sa acumule)i ce"aM trebuie sa renunti la ce"a$
0iata este usoara, "iata este incantatoare$ Ja este di%icila doar pentru ilu)iile tale,
pentru ambitiile tale, pentru lacomia si po%tele tale$ Stii de unde "in toate astea1
(in %aptul ca te!ai identi%icat cu tot %elul de eticheteQ
:hen Ih; donFt ;ou eNperience it1 2ecause ;ouF"e got to drop something$ 4ouF"e
got to drop illusions$ 4ou donFt ha"e to add an;thing in order to be happ;M ;ouF"e
got to drop something$ Ai%e is eas;, li%e is delight%ul$ ItFs onl; hard on ;our illusions,
;our ambitions, ;our greed, ;our cra"ings$ (o ;ou -noI Ihere these things come
%rom1 Krom ha"ing identi%ied Iith all -inds o% labelsQ
LD. =atru trepte "!tre Ontelep"iune-1our Steps to Wisdom
?unlearningA
http:**III$;outube$com*Iatch1"X,obBJ+,!^(G_%eatureX%"I
6rimul lucru pe care trebuie s!l %acei, este s intrai n contact cu sentimentele
negati"e de care nu suntei contieni$
:he %irst thing ;ou need to do is get in touch Iith negati"e %eelings that ;ouFre not
e"en aIare o%$
Culi oameni au sentimente negati"e de care nu sunt contieni$ Culi oameni sunt
deprimai, %r s %ie contieni c sunt deprimai$ (oar cnd %ac cunotin cu
bucuria, aOung s neleag ct de deprimai sunt$ Aots o% people ha"e negati"e
%eelings the;Fre not aIare o%$ Aots o% people are depressed and the;Fre not aIare
the; are depressed$ )tFs only when they make "onta"t with 6oy that they
understand how depressed they were.
>u poi trata un cancer pe care nu l!ai depistat$ >u poi scpa de grgriele care
i!au atacat plantele de bumbac, dac nu eti contient de eNistena lor$
4ou canFt deal Iith a cancer that ;ou ha"enFt detected$ 4ou canFt get rid o% boll
Iee"ils on ;our %arm i% ;ouFre not aIare o% their eNistence$
=rimul lu"ru pe care trebuie s!l %aci, este s!i contienti)e)i sentimentele
negati"e$ <e sentimente negati"e1 Cohoreala, de eNemplu$ :e simi mohort i
indispus$ Simi c te urti, te simi "ino"at$ Simi c "iaa n!are sens, c n!are nici
un rostM ai un sentiment de su%erin, te simi ner"os i ncordat$ Incearc, mai
nti, s intri n contact cu aceste sentimente$
The first thing you need is awareness of your negati+e feelings. What
negati+e feelings5 Hloominess, %or instance$ 4ouFre %eeling gloom; and mood;$
4ou %eel sel%!hatred or guilt$ 4ou %eel that li%e is pointless, that it ma-es no senseM
;ouF"e got hurt %eelings, ;ouFre %eeling ner"ous and tense$ Het in touch Iith those
%eelings %irst$
Al doilea pas (programul acesta cuprinde patru etape) este s nelegi c
sentimentul eNist n tine, nu n realitate$ Jste ce"a att de e"ident, dar ai oare
impresia c oamenii i dau seama1 3abar n!au, crede!m$ Au doctorate n
psihologie, sunt rectori de uni"ersiti, dar asta n!au neles$ Aa coal n!am %ost
n"at cum s triesc$ Am %ost n"at orice altce"a$ Aa cum spunea cine"a: bAm
primit o edu"a,ie destul de bun!. Miau trebuit ani de zile s! m!
des"otoroses" de ea$" &espre asta este +orba On spiritualitate$ despre
dez+!,are$ (e)"area de toate prostiile care ne!au %ost inoculate$
The se"ond step /this is a fourstep program0 is to understand that the
feeling is in you, not in reality. :hatFs such a sel%!e"ident thing, but do ;ou
thin- people -noI it1 :he; donFt, belie"e me$ :he;F"e got 6h$($s and are
presidents o% uni"ersities, but the; ha"enFt understood this$
They didnFt tea"h you how to li+e your life$ They taught me e+erything
else.
As one man said, &) got a pretty good edu"ation. )t took me years to get
o+er it.#
ThatFs what spirituality is all about, you know$ unlearning$
.nlearning all the rubbish the; taught ;ou$
Sentimentele negati"e sunt n tine, nu n realitate$ Aadar, ncetea) s mai
ncerci s schimbi realitatea$ Ar %i o nebunie$ >u mai ncerca s!l schimbi pe cel de
lng tine$ >oi ne irosim tot timpul i toat energia n ncercarea de a schimba
circumstanele eNterioare,
de a!i schimba pe partenerii notri, pe e%ii notri, pe prietenii notri, pe dumanii
notri, i pe toi ceilali$ (ar nu trebuie s schimbm nimic$ Sentimentele
negati+e sunt On +oi. 3i"i o persoan! de pe =!m#nt nu are puterea s! +!
fa"! neferi"i,i.
>egati"e %eelings are in ;ou, not in realit;$ So stop tr;ing to change realit;$ :hatFs
cra);Q Stop tr;ing to change the other person$ ,e spend all our time and energ;
tr;ing to change eNternal circumstances, tr;ing to change our spouses, our
bosses, our %riends, our enemies, and e"er;bod; else$ We donFt ha+e to "hange
anything$ 3egati+e feelings are in you$ 3o person on earth has the power
to make you unhappy$
>u eNist nici un e"eniment pe pmnt care s aib puterea s " tulbure sau s
" rneasc$ >ici un e"eniment, condiie, situaie sau persoan$ >imeni nu "!a
spus astaM toi
"!au spus contrariul$ (e aceea suntei acum ntr!o asemenea situaie ncurcat$ (e
aceea suntei adormii$ >u "i s!a spus asta niciodat ! dei este mai mult dect
e"ident$
:here is no e"ent on earth that has the poIer to disturb ;ou or hurt ;ou$
>o e"ent, condition, situation, or person$ 3obody told you this@ they told you
the opposite.
ThatFs why youFre in the mess that youFre in right now$
That is why youFre asleep$ :he; ne"er told ;ou this$ 2ut itFs sel%!e"ident$
Sa presupunem ca incepe sa ploua si asta strica un picnic$ <ine se simte negati"1
6loaia1 Sau tu1 <are este cau)a pentru sentimentul negati"1 6loaia, sau reactia
ta1
<and te lo"esti cu genunchiul de masa, masa nu pateste nimic$ Singura ei griOa
este sa %ie ceea ce a %ost %acuta sa %ie ! o masa$ (urerea este in genunchiul tau, nu
in masa$
:etFs suppose that rain washes out a pi"ni"$ ,ho is %eeling negati"e1 :he
rain1 +r ;ou1 ,hatFs causing the negati"e %eeling1 The rain or your rea"tion5
,hen ;ou bump ;our -nee against a table, the tableFs %ine$ ItFs bus; being Ihat it
Ias made to beLa table$ :he pain is in ;our -nee, not in the table$
Cisticii tot incearca sa ne spuna ca realitatea este in regula asa cum e$ ?ealitatea
nu ate probleme$ 6roblemele eNista numai in mintea omeneasca$ Am putea
adauga: in mintea umana stupida, adormita$ ?ealitatea nu are probleme$ <hiar
daca indepartati %iintele umane de pe aceasta planeta "iata "a continua, natura se
"a des%asura in toata %rumusetea si %orta ei$ .nde e problema1 >ici o problema$
0oi ati creat problema$ 0oi sunteti problema$ 0oi "a identi%icati cu ,mineV si asta
este problema$ Sentimentul este in "oi, nu in realitate$
The mysti"s keep trying to tell us that reality is all right. %eality is not
problemati". =roblems e.ist only in the human mind$ ,e might add: in the
stupid, sleeping human mind$ ?ealit; is not problematic$ :a-e aIa; human beings
%rom this planet and li%e Iould go on, nature Iould go on in all its lo"eliness and
"iolence$ ,here Iould the problem be1 >o problem$ 4ou created the problem$ 4ou
are the problem$ 4ou identi%ied Iith &me# and that is the problem$ :he %eeling is
in ;ou, not in realit;$
Al treilea pas$ 3i"iodat! s! nu te identifi"i "u a"el sentiment$ >u are nimic
de a %ace cu "eu!ul"$ >u de%ini sinele tu esenial n termenii acelui
sentiment*simtiri$ >u spune: "Ju sunt deprimat"$ (ac "rei s spui: "J deprimant",
atunci este n regul$ (ac "rei s spui c depresia eNist, e bineM dac "rei s
spui c mohoreala este pre)ent, e bine$ (ar nu: "Ju sunt posomort"$
:u te de%ineti pe tine nsui n termenii sentimentului$ Aceasta este ilu)ia taM
aceasta este greeala ta$ (epresia eNist, este pre)ent chiar acum, eNist
sentimente de tristee chiar acum, dar las!le s eNiste, las!le n pace$ 0or trece$
:otul trece ! totul$
The third step: 3e+er identify with that feeling$ It has nothing to do Iith the
&I$#
(onFt de%ine ;our essential sel% in terms o% that %eeling$ &onFt say, G) am
depressed$# I% ;ou Iant to sa;, &)t is depressed,V thatFs all right$ I% ;ou Iant to
sa; depression is there, thatFs fineM i% ;ou Iant to sa; gloominess is there,
thatFs %ine$ 2ut not: I am gloom;$ (o not de%ine ;oursel% in terms o% the %eeling$
:hatFs ;our illusionM thatFs ;our mista-e$ :here is a depression there right noI,
there are hurt %eelings there right noI, but let it be, lea+e it alone. )t will
pass. J"er;thing passes, e"er;thing$
(epresiile i emoiile tale n!au nici o legtur cu %ericirea$ Jle sunt oscilaiile
pendulului$
(ac eti n cutare de emoii i sen)aii tari, %ii gata s te ntlneti cu depresia$
0rei s!i iei drogul1 6regtete!te s supori mahmureala$ <apetele pendulului
oscilea) unul ctre cellalt$
4our depressions and ;our thrills ha"e nothing to do Iith happiness$ :hose are the
sIings o% the pendulum$ I% ;ou see- -ic-s or thrills, get read; %or depression$ (o
;ou Iant ;our drug1 Het read; %or the hango"er$ +ne end o% the pendulum sIings
to the other$
Asta nu are nimic de a %ace cu ,euVM nu are nimic de a %ace cu %ericirea$ Singurul
implicat aici este "mine"$ (aca "!ati aminti acest lucru, daca "i l!ati repeta de o
mie de ori, daca ati practica acesti trei pasi de o mie de ori, ati pricepe$
:his has nothing to do Iith &I#M it has nothing to do Iith happiness$ It is the &me$#
I% ;ou remember this, i% ;ou sa; it to ;oursel% a thousand times, i% ;ou tr; these
three steps a thousand times, ;ou Iill get it$
S!ar putea sa nu %ie ne"oie s!o %aceti de trei ori$ >u stiuM nu eNista regula pentru
asta$
(ar incercati s!o %aceti de o mie de ori ! si "eti %ace cea mai mare descoperire din
"iata "oastra$ 4ou might not need to do it e"en three times$ I donFt -noIM thereFs
no rule %or it$ 2ut do it a thousand times and youFll make the biggest dis"o+ery
in your life$
Aa naiba cu minele de aur din Alas-a$ <e "eti %ace cu tot aurul acela1
(aca nu sunteti %ericiti, nu puteti trai$ Koarte bine, ati dat de aur$ Si ce contea)a
Jsti un rege sau o printesa, Sunteti liberiM nu "a pasa daca sunteti acceptati sau
respinsi,
n!are nici o importanta$
:o hell Iith those gold mines in Alas-a$ ,hat are ;ou going to do Iith that gold1 I%
;ouFre not happ;, ;ou canFt li"e$ So ;ou %ound gold$ ,hat does that matter1 4ouFre
a -ingM ;ouFre a princess$ 4ouFre %reeM you donFt "are anymore about being
a""epted or re6e"ted, that ma-es no di%%erence$
6sihologii ne spun ct de important este s dobndeti simul apartenenei$ 6rostii$
(e ce s "rei s aparii unei persoane1 >ici asta nu mai contea)$
=sy"hologists tell us how important it is to get a sense of belonging.
>aloneyQ
,h; do ;ou Iant to belong to an;bod;1 It doesnFt matter an;more$
.n prieten mi!a spus ca eNista un trib a%rican in care pedeapsa capitala consta ma
%i eNclus din comunitate$ (aca ai %i dat a%ara din >eI 4or-, sau de oriunde
locuiesti, nu ai muri$ <um se %ace ca membrul acelui trib a murit1 6entru ca a
impartasit prostia comuna a omenirii$ Jl credea ea nu "a %i in stare sa traiasca,
daca nu "a apartine cui"a$ Sa %ie oare el %oarte di%erit de cei mai multi oameni1 Jl
era con"ins ca are ne"oie sa apartina cui"a$
A friend of mine told me that thereFs an Afri"an tribe where "apital
punishment "onsists of being ostra"ized$ I% ;ou Iere -ic-ed out o% >eI 4or-,
or Ihere"er ;ouFre residing, ;ou IouldnFt die$ 3oI is it that the A%rican tribesman
died1 >e"ause he partakes of the "ommon stupidity of humanity$ 'e
thinks he will not be able to li+e if he does not belong$
ItFs "er; di%%erent %rom most people, or is it1 'eFs "on+in"ed he needs to
belong$
(ar tu nu ai ne"oie sa apartii nimanui, sau "reunui grup$
>ici macar n!ai ne"oie sa %ii indragostit, <ine ti!a spus ca este necesar1
>ut you donFt need to belong to anybody or anything or any group$
4ou donFt e+en need to be in lo+e$ ,ho told ;ou ;ou do1
<eea ce i trebuie este s %ii liber$ <eea ce i trebuie este s iubeti$ Asta e
realitateaM aceasta e natura ta$ (ar ceea ce!mi spui, de %apt, este c "rei s %ii
dorit$ 0rei s %ii aplaudat, s %ii atrgtor, "rei ca toate maimuicile s alerge dup
tine$ Ii iroseti "iaa$ :re)ete!teQ >u ai ne"oie de aa ce"a$ 6oi %i %ericit pe deplin
i %r asta$
What you need is to be free$ What you need is to lo+e$ :hatFs itM thatFs ;our
nature$
2ut Ihat ;ouFre reall; telling me is that ;ou Iant to be desired$ 4ou Iant to be
applauded, to be attracti"e, to ha"e all the little mon-e;s running a%ter ;ou$
4ouFre wasting your life. Wake upQ 4ou donFt need this$ 4ou "an be
blissfully happy without it$
AnturaOul tu nu "a %i prea ncntat s aud acest lucru, deoarece tu de"ii
n%ricotor cnd deschi)i ochii i nelegi$ <um s controle)i un ast%el de om1 Jl nu
are ne"oie de tineM nu se simte ameninat de critica taM nu!i pas de ceea ce cre)i
sau ceea ce spui despre el$ Jl rupe toate lanurileM nu mai este o marionet
4our so"iety is not going to be happy to hear this, be"ause you be"ome
terrifying when you open your eyes and understand this$ 'ow do you
"ontrol a person like this1
'e doesnFt need you@ heFs not threatened by your "riti"ism@ he doesnFt
"are what you think of him or what you say about him. 'eFs "ut all those
stringsM heFs not a puppet any longer$
Jste n%ricotor$ "(eci, trebuie s scpm de el pentru c spune ade"rulM nu mai
cunoate %ricaM a ncetat s mai %ie uman$" .manQ IatQ n s%rit, o %iin umanQ Jl
i!a curmat scla"ia, a e"adat din nchisoarea lor$
ItFs terri%;ing$ "So IeF"e got to get rid o% him$ 'e tells the truth@ he has
be"ome fearlessM he has stopped being human"$ 3umanQ 2eholdQ A human
being at last8 'e broke out of his sla+ery, broke out of their prison$
>ici un e"eniment nu Ousti%ic un sentiment negati"$ >u eNist nici o situaie pe
lume care s Ousti%ice un sentiment negati"$ Asta este ceea ce s!au tot c)nit s ne
spun misticii notri$ (ar nimeni nu ascult$ Sentimentul negati" este n tine$
>o e"ent Ousti%ies a negati"e %eeling$ There is no situation in the world that
6ustifies a negati+e feeling$ :hatFs Ihat all our m;stics ha"e been cr;ing
themsel"es hoarse to tell us$ 2ut nobod; listens$ :he negati"e %eeling is in ;ou$

In 2haga"ad!Hita, cartea sacr a hinduilor, (omnul 7rishna i spune lui ArOuna:
"Cufund!te On toiul luptei Ni p!streaz!,i inima la pi"ioarele de lotus ale
&omnului$" + %ra) eNtraordinar$
In the 2haga"ad!Hita, the sacred boo- o% the 3indus, Aord 7rishna sa;s to ArOuna,
G=lunge into the heat of battle and keep your heart at the lotus feet of
the :ord$# A mar"elous sentence$
>u trebuie s %aci nimic pentru a obine %ericirea$
4ou donFt ha+e to do anything to a";uire happiness$
Carele Ceister Jc-hart a spus %oarte %rumos: *)ndumnezeirea nu este atinsa
printrun pro"ess de ad!ugare a "e+a On suflet, "i printrun pro"es de
golire.* S3ota &MA
The great Meister 7"khart said +ery beautifully, *Mod is not attained by a
pro"ess of addition to anything in the soul, but by a pro"ess of
subtra"tion. *
3ota &M$ "edeti principiul golirii in capitolul '' al lui Aao :)u
<apitolul '' 6rincipiul golirii
http:**III$scribd$com*doc*5=55E=9/*<apitolul!''!6rincipiul!golirii
si <apitolul 8B de)"atareaM deprogramareaM unlearningM scaderea cunoasterii
ori)ontale(miOlocite)M "edeti articolul: #6uterea lui Socrate#
6uterea acceptarii propriei ignorante :he 6oIer o% accepting our oIn ignorance
http:**mirahorian$ning$com*pro%iles*blogs*puterea!acceptarii!propriei
>u trebuie s %aci ce"a pentru a %i liber, trebuie s renuni la ce"a$ Atunci de"ii
liber$
4ou donFt do anything to be free, you drop something. :hen ;ouFre %ree$
Asta imi aminteste de pri)onierul irlande) care a sapat un tunel pe sub )idul
inchisorii si a reusit sa e"ade)e$ <and a iesit, s!a pomenit in miOlocul terenului de
Ooaca al unei gradinite, printre copiii care se Oucau$ 2ineinteles, cand a iesit$din
tunel nu s!a mai putut abtine si a inceput sa topaie, strigand:$"Sunt liber, sunt
liber, sunt liberQ" + %etita care l!a "a)ut s!a!uitat la el cu dispret si a spus: "Care
sco%ala$ Ju am patru ani$"S3otaA
It reminds me o% the Irish prisoner Iho dug a tunnel under the prison Iall and
managed to escape$ 3e comes out right in the middle o% a school pla;ground
Ihere little children are pla;ing$ +% course, Ihen he emerges %rom the tunnel he
canFt restrain himsel% an;more and begins to Oump up and doIn, cr;ing, &IFm %ree,
IFm %ree, IFm %reeQ# A little girl there loo-s at him scorn%ull; and sa;s, &ThatFs
nothing. )Fm four.V
? 3ota$ 6o" de "u+inte@ freeHliber este auzit de fetita drept$ threeH treiA

Al patrulea pas: <um poi schimba lucrurile1 <um putei s " schimbai pe "oi
ni"1 Sunt multe lucruri pe care trebuie s le nelegi aici ! ori, mai degrab, doar
un singur lucru, care poate %i eNprimat n mai multe moduri$
8$:he %ourth step: 'ow do you "hange things5 'ow do you "hange
yoursel+es5 :here are man; things ;ou must understand here, or rather, Oust one
thing that can be eNpressed in man; Ia;s$
S ne imaginm un pacient care merge la medic i i spune de ce su%er$ Cedicul
)ice: "Koarte bine, i!am neles simptomele$ \tii ce "oi %ace1 0oi scrie o reet
pentru "ecinul tuQ" 6acientul rspunde: "Culumesc %oarte mult, doctore, aceasta
m %ace s m simt mult mai bine"$ >u!i aa c e absurd1 (ar asta este ceea ce
%acem cu toii$ 6ersoana care e adormit, este totdeauna con"ins c se "a simi
mai bine dac altcine"a se schimb$
Imagine a patient Iho goes to a doctor and tells him Ihat he is su%%ering %rom$
:he doctor sa;s, &0er; Iell, IF"e understood ;our s;mptoms$ (o ;ou -noI Ihat I
Iill do1 I Iill prescribe a medicine %or ;our neighborQ# :he patient replies, &:han-
;ou "er; much, (octor, that ma-es me %eel much better$# IsnFt that absurd1 2ut
thatFs Ihat Ie all do$ The person who is asleep always thinks heFll feel
better if somebody else "hanges$
:u su%eri pentru c eti adormit, dar gndeti: b<t de minunat ar %i "iaa, dac
altcine"a s!ar schimbaM ct de minunat ar %i "iaa, dac "ecinul meu s!ar
schimba, dac soia mea sau e%ul meu s!ar schimba$"
4ouFre su%%ering because ;ou are asleep, but ;ouFre thin-ing, &3oI Ionder%ul li%e
Iould be i% somebod; else Iould changeM hoI Ionder%ul li%e Iould be i% m;
neighbor changed, m; Ii%e changed, m; boss changed$#
Intotdeauna "rem ca altcine"a s se schimbe, pentru ca noi s ne simim bine$ (ar
i!a trecut "reodat prin minte cu ce te!ar putea in%luena pe tine, dac soia ta
sau soul tu s!ar schimba1
We always want someone else to "hange so that we will feel good$ 2ut
has it e"er struc- ;ou that e"en i% ;our Ii%e changes or ;our husband changes,
Ihat does that do to ;ou1
Jti la %el de "ulnerabil ca i nainteM eti la %el de prost ca i nainteM eti la %el de
adormit ca i nainte$ :u eti cel care are ne"oie s se schimbe ! cel care trebuie
s ia medicamentul$
:u continui s insiti: "C simt bine, pentru c lumea este n regul$" HreitQ
Aumea este n regul, pentru c eu m simt bine$ Asta spun toi misticii$
4ouFre 6ust as +ulnerable as before@ youFre 6ust as idioti" as before@
youFre 6ust as asleep as before. 4ou are the one Iho needs to change, Iho
needs to ta-e medicine$ 4ou -eep insisting, &I %eel good because the Iorld is
right$# ,rongQ The world is right be"ause ) feel good. :hatFs Ihat all the
m;stics are sa;ing$
/=$:otul e n regul cu lumea*AllFs ?ight Iith the ,orld
http:**III$;outube$com*Iatch1"XIhB5KJ(DAaB_%eatureXrelated
<nd te tre)eti, cnd nelegi, cnd "e)i, lumea rede"ine normal$ >oi ne %acem
mereu griOi n pri"ina rului$ ,hen ;ou aIa-en, Ihen ;ou understand, Ihen ;ou
see, the Iorld becomes right$ ,eFre alIa;s bothered b; the problem o% e"il$
JNist o po"este sugesti", despre un bieel care merge pe malul unui %lu"iu i
"ede un crocodil prins ntr!o plas$
:hereFs a poIer%ul stor; about a little bo; Ial-ing along the ban- o% a ri"er$ 3e
sees a crocodile Iho is trapped in a net$
<rocodilul i spune: bKie!i mil de mine$ >u "rei s!mi dai drumul, te rog1 6oate c
sunt urt, dar nu!i "ina mea, tii prea bine$ Aa am %ost creat$ (ar, indi%erent de
n%iarea mea eNterioar, am i eu o inim de mam$ Am "enit n dimineaa asta
n cutare de hran pentru puii mei i am %ost prins n aceast capcanQ" Aa c
biatul spune: b(a, dar dac ar %i s te aOut s scapi din capcan, ai s m nhai i
ai s m omori$"
<rocodilul ntreab: b<re)i c i!a putea %ace aa ce"a bine%ctorului i
sal"atorului meu1"
:he crocodile sa;s, &,ould ;ou ha"e pit; on me and release me1 I ma; loo- ugl;,
but it isnFt m; %ault, ;ou -noI$ I Ias made this Ia;$ 2ut Ihate"er m; eNternal
appearance, I ha"e a motherFs heart$ I came this morning in search o% %ood %or m;
;oung ones and got caught in this trapQ# So the bo; sa;s, &Ah, i% I Iere to help ;ou
out o% that trap, ;ouFd grab me and -ill me$# :he crocodile as-s, &(o ;ou thin- I
Iould do that to m; bene%actor and liberator1#
Aa c biatul se las con"ins s trag plasa a%ar, iar crocodilul l nha$ 6rins
ntre %lcile crocodilului, el spune: b0a s )ic, asta e rsplata pe care o primesc
pentru %aptele mele bune$" Iar crocodilul rspunde: bJi bine, n!o lua ca pe un
a%ront personal, biete, aa e lumea, asta este legea "ieii$" 2iatul nu poate %i de
acord cu asta, aa c crocodilul spune: b0rei s ntrebm i pe altcine"a dac e
aa sau nu1" 2iatul "ede o pasre ae)at pe o ramur i spune: b6asre, e
ade"rat ce )ice crocodilul1" 6asrea rspunde: b<rocodilul are dreptate$ .ite!te la
mine$ ntr!o )i "eneam acas cu mncare pentru puiorii mei$
So the bo; is persuaded to ta-e the net o%% and the crocodile grabs him$
As he is being %orced betIeen the OaIs o% the crocodile, he sa;s, &So this is Ihat I
get %or m; good actions$# And the crocodile sa;s, &Well, donFt take it
personally, son, this is the way the world is, this is the law of life.V :he
bo; disputes this, so the crocodile sa;s, &(o ;ou Iant to as- someone i% it isnFt
so1# :he bo;s sees a bird sitting on a branch and sa;s, &2ird, is Ihat the crocodile
sa;s right1# :he bird sa;s, &:he crocodile is right$ Aoo- at me$ I Ias coming home
one da; Iith %ood %or m; %ledglings$
Imaginea)!i groa)a mea cnd am ")ut un arpe care se urcase n copac i se
ndrepta int spre cuibul meu$ Jram cu totul neaOutorat$ >u s!a oprit pn nu mi!
a nghiit toi puii, unul cte unul$ Am tot ipat i strigat, dar a %ost n )adar$
<rocodilul are dreptate, aceasta este legea "ieii, aa stau lucrurile pe lume$"
b0e)i", spune crocodilul$ (ar biatul )ice: bAas!m s mai ntreb pe cine"a$"
Aadar, crocodilul spune: b2ine, ntreab$"
Imagine m; horror to see a sna-e craIling up the tree, ma-ing straight %or m;
nest$ I Ias totall; helpless$ It -ept de"ouring m; ;oung ones, one a%ter the other$ I
-ept screaming and shouting, but it Ias useless$ :he crocodile is right, this is the
laI o% li%e, this is the Ia; the Iorld is$# &See,# sa;s the crocodile$ 2ut the bo;
sa;s, &Aet me as- someone else$#
So the crocodile sa;s, &,ell, all right, go ahead$#
6e malul %lu"iului tocmai trecea un mgar btrn$ bCgarule", spune biatul
bcrocodilul )ice aa i aa$ Are dreptate crocodilul1" Cgarul spune, b<rocodilul
are deplin dreptate$ .it!te la mine$ Ju am muncit i am slugrit toat "iaa la
stpnul meu i abia de!mi ddea ct s mnnc$ Acum, c sunt btrn i
ne%olositor, m!a alungat i iat!m rtcind prin Oungl, ateptnd "reo %iar
slbatic s m s%ie i s!mi pun capt "ieii$
<rocodilul are dreptate, aceasta este legea "ieii, aa este n lumea asta$"
b0e)i", spune crocodilul$ b3ai s mergemQ"
:here Ias an old don-e; passing b; on the ban- o% the ri"er$ &(on-e;,# sa;s the
bo;, &this is Ihat the crocodile sa;s$ Is the crocodile right1# :he don-e; sa;s,
&:he crocodile is Duite right$ Aoo- at me$ IF"e Ior-ed and sla"ed %or m; master all
m; li%e and he barel; ga"e me enough to eat$ >oI that IFm old and useless, he has
turned me loose, and here I am Iandering in the Oungle, Iaiting %or some Iild
beast to pounce on me and put an end to m; li%e$ :he crocodile is right, this is the
laI o% li%e, this is the Ia; the Iorld is$# &See,# sa;s the crocodile$ &AetFs goQ#
2iatul spune: bCai d!mi o ans, o ultim ans$ Aas!m s ntreb nc o %iin$
Amintete!i ct de bun am %ost cu tine$" Aadar, crocodilul )ice: b2ine, e ultima ta
ans"$
2iatul "ede un iepure trecnd i i spune: bIepure, crocodilul are dreptate1"
Iepurele se aea) n dou picioare i i spune crocodilului: bAa i!ai spus tu
biatului1" <rocodilul )ice: b(a, aa i!am spus"$ bStai puin", spune iepurele$
b:rebuie s discutm chestia asta"$ b2ine", )ice crocodilul$ (ar iepurele spune:
b<um putem s stm de "orb, cnd tu ii biatul ntre %lci1 (!i drumulM trebuie
s ia i el parte la discuia noastr$" <rocodilul spune: bJti un mecher, n
momentul n care i dau drumul, o s!o ia la %ug$" Iepurele spune: bAm cre)ut c ai
mai mult minte$ (ac ar ncerca s %ug, cu o singur lo"itur de coad l poi
ucide$"
:he bo; sa;s, &Hi"e me one more chance, one last chance$ Aet me as- one other
being$ ?emember hoI good I Ias to ;ou1# So the crocodile sa;s, &All right, ;our
last chance$# :he bo; sees a rabbit passing b;, and he sa;s, &?abbit, is the
crocodile right1#
:he rabbit sits on his haunches and sa;s to the crocodile, &(id ;ou sa; that to that
bo;1 :he crocodile sa;s, 4es, I did$# &,ait a minute,# sa;s the rabbit$ &,eF"e got
to discuss this$#
&4es,# sa;s the crocodile$ 2ut the rabbit sa;s, &3oI can Ie discuss it Ihen ;ouF"e
got that bo; in ;our mouth1 ?elease himM heFs got to ta-e part in the discussion,
too$#
:he crocodile sa;s, &4ouFre a cle"er one, ;ou are$ :he moment I release him, heFll
run aIa;$# :he rabbit sa;s, &I thought ;ou had more sense than that$ I% he
attempted to run aIa;, one slash o% ;our tail Iould -ill him$#
b(e acord", spune crocodilul i l eliberea) pe biat, n clipa n care biatul este
liber, iepurele i spune: bKugiQ" Iar biatul %uge i scap$
Apoi, iepurele l ntreab pe biat: b>u!i place carnea de crocodil1 +amenilor din
satul tu nu le!ar plcea o mas bun1 >u l!ai eliberat complet pe crocodilM cea
mai mare parte a corpului lui este nc prins n plas$ (e ce nu te duci n sat s!i
aduci pe toi i s %acei un osp$" JNact aa a i %cut biatul, care se i duce n
sat i i cheam pe toi brbaii$ Acetia "in cu topoare, bte i sulie lor i!l
omoar pe crocodil$ <inele biatului "ine i el, i cnd l "ede pe iepure, l
urmrete, l nha i!l sugrum$
&Kair enough,# sa;s the crocodile, and he released the bo;$ :he moment the bo; is
released, the rabbit sa;s, &?unQ# And the bo; runs and escapes$
:hen the rabbit sa;s to the bo;, &(onFt ;ou enOo; crocodile %lesh1 ,ouldnFt the
people in ;our "illage li-e a good meal1 4ou didnFt reall; release that crocodileM
most o% his bod; is still caught in that net$ ,h; donFt ;ou go to the "illage and
bring e"er;bod; and ha"e a banDuet$#
:hatFs eNactl; Ihat the bo; does$ 3e goes to the "illage and calls all the men%ol-$
:he; come Iith their aNes and sta"es and spears and -ill the crocodile$ :he bo;Fs
dog comes, too, and Ihen the dog sees the rabbit, he gi"es chase, catches hold o%
the rabbit, and throttles him$
2iatul aOunge prea tr)iu i, ")nd cum moare iepurele, spune: b<rocodilul a"ea
dreptate, aa este lumea, asta este legea "ieii$":he bo; comes on the scene too
late, and as he Iatches the rabbit die, he sa;s, &:he crocodile Ias right, this is
the Ia; the Iorld is, this is the laI o% li%e$#
>u eNist eNplicaie pe care s!o poi da, care s Ousti%ice toat su%erina i rul,
chinul, distrugerea i %oametea din lumeQ >u "ei eNplica asta niciodat$ 6oi
ncerca s!o %aci n mod re)onabil, cu %ormulele tale religioase sau alt%el, dar nu "ei
reui "reodat s gseti eNplicaia$
:here is no eNplanation ;ou can gi"e that Iould eNplain aIa; all the su%%erings
and e"il and torture and destruction and hunger in the IorldQ 4ouFll ne"er eNplain
it$ 4ou can tr; gamel; Iith ;our %ormulas, religious and otherIise, but ;ouFll ne"er
eNplain it$
6entru c "iaa este un mister ! ceea ce nseamn c mintea ta raional nu!i
poate desci%ra nelesul$ (e aceea trebuie s te tre)eti i atunci "ei reali)a, dintr!
odat c nu realitatea are probleme, ci c tu eti problema$
2ecause li%e is a m;ster;, Ihich means ;our thin-ing mind cannot ma-e sense out
o% it$ Kor that ;ouF"e got to Ia-e up and then ;ouFll suddenl; realize that reality
is not problemati", you are the problem.
LE.Somambulism-Sleepwalking
Transa indi+iduala si "ole"ti+a
http:**III$;outube$com*Iatch1"XJ,l2I-0saAJ_%eatureXrelated
Motto$ A+em iluzia "! iubim Ni "unoaNtem "e+a sau pe "ine+a,
dar in realitate a"est lu"ru este posibil doar dup! trezire,
dup! eliberarea din lumea subie"ti+! in "are suntem prizonieri,
dup! "e tre"em de la *a pri+i * /proie"tii pe e"ranul mental@ umbre pe
peretele pesterii0,
la *a +edea * /a "unoaNte nemi6lo"it realitatea0. =#n! atun"i suntem
singuri, "u propriile noastre proie",ii subie"ti+e ,esute din umbre
/ganduri, "u+inte, dorin,e Ni aNtept!ri0,
prizonieri in propria noastr! temni,!/realitatea se"unda0, pe "are o lu!m
drept realitate.
:eNtele sacre au %cut din totdeauna alu)ie la starea de adormire, de
somnambulism in care se a%la oamenii inainte de tre)ire$ (ar d"s nu "ei nelege
"reodat nici un cu"nt din spusele scripturilor, pn nu " tre)ii$
:he scriptures are alIa;s hinting o% that, but ;ouFll ne"er understand a Iord o%
Ihat the scriptures are sa;ing until ;ou Ia-e up$
+ameni adormii citesc scripturile s%inte i l rstignesc pe Cesia pe ba)a lor$ <a s
nelegem ce )ic scripturile s%inte trebuie s ne tre)im$ <nd ne tre)im cu
ade"rat, ele capt neles$ Aa %el este i cu realitatea$
Sleeping people read the scriptures and cruci%; the Cessiah on the basis o% them$
4ouF"e got to Ia-e up to ma-e sense out o% the scriptures$ ,hen ;ou do Ia-e up,
the; ma-e sense$ So does realit;$
3ota &M: Jste bine sa incercati sa intelegeti si sa digerati in%ormatiileM important
este sa iesim din modele, teorii, dogme si sa ne ba)am pe eNperimentareM
sugestia "erbala se trans%orma in realitate, daca este indeplinita o conditie: sa
acordam putere cu"antului, sa!l credem identic cu realitatea$ Acest lucru se
produce in transa indi"iduala prin suspendarea capacitatilor de discriminare, iar in
transa colecti"a ca urmare a conditionarii, programarii (blocarea sau
inmormantarea discriminarii in credinte)$ (e pilda atunci cand am %ost programati
sa credem ca eNcluderea din trib duce la moarte(A%rica), aceasta chiar se
intamplaM dar cei lipsiti de aceasta conditionare sau programare nu patesc nimic
(ar niciodat d"s$ nu "eti %i n stare s eNprimati aceasta n cu"inte$ Ati pre%era,
mai degrab, s ntreprindeti ce"a1 (ar chiar i atunci, trebuie s ne asigurm c
nu ne repe)im s acionam, doar pentru a scpa de sentimentele tale negati"e$
2ut ;ouFll ne"er be able to put it into Iords$ 4ouFd rather do something1 2ut e"en
there IeF"e got to ma-e sure that IeFre not sIinging into action simpl; to get rid
o% our negati"e %eelings$
Culi oameni se arunc i acionea), doar ca s nruteasc lucrurile$ Aciunile
lor nu pornesc din dragoste, ci din sentimente negati"e$ Can; people sIing into
action onl; to ma-e things Iorse$ :he;Fre not coming %rom lo"e, the;Fre coming
%rom negati"e %eelings$
Jle i au i)"orul n "ino"ie, mnie, urM dintr!un sentiment al nedreptii, sau
altce"a similar$ :rebuie s "a asigurati de "ceea ce suntei", nainte de a trece la
"ceea ce %acei"$ :rebuie s %ii sigur cine suntei, nainte s acionai$
:he;Fre coming %rom guilt, anger, hateM %rom a sense o% inOustice or Ihate"er$
4ouF"e got to ma-e sure o% ;our &being# be%ore ;ou sIing into action$ 4ou ha"e to
ma-e sure o% Iho ;ou are be%ore ;ou act$
(in pcate, cnd oamenii adormii trec la aciune, ei nu %ac dect s nlocuiasc o
cru)ime cu o alta, o nedreptate cu alta$ \i aa mai departe$
.n%ortunatel;, Ihen sleeping people sIing into action, the; simpl; substitute one
cruelt; %or another, one inOustice %or another$ And so it goes$
Ceister Jc-hart spune: "3u prin a",iunile +oastre +e,i fi sal+a,i" (sau tre)iiM
spunei!i cum "rei) bci prin %iina "oastr$ >u prin ceea ce %acei, ci prin ceea ce
suntei, "ei %i Oudecai$" Aa ce bun s!i hrnii pe cei n%ometai, s le dai s bea
celor nsetai sau s!i "i)itai deinuii din nchisoare1"
Ceister Jc-hart sa;s, &It is not b; ;our actions that ;ou Iill be sa"ed# (or
aIa-enedM call it b; an; Iord ;ou Iant), &but b; ;our being$ It is not b; Ihat ;ou
do, but b; Ihat ;ou are that ;ou Iill be Oudged$# ,hat good is it to ;ou to %eed the
hungr;, gi"e the thirst; to drin-, or "isit prisoners in Oail1
Amintii!" %ra)a S%ntului 6a"el: "Kr s am iubire degeaba mi las trupul s %ie
ars i mi dau toate bunurile pentru a!i hrni pe sraci",$$$3u a",iunile +oastre,
"i starea din "are iz+ores" a"estea este "ea "are "onteaz!$ (e abia atunci
ai putea trece la aciune$ Ai putea s o %acei, sau nu$ >u putei decide aceasta,
pn cnd nu " tre)ii$
?emember that sentence %rom 6aul: &I% I gi"e m; bod; to be burned and all m;
goods to %eed the poor and ha"e not lo"e $ $ $# ItFs not ;our actions, itFs ;our being
that counts$ :hen ;ou might sIing into action$ 4ou might or might not$ 4ou canFt
decide that until ;ouFre aIa-e$
(in pcate, se pune un mare accent pe schimbarea lumii i se pune %oarte puin
accent pe tre)ire$ <nd te tre)eti, "ei ti ce s %aci sau ce s nu %aci$ .nii mistici
sunt %oarte ciudai, tii asta1 <a Iisus, care a spus ce"a de genul: "Ju nu am %ost
trimis la aceti oameniM m mulumesc s %ac ceea ce trebuie s %ac n clipa de
%a$ Cai tr)iu, poate $$$" .nii mistici pstrea) tcerea$ In mod ciudat, alii cnt
cntece$ \i alii i aOut pe oameni$ >u tim niciodat cu certitudine$ Ji i stabilesc
singuri propriile legiM ei tiu eNact ce e de %cut$$
.n%ortunatel;, all the emphasis is concentrated on changing the Iorld and "er;
little emphasis is gi"en to Ia-ing up$ ,hen ;ou Ia-e up, ;ou Iill -noI Ihat to do
or Ihat not to do$ Some m;stics are "er; strange, ;ou -noI$ Ai-e Pesus, Iho said
something li-e "I IasnFt sent to those peopleM I limit m;sel% to Ihat I am supposed
to do right noI$ Aater, ma;be$# Some m;stics go silent$ C;steriousl;, some o%
them sing songs$ Some o% them are into ser"ice$ ,eFre ne"er sure$ :he;Fre a laI
unto themsel"esM the; -noI eNactl; Ihat is to be done$
"<u%und!te n toiul luptei i nchin!i inima la picioarele de lotus ale (omnului",
cum "!am spus mai de"reme(7rishna to ArOuna) as
&6lunge into the heat o% battle and keep your heart at the lotus %eet o% the Aord,#
I said to ;ou earlier$
Imaginea)!i c nu te simi bine, c eti prost dispus i pleci ntr!o plimbare prin
nite )one superbe ale rii$ 6eisaOul este %rumos, dar tu nu n eti starea n care s
"e)i ce"a$ <te"a )ile mai tr)iu, treci din nou prin aceleai locuri i i spui:
b(oamne, unde eram, de n!am obser"at toate astea1" :otul de"ine %rumos, atunci
cnd te schimbi$ *Imagine that ;ouFre unIell and in a %oul mood, and the;Fre
ta-ing ;ou through some lo"el; countr;side$ :he landscape is beauti%ul but ;ouFre
not in the mood to see an;thing$ A %eI da;s later ;ou pass the same place and
;ou sa;, &Hood hea"ens, Ihere Ias I that I didnFt notice all o% this1# J"er;thing
becomes beauti%ul Ihen ;ou change$
Sau se ntmpl s te uii la copaci i muni prin %erestre udate de ploaie i %urtun
i totul pare con%u) i %r %orm, i "ine s te duci de!a dreptul acolo i s
trans%ormi copacii, s schimbi munii$ Ai rbdare un pic, hai s ne uitm mai ateni
la %ereastra ta$ <nd ncetea) %urtuna i ploaia se oprete, iar tu pri"eti prin
%ereastr, i spui: bJi bine, ct de di%erit arat totul"$ >oi nu "edem oamenii i
lucrurile aa cum sunt ele, ci aa cum suntem noi$ (e aceea, cnd doi oameni se
uit la ce"a sau la cine"a, eNist dou reacii di%erite$ *+r ;ou loo- at the trees and
the mountains through IindoIs that are Iet Iith rain %rom a storm, and
e"er;thing loo-s blurred and shapeless$ 4ou Iant to go right out there and change
those trees, change those mountains$ ,ait a minute, letFs eNamine ;our IindoI$
,hen the storm ceases and the rain stops, and ;ou loo- out the IindoI, ;ou sa;,
&,ell, hoI di%%erent e"er;thing loo-s$#
3oi +edem lu"rurile Ni oamenii nu aNa "um sunt a"estea, "i aNa "um
suntem noi.
We see people and things not as they are, but as we are.
Ii aminteti pasaOul din 2iblie care "orbete despre %elul n care totul se
trans%orm n bine pentru cei care!A iubesc pe (umne)eu1 <nd te tre)eti, n
s%rit, nu mai ncerci s %aci s se ntmple lucrurile buneM ele se ntmpl de la
sine$
:hat is Ih; Ihen tIo people loo- at something or someone, ;ou get tIo di%%erent
reactions$ ,e see things and people not as the; are, but as Ie are$ ?emember
that sentence %rom scripture about e"er;thing turning into good %or those Iho
lo"e Hod1 ,hen ;ou %inall; aIa-e, ;ou donFt tr; to ma-e good things happenM
the; Oust happen$
\i nelegi, dintr!o dat, c tot ce i se ntmpl este bine$ Hndete!te la anumite
persoane cu care trieti alturi i pe care ai "rea s le schimbi$ Aceti oameni i
se par prost dispui, nechib)uii, nestatornici, pre%cui, sau oricum altcum"a$ (ar
cnd tu te schimbi i eti alt%el i ei "or %i di%erii$ Acesta este un tratament
in%ailibil i miraculos$ In )iua n care tu esti di%erit, i ei "or de"eni di%erii, iar tu i
"ei "edea alt%el$ <ine"a care prea n%ricotor, "a prea acum n%ricoat$ <ine"a
care prea prost crescut, "a prea doar n%ricoat
4ou understand suddenl; that e"er;thing that happens to ;ou is good$ :hin- o%
some people ;ouFre li"ing Iith Ihom ;ou Iant to change$ 4ou %ind them mood;,
inconsiderate, unreliable, treacherous, or Ihate"er$ 2ut Ihen ;ou are di%%erent,
the;Fll be di%%erent$ :hatFs an in%allible and miraculous cure$ :he da; ;ou are
di%%erent, the; Iill become di%%erent$ And ;ou Iill see them di%%erentl;, too$
Someone Iho seemed terri%;ing Iill noI seem %rightened$ Someone Iho seemed
rude Iill seem %rightened$
(intr!o dat, nimeni nu mai are puterea s te mai rneasc$ >imeni nu are
puterea s te strese)e$ Jste ce"a de genul: :u lai o carte pe mas, iar eu o ridic i
spun: bC strese)i cu cartea asta$ Ju sunt obligat %ie s o ridic, %ie s o las acolo"$
All o% a sudden, no one has the poIer to hurt ;ou an;more$ >o one has the poIer
to put pressure on ;ou$ ItFs something li-e this: 4ou lea"e a boo- on the table and
I pic- it up and sa;, &4ouFre pressing this boo- on me$ I ha"e to pic- it up or not
pic- it up$#
+amenii sunt att de ocupai s!i acu)e pe toi ceilali, s dea "ina pe toi ceilali,
s dea "ina pe "ia, s dea "ina pe societate, s dea "ina pe "ecinii lor$ (aca tu
nu iti "ei schimba acest mod de a %i, i "ei continua comarul, nu te "ei tre)i
niciodat$
6eople are so bus; accusing e"er;one else, blaming e"er;one else, blaming li%e,
blaming societ;, blaming their neighbor$ 4ouFll ne"er change that Ia;M ;ouFll
continue in ;our nightmare, ;ouFll ne"er Ia-e up$
?epetai acest program de o mie de ori: (a) identi%icai sentimentele negati"e n
"oiM (b) nelegei c ele, sentimentele, sunt n "oi, i nu n lume, sau n realitatea
eNterioarM (c) nu le pri"ii ca parte esenial a lui ,euVM ele sunt lucruri trectoareM
(d) nelegei c atunci cnd "oi " schimbai, totul se schimb$
6uneti in practica acest program, repetandu!l de o mie de ori:
/a0 identifi"a,i sentimentele negati+e On +oi@
/b0 On,elege,i "! ele, sentimentele, sunt On +oi, Ni nu On lume, sau On
realitatea e.terioar!@
/"0 nu le pri+i,i "a parte esen,ial! a lui ,euP@ ele sunt lu"ruri tre"!toare@
/d0 On,elege,i "! atun"i "#nd +oi +! s"himba,i, totul se s"himb!.
6ut this program into action, a thousand times:
/a0 identify the negati+e feelings in you@
/b0 understand that they are in you, not in the world, not in e.ternal
reality@
/"0 do not see them as an essential part of G)V@ these things "ome and
go@
/d0 understand that when you "hange, e+erything "hanges.
LI. S"himbarea "a la"omie-Change as Mreed
http:**III$;outube$com*Iatch1"X=gDa64bsa3._%eatureXrelated
>e rmne totui o mare ntrebare: Ju trebuie s %ac ce"a pentru a m schimba1
:hat still lea"es us Iith a big Duestion: (o I do an;thing to change m;sel%1
Am o mare surpri) pentru "oi, am o "este bun s " dauQ
IF"e got a big surprise %or ;ou, lots o% good neIsQ
3u trebuie s! fa"e,i nimi". <u ct %acei mai mult, cu att mai ru de"ine totul$
:ot ce trebuie s %acei, este s nelegei $Tot "e intelegeti se s"himba.
4ou donFt ha+e to do anything. The more you do, the worse it gets. All
you ha+e to do is understand.
S3ota &M: apare wu weiT
RRRRRR
Hndii!" la o persoan cu care locuii sau cu care lucrai, pe care nu o agreai,
care %ace s ncoleasc n "oi sentimente negati"e$
:hin- o% somebod; ;ou are li"ing Iith or Ior-ing Iith Ihom ;ou do not li-e, Iho
causes negati"e %eelings to arise in ;ou$
3ai s " aOut s nelegei ce se petrece$ 6rimul lucru pe care trebuie s!l
nelegei este c sentimentul negati" este n "oi$ 0oi suntei responsabili pentru
sentimentul negati", nu cealalt persoan$
AetFs help ;ou to understand IhatFs going on$ :he %irst thing ;ou need to
understand is that the negati+e feeling is inside you$ 4ou are responsible
for the negati+e feeling, not the other person$
Altcine"a n locul "ostru ar %i per%ect netulburat i echilibrat n pre)ena acelei
persoaneM n!ar %i a%ectat deloc$ 0oi suntei$
Someone else in your pla"e would be perfe"tly "alm and at ease in the
presen"e of this personM the; IouldnFt be a%%ected$ 4ou are$
Acum nelegei un alt lucru, acela c "oi emitei o pretenie$ 0oi ateptai ce"a de
la aceast persoan$ 6utei s contienti)ai acest lucru1 Apoi, spunei!i acestei
persoane: bJu nu am nici un drept s!i cer ce"a$" Spunnd asta, "ei renuna la
ateptri$ bJu nu am nici un drept s!i cer ce"a$
>oI, understand another thing, that ;ouFre ma-ing a demand$ 4ou ha"e an
eNpectation o% this person$ <an ;ou get in touch Iith that1 :hen sa; to this
person, &I ha"e no right to ma-e an; demands on ;ou$# In sa;ing that, ;ou Iill
drop ;our eNpectation$ &I ha"e no right to ma-e an; demands on ;ou$
+, m "oi proteOa pe mine nsumi de consecinele aciunilor tale, ale dispo)iiilor
tale sau de orice ! dar, n acelai timp, tu i poi "edea de drum i poi %i orice
doreti s %ii$ Ju nu am nici un drept s!i cer ce"a$"
+h, IFll protect m;sel% %rom the conseDuences o% ;our actions or ;our moods or
Ihate"er, but ;ou can go right ahead and be Ihat ;ou choose to be$ I ha"e no
right to ma-e an; demands on ;ou$#
0edei ce se ntmpl cnd %acei asta$ (aca a"ei "reo opo)iie*reinere n a
spune aceste cu"inte, "ai, ct de multe "ei descoperi despre acel &mine# al
"ostru$
Asai s ias la supra%at dictatorul din "oi, lsai tiranul s!i arate chipul$
<redeai c suntei nite mieluei, nu!i aa1 (ar eu sunt un tiran i tu eti un tiran$
See Ihat happens to ;ou Ihen ;ou do this$ I% thereFs a resistance to sa;ing it, m;,
hoI much ;ouFre going to disco"er about ;our &me$# Aet the dictator in ;ou come
out, let the t;rant come out$ 4ou thought ;ou Iere such a little lamb, didnFt ;ou1
2ut IFm a t;rant and ;ouFre a t;rant$
J o mic "ariaie a lui: bJu sunt un prost, tu eti un prost$ Ju sunt un dictator, tu
eti un dictator$ 0reau s " controle) "iaa n locul "ostruM "reau s " spun eNact
cum se ateapt oamenii s %ii i cum se ateapt oamenii s " purtai ! i ar %i
bine s " comportai aa cum am hotrt eu, alt%el m "oi pedepsi pe mine
nsumi pentru c am sentimente negati"e$" Amintii!" ce "!am spus: %iecare este
nebun$
A little "ariation on &IFm an ass, ;ouFre an ass$# IFm a dictator, ;ouFre a dictator$ I
Iant to run ;our li%e %or ;ouM I Iant to tell ;ou eNactl; hoI ;ouFre eNpected to be
and hoI ;ouFre eNpected to beha"e, and ;ouFd better beha"e as I ha"e decided or
I shall punish m;sel% b; ha"ing negati"e %eelings$ ?emember Ihat I told ;ou,
e"er;bod;Fs a lunatic$
+ %emeie mi!a spus ca %iul ei a primit un premiu la liceu$ Jra pentru re)ultate
eNcelente n sport i in"atatura$
A Ioman told me her son had gotten an aIard at his high school$ It Ias %or
eNcellence in sports and academics$
Ja era %ericita pentru el, dar era aproape tentat s!i spun, ">u te atasa de
aceasta glorie datorata atribuiri acestui premiu, deoarece "a de"eni pentru tine o
su%erinta n momentul n care nu "ei mai putea s obi re)ultatele de acum"
She Ias happ; %or him, but Ias almost tempted to sa; to him, &(onFt glor; in that
aIard, because itFs setting ;ou up %or the time Ihen ;ou canFt per%orm as Iell$#
Ja a"ea o dilem: <um s pre"in de)amagirea lui "iitoare, %r s!i sparg
balonul lui de (%als) %ericire de acum$
She Ias in a dilemma: hoI to pre"ent his %uture disillusionment Iithout bursting
his bubble noI$
<u putin noroc, el "a in"ta, asa cum si ea nsi "a crete n nelepciune$
>u contea) ce ii spune ea$ Jste ce"a care n cele din urm "a de"eni ea$ Apoi, ea
"a nelege$ Atunci ea "a ti ce s!i spun i cnd s!i )ic ce este de spus$
3ope%ull;, heFll learn as she hersel% groIs in Iisdom$ ItFs not a matter o% an;thing
she sa;s to him$ ItFs something that e"entuall; she Iill become$ :hen she Iill
understand$ :hen she Iill -noI Ihat to sa; and Ihen to sa; it$
Acel premiu a %ost un re)ultat al unei competitii*intreceri, care poate sa %ie crud,
n ca)ul n care este construit pe ur de sineS3ota &MT i a altora$ That award
was a result of "ompetition, whi"h "an be "ruel if it is built on hatred of
oneself and of others.
3ota &M$ competitie cu sine intemeiat pe nemultumire permanent care
blochea) i)"orul natural de bucurie neconditionat din noi insineM reechilibrarea
se %ace prin culti"area santosha(multumireaM recunostiintaM gratitudinea)
+amenii au culti"at obiceiul de a simti sentimente plcute atunci cand altora le
merge ruM cand tu iesi in"ingtor asupra altcui"a$ >u este asta ce"a ingro)itor1
6entru asa ce"a esti luat %r probleme ntr!un a)il de nebuniQS3ota &MA
6eople get a good %eeling on the basis o% somebod; getting a bad %eelingM ;ou Iin
o"er somebod; else$ IsnFt that terrible1 :a-en %or granted in a lunatic as;lumQ
3ota &M$ +amenii care incuraOea) intrecerile, concursurile, competitiile,
r)boiele, sunt cei care au culti"at obiceiul de a simti sentimente plcute, atunci
cand altora le merge ruM cand tu iesi in"ingtor asupra altcui"a$ >u este asta
ce"a ingro)itor1 6entru asa ce"a(sa te bucuri de neca)ul sau de ne%ericirea altoraM
&s moar capra "ecinului#) se acord %r probleme acceptul de intrare ntr!un
a)il de nebuniQ
?eintoarcerea la i)"orul de %ericire neconditionat se reali)ea) si prin culti"area
celor patru atitudini*reactii corecte: '$ simpatie- identifi"are %at de %ericireM /
empatie %at de su%erintM 5$ bu"urie %ata de "irtuteM 8. neutralitate-non
opozitie-nonlupt! %at de ceea ce este noci" M "edeti: &Care sunt "ele patru
atitudini "ore"te pt. a realiza )mpa"area, Trezirea, 7liberarea si
)luminarea 1#: http$--www.s"ribd."om-do"-LRDBEBKB-
.n medic american a scris despre e%ectul competiiei asupra "ieii sale$ S$$$T
:hereFs an American doctor Iho Irote about the e%%ect o% competition on his li%e$
Jl a urmat o coal medical din Jl"eia i acolo, la acea coal a %ost un grup
destul de mare de americani$ Jl spunea c unii dintre studeni au intrat n stare
de oc cnd au reali)at c nu eNistau clasi%icri, note, grade, nu eNistau nici
premii, nu eNista nici o list a decanului si nici o ierarhi)are ca primul sau al doilea
din clas, la acea coal$
3e Ient to medical school in SIit)erland and there Ias a %airl; large contingent o%
Americans at that school$ 3e said some o% the students Ient into shoc- Ihen the;
reali)ed that there Iere no grades, there Iere no aIards, there Ias no deanFs
list, no %irst or second in the class at the school$
Kie trecea sau nu$ Jl a spus, ".nii dintre noi chiar nu puteau accepta asa ce"a$
.nii au de"enit aproape paranoici$ >e!am gndit trebuie s eNiste un %el de
mecherie aici$"
Asa ca unii dintre ei au mers la alt coal$ <ei care au supra"ieuit au descoperit
brusc un lucru ciudat pe care nu l!au mai obser"at la uni"ersitatile americane:
studeni, cei straluciti, ii aOutau pe alii s treac, imprtsindu!le notitele de la
cursuri$
4ou either passed or ;ou didnFt$ 3e said, &Some o% us Oust couldnFt ta-e it$ ,e
became almost paranoid$ ,e thought there must be some -ind o% tric- here$# So
some o% them Ient to another school$ :hose Iho sur"i"ed suddenl; disco"ered a
strange thing the; had ne"er noticed at American uni"ersities: students, brilliant
ones, helping others to pass, sharing notes$
Kiul su, a mers la o coal medical din Statele .nite i el i spunea c, n
laborator, de multe ori studentii dereglau microscop, ast%el nct urmtorul
student a piarda trei sau patru minute pentru a!l reaOusta$ <ompetiia, concurena$
Ji trebuie s reueasc, ei trebuie s %ie per%eci$
3is son goes to medical school in the .nited States and he tells him that, in the
lab, people o%ten tamper Iith the microscope so that itFll ta-e the neNt student
three or %our minutes to readOust it$ <ompetition$ :he; ha"e to succeed, the; ha"e
to be per%ect$
http:**III$;outube$com*Iatch1"X,I9)ScOanP^_%eatureXrelated
\i el mi!a spus o mica po"este minunat, care dupa cum )iceael este real, dar ar
putea ser"i, de asemenea, ca o %rumoas parabol$ A %ost un orasel din America,
unde oamenii se adunau seara pentru a canta la intrumente mu)icale$ Ji a"eau un
saNo%onist, un baterist, si un "iolonist si erau, in cea mai mare parte, oameni in
"arst$
And he tells a lo"el; little stor; Ihich he sa;s is %actual, but it could also ser"e as
a beauti%ul parable$ :here Ias a little toIn in America Ihere people gathered in
the e"ening to ma-e music$ :he; had a saNophonist, a drummer, and a "iolinist,
mostl; old people$
Ji se reuneau pentru placerea de a a"ea companie i pentru bucuria de a canta la
instrumente mu)icale, dei ei nu o %aceau %oarte bine$ Asa, ca ei se bucurau, isi
petreceau placut timpul, pn intr!o )i cand s!au decis sa apele)e la un nou diriOor,
care a"ea o multa ambiie i autoritate$ >oul diriOor le!a spus, "3ei, oameni buni,
trebuie s pregtim un concertM "a"em de a pregtit un concert pentru ora"$
:he; got together %or the compan; and %or the sheer Oo; o% ma-ing music, though
the; didnFt do it "er; Iell$ So the; Iere enOo;ing themsel"es, ha"ing a great time,
until one da; the; decided to get a neI conductor Iho had a lot o% ambition and
dri"e$ :he neI conductor told them, &3e;, %ol-s, Ie ha"e to ha"e a concertM Ie
ha"e to prepare a concert %or the toIn$#
Apoi, treptat, el a scpat de unele persoane, care nu cantau prea bine, a angaOat
cati"a mu)icieni pro%esioniti, a adus orchestra ntr!o %orm mai bun, i cu totii
si!au ")ut numele lor n )iare$ >u a %ost asta ce"a minunat1 Aa c au decis s se
duc intr!un mare ora i s cante acolo$ (ar unii dintre btrni au a"ut lacrimi n
ochii lor, si au )is: "Jra att de minunat n "remurile de odinioar cand cantam si
%aceam prost lucrurile, dar ne bucuram de ele$"
:hen he graduall; got rid o% some people Iho didnFt pla; too Iell, hired a %eI
pro%essional musicians, got an orchestra into shape, and the; all got their names
in the neIspapers$ ,asnFt that Ionder%ul1 So the; decided to mo"e to the big cit;
and pla; there$ 2ut some o% the old people had tears in their e;es, the; said, &It
Ias so Ionder%ul in the old da;s Ihen Ie did things badl; and enOo;ed them$#
Si uite!aa a intrat cru)imea(lipsa de omenie) n "iaa lor, dar nimeni nu a
recunoscut!o ca %iind cru)ime(toti o considerau reusit, succes, competent, spirit
de competitie)$
Iat ct de nebuni au de"enit oameniiQ
So cruelt; came into their li"es, but nobod; recogni)ed it as cruelt;$ See hoI
lunatic people ha"e becomeQ
.nii dintre "oi m ntreab ce "reau s )ic, cnd spun: bCergei nainte i %ii "oi
ni"$
J absolut n regul, dar eu m "oi apra, i "oi rmne eu nsumi$"
Some o% ;ou as- me Ihat I meant Ihen I said, &4ou go ahead and be ;oursel%,
thatFs all right, but IFll protect m;sel%, IFll be m;sel%$#
<u alte cu"inte, nu " "oi lsa s m manipulai$ Ju mi "oi tri "iaaM "oi merge
pe drumul meuM mi "oi pstra libertatea de a gndi, de a!mi urma tendinele i
gusturile$ Iar "ou " "oi spune nu$ (ac "oi simi c nu "reau s stau n compania
"oastr, nu "a %i din cau)a "reunor sentimente negati"e pe care mi le pro"ocai$
In other Iords, I IonFt alloI ;ou to manipulate me$ IFll li"e m; li%eM IFll go m; oIn
Ia;M IFll -eep m;sel% %ree to thin- m; thoughts, to %olloI m; inclinations and
tastes$ And IFll sa; no to ;ou$ I% I %eel I donFt Iant to be in ;our compan;, it IonFt
be because o% an; negati"e %eelings ;ou cause in me$
6entru c nu mai este ca)ul$ 0oi nu mai a"ei putere asupra mea$ S!ar putea doar
s pre%er compania altor oameni$ (eci, cnd cine"a mi spune: "<e!ai )ice s
"edem un %ilm n seara asta1" Ju "oi spune: "mi pare ru, "reau s merg cu
altcine"aM mi place compania lui mai mult dect a ta$" \i este n regul$
2ecause ;ou donFt an;more$ 4ou donFt ha"e an; more poIer o"er me$ I simpl;
might pre%er other peopleFs compan;$ So Ihen ;ou sa; to me, &3oI about a
mo"ie tonight1# IFll sa;, &Sorr;, I Iant to go Iith someone elseM I enOo; his
compan; more than ;ours$# And thatFs all right$
S spui nu oamenilor ! este ce"a minunatM aceasta este parte a tre)irii$ 6arte a
tre)irii este s!i trieti "iaa aa cum cre)i c e potri"it$ \i nelege: Acesta nu
este egoism$ Aucrul egoist este s ceri ca alii s!i triasc "iaa aa cum cre)i tu
c este potri"it$ Acesta este egoism$ >u este egoism s!i trieti "iaa aa cum
cre)i tu c e potri"it$ Jgoismul se ascunde n pretenia ca alii s!i triasc "iaa
n aa %el nct s se potri"easc cu gusturile "oastre, sau cu mndria "oastr, sau
cu pro%itul "ostru, sau cu plcerile "oastre$
:o sa; no to peopleLthatFs Ionder%ulM thatFs part o% Ia-ing up$ 6art o% Ia-ing up
is that ;ou li"e ;our li%e as ;ou see %it$ And understand: :hat is not sel%ish$ :he
sel%ish thing is to demand that someone else li"e their li%e as 4+. see %it$ :hatFs
sel%ish$ It is not sel%ish to li"e ;our li%e as ;ou see %it$ :he sel%ishness lies in
demanding that someone else li"e their li%e to suit ;our tastes, or ;our pride, or
;our pro%it, or ;our pleasure$
Asta nseamn egoism cu ade"rat$ Aa c, m "oi proteOa$ >u m "oi simi obligat
s %iu cu tineM nu m "oi simi obligat s!i spun da$ (ac mi "a plcea compania
ta, m "oi bucura de ea %r s m crampone)$ (ar nu te "oi mai e"ita din cau)a
e"entualelor sentimente negati"e pe care mi le pro"oci$ :u nu mai ai acea putere$
:hat is trul; sel%ish$ So IFll protect m;sel%$ I IonFt %eel obligated to be Iith ;ouM I
IonFt %eel obligated to sa; ;es to ;ou$ I% I %ind ;our compan; pleasant, then IFll
enOo; it Iithout clinging to it$ 2ut I no longer a"oid ;ou because o% an; negati"e
%eelings ;ou create in me$ 4ou donFt ha"e that poIer an;more$
:re)irea ar trebui s te ia prin surprindere$ <nd nu te atepi s se ntmple un
lucru i acesta se ntmpl, eti surprins$ <nd soia lui ,ebster (3ota)c l!a prins
srutndu!se cu menaOera, i!a spus c este %oarte surprins$ Iar ,ebster, care era
obsedat de %olosirea corect a cu"intelor (lucru de neles, din moment ce a
ntocmit un dicionar), i!a rspuns ast%el: b>u, draga mea, eu sunt surprins$ :u eti
uluitQ"
AIa-ening should be a surprise$ ,hen ;ou donFt eNpect something to happen and
it happens, ;ou %eel surprise$ ,hen ,ebsterFs Ii%e caught him -issing the maid,
she told him she Ias "er; surprised$ >oI, ,ebster Ias a stic-ler %or using Iords
accuratel; (understandabl;, since he Irote a dictionar;), so he ansIered her, &>o,
m; dear, I am surprised$ 4ou are astonishedQ#
3ota$ >oah ,ebster('@9B!'B85), leNicogra% american, al crui (ictionar american
al limbii engle)e a %ost publicat n 'B/B
.nii oameni %ac din tre)ire un obiecti" n sine$ Ji sunt hotri s!l atingM Ji spun:
&?e%u) s %iu %ericit, pn nu m tre)esc"$ In acest ca), e mai bine s %ii aa cum
suntei dumnea"oatr ! pur i simplu, s %ii contient de %elul n care suntei$
Some people ma-e aIa-ening a goal$ :he; are determined to get thereM the; sa;,
&) refuse to be happy until )Fm awakened$# In that case, itFs better to be the
Ia; ;ou are, simply to be aware of the way you are$
Kiindca simpla stare de contient este de!a dreptul %ericire, n comparaie cu
ncercarea de a reaciona tot timpul$ +amenii reacionea) att de repede, pentru
c nu sunt contieni$ 0ei aOunge s nelegei c eNist momente cnd "ei
reaciona n mod ine"itabil, chiar i n stare de contient$ &ar, "u "#t sporeNte
"onNtienta, "u at#t +e,i rea",iona mai pu,in Ni +e,i a",iona mai mult$ 0ei
actiona mai putin din cap si mai mult din inima$ <hiar nu contea)$
>e"ause simple awareness is happiness "ompared with trying to rea"t all
the time. =eople rea"t so ;ui"kly be"ause they are not aware. 4ou Iill
come to understand that there are times Ihen ;ou Iill ine"itabl; react, e"en in
aIareness$ >ut as awareness grows, you rea"t less and a"t more. It reall;
doesnFt matter$
Iat po"estea unui discipol care i!a spus maestrului su c pleac s medite)e
unde"a departe in speranta s ating iluminarea
:hereFs a stor; o% a disciple Iho told his guru that he Ias going to a %ar place to
meditate and hope%ull; attain enlightenment$
Asa c, el a trimis un bilet ctre maestru, la %iecare ase luni, pentru a raporta
progresele %cute$ 6rimul raport spunea, "Acum neleg ce nseamn s!mi pierd
egoul" $
Caestrul a rupt biletul i l!a aruncat la coul de gunoi$$ (up ase luni a primit un
alt bilet, care spunea: "Acum am atins sensibilitatea la toate %iinele$" Jl a rupt si
acest bilet$
Apoi, un al treilea bilet spunea, "Acum am neles secretul unittii i al
multiplicittii"
Jl a rupt si acest mesaO$ $$ \i aa a continuat ani de )ile, pn cnd n s%rit nu a
mai "enit nici un raport
So he sent the guru a note e"er; siN months to report the progress he Ias
ma-ing$ :he %irst report said, &>oI I understand Ihat it means to lose the sel%$#
:he guru tore up the note and threI it in the Iastepaper bas-et$ A%ter siN months
he got another report, Ihich said, &>oI I ha"e attained sensiti"it; to all beings$#
3e tore it up$ :hen a third report said, &>oI I understand the secret o% the one
and the man;$# It too Ias torn up$ And so it Ient on %or ;ears, until %inall; no
reports came in$
(up un timp maestrul a de"enit curios i intr!o )i a trecut pe acolo un cltor
care mergea in acel loc de indeprtat$ Caestrul i!a spus: "(e ce nu te a%li ce s!a
ntmplat cu acel discipol"$ In cele din urm a primit un bilet de la discipolul su$ In
el scria: "<e contea)1"
\i cnd maestrul a citit aceasta a eNclamat :"A reusitQ" In %ine a reali)atQ A reali)at
(tre)ireaM iluminarea)Q
A%ter a time the guru became curious and one da; there Ias a tra"eler going to
that %ar place$ :he guru said, ",h; donFt ;ou %ind out Ihat happened to that
%elloI "$ Kinall;, he got a note %rom his disciple$ It said, ",hat does it matter1 "
And Ihen the guru read that, he said, &3e made itQ 3e made itQ 3e %inall; got itQ
3e got itQ "
\i mai eNist po"estea unui soldat pe cmpul de lupt, care arunca pur i simplu
puca pe Oos, ridica o bucat de hrtie pe care o gsea acolo, i incepea s se
uite la ea$
Apoi, el o lsa s!i scape din mn pe Oos$ \i apoi el se muta n alt parte i %cea
acelasi lucru$ Asa c ceilali au spus: "Acest om se eNpune singur la moarte$
And there is the stor; about a soldier on the battle%ield Iho Iould simpl; drop his
ri%le to the ground, pic- up a scrap o% paper l;ing there, and loo- at it$ :hen he
Iould let it %lutter %rom his hands to the ground$ And then heFd mo"e someIhere
else and do the same thing$ So others said, &:his man is eNposing himsel% to
death$
Are ne"oie de aOutor "Asa c l!au trimis la spital i au pus cel mai bun psihiatru s!l
trate)e$ (ar tratamentul nu prea s aib nici un e%ect$ Jl se plimba prin seciile
spitalului lua resturi de hrtie, se uita la ele absent, i apoi le lasa s cad ca o
%run) pe Oos$ ]n cele din urm si!au )is: ":rebuie s!l scoatem pe acest om din
armata$" Asa ca l!au chemat i i!au dat un certi%icat de eliberare, pe care el l!a
ridicat nepasator, s!a uitat la el, (i in loc sa!l arunce ca de obicei) a strigat:"
Aceasta este1 Asta este ce cutam Q"
In %inal el a inteles ce cuta$$
"3e needs help"$ So the; put him in the hospital and got the best ps;chiatrist to
Ior- on him$ 2ut it seemed to ha"e no e%%ect$ 3e Iandered around the Iards
pic-ing up scraps o% paper, loo-ing at them idl;, and letting them %lutter to the
ground$ In the end the; said, &,eF"e got to discharge this man %rom the arm;$# So
the; call him in and gi"e him a discharge certi%icate and he idl; pic-s it up, loo-s
at it, and shouts, ":his is it1 :his is it$ "
3e %inall; got it$
Aadar, ar %i bine s ncepi s %ii contient de condiia ta actual, oricare ar %i ea$
Incetea) s mai %ii un dictator, ncetea) s te mai %ore)i s mergi ntr!o anume
direcie$
So begin to be aIare o% ;our present condition Ihate"er that condition is$ Stop
being a dictator$ Stop tr;ing to push ;oursel% someIhere$
Atunci, ntr!o )i, "ei nelege c numai i numai prin contient ai obinut deOa
lucrul ctre care tindeai$
:hen someda; ;ou Iill understand that simpl; b; aIareness ;ou ha"e alread;
attained Ihat ;ou Iere pushing ;oursel% toIard$

LX. ( persoana s"himbata-A Changed =erson
C#nd porneNti pe "alea "onNtien,ei nu "eri nimi" ?nu ridi"i
preten,ii-"ereri-dorinteA.
http $--www.youtube."om-wat"h5+H7izT&>KrR7)JfeatureHrelated
Atunci cnd porneti in cutarea contienei tale, nu % cereri(nu ridica pretenii)$
)n your pursuit of awareness, donFt make demands.
J la %el ca atunci cnd trebuie s respeci regulile de circulaie$ (ac nu le respeci
plteti amend$ (e eNemplu, n Statele .nite se circul pe partea dreapt a
drumuluiM n Anglia se circul pe stng, n India tot pe stnga$ (ac nu te
con%orme)i, plteti amendM nu e ca)ul s te simi Oignit i nici s ai pretenii sau
speraneM trebuie doar s te supui regulilor de tra%ic$
ItFs more li-e obe;ing the tra%%ic rules$ I% ;ou donFt obser"e tra%%ic rules, ;ou pa;
the penalt;$
3ere in the .nited States ;ou dri"e on the right side o% the roadM in Jngland ;ou
dri"e on the le%tM in India ;ou dri"e on the le%t$ I% ;ou donFt, ;ou pa; the penalt;M
there is no room %or hurt %eelings or demands or eNpectationsM ;ou Oust abide b;
the tra%%ic rules$
3ota &M$ Cintea nu eNista ca obiect, ci ca un proces, un tra%ic de ganduri,
%luctuatii$ J ne"oie sa obser"i si a intelegi$ <eea ce numim minte nu este un lucru,
ci un proces, un tra%ic de %luctuaii mentale("rittis), o circulatie de impulsuri, de
sen)atii, de perceptii, de ganduri, de idei, de amintiri pe care 6atanOali le!a
clasi%icat in 9 categorii (cunoastere corecta miOlocitaM ilu)ieM halucinatieM memorieM
somn), %iecare cu o dubl stare(colorataM incolora)$ Starea colorat este
determinat de capacitatea de a pertuba prin atractie(placere) sau
repulsie(durere)
:e ntrebi unde inter"ine compasiunea, unde inter"ine "ino"ia n toate astea, i
"ei da seama, atunci cnd te "ei tre)i$ (ar dac te simti "ino"at chiar acum, cum
a putea eu oare s!i eNplic toate astea1 <um s nelegi tu ce este compasiunea1
4ou as- Ihere compassion comes in, Ihere guilt comes in in all this$
4ouFll -noI Ihen ;ouFre aIa-e$ I% ;ouFre %eeling guilt; right noI, hoI on earth
can I eNplain it to ;ou1 3oI Iould ;ou -noI Ihat compassion is1
\tii, uneori oamenii "or s!A imite pe <hristos U atunci cand o maimua cnt la
saNo%on, asta nu o trans%orma intr!un mu)ician$ >u!A poi imita pe <hristos,
copiindu!i comportamentul eNterior$ :rebuie s %ii chiar <hristos$ Atunci "ei ti
eNact ce s %aci ntr!o anume situaie, innd cont de temperamentul tu, de
caracterul tu i de caracterul i temperamentul persoanei cu care ai de a %ace$
4ou -noI, sometimes people Iant to imitate <hrist, but when a monkey plays
a sa.ophone, that doesnFt make him a musi"ian. 4ou canFt imitate <hrist b;
imitating his eNternal beha"ior$ 4ouF"e got to be <hrist$ :hen ;ouFll -noI eNactl;
Ihat to do in a particular situation, gi"en ;our temperament, gi"en ;our
character, and the character and temperament o% the person ;ouFre dealing Iith$
>u trebuie s!i spun altcine"a ce s %aci$ (ar pentru a asta, trebuie s %ii ceea ce
a %ost <hristos$ + imitaie eNterioar nu te "a duce nicieri$ (ac i nchipui c n
cadrul unei atitudini pline de compasiune intr i blndee, nu am cum s!i
descriu compasiunea, deoarece compasiunea poate %i %oarte dur$
>o one has to tell ;ou$ 2ut to do that, ;ou must be Ihat <hrist Ias$ An eNternal
imitation Iill get ;ou noIhere$ I% ;ou thin- that compassion implies so%tness,
thereFs no Ia; I can describe compassion to ;ou, absolutel; no Ia;, because
compassion can be "er; hard$
<ompasiunea poate %i %oarte brutal, compasiunea te poate )druncina,
compasiunea i poate su%leca mnecile i poate tia n carne "ie$ <ompasiunea
nseamn tot %elul de lucruri$ <ompasiunea poate %i plin de blndee ! dar nu
eNist modalitate de a ti asta$
<ompassion can be "er; rude, compassion can Oolt ;ou, compassion can roll up its
slee"es and operate on ;ou$ <ompassion is all -inds o% things$ <ompassion can be
"er; so%t, but thereFs no Ia; o% -noIing that$
Abia cnd tu de"ii iubire ! cu alte cu"inte, cnd ai renunat la ilu)iile i
ataamentele tale ! abia atunci "ei bti"$ )tFs only when you be"ome lo+eUin
other words, when you ha+e dropped your illusions and atta"hmentsU
that you will Gknow.V
=e m!sur! "e te identifi"i tot mai pu,in "u *mine*, +ei fi mai mult On
armonie "u to,i Ni "u toate$
As ;ou identi%; less and less Iith the GmeV ;ou Iill be more at ease Iith
e"er;bod; and Iith e"er;thing$
3ota &M$ "6e msur ce te identi%ici tot mai puin cu "mine", "ei %i mai mult n
armonie cu toi i cu toate"*"As ;ou identi%; less and less Iith the &me# ;ou Iill be
more at ease Iith e"er;bod; and Iith e"er;thing"$S/E$ + persoana schimbata*A
<hanged 6erson T
(ecodi%icare:
"mine"X minteaM CanasM "mica incapere intunecoasa a constiintei"M pestera lui
Socrate(descrisa de 6laton in ?epublica 0II)
"Ju"X constientaM inteligentaM intelegereaM discriminareaM
2uddhi*Cahat*>ous*Intelectul pur(6laton)M "i)itiulM so%erulM "marea sala luminoasa
a constiintei"
\tii de ce1 6entru c nu!i mai este %ric s %ii ranit sau s nu %ii agreat, ori s %ii
prsit$
(o ;ou -noI Ih;1 2ecause ;ou are no longer a%raid o% being hurt or not li-ed, or
being le%t$
>u mai ai dorina de a!i impresiona pe ceilali$ 6oti sa i imagine)i eliberarea care
te cuprinde atunci cnd nu mai eti obligat s impresione)i pe nimeni niciodata 1
4ou no longer desire to impress an;one$ <an ;ou imagine the relie% Ihen ;ou
donFt ha"e to impress an;bod; an;more1
+, ce uurare$ Kericire, n s%ritQ >u te mai simi ne"oit sau constrns s eNplici
lucrurile la nimeni niciodata$ Aucrurile sunt n regul aa cum sunt$ <e!ar mai %i de
eNplicat1 >u mai simi ne"oia sau constrngerea s!i ceri iertare de la nimeni
niciodata$
+h, Ihat a relie%$ 3appiness at lastQ 4ou no longer %eel the need or the compulsion
to eNplain things an;bod; an;more$ ItFs all right$ ,hat is there to be eNplained1
And ;ou donFt %eel the need or compulsion to apologi)e an;bod; an;more$
Cai degrab a pre%era s te aud spunnd: bC!am tre)it", dect s te aud
spunnd: bmi pare ru"$ Cai degrab a pre%era s te aud spunndu!mi: bC!am
tre)it de cnd ne!am ntlnit ultima oarM ce i!am %cut, nu se "a mai repeta",
dect s te aud spunnd: bmi pare att de ru pentru ce i!am %cut$"
IFd much rather hear ;ou sa;, &IF"e come aIa-e,# than hear ;ou sa;, &IFm sorr;$#
IFd much rather hear ;ou sa; to me, &IF"e come aIa-e since Ie last metM Ihat I
did to ;ou IonFt happen again,# than to hear ;ou sa;, &IFm so sorr; %or Ihat I did
to ;ou$#
(e ce!ar trebui cine"a s!i cear iertare1 Iat ce"a ce trebuie s cercete)i mai
ndeaproape$ <hiar i atunci cnd cine"a a %ost ru cu tine, nu e ne"oie de scu)e$
,h; Iould an;one demand an apolog;1 4ou ha"e something to eNplore in that$
J"en Ihen someone supposedl; Ias mean to ;ou, there is no room %or apolog;$
>imeni nu a %ost ru cu tine$ A"el "ine+a a fost r!u "u "eea "e "redea el sau
ea "! eNti tu dar nu "u tine Onsu,i. >u te respinge nimeni niciodatM oamenii
resping doar ceea ce li se pare c eti tu$ (aca tu alegi sa te identi%ici cu ceea ce
cred ei ca esti tu este responsabilitatea ta$ (ar asta taie ambele sensuri$ 6e de
alt parte, nici nu te accept nimeni$
>obod; Ias mean to ;ou$ Somebody was mean to what he or she thought
was you, but not to you. >obod; e"er reOects ;ouM theyFre only re6e"ting
what they think you are$ I% ;ou choose to be that I ;our responsibilit;$ 2ut that
cuts both Ia;s$ >obod; e"er accepts ;ou either$
3ota &M$ Sunt taiate ambele sensuri$ atat repingerea "at si a""eptarea.
6n cnd oamenii nu se tre)esc, ei nu %ac altce"a dect s accepte sau s
resping imaginea lor despre tine$ Ji isi con%ecionea)a o imagine despre tine ! i
pe aceasta o resping sau o accept$ 0e)i ct de de"astator poate %i pentru actuala
situatie %aptul ca te a%un)i n aceast problem1 J putin prea mare eliberarea pe
care o poti digera$ Koarte eliberatoare$ .ntil people come aIa-e, they are
simply a""epting or re6e"ting their image of you$ TheyF+e fashioned an
image of you, and theyFre re6e"ting or a""epting that$ See hoI de"astating
it is to go deepl; into that$ ItFs a bit too liberating$ 0er; liberating$
<ine"a "orbea despre compasiune$ (ar ct de uor de"ine %aptul de a!i iubeti pe
oameni, atunci cnd nelegi acest lucru$ <t de uor este s!i iubeti pe toi, cnd
nu te identi%ici cu ceea ce!i imaginea) ei c eti tu, sau c sunt ei$ >u!i mai
identi%ici cu imaginea si a de"enit uor s!i iubeti pe ei ! s iubeti pe toat
lumea$
Somebod; tal-ed about compassion$ 2ut hoI eas; it is to lo"e people Ihen ;ou
understand this$ 3oI eas; it is to lo"e e"er;one Ihen ;ou donFt identi%; Iith Ihat
the; imagine ;ou are or the; are$ It becomes eas; to lo"e them, to lo"e
e"er;bod;$
C!ai inteles pe "mine " )icand "eu " care gandesc si "mine" care simte$ + Q "Ju "
obser" pe "mine", dar nu gndesc$ (eoarece "mine" %ace o gramada de gndire
eronata dar i multa gandire corecta$
(id ;ou understand "me" to say the thinking *)* and the feeling *me*. +, "I"
obser"ing "me" but not thin-ing$ 2ecause"me" does a lot o% bad thin-ing, and
good thin-ing too$
(ar cand "Ju" ma urmaresc pe "mine ", "Ju" sunt in mod constant constient ca
aceasta este o re%lectie$ In realitate, tu nu gandesti in termeni de "eu" si "mine"$ In
realitate, tu esti ca un so%er care conduce un automobilM care nu "rea niciodata sa!
si piarda constienta eNistentei automobilului in care se a%la$
2ut Ihen "I" Iatch &me,# " I" is constantl; aIare that this is a re%lection$ In realit;,
;ou donFt reall; thin- o% &I# and &me$# In realit; youFre like that dri+er, dri+ing
the "arM Iho doesnFt e"er Iant to lose consciousness o% the car$
Jste in regula sa "ise)i cu ochii deschisi, dar nu!ti pierde constienta in pri"inta a
ceea ce te inconOoara$ :rebuie sa %ii mereu alert, cu atentia trea)a$ Jste la %el ca o
mama care atunci cand doarme aude cel mai slab scancet al copilului ei, dar nu
aude marele )gmot al a"ioanelor care trec pe deasupra casei$ Ja este alerta, este
trea)a, in acel sens(la care ma re%er)
ItFs all right to da;dream, but not to lose consciousness o% ;our surroundings$ 4ou
must alIa;s be alert$ ItFs li-e a mother sleepingM she doesnFt hear the planes
roaring abo"e the house, but she hears the slightest Ihimper o% her bab;$ SheFs
alert, sheFs aIa-e in that sense$
>u se poate spune nimic despre starea de tre)ireM se poate "orbi dect despre
starea de adormire$ Se pot doar emite preri despre starea de tre)ire$ >u se poate
spune nimic despre %ericire$ Kericirea nu poate %i de%init$ <eea ce poate %i de%init
este ne%ericirea$ ?enun la ne%ericire ! i "ei ti$ Iubirea nu poate %i de%initM lipsa
iubirii poate %i$ ?enun la lipsa de iubire, renun la %ric i "ei ti$ >oi "rem s
a%lm cum este o persoana n stare de tre)ire$ (ar nu "ei ti, dect atunci cnd "ei
atinge aceast stare$
+ne cannot sa; an;thing about the aIa-ened stateM one can onl; tal- about the
sleeping state$ +ne hints at the aIa-ened state$ +ne cannot sa; an;thing about
happiness$ 3appiness cannot be de%ined$ ,hat can be de%ined is miser;,
unhappiness$ (rop unhappiness and ;ou Iill -noI$ Ao"e cannot be de%inedM
unlo"e can$ (rop unlo"e, drop %ear, and ;ou Iill -noI$
,e Iant to %ind out Ihat the aIa-ened person is li-e$ 2ut ;ouFll -noI onl; Ihen
;ou get there$
Am dat eu oare de neles, de eNemplu, c n!ar trebui s a"em pretenii de la
copiii notri1 <eea ce am spus a %ost: b>u ai dreptul s ceri nimic"$ Cai de"reme
sau mai tr)iu, copilul "a trebui s se desprind de tine, con%orm poruncilor
(omnului$ Iar tu nu "ei mai a"ea absolut nici un drept asupra lui$ (e %apt, n
realitate, el nu este copilul tu i nici n!a %ost "reodat$ Jl aparine "ieii, nu ie$
>imeni nu!i aparine$ :u "orbeti numai despre educaia copilului, i spui: b(ac
"rei s mnnci de prn), ar %i bine s "ii ntre ora douspre)ece i unu, ori nu
primeti de mncare$" \i att$ Aa merg lucrurile aici$ >u "ii la timp, nu capei de
mncare$ Jti liber, e ade"rat, dar trebuie s!i asumi consecinele$
Am I impl;ing, %or eNample, that Ie shouldnFt ma-e demands on our children1
,hat I said Ias: &4ou donFt ha"e a right to ma-e an; demands$# Sooner or later
that child is going to ha"e to get rid o% ;ou, in -eeping Iith the inOunction o% the
Aord$ And ;ouFre going to ha"e no rights o"er him at all$ In %act, he reall; isnFt ;our
child and he ne"er Ias$ 3e belongs to li%e, not to ;ou$ >o one belongs to ;ou$
,hat ;ouFre tal-ing about is a childFs education$ I% ;ou Iant lunch, ;ou better
come in betIeen tIel"e and one or ;ou donFt get lunch$ 6eriod$ :hatFs the Ia;
things are run here$ 4ou donFt come on time, ;ou donFt get ;our lunch$ 4ouFre %ree,
that true, but ;ou must ta-e the conseDuences$
<nd spun c nu trebuie s atepi nimic de la alii, nici s ceri ce"a de la ei, m
re%er la sperane i pretenii legate de bunstarea mea$
,hen I tal- about not ha"ing eNpectations o% others, or not ma-ing demands on
them, I mean eNpectations and demands %or m; Iell!being$
Jste se la sine inteles ca presedintele .SA trebuie sa!i impuna niste cerinte
poporului american$ Agentul de circulatie, in mod e"ident, trebuie sa aiba niste
pretentii de la populatie
(ar este "orba de cerinte cu pri"ire la comportamentul lor ! regulile de circulatie,
buna organi)are, bunul mers al societatii ! al carer scop nu este sa!l %aca pe
presedinte sau pe agentul de circulatie sa se simta bine$
:he 6resident o% the .nited States ob"iousl; has to ma-e demands on people$ :he
tra%%ic policeman ob"iousl; has to ma-e demands on people$ 2ut these are
demands on their beha"iorLtra%%ic laIs, good organi)ation, the smooth running o%
societ;$ :he; are not intended to ma-e the 6resident or tra%%ic policeman %eel
good$
BT. Atingerea starii de liniste -Arri+ing at Silen"e
http:**III$;outube$com*Iatch1"XGtDg?N7I+ag_%eatureXrelated
Atingerea starii de liniste
:oata lumea ma intreaba despre ce se "a intampla cand in s%arsit, "or atinge
aceasta stare$ Jste oare "orba doar de simpla curio)itate1 >e intrebam
intotdeauna cum s!ar potri"i asta!cu sistemul, sau daca ar a"ea sens in acel
conteNt, sau cum ne "om simti cand "om aOunge acolo$
J"er;one as-s me about Ihat Iill happen Ihen the; %inall; arri"e$ Is this Oust
curiosit;1 ,eFre alIa;s as-ing hoI Iould this %it into that s;stem, or Ihether this
Iould ma-e sense in that conteNt, or Ihat it Iill %eel li-e Ihen Ie get there$
Incepe si "ei sti$ J ce"a ce nu poate %i descris$$Se spune deseori in +rient: $Acei ce
stiu, nu spunM cei ce spun, nu stiu," >u se poate spuneM numai contrariul poate %i
spus$ Caestrul nu "a poate o%eri ade"arul$ Ade"arul nu poate %i eNprimat$ In
cu"inte, printr!o %ormula$ Acela nu este ade"ar, Aceea nu este realitate$ ?ealitatea
nu poate %i cuprinsa intr!o %ormula$
Caestrul nu poate decat sa "a arate greselile$ <and renuntati la greseli, "eti
cunoaste ade"arul$
&ar ni"i ma"ar atun"i nul puteti spune,
Het started and ;ou Iill -noIM it cannot be described$ It is said Iidel; in the Jast,
&:hose Iho -noI, do not sa;M those Iho sa;, do not -noI$# It cannot be saidM onl;
the opposite can be said$ :he guru cannot gi"e ;ou the truth$ :ruth cannot be put
into Iords, into a %ormula$ :hat isnFt the truth$ :hat isnFt realit;$ ?ealit; cannot be
put into a %ormula$ :he guru can onl; point out ;our errors$ ,hen ;ou drop ;our
errors, ;ou Iill -noI the truth$
And e"en then ;ou cannot sa;$
Aceasta!este o in"atatura u)uala printre marii mistici catolici$
Spre s%arsitul "ietii sale S%antul :homas dV ADuino, maretul, nu scria si nu "orbeaM
el "a)use$
S>ota: :homas dV ADuino ('//9!''@8)calugar italian (ominican, teolog si %ilo)o%,
repre)entant de seama al curentului Scolastic$ A aplicat metodele aristoteliene in
teologia crestina$ Aucrarea sa de ba)a este Summa :eologica ('/==! '/@5) T
:his is common teaching among the great <atholic m;stics$ :he great :homas
ADuinas, toIard the end o% his li%e, IouldnFt Irite and IouldnFt tal-M he had seen$
Am cre)ut ca el a pastrat acea %aimoasa tacere a lui doar cate"a luni, insa a durat
ani de )ile$
Jl si!a dat seama ca se %acuse de ras si a recunoscut!o per%ect eNplicit$ Jste ca si
cum n!ati %i mancat niciodata mango!"erde si ma intrebati$pe mine: "ce gust are1"$
0!as putea spune $$ "Acru", dar daca "a dau acest cu"ant, "a induc in eroare$
Incercati sa intelegeti acest lucru$
I had thought he -ept that %amous silence o% his %or onl; a couple o% months, but it
Ient on %or ;ears$ 3e reali)ed he had made a %ool o% himsel%, and he said so
eNplicitl;$ ItFs as i% ;ou had ne"er tasted a green mango and ;ou as- me, ",hat
does it taste li-e1# IFd sa; to ;ou, &Sour,# but in gi"ing ;ou a Iord, IF"e put ;ou o%%
the trac-$ :r; to understand that$
CaOoritatea oamenilor nu dau do"ada de prea multa intelepciuneM se cramponea)a
de un cu"ant! de cu"intele din scriptura, de eNemplu! si inteleg totul gresit$
Acru", spun eu,:iar tu spuiM,Acru ca otetul, acru ca o lamaie1">u, nu acru ca o
lamaie, ci ca un mango$ "(ar eu n!am gustat niciodata mango", spui tu$ 6acat Q
(ar nu$te multumesti cu atat si, in$continuareM $scrii o te)a de doctorat despre
asta$ >!ai %i scris aceasta lucrare daca ai %i gustat %ructul <hiar nu ai %i scris!o$
Cost people arenFt "er; IiseM the; sei)e upon the IordLupon the Iords o%
scripture, %or eNampleLand the; get it all Irong$ &Sour,# I sa;, and ;ou as-, &Sour
li-e "inegar, sour li-e a lemon1# >o, not sour li-e a lemon, but sour li-e a mango$
&2ut I ne"er tasted one,# ;ou sa;$ :oo badQ 2ut ;ou go ahead and Irite a doctoral
thesis on it$ 4ou IouldnFt ha"e i% ;ou had tasted it$ 4ou reall; IouldnFt$
Ai %i scris o te)a de doctorat despre alte lucruri,dar nu despre mango$
Iar in )iua in care, in s%arsit, gusti mango"erde "ei spune: "(oamne, m!am %acut
de ras$ >u ar %i trebuit sa scriu acea te)a$" JNact asa a %acut ::homas dV ADuino$
.n mare %ilo)o% si teolog german a scris o carte intreaga numai despre tacerea
S%antului:homas$
4ouFd ha"e Iritten a doctoral thesis on other things, but not on mangoes$ And the
da; ;ou %inall; taste a green mango, ;ou sa;, &Hod, I made a %ool o% m;sel%$ I
shouldnFt ha"e Iritten that thesis$# :hatFs eNactl; Ihat :homas ADuinas did$ A
great Herman philosopher and theologian Irote a Ihole boo- speci%icall; on the
silence o% St$ :homas$
Acesta a trait in tacere, pur si simplu$ Kara sa "orbeasca$ In pre%ata sa la Summa
:heologica, care constituie chintesenta intregii sale gandiri teologice, el spune:
&(espre (umne)eu, noi nu putem spune ce este Jl, ci mai degraba ceea ce nu
este Jl$
3e simpl; Ient silent$ ,ouldnFt tal-$ In the prologue o% his Summa :heologica,
Ihich Ias the summar; o% all his theolog;, he sa;s, &About Hod, Ie cannot sa;
Ihat 3e is but rather Ihat 3e is not$
Si deci, nu putem "orbi despre cum este Jl M ci, maiMdegraba despre cum nu este
JlV
Iar in binecunoscutul sau, comentariu asupra$lucrarii (e Sancta :rinitate$ a lui
2oethius e' spune ca eNista trei modalitati de a!A cunoaste pe (umne)eu: l$ in
creatie, /$ in actiunile lui (umne)eu$de!a lungul istoriei si :5$ in cea mai inalta
%orma de cunoastere a lui$(umne)eu, sa!A cunosti pe (umne)eu ca tam;uam
ignotum (sa!A cunosti pe (umne)eu ca pe <el ce este necunoscut)$ And so Ie
cannot spea- about hoI 3e is but rather hoI 3e is not$# And in his %amous
commentar; on 2oethiusF (e Sancta :rinitate he sa;s there are three Ia;s o%
-noIing Hod: (') in the creation, (/) in HodFs actions through histor;, and (5) in
the highest %orm o% the -noIledge o% HodLto -noI Hod tamDuam ignotum (to
-noI Hod as the un-noIn)$
<ea mai inalta %orma de a "orbi despre :rinitate este sa stii "a nu stii$ Acum,
tineti cont de %aptul ca aici nu "a "orbeste un maestru oriental Zen, ci un s%ant
canoni)at al 2isericii ?omano!<atolice, cel mai renumit din elita de secole a
teologilor$ Sa!A cunosti pe (umne)eu ca pe cel ce este necunoscut$
:he highest %orm o% tal-ing about the :rinit; is to -noI that one does not -noI$
>oI, this is not an +riental Zen master spea-ing$ :his is a canoni)ed saint o% the
?oman <atholic <hurch, the prince o% theologians %or centuries$ :o -noI Hod as
un-noIn$
Altunde"a, S%antul :homas chiar spune: "el "are nu poate fi "unos"utM
?ealitatea, (umne)eu, di"initatea, Ade"arul, iubirea sunt incognoscibileM ceea ce
inseamna ca aceste notiuni nu pot %i intelese de mintea rationala$ Aceasta
re"elatie ar elimina atat de multe intrebari pe care le au oamenii, deoarece noi
traim mereu cu ilu)ia ca stim$ >oi nu stim$ >oi nu putem sti$
(ar atunci, ce este S%anta Scriptura1 Ja cuprinde sugestii, da indicii, nu este o
descriere$
In another place St$ :homas e"en sa;s: as un-noIable$ ?ealit;, Hod, di"init;,
truth, lo"e are un-noIableM that means the; cannot be comprehended b; the
thin-ing mind$ :hat Iould set at rest so man; Duestions people ha"e because
IeFre alIa;s li"ing under the illusion that Ie -noI$ ,e donFt$ ,e cannot -noI$
,hat is scripture, then1 ItFs a hint, a clue, not a description$
http:**III$;outube$com*Iatch1"XaSZ7(G.S/5c_%eatureXrelated
Kanatismul unui credincios sincer, care are impresia ca stie, cau)ea)a mai mult
rau decat e%orturile reunite a doua sute de "agabon)i$ Jste inspaimantator sa "e)i
ce sunt in stare sa %aca niste credinciosi sinceri, doar pentru ca sunt con"insi ca
stiu$ >!ar %i minunat daca am a"ea o lume in care %iecare ar spune: "3u stiu1"
Asta ar insemna ca a ca)ut o mare bariera$ >!ar %i eNtraordinar1
:he %anaticism o% one sincere belie"er Iho thin-s he -noIs causes more e"il than
the united e%%orts o% tIo hundred rogues$ ItFs terri%;ing to see Ihat sincere
belie"ers Iill do because the; thin- the; -noI$ ,ouldnFt it be Ionder%ul i% Ie had
a Iorld Ihere e"er;bod; said, &,e donFt -noI#1 +ne big barrier dropped$
,ouldnFt that be mar"elous1
3ota &M$ 0edeti puterea lui Socrate sau puterea lui "3u stiu1"
.n om, orb din nastere, "ine la mine si intreaba: "<um este treaba aia care se
numeste "erde1" <um poate cine"a sa!i descrie culoarea "erde, unui om care s!a
nascut orb1 + %ace, %olosindu!se de cornparatii$ (eci, "a spune: "<uloarea "erde
seamana cu mu)ica linistita$"
A man born blind comes to me and as-s, &,hat is this thing called green1# 3oI
does one describe the color green to someone Iho Ias born blind1 +ne uses
analogies$ So I sa;, &:he color green is something li-e so%t music$# &+h,# he sa;s,
&li-e so%t music$# &4es,# I sa;, &soothing and so%t music$#
&+", spune orbul, "este ca mu)ica linistita"$ $(a," Ii spun eu "ca mu)ica linistitoare
si blanda"$
(ar iata ca un al doilea orb "ine la mine si intreaba: "<eeste culoarea "erde1" Ju ii
spun ca este ce"a moale ca matasea, %oarte moale si mangaietor la atingere$ Aa
ca adoua )i, ii surprind pe cei doi orbi cum se ciondanesc %oarte ner"osi$.nul spun
ca este ce"a bland ca mu)ica, celalalt spune: "J ce"a moale ca matasea"$ Si asa
mai departe$ >ici unul dintre ei nu stie despre ce "orbeste pentru ca, daca ar sti,
ar tacea din gura$
So a second blind man comes to me and as-s, &,hat is the color green1# I tell him
itFs something li-e so%t satin, "er; so%t and soothing to the touch$ So the neNt da; I
notice that the tIo blind men are bashing each other o"er the head Iith bottles$
+ne is sa;ing, &ItFs so%t li-e music#M the other is sa;ing, &ItFs so%t li-e satin$# And
on it goes$ >either o% them -noIs Ihat the;Fre tal-ing about, because i% the; did,
the;Fd shut up$
Iata cat de rau este$ 2a e chiar mai rau, deoarece, sa )icem ca, intr!o )i tu VIi redai
"ederea acestui om orb, iar el sta in gradina si$pri"este in Ourul lui$ :u Ii spui: Ji
bine, acum stii ce este culoarea "erde"$ Iar el raspunde: Asa e$ Am au)it!o un pic
a)iV dimineataQ"
ItFs as bad as that$ ItFs e"en Iorse, because one da;, sa;, ;ou gi"e sight to this
blind man, and heFs sitting there in the garden and heFs loo-ing all around him,
and ;ou sa; to him, &,ell, noI ;ou -noI Ihat the color green is$# And he
ansIers, &:hatFs true$ I heard some o% it this morningQ#
?ealitatea este ca tu esti inconOurat de (umne)eu, iar tu nu!A "e)i pe (umne)eu,
deoarece tu &stii" despre (umne)eu$ 2ariera %inala catre perceperea lui (umne)eu
este ideea ta despre (umne)eu$ :u treci pe langa (umne)eu, pentru ca ai
impresia ca stii$ Acesta este lucrul teribil in ceea ce pri"este religia $$
:he %act is that ;ouFre surrounded b; Hod and ;ou donFt see Hod, because ;ou
&-noI# about Hod$ :he %inal barrier to the "ision o% Hod is ;our Hod concept$ 4ou
miss Hod because ;ou thin- ;ou -noI$ :hatFs the terrible thing about religion$
Aceasta este ceea ce spuneau e"angheliile ca oamenii religiosi &stiau", asa ca s!au
lepadat de Iisus$ <ea mai inalta cunoastere despre (umne)eu este sa! A stii pe
(umne)eu ca cel de necunoscut$ Se "orbeste mult prea mult despre (umne)euM
lumea s!a saturat de atatea "orbe$ JNista prea putina constienta, prea putina
iubire, prea putina %ericire ! dar hai sa nu %olosim nici aceste cu"inte$
:hatFs Ihat the gospels Iere sa;ing, that religious people &-neI,# so the; got rid
o% Pesus$ :he highest -noIledge o% Hod is to -noI Hod as un-noIable$ :here is %ar
too much Hod tal-M the Iorld is sic- o% it$ :here is too little aIareness, too little
lo"e, too little happiness, but letFs not use those Iords either$
JNista prea putina renuntare la ilu)ii, renuntare la greseli, renuntare la
atasamente si cru)ime, prea putina constienta$ (in cau)a asta su%era lumea ! nu
din cau)a lipsei de religie$ ?eligia ar trebui sa se re%ere la lipsa de constienta, la
lipsa de tre)ire$ Iata in ce am degenerat$ 0ino in tara mea sa "e)i cum se omoara
unii pe altii din cau)a religiei$
:hereFs too little dropping o% illusions, dropping o% errors, dropping o% attachments
and cruelt;, too little aIareness$ :hatFs Ihat the Iorld is su%%ering %rom, not %rom
a lac- o% religion$ ?eligion is supposed to be about a lac- o% aIareness, o% Ia-ing
up$ Aoo- Ihat IeF"e degenerated into$ <ome to m; countr; and see them -illing
one another o"er religion$
Asta "ei intalni peste tot$ "<el care stie, nu spuneM cel caredspune, nu stie$"
:oate re"elatiile, oricat de di"ine ar %i ele, nu sunt niciodata mai mult decat un
deget aratand spre luna$ Asa cum spunem noi in +rient: "<and inteleptul arata
spre luna, prostul nu "ede decat degetul$"
4ouFll %ind it e"er;Ihere$ &:he one Iho -noIs, does not sa;M the one Iho sa;s,
does not -noI$# All re"elations, hoIe"er di"ine, are ne"er an; more than a %inger
pointing to the moon$ As Ie sa; in the Jast, &,hen the sage points to the moon,
all the idiot sees is the %inger$#
Pean Huiton, un scriitor %rance) %oarte e"la"ios si ortodoN, adauga o remarca
teri%ianta: ">e %olosim adesea degetul pentru a scoate ochii$" >u e ingro)itor1
Pean Huiton, a "er; pious and orthodoN Krench Iriter, adds a terri%;ing comment:
&,e o%ten use the %inger to gouge e;es out$# IsnFt that terrible1
<onstienta, constienta, constientaQ In constienta este "indecareM in constienta este
ade"arM in constienta este sal"areM in constienta este spiritualitateM in constienta
este crestereM in constienta este iubireM constienta este tre)ire$ <onstienta$
AIareness, aIareness, aIarenessQ In aIareness is healingM in aIareness is truthM
in aIareness is sal"ationM in aIareness is spiritualit;M in aIareness is groIthM in
aIareness is lo"eM in aIareness is aIa-ening$ AIareness$
:rebuie sa "orbesc despre cu"inte si concepte, deoarece trebuie sa "a eNplic cum
se %ace ca, atunci cand ne uitam la un copac, de %apt nu!l "edem$ >oi credem ca!l
"edem, dar nu!l "edem$ <and ne uitam la o persoana, noi nu "edem, de %apt, acea
persoana ! ni se pare doar c!o "edem$ <eea ce "edem este ce"a ce ne!am %iNat in
minte$ +btinem o impresie si ne!o pastram ! si continuam sa pri"im o persoana
prin acea impresie$ Si procedam ast%el cu aproape toate lucrurile$
I need to tal- about Iords and concepts because I must eNplain to ;ou Ih; it is,
Ihen Ie loo- at a tree, Ie reall; donFt see$ ,e thin- Ie do, but Ie donFt$ ,hen
Ie loo- at a person, Ie reall; donFt see that person, Ie onl; thin- Ie do$ ,hat
IeFre seeing is something that Ie %iNed in our mind$ ,e get an impression and Ie
hold on to that impression, and Ie -eep loo-ing at a person through that
impression$ And Ie do this Iith almost e"er;thing$
(aca ai intelege aceasta, "ei intelege %armecul si %rumusetea de a %i constient de
tot ce te inconOoara$ (eoarece acolo eNista realitatea$ (umne)eu", orice ar %i, este
pre)ent acolo$ :otul eNista acolo$
Sarmanul pestisor din ocean spune: "Scu)a!ma, caut oceanul 6uteti sa!mi spuneti
unde!l pot gasi1" Palnic, nu!i asa1 (aca am deschide pur si simplu ochii si am
"edea, atunci am intelege$
I% ;ou understand that, ;ou Iill understand the lo"eliness and beaut; o% being
aIare o% e"er;thing around ;ou$ 2ecause realit; is thereM &Hod,# Ihate"er that is,
is there$ ItFs all there$ :he poor little %ish in the ocean sa;s, &JNcuse me,
IFm loo-ing %or the ocean$ <an ;ou tell me Ihere I can %ind it1# 6athetic, isnFt it1 I%
Ie Iould Oust open our e;es and see, then Ie Iould understand$
BR. =ierderea "ursei soare"ilor-:osing the %at %a"e
=ierderea sinelui "u s"opul regasirii de sine- :osing 4ourself to 1ind
4ourself
=ierderea "ompetitiei
http:**III$;outube$com*Iatch1"XJsO9.-Sgu%I_%eatureXrelated
Sa ne intoarcem la acel pasaO eNtraordinar din J"anghelie despre pierderea sinelui
cu scopul regasirii de sine$ Ideea o putem regasi in mai toata literatura religioasa
si in toata literatura spirituala si mistica$
AetFs get bac- to that mar"elous sentence in the gospel about losing oneself in
order to find oneself$ +ne %inds it in most religious literature and in all religious
and spiritual and m;stical literature$
<um se pierde cine"a pe sine1 Ai incercat "reodata, cu ade"arat, sa pier)i ce"a1
Asa e, cu cat incerci mai mult, cu atat de"ine mai complicat$
<and nu incerci, abia atunci pier)i lucruri$ :u pier)i ce"a, atunci cand nu esti
constient$ Ji bine, cum moare cine"a pentru sine1 >oi "orbim acum despre
moarte, nu despre sinucidere$ >u ni se spune sa ne ucidem sinele, ci sa murim$
Sa!i pro"ocam durere sinelui, sa!i cau)am su%erinta sinelui ar insemna o in%rangere
de sine$
3oI does one lose onesel%1 (id ;ou e"er tr; to lose something1 :hatFs right, the
harder ;ou tr;, the harder it gets$ ItFs Ihen ;ouFre not tr;ing that ;ou lose things$
4ou lose something when youFre not aware$ ,ell, hoI does one die to
onesel%1 ,eFre tal-ing about death noI, IeFre not tal-ing about suicide$ WeFre
not told to kill the self, but to die$ <ausing pain to the sel%, causing su%%ering
to the sel% Iould be sel%!de%eating$
Ar %i contra!producti", >u esti niciodata mai plin de tine, ca atunci cand su%eri$ >u
esti niciodata atat de centrat pe tine insuti, ca atunci cand esti deprimat$ :u nu
esti niciodata atat de pregatit sa uiti de tine, ca atunci cand esti %ericit$ Kericirea te
eliberea)a de sine
It Iould be counterproducti"e$ 4ouFre ne"er so %ull o% ;oursel% as Ihen ;ouFre in
pain$ 4ouFre ne"er so centered on ;oursel% as Ihen ;ouFre depressed$ 4ouFre
ne"er so read; to %orget ;oursel% as Ihen ;ou are happ;$
Su%erinta, durerea, nenorocirea si depresia sunt cele care te Ieaga de sinele tau$
.ite cat de constient esti de maseaua ta, atunci cand te doare, <and nu te doare
maseaua, nici macar nu esti constient ca o ai, dupa cum nu!ti dai seama ca ai un
cap, atunci cand nu ai o migrena$ :otul se schimba, in momentul in care te
lo"este o durere de cap cumplita, Asadar, este absolut gresit, complet eronat, sa!ti
imagine)i ca modalitatea de a nega sinele este sa!i cau)e)i durere, sa pomesti pe
ealea renuntarii, a chinului, asa cum au %ost intelese lucrurile in mod traditional$
Sa!ti negi sinele, sa nu mai eNisti pentru el, sa!l pier)i, inseamna sa!i intelegi
ade"arata natura$ <and "ei %ace aceasta, el "a disparea$se "a risipi$
'appiness releases you from self$ )t is suffering and pain and misery and
depression that tie you to the self$ Aoo- hoI conscious ;ou are o% ;our tooth
Ihen ;ou ha"e a toothache$ ,hen ;ou donFt ha"e a toothache, ;ouFre not e"en
aIare ;ou ha"e a tooth, or that ;ou ha"e a head, %or that matter, Ihen ;ou donFt
ha"e a headache$ 2ut itFs so di%%erent Ihen ;ou ha"e a splitting headache$ So itFs
;uite false, ;uite erroneous, to think that the way to deny the self is to
"ause pain to the self, to go in for abnegation, mortifi"ation, as these
were traditionally understood.
:o den; the sel%, to die to it, to lose it, is to understand its true nature$ ,hen ;ou
do that, it Iill disappearM it Iill "anish$
Sa presupunem ca, intr!o )i, cine"a intra in camera mea$ Ju spun: "Intra$ 6ot sa!mi
spui cine esti1" Iar el spune: Ju sunt >apoleon$"
Si eu spun: (oar n!oi %i acel >apoleon $$$ " Iar el spune: &2a da$ 2onaparte,
imparatul Krantei$" Ia te uitaQ", spun eu si, in acelasi timp, gandesc in sinea mea:
"Ar %i mai bine sa %iu atent cum rna comport cu acest indi"id$" Auati loc, Caiestatea
"oastra", spun eu$ Ji bine, mi s!a spus ca esti un indrumator spiritual destul de
bun$ Am o problema spirituala$ Sunt nelinistit, simt ca!mi este greu sa am
incredere in (umne)eu$
Suppose somebod; Ial-s into m; room one da;$ I sa;, &<ome right in$ Ca; I -noI
Iho ;ou are1# And he sa;s, &I am >apoleon$# And I sa;, &>ot the >apoleon $ $ $#
And he sa;s, &6recisel;$ 2onaparte, Jmperor o% Krance$# &,hat do ;ou -noIQ# I
sa;, e"en Ihile IFm thin-ing to m;sel%, &I better handle this gu; Iith care$# &Sit
doIn, 4our CaOest;,# I sa;$ &,ell, the; tell me ;ouFre a prett; good spiritual
director$ I ha"e a spiritual problem$ IFm anNious, IFm %inding it hard to trust in Hod$
0e)i, ostirile mele sunt in ?usia, iar eu nu dorm noptile, intrebandu!ma cum se "a
termina$" Asa ca, ii spun: Ji bine, Caiestatea "oastra, sunt sigur ca "a pot
recomanda ce"a pentru asta$ <eea ce "a sugere) este sa cititi capitolul = din
Catei: .itati!"a cu bagare de seama la crinii de pe camp $$$ ei nici nu torc, nici nu
tes$"
In clipa asta ma intreb cine este mai nebun ! tipul ala, ori eu$
(ar ma pun la mintea acestui lunatic$
I ha"e m; armies in ?ussia, see, and IFm spending sleepless nights Iondering hoI
itFs going to turn out$# So I sa;, &,ell, 4our CaOest;, I could certainl; prescribe
something %or that$ ,hat I suggest is that ;ou read chapter = o% CattheI:
&<onsider the lilies o% the %ield $ $ $ the; neither toil nor spin$#
2; this point IFm Iondering Iho is cra)ier, this gu; or me$ 2ut I go along Iith this
lunatic$
Asa procedea)a orice guru intelept cu tine, la inceput$
Jl se pune in mintea taM Viti ia neca)urile in serios$ Iti "a sterge o lacrima sau doua
din ochi$
:u esti nebun, dar inca nu stii asta$ ?epede "a "eni si "remea cand iti "a trage
presul de sub picioare si!ti "a spune: Aas!o balta$ >u esti >apoleon"$
:hatFs Ihat the Iise guru does Iith ;ou in the beginning$ 3e goes along Iith ;ouM
he ta-es ;our troubles seriousl;$ 3eFll Iipe a tear or tIo %rom ;our e;e$
4ouFre cra);, but ;ou donFt -noI it ;et$ :he time has to come soon Ihen heFll pull
the rug out %rom under ;our %eet and tell ;ou, &Het o%% it, ;ouFre not >apoleon$#
In renumitele dialoguri ale S%intei <atherina de Siena se po"esteste ca (umne)eu
i!a spus: &Ju sunt cel ce suntM tu esti cea care nu este"$
In those %amous dialogues o% St. Catherine of Siena, Hod is reported to ha"e
said to her,
&I am 3e Iho isM ;ou are she Iho is not$#
Ai trait "reo data eNperienta non!eNistentei tale1
In +rient, noi a"em o imagine pentru aceasta!Jste imaginea dansatorului si a
dansului$
(umne)eu este "a)ut ca dansator, iar creatia Sa, ca dansul lui (umne)eu$
>u trebuie sa intelegi ca este ca si cum (umne)eu ar %i marele dansator, iar tu
esti micul dansator$ $/shi+a shakti0
3a"e ;ou e"er eNperienced ;our is!not!ness1 In the Jast Ie ha"e an image %or
this$
It is the image o% the dancer and the dance$
Hod(Shi"a) is "ieIed as the dancer and creation as HodFs dance$
It isnFt as i% Hod is the big dancer and ;ou are the little dancer$
(, nu. Tu nu esti dansator delo". Tu esti pus sa dansezi8 Ai trait +reodata
a"easta e.perienta5
6rin urmare, cand omul isi "ine in %ire si!si da seama ca nu este >apoleon, el nu
incetea)a sa eNiste$
(h no. 4ouFre not a dan"er at all. 4ou are being dan"ed8
(id ;ou e"er eNperience that1 So Ihen the man comes to his senses and reali)es
that he is not >apoleon, he does not cease to be$
Jl continua sa eNiste, dar reali)ea)a dintr!o data ca e altcine"a decat credea ea
este$
Sa!ti pier)i sinele inseamna sa reali)e)i, dintr!o data, ca esti altcine"a decat ai
cre)ut ca esti$
3e continues to be, but he suddenl; reali)es that he is something other than Ihat
he thought he Ias$ :o lose the sel% is to suddenl; reali)e that ;ou are something
other than Ihat ;ou thought ;ou Iere$
<redeai ca esti in centruM acum traiesti eNperienta de a %i un satelit$ <redeai ca
esti dansatorulM iar acum simti cum este sa %ii dansul$ Acestea sunt doar
comparatii, imagini, asa ca nu le poti lua in sensul literal al cu"intelor$ Jle iti dau
doar un indiciu o sugestieM nu uita ca sunt doar niste marcaOe$ (eci nu poti insista
prea mult asupra lor$ >u le lua chiar ad literam$
4ou thought ;ou Iere at the centerM noI ;ou eNperience ;oursel% as satellite$
4ou thought ;ou Iere the dancerM ;ou noI eNperience ;oursel% as the dance$
:hese are Oust analogies, images, so ;ou cannot ta-e them literall;$ :he; Oust gi"e
;ou a clue, a hintM the;Fre onl; pointers, donFt %orget$ So ;ou cannot press them
too much$ (onFt ta-e them too literall;$
BL. 9aloarea permanenta-=ermanent Worth
http:**III$;outube$com*Iatch1"XZaA:.J.Zgu4_%eatureXrelated
:recand la o alta idee, apare intreaga problematica a "alorii personale a %iecaruia$
0aloarea personala nu inseamna autoapreciere, imaginea noatra in proprii nostri
ochi$ (e unde obtii "aloarea in sine1 + dobandesti prin succesul In munca1 +
dobandesti daca ai multi bani1
+ dobandesti atragand mai multi barbati (daca esti %emeie), sau mai multe %emei
(daca esti barbat)1 <at de subrede sunt toate acestea, cat de trecatoare$ <and
"orbim despre "aloarea personala a %iecaruia, nu "orbim, de %apt, despre %elul in
care suntem re%lectati in oglinda mintii altor oameni1 (ar este oare obligatoriu sa
depindem de aceasta1
:o mo"e on to another idea, there is the Ihole matter o% oneFs personal Iorth$
6ersonal Iorth doesnFt mean sel%!Iorth$ ,here do ;ou get sel%!Iorth %rom1
(o ;ou get it %rom success in ;our Ior-1 (o ;ou get it %rom ha"ing a lot o% mone;1
(o ;ou get it %rom attracting a lot o% men (i% ;ouFre a Ioman) or a lot o% Iomen (i%
;ouFre a man)1 3oI %ragile all that is, hoI transitor;$ ,hen Ie tal- about sel%!
Iorth, are Ie not tal-ing, reall;, about hoI Ie are re%lected in the mirrors o%
other peopleFs minds1
2ut do Ie need to depend on that1
+ %iinta isi intelege "aloarea personala, atunci cand nu se mai identi%ica, sau cand
nu se mai de%ineste pe sine, in termenii acestor lucruri e%emere$ Ju nu sunt
%rumos, doar pentru ca toata lumea imi spune ca sunt %rumos$ In realitate, nu sunt
nici %rumos, nici urat$ Acestea sunt lucruri trecatoare$ Caine m!as putea
trans%orma, de!odata, intr!o creatura %oarte urata, dar "eu" ramane$ Atunci, sa
spunem ca apele) la chirurgia plastica si rede"in %rumos$ <ine de"ine cu ade"arat
%rumos ! " Ju!ul" 1 :rebuie sa!ti acor)i mai mult timp ca sa re%lecte)i la aceste
Iucruri$
+ne understands oneFs personal Iorth Ihen one no longer identi%ies or de%ines
oneFs sel% in terms o% these transient things$ IFm not beauti%ul because e"er;one
sa;s IFm beauti%ul$
)Fm really neither beautiful nor ugly$ :hese are things that come and go$ I
could be suddenl; trans%ormed into a "er; ugl; creature tomorroI, but it is still
&I$#
:hen, sa;, I get plastic surger; and I become beauti%ul again$
(oes the &I# reall; become beauti%ul1 4ou need to gi"e a lot o% time to re%lect on
these things$
Ju "i Ie!am insirat intr!o succesiune rapida, dar, daca ati )abo"i su%icient de mult
timp ca sa intelegeti ce am spus, sa insistati asupra acestor in%ormatii, ati %i in
posesia unei mine de aur$ Stiu asta, pentru ca, atunci cand m!am intalnit pentru
prima data cu aceste lucruri, am descoperit o ade"arata comoara$
IF"e throIn them at ;ou in rapid succession, but i% ;ou Iould ta-e the time to
understand Ihat I ha"e been sa;ing, to dIell on it, youFll ha+e a gold mine
there$ I -noI, because Ihen I stumbled upon these things %or the %irst time, Ihat
a treasure I disco"ered$
JNperientele placute %ac "iata agreabila, JNperientele dureroase calau)esc spre
progres$
=leasant e.perien"es make life delightful. =ainful e.perien"es lead to
growth.
JNperientele placute %ac "iata agreabila, dar ele nu conduc la progres prin ele
insele$ <ele care duc la progres sunt eNperientele dureroase$ Su%erinta scoate la
i"eala o )ona din tine in care nu ai progresat inca, in care trebuie sa cresti, sa te
trans%ormi si sa te schimbi$ (aca ai sti cum sa %olosesti acea su%erinta, o, cat ai
mai progresaQ
6leasant eNperiences ma-e li%e delight%ul, but the; donFt lead to groIth in
themsel"es$ ,hat leads to groIth is pain%ul eNperiences$ Su%%ering points up an
area in ;ou Ihere ;ou ha"e not ;et groIn, Ihere ;ou need to groI and be
trans%ormed and change$ I% ;ou -neI hoI to use that su%%ering, oh, hoI ;ou Iould
groI$
3aideti sa ne limitam, pentru moment, Ia su%erinta psihologica, la toate acele
emotii negati"e pe care Ie a"em$ >u "a pierdeti "remea aplecandu!"a asupra
uneia singura dintre ele$
Ju "!am spus deOa ce ati putea %ace cu acele emotii$ (ar a"eti griOa de
de)amagirea pe care o traiti, atunci cand lucrurile nu ies asa cum "!ati doritQ
.itati!"a ce spune asta despre "oi$
AetFs limit oursel"es, %or the time being, to ps;chological su%%ering, to all those
negati"e emotions Ie ha"e$ (onFt Iaste ;our time on a single one o% them$ IF"e
alread; told ;ou Ihat ;ou could do Iith those emotions$ :he disappointment ;ou
eNperience Ihen things donFt turn out as ;ou Ianted them to, Iatch thatQ Aoo- at
Ihat it sa;s about ;ou$
Spun aceasta %ara sa condamn (alt%el ai aOunge sa te urasti pe tine insuti)$
+bser"ati doar ca si cum ati urmari o alta persoana$ 6ri"iti Ia acea de)amagire, Ia
acea depresie pe care o resimtiti cand sunteti criticat$
I sa; this without "ondemnation (otherIise ;ouFre going to get caught up in
sel%!hatred)$
(bser+e it as you would obser+e it in another person$ :ook at that
disappointment, that depression you e.perien"e when you are "riti"ized$
<e spune asta despre "oi1 Ati au)it de tipul care )icea: "<ine spune ca
ingriOorarea nu aOuta1 AOuta, cu siguranta$ (e %iecare data cand sunt nelinistit in
Iegatura cu ce"a, acel lucru nu se intamplaQ"
,hat does that sa; about ;ou1 3a"e ;ou heard about the %elloI Iho said, ",ho
sa;s that Iorr; doesnFt help1 "$ It certainl; does help$ J"er; time I Iorr; about
something it doesnFt happenQ#
Ji bine, cu siguranta ca asta l!a aOutat pe el$ Sau pe celalalt tip care spune:
">e"roticul este o persoana care se ingriOorea)a in legatura cu ce"a ce nu s!a
intamplat in trecut$ Jl nu este ca noi, oamenii normali care nu ne %acem griOi cu
pri"ire Ia lucruri ce nu se "or intampla in "iitor, Asta este problema$ <e spune
despre tine acea griOa, acea neliniste1 :oate sentimentele negati"e, %iecare
sentiment negati" in parte, este %olositor pentru constienta, pentru intelegere$
,ell, it certainl; helped him$ +r the other %elloI Iho sa;s, &:he neurotic is a
person Iho Iorries about something that did not happen in the past$ 3eFs not li-e
us normal people Iho Iorr; about things that Iill not happen in the %uture$#
:hatFs the issue$ That worry, that an.iety, what does it say about you5
3egati+e feelings, e+ery negati+e feeling is useful for awareness, for
understanding$
Jle iti dau posibilitatea sa o simti, sa o urmaresti din eNterior$ Aa inceput, depresia
"a mai %i pre)enta, dar te!ai desprins deOa de ea$
:reptat, "ei intelege depresia$ 6entru ca o intelegi, ea "a aparea tot mal rar si "a
disparea cu totuI$ J posibil, dar la acel moment nu "a mai conta prea mult$
"Inainte de iluminare, obisnuiam sa %iu deprimat$ (upa iluminare, sunt deprimat in
continuare"$
:he; gi"e ;ou the opportunit; to %eel it, to Iatch it %rom the outside$ In the
beginning, the depression Iill still be there, but ;ou Iill ha"e cut ;our connection
Iith it$ Hraduall; ;ou Iill understand the depression$
As ;ou understand it, it Iill occur less %reDuentl;, and Iill disappear altogether$
Ca;be, but b; that time it IonFt matter too much$ "2e%ore enlightenment I used to
be depressed$ A%ter enlightenment I continue to be depressed "$
(ar progresi" sau repede, sau dintr!o data ! dobandesti starea de tre)ire$ Aceasta
este starea in care renunti la dorinte$ (ar amintiti!"a ce am "rut sa spun, cand ma
re%eream la dorinta si po%te$
2ut graduall;, or rapidl;, or suddenl;, ;ou get the state o% Ia-e%ulness$
This is the state where you drop desires. 2ut remember Ihat I meant b;
desire and cra"ings$
Am "rut sa spun: "(aca nu obtin ce doresc, re%u) sa %iu %ericit"$ Ca re%er la ca)uri
in care %ericirea depinde de indeplinirea dorintei$
I meant: *2nless ) get what ) desire, ) refuse to be happy *$ I mean cases
Ihere happiness depends on the %ul%illment o% desire$
BB. &orinta, nu preferinta -&esire, 3ot =referen"e
http$--www.youtube."om-wat"h5+HeAAC1ig7>hsJfeatureHrelated
>u!ti reprima dorinta, deoarece ar insemna sa de"ii lipsit de "iata$ Ai ramane lipsit
de energie ! si asta ar %i groa)nic$ (orinta, in sensul bun al cu"antului, este
energie ! si, cu cat a"em mai multa energie, cu atat este mai bine$ (ar nu!ti
reprima dorinta ! incearca s!o intelegi$
&o not suppress desire, be"ause then you would be"ome lifeless$
4ouFd be Iithout energ; and that Iould be terrible$ (esire in the health; sense o%
the Iord is energ;, and the more energ; Ie ha"e, the better$ 2ut donFt suppress
desire, understand it$
Intelege!o$ >u cauta sa!ti indeplinesti dorinta, ci s!o intelegi$ Si nu te lepada, pur
si simplu, de obiectul dorintei tale, incearca sa!l intelegiM sa!l "e)i in ade"arata sa
lumina$ 0e)i ce repre)inta cu ade"arat, 6entru ea, daca iti reprimi pur si simplu
dorinta si incerci sa renunti la obiectul dorintei tale, probabil ca te "ei lega de el$ In
schimb, daca!l "ei pri"i si "ei "edea ce repre)inta cu ade"arat, daca iti dai seama
cum iti pregatesti terenul pentru nenorocire, de)amagire si depresie, dorinta ta se
"a trans%orma atunci in ceea ce eu numesc pre%erinta,
.nderstand it$ &onFt seek to fulfill desire so mu"h as to understand desire$
And donFt Oust renounce the obOects o% ;our desire, understand themM see them in
their true light$ See them %or Ihat the; are reall; Iorth$ 2ecause i% ;ou Oust
suppress ;our desire, and ;ou attempt to renounce the obOect o% ;our desire, you
are likely to be tied to it$ ,hereas i% ;ou loo- at it and see it %or Ihat it is reall;
Iorth, i% ;ou understand hoI ;ou are preparing the grounds %or miser; and
disappointment and depression, ;our desire Iill then be trans%ormed into Ihat I
call a pre%erence$
<and treci prin "iata a"and pre%erinte, dar nu lasi ca %ericirea ta sa depinda$de
"reuna din ele, inseamna ca te!ai tre)it$ :e indrepti spre tre)irea deplina, :re)ire,
%ericire ! spune!i cum "rei ! este starea non!ilu)iei, in care "e)i lucrurile nu asa
cum esti tu, ci asa cum sunt ele ! atat cat este posibil pentru o %iinta umana$
,hen ;ou go through li%e Iith pre%erences but donFt let your happiness
depend on any one of them, then ;ouFre aIa-e$ 4ouFre mo"ing toIard
Ia-e%ulness$ ,a-e%ulness, happinessLcall it Ihat ;ou IishLis the state of
nondelusion, Ihere ;ou see things not as you are but as they are, insofar
as this is possible for a human being$
Sa renunti la ilu)ii, sa "e)i lucrurile, Sa "e)i realitatea$ (e %iecare data cand
sunteti ne%ericiti, ati adaugat ce"a la realitate$ Adaugarea este "ea "are +a
fa"e neferi"iti, %epet$ ati adaugat "e+a ... o rea"tie negati+a in +oi$
%ealitatea fumizeaza stimulentul, +oi fumizati rea"tia$ 0oi ati adaugat ce"a,
prin reactia "oastra, Si daca eNaminati ce ati adaugat,
0eti descoperi ca intotdeauna eNista o ilu)ie, eNista o cerinta, o speranta, o
aspiratie$
To drop illusions, to see things, to see reality$ J"er; time ;ou are unhapp;,
;ou ha"e added something to realit;$
It is that addition that ma-es ;ou unhapp;$ I repeat: 4ou ha"e added something$$$
a negati+e rea"tion in you$ %eality pro+ides the stimulus, you pro+ide the
rea"tion$ 4ou ha"e added something b; ;our reaction$ And i% ;ou eNamine Ihat
;ou ha"e added, there is always an illusion there, thereFs a demand, an
e.pe"tation, a "ra+ing.
Intotdeauna$ JNemplele de ilu)ii abunda$ (ar, intrucat ati inceput sa inaintati pe
acest %agas, le 0eti descoperi "oi insi"a$ (e eNemplu, ilu)ia, greseala de a "a
imagina ca, prin schimbarea lumii eNterioare, "oi "a 0eti schimba$ 0oi nu "a
schimbati, daca schimbati doar lumea eNterioara, (aca "oi "a luati o sluOba noua,
un sot nou, o casa noua, un guru nou, sau o spiritualitate noua, aceasta nu "a
schimba pe "oi$
AlIa;s$ JNamples o% illusions abound$ 2ut as ;ou begin to mo"e ahead on this
path, ;ouFll disco"er them %or ;oursel%$ Kor instance, the illusion, the error o%
thin-ing that, b; changing the eNterior Iorld, ;ou Iill change$ 4ou do not
"hange if you merely "hange your e.terior world$ I% ;ou get ;oursel% a neI
Oob or a neI spouse or a neI home or a neI guru or a neI spiritualit;, that does
not change ;ou$
Jste ca si cum "!ati imagina ca "a schimbati caligra%ia, daca %olositi alt stilou$ Sau
ca, daca "a puneti alta palarie, "a schimbati si capacitatea de a gandi$
)tFs like imagining that you "hange your handwriting by "hanging your
pen$
+r that ;ou change ;our capacit; to thin- b; changing ;our hat$
Asta nu "a schimba cu ade"arat, dar cei mai multi oameni isi irosesc energia,
incercand sa rearanOe)e lumea lor eNterioara, pentru a o %ace sa corespunda cu
gusturile lor$ <ateodata reusesc ! timp de "reo cinci minute ! obtinand ast%el un pic
de raga), dar raman la %el de incordati, chiar si in acele clipe de raga), deoarece
"iata curge inainte si se schimba mereu$ Asadar, daca "reti sa traiti, nu trebuie sa
a"eti o resedinta permanenta$
:hat doesnFt change ;ou reall;, but most people spend all their energies tr;ing to
rearrange their eNterior Iorld to suit their tastes$ Sometimes the; succeedL%or
about %i"e minutes and the; get a little respite, but the; are tense e"en during
that respite, because li%e is alIa;s %loIing, li%e is alIa;s changing$ So i% ;ou Iant
to li"e, ;ou must ha"e no permanent abode$
>u trebuie sa a"eti un loc in care sa "a odihniti capul$ :rebuie sa "alasati sa
curgeti, odata cu "iata, Asa cum aVspus marele <on%ucius: "Cel "are +rea sa fie
statorni" in feri"ire, trebuie sa se s"himbe in mod fre"+ent$" Kiti curgatori$
S3ota: Apa statuta se stricaT
4ou must ha"e no place to rest ;our head$ 4ou ha"e to %loI Iith it$ As the great
<on%ucius said, &The one who would be "onstant in happiness must
fre;uently "hange$# 1low$
(ar noi ne tot uitam inapoi, nu!i asa1 >e agatam de lucrurile din trecut si ne
agatam de lucrurile din pre)ent$ "<and ai intrat inOoc, nu mai poti da inapoi$"
2ut Ie -eep loo-ing bac-, donFt Ie1 ,e cling to things in the past and cling to
things in the present$ &When you set your hand to the plow, you "annot
look ba"k$#
0rei sa te bucuri de o melodie1 0rei sa te bucuri de o sim%onie1 >u te lega de
cate"a masuri mu)icale$ >u te lega de cate"a note$ Aasa!le sa treaca, lasa!le sa
curga$
(o ;ou Iant to enOo; a melod;1 (o ;ou Iant to enOo; a s;mphon;1 (onFt hold on
to a %eI bars o% the music$ (onFt hold on to a couple o% notes$ Aet them pass, let
them %loI$
Intreaga placere a unei sim%onii sta in buna"ointa ta de a lasa notele sa treaca$ 6e
cand, daca o anume masura mu)icala te!a atras si ai strigat orchestreii$ <ontinua
s!o canti iar si iar si iar", aceea nu ar mai %i o sim%onie$
The whole en6oyment of a symphony lies in your readiness to allow the
notes to pass$ ,hereas i% a particular bar too- ;our %anc; and ;ou shouted to the
orchestra, &7eep pla;ing it again and again and again,# that IouldnFt be a
s;mphon; an;more$
<unoasteti po"estile cu batranul >astratin 3ogea1 Jste un personaO legendar,
despre care grecii, turcii, persii pretind ca Ie apartine, Se spune el$ isi pre)enta
in"ataturile mistice in %orma unor po"estiri ! in general istorii umoristice$ Iar
bu%onul po"estilor era),$ Intotdeauna batranul >astratin in persoana $$
Are ;ou %amiliar Iith those tales o% >asr!ed!(in, the old mullah1 3eFs a legendar;
%igure Ihom the Hree-s, :ur-s, and 6ersians all claim %or themsel"es$ 3e Iould
gi"e his m;stical teachings in the %orm o% stories, generall; %unn; stories$ And the
butt o% the stor; Ias alIa;s old >asr!ed!(in himsel%$
Intr!o )i, >astratin )dranganea la chitara, cantand doar o singura nota$ (upa o
"reme, in Ourul lui s!a adunat o multime de oameni (intamplarea a"ea loc in piata)
si unul dintre barbatii care sedeau pe Oos pe langa el, i!a spus: "<e %rumoasa nota
canti, hogea, dar de ce nu mai %aci niste "ariatii, asa cum %ac ceilalti mu)icieni1"
6rostii aia," a spus >astratin "ei cauta tot timpul nota potri"ita$ Ju am gasit!o$"
+ne da; >asr!ed!(in Ias strumming a guitar, pla;ing Oust one note$ A%ter a Ihile
a croId collected around him (this Ias in a mar-etplace) and one o% the men
sitting on the ground there said, ":hatFs a nice note ;ouFre pla;ing, Cullah, but
Ih; donFt ;ou "ar; it a bit the Ia; other musicians do1 " "Those fools, * 3asr
ed&in said, *theyFre sear"hing for the right note. )F+e found it *.
BC. Cramponarea de iluzii -Clinging to )llusion
Atasarea de iluzii
http$--www.youtube."om-wat"h5
+H[R4(X7sapl4JfeatureHrelated
<and te atase)i de ce"a, "iata este distrusaM cand te tii de ce"a, incete)i sa mai
eNisti$ Jste ce"a ce se spune peste tot in paginile J"angheliei$ Acest lucru se
obtine prin intelegere$ Intelege$ Intelege si alta ilu)ie ! aceea ca %ericirea nu este
acelasi lucru cu emotia, nu este acelasi lucru cu %iorii$
When you "ling, life is destroyed@ when you hold on to anything, you
"ease to li+e.
ItFs all o"er the gospel pages$ And one attains this b; understanding$ .nderstand$
2nderstand another illusion, too, that happiness is not the same as
e."itement, itFs not the same as thrills$
Asta este o alta ilu)ie$ Kiorii bucuriei "in din implinirea unei dorinte, unei po%te$
(orinta naste neliniste si, mai de"reme sau mai tar)iu, ea aduce propria!i diparitie$
:hatFs another illusion, that a thrill comes %rom the %ul%ilment o% a desire, o% a
cra"ing$ (esire breeds anNiet; and sooner or later it brings its hango"er$
<and ai su%erit su%icient, atunci esti pregatit s!o "e)i$ :e hranesti cu emotii$ Jste ca
si cum ai hrani un cal de curse cu delicatese$ :u ii dai praOituri si "in$ >u asa se
hraneste un cal de curse$ Jste ca si cum ai hrani oamenii cu droguri( care eNcita
papilele gustati"eM eNcitante)$
,hen ;ouF"e su%%ered su%%icientl;, then ;ou are read; to see it$ 4ouFre %eeding
;oursel% Iith thrills$ :his is li-e %eeding a racehorse Iith delicacies$ 4ouFre gi"ing it
ca-es and Iine$ 4ou donFt %eed a racehorse li-e that$ ItFs li-e %eeding human
beings Iith drugs$
>u!ti umpli stomacul cu droguri$ Ai ne"oie de mancare si bautura buna,
consistenta, hranitoare$ :rebuie sa intelegi singur toate astea$
4ou donFt %ill ;our stomach Iith drugs$ 4ou need good, solid, nutritious %ood and
drin-$ 4ou need to understand all this %or ;oursel%$
Acum trebuie sa intelegi o alta ilu)ie si anume ca altcine"a poate %ace ce"a in
locul tau ! ca eNista "reun sal"ator, sau guru, sau in"atator ar putea!o %ace pentru
tine$ >ici cel mai mare guru din lume nu poate %ace un singur pas in locul tau$
:rebuie sa %aci tu insuti pasul$
S%antul Augustin a spus!o atat de minunat: Iisus <hristos in persoana nu a putut
%ace nimic pentru multi dintre cei ce!l ascultau$"
3ow you need to understand for yourself that there is another illusion,
that someone else "an do this for you, that some sa+ior or guru or
tea"her "an do this for you. 3ot e+en the greatest guru in the world "an
take a single step for you$ 4ouF"e got to ta-e it ;oursel%$ St$ Augustine said it so
mar"elousl;: "Jesus Christ himself "ould do nothing for many of his
hearers. "
Sau sa repet acea minunata )icala araba: "3atura ploii este a"eeasi si totusi
ea da nastere si la spinii din mlastina, si la florile din gradina$"
:u esti cel care trebuie s!o %aca, >imeni nu te poate aOuta$ :u esti cel care trebuie
sa!ti digeri hrana, tu esti cel care trebuie sa intelegi$ >imeni altcine"a nu poate
intelege pentru tine$
+r to repeat that lo"el; Arab sa;ing: &The nature of the rain is the same and
yet it produ"es thorns in the marsh and flowers in the garden$# It is ;ou
Iho ha"e to do it$ >o one else can help ;ou$ It is ;ou Iho ha"e to digest ;our
%ood, it is ;ou Iho ha"e to understand$ >o one else can understand %or ;ou$
:u esti cel care trebuie sa caute$ >imeni nu poate cauta pentru tine$ Iar daca ceea
ce cauti este ade"arul, atunci tu trebuie s!o %aci singur$ >u te poti spriOini pe
nimeni$
It is ;ou Iho ha"e to see-$ >obod; can see- %or ;ou$ And i% Ihat ;ou see- is truth,
then ;ou must do this$ 4ou can lean on no one$
Cai eNista inca o ilu)ie, si anume ca este important sa %ii respectabil, sa %ii iubit si
apreciat, sa %ii important$ Culti spun ca a"em o tendinta naturala sa %im iubiti si
apreciati, sa apartinem cui"a sau la ce"a$ <omplet gresit$ ?enuntati la aceasta
ilu)ie si "eti gasi %ericirea$ A"em tendinta naturala de a %i liberi, tendinta naturala
de a iubi ! si nu de a %i iubiti$
:here is ;et another illusion, that it is important to be respectable, to be lo"ed and
appreciated, to be important$ Can; sa; Ie ha"e a natural urge to be lo"ed and
appreciated, to belong$ :hatFs %alse$ (rop this illusion and ;ou Iill %ind happiness$
,e ha"e a natural urge to be %ree, a natural urge to lo"e, but not to be lo"ed$
.neori, in sedintele mele de psihoterapie, ma con%runt cu o problema generala:
">imeni nu ma iubesteM si atunci, cum pot %i %ericit1" Ii eNplic celui ce intreaba:
"0rei sa spui ca nu ai niciodata "reun moment in care uiti ca nu esti iubit, cand lasi
sa treaca acest gand, si esti %ericit1" 2ineinteles ca toti au$
Sometimes in m; ps;chotherap; sessions I encounter a "er; common problem:
>obod; lo"es meM hoI, then, can I be happ;1 I eNplain to him or her: &4ou mean
;ou ne"er ha"e an; moments Ihen ;ou %orget ;ouFre not lo"ed and ;ou let go and
are happ;1# +% course the; ha"e$
+ %emeie, de eNempIu, este absorbita de un %ilm$ Jste o comedie, ea rade in
hohote si, in acel moment binecu"antat, ea uita sa!si aminteasca ca nimeni nu o
iubeste, nimeni n!o iubeste, nimeni n!o iubeste$ Ja este %ericita Q
A Ioman, %or eNample, is absorbed in a mo"ie$ ItFs a comed; and sheFs roaring
Iith laughter and in that blessed moment sheFs %orgotten to remind hersel% that
nobod; lo"es her, nobod; lo"es her, nobod; lo"es her$ SheFs happ;Q
Apoi iese din sala, iar prietena ei eu care a "a)ut %ilmul pleaca impreuna cu iubitul
ei, lasand!o pe %emeie singura$ Ast%el, ea incepe sa gandeasca: ":oate prietenele
mele au iubiti, iar eu n!am pe nimeni$ Sunt atat de ne%ericita, >u ma iubeste
nimeniQ"
:hen she comes out o% the theater and her %riend Ihom she saI the mo"ie Iith
goes o%% Iith a bo;%riend, lea"ing the Ioman all alone$ So she starts thin-ing, &All
m; %riends ha"e bo;%riends and I ha"e no one$ IFm so unhapp;$ >obod; lo"es meQ#
In India, multi dintre cetatenii nostri saraci incep sa!si procure aparate de radio
cu tran)istori, care sunt un ade"arat luN$ $:oata lumea are un tran)istor"$
Ii au)i spunand "iar eu nuM "ai, sunt atat de ne%ericit"$
6ana sa inceapa toata lumea sa!si cumpere aparate de radio cu tran)istori, omul
era per%ect %ericit %ara un asemenea radio$
In India, man; o% our poor people are starting to get transistor radios, Ihich are
Duite a luNur;$ &J"er;bod; has a transistor,# ;ou hear, &but I donFt ha"e a
transistorM IFm so unhapp;$# .ntil e"er;one started getting transistors, the; Iere
per%ectl; happ; Iithout one$
Aa %el se intampla si cu tine$ 6ana sa!ti spuna cine"a ca n!ai cum sa %ii %ericit decat
daca esti iubit, erai per%ect %ericit$ 6oti de"eni %ericit %ara sa %ii iubit %ara sa %ii dorit
sau atragator pentru cine"a$ (e"ii %ericit prin contactul cu realitatea$ Asta aduce
%ericirea ! contactul in %iece clipa cu realitatea$
:hatFs the Ia; it is Iith ;ou$ .ntil somebod; told ;ou ;ou IouldnFt be happ;
unless ;ou Iere lo"ed, ;ou Iere per%ectl; happ;$ 4ou can become happ; not
being lo"ed, not being desired b; or attracti"e to someone$ 4ou become happ; b;
contact Iith realit;$ :hatFs Ihat brings happiness, a moment!b;!moment contact
Iith realit;$
Acolo il "ei gasi pe (umne)euM acolo "ei gasi %ericirea$ (ar multi dintre oameni nu
sunt pregatiti sa auda un asemenea lucru$
:hatFs Ihere ;ouFll %ind HodM thatFs Ihere ;ouFll %ind happiness$ 2ut most people
are not read; to hear that$
+ alta ilu)ie este ca e"enimentele eNterioare au puterea sa te raneasca, ca alti
oameni au puterea sa te raneasca, >u au$ :u esti cel care le da aceasta putere$
Another illusion is that eNternal e"ents ha"e the poIer to hurt ;ou, that other
people ha"e the poIer to hurt ;ou$ :he; donFt$ ItFs ;ou Iho gi"e this poIer to
them$
+ alta ilu)ie: :u te con%un)i cu toate acele etichete pe care ti le!au pusoamenii,
sau pe care ti le!ai pus tu insuti$>u!i ade"arat, nu esti asa, nu esti asal (eci, nu
trebuie sa te agati de ele$ in )iua in care cine"a imi spune ca sunt un geniu si eu o
iau in serios, am dat de bucluc$ Iti dai seama de ce1 (eoarece acum incep sa
de"in incordat, :rebuie sa %iu la inaltimea etichetei, trebuie s!o pastre), (upa
%iecare prelegere pe care o tin, trebuie sa a%lu: ":i!a placut prelegerea1 :ot mai
esti con"ins ca sunt un geniu1" 0e)i1
Another illusion: 4ou are all those labels that people ha"e put on ;ou, or that ;ou
ha"e put on ;oursel%$ 4ouFre not, ;ouFre notQ So ;ou donFt ha"e to cling to them$
:he da; that somebod; tells me IFm a genius and I ta-e that seriousl;, IFm in big
trouble$
<an ;ou understand Ih;1 2ecause noI IFm going to start getting tense$ IF"e got to
li"e up to it, IF"e got to maintain it$ IF"e got to %ind out a%ter e"er; lecture: &(id ;ou
li-e the lecture1 (o ;ou still thin- IFm a genius1# See1
(eci, ceea ce trebuie sa %aci, este sa distrugi etichetaQ (istruge!o ! si esti liberQ >u
te identi%ica cu acele etichete$ Asta este parerea altcui"a$ Jste modul in care acea
persoana te!a perceput pe tine in acel moment$
So what you need to do is smash the label8 Smash it, and youFre free8
(onFt identi%; Iith those labels$ :hatFs Ihat someone else thin-s$ :hatFs hoI he
eNperienced ;ou at that moment$
<e esti tu, de %apt1 Jsti un geniu1 Jsti un prostanac1 .n mistic1 .n nebun1
<e contea)a cu ade"arat1 :u ramai in continuare constient$
Iti traiesti "iata, clipa de clipa$
<at de minunata este descrierea prin cu"intele, din J"anghelie: ".itati!"a la
pasarile cerului: ele nici nu seamana, nici nu secera, nici nu strang nimic in
granare $$ , .itati!"a cu bagare de seama cum cresc crinii de pe camp: ei nici nu
torc, nici nu tes nu acumulea)a in hambare",
Are ;ou in %act a genius1 Are ;ou a nut1 Are ;ou a m;stic1 Are ;ou cra);1 ,hat
does it reall; matter1 6ro"ided ;ou continue to be aIare, to li"e li%e %rom moment to
moment$
3oI mar"elousl; it is described in those Iords o% the gospel:
G:ook at the birds of the air$ they neither sow nor reap nor gather into
barns ... Consider the lilies of the field . . . they neither toil nor spin.V
Asa "orbeste ade"aratul mistic, cel care este trea)$
6rin urmare, de ce esti nelinistit1 6oti tu, cu toate nelinistile tale, sa!ti adaugi un
singur moment la "iata1 (e ce sa te preocupe )iua de maine1 JNista "iata dupa
moarte1 0oi supra"ietui dupa moarte1 (e ce sa te preocupe )iua de maine1
:raieste )iua de a)i$ :raieste in momentul pre)ent$ <ine"a a spus: "9iata este
"e+a "e ni se intampla, in timp "e noi suntem o"upati sa ne fa"em alte
planuri$"
ThatFs the real mysti" speaking, the awakened person$
So Ih; are ;ou anNious1 <an ;ou, %or all ;our anNieties, add a single moment to
;our li%e1 ,h; bother about tomorroI1 Is there a li%e a%ter death1
,ill I sur"i"e a%ter death1 ,h; bother about tomorroI1 Het into toda;$
Someone said, &:ife is something that happens to us while weFre busy
making other plans$#
Jste Oalnic$ Traieste in momentul prezent$ Acesta este unul dintre lucrurile care
"ei obser"a ca ti se intampla pe masura ce te tre)esti$ (eseoperi ca traiesti in
pre)ent, bucurandu!te de %iecare clipa pe care o traiesti$ .n alt semn destul de
bun este cand au)i sim%onia, nota cu nota, %ara sa "rei s!o intrerupi$
:hatFs pathetic$ :i+e in the present moment. :his is one o% the things ;ou Iill
notice happening to ;ou as ;ou come aIa-e$ 4ou %ind ;oursel% li"ing in the
present, tasting e"er; moment as ;ou li"e it$ Another %airl; good sign is Ihen ;ou
hear the s;mphon; one note a%ter the other Iithout Ianting to stop it$
BD. Amintiri pe "are le pretuim - 'ugging Memories
Amintiri "are ne tin "apti+i
http:**III$;outube$com*Iatch1"XD.7I(Hht0?I_%eatureXrelated
Aceasta ma aduce la o alta tema, un alt subiect$ (ar acest subiect nou se leaga
%oarte mult de ceea ce spuneam si de sugestia mea de a de"eni constienti de
toate lucrurile pe care le adaugam la realitate$ Sa %acem acest pas in acelasi timp$
.n ie)uit imi spunea deuna)i cum, cu ani in urma, a tinut un discurs in >eI 4or-,
unde portoricanii erau %oarte nepopulari pe "remea aceea, din cau)a unui incident$
:hat brings me to another theme, another topic$ 2ut this neI topic ties in "er;
much Iith Ihat IF"e been sa;ing and Iith m; suggestion o% becoming aIare o% all
the things Ie add to realit;$ AetFs ta-e this one step at a time$ A Pesuit Ias telling
me the other da; hoI ;ears ago he ga"e a tal- in >eI 4or-, Ihere 6uerto ?icans
Iere "er; unpopular at the time because o% some incident$
:oata lumea spunea tot %elul de lucruri impotri"a lor$ Ast%el ca, in discursul lui, el a
spus: "Aasati!ma sa "a citesc cate ce"a din lucrurile pe care le spuneau oamenii
din >eI 4or- despre anumiti imigranti$" <eea ce le!a citit era, de %apt, ce
spusesera oamenii despre irlande)i si despre germani si despre %iecare nou "al de
imigranti care "enisera in >eI 4or-, cu ani in urmaQ
J"er;bod; Ias sa;ing all -inds o% things against them$ So in his tal- he said, &Aet
me read to ;ou some o% the things that the people in >eI 4or- Iere sa;ing about
certain immigrants$# ,hat he read to them Ias actuall; Ihat people had said
about the Irish, and about the Hermans, and about e"er; other Ia"e o%
immigrants that had come to >eI 4or- ;ears be%oreQ
Jl a spus!o atat de bine cand a )is: "Acesti oameni nu aduc delic"enta cu eiM ei
de"in delic"enti, cand se con%runta cu anumite situatii de aici$ :rebuie sa!i
intelegem$ (aca "reti sa remediati situatia, este inutil sa rea"tionati din
pre6ude"ata. A+eti ne+oie de intelegere, nu de "ondamnare$"
3e put it "er; Iell Ihen he said, &:hese people donFt bring delinDuenc; Iith
themM the; become delinDuent Ihen the;Fre %aced Iith certain situations here$
,eF"e got to understand them$ I% ;ou Iant to cure the situation, itFs useless
reacting %rom preOudice$ 4ou need understanding, not "ondemnation$#
Ast%el produceti schimbarea in "oi insi"a: >u prin Oudecata, nu dandu!"a porecle, ci
prin intelegerea a ceea ce se intampla$ >u spunand despre "oi insi"a ca sunteti
pacatosi, marsa"i, batrani$ >u, nu, nu, nu Q
:hat is hoI ;ou bring about change in ;oursel%$ >ot b; condemnation, not b;
calling ;oursel% names, but b; understanding IhatFs going on$ >ot b; calling
;oursel% a dirt; old sinner$ >o, no, no, noQ
=entru a obtine "onstienta, trebuie sa +ezi < dar nu poti +edea, da"a ai
pre6ude"ati.
Aproape tot ce pri"im, pri"im cu preOudecata$
)n order to get awareness, youF+e got to see, and you "anFt see if youFre
pre6udi"ed. Almost e"er;thing and e"er; person Ie loo- at, we look at in a
pre6udi"ed way$
J mai mult decat su%icient pentru a demorali)a pe oricine$
Jste ca reintalnirea cu un prieten pierdut de mult timp$
3ei, :om," spun eu$ "<e placere sa te re"ad" si il strang Vin brate$
+are pe cine imbratise) eu ! pe :om, sau amintirea mea despre el1
+ %iinta umana "ie, sau un cada"ru1
ItFs almost enough to dishearten an;bod;$ Ai-e meeting a long!lost %riend$ &3e;,
:om,# I sa;, &ItFs good to see ;ou,# and I gi"e him a big hug$ ,hom am I hugging,
:om or m; memor; o% him1 A li"ing human being or a corpse1
6resupun ca el a ramas acelasi tip simpatic care credeam ca este$ 6resupun ca el
inca se potri"este cu ideea pe care o am despre el si cu amintirile si asocierile
mele$
IFm assuming that heFs still the attracti"e gu; I thought he Ias$ IFm assuming he
still %its in Iith the idea I ha"e o% him and Iith m; memories and associations$
(eci il imbratise)$ <inci minute mai tar)iu, a%lu ca el s!a schimbat si nu ma mai
interesea)a$ Am imbratisat pe cine nu trebuia$
So I gi"e him a hug$ Ki"e minutes later I %ind that heFs changed and I ha"e no more
interest in him$ I hugged the Irong person$
(aca "reti sa "edeti cat de ade"arat este acest lucru, ascultati: o calugarita din
India pleaca sa organi)e)e o con%erinta$ :oata lumea din comunitate spune: (a,
stim, aceasta %ace parte din %armecul eiM ea participa mereu la seminarii si merge
la con%erinteM nimic n!o "a schimba$"
I% ;ou Iant to see hoI true this is, listen: A religious sister %rom India goes out to
ma-e a retreat$ J"er;bod; in the communit; is sa;ing, &+h, Ie -noI, thatFs part
o% her charismM sheFs alIa;s attending Ior-shops and going to retreatsM nothing
Iill e"er change her$#
Acum iata ce se intampla: sora se schimba la acest seminar special, sau grup de
terapie, sau orice!o %i %ost$ Ja se schimbaM toata lumea obser"a schimbarea$ :oata
lumea spune: "0ai, ai aOuns cu ade"arat la un anumit ni"el de cunoastere, nu!i
asa1"
>oI, it so happens that the sister does change at this particular Ior-shop, or
therap; group, or Ihate"er it is$ She changesM e"er;one notices the di%%erence$
J"er;one sa;s, &C;, ;ouF"e reall; come to some insights, ha"enFt ;ou1#
Ja a atins aceasta cunoastere si ei isi pot da seama de schimbarea din
comportamentul sau, in miscarile si in%atisarea sa, pe %ata sa$
She has, and the; can see the di%%erence in her beha"ior, in her bod;, in her %ace$
Intotdeauna se cunoaste cand apare o schimbare interioara$ Intotdeauna se
intipareste pe %ata ta, in ochii tai, in corpul tau$ Ji bine, sora se intoarce la
comunitatea ei si, intrucat comunitatea are despre ea o idee preconceputa, adica
%iNa, ei continua s!o pri"easca prin ochii acelei preOudecati(ei au o po)a %iNa %iNata
in %ereastra si o pri"esc prin acea po)a) $ Ji sunt singurii care nu "ad nici o
schimbare din ea$
4ou alIa;s do Ihen thereFs an inner change$ It alIa;s registers in ;our %ace, in
;our e;es, in ;our bod;$ ,ell, the sister goes bac- to her communit;, and since
the communit; has a preOudiced, %iNed idea about her, the;Fre going to continue to
loo- at her through the e;es o% that preOudice$ :he;Fre the onl; ones Iho donFt see
an; change in her$
Ji spun: "Ji bine, pare putin mai "ioaie, dar a"eti doar putina rabdare si "a %i iar
deprimata$" Si, in cate"a saptamani, ea este intr!ade"ar deprimata din nou, pentru
ca ea reactionea)a la reactiile lor $$ Si toti spun: "0e)i, "!am spus noiM nu s!a
schimbat$" (ar$ tragedia este ca ea s!a schimbat, numai ca ei n!au obser"at$
6erceptia are consecinte de"astatoare, cand e "orba de iubire si de relatii
interumane$
:he; sa;, &+h Iell, she seems a little more spirited, but Oust Iait, sheFll be
depressed again$# And Iithin a %eI Iee-s she is depressed againM sheFs reacting
to their reaction$ And the; all sa;, &See, Ie told ;ou soM she hadnFt changed$# 2ut
the traged; is that she had, onl; the; didnFt see it$ 6erception has de"astating
conseDuences in the matter o% lo"e and human relationships$
+ricare ar %i relatia, ea implica, in mod cert, doua lucruri: claritatea perceptiei (in
masura in care suntem capabili de eaM unii oameni ar polemi)a asupra gradului in
care putem obtine claritatea perceptiei, dar nu cred ca eNista cine"a care sa
conteste %aptul ca ar %i de dorit sa %acem ce"a in aceasta directie) si eNactitatea
raspunsului*reactiei$
,hate"er a relationship ma; be, it certainl; entails tIo things: clarit; o%
perception (inasmuch as IeFre capable o% itM some people Iould dispute to Ihat
eNtent Ie can attain clarit; o% perception, but I donFt thin- an;one Iould dispute
that it is desirable that Ie mo"e toIard it) and accurac; o% response$
Jste mult mai probabil ca "ei da un raspuns eNact, atunci cand percepi limpede$ $
<and perceptia taeste distorsionata, nu mai e cert ca "ei raspunde precis$
4ouFre more li-el; to respond accuratel; Ihen ;ou percei"e clearl;$ ,hen ;our
perception is distorted, ;ouFre not li-el; to respond accuratel;$
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xp<ZA%4^cJeC_%eatureXrelated
<um: poti iubi pe cine"a pe care nici macar nu! l "e)i1 0e)i, cu ade"arat, pe cine"a
de care esti atasat1 0e)i, cu ade"arat, pe cine"a de care!ti este %rica si de aceea
nu!l placi1 >oi intotdeauna uram ce"a de care ne este %rica, $6rica de (umne)eu
este inceputulintelepciunii", imi spun oamenii cateodata$ (ar stati putin$
3oI can ;ou lo"e someone Ihom ;ou do not e"en see1 (o ;ou reall; see
someone ;ouFre attached to1 (o ;ou reall; see someone ;ouFre a%raid o% and
there%ore disli-e1 ,e alIa;s hate Ihat Ie %ear$ &:he %ear o% the Aord is the
beginning o% Iisdom,# people sa; to me sometimes$ 2ut Iait a minute$
Ju sper ca ei inteleg ce spun, deoarece noi uram totdeauna ce"a de care ne este
%rica$ 0rem intotdeauna sa distrugem si sa e"itam si sa scapam de ce"a de care
ne este %rica$
I hope the; understand Ihat the;Fre sa;ing, because Ie alIa;s hate Ihat Ie
%ear$ ,e alIa;s Iant to destro; and get rid o% and a"oid Ihat Ie %ear$
<and iti e %rica de cine"a, nu!ti place acea persoana$ Acea persoana iti displace, in
aceeasi masura in care iti este %rica de ea$ Si nici nu "e)i acea persoana, deoarece
sentimentul iti sta in cale$ Acelasi lucru este la %el de ade"arat si in ca)ul in care
esti atras de cine"a$ <and isi %ace aparitia iubirea ade"arata, nu mai esti in situatia
in care sa!ti placa sau sa nu!ti placa de un om, in sensul obisnuit al cu"antului$ :u
il percepi limpede si reactione)i precis$
,hen ;ou %ear somebod;, ;ou disli-e that person$ 4ou disli-e that person inso%ar
as ;ou %ear that person$ And ;ou donFt see that person either, because ;our
emotion gets in the Ia;$ >oI, thatFs Oust as true Ihen ;ou are attracted to
someone$ ,hen true lo"e enters, ;ou no longer li-e or e"en disli-e people in the
ordinar; sense o% the Iord$ 4ou see them clearl; and ;ou respond accuratel;$
(ar, la acest ni"el uman, simpatiile si antipatiile tale, pre%erintelesi atractiile tale
etc$, continua sa!ti stea in cale$ (eci trebuie sa %ii constient de preOudecatile tale,
de simpatiile sau antipatiile tale, de atractiile pe care le ai$ Jle sunt toate
pre)ente, ele pomesc din conditionarea ta$
2ut at this human le"el, ;our li-es and disli-es and pre%erences and attractions,
etc$, continue to get in the Ia;$ So ;ou ha"e to be aIare o% ;our preOudices, ;our
li-es, ;our disli-es, ;our attractions$ :he;Fre all there, the; come %rom ;our
conditioning$
<um se %ace ca tie iti plac lucruri pe care eu nu le agree)1 Sa %ie deoarece cultura
ta este di%erita de a mea1 Sau pentru ca educatia ta e di%erita de a mea1 (aca ti!
as da sa mananci unele lucruri pe care eu le sa"ure), s!ar putea ca tie sa ti se %aca
scarba$ In anumite parti din India eNista oameni carora le place carnea de caine$
3oI come ;ou li-e things that I donFt li-e1 2ecause ;our culture is di%%erent %rom
mine$ 4our upbringing is di%%erent %rom mine$ I% I ga"e ;ou some o% the things to
eat that I relish, ;ouFd turn aIa; in disgust$ :here are people in certain parts o%
India Iho lo"e dog %lesh$
<u toate acestea, daca li s!ar spune ca au %ost ser"iti cu %riptura de caine, altor
persoane li s!ar %ace rau$ (e ce1 <onditionare di%erita, programare di%erita$
3indusii s!ar simti rau daca ar sti ca au mancat carne de "ita, insa americanilor le
place$ Ca intrebi: &(e ce nu mananca "aca1" (in acelasi moti" pentru care tu nu
ti!ai manca catelul %a"orit$
4et others, i% the; Iere told the; Iere being ser"ed dog stea-, Iould %eel sic-$
,h;1 (i%%erent conditioning, di%%erent programming$ 3indus Iould %eel sic- i% the;
-neI the; had eaten bee%, but Americans enOo; it$ 4ou as-, &2ut Ih; IonFt the;
eat bee%1# Kor the same reason ;ou IonFt eat ;our pet dog$
Acelasi moti"$ 6entru taranul indian, "aca este ceea ce e pentru tine catelul tau
%a"orit$ Jl nu "rea s!o manance, JNista o componenta a preOudecatii culturale
impotri"a acestui %apt, care sal"ea)a un animal atat de necesar pentru agricultura
etc$
:he same reason$ :he coI, to the Indian peasant, is Ihat ;our pet dog is to ;ou$
3e doesnFt Iant to eat it$ :here is a built!in cultural preOudice against it Ihich
sa"es an animal thatFs needed so much %or %arming, etc$
(eci, ce ma %ace cu ade"arat sa ma indragostesc de o anume persoana1 <um se
intampIa ca ma indragostesc de un anume tip de persoana si nu de aItul1
(eoarece am o lista de cumparaturi in interior(gusturi programate), %iindca sunt
conditionat$ In subconstient, port o imagine care ma con"inge ca acel tip aparte
de persoana ma ispiteste, ma atrage $$
So Ih; do I %all in lo"e Iith a person reall;1 ,h; is it that I %all in lo"e Iith one
-ind o% person and not another1 2ecause I ha"e a shopping list inside, IFm
conditioned$ IF"e got an image, subconsciousl;, that this particular t;pe o% person
appeals to me, attracts me$
Asa ca atunci cand intalnesc aceasta persoana, ma indragostesc pana peste cap$
(ar, oare, eu am "a)ut!o pe ea cu ade"arat1 >u + "oi "edea dupa ce ma
casatoresc cu eaM atunci "ine tre)ireaQ
So Ihen I meet this person, I %all head o"er heels in lo"e$ 2ut ha"e I seen her1 >oQ
IFll see her a%ter I marr; herM thatFs Ihen the aIa-ening comesQ
Abia atunci "ine "remea in care poate incepe iubirea$ Insa a te indragosti nu are
nici o legatura cu iubirea$ >u este iubire, este dorinta, dorinta ar)atoare$ :u "rei
din toata inima ca aceasta creatura adorabila sa!ti spuna ca se simte atrasa de
tine$
And thatFs Ihen lo"e ma; begin$ 2ut %alling in lo"e has nothing to do Iith lo"e at
all$ It isnFt lo"e, itFs desire, burning desire$ 4ou Iant, Iith all ;our heart, to be told
b; this adorable creature that ;ouFre attracti"e to her$
Asta iti da o sen)atie gro)a"a, Intre timp toti ceilaIti spun: <e naiba "ede la ea1"
(ar asta este conditionarea luiM el nu "ede$ Se spune ca iubirea e oarba$
:hat gi"es ;ou a tremendous sensation$ CeanIhile, e"er;bod; else is sa;ing,
&,hat the hell does he see in her1# 2ut itFs his conditioningLheFs not seeing$ :he;
sa; that lo"e is blind$
<redeti!ma nimic nu are "ederea mai patrun)atoare decat iubirea ade"arata !
nimic$ Jste cel mai clar"a)ator lucru din lume$ (ependenta este oarba, atasarile
sunt oarbe$ <ramponarea, po%ta si dorinta sunt oarbe$ (ar ele nu sunt ade"arata
iubire$
2elie"e me, thereFs nothing so clear!sighted as true lo"e, nothing$ ItFs the most
clear!sighted thing in the Iorld$ Addiction is blind, attachments are blind$ <linging,
cra"ing, and desire are blind$ 2ut not true lo"e$
3ota &M: disparitia dualitatii eu!tu, a prapastiei dintre subiect si obiect care se
mani%esta in
ade"arata iubire ne indica trecerea de la "a pri"i", la "a "edea " caracteristica
%unctionarii di"ine sau hologra%ice$
>u Ie numiti iubire$ (ar, bineinteles ca, in maOoritatea limbilor moderne cu"antul s!
a demoneti)at$ +amenii "orbesc despre a %ace dragoste si a se indragosti$ <a
baietelul care li spune %etitei: ":e!ai indragostit "reodata1" Iar ea raspunde: ">u,
doar am ca)ut in ce"a similar"$ $
(onFt call them lo"e$ 2ut, o% course, the Iord has been desecrated in most
modern languages$ 6eople tal- about ma-ing lo"e and %alling in lo"e$ Ai-e the little
bo; Iho sa;s to the little girl, "3a"e ;ou e"er %allen in lo"e1 " And she ansIers,
">o, but IF"e %allen in li-e"$
0a sa )ica, despre ce "orbesc oamenii cand se indragostesc1 6rimul lucru de care
a"em ne"oie este claritatea perceptiei$ Jste e"ident un moti" pentru care noi nu
percepem oameni clar ! ne impiedica emotiile noastre, conditionarea noastra,
simpatiile si antipatiile noastre$
So Ihat are people tal-ing about Ihen the; %all in lo"e1 :he %irst thing Ie need is
clarit; o% perception$ +ne reason Ie donFt percei"e people clearl; is e"identLour
emotions get in the Ia;, our conditioning, our li-es and disli-es$
:rebuie sa %acem %ata acestei situatii$ (ar mai trebuie sa ne con%runtam cu ce"a
mult mal %undamental ! cu ideile noastre, cu conclu)iile noastre, cu conceptele
noastre$
,eF"e got to grapple Iith that %act$ 2ut IeF"e got to grapple Iith something
much more %undamentalLIith our ideas, Iith our conclusions, Iith our concepts$
<redeti sau nu, %iecare notiune care a %ost conceputa sa ne aOute sa intram in
contact cu realitatea, s%arseste prin a %i o bariera in incercarea de a lua legatura cu
realitatea ! deoarece, mai de"reme sau mai tar)iu, uitam ca "orbele nu sunt
realitatea$
2elie"e it or not, e"er; concept that Ias meant to help us get in touch Iith realit;
ends up b; being a barrier to getting in touch Iith realit;, because sooner or later
Ie %orget that the Iords are not the thing$

<onceptul nu este acelasi cu realitatea$ Jle sunt di%erite$ (e aceea "!am spus mai
de"reme ca ultima piedica in calea gasirii lui (umne)eu este cu"antul
"(umne)eu" insusi, ca si conceptul despre (umne)eu$ (aca nu esti atent, iti "a
sta in cale$ A %ost conceput ca sa te aOuteM poate %i de aOutor ! dar, la %el de bine
poate %i o piedica$
:he concept is not the same as the realit;$ :he;Fre di%%erent$ :hatFs Ih; I said to
;ou earlier that the %inal barrier to %inding Hod is the Iord &Hod# itsel% and the
concept o% Hod$ It gets in the Ia; i% ;ouFre not care%ul$ It Ias meant to be a helpM
it can be a help, but it can also be a barrier$
S3ota &M$ (oar daca reali)ati clar ca un cu"ant nu este niciodata lucrul pe care il
desemnea)aM o etichete, un simbol, degetul care indica AunaT
BK. Sa tre"em la lu"ruri "on"rete -Metting Con"rete
%eintoar"erea la starea de "opil
http:**III$;outube$com*Iatch1"X27s9s^G<?cB_%eatureXrelated
Metafizi"a sau ori"um ati +rea a o numiti este f. simpla. As"ultati asta
(e %iecare data cand am o idee, este ce"a ce se aplica la un numar mai mare de
persoane$
>u "orbim aici despre un anumit nume, cum ar %i Car; sau Pohn, care nu are o
semni%icatie conceptuala$
J"er; time I ha"e a concept, it is something that I could appl; to a number o%
indi"iduals$ ,eFre not tal-ing about a concrete, particular name li-e Car; or Pohn,
Ihich doesnFt ha"e a conceptual meaning$
.n concept se aplica oricarui numar de indi"i)i ! unui numar in%init de indi"i)i$
>otiunile sunt uni"ersale$ (e eNemplu, cu"antul %run)a" este "alabil pentru toate
%run)ele dintr!un copacM acelasi cu"ant se aplica %iecarei %run)e in parte in plus,
acelasi cu"ant se aplica la toate %run)ele din toti copacii, %ie ele mari, mici, %ira"e,
uscate, ingalbenite, "er)i, ori de bananier$
A concept applies to an; number o% indi"iduals, countless indi"iduals$ <oncepts
are uni"ersal$ Kor instance, the Iord &lea%# could be applied to e"er; single lea% on
a treeM the same Iord applies to all those indi"idual lea"es$ Coreo"er, the same
Iord applies to all the lea"es on all trees, big ones, small ones, tender ones, dried
ones, ;elloI ones, green ones, banana lea"es$
(eci, daca iti spun ca a)i dimineata am "a)ut o %run)a, nu poti a"ea nici a idee
despre ce am "a)ut$ Sa "edem daca intelegi$ :u ai o idee despre ceea ce nu am
"a)ut$ Ju nu am "a)ut un animal$ Ju nu am "a)ut un caine$ Ju nu am "a)ut o
%iinta umana$ Ju nu am "a)ut un panto%$ (eci, ai un %el de idee "aga despre ce am
"a)ut, dar ea nu este detaliata, nu este concreta$
So i% I sa; to ;ou that I saI a lea% this morning, ;ou reall; donFt ha"e an idea o%
Ihat I saI$ AetFs see i% ;ou can understand that$ 4ou do ha"e an idea o% Ihat I did
not see$ I did not see an animal$ I did not see a dog$ I did not see a human being$ I
did not see a shoe$ So ;ou ha"e some -ind o% a "ague idea o% Ihat I saI, but it
isnFt particulari)ed, it isnFt concrete$
Kiloso%ul spaniol Ciguel de .namuno ; (/E September 'B=8 U 5' (ecember 'E5=)
spunea "Kiinta umana" nu se re%era la un om primiti", nici la un om ci"ili)at, nici la
un adult, nici la un copil, nici la un barbat ori la o %emeie, nici la o "arsta sau alta,
la o cultura sau alta, ci la un concept, la o notiune"$
Kiinta umana este ce"a concretM nu poti intalni niciodata o %iinta umana uni"ersala,
care sa %ie identica cu conceptul tau$ Asadar, conceptul tau da niste indicii, dar nu
este niciodata absolut precisM ii lipseste caracterul unic, concret$ <onceptul este
uni"ersal$ <and "a pre)int un concept, "a o%er ce"a, si totusi, cat de putin "a dauQ
<onceptul este eNtrem de pretios, %oarte %olositor pentru stiinta$
"3uman being" re%ers not to primiti"e man, not to ci"ili)ed man, not to groInup
man, not to a child, not to a male or a %emale, not to this particular age or another,
not to this culture or the other, but to the concept$ :he human being is %ound
concreteM ;ou ne"er %ind a uni"ersal human being li-e ;our concept$ So ;our
concept points, but it is ne"er entirel; accurateM it misses uniDueness,
concreteness$ :he concept is uni"ersal$ ,hen I gi"e ;ou a concept, I gi"e ;ou
something, and ;et hoI little I ha"e gi"en ;ou$ :he concept is so "aluable, so
use%ul %or science$
(e eNemplu, daca as spune ca %iecare dintre cei de %ata este un animal, acest
lucru ar %i per%ect eNact din punct de "edere stiinti%ic$ (ar noi suntem ce"a mai
mult decat animalele$
(aca spun ca Car; Pane este un animal, este ade"aratM dar deoarece eu am omis
ce"a esential despre ea, este %alsM ii %ac o nedreptate$
Kor instance, i% I sa; that e"er;one here is an animal, that Iould be per%ectl;
accurate %rom a scienti%ic "ieIpoint$ 2ut IeFre something more than animals$ I% I
sa; that Car; Pane is an animal, thatFs trueM but because IF"e omitted something
essential about her, itFs %alseM it does her an inOustice$
<and numesc o persoana, %emeie, este ade"aratM dar sunt multe lucruri in acea
persoana care nu se potri"esc cu conceptul de "%emeie"$ Ja este intotdeauna o
%emeie deosebita, concreta, unica, care poate %i doar cunoscuta, iar nu re)umata
intr!un concept$ :rebuie s!o "ad, s!o cunosc, s!o intuiesc pentru mine insumi pe
aceasta persoana concreta$
,hen I call a person a Ioman, thatFs trueM but there are lots o% things in that
person that donFt %it into the concept "Ioman"$ She is alIa;s this particular,
concrete, uniDue Ioman, Iho can onl; be eNperienced, not conceptuali)ed$ :he
concrete person IF"e got to see %or m;sel%, to eNperience %or m;sel%, to intuit %or
m;sel%$
Indi"idul poate %i intuit, dar nu poate %i eNprimat in concepte$ + persoana este
dincolo de mintea rationala$ Culti dintre "oi ar %i, probabil, mandri sa %ie numiti
americani la %el cum si multi indieni(cred ca din prostie) ar %i probabil, mandri sa
%ie numiti indieni$ (ar ce este "american", ce este "indian"1 J o con"entieM nu e
parte a naturii umane$
:he indi"idual can be intuited but cannot be conceptuali)ed$ A person is be;ond
the thin-ing mind$ Can; o% ;ou Iould probabl; be proud to be called Americans,
as man; Indians(%oolishl; I thin-) Iould probabl; be proud to be called Indians$
2ut Ihat is &American,# Ihat is &Indian#1 ItFs a con"entionM itFs not part o% ;our
nature$
:ot ceea ce obtinem, este o eticheta$ :u, de %apt, nu cunosti persoana$ <onceptul
scapa sau omite intotdeauna ce"a eNtrem de important, ce"a pretios, care se
gaseste doar in realitate, care este unicitatea concreta$
All ;ouF"e got is a label$ 4ou reall; donFt -noI the person$ :he concept alIa;s
misses or omits something eNtremel; important, something precious that is onl;
%ound in realit;, Ihich is concrete uniDueness$
Carele 7rishnamurti a eNprimat atat de bine acest lucru prin cu"intele: "In )iua in
care il "ei in"ata pe un copil numele unei pasari, copilul nu "a mai "edea "reodata
acea pasare$"
<at este de ade"arat Q
The great Srishnamurti put it so well when he said, GThe day you tea"h
the "hild the name of the bird, the "hild will ne+er see that bird again$#
3oI trueQ
6rima data, copilul "ede acel obiect pu%os, "iu, miscator si tu ii spui: "0rabie"$
Apoi, a doua )i cand copilul "ede un alt obiect pu%os, miscator, asemanator cu
celalalt, spune: &o, "rabii, Am "a)ut "rabii$ C!am plictisit de "rabii$" :he %irst time
the child sees that %lu%%;, ali"e, mo"ing obOect, and ;ou sa; to him, SparroI, " then
tomorroI Ihen the child sees another %lu%%;, mo"ing obOect similar to it he sa;s,
"+h, sparroIs$ IF"e seen sparroIs$ IFm bored b; sparroIs$#
&a"a nu teai uita la lu"ruri prin prisma "on"eptelor tale, nu teai pli"tisi
ni"iodata$ Kiecare lucru este unic$ Kiecare "rabie este di%erita de celelalte "rabii,
in ciuda asemanarilor$
)f you donFt look at things through your "on"epts, youFll ne+er be bored$
J"er; single thing is uniDue$ J"er; sparroI is unli-e e"er; other sparroI despite
the similarities$
Jste de mare aOutor sa eNiste asemanari, ast%el ca noi sa re)umam, ast%el ca noi
sa putem concepe o notiune, Jste de un mare aOutor, din punct de "edere al
comunicarii, educatiei, stiintei$ (ar e de asemenea %oarte derutant ! si un mare
obstacol in posibilitatea de a!l "edea pe acest indi"id concret$ (aca orice
eNperienta pe care o traiesti este conceptul tau, tu nu traiesti realitatea, deoarece
realitatea este concreta$
ItFs a great help to ha"e similarities, so Ie can abstract, so that Ie can ha"e a
concept$ ItFs a great help, %rom the point o% "ieI o% communication, education,
science$ 2ut itFs also "er; misleading and a great hindrance to seeing this
concrete indi"idual$ I% all ;ou eNperience is ;our concept, ;ouFre not eNperiencing
realit;, because realit; is concrete$
<onceptul este un spriOin pe calea spre realitate, dar, cand aOungi la ea, trebuie s!o
intuiesti sau s!o traiesti ca pe o eNperienta directa$
:he concept is a help, to lead ;ou to realit;, but Ihen ;ou get there, ;ouF"e got to
intuit or eNperience it directl;$
+ a doua caracteristica a unui concept este ca acesta e static, pe cand realitatea
este in trans%ormare continua$ >oi %olosim aceeasi denumire pentru cascada
>iagara, dar apa aceea se schimba neincetat, JNista cu"antul %lu"iu", dar apa lui
curge permanent$ <u"antul ramane tatic, inghetat
A second Dualit; o% a concept is that it is static Ihereas realit; is in %luN$ ,e use
the same name %or >iagara Kalls, but that bod; o% Iater is constantl; changing$
4ouF"e got the Iord &ri"er,# but the Iater there is constantl; %loIing$ :he Iord
remains static$
(ispui de un singur cu"ant pentru "corpul" tau, dar celulele corpului tau se
reinnoiesc permanent$
4ouF"e got one Iord %or ;our &bod;,# but the cells in ;our bod; are constantl;
being reneIed$
http:**III$;outube$com*Iatch1"X=lIs:Ib"I<C_%eatureXrelated
Sa presupunem, de eNemplu, ca a%ara bate un "ant putemic, iar eu "reau ca
oamenii din tara mea sa!si %aca o idee despre cum este o %urtuna, sau un uragan
american$ Asa ca, il prind si!l inchid intr!un pachet de tigari, merg acasa si ii )ic: $Ia
uitati!"a la asta"$ Kireste, nu mai e o %urtuna, nu!i asa, odata ce am capturat!o1Q
Sau, cum as putea sa "a %ac sa simtiti cum este curentul unui %lu"iu, daca "i l!as
aduce intr!o galeata1
AetFs suppose, %or eNample, there is an enormous Iind outside and I Iant the
people in m; countr; to get an idea o% Ihat an American gale or hurricane is li-e$
So I capture it in a cigar boN and I go bac- home and sa;, &Aoo- at this$# >aturall;,
it isnFt a gale an;more, is it1 +nce itFs captured$ +r i% I Iant ;ou to get the %eel o%
Ihat the %loI o% a ri"er is li-e and I bring it to ;ou in a buc-et$
(in clipa in care l!am pus in galeata, a incetat sa mai curga$ in momentul in care
"oi inchideti lucrurile intr!un concept, ele incetea)a sa mai curgaM ele$ de"in
statice, moarte$ .n "al inghetat nu mai este "al$ .n "al este, in esenta, miscare,
actiuneM cand il ingheti, el incetea)a sa mai %ie, un "al$ Con"eptele sunt
intotdeauna inghetate. %ealitatea "urge.
:he moment I put it into a buc-et it has stopped %loIing$ :he moment ;ou put
things into a concept, the; stop %loIingM the; become static, dead$
A %ro)en Ia"e is not a Ia"e$ A Ia"e is essentiall; mo"ement, actionM Ihen ;ou
%ree)e it, it is not a Ia"e$ Con"epts are always frozen. %eality flows.
In %inal, daca ar %i sa!i credem pe mistici (si nu!ti trebuie un e%ort prea mare ca sa
intelegi sau sa cre)i ! dar nimeni nu poate sa "ada asta dintr!o data), realitatea
este un tot, insa cu"intele si conceptele $%ragmentea)a realitatea$
(e aceea este atat de greu sa traduci dintr!o limba in alta, pentru ca %iecare limba
decupea)a realitatea in mod di%erit$
Kinall;, i% Ie are to belie"e the m;stics (and it doesnFt ta-e too much o% an e%%ort
to understand this, or e"en belie"e it, but no one can see it at once), realit; is
Ihole, but Iords and concepts %ragment realit;$ :hat is Ih; it is so di%%icult to
translate %rom one language to another, because each language cuts realit; up
di%%erentl;$
<u"antul engle)esc "acasa" este imposibil de tradus in %rance)a sau spaniola$
"<asa" nu este chiar "acasa"M "acasa" are implicatii care sunt caracteristice limbii
engle)e$ Kiecare limba are cu"inte si eNpresii ce nu pot %i traduse, deoarece
de%ormam realitatea si adaugam ce"a sau scadem ce"a, iar sensul in care %olosim
cu"intele se schimba intr!una$
:he Jnglish Iord &home# is impossible to translate into Krench or Spanish$ &<asa#
is not Duite &home#M &home# has associations that are peculiar to the Jnglish
language$ J"er; language has untranslatable Iords and eNpressions, because
IeFre cutting realit; up and adding something or subtracting something and usage
-eeps changing$
?ealitatea este un intreg, iar noi o stirbim, pentru a%abrica concepte si %olosim
cu"inte, pentru a denumi di%erite parti$ (aca, de eNemplu, nu ati %i "a)ut niciodata
in "iata "oastra un animal, si intr!o )i ati gasi o coada ! doar o coada de animal! si
cine"a "!ar spune: &Aceea este o coada", ati a"ea "reo idee despre ce este "orba,
daca nu a"eati nici o idee despre ce inseamna un animal1 (e %apt, ideile
%ragmentea)a perceperea, intuitia, sau trairea eNperientei realitatii ca pe un tot$
Asa ne tot repeta misticii$
?ealit; is a Ihole and Ie cut it up to ma-e concepts and Ie use Iords to indicate
di%%erent parts$ I% ;ou had ne"er seen an animal in ;our li%e, %or eNample, and one
da; ;ou %ound a tailLOust a tailLand somebod; told ;ou, &:hatFs a tail,# Iould ;ou
ha"e an; idea o% Ihat it Ias i% ;ou had no idea Ihat an animal Ias1 Ideas
actuall; %ragment the "ision, intuition, or eNperience o% realit; as a Ihole$ :his is
Ihat the m;stics are perpetuall; telling us$
<u"intele nu!ti pot o%eri realitatea$ Jle doar arata, ele doar indica, Ae %olosesti ca
marcaOe pentru a aOunge la realitate$ (ar, odata ce!ai aOuns acolo, conceptele tale
sunt inutile$
+data, un preot hindus a a"ut o disputa cu un %ilo)o%, care pretindea ca ultima
bariera catre (umne)eu este cu"antul &(umne)eu", conceptul de (umne)eu$
,ords cannot gi"e ;ou realit;$ :he; onl; point, the; onl; indicate$ 4ou use them
as pointers to get to realit;$ 2ut once ;ou get there, ;our concepts are useless$ A
3indu priest once had a dispute Iith a philosopher Iho claimed that the %inal
barrier to Hod Ias the Iord &Hod,# the concept o% Hod$
6reotul a %ost destul de socat de aceasta a%irmatie, dar %ilo)o%ul a spus: "Cagarul
pe care incaleci si pe care il %olosesti pentru a merge pana la o casa, nu este
miOlocul prin care intri in casa$
:he priest Ias Duite shoc-ed b; this, but the philosopher said, &:he ass that ;ou
mount Land that ;ou use to tra"el to a house is not the means b; Ihich ;ou
enter the house$
:u %olosesti conceptul pentru a aOunge acoloM apoi descaleci si mergi mai departe$
4ou use the concept to get thereM then ;ou dismount, ;ou go be;ond it$#
" >u trebuie sa %ii mistic, pentru a intelege ca realitatea este ce"a ce nu poate %i
surprins in cu"inte sau concepte$ 6entru a cunoaste realitatea, trebuie sa stii
dincolo de cunoastere$ Aceste cu"inte tre)esc ce"a in tine1
4ou donFt need to be a m;stic to understand that realit; is something that cannot
be captured b; Iords or concepts$ :o -noI realit; ;ou ha"e to -noI be;ond
-noIing$ (o those Iords ring a bell1
Aceia dintre "oi care cunosc 3orul nestiintei au recunoscut si aceasta eNpresie$
6oetii , pictorii, misticii si marii %ilo)o%i sesi)ea)a cu totii acest ade"ar$
:hose o% ;ou Iho are %amiliar Iith :he <loud o% .n-noIing Iould recogni)e the
eNpression$ 6oets, painters, m;stics, and the great philosophers all ha"e
intimations o% its truth$
Sa presupunem ca, intr!o )i, pri"esc la un copac$ 6ana acum, de %iecare dam cand
m!am uitat la un copac, am spus: $Ji bine, este un copac"$ (ar a)i, cand ma uit la
un copac,nu "ad un copac$ <el putin, nu "ad ceea ce eram obisnuit sa "ad$ 0ad
ce"a cu prospetimea cu care "ede un copil$ >u am cu"inte pentru ceea ce "ad$
0ad ce"a unic, intreg, curgator, ne%ragmentat$ <e"a care imi tre)este admiratia$
(ad m!ai intreba: "<e ai "a)ut1", ce cre)i ca as raspunde1 >u am cu"inte pentru
asta$
AetFs suppose that one da; IFm Iatching a tree$ .ntil noI, e"er; time I saI a tree,
I said, &,ell, itFs a tree,# 2ut toda; Ihen IFm loo-ing at the tree, I donFt see a tree$
At least I donFt see Ihat IFm accustomed to seeing$ I see something Iith the
%reshness o% a childFs "ision$ I ha"e no Iord %or it$ I see something uniDue, Ihole,
%loIing, not %ragmented$ And IFm in aIe$ I% ;ou Iere to as- me, &,hat did ;ou
see1# Ihat do ;ou thin- IFd ansIer1 I ha"e no Iord %or it$

>u eNista cu"inte pentru realitate$ 6entru ca, imediat ce ii atribui un cu"ant, ne
intoarcem din nou la concepte$ Si daca eu nu pot eNprima aceasta realitate care
este "i)ibila pentru simturile mele, cum ar putea cine"a eNprima ceea ce nu poate
%i "a)ut cu ochii, sau au)it cu urechile1 <um gaseste cine"a un cu"ant pentru
realitatea lui (umne)eu1
Ati inceput sa $ intelegeti ce spuneau :homas dVADuino, S%antul Augustin si toti
ceilalti !si ceea ce predica biserica in mod constant, cand spune ca (umne)eu este
mister si e de neinteles pentru mintea umana1
:here is no Iord %or realit;$ 2ecause as soon as I put a Iord to it, IeFre bac- into
concepts again$ And i% I cannot eNpress this realit; that is "isible to m; senses,
hoI does one eNpress Ihat cannot be seen b; the e;e or heard b; the ear1 3oI
does one %ind a Iord %or the realit; o% Hod1 Are ;ou beginning to understand Ihat
:homas ADuinas, Augustine, and all the rest Iere sa;ing and Ihat the <hurch
teaches constantl; Ihen she sa;s that Hod is m;ster;, is unintelligible to the
human mind1
Intr!una din ultimele sale scrisori, marele 7arl ?ahner i se adresa unui tanar
german dependent de droguri, care Ii ceruse aOutorul$ (ependentul Ii spusese:
"0oi, teologii, "orbiti despre (umne)eu, dar ce importanta poate a"ea acest
(umne)eu in "iata mea1 <um ar putea acest (umne)eu sa ma scape de droguri1"
:he great 7arl ?ahner, in one o% his last letters, Irote to a ;oung Herman drug
addict Iho had as-ed him %or help$ :he addict had said, &4ou theologians tal-
about Hod, but hoI could this Hod be rele"ant in m; li%e1 3oI could this Hod get
me o%% drugs1#
?ahner i!a spus: ":rebuie sa!ti marturisesc cu toata sinceritatea ca, pentru mine,
(umne)eu este si a %ost intotdeauna un mister absolut$ Ju nu inteleg ce este
(umne)euM nimeni nu o poate %ace$ A"em indicii, banuieliM %acem incercari
so"aielnice, insu%iciente pentru a eNprima misterul in cu"inte$
%ahner said to him, &I must con%ess to ;ou in all honest; that %or me Hod is and
has alIa;s been absolute m;ster;$ I do not understand Ihat Hod isM no one can$
,e ha"e intimations, in-lingsM Ie ma-e %altering, inadeDuate attempts to put
m;ster; into Iords$ 2ut there is no Iord %or it, no sentence %or it$#
?3ota &M Sarl %ahner, SJ /Mar"h D, RXTC U Mar"h BT, RXIC0 was a
Merman Jesuit and theologianA
(ar nu eNista nici un cu"ant, nici o eNpresie pentru Jl" in cu"intele adresate unui
grup de teologi din Aondra, ?ahner a spus: "Sarcina teologilor este sa eNplice totul
prin (unme)eu si sa! A eNplice pe (umne)eu ca pe cel de neeNplicat$" Cister de
neeNplicat$ >u se poate sti, nu se poate spune, se pot rosti doar eNclamatii: &A,
aaa $$$ " <u"intele sunt indicii, ele nu sunt descrieri$
And tal-ing to a group o% theologians in Aondon, ?ahner said, &:he tas- o% the
theologian is to eNplain e"er;thing through Hod, and to eNplain Hod as
uneNplainable$# .neNplainable m;ster;$ +ne does not -noI, one cannot sa;$ +ne
sa;s, &Ah, ah$$$# ,ords are pointers, the;Fre not descriptions$
BK.R.)dolatria mentala- Mental )dolatry
Cum suntem an"orati in minte 5 &in "e "auza am a6uns neputin"iosi 5
&e "e am a6uns prizonieri ai "u+intelor, "on"eptelor, gandurilor 5 1iind"a
identifi"am umbrele "u realitatea@ neputinta este implantata de "ei "are
propa+aduies" puterea mintii si a gandurilor@ "ine poate mis"a un obie"t
a"tionand asupra umbrei sale 5
http:**III$;outube$com*Iatch1"X!n+KK7oDK9B_%eatureXrelated
Cu+intele sunt eti"hete, indi"atori, simboluri, ele indi"a, iti dau o "heie\
despre realitate. &egetul "are indi"a :una nu este insasi :una8
&oar idiotii "red "a degetul este :una 8
&in nenoro"ire, oamenii "ad in idolatrie, deoare"e "red "a a"olo unde e
+orba de &umnezeu, "u+antul este "hiar lu"rul desemnat. <um poti %i atat
de nebun1 Ai putea %i si mai nebun de atat1 <hiar si daca este "orba de %iinte
umane, de copaci, sau %run)e, sau animale, cu"antul nu este lucrul, ci numele
acestui lucru$ Si putem a%irma ca atunci cand e "orba de (umne)eu, cu"antul
de"ine una cu lucrul pe care il desemnea)a 1 <e tot spui tu acolo1
:he; donFt %it, the; indicate , the; are a clue $ :ragicall;, people %all into idolatr;
because the; thin- that Ihere Hod is concerned, the Iord is the thing$ 3oI could
;ou get so cra);1 <an ;ou be cra)ier than that1 J"en Ihere human beings are
concerned, or trees and lea"es and animals, the word is not the thing$ And ;ou
Iould sa; that, where Mod is "on"erned, the word is one thing1 ,hat are
;ou tal-ing about1
.n erudit in Scriptura de renume mondial a urmat cursul meu la San Krancisco si
mi!a spus: "(umne)eule, dupa ce te!am ascultat, am inteles ca toata "iata n!am
%acut altce"a decat sa ma inchin la idoliQ"
:hatFs Ih; I told to ;ou last night about an internationall; %amous scripture
scholar Iho attended this course in San Krancisco, and he said to me, "C; Hod,
a%ter listening to ;ou, I understand that IF"e been an idol worshipper all my lifeQ
"
A spus!o deschis: ">iciodata nu mi!a dat prin cap ca am practicat idolatria$ Idolul
meu nu era %acut din lemn sau metalM era un idol mental$"
Acestia sunt cei mai periculosi adoratori de idoli$ Ji %olosesc o substanta %oarte
subtila! mintea !pentru a!si crea (umne)eul$ Iata catre ce "a calau)esc eu: sa
constienti)ati realitatea din Ourul "ostru$
3e said this openl;$ "It ne"er struc- me that I had been an idol Iorshipper$ C; idol
Ias not made o% Iood or metalM it Ias a mental idol$"
:hese are the more dangerous idol Iorshippers$ :he; use a "er; subtle
substance, the mind, to produce their Hod$ ,hat IFm leading ;ou to is the
%olloIing: aIareness o% realit;, around ;ou$
<onstienta inseamna sa "eghe)i, sa obser"i, sa urmaresti ce se intampla in sinea
ta si in Ourul tau$
"Sa curgi odata cu realitatea" asta ar %i destul de eNact: 6omi, iarba, %lori, animale,
pietreR toata realitatea este in miscare, curge$
AIareness means to Iatch, to obser"e Ihat is going on Iithin ;ou and around
;ou$ "Hoing on" is prett; accurate: :rees, grass, %loIers, animals, roc-, all o%
realit; is mo"ing$
3ota &M: peste tot intalnim rauri, procese, doar cu"intele sunt %iNe, inghetari,
%otogra%iiM daca "reti sa %iti rupti de realitate alegeti sa "a atasati de etichete, de
cu"inte, de imagini, de umbre, de idolii interiori, si atunci "a continua capti"itatea
in realitatea secunda, iar tre)irea, eliberarea nu pot sa se intampleM
Se poate obser"a, urmarii SrealitateaT, este "i)ibila$ <at de "ital este pentru %iinta
umana nu doar sa se obser"e pe sine insasi, ci sa pri"easca intreaga realitateQ
Jsti pri)onierul conceptelor tale1 0rei sa e"ade)i din inchisoarea ta1 Atunci
pri"esteM obser"a, petrece ore intregi obser"and$ .rmarind ce1 +rice$ <hipurile
oamenilor, %orma copacilor, o pasare in )bor, o gramada de pietre, pri"este cum
creste iarba$
+ne obser"es it, one Iatches it$ 3oI essential it is %or the human being not Oust to
obser"e himsel% or hersel%, but to Iatch all o% realit;$ Are ;ou imprisoned b; ;our
concepts1 (o ;ou Iant to brea- out o% ;our prison1 :hen loo-M obser"eM spend
hours obser"ing$ ,atching Ihat1 An;thing$ :he %aces o% people, the shapes o%
trees, a bird in %light, a pile o% stones, Iatch the grass groI$
Intra in contact cu lucrurile, pri"este!le$ Sa speram ca atunci te "ei smulge din
aceste tipare rigide pe care le!am creat cu totii, sa ne eliberam din ceea ce ne!au
impus gandurile!noastre si cu"intele noastre$ Sa speram ca "om "edea$ <e "om
"edea1
Het in touch Iith things, loo- at them$ 3ope%ull; ;ou Iill then brea- out o% these
rigid patterns Ie ha"e all de"eloped, out o% Ihat our thoughts and our Iords ha"e
imposed on us$ 3ope%ull; Ie Iill see$ ,hat Iill Ie see1
Acest lucru pe care am ales sa!l numim realitate, orice!ar %i el se a%la dincolo de
cu"inte si concepte$ Acesta este un eNercitiu spiritual ! legat de spiritualitate !
legat de e"adarea din temnita "oastra, eliberati din inchisoare conceptelor si
cu"intelor$
:his thing that Ie choose to call realit;, Ihate"er is be;ond Iords and concepts$
:his is a spiritual eNerciseLconnected Iith spiritualit;Lconnected Iith brea-ing
out o% ;our cage, out o% the imprisonment o% the concepts and Iords$
Cat de trist ar fi da"a am tre"e prin +iata fara so +edem "u o"hi de "opil Q
Asta nu inseamna ca trebuie sa renuntati complet la conceptele "oastreM ele sunt
%oarte pretioase$ <hiar daca ne!am inceput "iata %ara ele, conceptele au o %unctie
po)iti"a$ <u aOutorul lor ne de)"oltam inteligenta$
'ow sad if we pass through life and ne+er see it with the eyes of a "hild.
:his doesnFt mean ;ou should drop ;our concepts totall;M the;Fre "er; precious$
:hough Ie begin Iithout them, concepts ha"e a "er; positi"e %unction$ :han-s to
them Ie de"elop our intelligence$
Suntem in"itai, nu s de"enim copii, ci s de"enim ca nite copii$
,eFre in"ited, not to become children, but to become li-e children
>oi a trebuit s cadem din starea de inocenta si sa %im dati a%ara din raiM a trebuit
sa ne de)"oltam capacitatea de conceptuali)are, care prin aceste concepte ne
locali)ea)a si ne separa de intreg, prin crearea unui &eu# si a unui &mine#$ (ar
apoi este ne"oie sa ne rentoarcem in rai$
,e do ha"e to %all %rom a stage o% innocence and be throIn out o% paradiseM Ie do
ha"e to de"elop an &I# and a &me# through these concepts$ 2ut then Ie need to
return to paradise$
3ota &M: "edeti in introducere decodi%icarea &eu#,#mine#M reintoarcerea in rai
este eliberarea din pestera intunecoasa, inseamna re"enire acasa, in starea de
omnipotenta, de reintregire si de delocali)are
A"em ne"oie sa ne nastem din nou, sa ne eliberam, sa ne mantuim$ A"em ne"oie
s dm a%ar omul batran, s ne eliberm de "echea natur, de eul condiionat, i
s ne reintorcem la starea de copil, dar %r a mai %i un copil$
,e need to be redeemed again$ ,e need to put o%% the old man, the old nature,
the conditioned sel%, and return to the state o% the child but Iithout being a child$
<nd pornim n "ia, pri"im la realitate cu uimire, dar nu este uimirea inteligent
a misticilorM este uimirea %r %orm a copilului$
,hen Ie start o%% in li%e, Ie loo- at realit; Iith Ionder, but it isnFt the intelligent
Ionder o% the m;sticsM itFs the %ormless Ionder o% the child$
Cai tr)iu, uimirea moare i este nlocuit de plictiseal, pe msur ce ne
de)"oltm limbaOul i cu"intele i conceptele$ Apoi, s sperm c, dac a"em
noroc, ne "om ntoarce din nou la uimire$ :hen Ionder dies and is replaced b;
boredom, as Ie de"elop language and Iords and concepts$ :hen hope%ull;, i%
IeFre luc-;, IeFll return to Ionder again$
BE. )n pana de "u+inte-At a :oss for Words
Cand nuti mai gasesti "u+intele
http:**III$;outube$com*Iatch1"XE09pIa@gG2G_%eatureXrelated
(ag 3ammars-Oold, %ostul secretar general al >atiunilor .nite, a spus %oarte
%rumos: $
"(umne)eu nu moare in )iua in care noi incetam sa mai credem intr!o di"initate
personala$Insa noi murim in )iua in care "ietile noastre incetea)a sa mai %ie
iluminate de stralucirea permanenta a acestei minuni reinnoite )ilnic, i)"orul care
se gaseste dincolo de toata ratiunea"$
(ag 3ammars-Oeld, the %ormer .> Secretar;!Heneral, put it so beauti%ull;: &Hod
does not die on the da; Ie cease to belie"e in a personal deit;$ 2ut Ie die on the
da; Ihen our li"es cease to be illumined b; the stead; radiance o% Ionder
reneIed dail;, the source o% Ihich is be;ond all reason$#
>u trebuie sa ne certam pentru un cu"ant, deoarece &(unme)eu" este doar un
cu"ant, un concept$ >iciodata nu se polemi)ea)a in legatura cu realitateaM noi ne
certam doar pentru pareri, pentru concepte si notiuni, pentru Oudecati$ ?enuntati
la concepte, renuntati la pareri personale, renuntati la preOudecati, renuntati la
Oudecatile "oastre, si "a "eti da seama$ $
,e donFt ha"e to Duarrel about a Iord, because &Hod# is onl; a Iord, a concept$
+ne ne"er Duarrels about realit;M Ie onl; Duarrel about opinions, about concepts,
about Oudgments$ (rop ;our concepts, drop ;our opinions, drop ;our preOudices,
drop ;our Oudgments, and ;ou Iill see that$
Asta a %ost %iloso%ie , meta%i)icaR 3ai sa "a spun in latina
" ^uia de deo scire non possumus Duid sit, sed Duid non sit, non possumus
considerare de deo, Duomodo sit sed Duomodo"&Kiindca noi nu stim ce este
(umne)eu, ci numai ce nu este (umne)eu, nu putem anali)a cum este
(unme)eu, ci numai cum nu este Jl$" ! Aceasta este introducerea S%antului
:homas dV ADuino la intreaga sa Summa :heologica:
&^uia de deo scire non possumus Duid sit, sed Duid non sit, non possumus
considerare de deo, Duomodo sit sed Duomodo non sit$# :his is St$ :homas
ADuinasF introduction to his Ihole Summa :heologica: &Since Ie cannot -noI
Ihat Hod is, but onl; Ihat Hod is not, Ie cannot consider hoI Hod is but onl;
hoI 3e is not$#
Am pomenit deOa comentariul lui :homas despre (e sancta :rinitate, a lui
2oethius, in care el spune ca cel mai inalt grad al cunoasterii lui (umne)eu este
sa!A cunosti pe (umne)eu ea pe cel incognoscibil, tamDuam ignotium$ Iar in
^uestio (isputata de 6otentia (ei, :homas spune: $Aceasta este etapa %inala a
cunoasterii umane despre (umne)eu ! sa stim ca nu!A cunoastem pe (umne)eu$"
Acest domn a %ost considerat printul teologilor$ A %ost un mistic si este acum un
s%ant canoni)at$ >e a%lam pe un teren destul de solid$
I ha"e alread; mentioned :homasF commentar; on 2oethiusF (e Sancta :rinitate,
Ihere he sa;s that the lo%tiest degree o% the -noIledge o% Hod is to -noI Hod as
the un-noIn, tamDuam ignotum$
And in his ^uestio (isputata de 6otentia (ei, :homas sa;s, &:his is Ihat is
ultimate in the human -noIledge o% HodLto -noI that Ie do not -noI Hod$#
:his gentleman Ias considered the prince o% theologians$ 3e Ias a m;stic, and is
a canoni)ed saint toda;$ ,eFre standing on prett; good ground$
In India a"em o %ormulare in limba sanscrita pentru acest gen de lucruri: "3eti,
neti"$ Aceasta inseamna: "nici aceea, nici aceea"(>eti >eti)$ Cetoda personala a
S%antului:homas este cunoscuta sub denumirea de "ia negati"a, calea negati"a$
In India, Ie ha"e a Sans-rit sa;ing %or this -ind o% thing: &neti, neti$# It means:
&not that, not that$# :homasF oIn method Ias re%erred to as the "ia negati"a, the
negati"e Ia;$
<$ S$ AeIis a scris un Ournal, in perioada in care sotia sa era pe moarte$ Jl este
intitulat ( suferinta obser+ata$ +mul se casatorise cu o americanca pe care o
iubea %oarte mult$ Jl le!a spus prietenilor sai: $(umne)eu mi!a dat, la sai)eci de
ani, ceea ce mi!a re%u)at la doua)eci$" Abia se casatorisera cand ea a murit de un
cancer chinuitor$ AeIis a spus ea intreaga sa credinta s!a naruit, ca o casa din
carti de Ooc$
<$ S$ AeIis Irote a diar; Ihile his Ii%e Ias d;ing$ ItFs called A Mrief (bser+ed$
3e had married an American Ioman Ihom he lo"ed dearl;$ 3e told his %riends,
&Hod ga"e me in m; siNties Ihat 3e denied me in m; tIenties$# 3e hardl; had
married her Ihen she died a pain%ul death o% cancer$ AeIis said that his Ihole
%aith crumbled, li-e a house o% cards$
<and nenorocirea l!a lo"it in ce a"ea mai drag, el, marele apologet crestin, si!a
pus intrebarea: "<e este (umne)eu ! :atal iubitor, sau cel care ne diseca pe "iu1"
JNista do"e)i su%iciente in ambele sensuriQ Imi amintesc ca atunci cand mama s!a
imbolna"it de cancer, sora mea mi!a spus: ":on;, de ce a ingaduit (umne)eu sa i
se intample mamei asa ce"a1"
3ere he Ias the great <hristian apologist, but Ihen disaster struc- home, he
as-ed himsel%, &Is Hod a lo"ing Kather or is Hod the great "i"isectionist1#
:hereFs prett; good e"idence %or bothQ I remember that Ihen m; oIn mother got
cancer, m; sister said to me, &:on;, Ih; did Hod alloI this to happen to Cother1#
Ju i!am raspuns: &(raga mea, anul trecut, un milion de oameni au murit de
%oame in <hina din cau)a secetei, iar tu nu ti!ai pus nici o intrebare"$
I said to her, &C; dear, last ;ear a million people died o% star"ation in <hina
because o% the drought, and ;ou ne"er raised a Duestion$#
<ateodata, cel mai bun lucru care poate sa ni se intample este sa %im tre)iti la
realitate printr!o nenoroeire, %iindca atunci ne "om intoarce la credinta, asa cum s!
a intamplat cu <$ S$ AeIis S3ota$ :ewis Cli+e Staples, lIXIlXKB, s"riitor si
"riti" englez. 3. T.T
Jl a spus ca, anterior, nu a"usese nici o indoiala ca oamenii supra"ietuiesc mortii,
dar cand i!a murit sotia, n!a mai %ost atat de sigur$ (e ce1 (eoarece pentru el era
%oarte important ca ea sa %ie in "iata$ (upa cum stiti, AeIis este
parintele$comparatiilor si analogiilor$ Jl spune: "Handeste!te la o %ranghie, <ine"a
te intreabaM ,Ai putea ea tine o greutate de o sai)eci de -ilograme1V :u
raspun)i: ,(aV$ ,Ji bine, il "om atarna pe cel mai bun prieten al tau de aceasta
%ranghie$V Atunci spui: ,Stai putin, lasa!ma sa "eri%ic %ranghia inca o data$V
Acum nu mai esti atat de sigur$" AeIis a mai spus in Ournalul sau ca noi nu putem
sti nimic despre (umne)eu si ca pana si intrebarile noastre despre (umne)eu
sunt absurde$ (e ce1
Sometimes the best thing that "an happen to us is to be awakened to
reality, for "alamity to strike, for then we "ome to faith, as C. S. :ewis
did.
3e said that he ne"er had an; doubts be%ore about people sur"i"ing death, but
Ihen his Ii%e died, he Ias no longer certain$ ,h;1 2ecause it Ias so important to
him that she be li"ing$ AeIis, as ;ou -noI, is the master o% comparisons and
analogies$ 3e sa;s, &ItFs li-e a rope$ Someone sa;s to ;ou, Y,ould this bear the
Ieight o% a hundred tIent; pounds1 4ou ansIer, Y4es$F Y,ell, IeFre going to let
doIn ;our best %riend on this rope$F :hen ;ou sa;, Y,ait a minute, let me test that
rope again$F 4ouFre not so sure noI$#
http:**III$;outube$com*Iatch1"XuOdIG-(9<Ds_%eatureXrelated
>u putem sti nimic despre (umne)eu si ca pana si intrebarile noastre despre
(umne)eu sunt absurde$ (e ce1
,e cannot -noI an;thing about Hod and e"en our Duestions about Hod are
absurd$ ,h;1
Jste ca si cum o persoana$lipsita de "edere din nastere, te intreaba: "<uloarea
"erde este calda sau$rece1" >eti, netiM nu asta$ $Jste lunga sau scurta1" >u
asta$ $Jste dulce sau acra1" >u asta$ $Jsterotunda, o"ala sau patrata1" >u asta, nu
asta$6ersoana oarba nuare cu"inte,concepte, pentru o culoare despre care nu are
idee, intuitie, eNperienta, :u ii pop "orbi doar %acand analogii$ >u contea)a ce
intreabaMtu nu pop spune decat: ">u asta$" <$S$ AeIisspune unde"a ca este ca si
cum ai intreba cate minute sunt in culoarea galbena$ :oata lumea poate lua
intrebarea in serios, de)batand!o, contra)icandu!se din eau)a ei$ <ine"a
sugerea)a <a eNista doua)eci si cinci de morco"i in culoarea galbena, altcine"a
spune: ">u, saptespre)ece carto%i," si, dintr!o data, incep sa se certe$ >u asta, nu
astaQ Ac$esta este etapa %inala in cunoasterea noastra omeneasca despre
(umne)eu ! sa stim ca nu stim, Carea no astra tragedie este ca stim prea mult
<redem ca stim, asta e tragedia noas! tra, deci nu descoperim niciodata nimic$ $ "
(e %apt, :homas dV ADuino (care nu este numai teolog, ci si un mare %ilo)o%) spune
in repetate randuri: ":oate e%orturile mintii umane nu pot epui)a esenta unei
singure muste$"
ItFs as though a person born blind as-s ;ou, &:he color green, is it hot or cold1#
>eti, neti, not that$ &Is it long or is it short1# >ot that$ &Is it sIeet or is it sour1#
>ot that$ &Is it round or o"al or sDuare1# >ot that, not that$
:he blind person has no Iords, no concepts, %or a color o% Ihich he has no idea,
no intuition, no eNperience$ 4ou can onl; spea- to him in analogies$
>o matter Ihat he as-s, ;ou can onl; sa;, &>ot that$#
<$ S$ AeIis sa;s someIhere that itFs li-e as-ing hoI man; minutes are in the color
;elloI$ J"er;bod; could be ta-ing the Duestion "er; seriousl;, discussing it,
%ighting about it$ +ne person suggests there are tIent;!%i"e carrots in the color
;elloI, the other person sa;s, &>o, se"enteen potatoes,# and the;Fre suddenl;
%ighting$ >ot that, not thatQ :his is Ihat is ultimate in our human -noIledge o%
Hod, to -noI that Ie do not -noI$ +ur great traged; is that Ie -noI too much$
,e thin- Ie -noI, that is our traged;M so Ie ne"er disco"er$ In %act, :homas
ADuinas (heFs not onl; a theologian but also a great philosopher) sa;s repeatedl;,
&All the e%%orts o% the human mind cannot eNhaust the essence o% a single %l;$#
5B$ <onditionarea culturala *<ultural <onditioning
http:**III$;outube$com*Iatch1"X/?/gZAsEoN^_%eatureXrelated
Sa mai spunem cate ce"a despre cu"inte$ 0!am spus mai de"reme ca "orbele sunt
limitate$ Cai am ce"a de adaugat$ JNisa unele cu"inte care nu corespund la nimic$
(e eNemplu, eu sunt indian$ Acum sa presupunem: ca sunt pri)onier de ra)boi in
6a-istan, si mi se spune: Ji bine, a)i te "om duce la %rontiera si iti "ei "edea tara$"
Something more about Iords$ I said to ;ou earlier that Iords are limited$ :here is
more I ha"e to add$ :here are some Iords that correspond to nothing$ Kor
instance, IFm an Indian$ >oI, letFs suppose that IFm a prisoner o% Iar in 6a-istan,
and the; sa; to me, &,ell, toda; IeFre going to ta-e ;ou to the %rontier, and
;ouFre going to ta-e a loo- at ;our countr;$#
Asa ca ei ma duc la %rontiera, iar eu pri"esc pete granita si gandesc: &+, tara meaM
%rumoasa mea tara$ 0ad sate si copaci si coline$ Acesta este pamantul meu
natal Q"
So the; bring me to the %rontier, and I loo- across the border, and I thin-, &+h, m;
countr;, m; beauti%ul countr;$ I see "illages and trees and hills$ :his is m; oIn,
m; nati"e landQ#
(upa un timp, unul dintre pa)nici imi spune: "Scu)a!ma, am %acut o grescala!
:rebuie sa mergem cu )ece mile mai departe$" Aa ce reactionasem eu1 Aa nimic$
A%ter a Ihile one o% the guards sa;s, &JNcuse me, IeF"e made a mista-e here$ ,e
ha"e to mo"e up another ten miles$# ,hat Ias I reacting to1 >othing$
Ca concentrasem pe un cu"ant, India$ (ar copacii nu sunt IndiaM copacii sunt
copaci$ (e %apt, nu eNista %rontiere sau granite$ Jle au %ost puse acolo de mintea
umanaM in general, de politicieni prosti si a"ari$ :ara mea a %ost cand"a o singura
taraM$ Acum sunt patru, (aca nu suntem atenti, s!ar putea sa se %aca sase$
I -ept %ocusing on a Iord, India$ 2ut trees are not IndiaM trees are trees$ In %act,
there are no %rontiers or boundaries$ :he; Iere put there b; the human mindM
generall; b; stupid, a"aricious politicians$ C; countr; Ias one countr; once upon
a timeM itFs %our noI$ I% Ie donFt Iatch out it might be siN$
Atunci "om$ a"ea sase drapele, sase armate$ (e aceea nu ma "ei "edea "reodata
salutand un drapel$ Ju detest toate drapelele nationale, pentru ca ele repre)inta
idoli$ <e salutam noi1 Ju salut omenirea, nu un drapel inconiurat de o armata$
(rapelele sunt in mintea oamenilor$ +ricum, in "ocabularul nostru eNista mii de
cu"inte care nu corespund deloc cu realitatea$ (ar ce emotii intense declansea)a
ele in noi Q Asa ca incepem sa "edem lucruri care nici nu eNista$ >oi "edem, de
%apt, munti indieni, acolo unde nu eNista si "edem, de %apt, cetateni indieni, care
nici ei nu eNista$
:hen IeFll ha"e siN %lags, siN armies$ :hatFs Ih; ;ouFll ne"er catch me saluting a
%lag$ I abhor all national %lags because the; are idols$ ,hat are Ie saluting1 I
salute humanit;, not a %lag Iith an arm; around it$ Klags are in the heads o%
people$ In an; case, there are thousands o% Iords in our "ocabular; that do not
correspond to realit; at all$ 2ut do the; trigger emotions in usQ So Ie begin to see
things that are not there$ ,e actuall; see Indian mountains Ihen the; donFt eNist,
and Ie actuall; see Indian people Iho also donFt eNist$
<onditionarea ta americana eNista, <onditionarea mea indiana eNista: (ar asta nu
e un lucru imbucurator$
4our American conditioning eNists$ C; Indian conditioning eNists$ 2ut thatFs not a
"er; happ; thing$
In tarile din lumea a treia se "orbeste %oarte mult in )ilele noastre despre
"integrarea in cultura"$ <e este acest lucru numit "cultura"1 >u prea imi con"ine
acest cu"ant$
>u inseamna oare ca ti!ai dori sa %aci ce"a, pentru ca ai %ost conditionat sa %aci
acel lucru1
<a ti !ai dori sa simti ce"a, pentru ca ai %ost conditionat sa ai acea sen)atie1
>u inseamna aceasta sa ai un comportament mecanic1
>oIada;s, in :hird ,orld countries, Ie tal- a great deal about &inculturation$#
,hat is this thing called &culture#1 IFm not "er; happ; Iith the Iord$ (oes it
mean ;ouFd li-e to do something because ;ou Iere conditioned to do it1 :hat
;ouFd li-e to %eel something because ;ou Iere conditioned to %eel it1 IsnFt that
being mechanical1
Imaginati!"a un bebelus american care este adoptat de un cuplu rus si luat in
?usia$
Jl nu are nici o idee ca s!a nascut american$ A %ost in"atat sa "orbeasca rusesteM
traieste si moare pentru mama ?usiaM ii uraste pe americani$ <opilul este
impregnat de cultura sa proprieM este cu%undat in propria sa literatura$ Jl pri"este
lumea prin ochii culturii sale$ Acum, daca "rei sa!ti porti cultura tot asa cum iti
porti hainele, treaba ta$
Imagine an American bab; that is adopted b; a ?ussian couple and ta-en to
?ussia$ It has no notion that it Ias born American$ ItFs brought up tal-ing ?ussianM
it li"es and dies %or Cother ?ussiaM it hates Americans$ :he child is stamped Iith
his oIn cultureM itFs steeped in its oIn literature$ It loo-s at the Iorld through the
e;es o% its culture$ >oI, i% ;ou Iant to Iear ;our culture the Ia; ;ou Iear ;our
clothes, thatFs %ine$
Kemeia din India se "a imbraca in sari, iar americanca in alt gen de haine, si
Oapone)a ar purta -imono$ Insa nimeni nu se identi%ica pe el insusi cu hainele$ (ar
tu "rei sa!ti porti cultura la "edere$ Incepi sa te mandresti cu cultura ta$ Jsti
in"atat sa %ii mandru de ea$ (ati!mi "oie s!o spun cat se poate de apasat, Am un
prieten ie)uit care mi!a spus: "(e cate ori "ad un cersetor sau un om sarac, nu
ma pot abtine sa$nu!i dauce"a de pomana$ Asa am in"atat de la mama$"
:he Indian Ioman Iould Iear a sari and the American Ioman Iould Iear
something else, the Papanese Ioman Iould Iear her -imono$ 2ut nobod;
identi%ies hersel% Iith the clothes$ 2ut ;ou do Iant to Iear ;our culture more
intentl;$ 4ou become proud o% ;our culture$ :he; teach ;ou to be proud o% it$ Aet
me put this as %orce%ull; as possible$ :hereFs this Pesuit %riend o% mine Iho said to
me, &An;time I see a beggar or a poor person, I cannot not gi"e this person alms$ I
got that %rom m; mother$#
Cama lui ar %i in stare sa!i dea de$mancare oricarui om sarman pe care!l
intalneste$
Ju i!am spus: "Poe, acest obicei al tau nu este o "irtuteM ci o constrangere, una
bene%ica din punctul de "edere al cersetorului ! dar care ramane, oricum, o
constrangere$" Imi amintesc de un alt ie)uit care ne!a spus, odata, la o adunare
amicala a barbatilor din )ona ie)uita din 2omba;: "Am opt)eci de aniM am %ost
ie)uit timp de sai)eci si cinci de ani$
3is mother Iould o%%er a meal to an; poor person Iho passed b;$ I said to him,
&Poe, Ihat ;ou ha"e is not a "irtueM Ihat ;ou ha"e is a compulsion, a good one
%rom the point o% "ieI o% the beggar, but a compulsion nonetheless$# I remember
another Pesuit Iho said to us once at an intimate gathering o% the men o% our
Pesuit pro"ince in 2omba;, &IFm eight; ;ears oldM IF"e been a Pesuit %or siNt;!%i"e
;ears$
>!am sarit niciodata peste ora de meditatie ! nici macar o data"$ Ca rog, ar putea
%i$un lucru de admirat, dar ar putea repre)enta si o constrangere$
I ha"e ne"er once missed m; hour o% meditationLne"er once$# >oI, that could be
"er; admirable, or it could also be a compulsion$
http:**III$;outube$com*Iatch1"X;He!DEga=oB_%eatureXrelated
Hestul acesta nu comporta nici un merit deosebit, daca este %acut mecanic$
Krumusetea unei actiuni deri"a nu din %aptul ca a de"enit un obicei, ci din
sensibilitatea ei, din ni"elul de constiinta, din claritatea perceptiei si corectitudinea
reactiei$ Ii pot spune da unui cersetor si altuia nu$
>o great merit in it i% itFs mechanical$
:he beaut; o% an action comes not %rom its ha"ing become a habit but %rom its
sensiti"it;, consciousness, clarit; o% perception, and accurac; o% response$ I can
sa; ;es to one beggar and no to another$
>u ma %ortea)a nici o conditionare sau programare din eNperientele mele trecute,
sau din cultura mea$ >imeni nu mi!a imprimat nimic in cap, sau, daca s!a
intamplat asa, eu nu mai reactione) dupa acele idei$ (aca ai a"ea o eNperienta
neplacuta cu un american, sau ai %i muscat de un caine, sau ai pati ce"a neplacut
cu un anume aliment, aceasta eNperienta te!ar in%luenta pe tot restul "ietii$ Iar
asta este raul :rebuie sa te elibere)i$
I am not compelled b; an; conditioning or programming %rom m; past eNperiences
or %rom m; culture$ >obod; has stamped an;thing on me, or i% the; ha"e, IFm no
longer reacting on the basis o% that$ I% ;ou had a bad eNperience Iith an American
or Iere bitten b; a dog or had a bad eNperience Iith a certain t;pe o% %ood, %or
the rest o% ;our li%e ;ouFd be in%luenced b; that eNperience$ And thatFs badQ 4ou
need to be liberated %rom that$
>u cara dupa tine eNperiente din trecut$ (e %apt, n!ar trebui sa cari nici eNperiente
bune din trecut$ In"ara ce inseamna sa traiesti ce"a pe deplin ! apoi debarasea)a!
te de acea eNperienta si treci la momentul urmator, nein%luentat de ce a %ost
anterior$
(onFt carr; o"er eNperiences %rom the past$ In %act, donFt carr; o"er good
eNperiences %rom the past either$ Aearn Ihat it means to eNperience something
%ull;, then drop it and mo"e on to the neNt moment, unin%luenced b; the pre"ious
one$
Ai calatori cu un bagaO atat de mic, incat ai putea trece prin urechea acului$ Ai sti
ce este "iata eterna, deoarece "iata etema este acum, in nes%arsitul acum$ (oar
asa "ei intra in "iata eterna$
4ouFd be tra"eling Iith such little baggage that ;ou could pass through the e;e o%
a needle$ 4ouFd -noI Ihat eternal li%e is, because eternal li%e is noI, in the
timeless noI$ +nl; thus Iill ;ou enter into eternal li%e$
(ar ce incatura mare caram dupa noi$ >u ne stabiiim niciodata sarcina de a ne
elibera, de a renunta la bagaO, de a %i noi insine$ Imi pare rau ca trebuie sa spun
ca, oriunde m!as duce, intalnesc musulmani care se %olosesc de religia, de
rugaciunea si 7oranul lor ca preteNt pentru a se abate de la aceasta sarcina$ Aa %el
se intampla cu hindusii si crestinii$
2ut hoI man; things Ie carr; along Iith us$ ,e ne"er set about the tas- o%
%reeing oursel"es, o% dropping the baggage, o% being oursel"es$ IFm sorr; to sa;
that e"er;Ihere I go I %ind Cuslims Iho use their religion, their Iorship, and their
7oran to distract themsel"es %rom this tas-$ And the same applies to 3indus and
<hristians$
Iti poti imagina omul eliberat de in%luenta cu"intelor1 +ricate cu"inte i!ai o%eri, el
"a ramane cinstit cu tine$
<an ;ou imagine the human being Iho is no longer in%luenced b; Iords1 4ou can
gi"e him an; number o% Iords and heFll still gi"e ;ou a %air deal$
Ii poti spune: $Ju sunt arhiepiscopul, cardinalul cutare si cutare", iar el "a ramane
corect in relatia cu tine, nu te "a inselaM el te "a "edea asa cum esti, pentru ca nu
se lasa in%luentat de etichete$
4ou can sa;, &IFm <ardinal Archbishop So!and!so,# but heFll still gi"e ;ou a %air
dealM heFll see ;ou as ;ou are$ 3eFs unin%luenced b; the label$
BX. %ealitatea tre"uta prin filtru -1iltered %eality
http:**III$;outube$com*Iatch1"X3%rsh,SE<os_%eatureXrelated
As "rea sa "a mai spun ce"a despre perceptia noastra asupra realitatii$ (ati!mi
"oie sa ma eNprim printr!o comparatie$ 6resedintele Statelor .nite trebuie sa a%le
care este reactia cetatenilor americani la o anumita problema$ 6apa trebuie sa
cunoasca reactia intregii biserici$ JNista e%ecti" milioane de date care le!ar putea %i
transmise, dar le!ar %i greu sa le recepte)e pe toate ! daramite sa le digere$
I Iant to sa; one more thing about our perception o% realit;$ Aet me put it in the
%orm o% an analog;$ :he 6resident o% the .nited States has to get %eedbac- %rom
the citi)ens$
:he 6ope in ?ome has to get %eedbac- %rom the Ihole <hurch$ :here are literall;
millions o% items that could be %ed to them, but the; could hardl; ta-e all o% them
in, much less digest them$
Asa ca au oameni de incredere care sa %aca studii, anali)e, sa sinteti)e)e date, sa
monitori)e)e, sa %iltre)eM iar la urma, unele dintre ele aOung pe biroul lor$ 6ai, cam
acelasi lucru ni se intampla si noua$ 6rin toti porii, prin toate celulele "ii ale
corpului, prin toate simturile noastre, noi receptionam o reactie din partea
realitatii$
So the; ha"e people Ihom the; trust to ma-e abstracts, summari)e things,
monitor, %ilterM in the end, some o% it gets to their des-$ 3ow, this is whatFs
happening to us. 1rom e+ery pore or li+ing "ell of our bodies and from all
our senses we are getting feedba"k from reality.
Insa noi %iltram lucrurile in permanenta, <ine %ace %iltrarea1 <onditionarea
noastra1 <ultura noastra1 6rogramarea noastra1 Kelul in care am %ost in"atati sa
"edem lucrurile si sa le eNperimentam1 <hiar si "ocabularul nostru poate %i un
%iltru$
>ut we are filtering things out "onstantly. WhoFs doing the filtering5 (ur
"onditioning5 (ur "ulture5 (ur programming5 The way we were taught to
see things and to e.perien"e them5 7+en our language "an be a filter.
Kiltrarea este atat de intensa, incat uneori "ei trece cu "ederea lucruri care eNista
cu ade"arat, >u trebuie decat sa te uiti la un paranoic care se simte amenintat in
permanenta de ce"a ce nu eNista de %apt, care interpretea)a in mod constant
realitatea in %unctie de anumite eNperiente din trecut, sau de anumite conditionari
pe care le!a a"ut$
:here is so much %iltering going on that sometimes ;ou IonFt see things that are
there$ 4ou onl; ha"e to loo- at a paranoid person IhoFs alIa;s %eeling threatened
b; something that isnFt there, IhoFs constantl; interpreting realit; in terms o%
certain eNperiences o% the past or certain conditioning that he or she has had$
(ar mai eNista inca un demon, care se ocupa si el de %iltrare$ >umele lui este
atasament, dorinta, Iacomie$ Sursa amaraciunii este lacomia$ Aacomia de%ormea)a
si distruge perceptia, Krica si dorinta ne bantuie, Samuel Pohnson a spus: "Stirea
ca peste o saptamana "a %i span)urat, %ace mintea omului sa se concentre)e intr!
un mod eNceptional$"
2ut thereFs another demon, too, IhoFs doing the %iltering$ ItFs called attachment,
desire, cra"ing$ :he root o% sorroI is cra"ing$ Cra+ing distorts and destroys
per"eption$ Kears and desires haunt us$ Samuel Pohnson said, &:he -noIledge
that he is to sIing %rom a sca%%old Iithin a Iee- Ionder%ull; concentrates a manFs
mind$#
Stergi tot restul si te concentre)i doar pe %rica, sau pe dorinta, sau pe lacomie$ In
multe pri"inte am %ost drogati, inca de cand eram mici$ Am %ost educati sa a"em
ne"oie de oameni$ 6entru ce1 6entru acceptare, aprobare, apreciere,$ aplau)e !
pentru ceea ce se numeste succes$ Acestea sunt cu"inte care nu corespund
realitatii$
4ou blot out e"er;thing else and concentrate onl; on the %ear, or desire, or
cra"ing$
In man; Ia;s Ie Iere drugged Ihen Ie Iere ;oung$ ,e Iere brought up to
need people$
Kor Ihat1 1or a""eptan"e, appro+al, appre"iation, applauseLfor what
they "alled su""ess$
:hose are Iords that do not correspond to realit;$
Jle sunt con"entii, lucruri care sunt in"entate, dar noi nu reali)am ca nu
corespund cu realitatea$ <e este succesul1 Jste ceea ce un anume grup decide ca
e un lucru bun1 Alt grup "a decide ca acelasi lucru este rau$
:he; are con"entions, things that are in"ented, but Ie donFt reali)e that the;
donFt correspond to realit;$ ,hat is success1 It is Ihat one group decided is a
good thing$
Another group Iill decide the same thing is bad$
<eea ce este bun in ,ashington, ar putea %i considerat rau intr!o manastire
cartusiana$
Succesul intr!un cerc politicar putea %i considerat, in alte cercuri, un esec$ Astea
sunt con"entii$ (ar noi le tratam ca realitati, nu!i asa1
,hat is good in ,ashington might be considered bad in a <arthusian monaster;$
Success in a political circle might be considered %ailure in some other circles$
These are "on+entions$ >ut we treat them like realities, donFt Ie1
In copilarie am %ost programati la ne%ericire$ Am %ost in"atati ca pentru a %i %ericit,
iti trebuie bani, succes, un partener de "iata aratos, o sluOba buna, prietenie,
spiritualitate, (umne)eu ! si puteti adauga ce mai "reti, (aca nu obtineti aceste
lucruri, nu "eti %i %ericiti ! cel putin asa ni s!a spus$ $ Asta numesc eu atasament$
2n atasament este o "on+ingere "a, fara "e+a anume, nu poti fi feri"it.
When we were young, we were programmed to unhappiness$
:he; taught us that in order to be happ; ;ou need mone;, success, a beauti%ul or
handsome partner in li%e, a good Oob, %riendship, spiritualit;, HodL;ou name it$
.nless ;ou get these things, ;ouFre not going to be happ;, Ie Iere told$
3ow, that is what ) "all an atta"hment. An atta"hment is a belief that
without something you are not going to be happy.
+data ce este con"ins de acest lucru ! care ni se strecoara in subconstient, ni se
imprima in radacina %iintei ! esti terminat$ "<um as putea %i %ericit, daca starea
sanatatii mele nu e buna1", spui tu$ (ar iti "oi spune ce"a$ Am intalnit oameni care
mureau de cancer si erau %ericiti$ (ar cum de puteau sa %ie %ericiti, stiind ca o sa
moara1 Si totusi erau %ericiti, "<um sa %iu %ericit, dacanu am bani1" <ine"a are un
milion de dolari in banca si se simte nesigurM altcine"a nu are practic nici un ban,
dar nu pare sa aiba "reun sentiment de nesiguranta$
(n"e you get "on+in"ed of thatUand it gets into our sub"ons"ious, it
gets stamped into the roots of our beingUyou are finished.
&3oI could I be happ; unless I ha"e good health1# ;ou sa;$
2ut IFll tell ;ou something$ I ha"e met people d;ing o% cancer Iho Iere happ;$
2ut hoI could the; be happ; i% the; -neI the; Iere going to die1
2ut the; Iere$ &3oI could I be happ; i% I donFt ha"e mone;1#
+ne person has a million dollars in the ban-, and he %eels insecureM the other
person has practicall; no mone;, but he doesnFt seem to %eel an; insecurit; at all$
JI a a"ut parte de o alt%el de programare, asta!i tot$ J inutil sa!i dai s%aturi celui
dintaiM el are ne"oie de intelegere, S%aturile nu prea sunt de mareaOutor$
'e was programmed differently, thatFs all. .seless to eNhort the %irst person
about Ihat to doM he needs understanding. 7.hortations are of no great
help$
:rebuie sa intelegi ca ai %ost programatM e "orba de con"ingeri %alse, <onsidera!le
ca %alse, pri"este!le ca pe o %ante)ie
4ou need to understand that youF+e been programmed@ itFs a false belief.
See it as %alse, see it as a %antas;$
http:**III$;outube$com*Iatch1"XgA/0go:?5`A_%eatureXrelated
Ce fa" oamenii dea lungul +ietii5 Sunt o"upati sa se lupte, sa se "erte
numai "earta, "earta, "earta. Asta numes" ei supra+ietuire.
What are people doing all through their li+es5 TheyFre busy fighting@
fight, fight, fight.
ThatFs what they "all sur+i+al.
<and americanul obisnuit spune ca isi castiga eNistenta, nu e "orba de asa ce"a,
in nici un ca)Q Ji au mult mai mult decat le trebuie pentru a trai$
0ino la mine, in India, si "ei "edea asta$ >u ai ne"oie de atatea masini pentru a
trai$
>u ai ne"oie de tele"i)or pentru a trai$ >u ai ne"oie de %arduri pentru a trai$
,hen the a"erage American sa;s he or she is ma-ing a li"ing, it isnFt a li"ing
the;Fre ma-ing, oh noQ :he; ha"e much more than the; need to li"e$ <ome to m;
countr; and ;ouFll see that$ 4ou donFt need all those cars to li"e$
>u ai ne"oie de atatea haine pentru a trai$ (ar incearca sa!l con"ingi de asta pe
un american obisnuit, Sunt "ictime ale spalarii creieruluiM au %ost programati, (e
aceea, ei muncesc si se straduiesc sa obtina obiectul dorit, care ii "a %ace %ericiti$
4ou donFt need a tele"ision set to li"e$ 4ou donFt need ma-eup to li"e$ 4ou donFt
need all those clothes to li"e$ 2ut tr; to con"ince the a"erage American o% this$
TheyF+e been brainwashed@ theyF+e been programmed. So they work and
stri+e to get the desired ob6e"t that will make them happy.
Asculta aceasta po"este trista! po"estea ta, po"estea mea, po"estea tuturor: (aca
nu obtin acest lucru(bani, prietenie, orice) nu "oi %i %ericitM trebuiesa ma straduiesc
sa!l obtin si, apoi, cand il "oi a"ea, trebuie sa ma straduiesc sa!l pastre), Asta ma
%ace sa %iu emotionat un timp$ o, sunt amt de emotionat" Am obtinut ce "oiam$
"(ar cat durea)a asta1 <ate"a minute ! cate"a )ile, cel mult$ <and te!ai "a)ut eu
masina ta nou!nouta ! cat timp durea)a emotia1
Aisten to this pathetic stor;L;our stor;, m; stor;, e"er;bod;Fs stor;: &.ntil I get
this obOect (mone;, %riendship, an;thing) IFm not going to be happ;M IF"e got to
stri"e to get it and then Ihen IF"e got it, IF"e got to stri"e to -eep it$ I get a
temporar; thrill$ +h, IFm so thrilled, IF"e got itQ# 2ut hoI long does that last1 A %eI
minutes, a %eI da;s at the most$ ,hen ;ou get ;our brand!neI car, hoI long
does the thrill last1
6ana cand este in pus pericol urmatorul tau atasamentl Ade"arul despre emotii
este ca ma plictisesc de ele, dupa o "reme$ Ci s!a spus ea rugdciunea este lucrul
cel mai insemnatM mi s!a spus el$ (umne)eu este lucrul cel mai importantM mi s!a
spus ca prietenia este lucrul care contea)a$ Si, nestiind eu ade"arat ce este
rugaciunea sau (umne)eu, nestiind ce este eu ade"arat prietenia, am %acut mare
ca) de ele$ (ar, dupa un timp, ne!am plictisit de ele ! ne!am plictisit de rugaciune,
de (umne)eu, de prietenie$ >u!i intristator acest lucru1 Si nu eNista cale de iesire !
pur si simplu, nu eNista cale de iesire$ Jste singurul model care ni s!a dat pentru a
%i %ericiti$
.ntil ;our neNt attachment is threatenedQ :he truth about a thrill is that I get tired
o% it a%ter a Ihile$ :he; told me pra;er Ias the big thingM the; told me Hod Ias
the big thingM the; told me %riendship Ias the big thing$ And not -noIing Ihat
pra;er reall; Ias or not -noIing Ihat Hod reall; Ias, not -noIing Ihat
%riendship reall; Ias, Ie made much out o% them$
2ut a%ter a Ihile Ie got bored Iith themLbored Iith pra;er, Iith Hod, Iith
%riendship$
IsnFt that pathetic1 And thereFs no way out, thereFs simply no way out. )tFs
the only model we were gi+enUto be happy.
>u ni s!a dat nici un alt model$ >ici cultura noastra, nici societatea noastra si !
regret ea trebuie s!o spun ! nici macar religia noastra nu ne!a o%erit alt model$ Ai
%ost numit cardinal$ <e mare onoareQ +noare1 Ai spus onoare1 Ai %olosit cu"antul
gresit, Acum si altii "or aspira la el$ Ai reca)ut in ceea ce J"anghelia denumeste
"lumea" si iti "ei pierde su%letul$ Aumea, puterea, prestigiul, castigul, succesul,
onoarea etc$, toate sunt lucruri care nu eNista$ <astigi lumea, dar iti pier)i su%letul$
We werenFt gi+en any other model. (ur "ulture, our so"iety, and, )Fm
sorry to say, e+en our religion ga+e us no other model.
4ouF"e been appointed a cardinal$ ,hat a great honor that isQ
3onor1 (id ;ou sa; honor1 4ou used the Irong Iord$
>oI others are going to aspire to it$ 4ou lapsed into Ihat the gospels call &the
Iorld# and ;ouFre going to lose ;our soul$ :he Iorld, poIer, prestige, Iinning,
success, honor, etc$, are noneNistent things$ 4ou gain the world but you lose
your soul$
Intreaga ta "iata a %ost pustie si lipsita de su%let$ >u eNista nimic acolo$ 3u e.ista
de"at o singura eale de iesire a"eea de a fi deprogramat Q <um poti %ace
acest lucru1 Incepi sa de"ii constient de programare$ >u poti sa te schimbi printr!
un e%ort de "ointaM nu te poti schimba prin idealuriM nu te poti schimba
construindu!ti obiceiuri noi$ <omportamentul tau ar putea sa se schimbe, insa nu
si tu$
:e poti schimba doar prin constienta si intelegere$
4our Ihole li%e has been empt; and soulless$ :here is nothing there$
:hereFs onl; one Ia; out and that is to get deprogrammedQ 3oI do ;ou do that1
4ou become aIare o% the programming$ 4ou cannot change b; an e%%ort o% the
IillM ;ou cannot change through idealsM ;ou cannot change through building up
neI habits$ 4our beha"ior ma; change, but ;ou donFt$ 4ou only "hange through
awareness and understanding.
<and pri"esti o piatra si o "e)i ca atare ! adica o piatra U iar o bucatica de hartie,
ca pe o bucata de hartie, nu!ti imagine)i ca piatra este un diamant pretios si nu
cre)i ca bucatica de hartie este un cec de un miliard de dolari$
,hen ;ou see a stone as a stone and a scrap o% paper as a scrap o% paper, ;ou
donFt thin- that the stone is a precious diamond an;more and ;ou donFt thin- that
that scrap o% paper is a chec- %or a billion dollars$
<and "e)i asta, te schimbi$ >u mai eNista "iolenta in incercarea ta de a te
schimba$ Alt%el, ceea ce numesti tu schimbare nu este decat ca si cum ai muta
mobila de colo!colo$ <omportamentul tau s!a schimbat, dar tu nu$
When you see that, you "hange. ThereFs no +iolen"e anymore in your
attempt to "hange yourself. +therIise, Ihat ;ou call change is simpl; mo"ing
the %urniture around$ 4our beha+ior is "hanged, but not you.
CT. &etasarea-&eta"hment
http:**III$;outube$com*Iatch1"XiKdO2O2%6%c_%eatureXrelated
Singura cale de a te schimba este daca iti schimbi modul de intelegere$
(ar ce inseamna sa intelegi1 <um procedam1
:he onl; Ia; to change is b; changing ;our understanding$ 2ut Ihat does it mean
to understand1 3oI do Ie go about it1
Auati aminte cat de subOugati suntem de di"erse atasamenteM ne straduim sa
rearanOam lumea, in asa %el incat sa proteOam aceste atasamente, caci lumea este
o amenintare constanta pentru ele$
<onsider hoI IeFre ensla"ed b; "arious attachmentsM IeFre stri"ing to rearrange
the Iorld so that Ie can -eep these attachments, because the Iorld is a constant
threat to them$
Ci!e teama ca un prieten poate inceta sa ma iubeascaM mi!e teama ca s!ar putea
indrepta catre altcine"a$ :rebuie sa raman atragator, pentru ca trebuie sa!l
depasesc pe celalalt$ <ine"a m!a supus unei operatii de spalare a creierului si m!a
%acut sa cred ca am ne"oie de iubirea lui$
I %ear that a %riend ma; stop lo"ing meM he or she ma; turn to somebod; else$ I
ha"e to -eep ma-ing m;sel% attracti"e because I ha"e to get this other person$
Somebod; brainIashed me into thin-ing I need his or her lo"e$
(ar, in realitate, chiar nu am ne"oie de ea$ >u am ne"oie de iubirea nimanuiM am
ne"oie doar sa intru in contact cu realitatea$
2ut I reall; donFt$ I donFt need an;bod;Fs lo"eM ) 6ust need to get in tou"h with
reality.
:rebuie sa e"ade) din aceasta inchisoare a mea, din programare, conditionare, din
credintele mele %alse, din ilu)ii imaginareM trebuie sa e"ade) in realitate$ ?ealitatea
este minunataM este o des%atare absoluta$ 0iata eterna este in pre)ent$ Suntem
inconOurati de ea in totalitate, ca pestele de apele oceanului, %ara sa a"em habar
de asta$
) need to break out of this prison of mine, this programming, this
"onditioning, these false beliefs, these fantasies@ ) need to break out into
reality.
?ealit; is lo"el;M it is an absolute delight$
Eternal life is now. Were surrounded by it, like the fish in the ocean, but we have no notion about it at
all.
Suntem prea distrasi de acest atasament$ (in timp in timp, lumea se rearanOea)a
spontan pentru a se adapta la atasamentele noastre!ast%el ca spunem:
"(a"minunatQ Jchipa mea a castigatl"
WeFre too distra"ted with this atta"hment. Temporarily, the world
rearranges itself to suit our atta"hment, so we say, G4eah, great8 My
team won8V
(ar tine!te bineM se "a schimba din nouM maine "ei %i deprimat$ (e ce continuam sa
%acem asta1 Kaceti cate"a minute urmatorul eNercitiu: Handiti!"a la ce"a sau
cine"a de care sunteti atasatiM cu alte cu"inte, ce"a sau cine"a %ara de
care$credeti ca nu "eti %i %ericiti$ Ar putea %i ser"iciul "ostru, cariera "oastra,
pro%esia "oastra, prietenul "ostru, banii "ostri, orice$
Si spuneti!i acestui obiect sau persoana: "6ur si simplu, nu am ne"oie de tine ca
sa %iu %ericit$ Ca amagesc singur in con"ingerea mea ca %ara$tine nu "oi %i %ericit$
(ar eu chiar nu am ne"oie de tine pentru %ericirea meaM eu pot %i %ericit rara tine$
:u nu esti %ericirea mea, tu nu esti bucuria mea"$
2ut hang onM itFll changeM ;ouFll be depressed tomorroI$ ,h; do Ie -eep doing
this1 (o this little eNercise %or a %eI minutes: :hin- o% something or someone ;ou
are attached toM in other Iords, something or someone Iithout Ihich or Iithout
Ihom ;ou thin- ;ou are not going to be happ;$ It could be ;our Oob, ;our career,
;our pro%ession, ;our %riend, ;our mone;, Ihate"er$ And sa; to this obOect or
person, &I reall; do not need ;ou to be happ;$ IFm onl; deluding m;sel% in the
belie% that Iithout ;ou I Iill not be happ;$ 2ut I reall; donFt need ;ou %or m;
happinessM I can be happ; Iithout ;ou$ 4ou are not m; happiness, ;ou are not m;
Oo;$#

(aca atasamentul tau este o persoana, aceasta nu se "a bucura sa te auda
spunand asemenea cu"inte, dar asta nu trebuie sa te impiedice s!o %aci oricum$
6oti sa rostesti %ormula aceasta in taina inimii tale$ in orice ca) "ei intra in contact
eu ade"arulM "ei da o lo"itura unei ilu)ii$ 1eri"irea este o stare a noniluziei, a
renuntari la iluzie$
I% ;our attachment is a person, he or she is not going to be "er; happ; to hear ;ou
sa; this, but go ahead an;Ia;$ 4ou can sa; it in the secrec; o% ;our heart$ In an;
case, ;ouFll, be ma-ing contact Iith the truthM ;ouFll be smashing through a
%antas;$ 3appiness is a state o% nonillusion, o% dropping the illusion$
Cai eNista si un alt eNercitiu pe care!l puteti incerca: Handiti!"a la "remea cand
a"eati inima %ranta si "i se parea ca nu "eti mai %i %ericiti "reodata (ti!a murit sotul
sau sotia, te!a parasit prietenul, ti!ai pierdut toti banii)$ <e s!a intamplat1 :impul a
trecut si, daca ai reusit sa te agati de un alt obiect de atasament, sau ai reusit sa
gasesti altce"a sau pe altcine"a de care sa %ii atras, ce s!a intamplat eu "echiul
atasament1 >!a"eai de %apt ne"oie de el, ea sa %ii %ericit, nu!i asa1 Asta ar %i trebuit
sa te In"ete minte, dar noi nu in"atam niciodata$ >oi suntem programatiM suntem
conditionati$
+r ;ou could tr; another eNercise: :hin- o% a time Ihen ;ou Iere heartbro-en and
thought ;ou Iould ne"er be happ; again (;our husband died, ;our Ii%e died, ;our
best %riend deserted ;ou, ;ou lost ;our mone;)$ ,hat happened1 :ime Ient on,
and i% ;ou managed to pic- up another attachment or managed to %ind somebod;
else ;ou Iere attracted to or something else ;ou Iere attracted to, Ihat
happened to the old attachment1 4ou didnFt reall; need it to be happ;, did ;ou1
:hat should ha"e taught ;ou, but Ie ne"er learn$ ,eFre programmedM IeFre
conditioned$
<at de mult te eliberea)a sa nu depin)i emotional de ce"a$ (aca ai putea trill,
macar pentru o clipa, aceasta eNperienta eliberatoare, ai e"ada din inchisoarea ta
si ai atinge un crampei de cer$
3oI liberating it is not to depend emotionall; on an;thing$ I% ;ou could get one
secondFs eNperience o% that, ;ouFd be brea-ing through ;our prison and getting a
glimpse o% the s-;$
Intr!o )i, poate chiar "ei )bura$ Ci!a %ost teama sa o spun, dar am "orbit eu
(umne)eu si I !am spus ca nu am ne"oie de Jl$ ?eactia mea initiala a %ost: "Acest
lucru este in absoluta$contradictie cu tot ce am in"atat$" .nii oameni "or sa %aca o
eNceptie cu pri"ire la atasamentul lor %ata de (umne)eu$
Someda;, ma;be, ;ou Iill e"en %l;$ I Ias a%raid to sa; this, but I tal-ed to Hod,
and I told 3im that I donFt need 3im$ C; initial reaction Ias: &:his is so contrar; to
e"er;thing that IF"e been brought up Iith$# >oI, some people Iant to ma-e an
eNception o% their attachment to Hod$
Ji spun: (aca (umne)eu este acel (umne)eu, asa cum cred eu ca ar trebui sa %ie,
nu!I "a placea cand "oi renunta la atasamentul meu %ata Jl" 2ine, daca tu cre)i ca,
daca nu!A capeti pe (umne)eu, nu "ei %i %ericit, atunci acest (umne)euVV la care te
gandesti nu are nimic de a %ace eu (umne)eu cel ade"arat$ :e gandesti la o stare
de "isM te gandesti la conceptele tale$
:he; sa;, &I% Hod is the Hod that I thin- 3e ought to be, 3eFs not going to li-e it
Ihen I gi"e up m; attachment to 3imQ# All right, i% ;ou thin- that unless ;ou get
Hod ;ouFre not going to be happ;, then this &Hod# ;ouFre thin-ing o% has nothing
to do Iith the real Hod$
4ouFre thin-ing o% a dream stateM ;ouFre thin-ing o% ;our concept$
<ateodata trebuie sa te descotorosesti de (umne)eu", pentru a!A gasi pe
(umne)eu$ Culti mistici ne spun asta
Sometimes ;ou ha"e to get rid o% &Hod# in order to %ind Hod$ Aots o% m;stics tell us
that$
http:**III$;outube$com*Iatch1"XZ0d-5o0!=4G_%eatureXrelated
Am %ost atat de orbiti de tot, meat n!am descoperit ade"arul %undamental! si
anume, ca atasamentele mai degraba daunea)a, deccat sa aOute intr!o relatie$
,eF"e been so blinded b; e"er;thing that Ie ha"e not disco"ered the basic truth
that attachments hurt rather than help relationships$
Imi amintesc cat de speriat eram la gandul de a!i spune unui prieten apropiat de!
al meu: "<hiar nu am ne"oie de tine$ 6ot %i per%ect %ericit : %ara$ tine$ Si, spunandu!
ti asta, reali)e) ea pot sa ma bucur de compania ta pe deplin!$ gata cu nelinistile,
gata cu gelo)iile, gata eu sentimentele de posesi"itate, gata cu agatarile$ J o
incantare sa %iu eu tine, cand ma bucur de tine dintr!o postura in care nu ma mai
crampone)$
I remember hoI %rightened I Ias to sa; to an intimate %riend o% mine, &I reall;
donFt need ;ou$ I can be per%ectl; happ; Iithout ;ou$ And b; telling ;ou this I %ind
I can enOo; ;our compan; thoroughl;Lno more anNieties, no more Oealousies, no
more possessi"eness, no more clinging$ It is a delight to be Iith ;ou Ihen I am
enOo;ing ;ou on a nonclinging basis$
Jsti liberM la %el ca si mine$" (ar sunt sigur ca, pentru multi dintre "oi, este ea si
cum as "orbi intr!o limba strains$ Am a"ut ne"oie de %oarte multe luni de )ile sa
inteleg aceasta pe deplin si, nu uitati, eu sunt ie)uit iar eNereitiile mele spirituale
sunt toate ca acesta ! desi nu despre asta era "orba ! deoarece cultura mea si
anturaOul meu, in general, m!au in"atat sa pri"esc oamenii in termenii
atasamentelor mele$ Sunt destul de amu)at uneori sa "ad chiar si oameni aparent
obiecti"i, ca terapeutii si liderii spirituali, care Ii spun cui"a: &Jste un tip
nemaipomenit, un tip sen)ational, imi place de el cu ade"arat$" A%lu mai tar)iu ca
mie imi place de el, pentru ca lui Ii place de mine$ 6ri"esc in interiorul meu si
descopar ca, din cand in cand, rasare acelasi lucru$
4ouFre %reeM so am I$# 2ut to man; o% ;ou IFm sure this is li-e tal-ing a %oreign
language$ It too- me man;, man; months to %ull; understand this, and mind ;ou,
IFm a Pesuit, Ihose spiritual eNercises are all about eNactl; this, although I missed
the point because m; culture and m; societ; in general had taught me to "ieI
people in terms o% m; attachments$ IFm Duite amused, sometimes, to see e"en
seemingl; obOecti"e people li-e therapists and spiritual directors sa; o% someone,
&3eFs a great gu;, great gu;, I reall; li-e him$# I %ind out later that itFs because he
li-es me that I li-e him$ I loo- into m;sel%, and I %ind the same thing coming up
noI and again$
(aca esti atasat de apreciere si lauda, Ii "ei pri"i pe oameni prin prisma
amenintarii pe care o repre)inta$ei la adresa atasamentului tau, sau a modului in
care iti culti"a atasamentul, (aca esti politician si "rei sa %ii ales, cum ere)i ca ii
"ei pri"i pe oameni, incotro se "a indrepta interesul tau pentru oameni1 0ei %i
preoeupat de persoana care!ti "a da "otul$ (aea pe tine te interesea)a relatiile
seNuale, cum cre)i di ii "ei pri"i pe barbati si pe %emei1 $ (aca esti atasat de
putere, aceasta "ada o anumita coloratie imaginii tale despre oameni$
I% ;ouFre attached to appreciation and praise, ;ouFre going to "ieI people in terms
o% their threat to ;our attachment or their %ostering o% ;our attachment$ I% ;ouFre a
politician and ;ou Iant to be elected, hoI do ;ou thin- ;ouFre going to loo- at
people, hoI Iill ;our interest in people be guided1 4ou Iill be concerned %or the
person IhoFs going to get ;ou the "ote$ I% Ihat ;ouFre interested in is seN, hoI do
;ou thin- ;ouFre going to loo- at men and Iomen1 I% ;ouFre attached to poIer,
that colors ;our "ieI o% human beings$
Atasamentul iti distruge capacitatea de a iubi$ <e este iubirea1 Iubirea este
sensibilitate, iubirea este constiinta$ Sa "a dau un eNemplu: Ju ascult o sim%onie,
dar daca tot ce aud este sunetul tobelor, nu aud sim%onia$ <e este o inima
iubitoare1 o inima iubitoare este sensibila la caracterul complet al "ietii, la toate
persoaneleM o inima iubitoare nu este impietrita %ata de nimeni si nimic$ (ar atunci
cand de"ii atasat! in sensul pe care il dau eu acestui cu"ant ! atunci bloche)i
multe alte lucruri$
An attachment destro;s ;our capacit; to lo"e$ ,hat is lo"e1 Ao"e is sensiti"it;,
lo"e is consciousness$ :o gi"e ;ou an eNample: IFm listening to a s;mphon;, but i%
all I hear is the sound o% the drums I donFt hear the s;mphon;$ ,hat is a lo"ing
heart1 A lo"ing heart is sensiti"e to the Ihole o% li%e, to all personsM a lo"ing heart
doesnFt harden itsel% to an; person or thing$ 2ut the moment ;ou become
attached in m; sense o% the Iord, then ;ouFre bloc-ing out man; other things$
>u ai ochi decat pentru obiectul atasamentului tauM ai urechi doar pentru tobeM
inima ti s!a impietrit, In plus, este si orbita, pentru ca nu mai percepe$ In mod
obiecti", subiectul atasamentului sau$ Iubirea presupune perceptie limpede,
obiecti"itate$ >u eNista nimic mai plin de acuratete decat iubirea$
4ouF"e got e;es onl; %or the obOect o% ;our attachmentM ;ouF"e got ears onl; %or
the drumsM the heart has hardened$ Coreo"er, itFs blinded, because it no longer
sees the obOect o% its attachment obOecti"el;$ Ao"e entails clarit; o% perception,
obOecti"it;M there is nothing so clear!sighted as lo"e$
CR. )ubire patimasa Addi"ti+e :o+e
http$--www.youtube."om-wat"h5+HXBiw;ndeW[AJfeatureHrelated
)ubire patimasa
Inima indragostita ramane blanda si sensibila$ (ar$cand esti pomit sa obtii un lucru
anume, de"ii %eroce, aspru si insensibil$
:he heart in lo"e remains so%t and sensiti"e$ 2ut Ihen ;ouFre hell!bent on getting
this or the other thing, ;ou become ruthless, hard, and insensiti"e$
<um poti sa!i iubesti pe oameni, cand ai ne"oie de oameni1
>u poti decat sa!i %olosesti$ (aca am ne"oie de tine ca sa ma %aci %ericit, trebuie sa
te %olosesc, trebuie sa te manipule), trebuie sa gasesc cai si metode ca sa te
castig pentru mine$ >u te pot lasa liber$
3oI can ;ou lo"e people Ihen ;ou need people1 4ou can onl; use them$ I% I need
;ou to ma-e me happ;, IF"e got to use ;ou, IF"e got to manipulate ;ou, IF"e got to
%ind Ia;s and means o% Iinning ;ou$ I cannot let ;ou be %ree$
6ot iubi oamenii, numai cand mi!am golit "iata de oameni$
<and nu mai eNist pentru ne"oia de oameni, atunci ma gasesc in plin desert, Aa
inceput te simti ingro)itor, te$simti$singur, dar, daca poti suporta un timp aceasta
stare, "ei descoperi, dintr!o data, ca nu este deloc singuratate$ Jste solitudine,
este i)olare, iar desertul incepe sa in%loreasca$ Atunci "ei a%la, in s%arsit, ce$este
iubirea, ce este (umne)eu, ce este realitatea$
I can onl; lo"e people Ihen I ha"e emptied m; li%e o% people$ ,hen I die to the
need %or people, then IFm right in the desert$ In the beginning it %eels aI%ul, it %eels
lonel;, but i% ;ou can ta-e it %or a Ihile, ;ouFll suddenl; disco"er that it isnFt lonel;
at all$ It is solitude, it is aloneness, and the desert begins to %loIer$ :hen at last
;ouFll -noI Ihat lo"e is, Ihat Hod is, Ihat realit; is$
(ar, la inceput, renuntarea la drog poate %i di%icila, cu eNceptia ca)ului ca esti
in)estrat cu o intelegere patrun)atoare, sau ai su%erit deOa destul$ Jste lucru mare
sa %i a"ut parte de su%erinta$
2ut in the beginning gi"ing up the drug can be tough, unless ;ou ha"e a "er; -een
understanding or unless ;ou ha"e su%%ered enough$ ItFs a great thing to ha"e
su%%ered$
>umai atunci te saturi de ea$ :e poti %olosi de su%erinta, pentru a curma su%erinta$
<ei mai multi oameni continua sa su%ere$ Asa se eNplica con%lictul in care ma
gasesc, uneori, intre rolul meu de indrumator spiritual si cel de terapeut$ .n
terapeut spune: "3ai sa usuram su%erinta"$
+nl; then can ;ou get sic- o% it$ 4ou can ma-e use o% su%%ering to end su%%ering$
Cost people simpl; go on su%%ering$ :hat eNplains the con%lict I sometimes ha"e
betIeen the role o% spiritual director and that o% therapist$ A therapist sa;s, &AetFs
ease the su%%ering$#
Indrumatorul spiritual spune: Aasa!l sa su%ere, se "a satura de acest tip de relatii
cu oamenii si, in %inal, "a decide sa e"ade)e din aceasta inchisoare a dependentei
emotionale %ata de altii$" Sa prescriu un calmant, sau sa inlatur cancerul1 >u e
usor sa iei o deci)ie$
:he spiritual director sa;s, &Aet her su%%er, sheFll get sic- o% this Ia; o% relating to
people and sheFll %inall; decide to brea- out o% this prison o% emotional
dependence on others$# Shall I o%%er a palliati"e or remo"e a cancer1 ItFs not eas;
to decide$
<ine"a arunca pe masa, plin de de)gust, cartea pe care o citea$ Aasa!l sa o
tranteasca si alta data$ >u o ridica in locul lui si nu!i spune ca totul este in regula$
Spiritualitatea inseamna constienta, constienta, constienta, constienta, constienta
! si iar constienta$
A person slams a boo- on the table in disgust$ Aet him -eep slamming it on the
table$ (onFt pic- up the boo- %or him and tell him itFs all right$ Spiritualit; is
aIareness, aIareness, aIareness, aIareness, aIareness, aIareness$
<and mama ta s!a suparat pe tine, n!a spus ca ar %i ce"a in neregula cu ea, ci cu
tine$
In ca) contrar, nu s!ar mai %i suparat$ Ji bine, Cama, am %acut marea descoperire,
si anume ea daca esti suparata, e ce"a in neregula cu tine$ ,hen ;our mother got
angr; Iith ;ou, she didnFt sa; there Ias something Irong Iith her, she said there
Ias something Irong Iith ;ouM otherIise she IouldnFt ha"e been angr;$ ,ell, I
made the great disco"er; that i% ;ou are angr;, Cother, thereFs something Irong
Iith ;ou$
Asa ca ar %i mai bine sa coopere)i cu %uria ta$ >u %ugi de ea si cooperea)a cu ea$
>u e mnia mea$ (aca este sau nu ce"a in neregula cu mine, acesta e un lucru pe
care!l "oi eNamina independent de %uria ta$ >u ma "oi lasa in%luentat de %uria ta$
Aucrul amu)ant este ca, atunci cand pot %ace asta %ara sentimente negati"e %ata
de altcine"a, pot %i complet obiecti" si cu mine insumi$
So ;ouFd better cope Iith ;our anger$ Sta; Iith it and cope Iith it$ ItFs not mine$
,hether thereFs something Irong Iith me or not, IFll eNamine that independentl;
o% ;our anger$ IFm not going to be in%luenced b; ;our anger$ :he %unn; thing is
that Ihen I can do this Iithout %eeling an; negati"it; toIard another, I can be
Duite obOecti"e about m;sel%, too$

(oar o persoana %oarte constienta poate re%u)a sa aleaga "ino"atia si %uria, poate
spune: "Ai un acces de %urie$ Koarte rau$ Ju nu simt nici cea mai mica dorinta sa te
sal"e) si re%u) sa ma simt "ino"at$" >u ma "oi uri pentru nimic din ce!am %acut$
Asta arata ce insemna "ino"atia$ >u ma "oi simti rau si nu ma "oi biciui pentru
nimic din ce am %acut ! nici bine, nici rau$ Sunt pregatit sa anali)e) lucrurile, sa le
contemplu si sa spun: "Ji bine, daca am %acut rau, a %ost pentru ca nu eram in
stare de constienta$
+nl; a "er; aIare person can re%use to pic- up the guilt and anger, can sa;,
&4ouFre ha"ing a tantrum$ :oo bad$ I donFt %eel the slightest desire to rescue ;ou
an;more, and I re%use to %eel guilt;$# IFm not going to hate m;sel% %or an;thing IF"e
done$ :hatFs Ihat guilt is$ IFm not going to gi"e m;sel% a bad %eeling and Ihip
m;sel% %or an;thing I ha"e done, either right or Irong$ IFm read; to anal;)e it, to
Iatch it, and sa;, &,ell, i% I did Irong, it Ias in unaIareness$#
">imeni nu %ace rau in stare de constienta$ (e aceea ne spun atat de %rumos
teologii, ca Iisus n!a putut %ace nimic rau$ 6ot intelege acest lucru, pentru ca o
persoana iluminata nu poate %ace rau$ 6ersoana iluminata este libera$ Iisus a %ost
liber ! si, pentru ca a %ost liber, Jl n!a putut %ace "reun rau$ (ar din clipa in care
poti %ace rau, nu mai esti liber$
>obod; does Irong in aIareness$ :hatFs Ih; theologians tell us "er; beauti%ull;
that Pesus could do no Irong$ :hat ma-es "er; good sense to me, because the
enlightened person can do no Irong$ :he enlightened person is %ree$ Pesus Ias
%ree and because he Ias %ree, he couldnFt do an; Irong$ 2ut since ;ou can do
Irong, ;ouFre not %ree$
CL. Mai multe "u+inte -At a :oss for Words
=uterea "u+intelor-The =ower of Words
http:**III$;outube$com*Iatch1"XE5iIDnde`aA_%eatureXrelated
Car- :Iain a gasit cu"intele potri"ite, atunci cand a )is: "Jra atat de %rig, incat
daca termometrul ar %i %ost cu "reo doi centimetri mai lung, am %i murit de %rig"$
3oi murim de frig da"a ne bazam pe "u+intele$
Car- :Iain put it "er; nicel; Ihen he said, &It Ias so cold that i% the thermometer
had been an inch longer, Ie Iould ha"e %ro)en to death$# We do freeze to
death on words$
>u %rigul de a%ara contea)a, ci termometrul$ >u realitatea contea)a, ci ceea ce!ti
spui despre ea$ Am au)it o po"este minunata, despre un %ermier din Kinlanda$
<and se trasa granita dintre ?usia si Kinlanda, %ermierul a trebuit sa decida unde
"roia sa ramana !in ?usia sau in Kinlanda$
ItFs not the cold outside that matters, but the thermometer$ ItFs not realit; that
matters, but Ihat ;ouFre sa;ing to ;oursel% about it$ I Ias told a lo"el; stor; about
a %armer in Kinland$ ,hen the; Iere draIing up the ?ussian!Kinnish border, the
%armer had to decide Ihether he Ianted to be in ?ussia or Kinland$
(upa mai mult timp, omul a spus ca ar "rea sa ramana in Kinlanda, dar nici n!ar
"rea sa Oigneasca o%icialitatile ruse$ Acestea au trimis un repre)entant sa!l intrebe
de ce alesese Kinlanda$
A%ter a long time he said he Ianted to be in Kinland, but he didnFt Iant to o%%end
the ?ussian o%%icials$ :hese came to him and Ianted to -noI Ih; he Ianted to be
in Kinland$
Kermierul a raspuns: "Ci!am dorit intotdeauna sa traiesc in Cama ?usie dar, la
"arsta mea, n!as mai putea supra"ietui unei alte ierni rusesti$" ?usia si Kinlanda
sunt doar cu"inte, concepte ! dar nu pentru %iintele umane, nu pentru %iintele
umane nebune$ >oi nici nu ne uitam niciodata la realitate$
The farmer replied, G)t has always been my desire to li+e in Mother
%ussia, but at my age ) wouldnFt be able to sur+i+e another %ussian
winter.V
?ussia and Kinland are onl; Iords, concepts, but not %or human beings, not %or
cra); human beings$ ,eFre almost ne"er loo-ing at realit;$
.n guru incerca, odata, sa!i eNplice multimii cum reactionea)a omul la cu"inte,
cum se hraneste din cu"inte, cum traieste mai mult din cu"inte, decat din
realitate$
A guru Ias once attempting to eNplain to a croId hoI human beings react to
Iords, %eed on Iords, li"e on Iords, rather than on realit;$
(in public s!a ridicat cine"a si a protestat, spunand: ">u sunt de acord ca "orbele
au o in%luenta atat de mare asupra noastra"$ Huru i!a spus: "Stai Oos,
nenorocitule$" +mul a palit de manie si a spus: "Spui despre tine ca esti un
iluminat, un guru, un maestru, dar ar trebui sa!ti %ie rusine$"
+ne o% the men stood up and protestedM he said, &I donFt agree that Iords ha"e all
that much e%%ect on us$# :he guru said, &Sit doIn, ;ou son o% a bitch$#
:he man Ient li"id Iith rage and said, &4ou call ;oursel% an enlightened person, a
guru, a master, but ;ou ought to be ashamed o% ;oursel%$#
Atunci guru a spus: "Scu)ati!ma, domnule, m!a luat "alul$ 0a rog sa ma iertatiM am
gresitM imi pare rau"$ 6aua la urma, omul s!a calmat$ Atunci, guru a spus: "Ci!au
%ost de aOuns doar cate"a cu"inte, ca sa starnesc o ade"arata %urtuna, si tot cate"a
cu"inte sa "a potolesc, nu!i asa1"
:he guru then said, &6ardon me, sir, I Ias carried aIa;$ I reall; beg ;our pardonM
that Ias a lapseM IFm sorr;$# :he man %inall; calmed doIn$ :hen the guru said, &It
too- Oust a %eI Iords to get a Ihole tempest going Iithin ;ouM and it too- Oust a
%eI Iords to calm ;ou doIn, didnFt it1#
<u"inte, cu"inte, cu"inte, cu"inte, cat de inrobitoare sunt, daca nu sunt %olosite in
modul potri"itQ
,ords, Iords, Iords, Iords, hoI imprisoning the; are i% the;Fre not used
properl;$
CB. )ntentii as"unse - 'idden Agendas
Agende as"unse
http:**III$;outube$com*Iatch1"X@G>.oK@d9Bc_%eatureXrelated
nu te identi%ica cu ceea ce simti
sunt grade de constienta
JNista o di%erenta intre cunoastere si constienta, intre acumulare de cunostinte si
constienta, :ocmai "!am spus ca nu se poate %ace rau, cand suntem in stare de
constienta, (ar se poate %ace rau prin cunoastere sau prin acumulare de
in%ormatii, atunci cand stii ca ce"a este rau$
:here is a di%%erence betIeen -noIledge and aIareness, betIeen in%ormation
and aIareness$ I Oust said to ;ou that one cannot do e"il in aIareness$ 2ut one
can do e"il in -noIledge or in%ormation, Ihen ;ou -noI something is bad$
":ata, iarta!i ca nu stiu ce %ac"$
As traduce asta ca: "Ji nu sunt constienti de ceea ce %ac$"
S%antul 6a"el spune ca el este cel mai mare pacatos, pentru ca a prigonit 2iserica
lui <hristos$ (ar, adauga el, am %acut!o inconstient$ Sau, daca prigonitorii ar %i %ost
constienti ca acel pe care iI rastigneau era Kiul (omnului, n!ar %i %acut!o niciodata$
&Kather, %orgi"e them, %or the; -noI not Ihat the; do$#
I Iould translate that as &:he;Fre not aIare o% Ihat the; are doing$#
6aul sa;s he is the greatest o% sinners because he persecuted the <hurch o% <hrist$
2ut, he adds, I did it unaIares$ +r i% the; had been aIare that the; Iere
cruci%;ing the Aord o% Hlor;, the; Iould ne"er ha"e done so$
Sau: "0a "eni "remea cand te "or prigoni, cu credinta ca!i %ac un ser"iciu lui
(umne)eu$"
Ji nu sunt constienti$ S!au incurcat in cunoastere si acumulare de cunostinte$
S%antul :homas dV ADuino a gasit "orbele potri"ite, cand a spus: "(e %iecare data
cand cine"a pacatuieste, el pacatuieste sub preteNtul binelui$"
+amenii se orbesc singuriM considera un lucru: ca %iind bun, chiar daca stiu ca este
rauM ei incearca sa dea eNplicatii rationale, pentru ca se straduiesc sa descopere
ce"a, sub preteNtul binelui$
+r: &:he time Iill come Ihen the; Iill persecute ;ou and the; thin- the; are
doing a ser"ice to Hod$# :he; arenFt aIare$ :he;Fre caught up in in%ormation and
-noIledge$
:homas ADuinas puts it nicel; Ihen he sa;s, &J"er; time someone sins, the;Fre
sinning under the guise o% good$# :he;Fre blinding themsel"esM the;Fre seeing
something as good e"en though the; -noI it is badM the;Fre rationali)ing because
the;Fre see-ing something under the preteNt o% good$
+ %emeie mi!a dat drept eNemplu doua situatii in care considera ca ar %i %ost di%icil
sa %ie constienta$ Kemeia lucra intr!o %irma de intretinere, cu$multi angaOati, cu
tele%oane care sunau intr!una, iar ea erasingura$Intr!o ade"arata harababura
creata de oameni ner"osi si suparatiM Kemeia aconstatat di este eNtrem de di%icil
sa $$ si pastre)e Iinistea si calmul$
Someone ga"e me tIo situations in Ihich she %ound it di%%icult to be aIare$ She
Ias in a ser"ice industr; Ihere man; people Iere lined up, man; phones Iere
ringing, and she Ias alone and there Iere distractions coming %rom a lot o%
uptight, angr; people$ She %ound it eNtremel; di%%icult to maintain serenit; and
calm$
A doua situatie a %ost cand erala "olan, in tra%ic, cu cIaNoane si oameni care
inOurau in gura mare$ C!a intrebat daca starea de ner"o)itate s!ar putea risipi mai
tar)iu, ca sa se poata linisti$ Ati obser"at care este atasamentul din aceasta
situatie1 Ainiste$
Atasamentul ei %ata de liniste si calm$ Kemeia spunea: (aca nu sunt Iinistita, nu
"oi %i %ericita$" 0!a trecut "reodata prin cap ca ati putea %i %ericiti$ lntr!o stare de
tensiuneQ
:he other situation Ias Ihen she Ias dri"ing in tra%%ic, Iith horns bloIing and
people shouting %our!letter Iords$ She as-ed me Ihether e"entuall; that
ner"ousness Iould dissipate and she could remain at peace$ (id ;ou pic- up the
attachment there1
6eace$ 3er attachment to peace and calm$ She Ias sa;ing, &.nless IFm peace%ul, I
IonFt be happ;$# (id it e"er occur to ;ou that ;ou could be happ; in tension1

Inainte de iluminare, obisnuiam sa %iu deprimatM dupa iluminare, am continuat sa
%iu deprimat$ >u!ti %aci un tel din relaNare si sensibilitate$ Ai au)it "reodata de
oameni care sa de"ina tensionati, cand incearca sa se destinda1 (aca esti
tensionat, nu %aci decat sa!ti urmaresti propria tensiune$ >u te "ei intelege
niciodata pe tine insuti, daca urmaresti sa te schimbi$ <u cat incerci mai mult sa te
schimbi, cu atat este mai rau$ <hemarea ta este sa %ii constient$ Sa percepi
sunetul )gomotos al tele%onuluiM sa!ti simti ner"ii sacaitoriM sa simti cum se misca
"olanul masinii$
>efore enlightenment, ) used to be depressed@ after enlightenment, )
"ontinue to be depressed. 4ou donFt make a goal out of rela.ation and
sensiti+ity$
3a"e ;ou e"er heard o% people Iho get tense tr;ing to relaN1
I% one is tense, one simpl; obser"es oneFs tension$
4ou Iill ne"er understand ;oursel% i% ;ou see- to change ;oursel%$
:he harder ;ou tr; to change ;oursel%, the Iorse it gets$
4ou are called upon to be aIare$ Het the %eel o% that Oangling telephoneM get the
%eel o% Oarred ner"esM get the sensation o% the steering Iheel in the car$
<u alte cu"inte, "ino la realitate si lasa tensiunea si calmulin propria lor griOa, (e
%apt, "a trebui sa le lasi sa!si poarte singure de griOa, pentru ca tu "ei %i prea
ocupat sa iei contact cu realitatea$ 6as cu pas, lasa orice se intamp3i sa se
intample$ Schimbarea ade"arata "a "eni atunci cand nu "a %i produsa de ego!ul
tau, eide realitate $$ <onstienta permite realitatii sa te schimbe$ Inconstienta te
schimbi, dar pentru astatrebuie sa o traiesti, 6auli una!alta, iei de bune spusele
mele$
In other Iords, come to realit;, and let tension or the calmness ta-e care o% itsel%$
As a matter o% %act, ;ou Iill ha"e to let them ta-e care o% themsel"es because
;ouFll be too preoccupied Iith getting in touch Iith realit;$ Step b; step, let
Ihate"er happens happen$
?eal change Iill come Ihen it is brought about, not b; ;our ego, but b; realit;$
Awareness releases reality to "hange you$ In aIareness ;ou change, but
;ouF"e got to eNperience it$ At this point ;ouFre Oust ta-ing m; Iord %or it$
6oate ca ti!ai %acut chiar un plan legat de cum sa de"ii constient$ Jgo!ul tau, in
"iclenia lui, incearca sa te impinga spre constienta$ Kii atentQ 0ei intampina
re)istentaM "or eNista neplaceri, <and cine"a se incrancenea)a sa %ie constient tot
timpul, poti detecta o usoara neliniste$ Ji "or sa se tre)easca, sa a%le daca s!au
tre)it cu ade"arat, sau nu$
6erhaps also ;ouF"e got a plan to become aIare$ 4our ego, in its oIn cunning
Ia;, is tr;ing to push ;ou into aIareness$ ,atch itQ 4ouFll meet Iith resistanceM
there Iill be trouble$ ,hen someone is anNious about being aIare all the time,
;ou can spot the mild anNiet;$ :he; Iant to be aIa-e, to %ind out i% the;Fre reall;
aIa-e or not$
Asta %ace parte din ascetism, nu din constienta$ Suna ciudat, intr!o cultura in care
am %ost in"atati sa atingem teluri, sa aOungem unde"a$ 3u e.ista lo"ul la "are
sa pori a6unge, pentru "a, de fapt, esti de6a a"olo.
:hatFs part o% asceticism, not aIareness$ It sounds strange in a culture Ihere
IeF"e been trained to achie"e goals, to get someIhere, but in %act thereFs
noIhere to go because ;ouFre there alread;$
Papone)ii au o )icala %rumoasa: ")n ziua in "are in"etezi sa "alatoresti, +ei
sosi la destinatie"$
Atitudinea ta ar trebui sa %ie: "0reau sa %iu constient, "reau sa %iu in contact cu
orice eNista si sa las orice sa se intampleM da"a sunt treaz, bine, da"a dorm
iarasi bine.* S nu identi%ica constienta cu starea de "egheT
In momentul in care iti %aci un tel din ea si "rei sa o atingi, tu cauti prosla"irea
ego!ului,
de)"oltarea propriului tau ego$
:he Papanese ha"e a nice Ia; o% putting it: &:he da; ;ou cease to tra"el, ;ou Iill
ha"e arri"ed$# 4our attitude should be: &I Iant to be aIare, I Iant to be in touch
Iith Ihate"er is and let Ihate"er happens happenM i% IFm aIa-e, %ine, and i% IFm
asleep, %ine$# :he moment ;ou ma-e a goal out o% it and attempt to get it, ;ouFre
see-ing ego glori%ication, ego promotion$
0rei sa ai sentimentul placut ca ai reusit$ <and "ei "reusi",n!ai sa!ti dai seama de
asta$ Cana ta stanga nu "a sti ce %ace mana ta dreapta$ "(oamne, cand am %acut
asa ce"a1 >!am V%ost constient," <aritatea nu este niciodata mai minunata decat
atunci cand cine"a isi pierde constiinta ca %ace acte de caritate$ "0rei sa spui ca
te!am aOutat1 Ju ma distram$ Imi %aceam numarul si atat$ :i!a %ost de aOutor, este
minunat$ Kelicitari, Ju n!am nici un merit$"
4ou Iant the good %eeling that ;ouF"e made it$ ,hen ;ou do &ma-e it,# ;ou IonFt
-noI$ 4our le%t hand IonFt -noI Ihat ;our right hand is doing$ &Aord, Ihen did
Ie do this1 ,e had no aIareness$# <harit; is ne"er so lo"el; as Ihen one has lost
consciousness that one is practicing charit;$ &4ou mean I helped ;ou1 I Ias
enOo;ing m;sel%$ I Ias Oust doing m; dance$ It helped ;ou, thatFs Ionder%ul$
<ongratulations to ;ou$ >o credit to me$#
<and atingi ceea ce doresti, cand esti constient, "ei %i tot mai putin preocupat de
etichete ca "trea)", sau "adormit"$
.nul dintre lucrurile di%icile pecare trebuie sa!l %ac este sa "a starnesc curio)itatea
si nu lacomia spirituala$ 3ai sa ne tre)im, "a %i minunatQ (upa un timp, nu mai
contea)aM esti constient, pentru ca traiesti$
When you attain, when you are aware, in"reasingly you will not be
bothered about labels like GawakeV or Gasleep.V +ne o% m; di%%iculties here
is to arouse ;our curiosit; but not ;our spiritual greed$ AetFs come aIa-e, itFs
going to be Ionder%ul$ A%ter a Ihile, it doesnFt matterM one is aIare, because one
li"es$
9iata in"onstienta nu merita sa fie traita$ Si tu "ei lasa durerea sa!si poarte
singura de griOa$$"
The unaware life is not worth li+ing$ And ;ou Iill lea"e pain to ta-e care o%
itsel%$
CC. Capitularea- &o not resist
3u te opune /let go@ rela.are@ renuntarea la lupta0 -&o not
resist
http$--www.youtube."om-wat"h5+H3"7%zwT6WdgJfeatureHrelated
<u cat incerci mai mult sa te schimbiM cu atat este mai rau$ +are asta inseamna ca
un anumit grad de pasi"itate este acceptabil1 (a, cu cat te opui mai mult la ce"a
anume, cu atat ii dai mai multa %orta$ Acesta este intelesul cu"intelor lui Iisus:
"<and cine"a te lo"este pe obra)ul drept, intoarce si obra)ul stang$ :u le con%eri
putere demonilor cu care lupti$ Iata o a%irmatie care pare a a"ea o nuanta
orientala$ (ar daca nu te impotri"esti dusmanului tau, il in%rangi$ S4S '$55T
:he harder ;ou tr; to change, the Iorse it can get$ (oes this mean that a certain
degree o% passi"it; is all right1 4es, the more ;ou resist something, the greater
poIer ;ou gi"e to it$ :hatFs the meaning, I thin-, o% PesusF Iords: &,hen someone
stri-es ;ou on the right chee-, o%%er him ;our le%t as Iell$# 4ou alIa;s empoIer
the demons ;ou %ight$ :hatFs "er; +riental$ 2ut i% ;ou %loI Iith the enem;, ;ou
o"ercome the enem;$
<um poate cine"a sa %aca %ata raului1
>u luptand impotri"a lui, ci prin e%ortul de a!l intelege$ 6rin intelegere, el dispare$
<um %ace cine"a %ata intunericului1 >u cu pumnul$ >u i)gonesti intunericul din
camera cu matura, ci aprin)and lumina$ <u cat te lupti mai mult cu intunericul, cu
atat de"ine el mai real pentru tine si eu atat mai mult te oboseste$ (ar cand
aprin)i lumina constientei, intunericul se topeste$
3oI does one cope Iith e"il1 >ot b; %ighting it but b; understanding it$ In
understanding, it
disappears$ 3oI does one cope Iith dar-ness1 >ot Iith oneFs %ist$ 4ou donFt chase
dar-ness out o% the room Iith a broom, ;ou turn on a light$ :he more ;ou %ight
dar-ness, the more real it becomes to ;ou, and the more ;ou eNhaust ;oursel%$
2ut Ihen ;ou turn on the light o% aIareness, it melts$
Sa spunem ea acest colt de hartie e un cec de un miliard de dolari$ (ar "ai,
trebuie sa renunt la el$ J"anghelia spune ea trebuie sa renunt, daca "reau "iata
"esnica, Ai de gand sa inlocuiesti un %el de lacomie X lacomia spirituala ! eu alt
gen de lacomierInainteM a"eai un ego lumesc, iar acum ai un ego spiritual! dar ai
totusi un ego, unul ra%inat si caruia e mult mai di%icil sa!i %aci %ata$ <and renunti la
ce"a, esti legat de acel ce"a$
Sa; this scrap o% paper is a billion!dollar chec-$ Ah, I must renounce it, the gospel
sa;s, I must gi"e it up i% I Iant eternal li%e$ Are ;ou going to substitute one greedL
a spiritual greedL%or the other greed1 2e%ore, ;ou had a Iorldl; ego and noI
;ouF"e got a spiritual ego, but ;ouF"e got an ego all the same, a re%ined one and
one more di%%icult to cope Iith$ ,hen ;ou renounce something, ;ouFre tied to it$
(ar daca, in loc sa renunt, pri"esc cu atentie si spun: "3ei, asta nu!i un cec de un
miliard de dolari, e doar o bucata de hartie", nu mai ramane nimic pentru care sa
lupt, nimic la care sa renunt$
2ut i% instead o% renouncing it, I loo- at it and sa;, &3e;, this isnFt a billion!dollar
chec-, this is a scrap o% paper,# there is nothing to %ight, nothing to renounce$
CD. Cap"ane de tot felul -Assorted :andmines
Cine de teren (credinte localeM ideologii) asortate
http:**III$;outube$com*Iatch1"X;c>SOJJnd^._%eatureXrelated
In tara mea, multi barbati cresc cu con"ingerea ca %emeile sunt ca "itele$
"Am luat!o de ne"asta," spun ei$ "Jste proprietatea mea$" Sunt de condamnat
acesti barbati1 6regatiti!"a sa %iti socati: >u, nu sunt$
In m; countr;, lots o% men groI up Iith the belie% that Iomen are cattle$ &I
married her,# the; sa;$ &SheFs m; possession$# Are these men to blame1 Het
read; %or a shoc-: :he; arenFt$
:ot asa cum nici amerieanii nu sunt in"inuiti pentru modul m care ii "ad pe rusi$
+chelarii ! adica perceptiile lor ! s!au colorat, pur si simplu, intr!o anumita nuanta
si iata unde au aOunsM aceasta este culoarea prin care ei pri"esc lumea$ +are cat
le!ar trebui sa de"ina realisti, sa de"ina constienti ca pri"esc lumea prin ochelari
colorati1 >u eNista sal"are, pana nu reusesc sa!si recunoasca principala
preOudecata$
Pust as man; Americans are not to blame %or the Ia; the; "ieI ?ussians$ :heir
glasses or perceptions simpl; ha"e been d;ed a certain color, and there the; areM
thatFs the color through Ihich the; loo- at the Iorld$ ,hat does it ta-e to ma-e
them real, to ma-e them aIare that the;Fre loo-ing at the Iorld through colored
glasses1
:here is no sal"ation till the; ha"e seen their basic preOudice$

(e indata ce aOungi sa pri"esti lumea prin prisma unei ideologii, esti terminat$ >ici
o realitate nu incape mtr!o ideologie$ 0iata este dincolo de aceasta$ (e aceea
oamenii sunt permanent in cautarea sensului "ietii$
As soon as you look at the world through an ideology you are finished.
>o realit; %its an ideolog;$ Ai%e is be;ond that$ :hat is Ih; people are alIa;s
searching %or a meaning to li%e$
(ar "iata nu are nici un intelesM nu poate a"ea inteles, pentru ca acesta este o
%ormulaM intelesul este ce"a ce poate %i priceput cu mintea$ (e %iecare data cand
incerci sa dai sens realitatii, te lo"esti de ce"a care distruge intelesul la care ai
aOuns$ 0ei gasi intelesul, doar cand "ei %i trecut dincolo de inteles$
2ut li%e has no meaningM it cannot ha"e meaning because meaning is a %ormulaM
meaning is something that ma-es sense to the mind$ J"er; time ;ou ma-e sense
out o% realit;, ;ou bump into something that destro;s the sense ;ou made$
Ceaning is onl; %ound Ihen ;ou go be;ond meaning$
0iata are rost doar cand o percepi ca mister, si ca nu are inteles pentru mintea
rationala$ >u spun ca adoratia nu este importanta, dar spun ca indoiala este in%init
mai importanta decat adoratia$
Ai%e onl; ma-es sense Ihen ;ou percei"e it as m;ster; and it ma-es no sense to
the conceptuali)ing mind$ I donFt sa; that adoration isnFt important, but I do sa;
that doubt is in%initel; more important than adoration$
6retutindeni, oamenii cauta obiecte pe care sa le "enere)e, dar mie nu mi se pare
ca oamenii s!ar %i tre)it su%icient in comportamentul si con"ingerile lor$ <at de
%ericiti am putea %i, daca teroristii si!ar$adora mai putin ideologiile si ar a"ea mai
multe indoieli, +ricum, nu ne place sa aplicam aceasta cerinta si la noiM despre noi
credem ea suntem per%ecti, iar teroristii gresesc$
J"er;Ihere people are searching %or obOects to adore, but I donFt %ind people
aIa-e enough in their attitudes and con"ictions$ 3oI happ; Ie Iould be i%
terrorists Iould adore their ideolog; less and Duestion more$ 3oIe"er, Ie donFt
li-e to appl; that to oursel"esM Ie thin- IeFre all right and the terrorists are
Irong$
(ar cine este terorist pentru tine, poate %i considerat martir de tabara cealalta$
Singuratatea este atunci cand iti este dor de oameniM solitudinea este atunci cand
te bucuri de tine insuti$ Aduceti!"a aminte de spiritul sarcastic al lui Heorge
2ernard ShaI$ Scriitorul se a%la la una dintre acele petreceri ingro)itoare, unde nu
se spune nimic$
2ut a terrorist to ;ou is a mart;r to the other side$ Aoneliness is Ihen ;ouFre
missing people, aloneness is Ihen ;ouFre enOo;ing ;oursel%$ ?emember that Duip
o% Heorge 2ernard ShaI$ 3e Ias at one o% those aI%ul coc-tail parties, Ihere
nothing gets said$
<ine"a l!a intrebat daca pre)enta sa acolo ii %ace placere, JI a raspuns: $Jste
singuruI lucru care!mi %ace placere in clipa asta"$ >u te poti bucura niciodata de
ceilalti, atunci cand esti inrobit de ei$
Someone as-ed him i% he Ias enOo;ing himsel%$ 3e ansIered, &ItFs the onl; thing I
am enOo;ing here$# 4ou ne"er enOo; others Ihen ;ou are ensla"ed to them$
http:**III$;outube$com*Iatch1"XdA+K.Bco,S4_%eatureXrelated
<omunitatea nu este %ormata dintr!un grup de scla"i, din oameni care pretind ca
altii sa!i %aca %ericiti$ <omunitatea este %ormata din regi si printese$ :u esti rege,
nu cersetorM tu esti printesa, nu cersetoare, Intr!o comunitate ade"arata nu eNista
strachina pentru cersit, >u eNista cramponare, neliniste, %rica, mahmureala, spirit
posesi", pretentii, <omunitatea este %ormata din oameni liberi, nu din scla"i$
<ommunit; is not %ormed b; a set o% sla"es, b; people demanding that other
people ma-e them happ;$ <ommunit; is %ormed b; emperors and princesses$
4ouFre an emperor, not a beggarM ;ouFre a princess, not a beggar$ :hereFs no
begging boIl in a true communit;$ :hereFs no clinging, no anNiet;, no %ear, no
hango"er, no possessi"eness, no demands$ Kree people %orm communit;, not
sla"es$
J un ade"ar atat de simplu, dar a %ost inabusit de intreaga cultura ! inclusi" de
cultura religioasa$ <ultura religioasa te poate manipula, daca nu esti atent$ .nii
oameni "ad constienta ea pe un punct la inaltime, un platou situat dincolo de
eNperienta in care traiesc %iecare moment, asa cum este el$
:his is such a simple truth, but it has been droIned out b; a Ihole culture,
including religious culture$ ?eligious culture can be "er; manipulati"e i% ;ou donFt
Iatch out$ Some people see aIareness as a high point, a plateau, be;ond
eNperiencing e"er; moment as it is$
Asta inseamna sa!ti %aci din constienta, un tel$ (ar in ca)ul constientei ade"arate,
nu esti obligat sa atingi un anume obiecti", nu trebuie sa dobandesti nimic$ <um
aOungem la acest tip de constienta1 6rin constienta$
<and oamenii spun ca "or sa traiasca e%ecti", %iecare moment, ei "orbesc in mod
constient, cu eNceptia notiunii "a "rea"$ <and e "orba de constienta, nu merge sa
"rei sa traiesti aceasta eNperienta ! ci, pur si simplu, o traiesti sau nu$
:hatFs ma-ing a goal out o% aIareness$ 2ut Iith true aIareness thereFs noIhere
to go, nothing to achie"e$ 3oI do Ie get to this aIareness1 :hrough aIareness$
,hen people sa; the; reall; Iant to eNperience e"er; moment, the;Fre reall;
tal-ing aIareness, eNcept %or that &Ianting$# 4ou donFt Iant to eNperience
aIarenessM ;ou do or ;ou donFt$
.n prieten de!al meu tocmai a plecat in Irlanda$ JI mi!a spus ca, desi este
cetatean american, are dreptul la pasaport irlande), pe care l!a seos, pentru ca ii e
%rica sa mearga in strainatate cu un pasaport american, (aca "in teroristii, intra si
cer: $6asaportul dumnea"oastra," el "rea sa poata spune: "sunt irlande)"$ (ar
cand e in a"ion, to"arasii lui de calatorie nu "or sa "ada nici o etichetaM ei "or sa
cunoasca aceasta persoana, asa cum este ea$
A %riend o% mine has Oust gone to Ireland$ 3e told me that though heFs an
American citi)en heFs entitled to an Irish passport and Ias getting one because he
is scared to tra"el abroad on an American passport$ I% terrorists Ial- in and sa;,
&Aet me see ;our passport,# he Iants to be able to sa;, &IFm Irish$# 2ut Ihen
people sit neNt to him on the plane, the; donFt Iant to see labelsM the; Iant to
taste and eNperience this person, as he reall; is$
<at de multi oameni isi petrec "iata nu hranindu!se cu mancare, ci mancand
meniul1 .n meniu nu %ace decat sa arate ce este disponibil$ <e "rei tu "rei sa
mananci este %riptura nu cu"intele$
3oI man; people spend their li"es not eating %ood but eating the menu1 A menu
is onl; an indication o% something thatFs a"ailable$ 4ou Iant to eat the stea-, not
the Iords$
CK. Moartea egoului/mine@ meu0-The &eath of Me
Moartea lui *mine*
http$--www.youtube."om-wat"h5+Hukb:Kp(EAY"JfeatureHrelated
6oate cine"a sa %ie pe deplin uman, rara sa %i trecut prin eNperienta unei drame1
Singura drama de pe lume este ignorantaM de la ea "ine tot raul$ Singura tragedie
care eNista este starea de netre)ire si lipsa de constienta$ (e la ele "ine %rica si din
%rica "in toate celelalte, in schimb moartea nu este nici o tragedie$
<an one be %ull; human Iithout eNperiencing traged;1 :he onl; traged; there is in
the Iorld is ignoranceM all e"il comes %rom that$ :he onl; traged; there is in the
Iorld is unIa-e%ulness and unaIareness$ Krom them comes %ear, and %rom %ear
comes e"er;thing else, but death is not a traged; at all$
Sa mori este minunatM este oribil doar pentru oamenii care nu au inteles niciodata
"iata$ (oar atunci cand iti este %rica de "iata, te temi de moarte$ (oar oamenii
morti se tem de moarte$ (ar oamenii care sunt "ii nu au teama de moarte$ .n
autor american a %ormulat eNcelent acest lucru$
(;ing is Ionder%ulM itFs onl; horrible to people Iho ha"e ne"er understood li%e$ ItFs
onl; Ihen ;ouFre a%raid o% li%e that ;ou %ear death$ ItFs onl; dead people Iho %ear
death$ 2ut people Iho are ali"e ha"e no %ear o% death$
Jl a spus ca testul ca tu te tre)esti este moartea credintei "oastre in nedreptate
si tragedie$ <eea ce este s%arsitul lumii pentru o omida, repre)inta un %luture
pentru un maestru$ Coartea este in"iere$
+ne o% ;our American authors put it so Iell$ 3e said the test that ;ou are
aIa-ening is the death o% ;our belie% in inOustice and traged;$ :he end o% the
Iorld %or a caterpillar is a butter%l; %or the master$ (eath is resurrection$
>oi nu "orbim despre in"ierea care "a "eni, ci despre cea care are loc in clipa de
%ataQ (aca ai muri pentru trecut, daca ai muri pentru %iecare minut, ai %i un om "iu
pe deplin ! pentru ca omul "iu pe deplin, este cel plin de moarte$ >oi murim
intotdeauna pentru lucruri$
,eFre tal-ing not about some resurrection that Iill happen but about one that is
happening right noI$ I% ;ou Iould die to the past, i% ;ou Iould die to e"er;
minute, ;ou Iould be the person Iho is %ull; ali"e, because a %ull; ali"e person is
one Iho is %ull o% death$ ,eFre alIa;s d;ing to things$
>e lepadam mereu de toate, pentru a %i "ii pe deplin si pentru a rein"ia in %iecare
clipa$
Cisticii, s%intii si altii ca ei %ac mari e%orturi sa!i tre)easca pe oameni$
(aca acestia nu se tre)esc, se "or lo"i mereu de mici nenorociri, ca %oametea,
ra)boaiele si "iolenta$ <el mai mare rau sunt oamenii adormiti, oamenii ignoranti$
,eFre alIa;s shedding e"er;thing in order to be %ull; ali"e and to be resurrected
at e"er; moment$ :he m;stics, saints, and others ma-e great e%%orts to Ia-e
people up$ I% the; donFt Ia-e up, the;Fre alIa;s going to ha"e these other minor
ills li-e hunger, Iars, and "iolence$ :he greatest e"il is sleeping people, ignorant
people$
.n ie)uit i!a scris, odata, superiorului sau, parintele Arrupe, un bilet in care il
intreba despre "aloarea relati"a a comunismului, socialismului si capitalismului$
6arintele Arrupe i!a dat un raspuns minunat ! si anume: ".n sistem este cam la %el
de bun, sau la %el de rau, ca oamenii care il %olosesc$" >iste oamenii eu su%let de
aur ar %i %acut capitalismul, sau comunismul, sau socialismul sa %unctione)e
eNtraordinar$
>u!i cere lumii sa se schimbe ! %ii tu primul care se schimba$ Atunci "ei reusi sa
percepi lumea su%icient de bine ca sa %ii in stare sa schimbi tot ce cre)i ca ar trebui
schimbat$
A Pesuit once Irote a note to Kather Arrupe, his superior general, as-ing him about
the relati"e "alue o% communism, socialism, and capitalism$ Kather Arrupe ga"e
him a lo"el; repl;$ 3e said, &A s;stem is about as good or as bad as the people
Iho use it$# 6eople Iith golden hearts Iould ma-e capitalism or communism or
socialism Ior- beauti%ull;$ (onFt as- the Iorld to changeL;ou change %irst$ :hen
;ouFll get a good enough loo- at the Iorld so that ;ouFll be able to change
Ihate"er ;ou thin- ought to be changed$
Indepartea)a obstacolul din proprii tai ochi$ (aca nu o %aci, ai pierdut dreptul de a
schimba oamenii sau lucrurile$ 6ana nu aOungi sa %ii constient de tine insuti, nu ai
nici un drept sa te amesteci nici in treburile altcui"a, nici in ale lumii$
:a-e the obstruction out o% ;our oIn e;e$ I% ;ou donFt, ;ou ha"e lost the right to
change an;one or an;thing$ :ill ;ou are aIare o% ;oursel%, ;ou ha"e no right to
inter%ere Iith an;one else or Iith the Iorld$
Acum, pericolul este repre)entat de incercarea de a!i schimba pe altii, sau de a
schimba lucruriIe, atunci cand tu insuti nu esti constient, este ca ai putea schimba
multe doar de dragul con%ortului tau, de dragul mandriei, con"ingerilor si
credintelor tale dogmatice, sau doar pentru a!ti atenua sentimentele negati"e$
>oI, the danger o% attempting to change others or change things Ihen ;ou
;oursel% are not aIare is that ;ou ma; be changing things %or ;our oIn
con"enience, ;our pride, ;our dogmatic con"ictions and belie%s, or Oust to relie"e
;our negati"e %eelings$
<ine"a spune: Ju am sentimente negati"e, deci ar %i mai bine sa te schimbi, in asa
%el incat sa ma simt bine$
I ha"e negati"e %eelings, so ;ou better change in such a Ia; that IFll %eel good$
" Cai intai trebuie sa le tii piept sentimentelor tale negati"e, ast%el incat, atunei
cand te apuci sa! i schimbi pe altii, sa nu actione)i din ura sau sentimente
negati"e, ei din iubire$ Ar putea parea ciudat si ca oamenii pot %i %oarte aspri eu
altii, ramanand totusi %oarte iubitori$ +peratia pe un pacient poate %i dura, si totusi,
plina de iubire$ Intr!ade"ar, iubirea poate %i %oarte dura$
Kirst, cope Iith ;our negati"e %eelings so that Ihen ;ou mo"e out to change
others, ;ouFre not coming %rom hate or negati"it; but %rom lo"e$ It ma; seem
strange, too, that people can be "er; hard on others and still be "er; lo"ing$ :he
surgeon can be hard on a patient and ;et lo"ing$ Ao"e can be "er; hard indeed$

CE. )ntuitie si intelegere-)nsight and 2nderstanding
http:**III$;outube$com*Iatch1"XZa<:/9?sZeI_%eatureXrelated
(ar ce implica schimbarea de sine1 Am spus!o si am tot repetat!o in multe
cu"inte, dar acum o "oi des%ace pe segmente$
2ut Ihat does sel%!change entail1 IF"e said it in so man; Iords, o"er and o"er, but
noI IFm going to brea- it doIn into little segments$
Cai intai, intuitia*discernamantul$ >u e%ort, nu culti"area obiceiurilor, nu sa ai un
ideal$
Idealurile pro"oaca mult rau$ 0a %ac sa "a concentrati tot timpul pe ceea ce ar
trebui sa %ie, nu pe ceea ce este$ Si ast%el, %ortati ceea ce ar trebui sa!%ie!realitatea
actuala, %ara sa intelegeti "reodata ce este realitatea pre)enta$
Kirst, insight$ >ot e%%ort, not culti"ating habits, not ha"ing an ideal$ Ideals do a lot
o% damage$ :he Ihole time ;ouFre %ocusing on Ihat should be instead o% %ocusing
on Ihat is$
And so ;ouFre imposing Ihat should be on a present realit;, ne"er ha"ing
understood Ihat present realit; is$
0reau sa "a dau un eNemplu de intuitie, eNtras din propria mea eNperienta in
consiliere$
.n preot "ine la mine si spune ca este lenes$ Ar "rea sa %ie mai harnic, mai acti",
dar el este lenes$ Ju il intreb ce inseamna lenes"$ 6e "remuri, i!as %i spus: "3ai sa
"edem, de ce nu %aci o lista cu lucrurile pe care "rei sale %aci in %iecare )i si apoi, in
%iecare seara, le bi%e)i si asta iti "a da un sentiment de bineM %a!ti acest obicei$"
Aet me gi"e ;ou an eNample o% insight %rom m; oIn eNperience in counseling$ A
priest comes to me and sa;s heFs la);M he Iants to be more industrious, more
acti"e, but he is la);$ I as- him Ihat &la);# means$ In the old da;s I Iould ha"e
said to him, &AetFs see, Ih; donFt ;ou ma-e a list o% things ;ou Iant to do e"er;
da;, and then e"er; night ;ou chec- them o%%, and it Iill gi"e ;ou a good %eelingM
build up habit that Ia;$#
Sau i!as %i spus: "<ine este idealul tau, s%antul tau protector1" Iar daca raspunsul
lui ar %i %ost S%antul Krancis `a"ier, eu i!as %i spus: ".ite ce mult a muncit `a"ier$
:rebuie sa medite)i asupra lui si asta "a %i un imbold pentru tine"$ Jste un mod de
a trata acest ca) dar, o spun eu regret, e super%icial$ Sa!l %aci sa se %oloseasca de
puterea "ointei, de e%ort, nu durea)a prea mult$ <omportamentul i se poate
modi%ica, dar el nu se schimba$
+r I might sa; to him, &,ho is ;our ideal, ;our patron saint1#
And i% he sa;s St$ Krancis `a"ier, I Iould tell him, &See hoI much `a"ier Ior-ed$
4ou must meditate on him and that Iill get ;ou mo"ing$#
:hatFs one Ia; o% going about it, but, IFm sorr; to sa;, itFs super%icial$
Making him use his willpower, effort, doesnFt last +ery long.
3is beha"ior ma; change, but he does not$
Ast%el ca m!am indreptat in alta directie$
Ii spun: "Aene$ <e inseamna asta1 JNista milioane de tipuri de lene"ie$ Sa au)im
care e tipul tau de lene$ (escrie!mi ce intelegi tu prin leneQ" Jl spune: "Ji bine, nu
termin niciodata nimic$ Am sen)atia ca nu %ac nimic$" Ju intreb: $0rei sa spui, chiar
din clipa in care te tre)esti dimineata1"
So I noI mo"e in the other direction$ I sa; to him, &Aa);, IhatFs that1 :here are a
million t;pes o% la)iness$ AetFs hear Ihat ;our t;pe o% la)iness is$ (escribe Ihat
;ou mean b; la);1# 3e sa;s, &,ell, I ne"er get an;thing done$ I donFt %eel li-e
doing an;thing$# I as-, &4ou mean right %rom the moment ;ou get up in the
morning1#
(a", raspunde el$ "Ca tre)ese dimineata si nu eNista nimic pentru care sa ma
tre)esc"$
"Jsti deprimat, atunci1", intreb eu$ $Aiputea spune si asa", )ice el$ "Am impresia ca
m!am retras"$
&4es,# he ansIers$ &I Ia-e up in the morning and thereFs nothing Iorth getting up
%or$#
&4ouFre depressed, then1# I as-$ &4ou could call it that,# he sa;s$ &I ha"e sort o%
IithdraIn$#
"Ai %ost intotdeauna asa1", intreb eu$ $6ai, nu intotdeauna$ <and eram mai tanar,
eram mai acti"$ <and $eram la seminar, eram plin de "iata$"
&3a"e ;ou alIa;s been li-e this1# I as-$ &,ell, not alIa;s$ ,hen I Ias ;ounger, I
Ias more acti"e$ ,hen I Ias in the seminar;, I Ias %ull o% li%e$#
"Asa, cand a inceput aceasta stare1" &o, acum "reo trei!patru ani$" Il intreb daca
atunci s!a intamplat ce"a anume$ Jl sta putin pe ganduri, Ju spun : (aca trebuie
sa te gandesti atat de mult, nu e posibil ea acum patru ani sa se %i intamplat ce"a
special$ <e )ici de anul de dinainte1" Jl spune: "6ai, in acel an am %ost hirotonisit$"
"S!a intamplat ce"a in anul hirotonisirii1", intreb eu$
&So Ihen did this begin1# &+h, about three or %our ;ears ago$# I as- him i%
an;thing happened then$ 3e thin-s a Ihile$ I sa;, &I% ;ou ha"e to thin- so much,
nothing "er; special could ha"e happened %our ;ears ago$ 3oI about the ;ear
be%ore that1#
3e sa;s, &,ell, I Ias ordained that ;ear$# &An;thing happen in ;our ordination
;ear1# I as-$
"A %ost ce"a neinsemnat ! eNamenul %inal la teologie, l!am picat$ Am %ost oarecum
de)amagit dar mi!a trecut$ Jpiscopul intentiona sa ma trimita la ?oma, e"entual
sa predau la seminar$
&:here Ias one little thing, the %inal eNamination in theolog;M ) failed it. )t was a
bit of a disappointment, but )F+e gotten o+er it$ :he bishop Ias planning to
send me to ?ome, to e"entuall; teach in the seminar;$
Ca tenta ideea dar, din moment ce am ratat eNamenul, el s!a ra)gandit si m!a
trimis la aceasta parohie$ In %ond, a %ost mai curand o nedreptate, pentru ca $$$ "
I rather li-ed the idea, but since I %ailed the eNamination, he changed his mind and
sent me to this parish$ Actuall;, there Ias some inOustice because $ $ $#
Iata ca incepe sa se %ramanteM are o suparare sau mnie peste care nu a trecut$ Jl
trebuie sa depaseasca acea de)amagire$ J inutil sa!i tin o predica$ J inutil sa!i dau
s%aturi$
>oI heFs getting Ior-ed upM thereFs anger there that he hasnFt gotten o"er$ 3eFs
got to Ior- through that disappointment$ ItFs useless to preach him a sermon$ ItFs
useless to gi"e him an idea$
:rebuie sa!l %ac sa!si constienti)e)e mnia si de)amagirea si sa le inteleaga, sa le
intuiasca i)"orul$ <and e capabil sa le inteleaga*intuiasca cau)a, el se reintoarce
la "iata$
WeF+e got to get him to fa"e his anger and disappointment and to get
some insight into all of that$ ,hen heFs able to Ior- through that, heFs bac-
into li%e again$
(aca as incerca sa!l indemn, spunandu!i cat au muncit %ratii si surorile lui, nu i!as
tre)i decat sentimente de "ino"atie$ Jl nu are intelegerea*intuitia de sine care sa!l
"indece$
Acesta ar %i primul lucru$
I% I ga"e him an eNhortation and told him hoI hard his married brothers and
sisters Ior-, that Iould merel; ma-e him %eel guilt;$ 'e doesnFt ha+e the self
insight whi"h is going to heal him. So thatFs the %irst thing$
JNista inca o sarcina importanta, intelegerea$ <hiar credeti ca asta " "a %ace
%ericit1
Ati presupus doar c ceasta " "a %ace %ericit$ (e ce doriti sa predti la seminar1
6entru ca "reti sa %iti %ericit$ Ati cre)ut ca, %iind pro%esor, a"and un anumit statut si
prestigiu, ati %i %ost %ericit$ >u!i asa1 6entru aceasta se cere intelegere$ A %ace
distinctia intre "eu" si "mine" este de mare aOutor pentru a " de)identi%ica de
ceea se intampIa$
:hereFs another great tas-, understanding$ (id ;ou reall; thin- this Ias going to
ma-e ;ou happ;1 4ou Oust assumed it Ias going to ma-e ;ou happ;$ ,h; did ;ou
Iant to teach in the seminar;1 2ecause ;ou Ianted to be happ;$ 4ou thought that
being a pro%essor, ha"ing a certain status and prestige, Iould ma-e ;ou happ;$
,ould it1
.nderstanding is called %or there$ In ma-ing the distinction betIeen &I# and &me,#
itFs a great help to disidentify what is going on$
Sa "a dau un eNemplu pentru acest gen de situatie$ .n tanar preot ie)uit "ine sa
ma "adaM este un om minunat, eNtraordinar, in)estrat, talentat incantator, dragut !
are toate calitatile$
(ar si o anumita ciudatenie$ Isi terori)a angaOati$ Jl era cunoscut chiar c ii agresa$
AOunsese aproape un ca) pentru politie$
Aet me gi"e ;ou an eNample o% this -ind o% thing$ A ;oung Pesuit priest comes to
see meM heFs a lo"el;, eNtraordinar;, gi%ted, talented, charming, lo"able manL
e"er;thing$ 2ut he had a strange -ind o% a -in-$ ,ith emplo;ees he Ias a terror$
3e Ias e"en -noIn to assault them$ It nearl; became a matter %or the police$
<and i s!a incredintat o %unctie de conducere, la scoala sau in alta parte, problema
lui a continuat sa se mani%este$ A %acut trei)eci de )ile de retrgere numita de
ie)uiti :ertianship, meditand )i de )i asupra rabdarii si iubirii lui Iisus pentru cei
oropsiti etc$
,hene"er he Ias put in charge o% the grounds, the school, or Ihate"er, this
problem Iould -eep coming up$ 3e made a thirt;!da; retreat in Ihat Ie Pesuits
call a :ertianship, where he meditated day after day on the patien"e and
lo+e of Jesus %or those Iho Iere underpri"ileged, etc$
(ar stiam ca nu "or a"ea e%ect$ +ricum, omul s!a intors acasa si pentru trei!patru
luni a %ost mai bun$ (<ine"a a spus ca ne incepem maOoritatea sesiunilor de
meditatie in numele :atalui, al Kiului si al S%antului (uh si le terminam asa cum a
%ost la iceput, cum este acum si cum "a %i, in "ecii "ecilor, o lume %ara de s%arsit$
Amin)$ (upa aceea a re"enit Ia po)itia initiala$ Asa ca, a "enit sa ma "ada$ Ju
eram %oarte ocupat la "remea aceea$
2ut I -neI it IasnFt going to ha"e an e%%ect$ An;Ia;, he Ient home and Ias
better %or about three or %our months$ (Somebod; said about most retreats that
Ie begin them in the name o% the Kather and o% the Son and o% the 3ol; Spirit, and
Ie end as it Ias in the beginning, is noI, and e"er shall be, Iorld Iithout end$
Amen$) A%ter that, he Ias right bac- to sDuare one$ So he came to see me$ I Ias
"er; bus; at the time$
<u toate ca "enise din alt oras din India, n!am putut sa!l primesc$ Asa ca am spus:
"Cerg sa!mi %ac plimbarea de searaM daca "rei sa "ii cu mine, bine, alta data nu
am timp$"
Aa ca noi am plecat la plimbare$ Il cunosteam dinainte si, pe cand ne plimbam, am
a"ut o sen)atie ciudata$ <and am o asemenea sen)atie, il intreb in general pe cel
in cau)a$ Asa ca am spus: "Am sen)atia stranie ca!mi ascun)i ce"a$ Asa e1"
:hough he had come %rom another cit; in India, I couldnFt see him$ So I said, "IFm
going %or m; e"ening Ial-M i% ;ou Iant to come Iith me on the Ial-, thatFs %ine,
but I donFt ha"e an; other time$ " So Ie Ient %or a Ial-$ IFd -noIn him be%ore,
and as we were walking, ) had a strange feeling$ ,hen I get one o% these
strange %eelings, I generall; chec- it out Iith the person in Duestion$ So I said, ")
ha+e a strange feeling that youFre hiding something from me. Are you5 *
Jl s!a indignat$ A spus: "Aa ce "a re%eriti cand spuneti ca ascund1 <redeti ca as %i
pornit in aceasta calatorie lunga si "!as %i irosit timpul, doar ca sa "a ascund
ce"a1"
3e became indignant$ 3e said, ",hat do ;ou mean, hiding1 (o ;ou thin- IFd
underta-e this long Oourne; and come to as- %or ;our tune in order to hide
something1 "
Ju am spus: "Ji bine, am o sen)atie stranie, asta este totM am cre)ut ca ar trebui
sa "eri%ic cu tine$" >e!am plimbat mai departe$In apropiere de locul in care ateam
era un lac$ Imi amintesc clar aceasta scena$ Jl a spus: ">e putem ase)a unde"a1"
Ju am acceptat$
I said, ",ell, itFs a %unn; %eeling I had, thatFs allM I thought I should chec- Iith ;ou$
" ,e Ial-ed on$ ,e ha"e a la-e not %ar %rom Ihere I li"e$ I remember the scene
distinctl;$
3e said, "<ould Ie sit doIn someIhere1 " I said, &+$7$#
>e!am ase)at pe un )id scund de pe malul lacului$ Jl a spus: "A"eti dreptate$ 0a
ascund ce"a$" Si cu asta a i)bucnit in plans, spunand: "0a "oi spune ce"a ce nu
am spus niciodata nimanui, de cand am de"enit ie)uit$ :atal meu a murit cand
eram %oarte mic si mama mea s!a angaOat ca ser"itoare$ :rebuia sa curete
chiu"ete, toalete si bai si cateodata muncea saispre)ece ore pe )i, pentru a
castiga cat sa ne intretina pe noi$
,e sat on a loI Iall that s-irts the la-e$ 3e said, &4ouFre right$ I am hiding
something %rom ;ou$# And Iith that he burst into tears$ 3e said, &IFm going to tell
;ou something IF"e ne"er said to an;bod; since I became a Pesuit$ C; %ather died
Ihen I Ias "er; ;oung, and m; mother became a ser"ant$ 3er Oob Ias to clean
la"atories and toilets and bathrooms, and sometimes sheFd Ior- %or siNteen hours
a da; to get the IhereIithal to support us$
" Ci!a %ost atat de rusine, incat am ascuns acest lucru de toata lumea si continuu
sa ma ra)bun in mod irational pe ea si pe toti cei care sunt ser"itori$"
")Fm so ashamed of that that )F+e hidden it from e+erybody and ) "ontinue
taking re+enge, irrationally, on her and the whole ser+ant "lass *.
Sen)atia se trans%erase$ >imeni nu pricepuse de ce acest barbat incantator se
comporta asa dar, din clipa in care el i!a dat seama de situatie, n!au mai %ost
niciodata probleme$ +mul s!a %acut bine$
:he %eeling got trans%erred$ >o one could ma-e sense o% Ih; this charming man
Ias doing this, but the moment he ha"e seen that, there Ias ne"er an; trouble
again, ne"er$ 3e Ias all right$
CI. 3u imita si nu forta lu"rurile-&o 3ot )mitate and not
=ushing )t
1ara sa fortezi lu"rurile
http:**III$;outube$com*Iatch1"X)HE,E=Z=mI^_%eatureXrelated
>u este de nici un aOutor sa!meditam la comportamentul lui Iisus si sa!A imitam din
punct de "edere eNterior$ >u e "orba sa!A imitam pe <hristos, ci sa de"enim asa
cum a %ost lisus$ Jste "orba sa de"ii <hristos, sa de"ii constient, sa intelegi ce se
intamplain interiorul tau$ :oate celelalte metode pe care le %olosim pentru
schimbarea de sine sunt mai curand, ca si cum ai impinge o masina$
Ceditating on and imitating eNternall; the beha"ior o% Pesus is no help$ ItFs not a
Duestion o% imitating <hrist, itFs a Duestion o% becoming Ihat Pesus Ias$ ItFs a
Duestion o% becoming <hrist, becoming aIare, understanding IhatFs going on
Iithin ;ou$ All the other methods Ie use %or sel%!change could be compared to
pushing a car$
Sa presupunem ca trebuie saV aOungeti intr!un oras indepartat, Casina se strica pe
drum$ Ji bine, e %oarte gra"M masina e complet stricata$ Asa ca$ne su%lecam
manecile si incepem sa impingem masina$ Si impingem, si impingem, si
impingem, si impingem, pana cand aOungem in orasul indepartat$
"2ra"o", spunem noi "am reusit"$
AetFs suppose ;ou ha"e to tra"el to a distant cit;$ :he car brea-s doIn along the
Ia;$ ,ell, too badM the carFs bro-en doIn$ So Ie roll up our slee"es and begin to
push the car$ And Ie push and push and push and push, till Ie get to the distant
cit;$ &,ell,# Ie sa;, &Ie made it$#
Si apoi impingem masina tot drumul spre un alt orasQ J posibil sa spui: "Am aOuns
acolo, nu!i asa1" (ar cre)i crt asta se poate numi "iata1 Stii$ce!ti trebuie1 :u
aine"oie de un specialist, de un mecanic care sa ridice capota si sa schimbe buOia$
And then Ie push the car all the Ia; to another cit;Q 4ou sa;, &,e got there,
didnFt Ie1#
2ut do ;ou call this li%e1 4ou -noI Ihat ;ou need1 4ou need an eNpert, ;ou need a
mechanic to li%t the hood and change the spar- plug$
?asuceste cheia in contact si masina porneste, :u ai ne"oie de meserias !ai
ne"oie de intelegere, discemamant, constienta ! nu ai ne"oie sa impingi$ >u ai
ne"oie de e%ort$ (e aceea oamenii sunt atat de obositi, atat de plictisiti$ >oi am
%ost in"atati sa %im de)amagiti de noi insine$ lata de unde, in mod psihologic, "ine
raul$ >oi suntem mereu de)amagiti, suntem mereu nemultumiti, impingem mereu$
<ontinuam sa %acem un e%ort mai mare si tot mai mare$ (ar eNista intotdeauna
acel con%lict in interiorM eNista prea putina intelegere$
:urn the ignition -e; and the car mo"es$ 4ou need the eNpertL;ou need
understanding, insight, aIarenessL;ou donFt need pushing$ 4ou donFt need
effort.
:hatFs Ih; people are so tired, so Iear;$ 4ou and I Iere trained to be dissatis%ied
Iith oursel"es$ :hatFs Ihere the e"il comes %rom ps;chologicall;$ ,eFre alIa;s
dissatis%ied, IeFre alIa;s discontented, IeFre alIa;s pushing$ Ho on, put out
more e%%ort, more and more e%%ort$ 2ut thereFs alIa;s that con%lict insideM thereFs
"er; little understanding$
CX. Sa de+enim reali -Metting %eal
Sa de+enim realisti
.na dintre )ilele de sarbatoare din "iata mea am petrecut!o in India$ Jra cu
ade"arat o )i mare, a doua dupa hirotonisirea mea$ C!am ase)at intr!o strana$
A"eam in parohia noastra un preot ie)uit %oarte credincios, un spaniol, pe care il
stiaminca dinainte de a intra ca no"ice la ie)uiti, In )iua dinainte de a!mi incepe
no"iciatul, m!am gandit ca ar %i mai bine sa!mi curat su%letul de toate, ast%el ca
atunei cand "oi incepeno"iciatul sa%iu bun si curat si sa nu mai am nimic sa!i spun
maestrului$ Aa con%esionalul acestui preot spaniol batran stateau siruri deoameni
la coada, ca sa se spo"edeascaM el isi acoperea ochii cu o batista "ioleta, mormaia
ce"a, iti dadea de %acut o penitenta si te lasa sa pleci$
+ne red!letter da; in m; li%e occurred in India$ It Ias a great da;, reall;, the da;
a%ter I Ias ordained$ I sat in a con%essional$ ,e had a "er; saintl; Pesuit priest in
our parish, a Spaniard, Ihom I had -noIn e"en be%ore I Ient to the Pesuit
no"itiate$ :he da; be%ore I le%t %or the no"itiate, I thought IFd better ma-e a clean
breast o% e"er;thing so that Ihen I got to the no"itiate IFd be nice and clean and
IouldnFt ha"e to tell the no"ice master an;thing$ :his old Spanish priest Iould
ha"e croIds o% people lined up at his con%essionalM he had a "iolet!colored
hand-erchie% Ihich he co"ered his e;es Iith, and heFd mumble something and
gi"e ;ou a penance and send ;ou aIa;$
6reotul nu!ma intalnise decat de cate"a ori, dar imi spunea Antonie$
Asa ca m!am ase)at si eu la coada si, cand mi!a "enit randul, am incercat sa!mi
pre%ac glasul$in timp ce ma spo"edeam$ Jl m!a ascultat linistit, mi!a dat penitenta,
m!a absol"it si apoi a spus: "Antonie, cand pleci la ucenicie1" Ji bine, am mers la
aceasta parohie in )iua de dupa hirotonisirea mea$ Iar batranul preot mi!a spus:
"0rei sa asculti spo"edaniile1" Am acceptat, iar el a spus: "Cergi si asea)a!te in
strana mea"$
C!am gandit: "0ai, sunt un s%ant, 0oi sta instrana lui$"
Am ascultat con%esiuni, timp de trei ore$
3eFd onl; met me a couple o% times, but heFd call me Antonie$ So I stood in line,
and Ihen m; turn came, I tried changing m; "oice as I made m; con%ession$ 3e
listened to me patientl;, ga"e me m; penance, absol"ed me, and then said,
&Antonie, Ihen are ;ou going to the no"itiate1# ,ell, an;Ia;, I Ient to this parish
the da; a%ter m; ordination$ And the old priest sa;s to me, &(o ;ou Iant to hear
con%essions1# I said, &All right$# 3e said, &Ho and sit in m; con%essional$# I thought,
&C;, IFm a hol; man$ IFm going to sit in his con%essional$# I heard con%essions %or
three hours$

Jra duminica Kloriilor si incepea sa se adune multimea de 6asti$ Am iesit deprimat,
dar nu ca urmare a cel or au)ite %iindca intuiam la ce ma puteam astepta si, a"and
si intuitia a ce se intampla in propria mea inimaM n!am %ost$socat de nimic$
Stiti insa ce m!a deprimat1
It Ias 6alm Sunda; and Ie had the Jaster croId coming in$ I came out
depressed, not %rom Ihat I had heard, because I had been led to eNpect that, and,
ha"ing some in-ling o% Ihat Ias going on in m; oIn heart, I Ias shoc-ed b;
nothing$
4ou -noI Ihat depressed me1
Kaptul ca mi!am dat seama ca le o%eream oamenilor niste $nimicuri pioase: ?oaga!
te la Caica (omnului, ea te iubeste" si aminteste!ti ca (umne)eu este alaturi de
tine$" 6uteau oare aceste nimicuri pioase sa "indece cancerul1 Iar situatiile cu care
ma con%runt sunt ade"arat cancer ! sunt lipsa constientei si a realitatii$
:he reali)ation that I Ias gi"ing them these little pious platitudes: &>oI pra; to
the 2lessed Cother, she lo"es ;ou,# and &?emember that Hod is on ;our side$#
,ere these pious platitudes an; cure %or cancer1 And this is a cancer IFm dealing
Iith, the lac- o% aIareness and realit;$
Asa ca, in acea )i am %acut un legamant cu mine insumi: "0oi in"ata, "oi in"ata,
ast%el ca, atunci cand se "a termina totul, sa nu!mi spuna nimeni: 6arinte, ce mi!ai
spus este absolut ade"arat, dar complet ne%olositor$"
<onstienta, intuitia,SdiscernamantT$
So I sIore a might; oath to m;sel% that da;: &IFll learn, IFll learn, so it Iill not be
said o% me Ihen it is all o"er, YKather, Ihat ;ou said to me Ias absolutel; true but
totall; useless$F# AIareness, insight$

<and de"ii eNpert (si asta "ei de"eni curand) nu e ne"oie sa %aci un curs de
psihologie$
6e masura ce te obser"i, te supra"eghe)i, iti identi%ici sentimentele negati"e, "ei
gasi propria ta cale de a le eNplica$ Si "ei obser"a schimbarea$
(ar apoi "a trebui sa te con%runti cu ticalosia suprema, care este condamnarea de
sine, ura de sine, de)amagirea de sine$
,hen ;ou become an eNpert (and ;ouFll soon become an eNpert) ;ou donFt need
to ta-e a course in ps;cholog;$ As ;ou begin to obser"e ;oursel%, to Iatch
;oursel%, to pic- up those negati"e %eelings, ;ouFll %ind ;our oIn Ia; o% eNplaining
it$ And ;ouFll notice the change$ 2ut then ;ouFll ha"e to deal Iith the big "illain,
and that "illain is sel%!condemnation, sel%!hatred, sel%!dissatis%action$
DT. &espre lipsa de efort-About 7ffortlessness
)magini +ariate
http$--www.youtube."om-wat"h5+Hp.n.W1XMX1kJfeatureHrelated
3aideti sa mai "orbim putin despre lipsa de e%ort in a %ace o schimbare$ C!am
gandit la o imagine %rumoasa: aceea a unei corabii$ <and corabia are noroc de
"ant prielnic in pan)e, ea aluneca %ara e%ort, ast%el ca marinarul nu trebuie decat
sa tina carma$ Jl nu %ace nici un e%ortM el nu impinge corabia$ Aceasta este o
imagine a ceea ce se intampla, atunci cand schimbarea apare prin constienta, prin
intelegere$ $
AetFs tal- more about e%%ortlessness in change$ I thought o% a nice image %or that, a
sailboat$ ,hen a sailboat has a might; Iind in its sail, it glides along so
e%%ortlessl; that the boatman has nothing to do but steer$ 3e ma-es no e%%ortM he
doesnFt push the boat$ :hatFs an image o% Ihat happens Ihen change comes
about through aIareness, through understanding$
Imi re"i)uiam notitele si am gasit niste citate care se potri"esc eu ce spuneam$
I Ias going through some o% m; notes and I %ound some Duotations that go Iell
Iith Ihat IF"e been sa;ing
Ascultati aici: ">u eNista nimic mai crud decat natura$ In intreg uni"ersul nu poti
scapa de ea si totusi nu natura este cea care %ace rau, ci insasi inima omului$"
Intelegeti ce"a din asta1
>u natura este cea care %ace rau, ci insasi inima omului$
Aisten to this one: &:here is nothing so cruel as nature$ In the Ihole uni"erse there
is no escape %rom it, and ;et it is not nature that does the inOur;, but the personFs
oIn heart$# (oes that ma-e sense1 It isnFt nature that does the inOur;, but the
personFs oIn heart$
JNista o po"este eu 6add;, care a ca)ut de pe schela, s!a ales cu un cucui )dra"an
si a %ost intrebat: ":e!ai ranit in cadere, 6add;1" Si el a spus: ">u, la ateri)are m!
am ranit, nu in timpul caderii"$ :hereFs the stor; o% 6add;, Iho %ell o%% the
sca%%olding and got a good bump$ :he; as-ed, &(id the %all hurt ;ou, 6add;1# And
he said, &>o, it Ias the stop that hurt, not the %all$#
<and tai apa, apa nu este ranitaM cand tai ce"a solid, se rupe$ In sinea ta au %ost
implantate atitudini solideM in sinea ta sunt inoculate ilu)ii solideM ele se contra)ic
cu natura, asta te raneste, de aici "ine durerea$ lata o pilda minunata de la un
intelept oriental, cu toate ca nu!mi amintesc care anume$ (upa cum nici autorul
2ibliei nu contea)a de %apt$ <ontea)a doar ce se rosteste$
,hen ;ou cut Iater, the Iater doesnFt get hurtM Ihen ;ou cut something solid, it
brea-s$ 4ouF"e got solid attitudes inside ;ouM ;ouF"e got solid illusions inside ;ouM
thatFs Ihat bumps against nature, thatFs Ihere ;ou get hurt, thatFs Ihere the pain
comes %rom$ 3ereFs a lo"el; one: ItFs %rom an +riental sage, though I donFt
remember Ihich one$ As Iith the 2ible the author doesnFt matter$ ,hat is said is
Ihat matters$
" (aca ochiul nu este blocat, re)ultatul este "edereaM daca urechea nu este
blocata, re)ultatul este au)ulM daca nasul nu este in%undat, re)ultatul este
perceptia mirosuluiM daca gura nu este blocata, re)ultatul este perceperea
gustuluiM daca mintea nu e blocata re)ultatul este Ade"arul$ (aca inima nu este
blocata re)ultatul este Iubirea"$
"I% the e;e is unobstructed, it results in sightM i% the ear is unobstructed, the result
is hearingM i% the nose is unobstructed, the result is a sense o% smellM i% the mouth
is unobstructed, the result is a sense o% tasteM i% the mind is unobstructed, the
result is :ruthM i% the heart is unobstructed, the result is Oo; and lo"e$#
Intelepciunea apare cand inlaturi barierele pe care le!ai ridicat prin conceptiile si
conditionarile tale$ Intelepciunea nu este ce"a agonisitM intelepciunea nu este
eNperientaM intelepciunea nu este aplicarea ilu)iilor de ieri la problemele de a)i$
,isdom occurs Ihen ;ou drop barriers ;ou ha"e erected through ;our concepts
and conditioning$ ,isdom is not something acDuiredM Iisdom is not eNperienceM
Iisdom is not appl;ing ;esterda;Fs illusions to toda;Fs problems$
(upa cum mi!a spus cine"a, cu ani in urma, pe cand studiam pentru licenta in
psihologie in <hicago: "In mod %rec"ent, in "iata preotilor, eNperienta de cinci)eci
de ani este eNperienta unui an repetata de cinci)eci de ori$"$ $ :u obtii aceleasi
solutii la care sa te raporte)i: asa ii trate)i pe aIcooliciM asa ii trate)i pe preotiM asa
iti trate)i surorileM asa ii trate)i pe cei di"ortati$ (ar asta nu este intelepciune$ $ $
Intelepciune inseamna sa %ii sensibil Ia aceasta situatie, la aceasta persoana,
nein%luentat de "reun rest din$ trecut, %ara re)iduuri din eNperientele trecute$
As somebod; said to me Ihile I Ias stud;ing %or m; degree in ps;cholog; in
<hicago ;ears ago, &KreDuentl;, in the li%e o% a priest, %i%t; ;earsF eNperience is one
;earFs eNperience repeated %i%t; times$# 4ou get the same solutions to %all bac- on:
:his is the Ia; to deal Iith the alcoholicM this is the Ia; to deal Iith priestsM this
is the Ia; to deal Iith sistersM thisLis the Ia; to deal Iith a di"orcee$ 2ut that
isnFt Iisdom$ ,isdom is to be sensiti"e to this situation, to this person,
unin%luenced b; an; carr;o"er %rom the past, Iithout residue %rom the eNperience
o% the past$
lata ce"a complet di%erit de ce sunt obisnuiti sa gandeasca si sa creada cei mai
multi oameni$
?epet ultima propo)itie din cele pe care le!am citat nterior: "&a"a inima nu este
blo"ata, rezultatul este iubirea"$ Am "orbit %oarte mult despre iubire in aceste
)ile, chiar daca "!am spus ca despre iubire nu e nimic de spus cu ade"arat$ >u
putem "orbi decat despre non!iubire$ >oi putem "orbi doar despre dependente$
(ar despre iubirea insasi, nu se poate spune nimic eNplicit$
:his is Duite unli-e Ihat most people are accustomed to thin-ing$ I Iould repeat
the last sentence %rom the ones IF"e presented be%ore: ")f the heart is
unobstru"ted, the result is lo+e"$ IF"e been tal-ing a great deal about lo"e
these da;s e"en though I told ;ou thereFs nothing that can be said, reall;, about
lo"e$ ,e can onl; spea- o% nonlo"e$ ,e can onl; spea- o% addictions$ 2ut o% lo"e
itsel% nothing ma; be said eNplicitl;$
DR. 1ara sa spunem nimi" despre iubire-Saying 3othing About
:o+e
3imi" despre iubire
http:**III$;outube$com*Iatch1"X8pb97/Is"<-_%eatureXrelated
<um as descrie eu iubirea$ C!am decis sa "a recomand una dintre temele de
meditatie pe care le pre)int in noua carte pe care o scriu$ Am sa "!o citesc %oarte
incetM "oi meditati la ea pe masura ce inaintam, pentru ca aici trebuie s!o eNpun
scurt si concis, ca sa incapa in trei!patru minuteM alt%el mi!ar lua Oumatate de ora$
Jste un comentariu pe marginea unei %ra)e din J"anghelie$
3oI Iould I describe lo"e1 I decided to gi"e ;ou one o% the meditations IFm
Iriting in a neI boo- o% mine$ IFll read it to ;ou sloIl;M ;ou meditate on it as Ie
go along, because IF"e got it put doIn in short %orm here so I can get it done in
three or %our minutesM otherIise it Iould ta-e me hal% an hour$ ItFs a comment on
a gospel sentence$
Ca gandisem la o alta remarca din 6laton: &>u poti %ace un scla" dintr!un om liber
pentru ca un om liber ramane liber, chiar si in inchisoare$"
I had been thin-ing o% another re%lection, %rom 6lato: &(ne "annot make a sla+e
of a free person, for a free person is free e+en in prison$#
Seamana cu o alta %ra)a din J"anghelie: (aca te pune cine"a sa mergi o mila, tu
sa mergi doua$" 0!ati putea imagina e"entual ca ati %acut din mine un scla",
punandu!mi in spate o po"ara, dar nu este asa$
ItFs li-e another gospel sentence: &I% a person ma-es ;ou go one mile, go tIo$#
4ou ma; thin- ;ouF"e made a sla"e out o% me b; putting a load on m; bac-, but
;ou ha"enFt$
(aca o persoana incearca sa schimbe realitatea eNterioara, stand in a%ara
)idurilor inchisorii pentru a %i liber, el este, in realitate, pri)onier$ Aibertatea un
consta in circumstantele eNterioareM libertatea salasluieste in inima$ (data "e ai
atins intelep"iunea/buddhi0, "ine te mai poate inrobi5
I% a person is tr;ing to change eNternal realit; b; being out o% prison in order to be
%ree, he is a prisoner indeed$ Kreedom lies not in eNternal circumstancesM %reedom
resides in the heart$ ,hen ;ou ha"e attained Iisdom, Iho can ensla"e ;ou1
+ricum, ascultati acum pasaOul din J"anghelie $la care ma gandeam mai de"reme:
"Jlle!a cerut oamenilor sa plece si, dupa ce a %acut asta, a urcat pe munte pentru
a se ruga in singuratate$ Se %acuse tar)iu si Jl era acolo de unul singur$"
(espre aceasta este "orba in iubire$
An;hoI, listen to the gospel sentence I had in mind earlier: &3e sent the people
aIa;, and a%ter doing that he Ient up to the mountain to pra; alone$ It greI late
and he Ias there all b; himsel%$# :hatFs Ihat lo"e is all about$
:i!a trecut "reodata prin minte ca poti iubi, doaar cand esti singur1 <e inseamna
sa iubesti1 Inseamna sa "e)i un om, o situatie, un lucru, asa cum este cu
ade"arat, nu cum iti imagine)i ca este$ Si sa reactione)i asa cum merita$ Jste
greu sa ti se ceara sa iubesti ceea ce nici macar nu "e)i$ Si oare ce ne impiedica
pe noi sa "edem1
'as it e+er o""urred to you that you "an only lo+e when you are alone5
,hat does it mean to lo"e1 )t means to see a person, a situation, a thing as
it really is, not as you imagine it to be$ And to gi"e it the response it
deser"es$ 4ou can hardl; be said to lo"e Ihat ;ou do not e"en see$ And Ihat
pre"ents us %rom seeing1
<onditionarea noastra$ <onceptele noastre, categorisirile noastre, preOudecatile
noastre, proiectiile noastre, etichetele pe care Ie!am preluat din cultura noastra si
din eNperientele noastre trecute$ Sa "e)i este cel mai greu lucru pe care il poate
%ace un om, pentru ca cere o minte disciplinata si "igilenta$ (ar cei mai multi
oameni ar pre%era, mai degraba, sa decada intr!o stare de lene"ie mentala, decat
sa se deranOe)e sa "ada %iecare persoana, %iecare lucru, in prospetimea
momentului sau pre)ent$
(ur "onditioning. (ur "on"epts, our "ategories, our pre6udi"es, our
pro6e"tions, the labels that we ha+e drawn from our "ultures and our
past e.perien"es$ Seeing is the most arduous thing that a human can
underta-e, %or it calls %or a disciplined, alert mind$ 2ut most people Iould much
rather lapse into mental la)iness than ta-e the trouble to see each person, each
thing in its present moment o% %reshness$
RRRRRRRRRR$$
DL. =ierderea "ontrolului-:osing Control
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xn9<oSaI=%mJ_%eatureXrelated
(aca iti doresti sa intelegi controlul, gandeste!te la un copilas caruia i s!a culti"at
o inclinatie catre droguri$ 6e masura ce drogurile patrund in corpul copilului,
acesta de"ine dependentM iar intreaga lui %iinta cere drogul$ Sa stai %ara droguri
este un chin atat de insuportabil, ca mai degraba ai pre%era sa mori$
I% ;ou Iish to understand control, thin- o% a little child that is gi"en a taste %or
drugs$ As the drugs penetrate the bod; o% the child, it becomes addictedM its Ihole
being cries out %or the drug$ :o be Iithout the drug is so unbearable a torment
that it seems pre%erable to die$
Handiti!"a la aceasta imagine ! corpul a de"enit dependent de drog$ Iar asta este
eNact ce ti!a %acut societatea, inca de cand te!ai nascut$
:hin- o% that image Lthe bod; has gotten addicted to the drug$ >oI this is
eNactl; Ihat ;our societ; did to ;ou Ihen ;ou Iere born$
>u ai a"ut "oie sa te bucuri de hrana consistenta si hranitoare a "ietii ! si anume
munca, Ooaca, distractie, rasete, compania oamenilor, placerile simturilor si ale
mintii$ Ti sa "ulti+at o in"linatie "atre drogul numit aprobare, apre"iere,
atentie.
4ou Iere not alloIed to enOo; the solid, nutritious %ood o% li%eLnamel;, Ior-, pla;,
%un, laughter, the compan; o% people, the pleasures o% the senses and the mind$
4ou were gi+en a taste for the drug "alled appro+al, appre"iation,
attention.
Il "oi pomeni aici pe un om deosebit, un om pe nume A. S. 3eill$ Jl este autorul
lucrarii Summerhill. >eill spune ca recunosti un copil bolna", dupa %elul in care se
in"arteste mereu pe langa parintii luiM pe el il interesea)a persoanele$
IFm going to Duote a great man here, a man named A$ S$ >eill$ 3e is the author o%
Summerhill$ >eill sa;s that the sign o% a sic- child is that he is alIa;s ho"ering
around his parentsM he is interested in persons$
<opilul sanatos nu este interesat de persoane, pe el il interesea)a lucrurile$ <and
un copil este sigur de iubirea mamei lui, uita de eaM el porneste sa eNplore)e
lumeaM este curios$ .mbla dupa o broasca si incearca sa o bage in gura ! genul
acesta de lucruri$
:he health; child has no interest in persons, he is interested in things$ ,hen a
child is sure o% his motherFs lo"e, he %orgets his motherM he goes out to eNplore the
IorldM he is curious$ 3e loo-s %or a %rog to put in his mouthLthat -ind o% thing$
<and copil sta mai mult pe linga mama lui, e un semn rauM inseamna ca e nesigur$
6oate ca mama lui a incercat sa absoarba iubirea din el, nu sa!i dea toata
libertatea si siguranta de care are el ne"oie$ Cama l!a amenintat in multe moduri
subtile ca!l "a abandona$
,hen a child is ho"ering around his mother, itFs a bad signM heFs insecure$ Ca;be
his mother has been tr;ing to suc- lo"e out o% him, not gi"e him all the %reedom
and assurance he Iants$ 3is motherFs alIa;s been threatening in man; subtle
Ia;s to abandon him$
Asadar, ni s!a culti"at gustul pentru dependenta de tot %elul de droguri:
aprobare, atentie, succes, a aOunge in "ar%, prestigiu, sa!ti "e)i numele in )iar,
putere, sa %ii se%
So we were gi+en a taste of +arious drug addi"tions$ appro+al,
attention, su""ess, making it to the top, prestige, getting your name in
the paper, power, being the boss.
>i s!a culti"at inclinatia pentru lucruri cum ar %i, sa %ii capitanul echipei sporti"e, sa
eonduci o trupa mu)icala etc$ 6rin inclinatia catre aceste droguri, am de"enit
dependenti si am inceput sa ne temem ea le pierdem$
,e Iere gi"en a taste o% things li-e being the captain o% the team, leading the
band, etc$ 3a"ing a taste %or these drugs, Ie became addicted and began to
dread losing them$
Aminteste!ti de lipsa de control pe care ai simtit!o, de spaima la perspecti"a
esecului sau a greselilor, la perspecti"a ca altii te "or critica$ Ast%el ai de"enit
cumplit de dependent de altii si ti!ai pierdut libertatea$
?ecall the lac- o% control ;ou %elt, the terror at the prospect o% %ailure or o% ma-ing
mista-es, at the prospect o% criticism b; others$ So ;ou became cra"enl;
dependent on others and ;ou lost ;our %reedom$
Acum altii au puterea sa te %aca %ericit sau ne%ericit$ :anOesti dupa drogurile tale si,
eu toate ca urasti su%erinta pe care ele ti!o aduc, descoperi ca esti complet
neaOutorat$
+thers noI ha"e the poIer to ma-e ;ou happ; or miserable$ 4ou cra"e ;our
drugs, but as much as ;ou hate the su%%ering that this in"ol"es, ;ou %ind ;oursel%
completel; helpless$
>u eNista clipa in care, constient sau inconstient, sa nu percepi reactiile altora, ori
sa nu te straduiesti sa te adapte)i lor, sau sa nu mergi in pas de mars in cadenta
tobelor lor$
:here is ne"er a minute Ihen, consciousl; or unconsciousl;, ;ou are not aIare o%
or attuned to the reactions o% others, marching to the beat o% their drums$
)ata o definitie frumoasa, pentru "ine+a "are sa trezit$ "el "are nu mai
merge in pas de mars, in "adenta tobelor so"ietatii@ "el "are danseaza pe
melodia "e iz+oraste din interior.
A ni"e definition of an awakened person$ a person who no longer
mar"hes to the drums of so"iety, a person who dan"es to the tune of the
musi" that springs up from within.
<and esti ignorat sau de)aprobat, traiesti o singuratate atat de insuportabila, incat
te tarasti inapoi la oameni si cersesti drogul consolator numit spriOin, incuraOare si
siguranta$ Sa traiesti impreuna cu oamenii, %iind in aceasta stare, presupune o
tensiune nes%arsita$
,hen ;ou are ignored or disappro"ed o%, ;ou eNperience a loneliness so
unbearable that ;ou craIl bac- to people and beg %or the "omforting drug
"alled support and en"ouragement, reassuran"e. :o li"e Iith people in this
state in"ol"es a ne"er!ending tension$

Iadul sunt ceilalti oameni", a spus Sartre$ <at de ade"arat$ <and esti in aceasta
stare de dependenta, trebuie intotdeauna sa te porti cat mai bine cu putintaM nu
poti sa!ti permiti niciodata "reo negliOentaM trebuie sa te ridici la ni"elul
asteptarilor$
G'ell is other people,V said Sartre$ 3oI true$ ,hen ;ou are in this state o%
dependenc;, ;ou alIa;s ha"e to be on ;our best beha"iorM ;ou can ne"er let ;our
hair doInM youF+e got to li+e up to e.pe"tations.
Sa %ii alaturi de oameni$Onseamna sa traiesti in tensiune $$ Sa %ii %ara ei, aduce
agonia singuratatii deoarece ili lipsesc$ :i!ai pierdut capacitatea de a!I "edea eNact
asa cum sunt ei si de a reactiona corect %ata de ei, deoarece perceptia ta despre ei
este eclipsata de ne"oia de a!ti obtine drogul$
To be with people is to li+e in tension. To be without them brings the
agony of loneliness, because ;ou miss them$ 4ou ha"e lost ;our capacit; to see
them eNactl; as the; are and to respond to them accuratel;, because ;our
perception o% them is clouded b; the need to get ;our drugs$
:u ii "e)i numai in masura in care %ie iti sunt de aOutor pentru a!ti obtine drogul, %ie
repre)inta o amenintare ca!ti "a %i luat drogul$ <onstient sau in! $ constient, ii
pri"esti mereu pe oameni cu acesti ochi$ :e intrebi: $ "0oi obtine ce "reau de la ei,
nu "oi obtine ce"reau de la ei1 Si 1aea ei nici nu ma aOuta, dar nici nu!mi ameninta
drogul, nu ma interesea)a catusi de putin$" J ingro)itor, dar ma intreb daca este
cine"a aici de %ata, despre care nu se poate spune acelasi lucru$
4ou see them inso%ar as the; are a support %or getting ;our drug or a threat to
ha"e ;our drug remo"ed$ 4ouFre alIa;s loo-ing at people, consciousl; or
unconsciousl;, through these e;es$ ,ill I get Ihat I Iant %rom them, Iill I not get
Ihat I Iant %rom them1 And i% the; can neither support nor threaten m; drug, IFm
not interested in them$ :hatFs a horrible thing to sa;, but I Ionder i% thereFs
an;one here o% Ihom this cannot be said$
DB. As"ultand +iata-:istening to :ife
http:**III$;outube$com*Iatch1"XAS:3Kn22!r-_%eatureXrelated
Ade"arul e ca ai ne"oie de constienta si ai ne"oie de hrana, Ai ne"oie de hrana
buna, sanatoasa$ In"ata sa te bucuri de hrana consistenta a"ietii$ 3rana buna, "in
bun, apa buna$ Husta!le$ Iesi din minte si re"ino la simturi$ Asta inseamna
alimentatie buna, sanatoasa$ 6lacerile simturilor si placerile mintii$ Aectura e buna,
cand te bucuri de o carte buna$
>oI, ;ou need aIareness and ;ou need nourishment$ 4ou need good, health;
nourishment$ Aearn to enOo; the solid %ood o% li%e$ Hood %ood, good Iine, good
Iater$ :aste them$ Aose ;our mind and come to ;our senses$ :hatFs good, health;
nourishment$ :he pleasures o% the senses and the pleasures o% the mind$ Hood
reading, Ihen ;ou enOo; a good boo-$
Sau o discutie buna, sau ganduri cu ade"arat bune$ Jste eNtraordinar$ (in pacate,
oamenii au luat !o ra)na si de"in din ce in ce mai dependenti, deoarece nu stiu sa
se bucure de lucrurile minunate ale "ietii$ Asa ca se dedica unor stimulente
arti%iciaIe, tot mai puternice$
+r a reall; good discussion, or thin-ing$ ItFs mar"elous$ .n%ortunatel;, people ha"e
gone cra);, and the;Fre getting more and more addicted because the; do not
-noI hoI to enOo; the lo"el; things o% li%e$ So the;Fre going in %or greater and
greater arti%icial stimulants$
In anii V@o, presedintele <arter a apelat la poporul american sa accepte o perioada
de austeritate$In sinea mea, m!am gandit: >!ar trebui sa le spuna sa %ie austeri,
dimpotri"a, trebuia sa le spuna sa se bucure de lucruri$
In the 'E@Gs, 6resident <arter appealed to the American people to go in %or
austerit;$ I thought to m;sel%: 3e shouldnFt tell them to be austere, he should
reall; tell them to enOo; things$
Culti dintre ei si!an pierdut capacitatea de a se bucura$ Ju realmente cred ca
maOoritatea oamenilor din tarile bogate si!au pierdut aceasta capacitate$ Ji trebuie
sa aiba cat mai multe Oucarii scumpeM nu se pot bucura de lucrurile simple ale
"ietii, Am intrat in maga)ine in care se gaseste cea mai %rumoasa mu)ica si de
unde se pot cumpara discuri cu reducere, toate sunt ingramadite unele peste
altele, dar n!am obser"at "reodata pe cine"a sa le asculte ! nu a"em timp, nu
a"em timp, nu a"em timp$ +amenii sunt "ino"ati, nu au timp sa se bucure de
"iata$ d Sunt surmenati $$$ mergi, mergi, nu te opriQ
Cost o% them ha"e lost their capacit; %or enOo;ment$ I reall; belie"e that most
people in a%%luent countries ha"e lost that capacit;$ :he;F"e got to ha"e more and
more eNpensi"e gadgetsM the; canFt enOo; the simple things o% li%e$ :hen I Ial-
into places Ihere the; ha"e all the most mar"elous music, and ;ou get these
records at a discount, the;Fre all stac-ed up, but I ne"er hear an;bod; listening to
themLno time, no time, no time$ :he;Fre guilt;, no time to enOo; li%e$ :he;Fre
o"erIor-ed, go, go, go$
(aca te!ai bucura cu ade"arat de "iata si de simplele placeri ale simturilor, ai %i
uimit$
Ai capata acea disciplina eNtraordinara a animalului$ .n animal nu "a manca
niciodata prea mult$ Aasat in habitatul sau natural, nu se "a ingrasa niciodata
peste masura, >u "a bea, nici nu "a manca "reodata ce"a daunator sanatatii, >!ai
sa "e)i niciodata un animal %umand$ Jl "a %ace intotdeauna miscare, doar cat ii
trebuie ! uita!te la pisica ta dupa ce a mancatM pri"este!o cat, e de relaNata$ Si
uite!te cum, brusc, rede"ine "ioaie$
I% ;ou reall; enOo; li%e and the simple pleasures o% the senses, ;ouFd be ama)ed$
4ouFd de"elop that eNtraordinar; discipline o% the animal$ An animal Iill ne"er
o"ereat$ Ae%t in its natural habitat, it Iill ne"er be o"erIeight$ It Iill ne"er drin- or
eat an;thing that is not good %or its health$ 4ou ne"er %ind an animal smo-ing$ It
alIa;s eNercises as much as it needsLIatch ;our cat a%ter itFs had its brea-%ast,
loo- hoI it relaNes$ And see hoI it springs into action$
6ri"este ce membre suple si ce trup sprinten are$ >oi am pierdut aceasta
capacitate$ >oi ne pierdem in gandurile, in ideile si idealurile noastre si asa mai
departe si iarasi $$$ mergi, mergi mereu, nu te opri$
Aoo- at the suppleness o% its limbs and the ali"eness o% its bod;$ ,eF"e lost that$
,eFre lost in our minds, in our ideas and ideals and so on, and its alIa;s go, go,
go$
Si traim un con%lict interior, pe care animalele nu!l cunosc$ Si ne condamnam intr!
una si ne %acem sa ne simtim "ino"ati$ Stii ce "reau sa spun$ As putea spune
despre mine ce mi!a spus, cu cati"a ani in urma, un prieten ie)uit: &Ia %ar%uria asta
cu dulciuri de!aici, pentru ca in %ata unei %ar%urii cu praOiturele sau cu ciocolata imi
pierd libertatea$"
And IeF"e got an inner sel%!con%lict Ihich animals donFt ha"e$ And IeFre alIa;s
condemning oursel"es and ma-ing oursel"es %eel guilt;$ 4ou -noI Ihat IFm
tal-ing about$ I could ha"e said o% m;sel% Ihat one Pesuit %riend said to me some
;ears ago: :a-e that plate o% sIeets aIa;, because in %ront o% a plate o% sIeets or
chocolates, I lose m; %reedom$
Acelasi lucru era "alabil si pentru mine mi!am pierdut libertatea in %ata a tot %elul
de lucruri ! dar acum, gataQ Ca multumesc cu putin ! dar de care ma bucur intens$
(aca ai apucat sa te bucuri intens de ce"a, ai ne"oie de %oarte putin$ Asa se
intampla cu oamenii care!si bat capul cu plani%icarea "acanteiM Isi petrec luni de
)ile cu planurile, aOung la locul respecti", dupa care sunt cu totii nerabdatori sa!si
%aca re)er"ari pentru )borul de intoarcere$ (ar %ac po)e si, mai tar)iu, iti "or arata
intr!un album %otogra%ii ale unor locurilor pe care nu le!au "a)ut niciodata, doar le!
au %otogra%iat$
:hat Ias true o% me, tooM I lost m; %reedom in %ront o% all -inds o% things, but no
moreQ IFm satis%ied Iith "er; little and I enOo; it intensel;$ ,hen ;ou ha"e enOo;ed
something intensel;, ;ou need "er; little$ ItFs li-e people Iho are bus; planning
their "acationM the; spend months planning it, and the; get to the spot, and
the;Fre all anNious about their reser"ations %or %l;ing bac-$ 2ut the;Fre ta-ing
pictures alright, and later the;Fll shoI ;ou pictures in an album, o% places the;
ne"er saI but onl; photographed$
Acesta e simbolul "ietii moderne$ >u pot sa "a a"erti)e) indeaOuns asupra acestui
tip de asce)a$ lasati!o mai incet si sa"urati, mirositi, ascultati si dati!le "oie
simturilor sa re"ina la "iata, (aca doriti un drum regal catre misticism, ase)ati !"a
in liniste si ascultati toate sunetele din Ourul "ostru$ >u "a locali)ati pe un sunet
anumeM incercati sa le au)iti pe toate$
+, "eti "edea miracolele care "i se intampIa, atunci cand simturile "i se
deblochea)a$
Acest lucru este eNtrem de important pentru procesul schimbarii$
:hatFs a s;mbol o% modern li%e$ I cannot Iarn ;ou enough about this -ind o%
asceticism$ SloI doIn and taste and smell and hear, and let ;our senses come
ali"e$ I% ;ou Iant a ro;al road to m;sticism, sit doIn Duietl; and listen to all the
sounds around ;ou$ 4ou do not %ocus on an; one soundM ;ou tr; to hear them all$
+h, ;ouFll see the miracles that happen to ;ou Ihen ;our senses come unclogged$
:hat is eNtremel; important %or the process o% change$
DC. Sfarsitul analizei-The 7nd of Analysis
http:**III$;outube$com*Iatch1"X,"`I-%/9%!I_%eatureXrelated
0reau sa "a dau o idee despre di%erenta dintre anali)a si constienta sau dintre
acumulare de cunostinte pe de o parte, si discernamant sau intuitie pe de alta$
<unostintele nu sunt discernamant, anali)a nu este constienta, cunoasterea nu
este constienta$
I Iant to gi"e ;ou a taste o% the di%%erence betIeen anal;sis and aIareness, or
in%ormation on the one hand and insight on the other$ In%ormation is not insight,
anal;sis is not aIareness, -noIledge is not aIareness$
Sa presupunem ca intru cu un sarpe in%asurat pe mana si!ti spun: "0e)i sarpele
care mi se urca pe brat1 Inainte sa "in la intrunire m!am uitat intr!o enciclopedie si
am a%lat ca acest sarpe este cunoscut ca "ipera lui ?ussell$ (aca ma musca, mor
in Oumatate de minut$ 0reti sa %iti draguti sa!mi spuneti prin ce metode si miOloace
pot scapa de aceasta creatura incolacita pe mana mea1"
Suppose I Ial-ed in here Iith a sna-e craIling up m; arm, and I said to ;ou, &(o
;ou see the sna-e craIling up m; arm1 IF"e Oust chec-ed in an enc;clopedia
be%ore coming to this session and I %ound out that this sna-e is -noIn as a
?ussellFs "iper$ I% it bit me, I Iould die inside hal% a minute$ ,ould ;ou -indl;
suggest Ia;s and means b; Ihich I could get rid o% this creature that is craIling
up m; arm1#
<ine "orbeste ast%el1 Am cunostinte, dar nu am constienta $ Sau, sa presupunem
ca ma distrug cu bautura, (escrieti, "a rog, metode si miOloace prin care as putea
scapa de aceasta dependente," o persoana care ar spune asa ce"a nu are
constienta, Ja stie ca se distruge, dar nu este constienta de acest %el$
,ho tal-s li-e this1 I ha"e in%ormation, but IF"e got no aIareness$
+r sa; IFm destro;ing m;sel% Iith alcohol$ &7indl; describe Ia;s and means b;
Ihich I could get rid o% this addiction$# A person Iho Iould sa; that has no
aIareness$ 3e -noIs heFs destro;ing himsel%, but he is not aIare o% it$
(aca ar %i constienta, dependenta ar disparea instantaneu$ (aca as %i constient de
ce anume este sarpele, nu mi l!as mai da Oos de pe mana si el el ar disparea prin
mine$
Asta "reau sa spun, asta e schimbarea despre care "orbesc$ :u nu te schimbi pe
tine insutiM nu mine il schimba pe mine $
I% he Iere aIare o% it, the addiction Iould drop that minute$ I% I Iere aIare o%
Ihat the sna-e Ias, I IouldnFt brush it o%% m; armM it Iould get brushed o%%
through me$ :hatFs Ihat IFm tal-ing about, thatFs the change IFm tal-ing about$
4ou donFt change ;oursel%, itFs not me changing me$
Schimbarea are loc prin tine, in tine$ Si se pare modul cel mai adec"at pentru a
eNprima acest lucru$ Iti dai seama ca schimbarea are loc in tine, prin tineM ca ea se
intampla in constienta ta$
>u o %aci tu$ <and o %ad tu, este un semn rauM nu "a dura si daca durea)a$
(umne)eu sa aiba indurare de cei ce sunt alaturi de tine, caci ai sa te arati eNtrem
de rigid$ Jste imposibil sa traiesti cu oameni care se con"ertesc pe ba)a urii de
sine si a de)amagirii de sine$
<ine"a spunea: "(aca "rei sa %ii martir, casatoreste!te cu un s%ant$"
<hange ta-es place through ;ou, in ;ou$ :hatFs about the most adeDuate Ia; I
can eNpress it$ 4ou see change ta-e place in ;ou, through ;ouM in ;our aIareness,
it happens$ 4ou donFt do it$ ,hen ;ouFre doing it, itFs a bad signM it IonFt last$ And
i% it does last, Hod ha"e merc; on the people ;ouFre li"ing Iith, because ;ouFre
going to be "er; rigid$ 6eople Iho are con"erted on the basis o% sel%!hatred and
sel%!dissatis%action are impossible to li"e Iith$
Somebod; said, &I% ;ou Iant to be a mart;r, marr; a saint$#
(ar in constienta iti pastre)i blandetea, %inetea, delicatetea, deschiderea,
%leNibilitatea si nu %orte)i nimic ! schimbarea are loc de la sine$
Imi amintesc de un preot din <hicago, pe cand eram student la psihologie, care ne
spunea: "stiti, am posedat toate cunostintele de care am a"ut ne"oieM am stiut ca
alcoolul ma distruge si, credeti!ma, nimic nu!l schimba pe un alcoolic ! nici macar
iubirea sotiei si copiilor lui$ Jl ii iubeste, dar asta nu!l schimba$ Am descoperit un
singur lucru care m!a schimbat$ Intr!o )i, )aceam in sant, in burnita$ Am deschis
ochii si mi!am dat seama ca o sa mor$ Am reali)at acest lucru si, de atunci, n!am
mai dorit niciodata sa ma ating de o picatura de alcool$ (e %apt, am mai baut un
pic de atunci, dar niciodata atat cat sa!mi %aca rau$ >!am putut s!o %ac si nici acum
nu pot$ (espre asta "a "orbesc: constienta, >u cunostinte, ci constienta$
2ut in aIareness, ;ou -eep ;our so%tness, ;our subtleness, ;our gentleness, ;our
openness, ;our %leNibilit;, and ;ou donFt push, change occurs$ I remember a priest
in <hicago Ihen I Ias stud;ing ps;cholog; there telling us, &4ou -noI, I had all
the in%ormation I neededM I -neI that alcohol Ias -illing me, and, belie"e me,
nothing changes an alcoholicLnot e"en the lo"e o% his Ii%e or his -ids$ 3e does
lo"e them but it doesnFt change him$ I disco"ered one thing that changed me$ I
Ias l;ing in a gutter one da; under a slight dri))le$ I opened m; e;es and I saI
that this Ias -illing me$ I saI it and I ne"er had the desire to touch a drop a%ter
that$ As a matter o% %act, IF"e e"en drun- a bit since then, but ne"er enough to
damage me$ I couldnFt do it and still cannot do it$# :hatFs Ihat IFm tal-ing about:
aIareness$ >ot in%ormation, but aIareness$
.n prieten de!al meu, %umator patimas, mi!a spus: &stii, circula tot %elul de glume
despre %umat$ Se spune ca tutunul ucide, dar uita!te la "echii egipteniM au murit
toti, desi nici unul nu %uma"$ Ji bine, la un moment dat a a"ut probleme cu
plamanii si s!a dus la institutul de cercetari pentru cancer din 2omba;$ Cedicul i!a
spus: $6arinte, ai doua pete pe plamani$ 6oate %i cancer, asa ea "a trebui sa re"ii la
control luna "iitoare$" (in acea clipa, el nu s!a mai atins de tigari$ inainte, stia ca
%umatul l!ar putea ucideM acum, el era constient de asta$ Iata di%erenta$
A %riend o% mine Iho Ias gi"en to eNcessi"e smo-ing said, &4ou -noI, there are
all -inds o% Oo-es about smo-ing$ :he; tell us that tobacco -ills people, but loo- at
the ancient Jg;ptiansM the;Fre all dead and none o% them smo-ed$# ,ell, one da;
he Ias ha"ing trouble Iith his lungs, so he Ient to our cancer research institute
in 2omba;$ :he doctor said, &Kather, ;ouF"e got tIo patches on ;our lungs$ It
could be cancer, so ;ouFll ha"e to come bac- neNt month$# 3e ne"er touched
another cigarette a%ter that$ 2e%ore, he -neI it Iould -ill himM noI, he Ias aIare
it could -ill him$ :hatFs the di%%erence$

Kondatorul ordinului meu religios, S%antul Ignatius are o eNpresie %rumoasa pentru
asta$ Jl o de%ineste ca a gusta si a simti ade"arul ! nu a!l cunoaste, ci a!l gusta si
a!l simti, a a"ea sen)atia ade"arului, <and ai sen)atia ade"arului, te schimbi$ <and
il cunosti doar cu mintea, nu te schimbi$
:he %ounder o% m; religious order, St$ Ignatius, has a nice eNpression %or that$ 3e
calls it tasting and %eeling the truthLnot -noIing it, but tasting and %eeling it,
getting a %eel %or it$ ,hen ;ou get a %eel %or it ;ou change$ ,hen ;ou -noI it in
;our head, ;ou donFt$
DD. Moartea anti"ipata - &ead Ahead
Shikantaza@ moartea misti"a
http:**III$;outube$com*Iatch1"X"EDmCm4b`h4_%eatureXrelated
Ae!am spus adesea oamenilor ca modalitatea de a trai cu ade"arat este sa mori$
6asaportul catre "iata este sa "a imaginati pe "oi insi"a in mormant$ Imaginati!"a
intinsi in sicriu$ In orice po)itie "reti$ In India, noi ase)am mortii cu picioarele
incrucisate$ .neori sunt transportati asaM pana la locul de incinerare, iar, alteori,
sunt intinsi$ AsadarM imaginati!"a ca ati murit si sunteti intinsi$ Acum, pri"iti la
problemele "oastre, din acest unghi de "edere
IF"e o%ten said to people that the Ia; to reall; li"e is to die$ :he passport to li"ing
is to imagine ;oursel% in ;our gra"e$ Imagine that ;ouFre l;ing in ;our co%%in$ An;
posture ;ou li-e$ In India Ie put them in cross!legged$ Sometimes the;Fre carried
that Ia; to the burning ground$ Sometimes, though, the;Fre l;ing %lat$ So imagine
;ouFre l;ing %lat and ;ouFre dead$ >oI loo- at ;our problems %rom that "ieIpoint$
Se schimba totul, nu!I asa1 <e tema %rumoasa de meditatie! tare %rumoasa,
?epetati!o )ilnic, daca a"eti timp$ Jste incredibil, dar "eti in"ia$ Intr!una din cartile
mele, ,ellsprings, pre)int si eu o meditatie pe aceasta tema$ Iti "e)i corpul
descompunandu!se, apoi de"enind oase, apoi tarana$ (e %iecare data cand
"orbesc despre asta, oamenii spun: "<e de)gustatorQ" $
(ar ce e atat de de)gustator aici1 Jste realitatea, pentru numele lui (umne)euQ
<hanges e"er;thing, doesnFt it1 ,hat a lo"el;, lo"el; meditation$ (o it e"er; da; i%
;ou ha"e the time$ ItFs unbelie"able, but ;ouFll come ali"e$ I ha"e a meditation
about that in a boo- o% mine, ,ellsprings$ 4ou see the bod; decomposing, then
bones, then dust$ J"er; time I tal- about this, people sa;, &3oI disgustingQ# 2ut
IhatFs so disgusting about it1 ItFs realit;, %or hea"enFs sa-e$
(ar multi dintre "oi nu "or sa "ada realitatea$ 0oi nu "reti sa "a ganditi la moarte$
+amenii nu traiescM cei mai multi dintre "oi nu traiti, doar "a mentineti corpul in
"iata
2ut man; o% ;ou donFt Iant to see realit;$ 4ou donFt Iant to thin- o% death$ 6eople
donFt li"e, most o% ;ou, ;ou donFt li"e, ;ouFre Oust -eeping the bod; ali"e$
Asta nu e "iata$ >u traiti decat atunci cand nu "a conta catusi de putin daca
sunteti "ii sau morti in acel punct, "eti %i in "iata$ <and sunteti gata sa "a pierdeti
"iata, atunci o traiti$
:hatFs not li%e$ 4ouFre not li"ing until it doesnFt matter a tin-erFs damn to ;ou
Ihether ;ou li"e or die$ At that point ;ou li"e$ ,hen ;ouFre read; to lose ;our li%e,
;ou li"e it$
(ar $ daca "a proteOati "iata, sunteti de %apt morti$ (aca stai sus in pod$ si eu Iti
spun: "<oboaraQ" si tu spui:"+V nu, am citit despre oameni care au coborat scarile,
au alunecat si
si!au %rant gatulM este prea periculos$"
2ut i% ;ouFre protecting ;our li%e, ;ouFre dead$ I% ;ouFre sitting up there in the attic
and I sa; to ;ou, &<ome on doInQ# and ;ou sa;, &+h no, IF"e read about people
going doIn stairs$ :he; slip and the; brea- their nec-sM itFs too dangerous$#
Sau nu te pot con"inge sa tra"erse)i strada, %iindca spui: &stiicati oameni sunt
calcati de masina, cand tra"ersea)a strada1" (aca nu te pot %ace sa tra"erse)i
strada, cum te pot %ace sa tra"erse)i un continent1 (aca nu te pot %ace ca, din
credintele si con"ingerile tale mici si inguste, sa tragi cu coada ochiului si sa "e)i o
alta lume, esti mort esti mort de totM "iata a trecut pe langa tine$
+r I canFt get ;ou to cross the street because ;ou sa;, &4ou -noI hoI man;
people get run o"er Ihen the; cross the street1# I% I canFt get ;ou to cross a
street, hoI can I get ;ou to cross a continent1 And i% I canFt get ;ou to peep out o%
;our little narroI belie%s and con"ictions and loo- at another Iorld, ;ouFre dead,
;ouFre completel; deadM li%e has passed ;ou b;$
Stai in%ricosat in mica ta inchisoareM II "ei pierde pe (umne)eu$ Iti "ei pierde
religia, prietenii, tot %elul de aIte lucruri$ 0iata este %acuta doar pentru cel care
risca si Ooaca intr!ade"ar$
4ouFre sitting in ;our little prison, Ihere ;ouFre %rightenedM ;ouFre going to lose
;our Hod, ;our religion, ;our %riends, all -inds o% things$ Ai%e is %or the gambler, it
reall; is$
Asta spunea Iisus$ Jsti gata sa risti1 Stii cand "ei %i gata sa!ri risti "iata1 JNact
atunci cand descoperi acest lucru, cand stii ca lucrul pe care oamenii il numesc
"iata nu este "iata cu ade"arat$ +amenii cred in mod gresit ca a trai inseamna sa!
ti mentii corpul in "iata$
:hatFs Ihat Pesus Ias sa;ing$ Are ;ou read; to ris- it1 (o ;ou -noI Ihen ;ouFre
read; to ris- it1 ,hen ;ouF"e disco"ered that, Ihen ;ou -noI that this thing that
people call
li%e is not reall; li%e$ 6eople mista-enl; thin- that li"ing is -eeping the bod; ali"e$
(eci, iubiti gandul mortii, iubiti!l intoarceti!"a la el$ Iar si iar$ Handiti!"a la
%rumusetea acelui cada"ru, acelui schelet, acelor oase care se descompun pana
ramane doar o mana de tarana$ Cai departe $$$ ce usurare, ce usurare$ 6robabil ca
unii dintre "oi nu stiu despre ce "orbesc eu aiciM sunteti prea speriati, pentru a "a
gandi la asta$
So lo"e the thought o% death, lo"e it$ Ho bac- to it again and again$ :hin- o% the
lo"eliness o% that corpse, o% that s-eleton, o% those bones crumbling till thereFs
onl; a hand%ul o% dust$ Krom there on, Ihat a relie%, Ihat a relie%$ Some o% ;ou
probabl; donFt -noI Ihat IFm tal-ing about at this pointM ;ouFre too %rightened to
thin- o% it$
(ar e o asemenea usurare, atunci cand te poti uita inapoi la "iata, din acea
perspecti"a$ Sau "i)itati un cimitir$ Jste o eNperienta nemaipomenit de
puri%icatoare si %rumoasa$ :e uiti la un nume si spui: "(oamne, el a trait cu atat de
multi ani in urma, cu doua secole in urmaM trebuie sa %i a"ut aceleasi probleme pe
care le am si eu trebuie sa %i a"ut multe nopti nedormite$ <e nebunie, traim atat
de putin timpQ "
2ut itFs such a relie% Ihen ;ou can loo- bac- on li%e %rom that perspecti"e$ +r "isit
a gra"e;ard$ ItFs an enormousl; puri%;ing and beauti%ul eNperience$ 4ou loo- at
this name and ;ou sa;, "Hee, he li"ed so man; ;ears ago, tIo centuries agoM he
must ha"e had all the problems that I ha"e, must ha"e had lots o% sleepless
nights$ 3oI cra);, Ie li"e %or such a short time "$
.n poet italian a spus: ">oi traim intr!o licarire de luminaM "ine seara si se %ace
noapte pentru "ecie$ "Jste doar un licar, iar noi il irosim$ II irosim cu nelinistile, cu
griOile, cu preocuparile, cu po"erile noastre$ Acum, daca %aci aceasta meditatie, te
poti alege doar cu cunoastereaM dar ai putea aOunge si la constienta$ Si, in acel
moment al constientei, tu esti nou$ Cacar cat tine acea clipa$
An Italian poet said, ",e li"e in a %lash o% lightM e"ening comes and it is night
%ore"er"$ ItFs onl; a %lash and Ie Iaste it$ ,e Iaste it Iith our anNiet;, our
Iorries, our concerns, our burdens$ >oI, as ;ou ma-e that meditation, ;ou can
Oust end up Iith in%ormationM but ;ou ma; end up Iith aIareness$ And in that
moment o% aIareness, ;ou are neI$ At least as long as it lasts$
Atunci "ei a%la di%erenta intre acumularea de cunostinte si constienta$ .n prieten
astronom imi spunea, recent, cate"a Iucruri %undamentale despre astronomie$
6ana sa!mi spuna eI nu stiam ca, atunci cand "e)i soarele, il "e)i acolo unde era
cu opt minute si Oumatate inainte, nu unde este el acum$ Asta, deoarece unei ra)e
de soare ii trebuie opt minute si Oumatate sa aOunga la noi$ Ast%el ca noi nu!l
"edem unde esteM ele deOa in alta parte$ si stelele ne!au trimis lumina lor, in urma
cu sute si mii de ani$ (ar, cand Ie pri"im, s!ar putea ca ele sa nu %ie$ acolo unde le
"edemM ar putea %i in alta parte$ Astronomul spunea ca, daca ne imaginam o
galaNie, un uni"ers intreg, acest 6amant al nostru ar %i unde"a, pierdut spre
capatul co)ii <aii AacteeM nici macar in centru$ Si %iecare dintre stele este un soare,
iar unii sori sunt atat de mari, ca ar putea cuprinde Soarele si 6amantul si distanta
dintre ele$
:hen ;ouFll -noI the di%%erence betIeen in%ormation and aIareness$ An
astronomer %riend Ias recentl; telling me some o% the %undamental things about
astronom;$ I did not -noI, until he told me, that Ihen ;ou see the sun, ;ouFre
seeing it Ihere it Ias eight and a hal% minutes ago, not Ihere it is noI$ 2ecause it
ta-es a ra; o% the sun eight and a hal% minutes to get to us$ So ;ouFre not seeing it
Ihere it isM itFs noI someIhere else$ Stars, too, ha"e been sending light to us %or
hundreds o% thousands o% ;ears$ So Ihen IeFre loo-ing at them, the; ma; not be
Ihere IeFre seeing themM the; ma; be someIhere else$ 3e said that, i% Ie
imagine a galaN;, a Ihole uni"erse, this earth o% ours Iould be lost toIard the tail
end o% the Cil-; ,a;M not e"en in the center$ And e"er; one o% the stars is a sun
and some suns are so big that the; could contain the sun and the earth and the
distance betIeen them$
Aa o estimare moderata, eNista o suta de milioane de galaNiiQ .ni"ersul, asa cum
il!stim, se dilata cu o "ite)a de doua milioane de mile pe secunda$ Am %ost %ascinat
ascultand toate astea si, cand am iesit din restaurantul unde mancasemM am pri"it
in sus si am a"ut$un sentiment di%erit, o perspecti"a di%erita a "ietii$ Aceasta este
constienta$ Asa ca "oi puteti lua toate astea la rece (si asta inseamna acumulare
de cunostinte), ori sa capatati, dintr!o data, o alta perspecti"a asupra "ietii ! ce
suntem noi, ce este acest uni"ers, ce este "iata omului1 Aa asta ma re%er cand
"orbesc de constienta ! momentul cand aOungi la acest sentiment$
At a conser"ati"e estimate, there are one hundred million galaNiesQ :he uni"erse,
as Ie -noI it, is eNpanding at the rate o% tIo million miles a second$ I Ias
%ascinated listening to all o% this, and Ihen I came out o% the restaurant Ihere Ie
Iere eating, I loo-ed up there and I had a di%%erent %eel, a di%%erent perspecti"e on
li%e$ :hatFs aIareness$ So ;ou can pic- all this up as cold %act (and thatFs
in%ormation), or suddenl; ;ou get another perspecti"e on li%eLIhat are Ie, IhatFs
this uni"erse, IhatFs human li%e1 ,hen ;ou get that %eel, thatFs Ihat I mean Ihen
I spea- o% aIareness$
DK. Taramul iubirii-The :and of :o+e
Cine fa"e propaganda urii si intolerantei 5- Who is the author
of the propaganda of hate and intoleran"e 5
DK.R. &a"a doresti sa iubesti, trebuie sa in+eti sa +ezi din nou-
)f you wish to lo+e, you must learn to see again
http$--www.youtube."om-wat"h5+HfWMn9Ce1CbMJfeatureHrelated
Motto$ * 1eri"irea nu este "e+a pe "are o a"hizi,iona,i din afara, ea este
dreptul d+s din nastere. )ubirea nu este "e+a "e tu poti produ"e sau
adu"e din afara@ iubirea nu este "e+a pe "are sa o posezi@ ea este "e+a
"are "urge in tine de6a de la nastere si "are te poate lo"ui, poseda, da"a
inlaturi obsta"olele * - 'appiness is not something you a";uire, it is your
birthright@ lo+e is not something you produ"e@ lo+e is not something that
you ha+e@ lo+e is something that has you *.
(aca am renunta la ilu)ii din cau)a a ceea ce ne pot ele o%eri, sau a ceea ce ne pot
lua, am %i eNtrem de atenti$ (aca n!o %acem, consecintele sunt inspaimantatoare si
ine"itabile$
>e pierdem capacitatea de a iubi$ &a"a doresti sa iubesti, trebuie sa in+eti
sa +ezi din nou$
I% Ie reall; dropped illusions %or Ihat the; can gi"e us or depri"e us o%, Ie Iould
be alert$ :he conseDuence o% not doing this is terri%;ing and unescapable$ ,e lose
our capacit; to lo"e$ )f you wish to lo+e, you must learn to see again$
Si daca!ti doresti sa "e)i, trebuie sa in"eti sa renunti la drogul tau$ >imic mai
simplu$ ?enunta la dependenta ta$ ?upe tentaculele societatii, care te incolacesc
si te su%oca$ :rebuie sa renunti la ele$
And i% ;ou Iish to see, ;ou must learn to gi"e up ;our drug$ ItFs as simple as that$
Mi+e up your dependen"y. Tear away the tenta"les of so"iety that ha+e
en+eloped and suffo"ated your being. 4ou must drop them.
In eNterior totul "a decurge ca inainte dar, cu toate ca tu "ei continua sa %ii in
lume, tu nu "ei mai %i al ei$ In inima ta, acum "ei %i liber, in s%arsit, chiar daca te "ei
simti ingro)itor de singur$ (ependenta ta de drog "a muri$
JNternall;, e"er;thing Iill go on as be%ore, but though ;ou Iill continue to be in
the Iorld, ;ou Iill no longer be o% it$ In ;our heart, ;ou Iill noI be %ree at last, i%
utterl; alone$
4our dependence on ;our drug Iill die$
3u trebuie sa te du"i in desert@ esti "hiar in mi6lo"ul oamenilorM te bucuri
%oarte mult de ei$ (ar ei nu mai au puterea de a te %ace %ericit sau ne%ericit$ Asta
inseamna singuratate$
4ou donFt ha"e to go to the desertM ;ouFre right in the middle o% peopleM ;ouFre
enOo;ing them immensel;$ 2ut the; no longer ha"e the poIer to ma-e ;ou happ;
or miserable$ :hatFs Ihat aloneness means$
In aceasta solitudine, dependenta ta moare$ <apacitatea de a iubi re"ine la
supra%ata$ <eilalti nu mai sunt "a)uti ca un miOloc de a satis%ace dependenta cui"a$
(oar cine"a care a incercat asta, cunoaste terorile procesului$ Jste ca si cum te!ai
in"ita singur sa mori$
In this solitude ;our dependence dies$ :he capacit; to lo"e is born$ +ne no longer
sees others as means o% satis%;ing oneFs addiction$ +nl; someone Iho has
attempted this -noIs the terrors o% the process$ ItFs li-e in"iting ;oursel% to die$
Jste ca si cum i!ai cere sarmanului dependent de drog sa renunte la singura
%ericire pe care a cunoscut!o "reodata$ <um s!o inlocuiesti cu gustul de paine si
%ructe si cu gustul pur al aerului de dimineata, cu dulceata apei de parau de
munte1 In timp ce omul se lupta cu simptomele de renuntare la drog si cu pustiul
pe care il simte in el, acum cand drogul nu mai eNista, nimic nu poate umple golul,
in a%ara drogului$
)tFs like asking the poor drug addi"t to gi+e up the only happiness he has
e+er known$ 3oI to replace it Iith the taste o% bread and %ruit and the clean
taste o% the morning air, the sIeetness o% the Iater o% the mountain stream1
,hile he is struggling Iith his IithdraIal s;mptoms and the emptiness he
eNperiences Iithin himsel% noI that his drug is gone, nothing can %ill the
emptiness eNcept his drug$
Iti poti imagina o "iata in care re%u)i sa te bucuri sa!ti obtii placerea o%erita de un
singur cu"ant de apreciere, sau sa!ti odihnesti capul pe umarul cui"a care sa te
spriOine1
<an ;ou imagine a li%e in Ihich ;ou re%use to enOo; or ta-e pleasure in a single
Iord o% appreciation or to rest ;our head on an;oneFs shoulder %or support1
Handeste!te la o "iata in care nu depin)i emotional de nimeni ! asa ca nimeni nu
mai are puterea sa te %aca %ericit sau ne%ericit$
:hin- o% a li%e in Ihich ;ou depend on no one emotionall;, so that no one has the
poIer to ma-e ;ou happ; or miserable an;more$
?e%u)i sa ai ne"oie de "reo persoana anumeM sau sa %ii special pentru cine"a, sau
sa consideri ca un om iti apartine$ "6asarile cerului au cuiburile lor, iar "ulpile
"i)uinile lor, insa tu nu "ei a"ea unde sa!ti odihnesti capul, in calatoria ta prin
"iata"$
4ou re%use to need an; particular person or to be special to an;one or to call
an;one ;our oIn$ "The birds of the air ha+e their nests and the fo.es their
holes, but you will ha+e nowhere to rest your head in your 6ourney
through life*$
(aca aOungi "reodata la aceasta stare, "ei sti, in s%arsit, ce inseamna sa "e)i,
a"and o "i)iune clara si nepatata de %rica sau dorinta$ Kiecare cu"ant de aici este
cantarit$ Intelegi si "e)i, in s%arsit, a"and a "i)iune clara si neintunecata de %rica
sau dorinta$ 0ei sti ce inseamna sa iubesti$
I% ;ou e"er get to this state, ;ou Iill at last -noI Ihat it means to see Iith a
"ision that is clear and unclouded b; %ear or desire$ J"er; Iord there is measured$
:o see at last Iith a "ision that is clear and unclouded b; %ear or desire$ 4ou Iill
-noI Ihat it means to lo"e$
(ar, pentru a aOunge pe taramul iubirii, trebuie sa treci prin durerile mortii ! pentru
ca, a iubi pe cine"a, inseamna sa moara ne"oia de a %i cu alti oameni, si sa %ii
complet singur$ <um "eti aOunge "reodatala acest punct1
2ut to come to the land o% lo"e, ;ou must pass through the pains o% death, %or to
lo"e persons means to die to the need %or persons, and to be utterl; alone$
3oI Iould ;ou e"er get there1
6rintr!o neincetata constienta printr!o rabdare si o compasiune in%inita, ca cea pe
care o a"eti %ata de un dependent de droguriM de)"oltand!"a gustul pentru lucruri
bune in "iata, pentru a contracara po%ta de drogul tau$
2; a ceaseless aIareness, b; the in%inite patience and compassion ;ou Iould
ha"e %or a drug addict$ 2; de"eloping a taste %or the good things in li%e to counter
the cra"ing %or ;our drug$
<e lucruri bune1 Iubirea pentru acti"itatea in care gasesti bucuria sa o %aci de
dragul eiM bucuria de a rade si de a %i aproape de oamenii de care nu te agati si de
care nu depin)i emotional, dar a caror companie iti %ace placere$
,hat good things1 :he lo"e o% Ior- Ihich ;ou enOo; doing %or the lo"e o% itsel%M
the lo"e o% laughter and intimac; Iith people to Ihom ;ou do not cling and on
Ihom ;ou do not depend emotionall; but Ihose compan; ;ou enOo;$
0or %i de aOutor daca te implici in acti"itati pe care le poti %ace cu intreaga ta %iinta,
acti"itati care!ti plac atat de mult, sa le %aci incat atat timp ce esti prins in ele
pentru tine nu mai inseamna nimic, succesul, recunoasterea si aprobarea
celorlalti$
It Iill also help i% ;ou ta-e on acti"ities that ;ou can do Iith ;our Ihole being,
acti"ities that ;ou so lo"e to do that Ihile ;ouFre engaged in them success,
recognition, and appro"al simpl; do not mean a thing to ;ou$
Iti "a mai %i de %olos sa te reintorci la natura$ J"ita gloata, urca pe munti si
comunica in tacere cu pomii, cu %lorile, cu animalele, cu pasarile, cu marea si norii,
cu cerul si stelele$
It Iill help, too, i% ;ou return to nature$ Send the croIds aIa;, go up to the
mountains, and silentl; commune Iith trees and %loIers and animals and birds,
Iith sea and clouds and s-; and stars$
0!am spus ce bun eNercitiu spiritual este sa pri"esti totul ! sa %ii constient de tot ce
se a%la in Ourul tau$ Sa speram ca "orbele "or disparea, conceptele "or disparea si
tu "ei "edea, "ei intra in contact cu realitatea$ Acesta este tratamentul pentru
singuratate$
IF"e told ;ou Ihat a spiritual eNercise it is to ga)e at things, to be aIare o% things
around ;ou$ 3ope%ull;, the Iords Iill drop, the concepts Iill drop, and ;ou Iill
see, ;ou Iill ma-e contact Iith realit;$ :hat is the cure %or loneliness$
In general, noi cautam sa "indecam singuratatea prin dependenta emotionala de
oameni, prin apartenenta la turma sociala si prin )gomot$ Acesta nu este
tratament$ intoarce!te la tot ce te inconOoara, intoarce!te la natura, urca pe munti$
Henerall;, Ie see- to cure our loneliness through emotional dependence on
people, through gregariousness and noise$ :hat is no cure$ Het bac- to things, get
bac- to nature, go up in the mountains$
Atunci "ei intelege ca inima te!a dus la "astul desert al solitudinii, ca nu e nimeni
langa tine, absolut nimeni$ Aa inceput, asta ti se "a parea de nesuportat, dar
numai pentru ca nu esti in"atat cu singuratatea$
:hen ;ou Iill -noI that ;our heart has brought ;ou to the "ast desert o% solitude,
there is no one there at ;our side, absolutel; no one$ At %irst this Iill seem
unbearable$ 2ut it is onl; because ;ou are unaccustomed to aloneness$
&a"a reusesti sa stai a"olo un timp, desertul +a inflori dintrodata in
iubire. Inima ta "a canta, si "a %i prima"ara pentru totdeaunaM drogul "a %i
eliminatM tu esti liber$
)f you manage to stay there for a while, the desert will suddenly blossom
into lo+e$ 4our heart Iill burst into song$ And it Iill be springtime %ore"erM the
drug Iill be outM ;ouFre %ree$
DK.L. %uga"iunea "are produ"e fo"/trezire, "onstienta0 nu
este ruga"iune-
A worship that isnFt leading to the fire/awakening@ awareness0
is not a worship
http:**III$;outube$com*Iatch1"X'p>bat4u3%4_%eatureXrelated
Atunci "ei intelege "e este libertatea, "e este iubirea, "e este feri"irea, ce
este realitatea, ce este ade"arul, ce este (umne)eu$ 0ei "edea, "ei sti, dincolo de
concepte si de conditionare, de dependente si atasamente$ Intelegi asta1
:hen ;ou Iill understand what freedom is, what lo+e is, what happiness is,
Ihat realit; is, Ihat truth is, Ihat Hod is$ 4ou Iill see, ;ou Iill -noI be;ond
concepts and conditioning, addictions and attachments$ (oes that ma-e sense1
Aasati!m s inchei aceast cu o po"este %rumoas$
Aet me end this Iith a lo"el; stor;$
A %ost odata un om care a in"entat arta de a %ace %ocul$ Jl i!a luat uneltele sale i
a mers la un trib n nord, unde era %oarte %rig, amarnic de %rig$ Jl i!a n"at pe
oamenii de acolo sa %aca %ocul$ +amenii au %ost %oarte interesai$ Jl le!a artat la
ce %oloseste %ocul!sa prepare hrana, sa se incal)easca, etc $ Ji au %ost %oarte
recunosctori c au n"at arta de a %ace %ocul$
:here Ias a man Iho in"ented the art o% ma-ing %ire$ 3e too- his tools and Ient
to a tribe in the north, Ihere it Ias "er; cold, bitterl; cold$ 3e taught the people
there to ma-e %ire$ :he people Iere "er; interested$ 3e shoIed them the uses to
Ihich the; could put %ireLthe; could coo-, could -eep themsel"es Iarm, etc$
:he; Iere so grate%ul that the; had learned the art o% ma-ing %ire$
(ar, nainte ca ei sa!si poata eNprima recunotina lor %ata de acel om, acesta a
disprut$ Jl nu era preocupat sa obtina aprecierea sau recunostinta lorM singura lui
griOa era bunstarea lor$ Jl a mers apoi la un alt trib, unde a nceput din nou s le
arate "aloarea in"eniei sale$
2ut be%ore the; could eNpress their gratitude to the man, he disappeared$ 3e
IasnFt concerned Iith getting their recognition or gratitudeM he Ias concerned
about their Iell!being$ 3e Ient to another tribe, Ihere he again began to shoI
them the "alue o% his in"ention$
Si acolo oamenii au %ost interesati, un pic prea interesati pentru linistea
su%leteasca a preotilor lor, care au inceput sa!si dea seama ca acest om a inceput
sa atraga mulimile, iar ei isi pierdeau popularitatea$ Aa c au decis s scape de
el$
6eople Iere interested there, too, a bit too interested %or the peace o% mind o%
their priests, Iho began to notice that this man Ias draIing croIds and the;
Iere losing their popularit;$ So the; decided to do aIa; Iith him$
Ji l!au otr"it, l!au cruci%icat, imaginati!"a in orice mod dorii$ (ar acum li se
%acuse teama ca oamenii s!ar putea intoarce impotri"a lor, asa ca au %ost %oarte
pre"a)atori, chiar "icleni$
:he; poisoned him, cruci%ied him, put it an; Ia; ;ou li-e$ 2ut the; Iere a%raid
noI that the people might turn against them, so the; Iere "er; Iise, e"en Iil;$
\tii ce au %cut1 Au %cut un portret al omului i l!au plasat pe altarul principal al
templului$ Instrumente de %acut %ocul au %ost plasate n %aa portretului, iar
oamenii au %ost n"ai s "enere)e portretul i s %ac plecaciuni catre
instrumentele de %acut %ocul, lucru pe care l!au %cut plini de de"otiune timp de
decenii si secole$
(o ;ou -noI Ihat the; did1 :he; had a portrait o% the man made and mounted it
on the main altar o% the temple$ :he instruments %or ma-ing %ire Iere placed in
%ront o% the portrait, and the people Iere taught to re"ere the portrait and to pa;
re"erence to the instruments o% %ire, Ihich the; duti%ull; did %or centuries$
Au %acut si un ritual si o liturghie iar "eneraia, rugaciunea, inchinarea i cultul au
continuat, dar nu mai eNista nici un %oc$
:he "eneration and the Iorship Ient on, but there Ias no %ire$
.nde!i %ocul1 .nde!i iubirea1 .nde!i drogul de)rdcinat din sistem, smuls din
organismul "ostru1 .nde este libertatea1 (espre asta e "orba in spiritualitate$ In
mod tragic, noi tindem sa pierdem din "edere acest lucru, nu!i asa1
,hereFs the %ire1 ,hereFs the lo"e1 ,hereFs the drug uprooted %rom ;our
s;stem1 ,hereFs the %reedom1 :his is Ihat spiritualit; is all about$ :ragicall;, Ie
tend to lose sight o% this, donFt Ie1
Aceasta inseamna lisus <hristos$ (ar noi punem un accent prea mare pe "eneratie
pe in"ocatia "(oamne, (umne)eule", nu!i asa1 .nde este %ocul1
:his is Ihat Pesus <hrist is all about$ 2ut Ie o"eremphasi)ed the &Aord, Aord,#
didnFt Ie1 ,hereFs the %ire1
Si da"a ruga"iunea nu "ondu"e la fo", daca adoratia nu conduce la iubire,
daca liturghia nu conduce la o perceptie mai clara a realitatii, daca (umne)eu nu
conduce la "iata, atunci care mai este %olosul religiei eNceptand crearea de mai
multa de)binare, de mai mult %anatism, de mai mult antagonism 1
And if worship isnFt leading to the fire, i% adoration isnFt leading to lo"e, i% the
liturg; isnFt leading to a clearer perception o% realit;, i% Hod isnFt leading to li%e, o%
Ihat use is religion eNcept to create more di"ision, more %anaticism, more
antagonism1
>u din lipsa de religie(in sensul obisnuit al cu"antului) su%era lumea, ci din din cau)a
lipsei de iubire, a lipsei de contienti)are$
It is not %rom lac- o% religion in the ordinar; sense o% the Iord that the Iorld is
su%%ering, it is %rom lac- o% lo"e, lac- o% aIareness$
Si iubirea este generat prin contienti)are i prin nici un alt miOloc, nici un alt %el$
Intelegeti obstacolele pe care d"s$ le puneti n calea iubirii, a libertatii i %ericirii i
acestea "or dispare$ Aprinde,i lumina "onNtientizarii Ni Ontuneri"ul +a
disp!rea$
And lo"e is generated through aIareness and through no other Ia;, no other
Ia;$ .nderstand the obstructions ;ou are putting in the Ia; o% lo"e, %reedom, and
happiness and the; Iill drop$ Turn on the light of awareness and the
darkness will disappear$
Kericirea nu este ce"a pe care o achi)iionai, iubirea nu este ce"a pe care o
producetiM iubirea nu este ce"a care o posedai, iubirea este ce"a care te poseda$
3appiness is not something ;ou acDuireM lo"e is not something ;ou produceM lo"e
is not something that ;ou ha"eM lo"e is something that has ;ou$
>u a"eti "antul, stelele si ploaia$ :u nu pose)i aceste lucruriM tu te predai lor$ Iar
predarea se produce atunci cnd suntei contieni de ilu)iile d"s, atunci cnd sunt
contieni de dependenele dumnea"oastr, atunci cnd sunteti contieni de
dorinele i temerile dumnea"oastr$* 4ou do not ha"e the Iind, the stars, and the
rain$ 4ou donFt possess these thingsM ;ou surrender to them$ And surrender occurs
when you are aware o% ;our illusions, Ihen ;ou are aIare o% ;our addictions,
Ihen ;ou are aIare o% ;our desires and %ears$
(upa cum "!am spus mai de"reme, mai intai e de mare aOutor intuitia psihologica,
nu anali)aM anali)a inseamna parali)ie$$
Aa cum "!am spus mai de"reme, n primul rnd, este de mare aOutor o intuitie
sau o perspecti" psihologic, iar nu o anali)M anali)a inseamna parali)ie$ Intuitia
nu inseamna neaprat anali)$*As I told ;ou earlier, %irst, ps;chological insight is a
great help, not anal;sis, hoIe"erM anal;sis is paral;sis$ Insight is not necessaril;
anal;sis$
.nul dintre marii terapeui americani a %ormulat %oarte bine acest lucru:
"7.perienta ,Aha8P este "ea "are "onteaza"$ Simpla anali)a nu este de nici un
aOutorM ea o%er doar in%ormaii$ (ar dac ar putea genera eNperiena "Aha", asta
e nelegere, intuitie, constienti)are, descoperire$ Asta este schimbare$
+ne o% ;our great American therapists put it "er; Iell: &ItFs the YAhaF eNperience
that counts$# Cerel; anal;)ing gi"es no helpM it Oust gi"es in%ormation$ 2ut i% ;ou
could produce the &Aha# eNperience, thatFs insight$ :hat is change$
3ota &M$ 7ste +orba despre psihologul si fenomenologul german Wolfgang
S]hler /January LR, RIIE < June RR, RXKE0 , "are a emigrat in 2SA in RXBD , si
"are "a si Ma. Wertheimer, 1ritz =erls, si Surt Soffka, a "ontribuit la "rearea
psihologiei Mestalt. 7.perienta Aha se refera la cunoasterea ba)ata pe intuitie si
nu pe %olosirea proceelor mentale(logice si analogice)$ Jste "orba despre momentul
descoperirii J"rica* Jure-a, in care ti se re"elea)a brusc un ade"ar si eNclami: "Aha,
am inteles, asta era 8 " T$ In"atarea nu se reali)ea)a prin incercare si eroare(trial
and error), ci prin insight (intuitie numita uneori si &aha eNperience#)$
JNperientele "Aha" or "Jure-a"(recunoasterea ade"aruluiM descoperireaM am inteles)
pot %i obinute doar atunci cand "a a%lati in starea in care nu Oudecati i cand "a
amintiti c totul este posibil$ In mod similar in"area din eNperien se ntmpl
o%erindu!ne momente "Aha" i salturi uriase nainte, inaccesibile doar cu gndirea
noastr$ JNplorarea interioar poate a"ea drept re)ultat eNperiena A3A Q, per%ormane
de "r%, creati"itate, catharsis emoional, mai mult imaginaie utili)abila, regasirea sa
redescoperirea de sine, stapanirea de sine, sentimente de pace i bunstare,
conectare la uni"ers, i e"entual transcendena$ "edeti : .nelte ale tehnologiei
spirituale pentru eliberare materiala de (an Cirahorian pe siturile dedicate caii
de tre)ire
Inner eNploration can results in the A3A eNperience, pea- per%ormance, creati"it;,
emotional catharsis, more useable imagination, sel% disco"er;, master;, %eelings o%
peace and Iell being, connectedness to the uni"erse, and e"entual transcendence M
See more on: Spiritual Te"hnology Tools for Material Trans"enden"e b; (an
Cirahorian on the sites dedicated to :he ,a; o% AIa-eningM

In al doilea rand, este important sa!ti intelegi dependenta$ Ai ne"oie de timp$ 0ai,
se acorda prea mult timp adoratiei si odelor de sla"a, ca si intonarii de cantece!
timp care ar putea %i %olosit mult mai bine pentru intelegerea de sine$ <omunitatea
nu se creea)a prin participarea la celebrari liturghice au sluObe religioase$
Second, the understanding o% ;our addiction is important$ 4ou need time$ Alas, so
much time that is gi"en to Iorship and singing praise and singing songs could so
%ruit%ull; be emplo;ed in sel%!understanding$ <ommunit; is not produced b; Ooint
liturgical celebrations$
In stra%undurile inimii stii la %el ca mine ca ast%el de sluObe ser"esc doar pentru a
trece cu "ederea di%erentele, <omunitatea$este creata prin intelegerea oprelistilor
pe care Ie punem Vin calea comunitatii,V prin intelegerea con%lictelor care rasar din
%ricilenoastre si din dorintele noastre$
4ou -noI deep doIn in ;our heart, and so do I, that such celebrations onl; ser"e
to paper o"er di%%erences$ <ommunit; is created b; understanding the bloc-s that
Ie put in the Ia; o% communit;, b; understanding the con%licts that arise %rom
our %ears and our desires$
Acesta este punctul in care se naste comunitatea$ :rebuie sa ne %erim mereu sa
%acem din adoratie doar un alt miOloc de a ne abate de la ocupatia importanta de a
trai$ A trai nu inseamna a lucra in gu"em, sau a %i un mare om de a%aceri, sau a
sa"arsi mari acte de caritate$
At that point communit; arises$ ,e must alIa;s beIare o% ma-ing Iorship Oust
another distraction %rom the important business o% li"ing$ And li"ing doesnFt mean
Ior-ing in go"ernment, or being a big businessman, or per%orming great acts o%
charit;$
Asta nu inseamna a trai$ A trai inseamna sa renunti Ia toate impedimentele si sa
traiesti cu prospetime, in clipa de %ata$ "6asarile cerului $$$ nici nu torc, nici nu tes"
U aceasta inseamna sa traiesti$
:hat isnFt li"ing$ Ai"ing is to ha"e dropped all the impediments and to li"e in the
present moment Iith %reshness$ &:he birds o% the air $ $ $ the; neither toil nor
spin#Lthat is li"ing$
Am inceput prin a spune ca oamenii sunt adormiti, morti$ +ameni morti care
conduc gu"erne, oameni morti care conduc mari %irme, oameni morti care!i educa
pe altii, ?e"ino la "iataQ ?ugaciunea si mersul la biserica trebuie sa te aOute sa te
tre)esti la "iata, alt%el sunt inutile$
Si treptat ! stii la %el de bine ca mine U biserica pierde pretutindeni tineretul$
I began b; sa;ing that people are asleep, dead$ (ead people running
go"ernments, dead people running big business, dead people educating othersM
come ali"eQ ,orship must help this, or else itFs useless$ And increasingl;! ;ou
-noI this and so do I! IeFre losing the ;outh e"er;Ihere$
DK.B.&e "e pierde pretutindeni teren biseri"a5
http:**III$;outube$com*Iatch1"X=;Z==O:H'>._%eatureXrelated
:inerii ne urascM ei nu au nici un che% sa adune si mai multe spaime si "ino"atii pe
cap$ >u!si doresc sa aiba parte de si mai multe predici si indemnuri$ (ar isi doresc
sa in"ete despre iubire$ <um pot sa %iu %ericit1 <um pot sa traiesc1 <um pot sa
gust din lucrurile eNtraordinare despre care "orbesc misticii1
:he; hate usM the;Fre not interested in ha"ing more %ears and more guilts laid on
them$ :he;Fre not interested in more sermons and eNhortations$ 2ut the; are
interested in learning about lo"e$ 3oI can I be happ;1 3oI can I li"e1 3oI can I
taste these mar"elous things that the m;stics spea- o%1
lata, deci, care este al doilea lucru!intelegerea$ Al treilea, sa nu te identi%ici$ Asta)i,
pe drumul incoace, cine"a m!a intrebat ":e simti "reodata abatut1" Si inca ce
abatut ma simt din cand in cand$ lmi incase) lo"iturile$ (ar asta nu durea)a, chiar
nu durea)a, <um %ac1 6rimul pas: nu ma identi%ic cu starea mea$ lata ca ma
copleseste un sentiment de amaraciune, (ar, in loc sa de"in mai tensionat si mai
iritat din cau)a lui, acest sentiment ma %ace sa inteleg ca sunt deprimat,
de)amagit sau ce"a de genul asta$
So thatFs the second thingLunderstanding$ :hird, donFt identi%;$ Somebod; as-ed
me as I Ias coming here toda;, &(o ;ou e"er %eel loI1# 2o;, do I %eel loI e"er;
noI and then$ I get m; attac-s$ 2ut the; donFt last, the; reall; donFt$ ,hat do I
do1 Kirst step: I donFt identi%;$ 3ere comes a loI %eeling$ Instead o% getting tense
about it, instead o% getting irritated Iith m;sel% about it, I understand IFm %eeling
depressed, disappointed, or Ihate"er$
Al doilea pas: recunosc ca sentimentul se a%la in mine, nu in celalalt, de pilda %i cel
care nu mi!a raspuns la scrisoare ! si nu in lumea eNterioaraM este in mine$ 6entru
ca, atata timp cat ered ca este in a%ara mea, ma simt indreptatit sa ma agat de
sentimentele mele$
>u pot spune ca toata lumea simte asaM de %apt, numai prostii pot simti ast%el,
numai oamenii adormiti$ AI treilea pas: nu ma identi%ic cu sentimentul$
Second step: I admit the %eeling is in me, not in the other person, e$g$, in the
person Iho didnFt Irite me a letter, not in the eNterior IorldM itFs in me$ 2ecause
as long as I thin- itFs outside me, I %eel Ousti%ied in holding on to m; %eelings$ I canFt
sa; e"er;bod; Iould %eel this Ia;M in %act, onl; idiotic people Iould %eel this Ia;,
onl; sleeping people$ :hird step: I donFt identi%; Iith the %eeling$
"Ju" nu este acel sentiment$ "Ju" nu sunt singur: "Ju" nu sunt deprimat$ "Ju" nu
sunt de)amagit$ (e)amagirea eNista acolo U poate %i pri"ita, 0ei %i uimit cat de
repede se e"apora$ +rice lucru de care esti constient continua sa se schimbe norii
continua sa se miste$
&I# is not that %eeling$ &I# am not lonel;, &I# am not depressed, &I# am not
disappointed$ (isappointment is there, one Iatches it$ 4ouFd be ama)ed hoI
Duic-l; it glides aIa;$ An;thing ;ouFre aIare o% -eeps changingM clouds -eep
mo"ing$
6e masura ce %aci asta, incepi sa intelegi tot %elul de lucruri, inclusi" moti"ul
pentru care au aparut norii$ Am aici un citat minunat, cate"a %ra)e pe care le!as
scrie cu litere de aur$ Ae!am gasit In cartea lui A$ S$ >eill, Summerhill$ :rebuie sa
"a pun in tema$ 6robabil ca stiti ca A$ S$ >eill a lucrat ca pro%esor timp de
patru)eci de ani$
As ;ou do this, ;ou also get all -inds o% insights into Ih; clouds Iere coming in
the %irst place$ IF"e got a lo"el; Duote here, a %eI sentences that I Iould Irite in
gold$ I pic-ed them up %rom A$ S$ >eillFs boo- Summerhill$ I must gi"e ;ou the
bac-ground$ 4ou probabl; -noI that >eill Ias in education %or %ort; ;ears$

Jl a de)"oltat un %el de scoala de a"angarda$ A adunat la un loc %ete si baieti si,
pur si simplu, i!a lasat liberi $$ 0rei sa in"eti sa citesti si sa scrii, 2ineM nu "rei sa
in"eti sa citesti si sa scrii, iar bine$ 6oti %ace cu "iata ta orice doresti, atata timp
cat nu ingradesti Iibertatea altora$ >u ingradi libertatea altoraM in rest, esti liber$
3e de"eloped a -ind o% ma"eric- school$ 3e too- in bo;s and girls and Oust let
them be %ree$ 4ou Iant to learn to read and Irite, %ineM ;ou donFt Iant to learn to
read and Irite, %ine$ 4ou can do an;thing ;ou Iant Iith ;our li%e, pro"ided ;ou
donFt inter%ere Iith the %reedom o% someone else$ (onFt inter%ere Iith someone
elseFs %reedomM otherIise ;ouFre %ree$
Cei mai rai "opii "are au +enit la el erau de )a s"oala unei
manastiri-The worst ones "ame to him from "on+ent s"hool.
>eill spune ca cei mai rai copii care au "enit la el erau de Ia scoala unei manastiri$
Jl a spus ca au %ost necesare aproape sase luni ca sa!i %aca sa!si depaseasca
toata %uria si resentimentele pe care le reprimasera$
>eill sa;s that the Iorst ones came to him %rom con"ent school$ 3e said it too-
them about siN months to get o"er all the anger and the resentment that the; had
repressed$
:imp de sase luni s!au re"oltat, au luptat cu sistemul$ <ea mai rea a %ost o %ata
care pornea cu bicicleta prin oras, ocolind lectiile, ocolind scoala, ocolind orice
altce"a$ (ar, odata ce si!au depasit re"olta, toti au "rut sa in"eteM ba chiar au
inceput sa proteste)e: "(e ce nu %acem lectii asta)i1"
:he;Fd be rebelling %or siN months, %ighting the s;stem$ :he Iorst Ias a girl Iho
Iould ta-e a bic;cle and ride into toIn, a"oiding class, a"oiding school, a"oiding
e"er;thing$ 2ut once the; got o"er their rebellion, e"er;bod; Ianted to learnM
the; e"en began protesting, &,h; donFt Ie ha"e class toda;1#
(ar preluau numai ce ii interesa$ Si s!au trans%ormat$ Aa inceput, parintilor le!a
%ost teama sa!si trimita copiii la aceasta scoala$
2ut the; Iould onl; ta-e Ihat the; Iere interested in$ :he;Fd be trans%ormed$ In
the beginning parents Iere %rightened to send their children to this school$
Ji spuneau: "<um ii puteti educa, daca nu!i disciplinati1 :rebuie sa!i in"atati, sa!i
indrumati$" <are a %ost secretul succesului lui >eill1 Jl a luat cei mai rai copii, cei
%ata de care toti ceilalti isi pierdusera nadeOdea si, in sase luni, toti se
schimbasera$
:he; said, &3oI can ;ou educate them i% ;ou donFt discipline them1 4ouF"e got to
each them, guide them$# ,hat Ias the secret o% >eillFs success1 3eFd get the
Iorst children, the ones e"er;bod; else had despaired o%, and Iithin siN months
the;Fd all be trans%ormed$
Ascultati ce spune el! cu"inte eNtraordinare, cu"inte s%inte: "Kiecare copil il are in
el un (umne)eu$ Incercarile noastre de a modela copilul, iI "or trans%orma pe
(umne)eu in dia"ol$ <opiii "in la scoala mea ca niste mici dia"oli, cu ura de lume,
distructi"i, lipsiti de maniere, mincinosi, hoti, "iolenti$ In sase luni, ei de"in niste
copii %ericiti, sanatosi, care nu %ac nici un rau$"
Aisten to Ihat he saidLeNtraordinar; Iords, hol; Iords$ "J"er; child has a god in
him$ +ur attempts to mold the child Iill turn the god into a de"il$ <hildren come to
m; school, little de"ils, hating the Iorld, destructi"e, unmannerl;, l;ing, thie"ing,
bad!tempered$ In siN months the; are happ;, health; children Iho do no e"il$#
Acestea sunt cu"inte uimitoare, care "in de la un om a carui scoala din Carea
2ritanie este inspectata cu regularitate de repre)entantii Cinisterului Jducatiei, de
orice director de scoala, sau de catre toti cei care "or sa mearga acolo si sa "ada$
:hese are ama)ing Iords coming %rom a man Ihose school in 2ritain is regularl;
inspected b; people %rom the Cinistr; o% Jducation, b; an; headmaster or
headmistress or an;one Iho Iould care to go there$
.imitor$ Secretul este %armecul lui personal$ >u reali)e)i asa ce"a dupa un modelM
trebuie sa %ii o persoana speciala$ In unele dintre prelegerile sale adresate
directorilor de scoala, el spune: "0eniti la Summerhill si "eti gasi toti pomii
incarcati cu roadeM nimeni nu smulge roadele din pomM nu eNista dorinta de a
contesta autoritateaM copiii sunt bine hraniti si nu eNista resentimente sau %urie"$
Ama)ing$ It Ias his charism$ 4ou donFt do this -ind o% thing %rom a blueprintM
;ouF"e got to be a special -ind o% person$ In some o% his lectures to headmasters
and headmistresses he sa;s, "<ome to Summerhill and ;ouFll %ind that all the %ruit
trees are laden Iith %ruitM nobod;Fs ta-ing the %ruits o%% the treesM thereFs no desire
to attac- authorit;M the;Fre Iell %ed and thereFs no resentment and anger "$
0eniti la Summerhill si nu "eti gasi "reun copil handicapat caruia sa i se %i aplicat o
porecla (stiti cat de nemilosii pot %i copiii, cand cine"a se balbaie)$ >u "eti gasi
niciodata pe cine"a care sa!l necaOeasca pe un balbait$
<ome to Summerhill and ;ouFll ne"er %ind a handicapped child Iith a nic-name
(;ou -noI hoI cruel -ids can be Ihen someone stammers)$ 4ouFll ne"er %ind
an;one needling a stammerer, ne"er$
DK.C. Cum sa "restem "opii lipsiti de +iolenta, ura si manie 5
http:**III$;outube$com*Iatch1"Xuss5<g85C2._%eatureXrelated
1ara o edu"atie bazata pe fri"a si pedepse. 1ara fri"a , fara +iolenta- 3o
fear, so no +iolen"e
Ascultati aceste cu"inte ca o re"elatie, ca pe niste cu"inte sacre$$
"Acei copii nu cunosc "iolentaM stiti de ce 1 Kiindca nimeni nu i!a supus la "iolenta,
din aceasta cau)a "
Aisten to these Iords o% re"elation, sacred Iords$ :hereFs no "iolence in those
children, because no one is practicing "iolence on them, thatFs Ih;$ "
Ascultati aceste cu"inte sacre$$cu"inte care sunt ca o re"elatie$ Intalnim in Iume
ast%el de oameni$ >u contea)a ce "a spun eruditii si preotii si teologiiM eNista si au
eNistat oameni care nu cunosc certuri, in"idii, con%licte, ra)boaie, dusmanii ! nimic
din toate asteaQ Ii intalnesti in tara mea sau ! regret ca trebuie sa o spun ! au
eNistat pana de curand$ Am a"ut prieteni ie)uiti care s!au dus sa traiasca si sa
munceasca printre oameni care, dupa cum m!au asigurat ei, erau incapabili sa
%ure sau sa minta$ + calugarita mi!a spus ca oamenii din triburile din nord!estul
Indiei, printre care s!a dus sa lucre)e, nu tineau nimic sub cheie$
Aisten to these Iords o% re"elation, sacred Iords$ ,e ha"e people in the Iorld
li-e this$ >o matter Ihat scholars and priests and theologians tell ;ouM there are
and ha"e been people Iho ha"e no Duarrels, no Oealousies, no con%licts, no Iars,
no enmities, noneQ :he; eNist in m; countr;, or, sad to sa;, the; eNisted until
relati"el; recentl;$ IF"e had Pesuit %riends go out to li"e and Ior- among people
Iho, the; assured me, Iere incapable o% stealing or l;ing$ +ne Sister said to me
that Ihen she Ient to the northeast o% India to Ior- among some tribes there, the
people Iould loc- up nothing$
>iciodata nu se %urase nimic si nimeni nu mintise "reodata ! pana la aparitia
gu"ernului indian si a misionarilor$ Kiecare copil il poarta pe (umne)eu in elM
incercarile noastre de a modela copilul il "or trans%orma pe (umne)eu in dia"ol$
>othing Ias e"er stolen and the; ne"er told liesLuntil the Indian go"ernment and
missionaries shoIed up$ J"er; child has a god in himM our attempts to mold the
child Iill turn the god into a de"il$
JNista un %ilm italian minunat, in regia lui Kederico Kellini ! "Bf (+tto e me))o)"$
Intr!o scena apare un calugar crestin care merge la un picnic, sau intr!o eNcursie,
cu un grup de baieti de opt)ece ani$ Hrupul se plimba pe plaOa, mai multi copii
merg in %ata, iar calugarul este cu alti trei!patru copii in urma lor$ In drum
intalnesc o %emeie mai in "arsta ! o prostituata! pe care o saluta: "2una", iar ea
raspunde: "2una"$
Si ei spun: "<ine esti1" Iar ea )ice: "Ju sunt o prostituata"$ Ji nu stiu ce inseamna
asta, dar se pre%ac ca stiu$ .nul dintre baieti, care pare mai stiutor decat ceilalti,
spune: "o prostituata este o %emeie care %ace anumite lucruri, daca o platesti"$ Ji
intreaba: "Ar %ace lucrurile acelea, daca am plati!o1"
:hereFs a lo"el; Italian %ilm directed b; Kederico Kellini, B '*/$ In one scene thereFs
a <hristian 2rother going out on a picnic or eNcursion Iith a group o% eight! to ten!
;ear!old bo;s$ :he;Fre on a beach, mo"ing right on ahead Ihile the 2rother brings
up the rear Iith three or %our o% them around him$ :he; come across an older
Ioman IhoFs a Ihore, and the; sa; to her, &3i,# and she sa;s, &3i$# And the; sa;,
&,ho are ;ou1# And she sa;s, &IFm a prostitute$# :he; donFt -noI Ihat that is but
the; pretend to$ +ne o% the bo;s, Iho seems a bit more -noIing than the others,
sa;s, &A prostitute is a Ioman Iho does certain things i% ;ou pa; her$# :he; as-,
&,ould she do those things i% Ie paid her1#
"(e ce nu1", "ine raspunsul, Asa ca %ac cheta si!i dau!banii spunand: "Ai %ace acum
anumite lucruri, daca!ti dam baniiVV
Ja raspunde: "2ineinteles copii, ce "reti sa %ac1" Singurul lucru care le!a trecut
prin cap copiilor este ca ea sa se de)brace$ Asa si %ace$ Ji bine, ei o pri"escM nu
mai "a)usera pana atunci o %emeie goala$ >u mai stiu ce altce"a sa %aca, asa ca
spun: "0rei sa danse)i1" Ja spune: "2ineinteles"$
&,h; not1# the ansIer came$ So the; ta-e up a collection and gi"e her the
mone;, sa;ing, &,ould ;ou do certain things noI that IeF"e gi"en ;ou the
mone;1# She ansIers, &Sure, -ids, Ihat do ;ou Iant me to do1# :he onl; thing
that occurs to the -ids is %or her to ta-e her clothes o%%$ So she does$ ,ell, the;
loo- at herM the;F"e ne"er seen a Ioman na-ed be%ore$ :he; donFt -noI Ihat else
to do, so the; sa;, &,ould ;ou dance1# She sa;s, &Sure$#
Asa ca au inconOurat!o cantand si aplaudandM prostituata isi misca dosul, iar ei se
bucurau gro)a"$ Kratele "ede toate acestea$ 0ine in %uga si tipa la %emeie$ +
con"inge sa se imbrace iar po"estitorul spune: "(in acea clipa, copiii s!au
schimbatM pana atunci ei erau inocenti si %rumosi$" Aceasta nu este o problema
neobisnuita
So the; all gather round singing and clappingM the Ihore is mo"ing her behind and
the;Fre enOo;ing themsel"es immensel;$ :he 2rother sees all this$ 3e runs doIn
the beach and ;ells at the Ioman$ 3e gets her to put her clothes on, and the
narrator sa;s, &At that moment, the children Iere spoiledM until then the; Iere
innocent, beauti%ul$# :his is not an unusual problem$
DK.D. (are nu ii distrugem pe oameni fa"andui "restini5 -'a+e ) not
spoiled my people by making them Christian5
<unosc un misionar ce"a mai conser"ator din India, un ie)uit, are a "enit la un
seminar de!al meu$ :imp de doua )ile cat am discutat aceasta tema, el a su%erit$ A
doua seara, a "enit la mine si mi!a spus: ":on;, nu!ti pot spune cat de mult su%ar,
ascultandu!te", Ju am intrebat: "(e ce, Stan1"
Jl a raspuns: Kaci sa rein"ie in mine o intrebare pe care am inabusit!o timp de
doua)eci si cinci de ani, o intrebare oribila$ Ca intreb, iar si iar: (are nu miam
distrus oamenii fa"andui "restini5* Acest ie)uit nu era un liberal, era un
credincios ortodoN, de"otat, e"la"ios, conser"ator$
(ar i s!a parut ca a distrus niste oameni %ericiti, iubitori, simpli, neprihaniti,
%acandu!i crestini$
Cisionarii americani care au mers cu sotiile lor in insulele din sudul 6aci%icului, au
%ost ingro)iti sa "ada "enind la biserica %emei cu sanii de)goliti$ Sotiile misionarilor
au insistat ca $ %emeile sa se imbrace mai decent$ Asa ca misionarii le!au dat blu)e
sa se imbrace, (uminica urmatoare, %emeile au "enit purtand acele blu)e, dar cu
doua gauri mari decupate pentru con%ort, pentru aerisire$ Jle a"eau dreptateM
misionarii greseau$
I -noI a rather conser"ati"e missionar; in India, a Pesuit$ 3e came to a Ior-shop
o% mine$ As I de"eloped this theme o"er tIo da;s, he su%%ered$ 3e came to me the
second night and said, &:on;, I canFt eNplain to ;ou hoI much IFm su%%ering
listening to ;ou$# I said, &,h;, Stan1# 3e said, &4ouFre re"i"ing Iithin me a
Duestion that I suppressed %or tIent;!%i"e ;ears, a horrible Duestion$ Again and
again I as-ed m;sel%: 3a"e I not spoiled m; people b; ma-ing them <hristian1#
:his Pesuit Ias not one o% ;our liberals, he Ias an orthodoN, de"out, pious,
conser"ati"e man$ 2ut he %elt he spoiled a happ;, lo"ing, simple, guileless people
b; ma-ing them <hristian$ American missionaries Iho Ient to the South Sea
Islands Iith their Ii"es Iere horri%ied to see Iomen coming bare!breasted to
church$ :he Ii"es insisted that the Iomen should be more decentl; dressed$ So
the missionaries ga"e them shirts to Iear$ :he %olloIing Sunda; the Iomen came
Iearing their shirts but Iith tIo big holes cut out %or com%ort, %or "entilation$ :he;
Iere rightM the missionaries Iere Irong$
1ie"are "opil il are in el pe &umnezeu
http:**III$;outube$com*Iatch1"XNi`PAS(%uAC_%eatureXrelated
Acum $$$ sa re"enim la >eill$ Jl spune: "Ju nu sunt un geniu, sunt doar un om care
re%u)a sa indrume pasii copiilor$" (ar atunci, ce se!ntampla cu pacatul originar1
>eill spune si %iecare copil are in el un (umne)euM incercarile noastre de a!l
modela il "or trans%orma pe (umne)eu intr!un dia"ol$ >eill ii lasa copiii sa!si
%orme)e propriile lor "alori, care sunt in"ariabil bune si sociale$ Iti "ine sa cre)i asa
ce"a1
>oI $ $ $ bac- to >eill$ 3e sa;s, &And I am no genius, I am merel; a man Iho
re%uses to guide the steps o% children$# 2ut Ihat, then, o% original sin1
>eill sa;s that e"er; child has a god in himM our attempts to mold him Iill turn the
god into a de"il$ 3e lets children %orm their oIn "alues, and the "alues are
in"ariabl; good and social$ <an ;ou belie"e that1
<and un copil se simte iubit (ceea ce inseamna: cand un copil simte ca esti de
partea lui), el este asa cum trebuie$ <opilul nu mai trece prin eNperienta "iolenteiM
>u eNista %rica, deci nu eNista "iolenta$ <opilul incepe sa!i trate)e pe ceilalti, asa
cum a$%ost tratat si$el$ :rebuie sa cititi aceasta carteM Jste cu ade"arat o carte
s%anta$
<ititi!oM ea mi!a re"olutionat "iata si raporturile mele cu oamenii$ Am inceput sa
"ad miracole$ Am inceput sa "ad de)amagirea de sine care mi!a %ost insu%lata,
concurenta, comparatiile, acel nu!e!su%icient!de bine etc$V Ai putea obiecta ca,
daca n!as %i %ost impins de la spate, n!as %i de"enit ce sunt acum $$
,hen a child %eels lo"ed (Ihich means: Ihen a child %eels ;ouFre on his side), heFs
+$7$ :he child doesnFt eNperience "iolence an;more$ 3o fear, so no +iolen"e$
:he child begins to treat others the Ia; he has been treated$ 4ouF"e got to read
that boo-$ ItFs a hol; boo-, it reall; is$ ?ead itM it re"olutioni)ed m; li%e and m;
dealings Iith people$ I began to see miracles$ I began to see the sel%!
dissatis%action that had been ingrained in me, the competition, the comparisons,
the thatFs!not!good!enough, etc$ 4ou might obOect that i% the; hadnFt pushed me, I
IouldnFt ha"e become Ihat I am$
+are a %ost realmente ne"oie sa %iu impins1 Si oricum, cine "rea sa %ie ce sunt$eu1
Ju "reau sa %iu %ericit, eu "reau$sa %iu s%ant,!eu "reau sa %iu iubitor, eu "reau sa %iu
in armonie$eu "reau sa$%iu liber eu "reau sa %iu o %iinta umana$ Stiti cum se nasc
ra)hoaiele1 (in proiectia in a%ara noastra a con%lictului care se a%la in interior$
Aratati!mi un indi"id in care nu eNista con%lict interior si "a "oi arata un indi"id in
care nu eNista "iolenta$ Jl "a actiona e%icient, chiar brutal, dar nu "ei gasi in el nici
urma de ura$
(id I need all that pushing1 And an;Ia;, Iho Iants to be Ihat I am1 I Iant to be
happ;, I Iant to be hol;, I Iant to be lo"ing, I Iant to be at peace, I Iant to be
%ree, I Iant to be human$ (o ;ou -noI Ihere Iars come %rom1 :he; come %rom
proOecting outside o% us the con%lict that is inside$ ShoI me an indi"idual in Ihom
there is no inner sel%!con%lict and IFll shoI ;ou an indi"idual in Ihom there is no
"iolence$ :here Iill be e%%ecti"e, e"en hard, action in him, but no hatred$
<and actionea)a, se comportaca un chirurg$cand actionea)a, o %ace cumse poarta
un in"atator iubitor cu copiii retardati mintal, pe care nu!l in"ino"atesti, ci intelegiM
dar totusi te repe)i sa actione)i$
,hen he acts, he acts as a surgeon actsM Ihen he acts, he acts as a lo"ing teacher
acts Iith mentall; retarded children$ 4ou donFt blame them, ;ou understandM but
;ou sIing into action$

6e de alta parte, cand te repe)i sa actione)i, rara sa %i re)ol"at propriata ura si
"iolenta, n!ai %acut dedit sa ampli%ici eroarea$ Ai incercat sa stingi%ocul, punand
ga) pe %oc$ Ai incercat sa opresti inundatia, turnand apa in plus$ ?epet ceea ce a
spus >eill: Kiecare copil are in el un (umne)eu$ Incercarile noastre de a modela
copilul "a trans%orma (umne)eul intr!un dia"ol$ <opiii "in in scoala mea ca niste
mici dia"oli, urand lumea, distructi"i, nepoliticosi, mintind, %urand, %uriosi$ In sase
luni, ei de"in niste copii %ericiti si sanatosi carenu %ae nici un rau, lar eu nu sunt un
geniu, eu sunt doar un om care $re%u)a sa eaIau)easdipagii copiilor$ Ju ii las sa!si
%orme)e propriile lor "alori, iar "alorile sunt in"ariabil bune si sociale$
+n the other hand, Ihen ;ou sIing into action Iith ;our oIn hatred and ;our oIn
"iolence unaddressed, ;ouF"e compounded the error$ 4ouF"e tried to put %ire out
Iith more %ire$ 4ouF"e tried to deal Iith a %lood b; adding Iater to it$ I repeat Ihat
>eill said: &J"er; child has a god in him$ +ur attempts to mold the child Iill turn
the god into a de"il$ <hildren come to m; school, little de"ils, hating the Iorld,
destructi"e, unmannerl;, l;ing, thie"ing, bad!tempered$ In siN months the; are
happ;, health; children Iho do no e"il$ And I am no genius, I am merel; a man
Iho re%uses to guide the steps o% children$ I let them %orm their oIn "alues and
the "alues are in"ariabl; good and social$
?eligia care!i %ace pe oameni buni, ii %ace pe oameni si rai ! dar religia cunoscuta
ca libertate Ii %ace pe toti oamenii buni, caci distruge con%lictul interior Seu am
adaugat cu"antul "interior"T, cel care ii trans%orma pe oameni in dia"oli$"
:he religion that ma-es people good ma-es also people bad, but the religion
-noIn as %reedom ma-es all people good, %or it destro;s the inner con%lict SIF"e
added the Iord &inner#T that ma-es people de"ils$#
:ot >eill a spus: "6rimul lucru pe care!I %ac, atunci cand "ine un copil la
Summerhill, este sa!I distrug constiinta," 6resupun ca stiti despre ce "orbeste el,
pentru ca eu stiu despre ce "orbeste$ >u ai ne"oie de constiinta$$atunci cand ai
constientaM nu ai ne"oie de constiinta, cand ai sensibilitateM
>eill also sa;s, &:he %irst thing I do Ihen a child comes to Summerhill is destro; its
conscience$# I assume ;ou -noI Ihat heFs tal-ing about, because I -noI Ihat
heFs tal-ing about$ 4ou donFt need conscience Ihen ;ou ha"e consciousnessM ;ou
donFt need conscience Ihen ;ou ha"e sensiti"it;$
>u esti "iolent, nu esti temator$ :e gandesti, probabil ca acesta este un ideal de
neatins $$ Ji bine, citeste acea carte$ Ju am gasit pe ici, pe colo persoane care au
descoperit dintr!o data acest ade"ar: Sursa raului estein tine$ 6e masura ce incepi
sa intelegi aceasta, incete)i sa mai ai pretentii, incete)i sa mai ai asteptari de la
tine insuti, incete)i sa te mai %orte)i si aOungi sa intelegi$ Alimentea)a!te cu o
hrana completa!cu o hrana completa si buna$
4ouFre not "iolent, ;ouFre not %ear%ul$ 4ou probabl; thin- this is an unattainable
ideal$ ,ell, read that boo-$ I ha"e run into indi"iduals, here and there, Iho
suddenl; stumble upon this truth: :he root o% e"il is Iithin ;ou$ As ;ou begin to
understand this, ;ou stop ma-ing demands on ;oursel%, ;ou stop ha"ing
eNpectations o% ;oursel%, ;ou stop pushing ;oursel% and ;ou understand$ >ourish
;oursel% on Iholesome %ood, good Iholesome %ood$
>u "orbesc despre hrana %i)ica eu "orbesc despre amurguri, despre natura,
despre un %ilm bun, despre o carte buna, despre munca!agreabila, despre anturaO
placut si sa speram ca "ei distruge dependentele de acele alte sentimente$
IFm not tal-ing about actual %ood, IFm tal-ing about sunsets, about nature, about a
good mo"ie, about a good boo-, about enOo;able Ior-, about good compan;, and
hope%ull; ;ou Iill brea- ;our addictions to those other %eelings$
<e %el de sentiment te cuprinde, cand te apropiide natura, sau cand Iucre)i ce"a
ce!ti place1 Sau cand comunici, cu ade"arat, cu un om de a carui companie te
bucuri in public si in intimitate, %ara sa te crampone)i de el1
<e %el de sentimente ai1 <ompara aceste sentimente cu cele pe care le ai cand
iesi in"ingator intr!o disputa sau intr!o cursa, sau cand de"ii %oarte cunoscut, sau
cand toata Iumea te aplauda$
,hat -ind o% %eeling comes upon ;ou Ihen ;ouFre in touch Iith nature, or Ihen
;ouFre absorbed in Ior- that ;ou lo"e1 +r Ihen ;ouFre reall; con"ersing Iith
someone Ihose compan; ;ou enOo; in openness and intimac; Iithout clinging1
,hat -ind o% %eelings do ;ou ha"e1 <ompare those %eelings Iith the %eelings ;ou
ha"e Ihen ;ou Iin an argument, or Ihen ;ou Iin a race, or Ihen ;ou become
popular, or Ihen e"er;bod;Fs applauding ;ou$
Acestea din$urma sunt sentimentele pe care eu le numesc sentimente lumestiM pe
cele dintai le numesc sentimente de su%let, Culti oameni castiga lumea si isi pierd
su%letul$
:he latter %eelings I call Iorldl; %eelingsM the %ormer %eelings I call soul %eelings$
Aots o% people gain the Iorld and lose their soul$
Culti oameni traiesc "ieti goale, %ara su%let, deoarece se hranesc cu popularitate,
apreciere si glorie ! eu" , intemeindu!se pe &Ju sunt per%ect", tu esti per%ect,
pri"este!ma, acorda!mi atentie, sustine!ma, pretuieste!ma", pe a %i se%ul, pe a
a"ea putere, pe a castiga cursa$ <u asta te hranesti tu1 (aca da, esti mort$:i!ai
pierdut su%letul$
Aots o% people li"e empt;, soulless li"es, because the;Fre %eeding themsel"es on
popularit;, appreciation, and praise, on &IFm +$7$, ;ouFre +$7$,# loo- at me, attend
to me, support me, "alue me, on being the boss, on ha"ing poIer, on Iinning the
race$ (o ;ou %eed ;oursel% on that1 I% ;ou do, ;ouFre dead$ 4ouF"e lost ;our soul$
3raneste!te cu alta materie, mult mai hranitoare$ Atunci "ei "edea cum are loc
trans%ormarea$ :i!am o%erit un intreg program de "iata, nu!i asa1
Keed ;oursel% on other, more nourishing material$ :hen ;ouFll see the
trans%ormation$ IF"e gi"en ;ou a Ihole program %or li%e, ha"enFt I1
&espre autor
Anthon; de Cello s!a nascut la 8 Septembrie 'E5' in Santa <ru) ! o suburbie a
orasului 2omba; ! India, intr!o %amilie de portughe)i, de religie catolica, cu o
traditie "eche de 8GG de ani$ Anthon; de Cello, S$P$, a %ost directorul Institutului
Sadhana de <onsiliere 6astorala din 6oona, India$ Cembru al pro"inciei ie)uite din
2omba;, a %ost %oarte cunoscut in tarile "orbitoare de limba engle)a si spaniola
pentru con%erintele, sedintele si seminariile sale despre rugaciune, cat si pentru
cursurile de terapie ! acti"itate in care a %ost implicat timp de peste optspre)ece
ani, in toata lumea$ (esi a murit subit in 'EB@, el a lasat o bogata mostenire de
in"ataturi spirituale, prin teNtele sale scrise si inregistrate$
(e Cello a aratat ca spiritualitatea este cel mai %olositor lucru din lume$
6ana la moartea sa, care a sur"enit brusc la / Iunie 'EB@, :on; de Cello a %ost
director al Institutului de <onsiliere 6astorala Sadhana, langa 6oona in India$ Autor
a 9 carti best seller, cunoscut peste tot in lume pentru seminariile si cursurile pe
care le!a sustinut, a cautat sa in"ate oamenii cum sa se roage, cum sa se
tre)easca si cum sa traiasca$$ "CaOoritatea oamenilor ! spunea el ! sunt adormiti$ Ji
au ne"oie sa %ie tre)iti, sa deschida ochii, sa "ada realitatea din ei si din a%ara lor$
<el mai mare dar este sa %ii trea), sa %ii in legatura cu tine insuti, cu trupul,
mintea, sentimentele, gandurile si sen)atiile tale$"
<artile parintelui Anthon; de Cello au %ost scrise intr!un conteNt multireligios,
pentru a!i aOuta pe credinciosii altor religii, pe agnostici si pe atei, in cautarea lor
spirituala, ne%iind in nici un ca) manuale pentru credinciosii catolici, pentru
instruirea in doctrina sau dogma crestina$
?e"erendul A Krancis Stroud, S$?, actualmente administrator de campus la
.ni"ersitatea Kordham din >eI 4or-, este concomitent si directorul eNecuti" al
<entrului de Spiritualitate (e Cello si a lucrat indeaproape cu Anthon; de Cello,
timp de opt ani$
Anthon; de Cello ('E5'L'EB@) Ias a Pesuit priest and ps;chotherapist Iho
became Iidel; -noIn %or his boo-s on spiritualit;$ 3e hosted man; spiritual
retreats and Ias considered b; some a gi%ted public spea-er$ Kather de Cello Ias
born in Santa <ru), a suburb o% Cumbai in India$ 3e tra"eled to man; countries to
stud; and later to teach, most notabl; Spain and the .nited States$(e Cello
established a pra;er center in India$ 3e died suddenl; in 'EB@$ 3is Ior-s are still
in print and additional Iritings Iere published a%ter his death$
In 'EEB, a%ter his death, some o% his opinions Iere condemned b; the
<ongregation %or the (octrine o% the Kaith(6ropaganda Kide)$ Poseph <ardinal
?at)inger, Iho later became 6ope 2enedict `0I, Irote %or the <ongregation:
Y2ut alread; in certain passages in ShisT earl; Ior-s and to a greater degree in his
later publications, one notices a progressi"e distancing %rom the essential contents
o% the <hristian %aith$ R ,ith the present >oti%ication, in order to protect the good
o% the <hristian %aith%ul, this <ongregation declares that the abo"e!mentioned
positions are incompatible Iith the <atholic %aith and can cause gra"e harm$F
:he ban Ias later li%ted, though the boo-s Iere supplemented Iith the insertion
o% a caution: ":he boo-s o% Kather Anthon; de Cello Iere Iritten in a multi!
religious conteNt to help the %olloIers o% other religions, agnostics and atheists in
their spiritual search, and the; Iere not intended b; the author as manuals o%
instruction o% the <atholic %aith%ul in <hristian doctrine or dogma$ "
?egardless o% the ban and the later caution, his Iritings are a"ailable in man;
<atholic boo- shops and he is read and respected b; man; <atholics and other
<hristians$
A>:3+>4 (J CJAA+, S $P$, Ias the director o% the Sadhana Institute o% 6astoral
<ounseling in 6oona, India$ A member o% the Pesuit pro"ince o% 2omba;, he Ias
Iidel; -noIn in Jnglish! and Spanish!spea-ing countries %or his retreats,
Ior-shops, seminars on pra;er, and therap; coursesLIor- Ihich he Ias in"ol"ed
in %or o"er eighteen ;ears around the Iorld$ :hough he died suddenl; in 'EB@, he
lea"es a rich legac; o% spiritual teaching through his Iritten and recorded Iords$
:he Indian Pesuit priest, Kather Anthon; de Cello ((8 September 'E5', 2omba;,
India ! / Pune 'EB@, >eI 4or-)) is Iell -noIn due to his numerous publications
Ihich, translated into "arious languages, ha"e been Iidel; circulated in man;
countries o% the Iorld, though not all o% these teNts Iere authorised b; him %or
publication$ 3is Ior-s, Ihich almost alIa;s ta-e the %orm o% brie% stories, contain
some "alid elements o% oriental Iisdom$ :hese can be help%ul in achie"ing sel%!
master;, in brea-ing the bonds and %eelings that -eep us %rom being %ree, and in
approaching Iith serenit; the "arious "icissitudes o% li%e$ Jspeciall; in his earl;
Iritings, Kather de Cello, Ihile re"ealing the in%luence o% 2uddhist and :aoist
spiritual currents, remained Iithin the lines o% <hristian spiritualit;$ In these
boo-s, he treats the di%%erent -inds o% pra;er: petition, intercession and praise, as
Iell as contemplation o% the m;steries o% the li%e o% <hrist, etc$
Carti publi"ate ->ooks
Awareness, An Image 2oo- ,6ublished b; (oubleda;, a di"ision o% 2antam
(oubleda; (ell 6ublishing Hroup, Inc$ ,'98G 2roadIa;, >eI 4or-, >eI 4or-
'GG5=,published Ca; 'EE/
:he ,a; to Ao"e,
:he Song o% the 2ird, 'EB8$
+ne Cinute ,isdom, 'EBE
Sadhana: A ,a; to Hod ! <hristian JNercies in Jastern Korm, 'EB8$
3eart o% the Jnlightened,
,ellsprings: A 2oo- o% Spiritual JNercises, 'EB=
,al-ing on ,ater: ?eaching Hod in our :ime
:a-ing Klight
:he ,a; to Ao"e
:he 3eart +% :he Jnlightened
AIa-ening
<ontact Iith Hod
+ne Cinute >onsense
The =rayer of the 1rog
6ra;ing >a-ed: :he Spiritualit; o% Anthon; de Cello (b; P$ Krancis Stroud, S$P$)